N e n o r o c i r e a d e p e D u n ă r e . - ( V e z î explicaţia).

Universul Li terar No 33. Luni, 15 (27) August 1894

C a l e n d a r p e 1 8 9 4 Ortodox

Duminecă, 14 August — Profetul Mi-chea.

Catolic

Duminecă, 26 August — Zefirin. Soarele rësare la 5.16; apune la 6.46.

SEPTEMÀNA In Bucovina, în preajma hotarului

nord-vestic al Moldovei, holera a înce­put să-şî arate binişor dinţişoriî.

In Basarabia, pe malul Prutului de asemenea.

La graniţă, se iau mësurï şi e de nă-dëjduit că nu vom face cunoştinţa cu nepoftitul musafir.

Orî şi cum, autorităţile sanitare se îngrijesc şi recomandă oamenilor să nu mănânce verdeţur i crude, fructe prea multe, să ţie prin case deplină curăţe­nie,—căcî alt-fel ne-am putea expune la primejdie.

Are un lucru bun şi holera, când îţî zîmbeşte dincolo de graniţă (dincoace, ferească st. Elefterie !). E că te face, de frică, să fiï mai cumpëtat, să te ţii maî curat pe tine şi de aşijderea să îngrijeşti mai mult de casa ta.

Deprinderile astea, din vreme de epi­demie, ar trebui să «devie o a doua na­tură»—cum se zice în cărţi .

Dar, nu prea sunt semne. După ce trece primejdia, românul tot îşi a runcă în faţa caseî, pe stradă, toate murdă­riile.

La Voineştî, în judeţul Iaşi, s'a ivit o boală periculoasa şi necunoscută până acum.

Ea se manifestează prin apariţia u-neî bubuliţe la gât. După câte-va ore, fără de suferinţă, «posesorul» bubuliţei moare.

C e e a ce e maî grav, e faptul că boa­la e molipsitoare.

De alt-fel, de boale, nicî împeraţiî nu scapă. Ţarul e influenţat, nu de po­litica filo-chineză sau iilo-japoneză,—ci sufere de boala influenţa, care a mai plictisit capete încoronate.

Noroc că boala nu e grea. Istoria lui Valsamos ocupă încă aten­

ţia publică. Valsamos a plecat cu «pam-puria» din Brăila, lăsând pe creditori afif de câte-va sute de miî.

Ajungênd la Corfu, Valsamos a fost arestat. Dar, a făcut ce-a făcut şi a

N depus o cauţie de 4000 leî şi a fost pus în libertate, cu condiţia ca să se în­toarcă la Brăila.

Valsamos a zurato că la Brăila se întoarce, dar a apucat-o spre patrida, spre Grechia, unde resufiă liber.

România neavând tratat de extrădare cu Grechia, Valsamos jubilează.

încă un «Valsamos», de naţionalitate român însă, e fostul casier al primăriei din Buzëu. Dupe ce a lăsat în casa primăriei un gol de 100.000 fr., a dis­părut .

I s'a dat lesne de urmă ; la gara Ci-libia a fost arestat. Avea la dênsul nu mai 3.500 leî.

Dacă ar fi putut pleca cu «pampu-ria» din Buzeu la Grechia, poate că scăpa.

Apropos de «pampuria» şi de Grechia. Dupe isprăvirea congresului de la Con­stanţa al studenţilor, ei s'au decis să viziteze şi Athena.

Pen t ru aceasta mai mulţi armatori din porturile noastre şi-au pus vapoa­rele la disposiţia studenţilor.

La Athena, studenţii fac pregătir i mar i pent ru primirea colegilor lor din România.

Lăsând gluma la o parte,—e bine ca t inerimea universitară din toate ţerile să fraternizeze, spre binele şi pacea omenireî.

Un mic roman, povestit de ziarele ungureşti .

O damă din societatea înaltă, anume Sida Angliresiu, din România, teneră şi frumoasă, terminând u'şi cura la Me-hadiá, înainte de a se întoarce în ţară, s'a dus pentru câte-va zile la minele de la Rusca, unde sunt şi câte-va in-stalaţiunî nouî de băi sulfuroase.

Abia ajunsă la hotel, dênsa a început să plângă şi să ţipe. Hotelierul s'a dus numaî de cât s'o vază, întrebând'o ce are. Ea arătă pe fereastră pe un tê­nër care venea grăbit spre hotel, şi tot plângând a adăogat :

— Acel tênër më persecută méreti cu dragostea; nu mi-a dat pace nici în Mehadia şi m'a urmăr i t până aicî, fă-cêndu'mï propuneri ruşinoase. Pent ru

Dumnezeu, vë rog, nu'l primiţi în hotel! Hotelierul s'a dat jos şi, dupe o dis­

cuţie violentă cu tênërul necunoscut, a refuzat să'l găzduiască.

Mercurî spre seară, d-na Angliseriu iese la plimbare singură şi trece prin satul românesc RusCa, spre şoseaua care duce la minele de cărbuni.

Ea a fost aşteptată la hotel cu masa la orele opt seara, dar nu s'a întors nicî la 9, nicî la 10. Atuncî hotelierul a vestit numaî de cât autorităţile locale.

Hotelierul, pr imarul satului şi câţi-va amploiaţi de la mine au început cer­cetările, întrebând pe săteni dacă n'aîi vëzut vr 'o doamnă trecênd prin sat. Sătenii au rëspuns, că înainte cu câte­va ore a trecut o doamnă singură, îm­părţind bomboane şi câţî-va creiţari la copiî. Sătenii mărginaşi au afirmat însă, că aü vëzut'o la capul satului însoţită de un tênër cu care avea o conversa­ţie foarte violentă.

Pr imarul şi hotelierul s'aü dus nu­mai de cât la marginea satului şi, dupe o scurtă cercetare, au găsit'o scăldată în sânge la câţi-va paşi de şosea şi de sat.

Nu mal trăia. Un pumnal îi era înfipt în inimă. Ceasornicul, portmoneul şi câte-va giuvaericale s'aü găsit toate a-supra sa.

— Cine e criminalul ? s'aü întrebat toţi.

Pr imarul s'a dus înainte să caute urmele asasinului. Nu departe, sub o căpiţă de fân, s'a găsit tênërul necu-, noscut, persecutorul victimei.

La întrebarea primarului, că ce caută acolo şi .cine e, el a rëspuns, arătând spre victimă :

— Da, eü am omorît'o ! Tînărul a fost imediat arestat. A doua zi soseşte procurorul şi ju­

decătorul de instrucţie din Caransebeş. S'aü început cercetările. Tînărul foarte elegant îmbrăcat, nu ştie de loc ungu­reşte ; e român din România şi vorbeşte limbele română, franceză şi germană. Recunoaşte că el e ucigaşul, dar refuză să-şi spună numele.

— Numiţi-me Caserio, dacă voiţi, dar nicî o dată nu veţi afla cine, de un­de, şi ce sunt,—a rëspuns el procuro­rului.

Făcendu-i-se perchiziţie, nu s'a găsit asupra lui nici un indiciu, care i a r stabili identitatea.

A fost transportat la tr ibunalul din Caransebeş.

Adeverată întâmplare fin-de-siècle. Un june român Bogdan, a ţ inut de

datoria sa patriotica să ne facă repu­taţie bună în străinetate. Cu un semn pe care i-1 dădu prefectura poliţiei din Paris, ca fiind corespondent al unui ziar elveţian, el izbuti să înşele pe o-sebiţii otelieri cu suma de 25.000 leî.

Bogdan, acum cât-va timp fusese a-restat pe când depunea flori pe mor-mêntul anarchistuluï Vaillant.

Italia s'a împăcat cu Turcia, trimi-ţend un alt ambasador,—de astă dată agreat de Sultan.

Guvernul din Roma, însë, îşî va rëz-buna. D. Catalani, noul ambasador, a cerut în adevër Porţii să revizuiască o sumă de sentinţe nedrepte date de tri­bunalele turceşti faţă cu italienii.

Ast-fel, la urma urmelor, «tot tur­cul plăteşte»...

Recolta în Prusia, care era foarte bună, a început a se strica.—Aceasta va avea de efect urcarea — măcar câ­tuşi de puţin, — a preţului cerealelor noastre.

De alt-fel, ne-a hărăzit Cel de sus, zilele trecute, cu câte-va ploi,—ast-fel că, dacă n 'avem anul ăsta recolte bu­ne de grâu, de loc de porumb, voma-vea măcar puţină iarbă.

Şi asta tot e bună, nu e vorbă.

VIAŢAJLA BAI Doué r ă p i r i r o m a n t i c e

Boboc are o fată, o fată boboc !.. Şi fata are o fată... în casă, boboc..Şi fata...

Eî, drăcia dracului, iar fata !... Staţi să më descurc...

Boboc e Boboc... Fa ta luî e Suzana şi fata fetei lui e Sofiţa...

Aşa !.. Ş'acum, că ne-am descurcat, să urmăm...

Boboc e negustor... Suzana e boboc şi are o zestre boboc... Sofiţa e boboc ; dar n 'are de cât atât, şi zestre de loc.

Câte-şî trei au venit aci, în Câmpu-Lung, unde eü sunt şi nu sunt !..

Fac băî ca toată lumea şi cură de aer pe Pardon...

Frumuseţea feteï a şi atras îndată

droaia de curtezani de aici... Cari mai de carî se bat pe... zestrea eî...

In t re toţi s'a distins Pitache... El a-vea şi mai multe şanse de izbândă...

De ce ?... Pentru că Pitache e cunoscut din

Bucureşti cu Boboc... Gelozie şi invidie pe ceî-l'alţî vînă-

torî de zestre... Ce'î pasă însă luî Pitache !... Place

fetei, lui îî place... zestrea... Treaba 'Ï gata...

* Numai vezî că, dacă place fetei, nu

place lui Boboc !... Boboc îl înghite ca prieten, dar nu l'ar avea de loc la sto­mac ca ginere...

De ce ?.. Cauză simplă... Pitache e un zgîrie-brînză, nu al tceva. . . Ş'apoî e şi fluşturatic...

Şi asta e drept... Aventurile lui sunt nenumërate şi Sofiţa, fata din casă a Suzanei, ar cam putea să ne spue ceva...

Sunt sigur de asta... O să ziceţi de unde ?... Iacă, d'aci, că de câte orî vede pe Pitache se roşeşte şi se uită cu ură şi invidie la Suzana...

Ce se petrece între eî ?.. Mister pe toată linia...

Poate că s'o limpezi maî pe urmă... De-o-cam dată atât... Pitache a intrat aşa de mult în bunele graţii ale Suza­nei în cât aceasta îl iubeşte la nebu­nie...

Sigur de el, Pitache s'a dus să'î cea­ră mâna luî Boboc...

Boboc a rëmas cu gura căscată... Pe urmă, scurt şi coprinzëtor, i-a tăiat'o, zicêndu'ï :

— N'am fată de măritat!.. . Ş'atât, şi Pitache a plecat ca o curcă

plouată... Săracul !...

* Desperare mare pe cei douî amorezaţi.

Ce era de făcut?.. Din una într 'alta, ce şi-a zis Pitache :

«Dacă nu mi-o daî cu mila, o să mi-o dai cu sila !»

Şi, până ce ai clipi d'un ochiü, a şi croit un plan... Plan de răpire roman­tică...

Vesti de asta pe iubita luî pr intr 'un bileţel... De când cu refuzul, nu mai putea să intre în casa lui Boboc...

Sofiţa, pentru doue... guriţe, se în­sărcina să'l dea Suzanei...

In bileţel Pitache vestia pe Suzana că, între ceasurile noue şi zece, să se afle la portiţa din fundul gradinei unde el o va aştepta cu o trăsnră...

Şi pe urmă trai! neneaco... Suzana îï rëspunse că primeşte cu

plăcere, că jertfeşte totul pentru iubi­rea lui...

Ce fericire pe Pitache... Zicea cu bu­curie ameninţând pe Boboc...

— Ş'acum să maî pofteşti să nu'mî daî zestrea, cumetre! . .

A venit noaptea... întuneric beznă... «Nici luna, nicî o stea», vorba cânte­cului...

Ceva maî mult, nori negrii pe cer. Un timp nu se mai poate de priin­

cios pentru o răpire... romantică. O trăsură s'a oprit la portiţa din fund

a gradinei luî Boboc... Portiţa se deschise şi Suzana cu inima

cât un purice şi cu săculeţul de giu­vaere în mână,—de ta-sëu putuse să se despartă, dar de giuvaere ba,—îna­inta spre trăsură, se furişe în ea şi se aruncă t remurândă de emoţiune în bra­ţele iubitului eî...

Şi mână birjar spre raiul de fericire... Nicî nu trecu un sfert de ceas şi o

altă t răsură se opri în faţa portiţei... Portiţa se deschise iarăşî... O nouă

Suzană apëru palpi tândă şi cu săcule­ţul de giuvaere în mână,—nicî Suzana asta nu putuse să se despartă de giu­vaere,—înainta spre t răsură în ea şi se aruncă tremurândă de emoţiune în braţele iubitului ei...

Şi mână birjar spre raiul de fericire ! * *

Ce încurcătură e asta ?... Aşa e că nu pricepeţi?... Nici eü... Dar staţi că v'o descurc acuma...

Pr ima trăsură,—în care era Suzana, adeverată Suzana,—dupe ce ocoli vr 'un sfert de ceas, se opri la poarta uneî case...

Susana se dete jos şi pe urmă se dete şi Pitache...

Groază nespusă pe biata fată!... Era în faţa caseî eî şi Pitache nu era al­tul de cât Boboc, papaua în persoană...

A leşinat de frică, de ruşine şi maî ştiu eil de ce...

Destul e că Boboc a dus'o pe braţe sus şi ce-a urmat pe urmă, vë las să vë închipuiţi...

In vremea asta cea-1'altä t răsură îşî vedea de drum şi Pitache,—adevëratul Pitache,—îşi strîngea comoara la piept şoptindu-î fel de fel de vorbe mângâ ioase...

A ajuns la casa închiriată de el... Su­zana söre sprintenă din t răsură şi in­tră înăuntru urmată de Pitache care t r emură de'l ia dracu d'atâta fericire...

A aprins lumânarea, după ce,—vorba rëmâne între noî — a stricat vre-o 10 chibrituri', carî se stingeau din pricină că'î t remura mâna de mama focului...

Suzana era aci, elegantă, în costumul ei trandafiriu...

Pitache o roagă să 'şî scoată vëlul... Ea se supune şi'l desface încet-înce-

tinel de tot... Chipul ei apare... Pitache scoate un

ţipet şi dîrdîie mai tare... — Cum, tu ? îngână el t remurând,

pe când Sofiţa,—căcî ea era,—rîdea cu hohot...

— Şi-ai îndrăsnit ?... strigă furios Pi tache...

— Da!... strigă ea hotărîtă... Am în­drăsnit şi o să îndrăsnesc, pentru că m'aî înşelat, pentru căm'a i nenorocit...

— Aşa... vru să 'şî verse focul Pita che strigând în gura mare...

— St !... Nu face scandal, îi zice net Sofiţa... S'a isprăvit...

Şi... * *

S'a isprăvit... Comedia o pricepeţi... Sofiţa arătase lui Boboc scrisoarea lui Pitache, mai 'nainte d'a o da Suzanei, şi pusese la cale cele de mai sus...

Şi hazul final şi, cel maî mare, e că Suzana, lecuită de dragostea eî în ur­ma scandalului întêmplat, îşî cunună iubitul cu Sofiţa pe care, de alt-fel, Boboc a înzestrat 'o de minune, spre bucuria luî Pitache şi a mea care am sfîrşit dandanaua.

Marion.

S i l i f m

De când tu te-aî dus, îmi pare Lumea, inima, pustii. Viaţa farmec nu maî are. —

Când maî vii ?

Tu, cu mâna'ţ i adorata, Fi rul vieţei mele torcî; Rupe'l sau mai vin' odată !

Când te'ntorci ?

Nu maî vëd nimic ; — lipseşte Raza ochilor tëï vii, Noaptea împrejuru'mi creşte.

Când mai vii ?.. Carol Scrob.

Roman, Iulie, 1894.

Ş T I I N Ţ A (yiborul muştelor. — Crescëtoare (le păianjen.—

Microbii pâneî. — întrebuinţarea tutunului concentrat).

Făcutu-şî-a cine-va întrebarea de re-pezeciunea cu care zboară muştile ?

Un flsiologist rus a făcut, în această privinţa, calcule serioase şi a ajuns, numërând bătăile aripilor uneî muşte. (330 pe secunda), să stabilească că o muscă face un kilometru pe minuta, a-dică 60ße kilometri pe oră, maximul cât merg trenurile exprese.

Zburând mereu înaintea eî, fără să se oprească, o muscă ar ocoli pămîntul în mai puţin de 28 de zile.

* Iubirea animalelor e la unele per­soane, mai ales la femeile bëtrâne, de multe orî, exagerată.

E vorba de o femee a'căreia dragos­te pentru animale, viespi, cărăbuşi, li­lieci, mai ales păianjeni, e veche de 10 ani. Ea află la păianjen, «ceva ma estos».

Acum câţi va anî, ea crescu pe unul pe care îl botezase « Micuţul ». îî dădea toate îngrijirile posibile, îl hră­nea bine, îl punea într 'o garafă pe care o învălia cu cârpe, căcî : «n'ar fl putut lucra afară dacă şi-ar fi închipuit că «Micuţul» a r fi suferit de frig.»

Când păianjenul, muri proprietara plânse grozav şi-l îngropa într 'un ghi-veciu cu flori...

* Dupe doctorul Troitzki, pânea, încă neţăiată, nu conţine nici un microb, căldura necesară coacerii fiind sufi­cientă pentru omorîrea tuturor micro­organismelor. Dar, îndată ce e începută pânea şi rëmâne în contact cu aerul, oferă germenilor de tot felul şi chiar microbilor patogeni un mediu de cul­tură excelent.

Universul Literar No. 3.5. Lunï, 15 (27) August 1894.

Pânea albă e maî proprie sä pri­mească microbi de cât pânea neagră sau cea de secară, a cărora aciditate e mal mare.

Dupe experienţele lui Troitzki, strep­tococul pyogen îşi conservă vitalitatea, pe miez, curs de 28 până la 31 de zile ; bacteridia carbonoasa trăeşte pe miez de la 30 la 37 de zile, pe coajă 20—27 de zile ; vitalitatea baciluluî luî Eberth oscilează între 25 şi 3j0 de zile şi a ba­ciluluî virgulă între 23 şi 27 de zile.

Lucru straniu. Dacă pânea e steri­lizată, înainte de experienţe, fiind ţi­nută 15 minute la o tempera tură de 105° vitalitatea tuturor acestor bacterii patogene e prelungită cu mal multe zile de la 4 până la 8.

Faptul e explicat prin scăderea aci­dităţii pftineî, sub acţiunea căldurii, ceea ce o preface în t r ' un te ren mal favorabil.

* S'aü făcut experienţe conchizătore, la Châteauroux, în F ran ţ a pentru dis­trugerea insectelor cu suc de tutun concentrat.

S'a dovedit că tutunul e cel maî e-ficace mijloc de a ucide insectele câm­peneşti, din câte s'aü aflat până acum.

Sap iens .

01 Domne, dă-mî... Acum să presupunem—deşi nu'ï murgul serei — Că numai dupe-o clipă cădea-ra a mea stea, Precum se. trece-o floare în timpul primăvereî, Să presupui sfîrşită, prea iute, viata mea.

Ce credeţi c'o să ţie, ce sgomot se ca face?... Doar zgomotul de bulgări la groapă 'n cimitir, Dacă şi groapă avea-voi unde să aflu pace Căci eu, gonitul soartei, nici groapă nu aspir!

Alt zgomot dulce mie? O lacrimă de mamă Dar mama n'are forţa dureri a suporta Şi moartea când, va 'ntinde urâta eî mahramă De sigur biata mamă de moarie-mi n'o afla !...

Ar fi de, soră lacrimi şi lacrime de frate, Ar fi lacrimi de tată ; dar, astea nu mai sunt, Căci ei aii plâns cu mine, versându-le pe tote Cu-amarnică durere, pe-al fratelui mormint !

Amic, dulce soţie... nimic... doar poezia Va trece pe-a mea groapă, cu aripi efemeri, Să ţie, pentr'o clipă, pe loc melancolia, Să povestească lumei că am trăit mai cri :

Unică consolare !... Sublima reverie ln. care reil viata dincolo de, mormênt O ! Doamne, ce 'mi iei toate, dă-nii sacra poezie Să treacă şi de groapă poeticu-mî avânt .'

1894, August A l . I . Şonţu.

CARTEA VIEŢEI Soarta amorului depinde adesea-ori

din încreţi tura unei sprîncene. El se naşte dintr 'un zîmbet, se ascunde într 'o gropiţă a obrazului, şi moare dintr 'o zbîrcitură.

* * Promitem conform speranţelor noas­

tre ; nu ţinem promisiunile de cât con­form îngrijire! noastre.

Naivul îşi leapădă paltonul cel ve­cinii, îndată ce simte prima încălzire a prirnă-verei. Când fericirea îţi zîm-beşte nu' ţ i uita pe prietenul cel bun din zilele nenorocite.

* Nu se poate vorbi despre temei cu o

dreaptă moderaţ iune ; se zice de den­sele că sunt sau prea frumoase saü prea urîte.

Curier judiciar Coada de v u l p e

Pân 'acum numai coada dracului fă­cea drăcii... Acum, na ! că şi coada de vulpe face boclucuri...

Uite, o vulpe şi-a băgat coada între nea Gulică Codănac şi Prăpurică Bidi­viu şi i-a făcut să se gâlcevească.

Din gâlceava asta Gulică s'a ales cu fălcile strâmbe.

Ca să şi le dreagă, Gulică a dat în judecată pe Bidiviu.

Şi iacă ce spune Gul ică: — Eü, me'nţelegi, sunt cojocar... Da

cojocar subţire, nu alt-ceva... Când vei avea vre-o blană de făcut să mi-o dai mie să 'ţi-o tac, me'nţelegi?. . . 'Ţi-ofac boboc...

Aci Gulică îşi duce degetele făcute pungă la buze şi ţocăe...

— Aşa de faină, me'nţelegi ?... Judecătorul.—Dar nu e vorba d'asta

acu... Gulică.—Ştiu... ştiu... Da, me'nţelegi,

dacă îţi t rebue vre-odată, zic eu...Stau în înfundătura Dracului, më 'nţelegi?... Nu uita...

Judecătorul . — Nu uita d ta chestia. Gulică.—Şi cum sunt cojocar subţire,

Bidiviu vine la mine să 'ï cumpër o coadă de vulpe... Zicea, më 'nţelegi, că a venat 'o el...

Bidiviu, afirmând.—Da... Gulică.—Tura-vura ne-am tocmit şi

am căzut pe preţ de cinci lei... Bidiviu, afirmând.—Da... Gulică, lui Bidiviu. — îmi pare bine

că recunoşti, me'nţelegi?... Şi eii ţi-am dat cinci lei...

Bidiviu, tăgăduind.—Ba ! Gulică. — Pân'acum fuseşi om de

treabă, acum ţi-ai dat în petic. (Incru-cişându'şi mâinile întrebători. Bine, nu ţi-am dat eü a doua zi cinci lei ?

Bidiviu.—Nu. Gulică.-—Nici doui ? Bidiviu.—Nu. Gulică.—Atuncî ori eü eram beat ori tu. Bidiviu.—Da, nu... Gulică.—Va să zică erai beat?... Bidiviu.—Nu. Gulică.—Oi zice că eu eram, hai ? Bidiviu.—Da... iRîsete). Gulică. — Să te ia dracu cu da şi

ba al teü... Judecătorul, lui Gulică.—Lasă asta şi

vino la chestie. Gulică.—Păi nu vezi c'o ţine 'ntr 'una

cu da, nu, da, ba... Ei al dracului !... Judecătorul .—Iar ?... Gulică.—Nu... E vorba că i-am cum-

përat vulpea, adicătelea coada şi i-am dat 5 franci...

Bidiviu.—Ba... Gulică.—Poţi să zici tu ba cât vrei ;

eü ştiu ce ştiu, më 'nţelegi? (Judecă­torului.—A doua zi, më 'nţelegb më po­menesc cu el că vine şi 'mi cere 5 franci...

Bidiviu.—Da... Gulică.—Pe cari 'i dasem în ajun... Bidiviu.—Ba... Gulică.—Zi tu ba, că eü zic da....(Ju­

decătorului). Eu îl fac să'nţeleagă, më 'nţelegi?... El nici una, nici alta îmi trage un ghiont în fălci de mi le strim-bă... Şi iac'aşa...

Judecătorul.—Şi ce ceri d-ta ? Gulică.—Să'i daü şi eu un ghiont în

fălci irîsete), ca să fim chit... Bidiviu.—Na !... Şi îi t rage lui Gulică un alt ghiont

în dreapta...Tărăboi mare...Gulică duce

mâinile la gură, căutând par 'că .să 'şi adune măselele.

— iii-a strîmbat fălcile şi în p a r t e a dreaptă (rîsetei.

Gulică. — Ba ţi le-am îndreptat. Haz mare. Judecătorul însă îl îndreptează pe Bi­

diviu, în urma acestei loviri, comisă în faţa sa şi în pretoriul judecătorului, drept la Văcăreşti pe o lună închisore, plus 50 lei amendă.

Miticuţa.

C R O N I C A Ci-araaa,

Pân' acum în ţară Fuse influenţă ; Poliţi protestate In zi de scadenţă

Fuse şi anghina, Ba conjuctivită, Fuse chiar şi Nona ş i boală de vită.

Fuse şi pelagră, Fr iguri tifoide, Lipsă de Umanii Şi chiar de stafide.

Fuse şi holera Rea afar' de cale Care duse lumea La mormînt cu jale...

Şi mai fuse încă Secetă cumplită, Cu mii falimente Şi fugă pripită.

Ba mai fu şi criză De ţîri, portoeale, Ba şi 'n buzunare Criză de parale.

Şi aü fost de toate, Mai în tot d'a una, Plăgi nenumărate Tot una si una...

Una nu fusese, Dar veni acuma ; A venit turbată Şi cucoana'! : Ciuma.

Ciuma şi holera Să ia criza 'n spate, Să ia sărăcia S'o ducă 'n păcate...

Să ia falimente Ducă-le departe, Să ia filoxera De ia aibă parte

Să ia ori ce boală D'acilea din ţară Şi ca Ciumă bună Să le duc'afară...

Să ia ce pofteşte Când vrea, là soroace, Numai România S'o lase în pace...

Nicodem.

LÜCRÜRI DIN TOATA LUMEA Moravur i s imple . — Ziarul Voltaire

istoriseşte că puţin timp dupe rëzboiul diu 1870—71, ambasadorul Franţe i în Elveţia, se prezentă într'o zi la locuinţa preşedintelui Confederaţiei elveţiene şi ceru ca să'şi prezinte scrisorile sale de acreditare.

El fu primit de o betrână servitóre, care cu cel mai graţios surîs din lume 'Ï zise :

— Sosiţi într 'un moment nepotrivit, căci tocmai d. preşedinte umple cu vin nişte sticle şi le aşează în pimniţă. Da­că voiţi să aşteptaţi...

—• Voiü aştepta, zise ambasadorul. El îşi scoase pardesiul, îl a tâ rnă în

cuerul din sală şi intră în salon. In timpul acesta preşedintele fiind

înştiinţat de servitoare ese din pimniţă numai în vestă.

— Nu sunt de loc îmbrăcat cuviin­cios, zise el bëtrâneï servitoare, şi a r trebui... Dar iacă... adaogă el zărind pardesiul ambasadorului în euer.

El '1 îmbracă repede şi intră în sa­lon, unde diplomatul abia se putu ţine de rîs vëzênd pe preşedintele republi-sei cu pardesiul sëu pe el.

O

C a s t e l u l d e Ist Ытіѵл ai Aov moştenitori . - , v , , / i explicaţia)

Universul Literar No. 33. 6 — Lunî, 1Г) (27) August 1894,

Viaţa romantica a unuî bandit.— Carabineriî italieni aleargă în momen­tul actual după un ocnaş Marino, care de cât-va timp a ajuns renumit prin evadările sale.

Viata sa este un adevërat roman. El s'a născut la Girgenti, în Sicilia, dar în 1874, a fost trimis în Sardinia, unde i s'a dat un domiciliu forţat. Reîntors la Girgenti el a fost condamnat la mun­ca silnică pe viaţă, pentru că a ucis un bogat proprietar. ' El a fost trimes ca să'şî facă pedeapsa laCastiades, în Sar­dinia, de unde reuşi să evadeze pentru prima oară la 23 Noembre 1888.

El n'a fost prins de cât în 1893 la Cagliari, unde se ducea ca să facă di­ferite cumpărătur i sub un nume falş. In timpul dintre anii 1888—189:') el s'a căsătorit cu o ţerancă frumoasa din Tonova, anume Ecaterina Succo, pe când el deja era însurat în Sicilia.

Anul trecut el a fost condamnat din noii la o mică amendă pentru atentat la bunele moravuri, dar a avut nefe­ricita idee de a face apel la tribunalul din Cagibi ri unde se găsi faţă în faţă cu unui din judecătorii care'l condam­nase în cea d'ântêiu dată şi care'l re­cunoscu.

Ast-fel el a fost din noii arestat şi pe când era transportat cu trenul a re­uşit să fugă din mâna santinelelor să­rind din tren, pe când mergea cu cea mai mare iuţeală»

De atuncî el n'a maî putut fi prins şi rëti se obosesc carabinierii ca să pună mâna pe densul.

El deschisese la Ovoldi o prăvălie de coloniale. In seara arestărei sale, el a fost perchiziţionat cu de amănuntul , dar cu toate acestea el a reuşit să ia cu sine un creion, o foaie de hârtie şi un cuţit, cu ajutorul cărora reuşi să eva­deze din nou.

Visurile de noapte întăresc pe nebun în gândurile lui. Francez.

OAMENII ZILEI

Generalul de Négrier Deunăzi generalul de Négrier a fost

numit comandantul corpului 7 al arma­tei franceze. D. Négrier ediutr 'o veche familie de soldaţi. Moşul sëu a fost că­pitan de marină sub Ludovic XVI ; un­chiul sëu, generalul Franz Négrier a fost rănit la Vaterloo, iar tatăl sëu Ernest Négrier s'a resboit la Solferino (1859).

Generalul de Négrier s'a născut la 1839; la 1856 a intrat în serviciul mi­litar la Saint-Cyr. La vêrsta de 19 ani a fost căpitan şi la 40 colonel.

In rësboiul franco-german a fost ră­nit în 2 rânduri.

UN S F A T O mâncare excelentă se face j i i chi­

pul următor : Luăm 12 cartofi galbeni, pe care ï

coacem la cuptor, îî curăţim de coajă, ÏÏ zdrobim şi'î facem ast-fel purée. Pu nem unt bun, patru ouë şi amestecăm. Apoî facem din acest amestec chifteluţe, le punem într 'o tingire cu unt proaspët.

Pe de-asupra, se pot pune câte-va linguri de zmântână, atuncî când se serveşte.

Ilustraţiile noastre Nenorocirea de pe Dunăre

Pe pag. I a numëruluï nostru de azi dăm o ilustraţie colorată, reprezintând îngrozitoarea nenorocire întâmplată nu de mult pe Dunăre.

Ilustraţia e executată în atelierul nos­tru foto zincografic şi tipărit cu maşina specială a «Universului».

Iată amănunte complecte asupra a-cestei nenorociri :

In Dunăre , în faţa Bechetuluî nu de mult s'aü înecat doue caice, carî împe-dicati navigaţia. Căpitanul Rădulescu a primit ordin să meargă cu torpilorul «Alexandru cel Bun» să cureţe calea navigaţiei. La 28 Iulie «Alexandru cel Bun» a plecat din Galaţi avênd pe el nouë-spre-zece omeni, 2 ofiţeri, căpitanul Rădulescu, locotenentul Iosipescu, şi un scafandrier civil, care trebuia să ca­ute caicile înecate şi să se aşeze di­namita sub ele în Dunăre. De «Alexan­dru cel Bun» era legat şi un şlep plin cu dinamită şi cu fulmicoton ud în ca­lupuri aşezat. In cursul drumului căpi­tanul a dat ordin să se scoată pe şlep maî multe calupuri de fulmicoton care conţineau 75 la sută apă spre a'l usca la soare să'l facă să aibă numai 40 la sută ca la scoaterea caicelor să fie mai uscat când se va amesteca cu dinamita.

Dincolo de Olteniţa la 29 Iulie vr'o trei calupuri s'aü aprins, se zice că din cauza ferbinţelei soarelui. Fulmicotonul ud nu face explozie, ci numai se aprin­de ca chibritul. Căpitanul Rădulescu şi locotenentul Iosipescu se aflau pe şlep. Pe când şi unul şi altul se sileau să stingă focul, ofiţerul Iosipescu a dat or • din la trei soldaţi să deslege barca de la şlep şi s'o lase în Dunăre, căpita­nul însă nu observă acest ordin. Barca s'a lăsat în Dunăre şi fiind-că unul din soldaţi o lăsase reü în Dunăre şi încet, a primit o palmă de la ofiţer. In barcă, fiind-că focul se întindea, aü sărit ofiţerul Iosipescu, trei soldaţi şi scafandrierul cu gând să scape la mal care era la o sută de metri, din neno­rocire torpilorul mergea şi barca luând apă s'a dus cu oamenî cu tot în fund. Din ceî afundaţi apa a aruncat afară pe doi soldaţi şi pe scafandrier, dar fiind îmbrăcaţi s'aü dus iarăşi în fun­dul Dunărei . '

Toate cadavrele au fost găsite dar maî în urmă de toate a locotenentului Iosipescu.

Cadavrele aü fost înmormântate cu mare pompă şi pe spesele statuluî.

Banditul Lixandru lonescu Dascălu

Dăm pe pag. 3-a a numëruluï nostru de azî, portretul banditului Lixandru lonescu, zis şi Dascălu, arestat, după cum se ştie, la Cadichioi în Bulgaria.

Banditul acesta, vestit din cauza mul­telor sale crime, între care e şi împuş­carea inspectorului poliţienesc Filipache Protopopescu, e închis azi la Văcăreşti. Instrucţia asupra faptelor săvîrşite de densul urmează.

Lixandru lonescu e de loc din Bu­cureşti, a luat parte la rëzboiul bulga-ro-sârb din 1884.

In armată s'a arătat foarte curagios. In maî multe atacuri a fost lăudat pen­tru curagiul sëu.

Cum lonescu era deja cântăreţ la o biserică din capitală şi fiind-că avea multă aplicaţie la muzică, el se înscrise în conservatorul de muzică din Bucu­reştî.

Terminând conservatorul el îşî urmă profesiunea de cântăreţ pe la diferite biserici. A fost dat însă afară pentru furturi.

In timpul din urmă acum 2 anî a părăsit Bucureştii şi a mers la Giurgiu, unde a funcţionat ca dascăl câtă-va vreme reîntorcêndu-se apoî iarăşi în Bucureştî.

Stând acasă,—el îşi avea locuinţa în dealul Filaretuluî, —- şi neavênd nicî o ocupaţiune, Dascălu fu coprins de o idee fixă, care îl stăpîni cu totul, aceea a «căutării de comori».

I se părea lui că trebue să găsească el, odată şi odată, o comoară. Avusese noaptea vise pe care toţî i le tälmäciaü că înseamnă banî, comori.

Tot căutând el prin viile din Filare t, într 'una din zile se întâlneşte cu Sdre-lea şi Mărunţelu. Cunoştinţa s'a legat la început rece, apoî vëzêndu-se de maî multe orî în o cârciumă de la Filaret, eî s'aü simţit atraşi unii spre alţii. Ei proectară a face o bandă, cu scop de a jefui. Ast-fel a ajuns Dascălu bandit.

Castelul de la Sinaia al prinţilor moştenitori

In «Universul» politic de Vineri 5 August, am dat pe pag. I o mică schiţă după o fotografie, reprezintând castelul de la Sinaia, al prinţilor moştenitori.

Pe pag. 4—5 a numëruluï nostru de azî dăm un mare tablou reprezintând acelaşî castel precum şi împrejurimea luî pitorească. Tabloul e executat în atelierul nostru foto-zincografic, după un desemn al desemnatoruluî nostru special.

Palatul e făcut alături de palatul re­gal în locul unde a fost vechia casă de venătoare. Prinţul Ferdinand şi prin-cesa Maria s'aü şi mutat în noua locu­inţă. Castelul a fost terminat în vara aceasta şi sfinţit în prezenţa regelui, a prinţilor moştenitori şi a persoanelor oficiale aflate la Sinaia.

ŞTIRI PRIN POSTĂ F r a n ţ a . — 0 depeşă din Vernet-les-

Bains anunţă că acolo au fost arestaţi 4 anarchiştî spanioli sosiţi de curênd. Ei fac parte din complotul împotriva vieţei lui Dupuy, primul ministru al Franţei .

Asupra lor s 'au găsit câte-va arme (2 pumnale, 3 revolvere) şi scrisori se­crete.

i t a l i a .— Guvernul interzise socialiş­tilor ca să-şî ţie congresul naţional la Bozzolo.

In câte-va ceasuri, socialiştii fură înştiinţaţi şi a doua zi se adunară în congres secret la Cremona.

Poliţia a aflat de întrunire, dupe ter­minarea eî. Nu s'a putut face nici o arestare.

Germania . — Consiliul universităţii din Koenigsberg a luat mësurï aspre în contra duelului între studenţî.

Pentru o simplă provocare, studentul va fi esclus din Universitate pentru tot d'a-una.

A u s t r o - U n g a r i a . — Un mare atelier de falsificaţii de banî s'a descoperit la Budapesta. 3 mecanici, 2 femei şi câr-ciumarul Heller în pivniţa căruia s'au găsit tiparele pentru falsificare-—aü fost arestaţi. In pivniţă s'aü găsit 20 de pachete conţinând câte 20 de bilete de câte 100 şi 1000 de fiorini falşi.

* Angl ia .—D. Sweetman, deputat na­

ţionalist, în numele partidei irlandeze declară că, faţă cu neputinţa guvernu­lui liberal de a legifera, aceasta îi re­trage ori-ce sprijin.

Irlandezii cer o nouă cameră şi un guvern noü.

R u s i a . — Pe lângă împëratul Ale­xandru III s'aü mai înbolnăvit de in­fluenţă a l ţ î4 membrii ai familiei impe­riale. Toţî zac în pat. De altmintrelea influenţa ca şi holera s'a întins foarte mult în capitala Rusiei.

* * *

Turc ia . — Delegaţii cretanî întruniţi la Canea au rugat pe guvernator să a-mintească sultanului că aşteaptă con­vocarea adunării naţionale cum şi re­forme financiare şi judiciare ; guverna­torul a rëspuns că are nevoie de ră­gaz ca să studieze situaţia. Creteniî sunt nemulţămiţi ; e teamă de revoluţie.

Rëzboiul dintre China şi Japonia — ZFrin. fi.r telegraüc —

Yokohama, 12 A u g u s t . Japonia continuă să trimeaţă întăriri

de armată în Coreea. Se aşteaptă în curênd la o luptă.

Londra , 12 Augus t . Se telegrafiază din Yokohama «Agen­

ţiei Reuter» că intrările porturilor Yo­kohama şi Nangasaki sunt oprite de torpile. Corăbiile streine nu pot să in­tre de cât însoţite de un pilot din ma­rina japoneză.

Londra , 12 Augus t . «Agenţia Reuter» află din Şanghai

că guvernul a interzis străinilor de a se apropia fără autorizaţie de arsenal.

Un decret imperial ordonă armarea a 10.000 oamenî, cari vor fi trimişi la Tanugehu, la Sanho şi la Tien-Tsin. Mulţî chinezi sosesc la Hong-Kong ve­nind din Japonia. Vr'o 40 de japonezi aü plecat din Şhangai.

Londra , 12 A u g u s t . Sir Grey a declarat la camera co­

munelor că nu este nici un motiv de a crede că escadra engleză din apele Co­reei este neîndestulătoare.

NOTA SATIRICA

Bărbatul (citind).—Auzi nevastă, nişte hoţi dirt Dobrogea aü jefuit pe un om şi i-aü furat şi nevasta, care era tô-neră şi frumoasă.

Femeia (bătrână şi urâtă).—De... tot aşa m'ar fura şi pe mine dacă ar veni pe la noi...

H a z Copilul.—Spune, tată, ce fel de nas

are unchiu l? Tatăl.-—Are un nas român. Copilul.—Aha ! D'aia sforăie el aşa de

tare când doarme.

Ş T I R I Duminică.

In ziua de 28 August se vor vinde, spre exploatare, mai multe porţiuni de păduri de ale Statuluî din maî toate ju­deţele terii.

O Consiliul de miniştrii în şedinţa

de la 6 August, a deschis un credit de 48,000 leî pe seama ministerului de in­terne, pentru plata plusului ce necesită cumpërarea cailor geandarmeriei rurale, cu harnaşamentul lor.

O Tabloul cu portretele martirilor din

Transilvania, osândiţi în procesul Me­morandului, s'a trimes la Roma spre a fi reprodus, de o cam dată numai în 10.000 exemplare.

O D. Dim. Sturdza, şeful partidului

naţional, soseşte azi în capitală, venind de la Răgaz.

O La 2 Septembre se va procède la.

tragerea la sorţi a magistraţilor cari vor présida biurourile alegerilor comu­nale.

O Mame Luni un Te-Deum se va oficia

la Sinaia cu ocaziunea aniversarei căsă­toriei AA. LL. RR. Principilor Moşteni­tori.

O Vineri s'a început plata pensiunilor

civile la ministerul de finanţe. Lefurile funcţionarilor nu se vor plăti

luna aceasta de cât la 20 ale lunei.

O Palatul de justiţie va fi terminat

pe la sfîrşitul vere! anului viitor, pentru aceasta se li.crează o.u multă activitate la terminarea acoperire! clădire!.

O Din cauza serbătoarei Sf. Măria, zia­

rul nostru va apare Marti de dimineaţă.

O In şedinţa de Joui seară a con­

siliului comunal s'au ales prin t ragere i la sorţi d-nii consilieri Sava VasiJiu, N. Şoimescu, C. Borcescu, Bulăşanu, A. Popovicï, I. Colţescu, I. Brătescu, cari vor présida secţiile unde se vor face alegerile de delegaţi.

O Consiliul de miniştrii a adresat Vi­

neri o telegramă de felicitare A. S. R-Principelui Ferdinand, cu prilegiul ani­versarei naştere!' sale.

O Aü apărut în editura librăriei Ca-

rol Müller «Ciirtea de Aritmetica» pen­tru clasa II primară şi «Poveţuitor la Cartea de Aritmetică» elaborate după noul program.

O Partidul conservator din capitală 'şi a început întrunirile pe culori în ve­derea alegerilor comunale. Miercuri s'a ţinut o întrunire în cu­loarea de albastru.

Universul Li terar No. 33

Vinerî seară cetăţenii din culoarea de galben s'aü adunat la d-nu N. Fili-pescu, primarul capitalei.

O D. Ghermani, minstru de finanţe,

« 'a întors Vinerî seară în capitală, ve­nind de la Buftea, împreună cu d. Duca, directorul general al căilor ferate.

"0"n corxs-u.1 englez arestat New-York, 12 A u g u s t .

După ştirile din Nicaragua, trupele din această ţară au arestat la Bluch-felds pe consulul englez d. Hatch şi l'au condus împreună cu alţi strëinï la Grevtown.

Sixxdïcat de Тэага.с1і.егх St. Pe t e r sbu rg , 12 A u g u s t .

Sindicatul bancherilor din St. Peter­sburg şi băncile şi cassele financiare din Berlin au luat pe seama lor 60 mi­lioane, 600 miî mărcî de obligaţiuni 4 la sută ale societăţii căiî ferate Riasan-Uralsk, care vor fi emise probabil luna viitoare.

,A.narcb.iştî escp-u-lsaţl Berna, 12 Augus t .

Consiliul federal a expulzat maî mulţi anarchiştî francezi.

Hlolera Amsterdam, 12 Augus t .

Holera: Amsterdam un caz ; Maestricht un caz, un deces ; la Amstelveen, (în apropiere de Amsterdam) un caz.

Bucătarul vaporuluï 1 «Dordwecht» ve­nit din Riga la Ymeldecn a murit cu simptone suspecte.

TaxvLl la Varşovia Moscova. 12 A u g u s t .

Se asigură că Ţarul va veni la 1 .Septembrie în Varşovia. După aceia se

va duce într 'un mic orăşel al Poloniei austriece, unde se va întâlni cu împă­ratul Frantz-Iosef al Austro-Ungarieî.

Ciiftiiidarea и п ш •vapor.—13 înecaţ i

Londra , 12 A u g u s t . Vaporul «Lyrth» s'a cufundat în ma­

rea Nordică în t impul uneï furtunî, 7 pasageri şi 6 matrozî s'aü înecat ; ceî-1-alţî au fost scăpaţî de vaporul german «Roberth». Vaporul «Lyrth» era încărcat

c u maşinî agricole şi plecase spre Spania.

J O C U R I ŞARADA

de d-na Leanca Georgescu (Loco) Vorba 'ntreagă e în ţa ră O ştiinţă cunoscută, Toată lumea o învaţă Că de asta e făcută. In părţî doue se împarte Prima e la dobitoace, Cea d'à doua e un nume Şi... lăsaţi-me în pace !

Orî-ce persoana ce ne va t r imi te des legarea exactă a acestei şarade, cel mul t până la 18 Au­g'ust curent , va part ic ipa la t ragerea la sorţ a u n u î frumos r o m a n .

Constatând că multe persoane ne trimit des-legărî la ghicitorile noastre fără să citească mă­car ziarul, ci numaî din simplu auzite, am ho-lărît d'aci înainte a nu maî publica numele de cât al acelor deslegători cari ne vor trimite, dim­preună cu deslegarea, şi cuponul tăiat din josul coloanei.

Deslegarea şaradei din «Universul Li­terar» No. 31 es te :

B A L T A Z Á R Au deslegat : Bucureş t i : D-rele Sally S. Cohen, Elena C.

Dimitrescu, Ghisela S. Cohen ; d-na Masmca M. Gheorg-hiu ; d-nil T ä n a s e I. Predescu , Hie I . Sinaer , H e r m a n n Brociner, Mandea C. I . . J e a n Ionescu, G. I . Constantinescu, Isac M. Grimberg-, Ioseph A. Ascher , Iliescu Kmilian, George G. Ceauşescu, Tănase 1. Predescu.

Castelul Fermecat ROMAN DE P I E R R E S A L E S

PARTEA A DOUA

VIII

O femee amabilă

Şi pentru asta densul gesticula din pumni întorcêndu-se acasă, aşa că era cât pe aci să spargă pieptul luî Clau­diu.

Şi furia lui ar fi fost şi mal mare dacă ar fi putut să audă conversaţia pe care fratele şi sora o aveau cam în acelaşi timp.

Intorcându se de la vizite, d-na Fer-gusson se întinsese pe o canapea, în scop ca bărbatul seü să vadă că e o-bosită, de cum va intra pe uşe. F ra ­tele ei după ce'şî aruncase ochii pe un jurna l englez, o apucă de vêrful dege­telor şi zise :

— Da, scumpa mea Betty, eü cred că eşti prea pretenţioasă, că nu te a-răţî destul de rebdătoare.

— Dar dacă aï şti cât më plictiseşte, rëâpunse dênsa ridicându'şî braţul fluid şi lăsându'l peste unul din şoldurile ' ! serpentine.

— Scumpa mea copilă, sunt aşa de multe lucruri plictisitoare în viaţă.

— In orî-ce caz, eü îţi declar că nu

215

Roman de Emile Richebourg

PARTEA A TREIA

F i u l XX

Laude pentru Georgeta

— Nu e vina el. — De sigur; însă vë mărturisesc că

eram speriat de locul unde trăia... — Ce'i drept, locul nu era frumos,

d-le ; însă Georgeta, cu tot locul ace­sta, a rëmas o fată aşa că orî-ce mamă ar da-o de model fiiceî sale.

— Asta e şi părerea mea; cât despre faptul că e săracă el nu poate fi o pe-dică pentru mine. Insă acum vë las, më grăbesc să më întorc la Par is cu speranţă că o să găsesc împreună pe amorezaţi.

— Dă 'ml voie, d-le Lebrun, să te

më voiü duce nici odată în Australia; să se întoarcă singur dacă pofteşte ; eü më găsesc foarte bine aci în Paris ; la iarnă më voiü duce să stau la Niza saü la Cair...

•—• Më rog, më rog !... ia să stăm puţin şi să cugetăm. D-ta n 'a î nicî o avere personală; bărbatul d-tale are mal multe milioane... Păzeşte-te de a face ceva care să ' i descurajeze pe câtă vreme averea lui nu va fi devenit a d tale.

— O ! esclamă dînsa cu o bosumfla-re măreaţă, dacă aş vrea să'î cer un testament în favoarea mea...

— Da, dar vezî că nu are de loc aerul de a muri în curând, zise lordul Blingham rîzênd. Procedează maî sim­plu, scumpa mea soră; fă'l tată... şi pe urmă veî putea sa-1 trimet! orî-când în Australia.

Instinctiv, d-na Fergusson plecă o-chiî asupra burtei sale şi făcu o strîm-bătură uşoara. încă o tîneră femee că­reia ideea de a fi mamă nu' î producea de cât o emoţiune neplăcută.

--- In sfârşit, dacă e nevoie, zise dênsa.

— Nu vëd alt mijloc de a realiza visul pe care noi toţî l 'am format pen­tru d-ta.

D n a Fergusson nu rëspunse. Luă de pe masă o carte ce părea foarte grea în mâna' î delicată şi începu să citească cu cea maî mare băgare de seamă un roman în care virtuţile cas-

însoţesc până la trăsură. — Bucuros. D n a Delmas strigă copiiî. Sculptorul îi sărută, le făgădui să le

dea curând veste despre buna lor pri­etenă, strînse mâna paralitice! şi eşi cu d. Delmas.

Pentru ca să se ducă la biuroul om-nibusuluî, trebuia să treacă pe d'inain-tea hanului Fasanul aurit. Vecinii stă­teau în pragul uşilor; vr'o 15 persoane se adunaseră la un loc şi vorbiaü cu însufleţire arătând mereu spre han.

Lebrun auzi cuvinte de mânie, înju­ră tur i la adresa hangiului şi a servi­toarei.

Un geam spart de o piatră arătă că duşmănia nu se mărginise numaî la. vorbe.

O vînzëtoare de fructe care locuia îu faţa hanuluî, opri pe secretarul pri­măriei.

— D-le Delmas, întrebă ea, ştii d-ta ce s'a făcut d-şoara Georgeta?

— Ştiu c'a plecat, nimic mai mult. — Sërmana fată toţî o iubesc; să vezi

ce mal perdafuri t rag oameniî, hangi­ului şi servitoarei lui! Aï crede d-ta,

Brăila : D-niî Gh. Bărbăteş t i i , Tomiţa I. The-odorianu.

Bragadi r (l-om.) : D-nu Gh. Mogoş. Bêrlad : D-nu P a u l Roseanu. Caracal : D-ra Elena Bauer ; d-na Eug'enia

G. Ionescu ; d-niî Constantin I. Mergescu, Ior-g u Nicolaid, loan Drăghicescu.

C. -Lung : D-nu Al. T h . Dimache . Constanţa : D-nu loan S. Arde leanu . Focşani : D-ra Leonóra Crais. Galaţ i : D-na Eca te r ina P . Stoianoff ; d-niî

N . Dimi t r iu , Const. I . Penciu , Ştefan D. Io­nescu, Fruchte r Heinr ich .

Huş i : D-ra Ie t ty Marcovicl. P i teş t i : D-nu I. Niculescu. P i u a Pet r i (com) : D-nu Costică X. Vasilescu. S l a t i n a : D-niî Zahar ia T h . Dimi t r iu , David

Silberstein. Tu leea : D-nu A lexand ru Luehiescu . Premiul a fost câş t igat pr in t r age re la sorţ

de d-nu loan S. Arde leanu din Constanţa.

J a ln ica familie : S m a r a n d a Lerescu, Maria, Margare ta şi Mihail Iu l ian , Grigore Lerescu, Su l tana Topoloveanu , Anica Alecsandrescu, Alecsandru şi Virg in ia Naumescu , Nae şi Ion Lerescu, căpi tan Stefan Lerescu, locotenent Diamandi Alecsandrescu, Anica Tănăsescu, Ion şi Eca te r ina Măinescu, Alecu şi Maria Con­stant inescu, Damian şi Eufiosina Dumi t r iu , Ma­ria şi Gheorghe Dumi t r iu , Nicu şi Angela Sassu, Nicu şi Nae Gorgoteanu, au tr ista du­rere a vë a n u n ţ a pierderea prea iubi tu lu i lor soţ, ta tă , moş, socru, frate, unch iu , cumna t

ISAIEA LERESCU de anx 3 3

înce ta t d in via ţă la 11 A u g u s t 1894, orele 3 p. m., în oraşul Târgoviş te . Ceremonia funebră va avea loc azi Duminecă 14 corent, orele 4 p. m.

Cortegiul funebru, va porni de la locuinţa decedatulu i la Cimitirul Oraşului .

Toţ î pr ie teni i şi cunoscuţi i carî din eroare n ' a ü fost înş t i in ţa ţ i , vor considera aceasta drept invi ta ţ ie .

nice erau în special celebrate. Lordul Blingham căzuse din noü a-

supra jurnalului englez. Atuncî sosiră şi Fergusson cu Clau­

diu şi bunele intenţiunl ce inspiraseră d-neî Betty sfaturile înţelepte ale fra­telui sëu, zburară îndată. Dênsa găsia că e foarte prost lucru ca bărbatul sëu s'aducă la masă prieteni, aşa pe ne­aşteptate.

Joe simţi furtuna şi aruncă jumëtate din ea asupra lui Claudiu.

— Scumpa mea Betty, zise densul, îţi prezint pe unul din cel maî bunî prieteni aï mei, d. Claudiu Champa­gney, care voia cu ori ce preţ să më ia să prânzesc cu el în oraş ; atuncî eü l-am adus aci gândindu-më că aï fi superată pe mine dacă nu ţi-aş fi pre­zentat pe f/achtmantd desevârşit care mi a scăpat viaţa şi averea în mijlocul mărel.

Se 'ntâmpla foarte rar ca Fergusson să aducă raosafiri aşa eleganţi acasă la el ; d na Fergusson fu dezarmată în­dată.

De alt-fel, fratele seü, care cunoştea yachtul lui Claudiu, întindea acestuia mâna cu o mare amabilitate.

Betty se ridică a l e n e şi bine-voi să zică :

— Fii bine venit d-le. — Sunt confus, d-nă, că am primit

aşa de repede invitaţia d-luî Fergusson; însă am o scuză, anume că dóriam foarte mult să îţţ fiu prezentat... O să

d-le Delmas, aseară, în ceartă, fata a-ceea mârşavă a dat o palmă d-şoareî Georgeta. Nu doar c'am auzit ci am vëzut cu ochii mei, pe fereastră.

«Şi beţivul a alungat-o ca pe o ser­vitoare !

«Ţi se sfîşie inima când te gândeştî că o aşa fată frumoasă, bună, harnică, înţeleaptă, a fost aruncată pe drumuri ca un lucru de nimic.

— Ce vrei, zise d. Delmas, nu maî putea să stea în iadul acela.

— O, da, de asta aşa e. Delmas şi Lebrun se depărtară. Când sosiră la biuroul de omnibuse,

tocmaî se puneau caii. înainte d'à se despărţi, îşi mal strîn-

seră o dată manile. — La revedere, d-le Delmas, zise

Lebrun. — La revedere ; te rog să nu uiţî că

aşteptăm aci cu mare nerăbdare o veste de la d ta.

Dupe câte-va momente omnibusul co-boria coasta, spre gară, în goană cailor.

Luni, 15 (27) August 1894.

MAŞINE de CUSUT — Primai Deposit de MAŞINE de CUSUT —

Patent SINGER Perfecţionat. Cele mai bune din lume. Neîntrecute în solidi­tate, lucrare şi eleganţă. P e s t e 5 mi l ioane s u n t

' în î n t r e b u i n ţ a r e . Cel mal însemnat deposit în România de

V E L O C I P E D E Biciclete de siguranţă pentrn bărbaţi şi copil. — Tricicle.—Mers uşor! Eleganţă complectă! Cea

mai mare soliditate !

Arme! Arme! Arme! Mare asort iment de arme de vînătoare de toate sistemele de la 15 lei până la 1200 lei bucata .— CARABINE de apărare şi de vînătoare cu 12 fo­cur i . — Arme de precisie, de salon, e tc . — REVOLVERE de toate felurile şi mărimile , Car­tuşe, Tuburi, accesorii de vînătoare, etc. Se gă­seşte tot -d 'a-una peste 1000 de a rme în magas in . m^f*- Atelier special pentru reparat Haşine

de cusut, vélocipède, arme. — Un ar­murier experimentat este însărcinat cu repara­rea armelor.

Catalogul i lus t ra t se t r imite la cerere g ra t i s şi franco.

ШЯГ B. D. ZISMAN ~ W i — COMPANIA A M E R I C A N A

Bucuresc î , Calea Vic tor ie i No. 44 , Bucuresc î . Magazinul se află l â n g ă farmacia Bruss (vis-

a-vis de L u v r u ) , colţ cu s t rada Nouă. Cărucioare pentru copii, Fotoliurî pentru

plimbat bolnavi. 1910—(45)

Doctorul Romalo Strada Dionisie No. 61

BOALE I N T E R N E , A D U L Ţ I Şl COPII S'a reîntors în Capitală

Consultatiunï de la 12 până la 2 ore 29 ' (6)

UNIVERSUL LITERAR j — Uo. 33 —

Acest cupon se v a tăia şi se v a trimite împreună cu deslegarea, in caz contrar nu se v a publica numele deslegătorului. \

më ierţî ?... Betty rëspunse : — Din contra, d-le, eü ar trebui să

'ţi cer iertare de primirea sumară ce pot să 'ţi ofer. Noï nu ne aflăm aci de cât ca nişte pasërï căletoare... şi apar tamentele astea mobilate mi se pare ceva urît, de tot urît...

— Da, zise Joe, asta e o piatră în grădină mea.

Apucă amêndouë mâinile nevestei sale în labele luî mari şi i le sărută.

In acea seară era în stare să pri­mească orî-ce imputări . Amabilitatea desfăşurată de Betty şi de fratele el către Claudiu, îl pusese în cea maî bu­nă dispoziţie.

Intorcêndu-se spre amicul seü, îî explică :

— Crezuserăm la început că n'o să stăm în Paris de cât câte-va sëptë-mân î ; deci nu puteam să luăm de cât un apartament mobilat. Insă Betty îl place în Paris...

— O, da, îmi place, zise tînëra fe­mee cu o privire iritată dintr'o dată : îmî place.

Joe înţelese prostia ce comisese zi cênd nevestei sale pe nume către un strein.

Se simţi cu atât mai vinovat cu cât cu un moment înainte, dînsa 'I zîm-bise.

A se citi urmarea în «Universul Lite rar» de Dumineca viitoare.

XXI

Parisul noaptea

Era aproape amiazî când sculptorul ajunse la Paris.

In curtea găreî, fără să se gândească că era cu stomacul gol, că nu bëuse de cât un pahar de vin şi nu mâncase de cât o coajă de pâne, sări într'o bir­j ă şi zise vizitiului:

— Te iaü cu ceasul ; mână acum pe bulevardul Clichy la No. 4.

Biria porni la trapul cel mare al ca­lului, t recu Sena pe podul Austerlitz, înainta pe cheü până la Palais Royal de unde apucă spre dreapta.

In sfârşit se opri în strada şi la nu­mërul indicat.

Lebrun sări pe trotuar, întră în casă, salută pe portăreasă şi urcă scara.

Era foarte fericit, părea întinerit cu 20 de ani.

La uşa atelierului se opri în ascul-tare J

(A se citi urmarea în «UNIVERSUL* politic ce va apare mâine, Luni)v

Universul Literar No. 3iî T nnY 1 5 f97^ A l i g n e r

CASA DE SCHIMB

Nachmias & Finkels No. 8 în nonl palat Decia-România, strada Lip­

scani, în faţa palatului bănceî Naţionale Cumperă şi vinde tot felul de efect?

publice, bonuri, acţiuni, scontează cu-рбпе şi face or ice schimb de monezi.

Auziţi, Yedetî SI

Î N C R E M E N I Ţ I Administraţiunea în masă a fabrice!

de argint patentat de America, vinde toate mărfurile pe un preţ ridicol, sub valoarea taxata, pentru

HefT \ m u a i 1 8 f r a n c i "*ф§ —inclus iv porto şi anibal agiu—

prin urmare abia jumëtate din costul lucrului, primesce orî-cine un serviciu de masă prea bine făcut, din cel maî fin argint american patentat, şi pentru rëmânerea albă a tacâmurilor de masă se garantează 10 ani.

6 cuţite de masă cu tăiş de oţel. 12 (6 lingure şi 6 furculiţei. 12 linguriţe de cafea. 2 (1 lingură de supă şi 1 de lapte i 1 dulăpior excelent pentru păs

trarea diferitelor arome. 6 vase de ouë masive şi frumóse. 1 strecurătoare de ceai, cea maî

fină calitate. 2 sfeşnice de masă. 6 cescî de presentat. д

48 bucăţi. Toate aceste 48 bucăţi care au costat

înainte peste 100 de francî, acum

BV N u m a i 1 $ f r a n c i ~фб — inc lus iv po r to ş i a m b a l a g i u —

La cas că aceste obiecte nu vor con­vine se restitue banii la moment, deci or ice comandă este fără risfc.

Praf de cu ră ţ i t , pachetul 30 bani. Se expediază contra valoreî trimisă

înainte sau ramburs. A se face comenzile la :

Depoul de argint patentat de America M. PISTINER

— Viena IV, Apfelgasse, 6 —

9IABE DEPOZIT de

P Ă L Ă R I I pentru bărbaţî şi copil, de la leî 1.70 la

leî 6.50 bucata. La administraţia ziarului «Universul»,

Strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pălării, fason ultima mo­dă, carî se vend cu următoarele preţurî: Pălării moî pentru vară . . Leî 1.70 Pălării mo! ultima modă . . » 3.— Pălării tari ultima modă . . » 4.80 Pălării târî ultima modă . . » 5.50 Pălării roşiî, verzî şi albastre,

pentru copil » 2.50 Pălării marinar, pentru copiî » 3.—

Pălăriile s u n t de culoare neagră, ma­ron, gri, beige şi tabac.

Nicî cu 40 la sută maî scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată ţara.

Vindem eftin ca să aducem serviciu publicului nostru cititor.

Desfacere Totala Administraţia ziarului U N I V E R S U L , posedând un mare depozit de romane ilustrate şi

mai multe alte eîirţT foite folositoare ori şi cui, şi dorinii a tipări altele, a lua t hotărârea <l« a vinde următoarele romane şi cărţi cu preţurî foarte reduse. Kn?ăm pe toţi cititorii noştri a se crabi cu coinaiidele lor de oare-ce aceste preţuri se vor acorda iiiuiiai timp de 40 de zile.

<••» Cine va ciimpëra cărţi in valoare cel puţin de 20 leï i *e va acorda un rab it de 15% asupra preţurilor notate mai jos.

K O M A \ K M s j e s t a t e a S a B a n u l şi A l t e ţ a S a A m o r a l (6 man volume ilustrate). F l i o a B l e s t e m a t a (2 volume) M o ş t e n i r e a s î n g e r o a s a (3 volume ilustrate) n g r o p a t a d e v i e (1 volum)

C o n t e l e d e Monte -Cr i s to ((> volume ilustrate) F i u l C o n t e l u i d e M o m e - C r i s t o (4 voi. iluslr.) urmare la „Contele de M.-Cristo-1

C o n t e s a de Monte -Cr i s to (3 vol. ilustrate) tot urinare la „Contele de M.-Cristo-' M â n a d e m o r t (2 volume ilustrate) tot urmare la „Cintele de Alonte-Cristo" Cel t r e i M u s o h e t a r l opera complectă 9 volume mari ilustrate . . . . R e g e l e ş l R e g i n a Ţ i g a n i l o r (2 volume) S i r e n a C a p i t a l e i sau „Crima de la Băneasa" (1 volum) M l e t t a şi M i l i o a n e l e D-lui J o r a m l e (9 volume ilustrate) . . . . D o c t o r u l R o ş u (6 volume ilustrate) >oan L u p a (4 volume ilustrate) D r a m e l e A d u l t e r u l u i (li volume ilustrate) C a d a v r u l m e u şi F r e d e : i c L e n n o l s (2 volume ilustrate) B l e s t e m a t e l e P a r i s u l u i (5 volume ilustrate) C e l e d o u é m u m e (4 volume ilustrate) M e s s a l l n a , mare roman istoric (3 volume ilustrate) Glad ia tor i i „ „ „ (3 „ „ ) Oarba d in S o r r e n t o (1 volum ilustrat) R e g i n a F r u m u s e ţ e ) (2 volume ilustrate) D o c t o r u l S ë r a o i l o r (2 volume ilustrate) N o p ţ i l e t e r i b i l e (ii mari volume ilustrate) D r a m e l e N e b u n i e i (2 volume ilustrate) E ena, roman original de BolintineanU (2 volume ilustrate) С І О О О І v e o b i ş i С І О О О І n o u l , roman original de Filimon (2 volume ilustrate). O c ă s ă t o r i e ou r e v o l v e i u l (4 volume ilustrate; G r e ş e l i l e j u s t i ţ i e i sau „Condamnatul fără vină" (5 volume ilustrate). S p i o a n a (5 inarî volume ilustrate) F l u i D r a o u i u i (5 mari volume ilustrate) F r u m o a s a G a b r i e l a (4 volume ilustrate) F e t e l e d e b r o u z (4 volume ilustrate) I a d u l c a s n i c (2 volume ilustrate) Mart ira (4 volume ilustrate) N ă p a s t e a (4 volume ilustrate) Intrig-a ş l A m o r (3 volume ilustrate) Cel p a t r u s e r g e n ţ i d e )a R o o h e l l e (2 volume ilustrate) I n f a ţ a e ş a f o d u l u i (l volum ilustrat) . B o u l a n g e r roman ilustrat (1 volum) F l i o a Cr imei sau „Cărturăreasa" (4 volume ilustrate) E x i l a ţ i i l n S i b e r i a sau „Roaba cea Frumoasă" (19 volume ilustrate) C ă l ă u l d i n B e r l i n (8 volume mari ilustrate) O d r a m a t a l n i o à saü „Grozăviile trecutului" (4 volume ilustrate) M i s t e r e l e R o m e i sau „Roma subterană" (2 volume ilustrate) . . . . R a l u l p e r d u t (1 volum ilustrat) E v r e i o a c e a f r u m o a s ă (6 volume ilustrate) S c r i s o a r e a m i s t e r i o a s ă (2 volume ilustrate) G r ă d i n a A m o r u l u i . Această carte coprinde scrisori şi cele mai iioui poesiî de

amor. (1 frumos volum) S e c r e t u l N e b u n u l u i (2 volume ilustrate) D r a g o s t e a G e n t i l o m u l u i .saii Ţ e r a n o a ţ i G e n t i l o m i i (4 v>l. ilustrate) R e m u ş c a r e a (4 volume ilustrate) A l t e c ă r ţ i « l e o m a r e i u s e i t i i i ă t n t e cari se. afla în depoul

administraţiei zianlnt „Unirersul" : M a n u a l de conversation! moderne pentru a înveţa singur limbile francesă, itali­

ană, germană, englesă şi spaniolă (2 volume). . . . . . . . R e g i n a B u c ă t ă r i e i , reţete pentru ori-ce mâncări, prăjituri, cofetărie, liqnornrî,

etc. (1 volum) A p ë r a r e a p e r s o n a l ă in contra botelor secrete ( l volum) . . . . . C a r t e a D-rulul B e r t e l l i pentru a vindeca ori-ce boală fără doctor . î n t u n e c i m i l e Afr loe l sau ^Explorările lui Stauiey în Africa" (4 volume ilus­

trate cu o hartă colorată) . . . • E m i n P a ş a ş l R e v o l t a d i n E q u a t o r l a (2 volume ilustrate) . . . . I n m i j l o c u l g h e ţ u r i l o r sau Călătoriile celebre la polul Nord (2 vo!. ilustrate) M e m o r i i l e lu i M o l t k e sau Resbelul franco-german din 1870—71 (2mari vol.ilustr.) I s t o r i a fondărei oraşului Bucureşti de la апцІІЗЗО—1850 (un mare voi. cu 27 ilnstr.) C a r m e n S y l v a , operă a reginei României unde sunt descrise moravurile bucu-

reştenilor (1 volum cu 10 gravuri) C ă l ă u z a p e r s o a n e l o r c ă s ă t o r i t e (1 volum) B o a l e l e v e n e r i a n e ş l t r a t a m e n t u l l or (1 volum) F e m e e a ş l b o a l e l e s e x u l u i e l (1 volum) V e t e r i n a r u l p o p u l a r pentru a cunoaşte, a îngriji şi a vindeca singur, toate boa­

lele interne şi externe ale animalelor domestice (l mare v o l u m ) . . . . T e o r i i l e g r a d e l o r Infer ioare , combinate cu noile reglemente pentru tot cursul

săptămânal (1 volum) Carte d e c i t i r e în limba italiană (bucăţi alese de cei mai buni scriitori italiani)

de doamna Clelia Bruzzesi (1 volum)

UT,

4 5(1 1;

(i! 50 4! 50 3

12 2: li »! ">0 ti1 50

li

4 3 3 1 3! — •Л: — -, 50 2' 50 a l -2 50

5 — (ii — t>! —

5 — 5: — 2: 50 5: — b, — Iii 50 ai 5o 1 50 1 50

121 10i

5: 2; 50 li 50 7 2, 50

—-, 80 2 : 50

Neîntrecut până acum!!

Cea maî frumosă M s u r ă pentru

per

—se obţine— întrebuinţând mi­

nunata

R i c c i o l i n a Cea maî nouă invenţie, care a avut

în streinătate succesul cel maî strălu­cit.—Toate damele întrebuinţând acest miraculos preparat, vor obţine perul lor buclat într 'un chip foarte frumos, cu cea maî scurtă şi simplă aplicare.

întăreşte perul şi '1 face strălucitor. Preţul unuî flacon lei 3.50. De vênzare la administraţia ziarului

«Universub, Strada Brezoianu No. 11, Bucurescî.

Desinfectantül „NAVA" — Aprobat de consiliile san i ta re supei ioare

al Românie! şi Italiei . — Premia t in anii 1892—93 cu medalie de

au r şi diplome de onoare şi de excelenţa la expoziţiile internaţ ionale de igienă, ştiinţifice şi industr ia le din oraşele Par is , Londra , Bru­xelles, Anvers , Saint Cille Bruxelles , G t m e v a , Marsilia şi Tun i s . (Diplomele or iginale sunt la dispoziţia publ icului la adminis t ra ţ ia z ia ru lu i UNIVERSUL) .

— Anal izat de d. doctor chimist Bernard şi recunoscut de d-sa ca compus din elementele cele m a ! eficaee pent ru a desinfecta.

• I Desinfectantül Nava este cel ma! puter ­nic şi cel ma! economic desinfectant cunoscut până azî pen t ru a desinfecta apar tamente le , privăţi le , vagoanele , rufări i le , etc. etc.

• • Cu Desinfectantül Nava se poate desin­fecta t rupul pe calea băilor, g u r a şi d inţ i ! şi se pot omorî orï-се insecte, ca omizî, păduchi , puric! , ploşniţî, etc.

ШШ Desinfectantül Nava este e 20 or! m a ! pute rn ic şi ma! economic de cktaccidul-fenic şi or!-ce alt désinfectant.

ШШ Desinfectantül Nava disolvat în apă în proporiie de u n u la mie face să dispară orî-ce miros de pu t rega iü , pe când accidul-fenic di­solvat în proporţie de u n u la sută n u produce nicî u n efect.

eF* Fie-care familie care va fi aprovizio­na t ă cu Desinfectantül Nava, va Q păzită de holeră.

Pre ţu l : Sticla le! 1.10. Depozitul principal la .administraţia z ia ru lu i

UNIVERSUL s t rada Brezoianu No. 11, Bu­cureş t i .

Impotenţa Bărbatului şi Ste-r i l i t ü t p a foniPPÏ ( ^ « « n ţ a fle a , a o e

1111 і а і С а 1C1UGC1 copil), precum şi slă­biciunea de memorie, s lăbiciunea d 'a vedea şi d'a auzi , po lu ţ iun! saü perderï i iopturne, flori albe la femei, boalele toate car! provin din prea mul t abuz al plăcerilor, se vindecă de sigur în-t rebuinţându-se GLOBULELE RECONSTITUANTE ale dr. Taylor , aprobate de consiliile sani tare superioare din România şi I tal ia , preparate în marele s tabi l iment chimic al D-ruluî Bertelli, din Milan, considerate cu drept cuvent de dr. Duplais de la Academia franceză ca cel mal reconst i tuant cunoscut până acum.

Un flacon cu inst rucţ ie costă lei 8.50-Depozitul pen t ru toată România e la Dro­

gher ia Centrală a d-lui Mihail Stoenescu, far macist, S t rada Academie! No. 2, Bucureşt i . Ma! se vinde la farmacia «Ochiul luî Dumnezeu», Victor T h ü r i n g e r , Calea Victorie! No. 154, Bu­cureşt i şi la toate farmaciile din ţa ră .

Adevëratele flacoane cu globule Taylor , vor fl înfăşurate sub cămaşă cu o instrucţ ie în ro­mâneşte , s tampilată cu peceta adminis t ra ţ iune! z iarului «Unive r sub .

Reparaţiune de ceasoarnice —cn 50 la s u t ă ma î ieftin de câ t or i unde—

Depozitul de ceasoarnice de la adminis traţ ia z iarului UNIVERSUL, luând u n avên t foarte mare şi în u r m a dorinţei expr imate de maî mulţ î citi tori, am adus din Geneva (Elveţia) douî lucrători speciali pen t ru repara rea cea-soarnicelor.

Pen t ru a satisface publicul şi maî ales pe ci­titorii noştri , orî ce repara ţ ie de ceasoarnice se va face cu 50 la su tă ma! ieftin de cât or! u n d e

A se adresa la adminis t ra ţ ia z ia ru lu i UNI­V E R S U L st rada Brezoianu No. 11, Bucureş t i .

CASA DL SCII IM li

MICHAIL EL. NACHMIAS Huciireşti. Str. Smârdan No. /.>

Cumperă şi vinde tot felul de efecte publice, bonuri, acţiuni, losuri permise române şi streine, scontează cupoane şi face or ice schimb de monezi.

împrumuturi de ba.nï pc deposite de efecte si losuri.

GRATIS ŞI FRANCO.—Orî-cine poate cere un numër de probă din ziarul nos tru intitulat «Mercurul Român», oare publică Cursul şi listele de trageri la sorţi .ile tuturor bonurilor şi lostirilor române şi streine şi imediat se va tri­mite gratis şi franco în toată ţara. — A se adresa la casa de schimb Mercurul Român, Bucureşti, .Str. Sinârdan No. 15.

In anotimpul călduros poate să ser vească ca cea maî bună şi mai uşoară care se poate amesteca mai ales şi cu vin. cognac saü sucuri de fructe

M A T T O N ! ^

cea mai curau

APA MINERALA El arc un efect recoritor şi înviete ,

deşteaptă apetitul şi grăbeşte digestia Vara e o adeverată beutură bine-fă cătoare.

Heinrich Mattonni, Karlsbad şi Viena.

SP Somiere elastice cele mai solide, pentru paturi, se fa­brică în atelierul de ţeeeturî de

•Irma a lui

LUIGI CĂPRARI —Caisa Griviţel, 110—

Somiera solida şi eleganta, aâseo-dtä de Laiçi Capr&ri, a fost premi­ată eu premiul 1 la eoncursul din Tîrgul Moşilor

In fabrica aceasta, se confecţionează grătare , d ê r m o a n e speciale pen­tru alegerea nisipului, petrişului, ne-rbineî şi altele. ш

Z . O T T O Am onoare a anunţa onor. pnblio ei ln

special onor. mea clientela că m'am m u t a t Calea Victo He i No. 111 ( p o d u l Mogo-•Ofteî) , unde dau eomvUaţH medicale pentru •ri-ee fel de boale de la 8—10 ore dimineaţa de la 9—l ore după prânz şi de la 6—8 ore seara.—Tot odată îmi permit a atrage atenţia suferinzilor ci, cunoscênd de aproape toate medicamentele rëposatulnl Doctor Drasch, preenm şi metoda sa de tratament, pătimaşii cari doresc a fi trataţi dupe metoda demnu­lui D-r Drasch, vor fi trataţi ast-fel.

Bólele secrete la bărbaţî şi femei sunt tra­tate cn s u c c e s s i g u r dupe metoda mea.

Tubercnlosa (Oft ică, a t a c ) , la începutul eî, dacă nn va fi prea avansată, garantez com­plectă vindecare; o mulţime de acte de mul­ţumiri stau la dispoziţia bolnavilor.

28 O

0 domnişoară din institut de croit din Viena,

doreşte a da lecţie de croit, doritoarele s u n t rugate a se adresa printr 'o carte poştală, Albertine Hochbaum, strada Olimpuluî No. 2 bis, Bucureşti.

1994.— (8)

MARE STABILIMENT DE

F 0 T 0 - Z I N C 0 G R A F 1 E al ziarului UNIVERSUL

In acest Stabiliment sosindu-ne 4 lucră­tori din streinătate, se poate execu,ta ori ce I lustraţie cu o perfecţie ca şi în cele maî marî stabilimente din Europa, cu un preţ mal eftin ca ori unde.

Se pot executa clişeurî de portrete, peisage, planuri şi în sfârşit orî-ce ilu­straţii atât direct din fotografie cât şi după un desemn oare-care.

mu UN FRUMOS CAL ROIR m de 5 ani, înălţime 1 m. 80, rasa jumă­tate engleză, care este înveţat la tră­sură, este de vênzare cu un preţ foar e moderat. A se adresa la Administraţia ziarului «Universul».

Editura Typ . «UNIVERSUL», L. CazzavUlan, Strada Brezoianu No, 11.—Bucureşti Tipărit cu maşina König şi Bauer din Würzburg, unica în ţară Girant G. Minculescu