Colectia CARTILE EXILULUI este coordonatd de Mihaela Albu

Coperti: Viorel PirligrasX'otografie coperti: Libu5e Valentov6DTP: Sorina Bela

Editura Aius Printed este recunoscuti de CNCS

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiALBU, MIHAELA

Necunoscutul scrr'it r Virgil Ierunca / Mihaela Albu, DanAnghelescu ; pref.: LibuSe Valentov6. - Craiova : Ails,2020

ConJine bibliografieISBN 978-606-562-879-3

I. Anghelescu, DanII. Valentovri, Libu5e (pref.)

821.t35.1.09

@ Editura Aius, pentru prezenta editie

Editura AiusCraiov4 2020str. Pa{cani, nr. 9, 200151tel.fiax.t 0351 467 477€-mail: editura.aius@gmail.com

MIHAELA ALBUDAN ANGHELESCU

Necunoscutul scriitorVirgil Ierunca

Prefatd: Libu5e VALENTOVA

GlEljius

Crziova, 202OISBN 978-606-562-835-9

.Juslificarea istoricd a unui neam se face prin valorilepe care le creeazd." Mircea Eliade

,,V.1., entuziast Ei neobosit de cdte ori era vorba de oiniliativd culturald a exilului." Mircea Eliade

,,Adevdrul e cd Virgil Ierunca nu a intrat in istoria romlini-lor. $i asta nu pentru cd valorile in care a crezut sunt depdqite,ci pentru cd ele nu au apucdt nicioclatd sd devind actuale."

Gabriel Liiceanu

,,Pentru mine Ei pentru generalia mea intelectuald,Virgil Ierunca rdmdne o figurd exemplard de gdnditor romdnimplicat tn toate marile dezbateri politice ;i morale care ausfA$iat autenticele conqtiinle in secolul doudzeci."

Vladimir Tismineanu

,jn timp ce Virgit (Ierunca) a purtat stindardul exilului,Monica (Lovinescu) a fost spiritul exilului. Au ldsat un gol tnurmd, amdndoi, nu hrd spaliul critic ;i tndreptarul etic privindliteratura autohtond. Figuri emblematice rare, ireproductibile."

Nicolas Catanoy

,,Virgil Ierunca percepe cuvdntul tn dubla sa intenlie $itn dubla sa realizare; cuvdntul mdntuie prin crdmpeiul detranscendent pe care tl pune in joc, pe care inevitabil ilconline, dar angajeazd, tn egald mdsurd, fiinla intr-un jocaproqpe tragic, al limitelor ;i revoltei, al deschiderii Si

CUPRINS

Libu5e Valentov 6 - Privirea lui Virgil lerunca (in loc deprefald) / 9

Argument / 19

I. Virgil Ierunca, Portret qi autoportret in fragmente I 27

1. Scurte date biografice / 27l.l.Tinerelea (in !ari): Anii de ucenicie (Virgil Untaru,

Virgiliu Angelli 9i .. . Virgil Ierunca) inceputurilejurnalistice / 33

1.1.1. ,,Pdcatele" tinerelii: Orientarea spre stdnga. Europastdngistd / 37

1.1.2. Semnalarea crizei culturii romdne I 421.1.3. O iubire de tinerele: literatura/ cuJntra fuancezl. / 48

2. Evadarea din Est citre Vest: exilul anticomunist / 552.I. Frar\a postbelicd. Intelighen,tia francezi intre

procomunism qi anticomunism / 572.2. Intelectualii romini in starea de exil I 59

2.2.1. ,,Parisul de exil in spa,tiu qi de ruperi in timp" / 612-2-2- Paranteza extTttlti. ,,Convertirea la romAnism ' / 652.2.3. Conservarea identitelii in exil - condilie

sine-qua-non a supravieluirii qi a afirmSrii / 712.2.4. Yirgll Ierunca despre limba romAnd - garant al

idefirtigli /74

tr. Politici qi culturi. Puterea Cuvintului in exilulanficomunist / 771. CuvAnhrl pe calea undelor / 782. Cuvdntul scris / 80

claustrdrii." Iulian Boldea

2.1. Cuvdntul gi memoria / 83

2.2. Literattrd qi morali / 85

III. Logosul in exil. Jurnalistul gi scriitorul Virgil Ierunca / 89

1. Virgil Ierunca - Ei vocalia editirii de reviste in exil.Contribu{ii in paginile propriilor reviste / 90

1.1. Lucealhrul - pdma revisti literari a exiluluiromdnesc (1948-1949) / 92

1.1.1. Articole semnate sub pseudonimul AlexandruAndronic / 94

a) ,,Confluenle" / 94b) ,Note despre degradare a mogii" / 97

1.2. Caete fu dor. Metofizicd;i poezie (1951 -1960) / 100

1.2.1. Texte semnate: Virgil Ierunca / 102

a) ,,C. Brdncuqi" / 102

b) ,,Tudor Arghezi - vecinul lui Dumnezeu" / 103

c) ,,Constantin Tonegaru" / 105

1 .3. Fiinla romdneascd (1963-1968) / 106a) ,,Lucian Blaga gi marea trecere a poemului" / 107

b) ,,Gloria lui Mircea Eliade" / 109

1.4. Limite (1969-1986) / 110a) ,,Goma '77" / 1,11

b) ,,Mircea Popescu" / 112

c) ,Jstoria Romdnilor de Ylad Georgescu" / 114

1 .5. Ethos (1973-1984) I 115a) Ioan Cuga / 117b) ,,&indirea qi Gdndirismul dupi Dumitru Micu" / I 18

2.Virgil Ierunca qi nobilul rafinament al cwdntului I 1202.1. Semantica titlurilor / 1292.2.Yirgil Ierunca - gazetarul poet I 1342.3. Virgil Ierunca in ipostaza de critic muzical / 1492.4. Memorialistul / 1542. 5. Arta portretului / 158

2.5.1.Prieleni / 160

a. Alexandru Busuioceanu. Portretul unui prietenpoet / 160

b. Lucian Bidescu - o ,,biografie intelectlald" / 1642.5.2.Rememordi / 166

a. Br6ncugi gi ,,voin!a de libertate a formelor" / 166b.Sergiu Al-Georye I 167

2. 6. Virgil Ierunca - critic literur / 1692.6.1.,,Pivk1" I l7O

a. Paul Sterian / 171

b. Mihai Ursachi / 172

2.6.2. ,,Subversiunea poemului" / 173a. Marcel Gafton / 173

b. Dan Ion Nasta / 174c. Mircea Dinescu / 175

2.6.3. Citica criticli I 177

2.7. honia, umorul gi pamfletul arme (qi afid) aleimpotrivirii / 180

IV. Concluzii / 187

V. Bibliografie / 191

VI. Anexi / 197

l. Referinle critice asupra scrierilor lui Virgil lerunca I 197a) in revistele exil:ului / 197

Mihai Cismirescu - Virgil lentnca: Romdne;te(Revista Sciitoilor Romdni, nr. 3/ 1964) I 197

*** Romdneste deY.lerwca(Drum,w.I/ 1965) / 199Mircea Popescu - Virgil Ierunca: RomdneSte (Fiinla

romdneascd, w. 41 1966) / 201Nicolae Novac - Romdne;te (Dtum, nr.2/ 1966) / 204Ion Caraion - Virgil Ierunca: Pitegti (Dialog, hnie

t982) /20sb) in lari (Selectiv) / 208

Al. Cistelecan - Virgil Ierunca gi documentarul de

moravuri literare (Fragmente) in (Culturamozaic,nr.3l8/ 14 aprilie 2011) /208

Frangois Furet - Fenomenul Pite;ti (Coperta 4 avol. Fenomenul Pite;ti) I 212

Gh. Glodeanu - -F'e nomenul PiteEti (Fragm. din vol.Incwsiuni tn literatura diasporei ;i adisidenlei) I 213

Mihaela Cobzaru - Virgil lerunca Ei memoriatimpului (Diaspora cultwald romdneascd -Paradigme lingvistice, literare ;i etnofol-clorice,201.3) / 215

Loredana Opnriuc - Virgil Ierunca de la ,,Albatros" qi

,,Agora" la ,,Caete de dor" Ei Europa Liberi(Diaspora cultwqld romdneascd - Pmadigmelingvistice, literare qi etnofolclorice,2013) I 217

Virgil Ierunca in viziunea contemporunilor / 219Gabriel Liiceanu - Vehemenla unei cauze inalte

(Fragment) / 219Vladimir Tismineanu - Virgil Ierunca qi onoarea

culturii romine (Fragment) / 220Gabriel Nicolae Teodorescu - Personalitili ale culturii

romdneqti din exil : Virgil Ierunca (Trugment) / 221

Corespondenld / 2233.1.Virgil Ierunca - Scrisori cdtre Mircea Popescu /2233.2. Virgil Ierunca - Scrisoare cdtre Alexandru Buican / 231

3.3. Virgil Ierunca - Scrisori cdtre Mircea Popa / 2323.4. Mircea Popa - Scrisoare citrc Virgil lerunca / 236

VII. Indice de nllme /239

2.

')-

NecunoscutuI scriiror Virgil Ierunca

Libu5e Valentovril

PRIVIREA LUI YIRGIL IERUNCA

Faptul cd anumite fenomene ale unei societdli pot fiobservate mai clar din afara comunitdjii respective decat dininteriorul ei nu trebuie sd ne surprindd. Cel care privegte dinexterior poate inttezdri mai ugor ansamblul, avdnd totodatd oprivire mai detaqati, lipsitd de simpatii sau animozitdli pursubiective, deci mai obiectivd. Binein{eles nu e vorba de oreguld general valabild, dar cunoaqtem cu tolii multe cazuride acest fel din domeniul istoriei, culturii qi literaturii. Sd daum car cdteva exemple din literatura ceh[: cea mai bundlucrare despre poetica prozelor lui Bohumil lhabal apublicat-o Susanna Roth, boemisti din Elvefia; o monografieexcelentd dedicatd operei cehe a lui Milaa Kundera sedalorcazd cercetdtoarei Eva Le Grand din Qu6bec; o privirenoud, proaspitd asupra literaturii cehe modeme, incep6nd curomanticul K. H. Micha, ne-o oferd studiile englezuluiRobert Pynsent, q.a.m.d.

1 Libui€ Valentovi este profesor de limba romani la Facultatea de Literc,Univenitatea Carolini, Prag4 faducitoare din limba romArrd in limba cehd- Aprimit Prcmiul Uniunii Sffiitorilor din Romania psntu promovarea literatu,riirom6ne in sffiinitate, precum qi Ordinul ,,Serr.iciul Credincios" in grad deMare Ofipr, acordat de pregedintele Rom6niei,pentru sewiciile deosebiteaduse promovirii limbii qi culhrrii literare romdne in Republica Cehd, prinstudierea acestora la catedra de specialitate a Universitilii Caroline din Prag4prin elaborarea de lucrdri qtiinffice de inalti linuta prin traducerea in limbacehd a numeroase opere literare din limba romAnE, precum qi pentru meritoriaactivitate desfrEurad in cadrul Asocialiei de prietenie Cehia-RomAnia '.(cf https ://ro.wikipedia.orglwiki/Libus/oc5 yo A1 e _y alento'ta/oc3yo Al)

Mihaela Albu Dan Anghelescu

valoros scriitor, ne-am propus in volumul de fa!6 o privire pe

cdt posibil complet?i asupra acestei importante figuri a

exilului romAnesc.Inten{ionim si desprindem, agadar, ,,in h[micie qi cu

Etiinld"a cdt mai multe ,,unghiuri" ale universului perso-nalitdlii sale creatoare, dar sd demonstrim in primul r6ndvaloarea artisticd a scrisului sdu, indiferent ci s-a exprimatin articole de criticA gi istorie literarS, in pamflete sau portretede scriitori. in Jumal sau in poezie.

4 Preludm aici cuvintele cu caxe Ierunca insuqi 19i lncheia demersul de

zrgr-avtre a omului Ei a crealiei lui Vasile Voiculescu (v. Romdneqte'

Humanitas, 1991,p.3'l). _26 _

I. \'IRGIL IERUNCA. PORTRET SIAUTOPORTRET IN FRAGMENTE

1. SCURTE DATE BTocRAFIcE

in majoritatea fiqelor biografice inserate in dic{ionare, instudii qi articole ori prezentli care insolesc unul sau altuldintre volumele care-i poarti semnetura (publicate in larddupi 1990), data de nagtere a lui Virgil Ierunca (asumat[inclusiv de scriitors) este 16 august 1920.

$i totugi, in urma cercet5rii in arhivele din oragulRdmnicu V61cea, pe baza unor documente6 care nu pot fi

5 in Jumal, referindu-se h data de 20 august 1940, data asasindrii lui Trolki,Ierunca scria: ,,irnplinisem, cu cdteva zile inainte, douizeci de ani!"Referitor la asumarea unei date de nagtere diferiti de cea real6, AlexandraFlorina MEnescu aduce o interpretare proprie a acestei asumdri, ca-re

rdmdle, in lipsa unor dovezi scrise de autorul insugi, la nivel despeculalie: ,,O supozife pe care o larsdm totuqi este aceasta: pe 16 august1645 s-a niscut scriitorul ftancez Jean de La Bruydre. Sd-l fi descoperitVirgil Ierunca, avidul de ci4i gi de lecturi, care incepuse incn din 1939sd-qi procure propria bibliotecd, pe La Bruydre qi mai ales sd fi citit unicascriere a moralistului frantez - Caracterele sau Morayuile veacului (LesCqraderes ou Les moeurs de ce sidcle) qi si fi fost atat de incaffat deaceasti culegere de scurte piese literare in care erau denun,tatiimpertinenlii, palavragiii, orgolioqii, linguqitorii gi de surprins desimilitudinile existente intre el qi La Bruydre, incat sd ia decizia asumSriiun€i noi date de nagtere (16 august)?! Totul rimane la nivel ipotetic."6,,Suntem indreptalfi s5 demml5m gregeala qi se o in&eptim, intrucetcercetarea noasffA nu s-a redus doar la studiul in bibliotec4 descoperind,astfel, in arhiva Primiriei comunei Lidegti dinjudepl VAlce4 registrul stiriicivile pentru naqteri din qi pentm anii 191.9-1920." (v. art. ,,Date inedite dinbiografia lui Virgil I wtmcd',in Romdnia literqrd,ff. 4y 2016)

Mihaela Atbu l)an Anshelescu

puse la indoiald, autoarea unei teze de doctorat consacrate

vielii gi activitAfii lui Virgil Ierunca, Alexandra FlorinaMdnescu, demonstreazd ci data realS este 25 august 1920.

in cele ce urmeazf, prelu[m cAteva fragmente dinarticolele publicate de aceasta in revista Romdnia literard.

Astfel, in articolul ,,Date inedite din biografia lui VirgilIerunca" (publicat in Romdnia literard, nr. 421 2016),

cercetetoarea transcde consemnatea din registrul stdrii civile,insolind-o de cdteva comentarii explicative: ,,arhiva Primdrieicomunei LAdeEti dinjudegul VAlcea, registrul stirii civile pentru

naqteri din Ei pentnr aili 1919-1920. Actul numdnrl 37 dinRegistrLrl stnrii civile penhu naqteri drt 1919-1920, pagha 93,consemneazd naEterea lui Virgil lenrnca. Reddm fidel texnrl:

,lct de Na;tere din anul una mie noud sute doud zeci lunaAugust ziua doud zeci $i opt stil nou, orele zece inainte de

amiazi: - in ziua de doud zeci Ei cinci ale presentei luni, ldorele ;easd, inainte de amiazi, s-a ndscut la casa pdrinlilor sdidin satul Pope$ti, qceastd comund Ciumagi, un copil de sex

bdrbdtesc, cdruia i s-a dat prenumele Virgil, numele de familiefiind: Dumitru N. tJntaru; .rtu al Dlui Dumitru N. Untaru de anitrei zeci ;i doi si al Dnei Maria ndscutd lon M. Neagoe qi

adoptatd de Gheorghe R. luicu, de ani doud zeci Ei do| ambiide profesiune agricultori, domiciliali in comuna Ciumagi (..-) " .

Aqadar, dupd cum rezultd din documentele prezentate de

cercetitoare, Virgil Ierunca s-a niscut pe 25 august 1920.

Data actului de naqtere qi precizarea stil nou confirmd firdtdgadi veridicitatea infomaliei. Actul de naEtere a fost scris

pe 28 august 1920, deci la trei zile dupi nagterea lui VirgilIerunca. Dacd ar fi existat o singuri dat6, cea a naqterii, 9i nu

doud, una a actului gi una a naqterii, atunci am fi putut avea

urm[toarea interpretare. Data naqterii este, de fapt, data

declarlrii, deci s-a niscut inainte de 25 august. Insd in acest

act existd doud datedistincte: data naqterii

reflectd clar doud momenteaugust qi data declardrii - 28

Neculoscutul,tcriitor Virgil Ierunca

august. CAt despre precizarea stil nou (,,Act de Naqtere dinanul una mie noud sute doul zeci luna August ziua doui zeciqi opt stil nou"), aceasta risipeqte incertitudinile."

intr-un alt articol, ,,Date inedite din biografia lui VirgilIerunca - $colaritatea scriitorului", publicat tot it Romdnialiterard (nr. 27 -28/ 2017), aceeaqi cercetetoare descoperd qifaptul cd multe dintre ,,celelalte informatii sunt preludrineverificate vreodatd de cei care au intocmit biografia luiVirgil Ierunca qi, in fond, nigte greqeli. Astfel, Virgil Ieruncanu a urmat qcoala primard in satul natai, nu gi-a continuatstudiile la Liceul ,,Spiru Haret" din Bucuregti qi nu a finalizatstudiile universitare in anul 1943."

in urma gdsirii gi cercetdrii foilor matricole, sunt transcriseinsemndrile referitoare la elevul Untaru Virgil din fiecare an.

Astfel, ,potrivit matricolei ff. 1, renumerotatd 26, pagpa 7I,elevrl Untaru D. Virgil se inscrie in ciasa I la $coala,NicolaePopilian" din cStunul L6degti, comuna Lddeqtl', iar din FondulLiceului ,Slexandru Lahovari", consultat la Direc{ia JudeleaniV6lcea a Arhivelor Nafonale, este dati informaqia ci ,,UntaruD. Virgil a fost irscris in clasa I B la Liceul de Bdieli,+A.lexandru Lahovari" din R6mnicu-V61cea ,Be bazaadeverinlei eliberati de $c. primard din com. Cermegeqti cu No.20 din 23 h:r:le 1932" qi a lost admis ln casa I a acelui liceu,,inbaza concursului depus in an:I 1932." Dupd o ampl6 Ei asiduddocumentme, autoa.rca infirmi qi informafia conform cdreiaelelul Untaru ar fi absolvit liceul ,,Spiru Haret" qi mati ci ,,inclasele a VII-a qi a VIII-a Virgil Ierunca rdmdne la Liceul deBiiefi ,,Alexandru Lahovari" din R6mnicu-V0lcea ca elevparticular." in incheierea prezent[rii detaliate a unor date

concrete, autoarea sifietizeazd toate infonna,rile noi referitomela ,,qcolaritatea" lui Ierunca: ,,Virgil Ierunca incheie cursurileliceale in 1940 la Liceul de Bdieli ,,Alexandru Lahovari" dinRdmnicu-Vdlcea (ca elev particular i.../ Susfine examenul deBacalaureat in septembrie 1940 irrtr-un liceu dinh-o Regiune

*29 -

care25

-28-

Mihaela Albu Dan Anghelescu

Scolari stabilitd de Ministerul Educaliei Nat'onale, dupd

organizaxea de atunci; rdmane sd completim aceasti lacun5.

incepe cursurile universitare in 1940 qi absolvd Facultatea de

Litere qi Filosofie a Universitdlii din Bucureqti in 1944, cumfoarte clar indic5 legitima{ia de student din anul IV."

in cele de mai sus am apelat, cum zrm specificat, lasingurele cercetEri riguroase privind biografia lui VirgilIerunca, dorind ca in felul acesta si ajutim la indreptareadatelor eronate, perpetuate de fiecare dintre cei care s-au

aplecat asupra personalitSlii acestuia - fie in diclionare, inistorii ale literaturii rom6ne ori in studii qi articole.

Fragmentele de jumal - Trecut-au anii -, precrtrn si

interviurile pe care le-a acordat in lard dupA 1990, dm qi

consemndrile din memoriile qi jumalele Monicdi Lovinescg potconhibui la completarea informat'ilor privind anii de tinereiedin !mn, dar mai cu deosebire cei trdili in exilul parizian.

Astfel, intr-o insemnare din Jumal (in 28 august 1950) eiprivea retrospectiv perioada trditn in far6, cdteva dintremomentele esenliale care i-au marcat via1a, inlelegdndu-se de

aici qi atitudinea neconformistd a t6ndrului: ,,Mi uit inapoi qi

vdd rolul important al fugilor in decorul existenlei mele. Fug

din liceu, md supdra rutina. Fug din liceul militar, dupd doua

sdptdmdni. Fug sd dau bacalaureatul la Bucureqti. Mistingherea succesul dinainte asigurat la R6mnicu VAlcea. Sd

mai notez marea fug6, cea din lari qi de ce?"Cine ii cunoaqte activiratea qi chiar pozilia pe care o

ocupa tanarul jurnalist cu orientiri de st6nga in anii1945-1946, poate fi surprins asupra deciziei sale de a pdrdsi

lara gi a merge in Franla sirdcitd de rdzboi.Dar mai intdi, si afldm motivalial motivaliile sale de a

pleca de la liceul militar, povestite de insugi protagonistul

,,fugii" intr-un interviu realizat de Anca Mateescu qi publicatin Jurnalul literar (m. 19-241 2006). Cititorul aflA totodatd 9i

Necunoscutul Jc,"iitor Virgil Ierunca

informalii interesante asupra sistemului de invildmAntromAnesc din acea perioadd:

-$ti{i cA pe wemea aceea - povesteqte Ierunca - liceelemilitare erau considerate drept cele mai serioase din !ard, erauweo patru, cinci, printre care qi cel de la Mbndstirea Dealu, rurdeinvdfa qi Regele Mihai. Tatil meu aveateoiaii: E;ti toatd ziuapremiant intre noi fie spus, eu aveam oroare cd sunt premiant

- dacd vrei competi{ie, dule la liceul militar, dsn e liceuadevdratl Tocmai atunci apXruse o lege cd in clasa a VII-a deliceu se dddeau doud examene pe \ar6, ca sI intri dintr-un liceucivil, cum era cei in care invdlam eu, intr-unul militar. Seintruneau doud comisii, una la Craiova, iar alta la Iaqi. $i i-amspus lui taicd-meu: Vrei sd md duc la un liceu militar?Taic5-meu a fost foarte bucuros: Da, sigur! Acolo sd te vedemdacd eSti in stare sd ajungi! I-am pus, insi, o condifie: sE mElase sd merg doud siptdmdni la Bucureqti nu cunoqteamcaprtala - qi apoi si md inscriu la examen, la Iaqi, pentru cE

voiam sd vad Iagiul qi bojdeuca lui CreangS. $i tatil meu a {dcuttoate astea. Eu eram foarle sigur cd nu mi vor primi la liceulmilitar, fiindci eram ingrozitor de slab qi confundam sldbiciuneacu boala. Mi se pdrea imposibil ca izrtele medicale, care eraude o severitate inspdimAnt6toare in liceele militare, sd nu-migdseasci ceva. $i, totuqi, m-au considerat apt."

in continuare, relatAnd fbrd orgolii, ci cAt se poate dedetagat (dar gi cu maliliozitate qi cu spiritul de flondd care l-acaracteizat toati viaia) despre calitdlile intelectuale aleelelului care era mereu premiant, privind retospectiv,lerurca iqi continua amintirile:

,,Lucnrl acesta m-a descumpdnit foarte mult qi m-a lbcut sd

mi apuc de invilat serios weo trei zlle, dupd care m-amprezentat la liceu. Surpriza a fost cd am reqit primul la examen,iar surpriza colosald a fost umdtoarea: candidatul care a luatprimul examenul de la Craiova a ar,'ut o medie mai micd decAt amea, astfel incet m-am trezit, fird voia mea, premiant pe lard al

- 31--30^-

Mihaela Albu Dan Anghelescu

liceului militar. Foarte dezgustat, mi-am ales Craiova. LaCraiova am stat cateva nle, iar la sfdrqihrl saptdmrinii, c6nd se

putea iegi, eu am fost consemnat fiindcd nu-mi lustruisem

suficient de bine nastwii de la manta. Aveam niqte uniformefoarte luxoase, cu pampon 1a qapcd. Mi-am lustruit bine nasturii

batd sdptdmana ce-a urmat qi a doua duminicd am ieqit afarS sb

mb plimb - aveam voie sd ne plimbdm toat6 duminica pe Calea

Unirii qi pe aite stdzi din Craiova - gi am luat un atrtobuz care

m-a dus p6nd acasi, la Rdmnicu Vdlcea. Aceasta a fost primamea evadare, de care sunt foarte mandru."

A urmat cea mai importantd, plecarea in Franla. CAnd a

cerut o bursd de la Institutul Francez, av6ndu-se in vedere

activitatea sa de jurnalist, pozilia pe care o ocupa la acea dalA

(,,Eram, pe wemea aceea, personaj public, deja director inministerul condus de profesorul meu, Mihai Ralea ') ;i astfel

,,canera" promilitoare care i se prevedea, se poate spune cd a

qocat din nou. in interviul amintit el relateazd imprejurdrile qi

decizia sa: $i mi-au spus: ,/Vol suntem obligali moral sd vd

ddm bursa, dar o sd vd descurcali greu la Paris Acolo e

foarte mare sdrdcie, dupd rdzboi ... $i eu i-am intrebat:

Cdli studenli sunt la Paris? $i mi-au zis un numdr oarecare.

Cum trdiesc atdtea mii de studenli, oare eu n-o s pot trai? 'le-am rdspuns. Cum dumneavoastrd sunteli cam apuca| noud

nu ne rdmdne decdt sd vd prevenim cd acolo e mizerie Ei cd

dali cu piciorul unei cariere extraordinare... La care eu

le-am spus cd le las lor cariera de-aici, de la Bucuregti, penhu

cd toata ziua colaboreazd st catieriqtii . . '"

Totodati, fiind unul dintre tinerii putemic implicali inviala cultural[ a momentului, activitatea sa poate fi uqor recon-

figurat[ pe baza studierii presei literare publicate in anii 40.

Necunoscutul "rciitor Virgil lerunca

I.l. Tinerelea (n lari): Anii de ucenicie (Virgil Untaru.Virgitiu Ange i qi ... Virgil lerunca). inceputurile jurnalistice

O pasiune care poate fi depistati la Virgil Ierunca incd de pebdncile gcolii a fost cea jurnalisticS, tAndrul imphcandu-se intensprintr-o ftecventi colaborare la diverse ziare qi reviste ale vremii.

Despre debutul in presi, ca qi despre unele dintre articolelepublicate in lard ori despre ecoul acestora beneficiem astdzi demulte detalii direct de la surs5, adicd din mdrturisirile lui Ieruncainsugi, consemnate drept rdspunsuri, dupi 1990, in interviurilepe care le-a acordat unor scriitori qi jumaliqti din 1ard.

Poate cele mai detaliate qi mai consistente sunt disculiile cuIleana Corbea qi Nicolae Florescu. Astfel, in interviul inclus decei doi autori in volumul Resemnarea cavalerilor (ed. Jumalulliterar, 2002), Ierunca aminteqte debutul sdu, cdnd, in loculnumelui real - Virgil Untaru - va publica sub pseudonim:

,,Eram in clasa a gaptea de iiceu, cred, c6nd mi-a fostpublicat primul text, pe prima pagind, in Jurnalul literar.l . . .lam debutat prin urmare in Jurnalul literar qi nu cu o poezie,ci cu un afticoI, Tolstoi critic de artd: Mi-a scris Cdlinescusi continui .. ." (op. cit., p. 85) Anicolul va apdrea in nr. 25din 18 iunie 1938 (cdnd nu implinise incd 18 ani!) 9i va fisemnat cu pseudonimul Virgiliu Angelli.T

7 ,"Am incetat sA scriu ca Virgiliu Angelli penAu ca era prea angelicpseudonimul", va explica peste ani scriitorul !i fu interviul cu Anca Mateescu(v..Iumalul literar, nt. 19-24/ 2006). Alexandra Florina Minescu sugereazicd acest pseudonim fimite la o iubire din acea perioadi, o tiniri pe numeAlgela, cu care Virgil Untaru urma se se cesetoreascd. (Este vorba despre

,domnigoara Cema-Rddulescu, prietena lui Virgil Ierunc4 din Stines.ti, ocomrmi invecinati, cu care acesta a rrut si se cisdtoreascd. Plecdnd in FranJ4domniqoara Cema-Mdulescu a refuzat si-l urmeze. (v. art. ,,Date inedite inbiografia lui Virgil Ienmca - II- Preciziri genealogice gi onomastice" deAlexandra Florina Mdnescu,in Rom. Lit., ff.23/ 2017).

-33--32-

Mihaela Albu Dan Anghelescu

in 1940, conform documentelor cercetate Ei ffcutepublice de cdtre Alexandra Florina Mdnescu, iar dupd

biografiile publicate inainte de aceste celcetAri in diferitedicjionare, in 1939, tAnirul trecea bacalaureatul qi se inscriala Facultatea de Litere qi Filosofie a Universitdlii BucureEti.

Ca student, va lucra ca redactor la Timpuls, apoi la Ecoul.incetul cu incetul va colabora Ei la alte reviste qi ziare -Revista Fundaliilor Regalee, Vremea, Fapta, Preocupdriliterare, Via1a Romdne ascd, P dmdntul Romdnes c, Universulliterar, Romdnia liberd ori Kalende, dar chiar qi la publicaliaideologizatd Victoria - sau va incerca - impreund cu al,ti

colegi - si infiinjeze reviste proprii. Astfel, vor apdrea

Atbaftos, fondatd in colaborare cu Geo Dumitresculo, in

Necunoscuhrl so-rrlor Virgil Ierunca

1941, gi Agora. Coleclie internalionald de artd qi culturd,impreunl cu Ion Caraion, in 1946. Din pdcate, ambele au fostinterzise foarte cur6nd dupi aparilie. Prima era ,profundantiantonesciand" gi ,,a fost suprimati pdntr-un comunicatdirect al maregalului Antonescu", dupi cum povestegte insuqiIerunca. (v. Corbea-Florescu, Resemnarea cavalerilor, p. 83).

Agora, o ,,revistb de culturd intemalionald", va fisuprimatl chiar dupl primul numdr. Motivul invocat - unarticol scris de Titus $tefrnescu-Priboi, intitulat Echinox, incare autorul exemplifica cu mostre de ,Blatitudine a g6ndirii"pasaje din scrierile lui Stalin.

Din interviul (menlionat anterior) cu Anca Mateescu(difuzat pe postul de Radio Romdnia Cultural, inemisiunea ,,Literatura ca destin", qi publicat in Jurnalulliterar in 2006), afl5m detalii despre greutifle materialeintAmpinate ir editarea unei reviste, dar, in subtext, septeftgoreazd aceeaqi tenacitate qi aceeaqi dorinld de a faceceva irr plan cultural, pe care le va mdrhrrisi qi - mai cudeosebire le va demonstra pe deplin mai tArziu, in exil.Astfei, la intrebarea reporterei daci revista le putea asiguraexistenla, Ierunca rdspunde'. ,llbatrosul nu putea fr un mijlocde subzisten!6. Revista era atdt de sdracd incit aparilia ii eraasiguratd de cdtre jumdt6li1e de bursd ale lui Geo Dumitrescu;i ale mele. Singurul mai ?nstdrit dintre noi era Dinu Pillat,dar acesta nu primea prea mulli bani de la Ion Pillat, aqa cdtot noi, eu qi Geo Dumitrescu, suslineam revista. Albatrosul afost, deci, o activitate a inceperii unei vocalii cu un miuesemn de intrebare. Niqte studenli carc fratemrzeazd din primaclipd c6nd se cunosc, se in1eleg. Ce puteau ei sd facd in aniiaceia \a Bucureqti? O revisti! Erau mai multe reviste

pulin mai taxziu, le va fr dat romd:nilor sA trdiascd sub comunism". (v. ,,CuMonica Lovinescu gi Virgil Ierunca, recapitulend exild lArd anecdote", inResetnnqrea cavalenror, O, fr,

_ ,, _

8 Pentru completarea informaliilol reproducem un scurt fragment din

amintirile lui Alexandru Paleologu despre colaborarea lui V. Ienrnca la

Timpul: lPe Virgil Ieruncal ,,il citeam ln ziuttl Timpul, al lui Gafencu,

unde, impreunb cu Geo Dumitrescu, scria gi articole politice. Mi-aducaminte de un articol intitulat .ly'ostradamus gi prdbusirea Angliei, sau ceva

de genul acesta, ce era atunci in epoci, c6nd Antonescu se afla la putere, un

axticol loarte pro Angli4 chiar anglofil./.../ M-a frapat acel text, cu toab ca

$ian multe despre ei, pentru cd vorbeam cu oameni care ii crmoqteau, 9i pe

Geo qi pe Virgil Ierunca, ln speli cu Dinu Pillat qi cu al1ii. Astfel imifdcusem o buni idee despre Virgil Ierunca qi speram cd intr-o buna zi o sa

ne lntdlnim, probabil"'. (v. Ileana Corbea-Nicolae Florescu, Coworbiri ptinr ?p. Socieulea Romdnd de Radiodifrrziune. 2003. p. 152)e in scrisoarea din 24 februarie 1998, adresatA profesorului Mircea Popa

(v. Anexa!), lerunca amintepte de ,,multe (articole, n.n.) publicate inRevista Fundaliilor Regale, Fapta qi chiat Timpul' , precvm 9i de ,,GdndulNoslru (,,Un Don Juan al mo4ii": Anton Holban).10,,L-am cunoscut pe Geo Dumitrescu la Universitate, unde el era cu un

an inaintea mea. Ne-am imprietenit qi ne-am propus sa facem impreund o

revistd, una declarati - ca ideologie - impotriva regimului, frindci pentru

noi, tn acel moment, maxea nApasta care cAzuse asupra Romaniei mi se

pirea a fi regimul Antonescu. Eram impotriva lui ca niqte extremiqti sau

ca niqte oameni ce nu se puteau gAndi atunci cA va exista in istoria

Romdniei o dictaturd cu mult mai crancenA decat dictatura antonesciana,

incat guvemarea lui Antonescu va parea floare la ureche fali de ceea ce,

Mihaela Albu Dan Anghelescu Necunoscuh.rl sc,"litor Virgil Ierunca

Frunzele nu mai sunt acelea$i nu este altul dec6t MihailFirc5ganu, pre;edinteie Tineretului Liberal, considerat decdtre regimul nou instalat un ,du$man al poporului,'.

1.1.1. ,,Pdcatele" tinerelii: Orientarea spre stenga.Europa stdngistd

in perioada anilor celui de al doilea rdzboi qi imediat duplacee4 c6nd, din tearna de comunism, o parte a intelectualitiliivedea in hitlerism,,o ispitd irmoitoare", un mijloc de apbrareimpotriva ocupdrii lirii de citre sovietici, jumalistul VirgilIerunca imbrdlisase idei de stdaga, era simpatizant, mai exac! alideiior trolkiste. Iar aceasta se intdmpla qi din spirit de frondi,dar, din fericire, nu pentru o lungi duratd.

Nu ar trebui sd surprindd insd aceast[ orientare dati fiindsitualia nu numai a Rom6niei, dar qi a intregii Europe - dedupd rdzboi.

Dacd, printr-un plus de realism si maturitate, pentru cei maimulf dintre congenerii romdni ai t6nirului Virgil Untaruprevalente erau opliunile de dreapta, ca gi o anume constiinldpolivalentd (marcatd de inaltele valori etice gi religioase, ecouriale Gdndirismului qi ale maieuticii profesorului Nae lonescu), inceea ce-l privea pe debutantul etadat din R0mnicu V6lcea,acesta, in imberbele sumelii ale junelii , cu inerentele ei revolteqi cdutiri de sine - parea atras cdhe orient6nle stingiste, faptcare il aldtura acelor tineri intelectuali din Europa postbelicd (inmare majoritate artiqti qi scriitori) asupra cdrora stAngismul seexercita cu o irezistibild putere fascinatorie.

Rdzboiul, asa cum incepuse, dar mai ales privit prinprisma acelui mod in care i se pusese capit, ldsase in urmd,pentru unii ca ultimd impresie - senzalia unui catastrofaldeclin, a unei imense pribuqiri cu urmiri incalculabile. ,,Eranoastrd este una a deciinului" scria in 1948 T. S. Eliot in Notepentru o dertnilie a culturii, reludnd tenebroasele leitmotive

studenleqti, dar a noastri avea calitatea - calitatea sau

defectul, depinde cum priveqti - ce era prea de st6nga."

Explicalia orientdrii conlinutului revistei o va da incontinuare, ardtdnd cu onestitate crezul celor care o

infiinlaseri, sugerend insd gi rapida inlelegere a adevdrului:

,,Era normal, eu eram pe vremea aceea cam trolkist, Geo

Dumitrescu a fost intotdeauna cam de stdnga, atAt de de

stdnga inc t pdnd la urmd a intrat qi-n partidul comunist Ei a

ieqit apoi din partidul comunist ca oricare inteiectual care

pune adevfuul mai presus de adeziunile ideologice".

ContinuAnd sA rememoreze episodd, Albatros (in interviul

cu Anca Mateescu, citat mai sus), Ierunca va ardta cA linea mult

la revistd gi ,,penku cd era prima". Atagamenh-rl fa!6 de tovariqiide drum qi amintirea lor nu-l vor pdrisi nici mai tArziu: ,,Apoi,vremurile ne-au ftrdreptat pe fiecare dinhe noi pe cArAri

deosebite. Md gAndesc c6, in timp ce scriam la Paris despre

at6tea lucnrri dtn Albatros - asta face parte dintre complexele

mele - unul dintre colaboratoil Albatrosului,Dinu Pillat, zdcea

in pugcdrie. Dintre albatrosiEti am mai rdmas in via!6 Geo

Dumitrescu gi cu mine, suntem ultimii, dar nu-i vom uita

niciodatd pe aceia cu care am plecat la drum qi care nu mai sunt

printre noi qi nici pe scriitonrl la care lineam foarte mdt,Mircea Streinul, gralie cdruia am putut scoate revista' $tili ce

era nevoie de o autorizatie deshrl de greu de ob$nut atunci' Din

picate, revista a fost suspendatd prinh-un comrmicat special,

dat de cdtre serviciile de presd ale Generalului Antonescr; ca

una care lovea in morar.rrile tineretuiui rom6n."

Un episod semnificativ din activitatea sa de presi ilconstituie colaborarea la revista Lumea (scoasd de G'

Cdlinescu in 1945). Revista a fost suspendatd in 16 iulie 1946

dir catza cronicii cu care Ierunca reuqise sd inqele vigilenla

cenzurii, intitulat[ ,,Un mare scriitor: Mihail Villara", incondi{iile in care se *

1:::O*t ci autorul romanului

-37 -