AMUt, III. No. lii Aprilie 1921

N e b u n a t i c u l A p ri l . -Sur âs t t r i de p r i m ă v a r ăP re ţu l B L e i

încurajare[U V E R N U L GREC a în tocm it recent un

proect de lege care tinde să atenueze criza n a ta lită ţii p r in încurajarea „fam iliilo r m ari'1, adică a fam ilie i care n um ără dela patru copii în sus.Aşa cu m vestesc telegramele, fam iliile a cestea vor p rim ii subvenţii d in partea S lu ­tului, in s tru c ţiu n e publică gra tu ită , vot du blu. şi aşa m ă i departe:

In aceste condiţiun i, desigur, profesiv nea de părin te cu odrasle m ulte la num ăr va deveni, ca să spunem , rentabilă. In de finitiii, n u e greu să faci copii, dar este n problem ă creşterea lor.

îm pre ju rările post-belice au agravat con- diţiunile de tra i — şi criza na ta lită ţii aci îşi are buba.. Din această cauză s'a îm p u ţin a t n u m ă ru l căsătoriilor şi din această, cţiuză a scăzut şi n u m ă ru l copiilor. Dacă, altădată, contractarea unei căsătorii nu punea pe ta ­pet decât chestiun i de ordine sen tim enta lă , astăzi ca a devenit o afacere legată de a tâ ­tea g reu tă ţi m a teria le încât om ul se lasă păgubaş. După cu m păgubaş se lasă atunci când este vorba să-şi sporească neam ul cu un m oştenitor.

„Inc'o burtă, înc'o tu rtă", vorbă lu i Zeilig Şor nu m a i poate s tâ rn i un s im plu zâmbet, după. cum , deasem eni, credinţa lu i Că fie ­care copil vine cu u n noroc pe lum e, nu m ai p o a te .fi crezută ca o literă sfân tă . Fiecare copil vine pe lum e cu ceva, dar nu cu no­rocul lu i ci cu u n şirag de griji şi cheltueli.

Ş tim că în an ii de după război problema na ta lită ţii a fost pusă şi dezbătută în m ai toate S ta te le Europei. Cercurile îngrijorate dc prim ejd ia depopulării au căutat ca, prin scris şi prin. viu grai, să dem onstreze cetă­ţenilor ceeace ei n u vrdiau să. m a i creadă ru nici uri preţ: anum e că. e o plăcere şi-nv titlu de m ândrie să ai copii cât m ai n u m e ­roşi, de oarece copiii îţi înseninează x'inta şi-ţi asigură bătrâneţele.

S'a m ers chiar până la acordarea. unor distincţ.iuni celor cari aveau curajul, în a- reste critice vrem uri, să aducă pe lum e de la cinci odrasle în sus. Unui brav părinte, i se încredin ţase acum câţiva ani o m edalie pentru m eritu l de a fi turnat şase m oşteni lori. ] s'a. spus. cu prileju l acela că are m o ­tive. să fie m ândru şi fericit, deoarece pa tria il d istinge cu o decoraţie.

Omul a ascultat discursul, a privit rneda Ua şi a rostit u itdndu-se la cei şase în fie­ran rari se scobeau în naş:

- Decât o tinichea, m i s’ar fi dat m ai bine n rasă pen tru javrele astea. Nu. m ă prim eşte nici un proprietar c.u ei.

Probabil că, g u vern u l grec va acorda şi el decoraţii celor ce-şi vor dovedi p a tr io tism u l

.făcând copii. Dar. aşa cum vestesc te legra­mele, bravii cetă ţeni vor prim i din partea Sta tu lu i şi. a lte . avantaje. Credem chiar că ar putea să renun ţe şi la m edalii şi la vo ­tul dublu, acordând în locul lor în lesn iri mai prozaice dar de m ai certă necesitate.

Cu a tâ t m a i m u lt cu cât S ta tu l va avea de unde să dea: aceleaşi telegram e vestesc fixarea de im pozite pentru celibatari si p en ­tru fam iliile care n 'au copii.

ION PAS

Aspecte dela Concursul nostru def r i i m i i C D t o

U n col} al sa lo n u lu i în care a a v u t loc b an ch e tu l

8 6 , Calea Victoriei, 86(tn faţa Palatului Regal)

Furnizori ai Curţilor Regale si Princiare Române si iugoslave

fl a primelor Teatre din tarA

„M ISS ROM ÂNIA ' în au to m o b il

Importanta ce o dâ moda la încălţăminte ne-a obligat a importa din cele mai renumita firme franceze, modele de o ELEGANTĂ rafi­nată care uimesc prin graţia si şicul lor atrăgând admiraţia distinsei noastre clientele

r t t Q T f & i S u c i

RE A U T AT EA ILUSTR AT Ă6 A/irilii I9i0

Miss Iris W ilson, fa ta de 18 ani care obiş nuia b ău tu rile alcoolice

A m ericana MAUD WILSON

OU O G E N E R A Ţ IE în urm ă trăia în s ta ­tul Kansas din America, o femeie nu­

m ită Cariie Nation. A ceasta şi-a câştigat faima, prin raziile regulate pe care le în tre ­prindea prin localurile unde se serveau bău­tu ri spirtoase şi înarm ată cu un ciomag, lovia în dreapta şi’n stânga. E ra o idealistă şi o antialcoolică, căreia nu-i s’a putut face ni­mic, deoarece era susţinută de sute şi mii de semene ale ei.

Ia tă însă că de curând a apărut în acelaş s ta t din America, un pro to tip al Carriei Na­tion, în persoana doamnei Maud W ilson, proprie tara unui mic restauran t din Kansas City.

De astădată, n ’a fost vorba de o acţiune izvorâtă din idealism, ci de o provocare, care privia direct viaţa ei familiară. Iată faptele :

Tocm ai peste drum de micul ei restaurant, se află un alt local care — a declarat d-na W ilson — vindea băuturi spirtoase fiicei sale anume Iris, în vârstă de optsprezece ani şi ceeace-i mai grav, bărbatul său cheltuia acolo pentru alcoolice bani mulţi, din acei pe cari d-na Maud W ilson îi agonisia cu greu, de pe urma exploatării micului restau­rant.

F iind o femeie ordonată şi cu respectul legilor, doamna W ilson se adresă mai întâiu poliţiei. Nimic nu se produse însă.

Fem eia se prezentă atunci direct la oficiul şerifului. Dar rezultatu l a fost iarăş nul.

Mai încercă apoi la biroul agentului fede­ral al serviciului de prohibiţie. Dar nici a- colo nu-i se dete ascultare.

După toate acestea, văzând cum stau lu­crurile în m aterie de prohibiţie, doamna W ilson luă ho tărîrea de a lua legea sub pro­pria sa oblăduire. Se duse deci la un magazin de fierărie din apropriere şi cumpără de-aco-lo o bară grea de fier. înarm ată cu ea, cura- gioasa americană plecă spre localul cu p ri­cina.

In trând înăuntru, alungă pe patron în s tradă şi în mod sistem atic, începu devasta­rea localului. Sparse geamurile, oglinzile, galantarele şi în tr ’un cuvânt distruse aproape toa tă instalaţia prăvăliei, împreună cu un m are număr de sticle, care conţineau li- queururi şi alte alcoolice.

La ora aceea, clienţii lipsiau, iar patronul îngrozit alergă în grabă după un poliţist.

Sus: Localul aşa cum s ’a prezentat după devastare .

Soţul, care che ltu ia pe bău tu ră , banii agonisiţi cu greu de nevastă-sa

Acesta veni la local dar în faţa am eninţărilor contondente ale doamnei Wilson, fu nevoit să se retragă spre grupul de spectatori g ra­tu iţi, cari se strânseseră între timp pe s tra ­dă. Un alt po liţis t veni în ajutorul primului şi amândoi căutară mai întâiu să ţie în loc îmbulzeala care se produsese — pe când d-na W ilson o şterse englezeşte.

Nu însă ca să se ascundă în vreo gaură de şarpe, ci pentrucă să se înapoieze la bucă- tărioara micului ei restaurant, să-şi suflece mânecile ş i s ă reînceapă gătitul bucatelor.

N ’a fost însă lăsată nici măcar o oră să-şi vadă de treabă, căci au venit s’o ridice la... un meeting special organizat în onoarea ei, de membrii unei asociaţiuni de oameni de afaceri, cari i-au m ulţum it prin discursur-' publice şi i-au o ferit un mare buchet de tran ­dafiri. Ba chiar, doamna Fannie L. Taylor, preşedinta asociaţiei femenine W. C. T . U., anunţă în mod oficial că întreaga organizaţie de sub preşedinţia sa, aprobă fapta doamnei Maud W ilson şi că se oferă să furnizeze

gratuit, tu turor fem eilor dornice de a o imi­ta, barele de fier necesare...

După cum se vede, po liţia fu nevoită să procedeze cu tact, ca să nu irite spiritele. B iroul central al prohibiţiei din St. Louis trim ise de urgenţă pe un inspector special, care luă reşedinţă la Kansas City.

Politicianii opoziţionişti au început ag ita­ţiuni pe această temă, anunţând că dacă vor fi aleşi, vor desfiinţa cu desăvârşire ase­menea localuri. Ia r doamna Wilson, deveni eroina oraşului Kansas City .

N ’au lipsit apoi nici cereri din partea tea­tre lo r de varietăţi şi nici ale diferitelor ligi antialcoolice, care au venit cu tot felul de oferte ademenitoare.

Americana refuză însă pe toate şi se m ul­ţumi să-şi continue adm inistrarea micului ei restaurant. Bărbatul său, încă bolnav de u r­m ările băuturii, promise că de aci încolo nu va bea decât apă. F iică-sa Iris , — spune d-na Maud, — va fi de aci încolo educată în aşa mod, ca să ocolească pe acei binevoitori, cari îi vor prom ite procurarea spirtoaselor.

Un mare afiş „de înch iriat" , e lipit la p ră­vălia — acum restau rată — care a fost tea­tru l de operaţiuni al îndrăzneţei americane.

ÎAEEEdeiNElGES

a CREME da BEAUTEa m k *

m ’W p As t r e a z A p a ţ a :■ I CATIFELATA FA rA ' a ' V LUCIU ŞI MENŢINE | I PUDRA PE OBRAZ.

P g A von b o rc a h o m n u

C K R K Ţ I LA P A R F U M C R I | , D R O G H E R I I Ş l F A R M A C II

HK.M.t I ! i \ IU 'i s T H A ÎĂ t Aprtlu iuta

do. OllÂa Gfabu.D, E când începuse să-şi u rască fetiţa ?

L a câte săp tăm ân i, lun i, sau ani, după m o a rte a m am ei ei ?

P oate c h ia r a d o u a zi. Bine îşi da seam a abia acum , când M agy îm plin ise p a isp re ­zece an i. M inuşa lui, m urise la n aş te re , cum m urise şi soacră-sa.

M inuşa îl lu a se d in P arisu l tu tu ro r v isu ­rilor, p e n tru a-1 face doctor de p lasă , în t â r ­gul tr is t, p ro p tit în coasta u n u i deal ple­şuv, im e d ia t d u p ă m oartea ta tă lu i ei.

F iin d că ea m oşten ise casa, el avea să m oş­tenească c lien te la b ă trâ n u lu i B arb ian . Şi la doi an i, M inuşa m u re a apoi din naştere . Se spu lberase ră toa te năzuinţele adorm ite din clipa cân d se pom enise cu un plod p lâ n ­gând în casă, şi u n m orm ânt la m arg inea tâ rg u lu i searbăd . M agy crescuse m ai m ult s ingură. B londă şi vioaie ca m am ă-sa . R â­dea m u lt ca ea. D acă a r fi fost m a i sfioasă, m ai tr is tă , m a i cu adevărat a r ia n ă de m am ă, n u i s’a r fi lip it luai m u lt ue iniiun

în tre b a re a a s ta îl d u rea şi f iindcă nu şi-o pu tea exp lica b ine şi fiindcă îşi dădea p e r­fect seam a, că făcea un rech izito riu asp ru unui condam nat, care nici m ăcar nu ghicea că e ac u za t de ceva.

Magy în v ă ţa se fă ră să-i spue cineva, că nu treb u e să se p lân g ă n im ăn u i de firea închisă a ta tă lu i ei. La pensionul doam nei Schneider, unde a junsese acum în cl. IlI-a de liceu, fetele o iubeau fiindcă e ra b u n ă şi veselă. P e profesoare le înciuda în tru câ tv a , că nu p u te au să-i insufle un pic din f ă ţă r ­nicia lo r d idactică.

Acasă, M agy ş tia că trebue să sbu rde m ai puţin, când ta tă l ei era în „cabinet". Se despăgubia în să în fundul g rad in e i m ari, unde o a ş te p ta sau o în tovărăşea Cuţu.

I se în tâm p lase în să — m ai cu seam ă în u ltim ul tim p, ■— să se pom enească p lâ n ­gând seara , când stingea lum ina să se culce.

A dolescenţa ei o ch inu ia tim p de câteva m inute, fă ră să o priceapă, u im ită că după un ropot de lacrăm i, adorm ea m a i repede, mai lin iştită .

Când citea vreo carte din „Bibliotâque Rose”, se în tre b a m in u n a tă :

— „De ce ta ţii su n t to tdeauna a tâ t de buni cu copiii lor ? Ii m ângâe, îi să ru tă . S tau de vorbă cu ei. Pe ea ta tă -său o vedea la m asă, pentru a o ce rta sau a nu-i vorbi.

Şi căpşoru l de paisprezece ani, se pleca o clipă în jos. De a tunci i-a răm as gândul că nu trebue să crezi în cărţi.

Răzbea în să repede copilărescul fire i ei şi ş a ra d a răm â n ea nedeslegată, ca o p ro ­blem ă p rea grea, de m atem atică.

V ăianu în ţelese în aceiaş vrem e, că îşi u ra copila.

D intru n tâ i se năuci, ca de-o lo v itu ră grea, p rim ită în m oalele capului.

0 u ra , nu fiindcă venind ea, îi om orîse pe M inuşa. O u ra , fiindcă acum , când t r e ­cuse de patruzeci şi cinci de an i. ş tia că nu va m ai scăpa n ic iodată din în c h iso a re a t â r ­gului acela. Magy peste câţiva an i, îl va p ă ­răsi însă. In tr 'u n fel sau altu l.

A tunci se h o tă rî să facă o că lă to rie lu n g ă în s tră in ă ta te . F e tiţa o în c re d in ţa doam nei Schneider. O dată in te rn ă , veselia şi s ă n ă ta ­tea sufletească a copilei se sd ru n c in a ră din prim a lună.

Nu se p lânse , f i in d c ă nu a r fi ş tiu t nici cum, n ic i cui. /

* * *In tr ’o S â m b ă tă se a ra — In p rea jm a va

canţei de P aşti, — i se aduse M agyei o sc ri­soare: ta tă l p lecase, spre a ae în toarce

târziu toam na. F etiţa răm ase pu ţin înrovo iată pe p u p itru .

Ii a rdeau ochii. Un trem ur aervos, o sgalţii toată.

Cu m âin ile desch ise larg peste foaia de hârtie albă, m icu ţa ei inim ă s im ţi nevoia de a m ângâia ceva. Poate ar fi vroit sa fie m ângâia tă ea. Şi p en tru prim a o a ră cunos- ru a rsu ra , sfâşierea doi ului. Buzele ei cu ­vântară încet:

- T a tă !Cam a ra re o ri buzele fetiţelor de p a isp re

zece aaii ştiu să m ân g âe cu v ân tu l acesta,Degeaba venea v rem ea exam enelor şi caz­

na celor ca ri „ p re p a ra u ” liceul. M agy era absentă. M agy v isa cu ochii m a ri deschişi, proptiţi în fu lg u ra re a de a u r p ro asp ă t al soarelui de Mai, de afară , când în clasă se explicau şa rad e le geom etriei p lane.

Cuţu venea în fiecare D um inică d upă a- miază, cu T udora , se rv itoarea lor. Se în- streinau în să pe nesim ţite. Câinile — to v a­răş, nu m a i avea ce spune fetii ce-1 m â n ­gâia d is tra tă , a scu ltân d n u m ă ră to a re a ru- făriei sau la u d a u n e i p ră jitu ri, a u n u i b o r­can de du lcea ţă , pe care i le aducea b ă trâ n a , ce crescuse şi pe m aică-sa.

In tr’o zi în treb ă sfioasă:— D um nea ta ai v rea să se în to a rcă ta ta

mai curând?Căzu la exam en. Se în tr is tă câteva zile.

Mai Kiult fiindcă avea să-şi schim be cole­gele în Septem brie.

M adam S chneider o luă cu ea la m unte .Aci avea să se îm plinească so a rta Magyei.Trebuia să „facă" chaise-longue. E ra a-

nemică, palidă.Nu trebu ia să citească decât fo a rte p u ţin .Crescuse m ult în u ltim ele lun i. P ă re a de

16—17 ani.Câţiva studen ţi şl liceeni v iie g ia tu riş ti îi

făcură d iscre t curte . F a ta pricepeaAtunci veni la v ila lor, dom nul L uca, cu

fetiţa lu i M ioara. U n văduv cu p ă ru l a- proape c ă ru n t la treizeci şi op t de ani.

Domnul L uca era, toa tă z iua cu M ioara de m ână. M ai m ică decât ea cu câ ţiv a an i, foarte a l in ta tă , n u se îm prie ten ise cu M agy, cu toate că m â n c a u în aceeaş sa lă com ună, şi le e ra u cam erile vecine.

Când văzu p e n tru p rim a o a ră pe dom nul Luca s ă ru tâ n d u -ş i fetiţa , M agy roşi to a tă şi se ascu n se ca să n u fie z ă r ită de ei.

Şi dom nul L u ca îş i s ă ru ta şi îşi m â n g â ia foarte m u lt copilul.

In su fle tu l ei c rud , nelum inat, M agy în cepu să depene în fiecare se a ră aceiaş vis. aceeaş d o rin ţă : dom nul Luca ducând-o pe ea de m â n ă , să ru tâ n d -o pe ea, a lin tând-o pe ea.

D im ineaţa sa scu la obosită şi to tu ş să rea nerăbdătoare d in pat, abia desm etic ită de somn: să-l vadă, să-l audă m a i c u râ n d pe dom nul Luca.

Şi câ t se ţin ea apoi să nu ţipe, să nu sa ră la M ioara, să n ’o sm ulgă, să n ’o a runce la o p a rte d in b ra ţe le ta tă lu i ei!

E fervescenţa în care tră ia zi şi noapte, îi colora m incinos obrajii, palizi a l tă d a tă înşela tă , d-na S chneider îi în g ă d u i să um ble m ai m u lt, să nu stea m ereu pe chaise longue.

In tr ’o se a ră dom nul Luca eşi s in g u r, dup& cină, din cam eră . M ioara dorm ea. M agy *ra la doi p aş i de ban ca unde se aşezase '<1. în g răd ină .

TI văzu a p r in z â n d u ş i o ţigare R espiră

ou nesaţiu m iro su l de tu tu n , n esu fe rit al tădată .

V ania dela ell Ş edea In b ă la ia Iu n -, ■ :;i| că-i d es iu şia b ine chipul.

—Ce fru m o s e!Magy tre s ă r i d in cap p â n ă In picioare,

când se pom eni gând ind a şa . Ceva i se d es tră m ă în m in tea necoaptă p â n ă acum o secundă.

G hicise ceva. T a in a unu i c u v â n t stran iu :— iub ire - în tâ ln it tn c ă rţi, i se desluşi limpede.

lub ia! Iub ia! N ăva la s iin iim â n tu lu i dure ros de nou, o sle i de pu teri. Se rezem ă df un pom, să nu cadă jos.

Ia r M ioara d o rtn ia . Kra d ep a rte . Tocmai sus.

0 bucu rie im en să , fă ră se am ă n de dulce o făcu să-şi a d u c ă am in te de râ su l ei d<> a ltăd a tă .

Se înv io ră . F ăcu cei câ ţiva paşi, ce o de» p ărţeau de b ă rb a tu l s in g u r, veni drept în fa ţa lu i şi — fla c ă ră b lo n d ă in bătaia blondă a lun ii, — i se topi la picioare.

— D om nu’ L uca, dom nu’ Luca...S peria t, ta tă l M ioarei o rid ic ă In sus

Magy so c u tre m u ră de fericire . în c h ise ochii ap roape leşina tă- I se lă să m oale iu braţe.

— „ S ă ru tă -m ă şi pe m ine, dom nu Luca.Şi tru p u l m ic, sub ţire , a rd e a in braţelr

b ă rb a tu lu i u lu it.N u şi-a d a t se a m a de n im ic şi a dus-o

doam nei S chneider, care tocm ai îşi punea păru l in onduline....

* * *

Magy s tă te a În ch isă in c a m e ra ei. Nu a vea voie să ia s ă două zile. I ’a rc â dacă i-ar fi în g ă d u it cineva, a r fi tre c u t vreodată p ragu l acelal

B ru ta lita te a aceia, ş tia că nu o m eri­tase, d a r n u în ţe legea dece. Nu plânsese deloc. N ici câ n d u riaşe la ea, nepriceputa pedagogă. C uv in te le grele trec ea u dincoln de ea. A cum n u m ai dorea nim ic. Nici pe dom nu’ L uca, n ic i pe ta tă l ei. A r fi stal m ereu în c a m e ra as ta , în t r is ta tă de ploaia de a fa ră .

* * *Pe M ioara n ’o m a i văzuse, cum nu-1 mai

văzuse n ic i pe ta tă l M ioarei, a tu n c i când doam na S chneider i-a p o ru n c it să se dea d in nou jos, la m asă . C eilalţi c h iria ş i o p ri­veau curioşi.

F e tiţa , — m a tu r iz a tă în t r ’o s in g u r i uoap te, — îi d isp re ţu ia pe toţi.

* * *C ând s’au În to rs acasă, în tâ rg u l lor po

topit de v ân tu l şi p loaia tim p u rie a toam ­nei, M agy a c e ru t voie d irec to a re i să o lase in tr’o S â m b ă tă s e a ra acasă cu T udora .

Aci, a ch iem at pe C uţu şi au in tr a t a- m ândoi în „cabinet".

S’a dus d rep t la un d u lă p io r lă cu it cu alb. L 'a deschis. P en tru a-i exp lica ceva odată la chim ie, V ăianu a ră ta s e fetiţe i lui o fiolă, în ca re i-a spus că e otravă.

A tunci n u înţelesese b ine ee e. T a tă l ei zisese în să , că u n om m oare , dacă înghite o fă râ m iţă d in ea.

Ea, M agy, v ro ia să m o a ră acum .Şi pe când câinele se u ita a te n t la gestu­

rile ei, fe tiţa goli în p a lm a m ic u ţă conţi nu tu l fiolei cu cap de m ort pe e tich e ta roşie

C ând s ’a ro stogo lit cu sgom ot pe podelele ceruite bine şi f ă r ă covoare. C utu «’« ®Pe n a t gi a în cep u t să urle...

4

l e a l : t a t e a i l î t r a t ăli Ajjrili

A/fdh/Sni

SURPRIZA U N EI P R IE T E N E

DIVORŢULLa orele 8, d u p ă ce se retrăsese în came-

■•a sa, m ă rid icai, m ă îm brăcai în g rab ă şi fugii din caster, p en tru a nu mă m ai înna- poia niciodată. Nici nu ştiu cum am ajuns la g a ra din Sosnovice. Am alergat câteva m ile îii în tuneric . D ar voiam cu orice preţ să-m i urm ez destinul.

Din fericire, u n tren tocm ai era g a ta să porn iască spre B erlin şi în gara unde ne în iâ ln isem , se s fâ rş ia şi această aven tu ră .

R eîn toarsă la B erlin , com unicai so ţu lu i m eu, că nim ic nu m ă va putea face să-mi pără se c ca rie ra şi că d ivorţu l era s in g u ra so lu ţie . In sfâ rş it el recunoscu, că s in g u ra cale in te ligen tă e ra d ivo rţu l şi avocaţii in t r a ră în scenă-,

* * *Continuând povestirea vieţii sale m inu­nate, Pola N egri vorbeşte despre relaţiunile s i cu Charlie Chaplin, a cărei logodnică a fo s t şi pe care l-a iubit, după cum o m ărtu­riseşte.

CAP. I I I .Caracterul banal al prim ei mele în tâ ln iri cu

C harlie Chaplin, nu lăsa să se întrevadă n i­mic din ceeace urm a să devenim unul pentru a ltu l, adică mai m ult decât prieteni.

La acea epocă, natural că auzisem de el, d a r nu-1 văzusem pe ecran şi cu atât mai pu­ţin nu-1 întâlnisem în persoană.

In tr ’o seară, luam masa împreună cu două prietene americane la palatul H einroth unul din cele mai selecte restaurante din Berlin. Deodată tovarăşul meu, care era cu noi la masă, se ridică şi gesticulând se îndreptă spre uşă unde tocmai in trau doi domni.

— „Dar bine Charlie ce faci tu aici? hai la masa noastră'*, se adresă el celui mai scund dintre ei. Câteva m inute mai târziu, fă-

interpretare demna de cel mai mare tragedian. Avurăm ocazia să cunoaştem talentul său de mimică comică şi tragică. E l a arătat îndea­juns talentul său în film. Dar Chaplin a avut

i '

In p ijam a, pe p la jă

totdeaunea am biţia secretă de a juca roluri mari, mai ales „Hamlet".

Pentru acei cari îl cunosc, această ambiţie e considerată ca o glumă. Dar prietenii săi ştiu, că în rolul lui H am let, rol care cere o mare putere de creaţie, Chaplin ar şti să se arăte la înălţim ea renumelui său.

E un om ex traord inar; cântă la vioară ca un virtuoz. Totdeauna eram în apropierea lui, în timpul scurtei sale şederi la Berlin, unde venise pentru a organiza reprezentarea fil­mului său „Puiul". II revăzui câteva luni mai târziu la Hollywood, unde îmi făcu o prim ire măreaţă.

Intretim p, lucrasem m ult şi făcusem filmul „Sapho". Simţiam nevoie de odihnă şi mă dusei la St. M oritz, pentru a mă deda spor­tu rilo r de iarnă, timp de două luni.

ind clipele şi episoadele romanului lui V ictor Hugo.

O săptămână colindai „Louvre-ul“, Luxem­burgul şi alte galerii şi muzee. Dar cea mai puternică senzaţie pe care am avut-o în tim ­pul şederii mele la Paris, a fost atunci când am vizitat Versailles, unde am retrăit zilele din Du Barry. Cetisem m ult cu privire la e- poca şi curtea lui Ludovic XV şi mă simţiam ca o intimă atât în palat cât şi în imensele grădini.

Cu toate acestea, o surpriză mă aştepta. Mă aşteptam ca odaia d-nei Du Barry să fie extraordinar de frum oasă; când am văzut însă o cameră mică, dedesubtul camerii regelui, simplu, chiar sărăcăcios mobilată, nici nu-mi venea să cred ochilor. Sunt convinsă însă, că m ajoritatea timpului nu-1 petrecea în acea cameră.

AVENTURA MEA AMERICANAM’am amuzat minunat la Paris. Ca şi la St.

Moritz, făcui cunoştinţă cu numeroşi am eri­cani şi pe zi ce trecea, dorinţa de a pleca în America se mărea.

Câteva luni după reîntoarcerea mea în Ger­mania, mă hetării să fac acel salt şi să lucrez în tr’o ţară nouă.

Trebuia curaj pentru a lua o astfel de de­cizie. Dar am un caracter hotărît şi când de­cid ceva, execut imediat.

Am voiajat singură şi eram turburată, aven- turându-mă astfel în fortăreaţa puternicei in­dustrii americane de filme.

Auzisem atâtea istorii asupra dificultăţilor pe care le întâmpină nouii veniţi, pentru a pă­trunde în atelierele americane. încât erar.-i cam înfricoşată.

N’aveam nici o scrisoare de recomandatie. Nu cunoşteam la Hollywood decât pe Charlie Chaplin şi eram departe de a-mi închipui că o să-şi aducă aminte de mine sau că o să-mi arăte cel mai mic ipteres.

Dar avui şansa să mă impun singură aten-

In S u m u ru n

cusem cunoştinţa lui Charlie Chaplin. Im i fă­cu imediat o im presie excelentă. Un om cu m aniere frumoase şi foarte cult.

F iind lângă el, începu să-mi adreseze com­plim ente şi când află că am fost elevă la şcoala de balet din P etrograd, se entuziasmă şi mă rugă să-mi arăt talentul, dansând.

TA LE N T U L D E DANSATOR AL LU I C H A R L IE

Protesta i, spunând că o asemenea exibiţie n ’a r f i nimic nou pentru ei. E l se ridică insis­tând să facem îm preună câţiva paşi, pentru a ară ta prietenilor noştri ceva original.

Consimţii râzând. E xecutarăm împreună, o parodie de dans clasic şi un dans nou rus. C harlie este un dafisator minunat.

In timpul şederii sale la Berlin, el jucă fragm ente din ..Hamlet" şi ,,Macbeth“ cu o

O doamnă americană, mă „invită acolo, să asist la representarea filmului „Du Barry", la hotelul „Kulm".

„L-am văzut de şase o ri“, îmi spuse ea şi „vreau să-l revăd".

Ea vedea deci acest film pentru a 7-a oară şi eu îi fusesem prezentată sub numele de contesa Dombski. Nu recunoscu în mine ac­tr iţa care jucase în filmul Du Barry.

Filmul era proectat pe un perete alb din­t r ’un vestibul. Un candelabru mare jena vede- rea ŞJ părea că-şi proecteazâ mereu umbra pe trăsăturile mele. P rie tena mea americana, p lictisită îmi spuse:

— „Vroiam tocmai să-ţi arăt figura expre­sivă a Polei Negri. Ce păcat că acest cande­labru împiedică vederea...."

D ar iată că una din amicele mele, o polo­neză mă zări şi în câteva minute noutatea cir­cula că ac triţa care jucase în film era în hali. T rebui să mulţumesc pentru aplauzele care salutară filmul, ceeace miră enorm pe ame­ricana mea.

De la St. M ortiz mă dusei la Paris. Să nu credeţi că prelungiam • vacanţele mele după plac, dar aceea îmi fu prelungită cu o lună, din cauza preparativelor unui film, care însă nu s’a mai lucrat.

Nu văzusem niciodată Parisul. P ro fita i de această ocaziune; vroiam să văd totul ca un tu ris t obicinuit.

Petrecui două ore la Notre-Dame, re tră ­

In „Fem eea-dem on"

ţiunii d irectorilor. E ram prim a artistă s tră ­ină venită la Hollywood. Acest lucru nu era lipsit de in teres din partea regisorilor.

Cu toate acestea, mulţi, mă refuzară. In toa­te ţările şi în toate situaţiile există to tdea­una gelozie şi invidie şi sub acest raport. Hollywood nu face excepţie; artiştii nu pă­reau dispuşi să tolereze intrarea unei s tră ­ine venite din Polonia.

In acest tim p era la Hollywood o figură am abilă care îmi surâdea, un campion care mă apăra şi mă încuraja: Charlie Chaplin. Ii datorez mult.

La început a fost un amic minunat. Un ca­m arad tandru şi un sfătu ito r cuminte. E l de­veni însă mai m ult decât atât, el deveni un a­

fi Apri l ie /3 ’ 9

f/na rochie de mă/ase 51/z m et iris o vi ce cu/o<\i'<L ei 1 0 0 .0 0 0 a c e le i p e r s o a n e c a r e v a d o v e d i că n u este m ă ta s e riou^ 1 pereche, ciorapi mătase grcduit-Pentru cheltueli poştale, exped iţie , am balaj

ADRESAŢI Cll ÎNCREDERE MAGAZINULUI: „ROSCOPF PATENT "CÂSUTA POŞTALĂ 190 BUCUR§§

dorato r adm irabil şi devotat, unic în farmec ca şi în geniul său. Mă înconjura cu a ten ţi­uni în singurătatea mea, îmi conducea paşii şi mă a ju ta să trec numeroasele obstacole, pe care le aveam de trecut.

Aş fi reuşit fără influenţa lui Charlie Cha­plin? E o chestiune pe care m ulţi d in tre ci­tito ri po t să şi-o pue, după cum mi-am pus-o şi eu.

Cu toa te acestea, cred că aş fi reuşit, căci aveam destulă capacitate profesională în ca­riera pe care mi-am ales-o. Cu toate acestea fără el, e posibil că aş fi răm as m ult timp încă necunoscută peste ocean.

D ar ce b inefacere era pentru o tânără s tră ­ină, această p rie ten ie completă! Charlie mă copleşia cu aten ţiun i delicate. In te ligen ţa ca şi m anierele sale, mă fascinau. Erarn^ uimită. E ra deci na tu ra l ca prietenia noastră să de­vie ceva mai profund. Ne logc'Jirăm şi p re ­pararăm nunta.

Au fost zile aurite. In curtea pe care mi-o făcea, în lucrul său, punea totdeauna o fe r­m ecătoare no tă de neprevăzut .

SERENADAI n tr ’o seară, discutarăm asupra muzicei şi-

mi ară ta i p referin ţa pentru muzica havaiană. Cum iubeam ritm ul ei exotic, străin , mă a- fecta profund. Noaptea urm ătoare la orele

TU-:AL1TATEA I L U S T R A T Adouă, deodată fui trez ită de m uzica unei o r­chestre havaiene.

Charlie angajase muzicanţi pen tru a-mi face o serenadă sub fereastra camerei. In acel m o­ment, detestam pentru prima data muzica. Avusesem o lungă zi de lucru şi somnul imi părea preferab il muzicei.

As putea să vă povestesc încă de mii şi mn de surprize, pe care mi le-a făcut. Nu ştiamniciodată ce va mai imagina.

H otărât, C harlie a fost un m inunat amic. II vedeam adesea. Mi se_ dădeau ro lu ri de „stea“ în filme, unul după altul.

Lunile treceau, active şi pline de em oţii, fiecare rol mă interesa mai m ult decât cel precedent şi fiecare imi lua o parte din viaţa mea.

Chiar în această perioadă de ac tiv itate , ma întâlniam regulat cu Charlot în ateliere şi am putut să-l văd lucrând. Avea m are încredere în părerea mea.

In tim pul lucrării filmului ,,0 femee din P aris“ el nu juca, dar organiza punerea in scenă cu o scrupuloasă atenţie. E l nu vroia să lase să treacă o singură scenă fără sa ma fi consultat şi să-mi ceară părerea fie buna sau rea. La acea epocă el construia o m areaţa locuinţă pe colinele din Bewerley unde aveam să locuiesc ca so ţia sa. ____________________

Ceeace însă nu s a în tâ m p la t; o altă femee îmi luă locul.

M’am în treb a t totdeauna, daca era posibil pentru doi a r tiş ti a trăi îm preună, fără opo­ziţii în ideile lor. D iferenţele de păreri pro. duc o prăpastie şi dau loc la rup tură .

Ne-am adm irat unul pe a ltu l, dar nu for- mam o arm onie. Charlot este incontestabil, unul din cei mai mari a rtiş ti, pe cari i-am cu­noscut vre-odată. T oată ex isten ţa sa. a devo­tat-o arte lo r. E l citeşte, vorbeşte şi visează de ea şi to a tă lumea a pu tu t să aprecieze e- fectele m inunate ale talentulu i său. Simţiam to tuş că nu-1 iubesc aşa după cum merita sâ fie iub it şi am rupt legăturile. E le au durat un an.

IN T A L N IR E A CU R U D O L F V A LEN ­T IN O

In tre vila mea şi m ăreaţa locu in ţă a lui Chaplin, se găsia locuinţa lui W iU Rogers ex-cowboy-ul, comedian. E l făcea ; ime de prost gust pe contul nostru. Spunea ă e aşe­zat în tre P o la şi Chaplin şi_ că daca vreodată vre-unul din noi ar vrea să arunce ceva ce­luilalt, l-ar lovi pe el.

Gluma, cu toa te că era răutăcior a. conţi­nea un oarecare adevăr. Nu eram totdeauna de acord cu Charlot.

Şi atunci apăru R udolf Valentin i Nu voi uita nici odată idila noastră sub! ă şi tot­odată tragică. (U rm area în No. viitor).

NOUA Fabrică Sistematică de PĂLĂRII \u \I. OSLERER l Co.

Strada Coif ei No. 12vVo ^ : :

++* y i SALON : STRADA LIPSCANI No. 19 Sv # <$>* — = — \

& i *^ : Ziinic ultimele creafiuni lP A S 3 I S I E N E S i V I E N E Z E

î DETAIL CU PREŢURI DE EN GROS

l lEAL ITA TEA ILUSTR AT A 6 April ie f»JS9

F r i z e r i a B E E RCalea Moşilor, 53

S a lo n p e n f r n D om ni ş i D o am n e O n d u la f lu n i cn a p ă 9I I le r A r a n ja ln ' s p r â n c e n e lo r , N a n iq n r e

„MissRomânia1'la „ R o m c o m it"Cea mal frum oasă fa ­

tă din Rom ânia, —cum este şi n a tu ra l, — ado­ră sportul.Şi ca să dea o confir

m are acestu i fapt, a lu a t parte D um inică 24 Martie, la in a u g u ra re a sesiunei de football, pe arena „Rom com it" din Bulevardul E llsabeta, unde a fost îndelung a- clam ată.La stânga: D ra M agda Demetrescu, „MISS RO- MÂNIA“, în m ijlocul jucătorilor.

S tânga: spectatorii.... gratu iţi.

Continuăm publicarea fotografiilor celor m ai frum oase fete d in ţară , alese la concursu l nos tru din 17 M artie cor. S tânga: D-nii consul

general şi consul a i A- m ericei, cu doam nele, asistând la desbaterile ju riu lu i.

D reapta: D-ra M aria Danacu, „MISS CA PI­TALA".Rândul de jos: s tâ n ­

g a : D-ra L eila M irica, „MISS DOBROGEA". Mijloc: D-ra Jeya Ma-

yor, MISS ARDEAL11. D reapta : D-ra T inelle

S tavrache, „M ISS OL­TENIA".

7

R E A L I T A T E A I LU STR AT Ă 6 Apr i l i e 1929

Odwnă , tfte chtmZi.F AIMOASA poliţie engleză „Scotland

Y a rd “-ul, cu rep u ta ţie m ondială în ceeace priveşte crim inologia, a în re g is tra t de cu ­rân d urt caz, ce poate fi socotit drep t u- nui d in tre cele m a i ex trao rd inare care figu­rează în istoria, o rganizaţiei detective e n ­gleze.

liste povestea tr is tă a unui tâ n ă r în s u ră ­ţel, care a treb u it să asculte o rd inu l unei a- sociaţii secrete şi să-şi ucidă soţia, — fe­m ela pe care o iu b ia cu în flăcărare .

V ara tre c u tă Chung Y i Miao, un tâ n ă r chinez, s tu d en t in drept, şi-a ucis soţia ch iar în tim pu l vo ia ju lu i de n u n tă . S tu ­dentul a fost tra d u s în faţa ju ra ţilo r şi a-

chinez, d in tre acei pe cari po liţia engleză ii numesc „stool-pigeon”.

In fo rm ato rii aceş tia sun t foarte cap ii cioşi şi nu to td eau n a îşi m ulţum esc pa ironii. A supra u n o r subiecte de pildă, dânşii refuză în m od politicos orice lăm u rire , iar dacă su n t p resaţi, m int. Şi m ai ales au un obiceiu destu l de plicticos anum e că se pun în slu jba poliţiei, num ai la in te rvale destul de lungi, a tu n c i când le convine

Şi în tr ’adevăr, aceşti in form atori trebuesc să fie cu m are băgare de seam ă, pen trucă dacă conaţionalii lor a r afla că v reun clii nez este spion al poliţiei albilor. 1 a r aş tep ta m oartea fără în târziere . Din această pri

cele niiai m a ri, probabil IIip S ing 1rony gauUn Leiunu T ony. O rg an iza ţia n 'a ceru t tâ*năru iţi i Miao, decât foarte ra re ii »form aţiiin legă tu ră cu u n iv e rs ita tea pe ca re 0 fre-clientanimic.

: a ltfe l, aces ta n 'a fost 8 Up ă ra t cu

Cliniiig Mim, avea de acu m tem e inice cu-noştiu ţ p in in a terîp Up drppi şi *■superioriisăi dii i o rg an iz a ţie ii f la tau , hiiunăndu-im ereu om al

că va deveni in tr ’o bunii zi legii.

un mare

In viî 11 ("Iii

i r a a n u lu i 19?7t s tu d e n tu l se intoarMeIII \ .111cunoştiin ţâ cu dom nişoara W ai. ui

■<•!«» tăcu 1 <1 fiică

n unu i foarte bogat negusto r num i t SI,ningW’ni. (I d rag o ste pu te rn ică *6 ilifii i , â . Aufost fii ră în d o ia lă şi num eroşi a lţ < andi-.daţi tn să tă n â ru l studen t lu d rep t fi «urericti ude vitra t inima» pen trucă dău* 1 a iuvft-ţa 1 s& iubească obiceiurile albiloi .! 1 ’nseni,din vi;'iţe le lu A nglia pe ca re te a făcut,fiind 1 dupa «

u a tă de ta tă l ei. ca re p ier a c u m p ă ră tu ri.

a le«eoti

Toat e a r fi fost bune dacă nu n a r fi ivito clieslliutie des tu l de su p ă ră to a re fi.ttrâiiuiSlir ii n i!j W ai e ra uti vecbiti 9 ! ii ■ "junatduşiua n al touK ului că re ia f ip a rţh 1 ('hunu

Mn»©. De m u lţi an i b ă trâ n u l Urft |)9listele negre a le num itei o rg an i t ii. lin(ele pi au insă luniti $i conducăt u it unugăsit se or t

fu ră nici vrem ea n ic i 0 1 < ipe de b ă trâ n .

1 ’i ca sfl

Mim 1 a revenit la C hicago «I fin id iicUMltu org te CA*7,lll. Slliiouul su s ţin e In sil. că ulm* 1 tiu U

Ui A tiaTA ni

* 1 rnuxi> la Clii-

1* 1‘h m in i hi frum oasa U ai

tiuţa ren 1 lecîdM

i irepll 0

1 la ( ')ncauo a fetoi di* «1 1prin

iută Itl

Un colt d in celebrul chinezesc din Londra denum it L im ehouse Sectionceştia îl g ă s iră vinovat, condam nându-1 la m oarte. A doua zi de d im inea ţă nefericitu l în su ră ţe l fu sp â n zu ra t în cu rtea închisorii S trangew ays Y aii d in M anchester.

A u to rită ţile au răm as însă pe gându ri.T â n ă ru l foarte cult, făcând p arte d in tr ’o

veche şi nobilă fam ilie chineză, iub ia fa ta cu a d e v ă ra t şi treb u ia deci să fie la mij loc o cauză cu to tu l specială.

U na d in circum stanţele ag ravan te era a- ceea, că a r fi ucis-o pentru a p u tea in tra m ai c u râ n d în posesiunea im portan tei m oş­ten iri ce-i răm ăsese soţiei.

D ar faptele s’au petrecut în tr ’un chip care n u pu tea să întârzie pedeapsa legală. Chinezul şi-a dus soţia prin locuri p u s tii din îm pre ju rim ile lacului Keswick şi acolo a strangu lat-o .

D ealtfel dacă a r fi existat unele c ircum ­stan ţe u şu rătoare , ele ar fi fost desigur re ­c lam ate şi evidenţiate de avocatu l, care l-a a p ă ra t cu m ultă abilitate.

Şi cu toate acestea, orice chinez din F.u- ropa, A m erica şi cu a tâ t m ai m ult m ilioa­nele de chinezi din China, p u teau lăm u ri ce se ascunde în d ă ră tu l crim ei. D ar un alb, dela dânşii, nu va afla n ic iodată ceva. S in g u ru l mijloc, pen trucă un alb să poată afla adevăru l, a r fi num ai p r in tr 'u n spion

cină, Scotland, Y a rd u l a putut a f la cu m aro întârziere, ad ică num ai, după ce tâ n ă ru l Chung Y i Miao zăcea de câteva să p tăm ân i in m orm ân t, dece acesta şi-a om orit pe ta nâra şi în c â n tă to a re a sa- soţie.

Credem că şi m u lţi d in tre ce tito rii noştri au auzit de acele „tong -uri, pu tern ic ii? or ganizaţii secrete chineze. Acestea nu au prea m a re im p o rta n ţă in C hina şi a tâ ta vreme câ t ch inezul nu-şi p ă ră seş te ţa ra . le poate ig n o ra fă ră uici-o su p ă ra re . D ar de înda tă ce u n u l vine în E uropa, sau pleacă in A m erica ca să-şi câştige ex isten ţa, clies tiunea ia u n aspec t cu totul diferit. C hine­zul în a lt continen t, in tră s in g u r în tr 'o o r­ganizaţie „tong” «au e cerut oficial de toate o rgan izaţiile , existente în ţa ra unde se stabileşte.

O dată cu p rim irea lui p rin tre m em brii organizaţiei, chinezul ju ră să respecte o lungă serie de în d a to riri şi să nu facă a l t ­ceva decât ceeace îi vor ordona superio rii săi.

Miao, fiul unul în a lt fu n c ţio n ar de stat chinez plecă în A m erica, p e n tru a s tu d ia dreptul la u n iv e rs ita tea dîn Chicago >i so inrolă foarte repede în tr ’un „tong“.

In fo rm ato ru l n 'a v ru t să precizeze despre care anum e este vorba. Detectivii p resupun însă. că a r fi vorba de o organ izaţie d in tre

TANARUL CHUNG YI MIAO

dependenta şi m oşten itoare a unei averi respectabile. Se logodiră şi pe trecu ră p reu n ă câ teva m in u n a te să p tă m â n i, in rare tim p stu d ii şi legi au fost d a te u ită r ii.

„Tong"-uI îşi a ţin tise I n s i ochii asupf® fericitei perechi şi o u rm ă r i cu a ten ţie >*i toate fazele. încă dela co responden ta c<‘ s’a s tab ilit d in tre Hong-Kong şi C.hicago.

în t r ’o sea ră la o şedinţă secre tă , se lu a ră an u m ite deriz iun i. P rie te n ii lu i MW® din ace laş tong, s 'au p u r ta t cu el pollticoşli Insă reci ca g h ia ţa . 1 se c iti o lu n g ă ***** de ofense pe care b ă trâ n u l H’a i le-a adu*

R E A L IT A T E A IL U ST R A T Ă 6 Aprilie 19i9

A doua zi, în su răţe ii au plecat. Tongul nu ştia unde, în să n ’avea nici o grije. Cu aeroplanul la New-York şi de-acolo pe un transa tlan tic , tinerii chinezi ajunseră cu bine la Glasgow în Anglia.

F ugarii trebuiau să-şi dea repede seam a că e cam greu să te ascunzi în lum ea al­bilor. In Europa doi chinezi, sunt tot a tâ t de suspectaţi cum sun t şi albii în China.

S’a stabilit că doi chinezi, bine îm brăcaţi s a u prezentat fugarilo r cu extrem ă poli­teţă, chiar la debarcader văitându-se că au fost nevoiţi să călă torească dela Lon­d ra p ân ă acolo, în u rm a unei cablogram e ce au prim it dela... prieten i din Chicago. Ca- b logram a le indica să în tâm pine în Anglia tâ n ă ra pereche.

S ărm ane C h u n g ! T rebuia să mai şi si­mulezi părerea de bine, pe care şi nefericita ta so ţioară o a ră ta fă ră să bănuiască ceva.

— „Cine au fost cei doi chinezi?" în tre b a ră cu interes detectivii dela Scotland Y ard, când spionii galbeni a junseră la a- cest, punct din povestirea faptelor.

— „Boo how doi”, răsp u n se ră aceştia.— „Numele lor însă, a s ta ne interesează!"

Spionii răspunseră în să politicos, că nu le cunosc. Din buzele poliţiştilor englezi iz­b u cn iră câteva expresii „colorate".

Ce conversaţie a avu t loc în tre cei doi chi­

o tgan iza ţie i, în cu rsu l vieţii sale. M aestrul de cerem onii an u n ţă , apoi, cu toa tă ho tărî-rea că ofensele vor trebui spălate p r in .....m o a rtea tinerei fete, care, g ia ţie pio- v idenţei ce a că lăuzit în to tdeauna ac ţiu ­nile tongului, se a fla acum la Chicago. Şi răz b u n area va fi cu a tâ t m ai gusta tă de m em bri, cu cât agen tu l de execuţie va fi in suş tâ n ă ru l logodnic al proscrisei...

Chung Miao căzu în genunchi şi cu la ­crim i fierb inţi ceru înd u rare .

Se zvârcolia pe jos exprim ând tot soiul de ru g i şi de u r ă r i :

— „Din oasele d istin şilo r voştri străm oşi sa r ă s a ră im aculate flori de lo tu s”, etc. etc.

Insă, şeful m affiei, im placabil, i se a- d resă:

— „Nu vă pierdeţi v rem ea onorabil fiu al C erului. Nu veţi lă sa desigur ca prea no­bilul dv. m o rm ân t să fie udat ae lacrim ile a su te de prea s tim aţi corelig ionari”.

A şadar, totul a fost în zadar.Dacă dânsul n ’o va om orî, se va găsi a l t­

cineva s'o facă şi apoi va fi şi el supri m at. Legile tongu lu i sun t in transigen te şi cine a ju ra t trebue să ştie că neascu ltarea unu i o rd in îl va u rm ă r i to t restu l vieţii şi o riunde s a r ascunde.

T ris t şi desorientat, logodnicul se în toarse la condam nată şi că u tă să-i ascundă g ro ­zăv ia soarte i care o pând ia . U rm ară zile lung i de suferinţe, o a d e v ă ra tă exaltare a nervilor, în care tim p Miao cercă deseori să execute în să rc in a rea p rim ită . T otdeau­na însă, în u ltim a clipă, tre b u ia .s ă renunţe. M embrii tongului aş tep tau cu răbdare e- venim entul.

N un ta fiind fixată încă d inain te , ea avu loc. La ceremonie a s is ta ră aceiaşi m em bri ca ii au decis su p rim a re a m iresei, în frun te cu conducătorul lor.

Ei au cerut ca cerem onia să se facă cu m are fa s t şi în s tr ic tă conform itate cu p res­crip ţiile religioase.

Ce tr is tă datorie avu şi bietul Miao — să-si invite întregul tong la, nun tă , care în ­senina, pen tru el, o d ram ă din cele m ai groaznice !

Calea Victoriei No. 47Casei» Biseridi Creţulescu

R O C H I — M A N T O U R IPardesiuri, Rochi de aprfcs-midi şi de seara

U ltim ile creafluni dela ce le m ai m ari case p a r is ien e Gata şl de com andâ

O rice com enzi p e n trn D oam nele d in p ro v in c ie s e e x e c u tă In M o r* .P r& tu ri re z o n a b ile

nezi şi tâ n ăru l Miao, nu se ştie. Din cursu l procesului s 'a p u tu t a fla doar c& fugaru l a cerut un răgaz de 4 ore ca să plece la Car- diff, să-şj vadă un fra te care locuia acolo.

La Keswick însă , fu g arii fu ră în tăm pi n a ţi de o a ltă pereche de chinezi.

V ăzând deci că nu există, nici o scăpare şi gândindu-se că m oartea din m âna sa proprie va avea o ră sp la tă m ult m ai de preţ decât dacă a r fi venit dela o ricare a lt m em ­bru al tongului, Chung Miao porni cu so­ţia sa în tr'o lungă plim bare pe jos In ţin u ­tu l lacurilor, de lângă Keswick. Acolo îşi s tran g u la iubita, p ărăsi cadavru l şi b ine în ­ţeles fu repede suspecta t şi a resta t.

Avocatul cău tă să arunce în treaga r ă s ­pundere asupra celor doi chinezi m is te ri­oşi. Aceştia n ’au p u tu t fi in să găsiţi şi acu zarea susţinea că oricine a r fi fost, tot Miao e acela care a ucis.

T ân ă ru l chinez a p rim it verdictul cu o dem nita te şi un stoicism , ra r întâln ite ln analele criminologiei engleze.

Chung Yt Miao, s tuden t în drept, ştia poa te că, dacă va istorisi adevărul, va fi a- chitat.

A preferat însă să nu-şi denunţe „tong”-ul şi m ai ales c a : „nobilul său m orm ânt să nu fie udat de lacrim ile sutelor de coreii g ionari”....

N. L. R.

Doriţi să aveţi un deşteptător bun 1Cumpăraţi şi comandaţi renumitul ceasornic

TIK -TA K -U L AMERICAN P A T EN TCu pref d e fabrică Lei 2 2 5

ţ i cu garanfie specială pe 4 ani. Expediţie In toată {ara contra ramburs. pentru speze ţi porto Lei 30 obligatoriu.

P IE N IU . — L a o com andă de cinci ce a so r n ic e s e tr im ite n nn l In p lus, adică ş e a s e cea so rn ice . A d resa fi-v ă cn În cred ere la

DEPOZITUL DE CEASORNICE, B u levard u l MABIA Mo. 8 , B u cu reşti I.

Miss RomâniaD -ra M agda D em etrescu ,

clien tă fid elă a Sa lon u lu i de C oafură de D am e, F ran ţo is, d in str. E dgar Quinet 7 , i-a d ăru it fotografia ei, cea m ai recentă , ca sem n d e m ulţu­m ire.

ii

MIMY CHARLOTTE! ţ g E f t pS A L O N D E C O R S E T E

Depozit permanent cu corsete, centure şi soutîenes-gorge.

Executâm : corsete, centuri, soutie- nes-cjorcje din stofâ finâ, de mâtase,

brochee, tricot, elastique, etc.

Executâm corsete şi centure m edicalo. Croiaiâ ireproşabilâ

Preţuri convenabile.

BUCUREŞTI, I. CALEA VICTORIEI, 42 (pasaglul comedia)

5 # S r

expediţii mi ifiwiriAU.

REALITATEA I LII ST HAT A 6 *P> ilie mm

Păţania lui U n d b e r g h Cum se arestează In AmericaF a i m o s u l u i l i n d b e r g h —„L îndy"

cum îl răsfa ţă am ericanii — i s’a în ­tâm plat un stupid accident de avion.

Se ştie că omul care şi-a asigurat un nume în isto rie , trecând singur şi cel dintâi A tlan­ticul, în sbor, fără escală, s’a logodit recent cu d-ra M orow, fiica ambasadorului mexican din M exico.

Şi bine înţeles, în loc să-şi plimbe logod­nica în tr ’n banal automobil, a luat-o, în zbor, cu avionul.

E l, L indberg, suveranul aerului, trebuia să a ra te şi v iitoarei consoarte m ăestria de sburător.

D ar ce nu i s ’a întâm plat în tre New-York şi P aris, a p ă ţit aterisând la Valbuena, în a- propiere de M exico City: avionul s ’a răstu r­nat din cauza unei roţi ce s’a rupt.

L indbergh a su ferit numai o dislocare a u- m ărului, iar d-şoara Anne M orrow, logodnica lui, s’a ales cu o straşnică spaimă.

V iaţa lo r a fost salvată prin dibăcia şi cu­rajul faim osului aviator.

M edicii, după ce i-au pus la loc umărul scrân tit, au ordonat pacientului lor să stea în pat. „Lindy“ n ’a putut însă sta mai m ult de zece m inute. D oria să vadă avionul şi să constate ce avarii a suferit.

Cu mâna bine bandajată şi înso ţit de logod­nica lui, precum şi de sora mai tânără a ei. L indbergh, cu o singură mână pe volan, a condus autom obilul dela ambasada americană până la aerodrom .

Sosit aci, a inspectat cu deamănuntul avio­nul şi pe faţa lui s’a întipărit tris te ţea vă- zându-i aripa sfărâm ată.

A sta n’a împiedicat, însă, ca a doua zi. chiar, logodnica lui să facă un nou zbor, cu un a lt avion.

N ici L indberg şi nici logodnica lui, nu se im presionează de un accident de avion. Cum nu ne-am speria nici noi dacă trăsu ra ar nim eri cu oiştea în gard...

1 U n v i sA fost odată uo simplu vis, Uo gând, maşinele de scris, Şi R e m in io n azi a creat Ge lumea nici n’ar ti visat:

IN FA ŢA judecătorului F red S. Lam b din oraşul Cadillac, s ta tu l M ichigan, s’a p rezen ta t deunăzi procesul unui anume R oy A. W yn- koop.

Sentin ţa n ’a fost pe placul lui Wynkoop, care s’a înapoiat mai târziu la tribunal cu două revolvere automate. Pândind un mo­ment, când judecătoru l a răm as singur, a tă- bărît asupra acestu ia cu revolverele întinse, cerându-i să schimbe sentinţa.

G refierul, care era prezent, a cerut agreso­rului pu ţin tim p ca să poată consulta re­gistrul, în care s’a în reg istrat cazul, pentru care acesta cerea să i se facă dreptate. Ie ­

şind în tr ’o a ltă sală, a p u tu t anunţa poliţi» care şi-a făcu t imediat apariţia .

In trâ n d pe uşa tribunalulu i, po liţiş tii n'an in tra t în sala de desbateri pen tru ca nu cum. va înspăim ântând pe W ynkoop, acesta să tr». gă în judecă to r. P o liţiş tii au aruncat în sală o bombă lacrim ogenă, la auzul căreea agre. sorul şi-a în to rs priv irea dela judecător. J» acest timţ>, d in tr ’o altă uşe, apăru un poliţist care culca la păm ânt pe omul ce ţinuse, de 15 m inute, sub fiori de m oarte, pe ju<je. cătorul Lamb.

A gresorul, în stare gravă, a fost ’ ansportat la spital.

4 / 1

Şlagerile anului 1929!WTÂUJI LA FIECARE PAS ACESTE MELODII Şl NU MAI PUTEŢI SCAPA DE a i

Kefraln.

UW V-li-fi ‘ »• s l- î î ' DAtVM-UU fi-Mi r£XtJ t i uri cuKji

'ÎEFRALS.

Viata este scurtă şi trecătoare!O g lin d a p r o p r iu z i s n u n l r su fic ien t!

p e n l ru a vA p r iv i , a II p r lv tf l yl a d m ira ţi E n g le z i i o a m e n i p r a r l l r l , a u adoptat

In p a r t e a b o n a m e n te la r e le m a l mari a t e l i e r e f o to g ra f ic e , p e n l r u ca mereu f iin d fn p o s e s ia r e c e n tn lu l p o r tre f , s e p r iv e a s c ă , s ă fie p r lv l f l ş l de alte p e r s o a n e — cu m ş l d e a p u te a avea s in g u r i p r i l e ju l d e c o n t ro l a s u p r a tre ­c u tu lu i . I a t ă d e c i o g l in d a v .e ( ll I

La n o i tn fa r f i s e r e m a r c ă I n s ă g u r u l a t e l i e r a r t i s t i c d e f o to g r a f ie s

„Apostol Papacostea"A ca d em ie i 5 . T ele ion 3 2 2 0 9

d e m n s ă s a t i s f a c ă p â n ă ş l c e le m a l di­f ic i le g u s t u r i In a r t a f o to g r a f ie i a r tis iie * fn to a te g e n u r i l e ei.

L t i 40

L « 1

« • ptlut-te fc» « pni Dm - tor PAS. .4, k . ■ M

j .

• ml qt*4 Ctr-a la -1* U • ti - mit . t» Ifc u Ă ^ W -»«. I» *« tT„ ou, 1 t, 4 0

•ceste b ocâ |l s e g&sesc io fonie m agazin ele d e note m u ic a ta f l librării

C e r © f i u n c a t a l o g g r a t u i t

E D I T U R A M O R A V E T I , T 1 MI 9 0 A H A

Î N G R I J I Ţ I V * |

D I N Ţ I I îL A 1

P R O T E Z A ! d e n t a r a iD e n tiş t i A a o d a fl J

ţ STRADA BISERICA ENEI No. t« \; Extracţii, p lom be, dinţi a r tific ia l A n ţoale j ţiis te mele; P reţuri moderate. Ini&smri d$ *\ plată. Consultaţii 8—1 a. m., 2. jum ătate :

8 p . m. Teleion 338/27 . ...................................................

RE A LI TA T EA ILUS TRA TĂ fi Ai'rilie l!)gi)

\.7wtiiiIjTRADUINŢA de a desvălu i viitorul, de

a ghici de m ai în a in te destinele ţâ r i ­lor, popoarelor sau nu m ai acele ale s im p li­lor m urito ri, e ap roape to t a tâ t de veche ca şi în săşi speţa om eneaseă. A devărat este, că unele profetizări s’au şi îndeplin it mai târz iu . . -

Mai jos, ară tăm unele din cele mai cele­bre cazuri de acest fel,

Im p ă-a tu l G erm aniei, F riederich Wilhelrn 111, pe când era încă p rin ţ m oştenitor, că­lă rea în tro zi, d upă m anevră , încon ju rat de în treg s ta tu l său m ajor, pe un drum de ţ a ­ră. D eodată o ţigancă se v â rî p rin tre ofi­ţeri p ân ă lângă p r in ţ şi îl ru g ă fără să ştie cine este. să o lase să i gh icească în palm ă.

BOKANOWSKY, fostu l m in is tru de in d u s­trie francez, care avea o presim ţire , că va m u ri în tr 'u n accident de avion, ceeace s ‘a

şi în tâm p la t an u l trecu t

F riederich W ilhelm îi îngădu i şi întinse ţ i ­găncii m âna. G hicitoarea spuse câte în lju- nă şi în soare ia r la sfârşit, spre hazul ce­lor de fa ţă adăugă: „Vei m u ri de foame !“

M oştenitorul germ an râse tare , a runcă o m onedă de au r femeii şi-i zise: „Ştii tu cine su n t eu ? P rin ţu l m oşten ito r al Germ a­niei !“ Ţ iganca nu se in tim id ă însă de loc. Scurt, m a i .vorbi încă odată : C hiar dacă e aşa cum spui, to t de foam e vei m uri.

R âzând şi vorbind, în a lţii m ilita ri ple cară m a i departe, ia r acest episod fu destul de repede u ita t. Nu peste m u ltă vrem e F rie ­derich W ilhelm se îm bolnăvi de cancer în gât şi d u p ă o dom nie de ab ia o su tă de zile, pe care le petrecu m ai m u lt în pat, îm pă­ia tu l înch ise ochii p en tru to tdeauna, u lti­mele zile ne mai pu tân d m ânca absolut n i­mic.

P rofetizarea ţigăncii se îndeplin ise în mod tragic.

* * *P rin tre vânători ex istă o superstiţie care

spune că nim eni nu are voe să omoare un vânat alb. Acel, care va îm puşca un asem e­nea an im al, va m uri cu rân d de o m oarte vi olentă.

M oştenitorul şi fiul lu i F ra n tz losef al Vustriei, nefericitu l a rh id u ce Rudolf, era şi

el u p adep t pasionat a l S fân tu lu i H ubertus şi în ziua de 8 M artie 1878, se afla ca oas­

pete al îm păratu lu i G erm aniei, la o vână toare în parcul dela Potsdam . Un splendid cerb alb, speria t de larm a gonacilor, se po­m eni în bătaia puştii lui Rudolf de A ustria şi fu om orât de acesta. In ziua de 30 Ia n u arie 1889, d im ineaţa, p rin ţu l m oştenitor al im periu lu i habsburgic, era găsit îm puş cat, îm preună cu iub ita sa, contesa Vecera. în tr ’o cam eră a „castelului dela Mayerling.

Nici până astăzi nu a fost desvăiuită p n igm a acestei duble sinucideri s'»u crime m o artea v io len tă , a p r in ţu lu i ream intind în să vânătorilo r Că la 187.8 acesta om orâse un cerb alb...

* * *In u rm a morţei sale, deveni m oştenitor al

A ustro-U ngariei arh iducele F ranz Ferdi- nand. Jocul soarte i a făcu t ca şi acestuia să i se în tâm ple ap roape aceiaş lucru ca şi în a in ta şu lu i său.

E ra în tr ’o sp lend idă d im inea ţă din Au gu st 1913. F ranz F erd in an d însoţit de un s in g u r vânător, p lecase la vânătoare în m un ţii Gollinger. D eodată, ca un anim al d in tr ’o poveste, o cap ră a lbă sălbatecă, se că ţă ra drept în fa ţa lor. în so ţito ru l p rin (ului văzând că acesta se p regăteşte să tra gă, îl im ploră să nu o facă, de oarece nu e bine.

E v iden t im perialu l v ân ă to r se încăpăţâna şi trase...

Mai e nevoe să aducem am inte care a ' o s t so a rta a rh iducelu i F ran z F erd inand V

* * *Îm păra tu l F ranz losef al A ustriei a avu t d r e p t cea mai b ună p rie tenă a sa, până a m urit, pe o ac triţă cu num ele de C atherina Schrâtt." De fiecare an iv ersa re a sa, aceasta îi făcea d ar a tâ te a tr ifo iu ri în p a tru foi, câţi mi îm plinea îm p ăra tu l. Cum de obicei la lata an iversării sale, 18 A ugust, se afla to t­

deauna în localitatea clim aterică Ischl, d-na S ch ra tt putea cu destu lă u şu rin ţă să g ă ­sească „porte bo iiheuru l“ p rin văile acestui orăşel. In 1914, din cauza evenim entelor po-

2 Septem brie, la Tours, m oartea In tr’un a e ­roplan în flăcări, îm preună cu uiţi patru pa sageri. înain te de a se u rca în aeroplan , la Paris, se fotografiase a lă tu r i de avionul t r a ­gic...

Sguduitoare coincidenţe sau altceva?* * *

Celebrul d iam an t a lb astru , cunoscut mai m ult sub numele de d iam an tu l Ilope, se spune că nu a adus decât nenorociri, celor ce-I posedau. P ia tra aceasta preţioasă a fost şlefuită de unul d in cei m ai m ari şi mai bo gaţi b iju tieri ai A m sterdam ului, W ilhelm Fals. Mai târziu acesta îşi p ierdu întreaga avere, m urind în m izerie. S criito ru l şi isto ricul francez Claude F ranco is Ueaulieu,

ABDUL HAMID, fostu l su ltan al Turciei căzut v ictim a unu i d iam an t o trăvit.P roprie- ta ru lu i an terior al d iam an tu lu i i se p re ­

vestise m oartea v io len tălitice, F ran z losef nu se m ai duse la Ischl şi nici n u i se mai dădu d a ru l obicinuit.

Din an u l acela a început şi p răbuşirea v irtu a lă , care avea apoi să dev ină reală, a m onarh ie i austro ungare, ia r F ranz Josef m uri şi ei în toam na lu i 1916.

* * *A viatorii îşi au poate cele m ai m ulte su

perstiţii. Aşa de exem plu, trece drept o sfi dare a destinului, dacă cei cari se pregă tesc să se urce în t r ’un avion, se fo togra­fiază în a in te de sbor. M in istru l de com erţ al F ran ţe i, Bokanowski şi-a a fla t în ziua de

Fostu l m oştenitor al tro n u lu i austriac, FERDINAND d ‘ESTE, a că ru i m oarte vio­len tă a confirm at p rezicerile ce i s 'au făcutd upă ce cum pără d iam an tu l fatal, pierdu tot, până şi viaţa, num ai în câţiva ani. N a­vigatorul belgian T avern ier îl vându rege­lui francez I.udovlc al XlV-lea, care îl lăsă m oşten ire M ariei-A utoaneta. S fârşitu l fiicei m ândre i M aria Thereza a fost apoi pe e şafod...

D iam antu l trecu m ai d ep a rte în posesia b ancheru lu i am erican Hope. Fiica acestuia

fost m am a ducelui de N ewcastle, care se căsă to ri cu ac triţa May Johe. C urând însă fugi cu un căpitan anum e Strong, cu care nu p u tu tră i m ultă vreme. L uând cu ea dia m ân tu i, femeea d ispăru în tr o bună zi, îm ­p reu n ă cu un alt căp itan Sm uts. Acesta se îm puşcă şi văduva lu i m u ri în cea m ai nea g ră m izerie, după ce i se fu rase diam antul...

* * *A strologia are şi ea să-şi sp u n ă însă cu

vân tu l în acest articol. Din tim purile cele m ai străvechi, so a rta m u lto r m urito ri e fost legată de tă lm ăcirea lor.

Un exem plu în acest sens nu-1 vom dn decât pe acel al u ltim u lu i îm p ă ra t habsbut gic, Ca rol, căruia i se p ro fe tizase m oartea pen tru anu l 1921. Ceeace s ’a şi în tâm plat...

S uperstiţiile su n t m ai în răd ă c in a te în su fletele oam enilor c h ia r decâ t literile c ă r ţi­lor sfinte. De ultim ele, m ulţi se îndoiesc de p rim ele pu ţin i su n t aceia, cari isi pot per m ite să se elibereze cu ad ev ăra t.

E xpoz ţia de jucării SCHIFFERSTRADA SMARDAN No. 18

Are un sortim ent sp lendid de jucării în toate genurile. G ăsiţi in perm an en ţă ju că­rii g răd in i, ferme, autom obile, servicii de m asă, servicii de porcelan , biciclete, drezi­ne, cărucioare de păpuşi, jocu ri de cons tru c ţiu n i din lem n şi m etal, păpuşi din cele m ai frum oase, an im ale de tot felul, săbii, echipam ente m ilita re Baukasten, cu- bus, viori, p ianine, Vile m obilate, cai, urşi, căm ile, m ingi în toa te m ărim ele şi culorile. Se re p a ră păpuşi, se pun capete nouL

R E A L I T A T E A IL U ST R A T A« A p rilie (939

Un oariu nebunesc’ N FILOZOF GERMAN a spus cândva

ca am ericanii nu în trep rin d nici^ o acţiune, p en tru m ulţum irea personală, făra ob liga to riu l pariu . Ce _ legătură o fi în tre p ariu rile am ericane şi filozofia, _ nu ştim. D ar un lucru este ho tă râ t: pariu rile cele m ai fantastice, se încheie în ta ra dolarilor, p e n tru sa isfacerea unui orgoliu, stupid în definitiv.

la tă astfel o nouă p robă de pariu , în ­cheiat luna trecu tă la Los-Angeles:

Miss Peggy B lake. fiica unui m ilionar ca- lifornian a plecat însoţită de m ai m ulţi tovarăşi, în tr ’o excursiune, spre insulele Ha- vai. din oceanul Pacific.

Odată acolo, a făcut p rin soare cu to ­varăşii de drum , că-şi va prejşara o om letă, la căldura unei crăpătu ri a vulcanului^ Ki- lanea, cel m ai m are vulcan în activitate din lume.

înso ţită de un tân ăr sportm en, a u rca t p an ta m untelu i şi ajunsă sus, şi-a pus p la ­nul în aplicare cu destulă tru d ă şi în cea m ai m are prim ejdie. T ânăru l, care purta o m ască m odernă contra gazelor, n ’a avut de su fe r it nim ic, pe când ero in a noas tră , a leşinat de două ori, din cauza em anatiuni- lo r crateruLui.

F otografia noastră rep rez in tă pe cura- gioasa sportg irl, preparându-şi om leta, la c ra teru l vulcanului.

M A R E L E M A G A Z I N

„LA ORAŞUL LYON“STR. LIPSCANI, 76 — BUCUREŞTI — TELEFON 369/51

LA ORAŞUL LYON 3

LENAJU

RI

!B[l a o r a ş u l l y o n

MÂ

TÂ

su

RI

SALON SPECIAL PENTRU

ROCHII ŞI MANTOURI |— E N D E T A I LE N G R O S

IUI v u i c a u u i u i . -y

M O B I L E F I N E , Obiecte de Artâ, Antichităţii„EXPOZIŢIA P A S C U ” Str. Sf. Vineri No. 15 ]

Ciorapi calitatea întâiaARE Q iîn Mşţ A UE 3 UU

4 5Numai la

F R A Ţ I I R O S S I NS tr. Ltpm canl 4 B

r e a l i t a t e a i l u s t r a t ă 8 A f r i l i e I9i9

F. ADERCA

M A G D A N O A S T H A !T? A PRAGA, în 1922, am fost su rp rin ş i şi \L i speria ţi de u râ ţe n ia frum oaselor ce- ho-slovace. N um ăru l zânelor din Rom ânia, n e în tâ ln it în nici o ta ră din cele văzute, ne a tro fiase cu desăv â rşire sim ţul u râ tu lu i. Am re ţin u t a tu n c i m ă rtu ris ire a în şoap tă a u n u i tâ n ă r z ia r is t ceho-slovac care cunoş­tea Bucureştii.

— Nu, nu su n t în su ra t. Şi nici nu cred să m ă ’nsor — sau îm i aleg nevasta d in tre fe­m eile pe care le-am văzu t pe calea Victoriei.

Ia tă de ce socotim c’a fost o m are greşală n a ţio n a lă alegându-se nu m ai o Miss-Româ- n ia , de vrem e ce sun tem în stare să fu rn i­zăm Regine tu tu ro r ţă rilo r.

M agda D em etrescu, a lea să regina frum u se ţii rom âneşti de u n com itet de experţi sub p a tro n a ju l d-lui m in is tru de interne, are a- su p ra tu tu ro r celo rlalte regine din R om â­n ia m eritu l că e a n o as tră nu num ai prin num e (ce sim plu rom ânesc ! ce vechi şi u r ­ban rom ânesc !) ci şi p r in calitatea şi ca­rac teristic ile f ru m u se ţii ei. Dacă s’a r fi ales o altfel de frum useţe , o castanie cu ochi de sm ara ld palid , o b londă cu reflexe de po r­tocală şi de au r , publicu l nostru r a r fi fost a tâ t de en tu siasm at. I s’au făcut Magdei, cortegii şi a la iu r i din en tusiasm spontan şi d in recunoaştere firească. Sub balcoanele unde se ivea voinica, haiduca de 17 ani, bu- cureşten ii şi bucureştenceje a runcau în văz­duh către ea pălăriile , poşetele, batiste le şi ghioceii care m ai răm ăseseră.

Ju riu l exam inator, în a rm a t cu p rincip iile care au p rez idat la c rearea Venerei de Millo şi a su râsu lu i Giocondei, s’au pom enit lu ­crând din in stiiic t: to ţi s 'au sim ţit deodată rom âni şi poftă lor de frum os rom ânesc a tre să lta t d in tr ’odată, ca o revelaţie a unei estetici pe care o tră iau .

Căci M agda D em etrescu e exclusiv a noastră . Dacă s ’a r fi iv it o şi mai arm onică îm binare de lin ii "şi culori, o şi m ai scăpă­ră to a re in te ligen tă în gest, priv ire şi surâs, n ’a r fi trebu it să se a leagă altfel.

M agda e oacheşă — d a r după ce a lepă­d a t şi u ltim ul rest de ţigănie m elancolică şi a r tis tă care arde în unele chipuri cu p u ­pile de în tuneric şi se tâ ră ş te um edă în su ­râsu ri de leneşă supunere . E voinică fără b ru ta lita te , cum su n t rom âncele sănătoase care se lu p tă d im inea ţa la fereastră cu pla- pomele, sa lte lele şi perinele albe, sau cu zno- pii în câmp, p ân ă seara, căci nevoia m uncii e în ţesă tu ra cărnii, în echilibrul g ra ţie i lor trupeşti. Gura M agdei tă ia tă din plin nu e nici vulgară, nici obrazn ică: e o conştiinţă delica tă dar ferm ă a frum useţii, o gură in ­teligentă, su av ă şi îm păcată , fă ră um ilire şi fă ră tragism , cu fericirile care se im pun şi pe care le cere v ia ţa . Şi e în toa tă în fă ­ţişa rea Magdei un am u rg discret — de ce n ’am spune ? — o m uzică niţeluş de m anea, am in tind B izanţul cu F anaru l, care ne-au d a t o p ic ă tu ră din nobleţea fastuoasă şi vo- lup tuoasă a Asiei.

Şi însăşi d esfăşu ra rea dram atică a alege- re i dom nişoarei D em etrescu a avut ceva de basm vechi rom ânesc. Ea s’a p rez in ta t în fa ţa com isiunii, ca o dom niţă neştiu tă , în u ltim u l ceas, când reginele erau aproape alese... Şi a fost aleasă cea din u rm ă venită,

uit iprecum Fiul îm păra tu lu i cere m âna mei şi săracei dăn ţu itoare .

Cornisiunea cerceta, discuta şi alegea, şi Regina era în a ltă parte. O sfiiciune mai mult, care a r fi în tâ rz ia t-o cu o ju m ă ta te de zi, şi Magda ar fi răm as necunoscută.

E o în v ă ţă tu ră pen tru comisiune. Nu toate Reginele rom âneşti viri lu concursul fru m u ­seţii lor. Ele şi de data aceasta au răm as ascunse cine ştie în ce bordei de pe malul Dunărei, desnodând sforile m rejelor de peş­te, cine ştie în ce şopron din m unţi Gorju lui, lângă miei p rio ri de o lună. E de da toria în ţelepţilor să le caute.

Va fi Magda noastră , peste trei luni, Miss U niversum ?

Iată ce, cu toată m eticulozitatea pe care o comportă un asem enea subiect, vom Stu­dia mâine.

Aventura unul prJntO NA W1LHELMINA HALL1DAY din

Chicago a d a t în judecată Pe p rin ­ţu l Jorredah, descendent din fam ilia rega­lă din Tibet, cerând o despăgubire de douăzeci şi cinci de mii dolari pentrucă, nu s’a ţin u t de p rom isiunea de a o lua în căsători 6.

D-na Flalliday, după ce a în tâ ln it pe prinţ, a cerut divorţul de soţul ei, fiindcă prin ţu l tibetan îi făcea curte. Jorredah răspund? însă, că n ’a avu t intenţia de a lua pe d-na H alliday în căsătorie.

* *** *FILATELIST

— Ştii. m adam Popescu, noul meu chi-rias e filatelist.

— Aşa? Şi eu care puteam să ju r oft eam erican!

* * *CĂSĂTORIE MODERNĂ

Soţia, către soţul sosit, la m asă: ̂ '— Dragă, trebue să fii energic şi sa pui

ordine în casă. Copiii tă'i necăjesc m ereu copiii mei, ia r acum au început să-i necă­jească şi copiii noştri...

n i i i i i i i i m m w w H i n n m w .....................

BLĂNĂRIA PAUL KAMERLI1MGC A S Ă D E P R I M U L R A N G

T elefon 5 2 /7 5 . — STRADA SFIN ŢILO R 19 . T e le fo n 5 2 7 5 . — BUCUREŞTI

Pentru se z o n u l d e prim ăvară , m are asorllm en f de b lăn u ri :: :: :: pentru g u le r e ş i Vulpi In foaie cu lor ile m oderne :: :: ::

Ştiţi ce s’a întâmplat lânqâ Bucureşti ?

„loan B ruduţ, un m an iac religios, a fost îm puşcat m orta l In tr 'u n sat la douăzeci de kilom etri spre nord de Bucureşti, în tini pul când se opusese au to rită ţilo r care, rău tau să-l aresteze pen tru vina de omucidere.

Bruduţ, Iii m om entele unei frenezii re li­gioase, crucificase două fete, una de 8 ani şi a lta de 10, Innain tea unui a lta r prim itiv pe care-1 făcuse tn locu in ţa lui. Când jan darm ii şi vecinii ce ru ră lui Bruduţ să se predea, acesta începu să tragă focuri de arm ă, ucizftrid trei oam eni. După aceea jandarm ii trase ră o salvă de foc pe fe­restre, ciu ru ind cu gloanţe trupu l nebunii lui religios'1.

Ştirea aceasta , grozăvia asta oribilă, aşa cum o citiţi m ai sus, n'a a p ă ru t In presa bucureşteană, aşa că n'aveţi de unde s’o cunoaşteţi.

Dar dacă aveţi tniiloace şi curiozitatea, plecaţi în America, foiletaţi colecţia z iaru lu i „Cleveland News" şi o veţi citi în num ăru l din 30 Ianuarie cor.

Ziarul pretinde că ştirea i-a fost tran s misă din Bucureşti. Noi credem că din lună.

Premiile pentru Hes’egătorii He jocuri oe Februarie

P rin tragere la sorti au câştinat:P rem iul de lei 1000: D. Constantin Rădu

lescu Craiova.P rem iul de Iei 500: D. Gh. Săvulescu-Iaşi.P rem iul de lei 300: D. Grigore Romanescu-

Bucureşti.Volumele au fost câştigate de d-nii:Gh. Dode şi Tomescu Constanta; R. C.

M ircea C raiova: C onstantin N ichită-Bucu- reşti; M ihail M iereanu-C raiova; Th. C. Ele na-G alati;i T. C. Ian i-G ala ţi; G. Timoftescu T.-Severin.

* * *N. B. — P en tru ca să nu se abuzeze prea

m ult de indu lgen ta noastră , de a adm ite p rin tre p artic ip an ţii la prem iere, şi pe cei cari ne tr im it în mod fraudulos deslegările lor, în treb u in ţân d pseudonim e sau a lte nu me fictive, s tab ilim ca, începând cu n u m ă­ru l acesta, să publicăm câte un cupon pen tru jocuri, fă ră de care deslegările nu pot fi valabile.

! Cuoon centru ioturiNo- 15

) Numele şi pronumele

)! Adresa

Instinctele, nevrozele, teoria perversiuni­lor, psichologia şi patologia sexuală şi în ge­neral, sistem ul d-rului Freud, constituesc printre altele chestiunile cele mai interesante cari sunt tratate in lucrarea :

„Instinctul sexual11 de Dr. losltt Weslrled

cu un cuvânt in troductiv de Prof. Dr. S Freud.

Un elegant volum, cuprinzând numeroase ilustraţiuni, care a obţinut un formida!vi suces de librărie.

In editura „Cartea Românească

13

R E A L I T A T E A ILU ST R A T A6 April ie 1929

O maşină moc&viâ ...fien?rv /unu/fit/iă.sân 6*

R E A L I T A T E A I L U S T L ' . T A 6 April ie 1929

Abdu[- Kadrrt /tei// rnosfen/ior B l bnorur - Cui brassc, carutoce un ja z i 4 Buc/a/iej>&

flareia /uC 7i>cK, f o s t qcnerabs/m . a i fcrrţe/or a/ia te ,<s mu­rii Sdfdânrh-n a trecură

Ca Asr*r

Un h d /ic lc t Orxsica^vetkraru&r £ & y a r i c ămZjc>nc/râ.

R E A L I T A T E A ILU S TR A T Ă

Poşta taureiHOSTA VANTI. — Ungeţi genele în fie­

care seai'ă cu ulei de ricin. Se poate tin e o co responden ţă particu lară ', d a r ce aveţi să-m i sp u n e ţi?

ZENAIDA. - - F a ta se cojeşte din cauza acid boricu lu i. Cine v‘a s fă tu it să vă sp ă ­laţi obrazu l ziln ic cu acid boricum ? O cre­mă b ună a cărei re te tă am dat-o în rev is tă In a tâ te a râ n d u r i v ’a r fi de folos.

P e n tru p â r : P ilo ca rp in ă 0,50. Extr. ch ina 20 gr. T-ne C atechu 20 gr. Oleum Ricin 30 gr. Alcool de L av an d u la 200 gr. F ric ţio n a ţi capul la 2 se ri odată.

M ĂRIE TEREZA. — P e n tru porii d ila ­ta ţi u til iz a ţi la 2 se ri odată: Acet a ro m a t 100 gr. G licerină 20 gr. sulf. 2 gr. Da; m a ­sa ju l e bun. I .ap te le de m igdale e bun se a ­ra ia r o crem ă b u n ă ziua. U lei de vase lină 40 gr. G licerină 20 gr. Ceară 5 gr. C etaceum 15 gr. A pă de roze 20 gr. C arm in şi g licerină părţi egale e u n fa rd nevă tăm ăto r. N u cu­nosc u til i ta te a m aşine lo r p en tru nas şi nu cred să g ăs iţi în ta r ă asem enea m aşin i.

LUCA AUREL. — V 'aţi făc u t o an a liz ă a sângelu i? Ce re z u lta t aveţi? A ştept răsp u n s şi apo i s tăm de vorbă.

HfîLfiNE IONESCU. — P e n tru porii d ila ­ta ţi av e ţi o re ţe tă bună în rev istă . Laptele de m igda le s in g u r p rep a ra t e adm irab il p en tru ten. R e ţe ta unei crem e o aveţi în re ­vistă. Genele şi sprâncenele le veţi unge cu ulei de ricin . P e n tru p iept faceţi com prese cu alcool de ro sm arin , du şu ri reci şi p u r ­ta ţi u n b an d a j m ai strâns. Nu citiţi seara şi nu vă su rm e n a ţi prea m ult. S eara nu, vă sp ă la ţi cu săpun , laptele de m igdale c u ră ţă tenul de ori ce fa rd de peste zi.

D. DABIJA. — Spălaţi obrazul în fiecare seară cu apă «caldă şi apoi u ngeţi cu lap te de m igdale . A buri de lapte, fă in a de m ig d a­le, ca tap lasm e calde şi apoi im e d ia t gh ia ţă . V aselina am erican ă zilnic u til iza tă în ă s ­p reşte faţa .

TITTY. — Reţi în fiecare d im in ea ţă pe stom acul gol câte un p ăh ă ru ţ m ic de u n t ­delem n de m ăslin e bun. E x tern nu există leac. Petele de fica t nu d ispar cu crem e sau loţiuni. U n tdelem nul vă v indecă de boala de ficat. Ţ ineţi un sever regim .

EGLA. — P u n e ţi zeam a a 2 lâm âi în ­t r ’un p a h a r şi p u n e ţi în ea 2 n a s tu ri de s i­def. N a s tu rii n u se topesc com plect ci n u ­mai se m ă n ân c ă la sup rafaţă . Zeam a de lă ­m âie dev ine lăp toasă . Cu această zeam ă de lăm âie u d a ţi petele de p is tru i de pe obraz.

PRIN C ESITA . — G ălbenuşul de ou b ă tu t bine îl veţi u til iz a de 2 ori pe să p tăm ân ă ungând b ine ob razu l cu el.

FLOARE DE LĂMĂIŢĂ. — Acet a ro m a t 100 gr. G licerină 20 gr. la 2 se ri odată. C re­ma de care pom en iţi nu este eficace. O priţi cititu l n oap tea în p a t şi m ai ales p lânsu l. Com presele cu acid boric şi apă de roze.

SILIŞO RI, Iaşi. — Pentru coşu ri şi p u n c ­te negre am m ai da t num eroase re ţe te în revistă. Apa ox igenată ziln ică u til iz a tă d is ­truge p erii de pe obraz. C rem a d ep ila to are îi va face să crească şi m ai des.

CONOVAL6V. — „P entru" sau „con tra" poftei de m âncare?

MAUD CONSTANŢA. — P e n tru coşuri: Sulf. 2 gr. Alcool Cam forat 100 gr. Resor- cină 1 gr. A ether 10 gr. G licerină 20 gr. Regim, oprite alcoolul, cafeaua, p ipe ru l. L uaţi in te rn drojdie de bere. P e n tru porii d ila ta ţi Acet a ro m a t 100 gr. G licerină 20 gr. P e n tru p is tru i aveţi în rev is ta de să p ­tă m â n a tre c u tă câteva sfaturi.

LILLY, P loeşti. — Un lapte bun de m ig­dale v ’a r fi de folos. Pentru p u d ră şi rou je va sfă tu esc to td eau n a aceleaş căci sch im ­bând m u lte e v ătăm ăto r tenulu i. Nu citiţi no ap tea în pat.

GIGEA. — O operaţie ar fi ind icată. Nu vă fie te am ă şi hotărîţi-vă. Ar m ai fi e- t'icace com presele zilnice cu Lig R ourow i şi Alcool de ro sm arin părţi egale. In caz că nu cedează, operaţia, e necesară.

MARIANA P. D. — P u rta ţi o cen tu ră de cauciuc, cu care să dormiţi şi noaptea. Di­

m inea ţa pe n em âncate beţi un p.ih, c ceai foarte slab şi lăm âie m ulta. A ltceva nu m âncaţi nim ic d im inea ţa. S eara pu te ţi num ca lu c ru ri uşoare , excluse carnea şi ouăle. Urî lap te cu cacao şi pâine cu u n t e sun - cient. O dată pe lună un p u rga tiv .

M ISISSIPI. — U tilizaţi: U n t de cacao 4.0 gr. G licerină 20 gr. Ulei de v ase lin ă J ) gr. Apă de roze 10 gr. Seara sp ă la ţi ob razu l cu apă ca ldă şi-l u n g e ţi cu crem a de m a i sus. Nu u tiliza ţi a l tă crem ă. P en tru m a im gli- celorat de am idon şi p u rta ţi o pereche de m ânuşi la culcare.

LILIANA. — De ce n a tu ră su n t acele ce a r­căne? Vă cu lca ţi reg u la t la 10—11 seara sau m ai tâ rz iu ? S u fe riţi de ficat sau stom ac? Sunt n e lă m u rită ? Aş dori să ştiu^ cum s ta ţi cu stom acul şi dacă duceţi o v ia ţă reg u la ta . E foarte posibil să vă fi fost nefo losito r t r a ­tam en tu l u rm at. Cazul dv. nu poate fi t r a ­ta t cu o sim plă crem ă de obraz. T rebu ie să aveţi ceva in te rn .

LIZICA, P loeşti. — Mai în tâ i n u fiţi d is­perată. Cu p u ţin ă tru d ă vom a ju n g e la un rezultat. P u n e ţi-v ă im ediat la regim . S to­mac reg u la t şi u n purgativ lu n a r se im p u ­ne. O priţi exc itan te le cu to t corteg iu l lor. Ungeţi faţa cu Rezorcină 1 gr. Pp. alb 2 gr. Ung E m oliens 40 gr. Apă de roze 10 gr. Ich- tiol 2 gr. D im ineaţa spă laţi obrazu l cu să ­pun de ich tio l şi ungeţi cu g lice rin ă 20 gr. L ano lină 40 gr. Ung. Em oliens 10 gr. Apă de roze 20 gr. D rojdie de bere m â n ca ţi în fie­care d im in ea ţa câ t un bob de a lună .

B. RUSSU. — în tre b a ţi a doua o a ră şi daţi ad resa căci am p ie rdu t sc riso area şi p li­cul cu ad resa . O are nu dv. m ă în tre b a ţi de un rouge şi p u d ră bună?

BRUNETTA, Loco. — Cum sta ţi cu s ă n ă ­ta tea şi nerv ii? A veţi d u reri corporale d e ­se? C earcănele adânci de sub ochi a p a r în

C u m v a I i t e n u l D - v .

d u p ă 1 0 a n i ?

caz de su fe r in ţe şi d u re ri co rpo rale sau m orale. H eteta ce tr im ite ţi nu e b ună căci sp ir tu l cu zeam a de lăm âie am esteca te va s trân g e şi usca obrazul. I til iz a ti: Aether 1(1 gr. Alcool cam fo ra t 100 gr. ac. salicilic 1 gr. la caz de ten foarte g ra s şi num ai la 3 seri odată . U ngeţi p ăru l cu Kxtr. de Chi­na 20 gr. Ulei de ricin 20 gr. S p ă la ţi părul cu ap ă de coji de China sau lem n de pana­ma. IC excelent.

LELIA CONSTANŢA. — Nu pricep între­barea : să v ă sp u n ce să „d a ţi" d im inea ţa şi seara. P ro b ab il că e vorba de ten. Ce fel de len av e ţi g ra s sau uscat ?

DIDA CERNĂUŢI. A cet a ro m a t 100 gr, g lice rin ă 20 gr., sulf. 2 gr., re so rc in ă 1 gr, cam for 2 gr. Vezi, dă se a ra la cu lca re cu pu­ţină vată . Apoi veţi unge cu: u le i bunde m ăsline 40 gr., ceară 15 gr., ce taceum 5 gr, apă de roze 20 gr., u n t de cacao 10 gr. Pe pi­ciorul să n ă to s veţi p u rta c io rap de cauciuc ia r seara b an d a j cu alcool de m -m a rin pâ­nă va a ju n g e de grosim ea ce lu ila lt. I n să­pun bun p e n tru ra s sau iclitiol p en tru tenui ile g rase . La d-ta însă nu e nevoie de nici un fel de să p u n . Apa caldă şi fă ina de mig­dale c u ră ţă fo a rte bine te n u l de fardul zil­nic.

LELIA. — O ndulaţiile p e rm a n en te de­p ind foarte m u lt de ca lita tea p i ului. Un p ăr asp ru se p re tează uşor, cel iro n ie foarte greu. Se p o a r tă şi se va p u r ta v ^nic părul tă ia t care este o necesitate, nu ' modă Z.w- lufii su n t frum oşi dar cer 1111111,' îngrijire şi nu vin b ine o ricăre i figuri, avantajând mi­m ai figu rile foarte fine.

P en tru ca p ă ru l să 1111 m ai c. lă îl veti fric tiona cu: p ilocarp ină 0,50 gr., alcool de L avandu la 100 gr.. Tne Cnteclni şi Lsctr. C hina 20 gr., ulei de ricin 1<* ur Sprfince- nile se sm u lg cu penseta d a r '■*<■ la loc. E lectro liza le d is tru g e în să rad ica l cin 1 e d u rero asă . P e n tru porii d ila ta ţi, veti recete în rev istă . A burii de lap te frâg esc şi dau cu lo area u n u i ten obosit, nu Închid porii.

0 Aprilie I9îd

După zece ani, epiderma dv. va fi tot atât de netedă, tot auit de s ă ­nătoasă şi tot atât de tânără ca şi azi, - dacă ştiţi cum să îngrijiţi de ea.

Spălaţi obrazul dv. dimineaţa şi seara cu un tam pon de vată îmbibată de lapte INNOXA şi veţi supune astfel realmente pielea dv. la „regim lactat".

Laptele INNOXA îndepărtează toate im purităţile ce se acum ulează in pori şi el permile deci epidermei să respire în toată libertatea; ceva mai mult, el odihneşte şi hrăneşte pielea.

Câteva zile de tratam ent, vă vor convinge de eficacitatea sa.Pielea d v va deveni netedă uniformă sănătoasa şi cu ajutorul pudrei,

tenul dv. va avea şi va păstra strălucirea încântătoare a unei epiderm e de copil.

Veţi ii scutită de acum încolo de coşmarul ridurilor şi al bătrâneţii-

N U E l T E UN F A R D Ş I SUPUNE E P ID E R M A LA UN A O EV A R ST REG IM LACTAT„LA1T INNOXA“ este preparat de „LABORATOIRES du dr. DErfAT,

PARIS, 60 rue de Prony NOTA. Flaconul mic de ,LAIT INNOXA-1 costă Lei 120. Flaconul

mijlociu ccstă Lei 180. Lait „INNOXA" se găseşte pretutindeni şi la PARFUMERIA ELITEI, Bucureşti, calea Victoriei Nr, : 9.

de primăvarăO notă încântătoare in ansamblu, mim ac­

cesoriile : pălăria, poşeta, pantofii la m ioare.Pantofii din piele de şarpe se asortează in

deosebi costumelor de nuanţe beige, pe când o rochie neagră sau bleu-mariue, nu va fi şic de cât cu un pantof închis.

Pentru a il'eu r sau rochiţele de jersey, pan ­tofii dc antilopă sau de box — calf cu tocul

suntjos- — ]'('litru cmc poate sn-i suporte cei mai indicaţi.

Vine acum seria cea mare a rochiilor ha- bit ccs, / i e x la p r is - in ic i’■

Pe când ..Ies petites robes" se îmbracă nu­mai la vizite intime, până la ora 5, adevă­ratele rochii d’âpres midi sunt legătura dintre (-! ' 'dintâi şi rochiile fastuoase de seară.

Mai totdeauna din mătase, crepe-satin, tafta. s<i11 crep de chirie, ele se deosebesc de micuţele rochii prin garniturile luxoase.

Volanele în deosebi ,,en forme când sunt mari, drepte şi foarte crete când sunt miei. apoi croiala originală, când lungă în şolduri, şi spate, şi i cu rlă d inainte dau acestor tonific d'tii>res midi un' aer sărbătoresc. Cu ele sc poartă pălăriile mari din crin uvrajpt, cele ajurate, pălăriile de pai „bangkok”, de forme fantaisie foarte elegantă.

Dar ziua unei elegante nu se sfârşeşte cri ceaiul sau cu dancingul de după am ia/ă. Foarte adesea femeia cochetă se duce seara Ia operă sau bal. Aci intră în scenă toată a ta. InlrcaK'i ltna<ţina(ie a niaril ir croitori.

Cuvântul de ordine al modei este şi aci iiuuI acesta : volane, volane, multe volane. De asemeni re1 edem rochiile fo iri • lim#i Iu spate şi rochiile style.

Broderiile de argint pe negru, strassurile îşi reiau întâietatea.

Tullul culori pentru litierele fele. In deo­sebi faimoasa culoare „cilrnn nouoeiiu" pre­domină.

Tullul şi dantela neagră, sunt însă prefe­rate. Taftaua, satinul luisant compun dc- asemeni toaletele cele mai moderne.

La capitolul pălăriilor, noutatea principală e palul u ra i "t şi feutrul. Feu'rul nou eri. azi şi mâine rămâne regele pălăriilor de toate zilele. Mult crin în broderie cum şi broderii de pai în special de culoarea m odernă „ci- tron” sunt amestecate cu formele mici sau mari clin feutru.

LA l!A

tele dimpotrivă, iubesc fantezia dusă până la limită, flou-ul, nuanţele îndrăzneţe.

O femee de gust trebue să ştie să aleagă. De pildă în raionul m antoului de prim ă-vară.

Tot cu a tâ ta entuziasm sunt adoptate parde- siurile din stofă Kasha. Krepella, marocaine de laine, de toate tonurile, ca şi somptuoasele m antouri de m ătase neagră.

Ca linie, a tâ t cea dreaptă, care dă maies­tate siluetei, cât şi cea împodobită cu volane „eu forme” , sun t adoptate.

Voi trece la rochii.Tailleuri puţine, m ai toate bleu-marine şi

bi i«e. d° form ă fantaisie.Mi-a plăcut m ult în acest gen, 1111 tailleur

d in tr’o adm irabilă stofă graniţe de lână, a cărui jacheţică încheiată până sus cu nasturi negri, puşi foarte apropiaţi, avea în faţă o imensă cravată „Lavalliere” din pongee sau şurah c.u buline bleu închis pe bleu pâlc.

Pe lângă tailleururi, moda a răspândit însăo serie din aşa zisele „petites robes” carc sunt pur şi simplu delicioase.

Materia din care sunt lucrate, este de obi- ceiti crepul de chine, care e adevărata suve­rană a garderobei noastre.

Aceste „petites robes” se poartă după am ia­ză la vizite intime, la plimbarea prin oraş. prin expoziţii.

Deocamdată până la venirea căldurilor, carc vor aduce cu ele o avalanşă de crepuri. voi­turi şi mousseline imprim ate, culoarea acestor rochiţe răm âne unie.

Nuanţele de bei?e închis, de bleu şi mai cu seamă roşul predomină.

Lucrate cu simplicitate, rochiile de după a- miază sunt împodobite cu guleraşe. manşete, mici petale de organdi sau crepe. de culori tranşante.

La pălării şi rochii de seară, galbenul care bate puţin în verde, face furori.

Guleraşele fantaisie de crepe d*‘ chine alb croite în faţă cu colţuri foarte lungi, sunt de asemeni în nota modernă. Centurile se poartă mai puţin ca altă dată.

§ April ie /9 !SÎ U i A l l T A T E A I L U S T R A T A

M o d a

O D A IA cu sosirea primăverii, au înflorit ca prin farmec în toate casele de modă,

colecţiile toaletelor destinate a lace din femee cea mai desăvârşită creaţie a naturii.

Pretutindeni stofe noui, linii noui, podoabe inedite.

Nespus de variată e nota care predomină în casele de modă. Unele au specialitatea linii­lor sobre, pure, cu p rea puţine garnituri. Al-

C u toate că se cântă tango-ul ei favorit, ea se opreşte cu dânsul în uşă. In ochii lui ea descoperă acea privire, pe care nici odată n’a mai resim ţit-o aşa de adâncă, o privire de admiraţie - solemnă şi profundă - inclinaţiunea spre legătura pentru viaţă. E a poate totuşi rezista privirilor sale, fiind conştientă de admirabila îngrijire a tenului ei. E a îşi dă seama că regulata îngrijire cu cremei* Elida a dat epidermei ei acel aspect de v io iciu n e, care constitue

secretul multor femei.

„Crema de noapte Elida" pentru curăţirea şi alimentarea pielei în timpii nopţii, hrăneşte pielea uscată cu grăsimea necesară. „C rem a de diaque heuu Elida" vă apără de asprimea aerului şi arşiţa soarelui. Pătrunde imediat in piele şi are un efect curativ m iraculos C hiar mâini înroşite şi o piele neglijată devin, prin întrebuinţarea crem ei de diaque heure, mate şi isemănătoare ala- bastrului. Preferată de mii d« doamne ca cea mai hună crem ă din lume.

Cremele Elida de noapte f i de t.i, Crsm,. . ’iojpre da pielei supleţe,IntreBuinfândambele frumoasă vei fi. Crema de z i dă pielei fineţe.

Tubul Lei 4 5 . - . Borcanul Lei 75 .—.

C R E M E L E E L I D A

6 p a u z ă c a r e d e c ic le d e v i i t o r i i ! e i .

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă

vmiErfrNeGusvoQiG ÂND vă g â n d iţi la im ensele sum e de

b an i pe care le câştiga „ s ta r ii“ din Hollywood, vă im a g in a ţi că aceştia n ’a r avea sp ir it negusto resc : a rtiş ti sun t, a r tiş ti răm ân .

Ei bine, cei ce gândesc astfel se înşală . Ki nu cunosc A m erica şi nici pe am erican i.

D eparte de a r is ip i în neştire im ensele sa larii, pe care le câştigă , m arii a r tiş ti din Hollywood, se gândesc în ce în tre p rin d e ri

Cea m a i rec en tă fotografie a lu i ADOLPHE MENJOU

com erciale să-şi plaseze banii, pen tru a le rapo rta u n câ t m a i m are beneficiu.

Şi ei m erg p ân ă acolo, încât se intere sează personal de m ersu l în treprinderii lor com erciale şi nu se dau în lă tu ri de a se e videnţia şi ca ta le n ta ţi negustori.

Căci to ti p revăd tim pu l când populari ta tea lor va începe să dispară.

BUSTER KEATON în t r ’o cu rioasă scenă d in tr 'un nou film a l s ă u în care a re ca p a r ­teneră pe f ru m o a sa DOROTHY SEBASTIAN

Astfel John G ilbert posedă m ajo rita tea acţiunilor u n e i so c ie tă ţi im obiliare, fără a mai vorbi de im ense le te ren u ri pe care le-a cum părat în ap ro p ie re de Hollywood; A n ­tonio M oreno a p u s bazele unei societăţi care p o a r tă num ele de „Moreno H ighlandsu; ia r C arm en M yers a re o agenţie de „cum ­părări, vâ n ză r i şi înch irieri de im obile”.

Karl Dane, cunoscu tu l comic dela M. G.

M., e d irectorul unei crescătorii de p ăsări iu valea S an F ernando . D easem enea m ai e in teresat la o u z ină de constru it avioane.

Ramon Novarro, — fiind de n a ţio n a lita te mexican, — îşi a ju tă pa tria , f in an ţân d o companie de schim b; pe când Chester Cou klin, omul cu m u s ta ţa form idabilă, şi-a p la ­sa t economiile în t r ’o crescătorie de curcani, (l.a toate m esele lu i găseşti câte u n cu rcan pe varză ad m irab il preparat).

Pauline Garou e p ro p rie ta ra unei fabrici de cu ră ţit ş i vopsit. Suda Cowan, scena­ris tă la„M. G. M.“ şi Iiathleen Clifford po­

sedă fiecare câte o flo rărie; ia r Bessie Love e p rop rie ta ra unei lă p tă r ii din B akersfield.

Lon Chaney, om ul cu o mie de fete, e a- sociat la o firm ă de fu rn itu ri p en tru den (işti: firm a este „Chaveţ/ and Chaney

Constanţa Talm adge fabrică cold-cream,i timp .ee Viola D ana şi sora ei Shirleij

Mason conduc un salon de în frum useţare .George K. A rth u r şi-a afirm at sp iritu l

său com ercial de scoţian, prin ach iz iţio n a­rea m ai m u lto r băcăn ii; posedă m ari pro prietăţi şi este asocia t cu R enie Adorer. Leiv Cody şi Jack Conway în conducerea unei frizerii.

Lew Cody e in te resa t în tr ’o com panie de .lutomobile şi recom andă p rie ten ilo r săi n 'arca fabricei sale.

Roy D 'Arcy se ocupă cu în c h irie rea şj vânzarea m a rilo r dom enii.

Conrad N agel şi Jack Hvlt su n t principali ac ţionari a i ab a to a re lo r d in F reno , în carp se taie vitele d in crescă to ria lui Tim Mac Coy.

Itcnee Adoree f in an ţează u n m ic restau ran t francez, care este unul dintr-e cele mai populate re s ta u ra n te din ce ta tea film ului.

Mary P ickford , a tâ t de d elica tă , pe ecran, ia poza u n u i m a re fin an c ia r, câ n d asistă la ad u n a re a consiliu lu i de ad m in is tra ţie , al unei m a ri bănci ca lifo rn iene d in care face parte .Adolphe M enjou, m ai fin, e n u m a i colec­ţionar de m ărc i şi colecţia sa de tim bre are o v a lo are de 1.000.000 do lari.

Bert R oach se ocupă cu d re sa re a câin ilo r, James Holl e p ro p rie ta ru l une i fab ric i de n as tu ri a u to m a ţi; W illiam R ussrl posedă un m are g a ra j şi în fine Bt'bfi D aniels a con­su lta t u n em in en t a rcb itec t p en tru constru irea unei fo rm id ab ile case de ra p o rt, care să fie în z e s tra tă cu o p isc ină , u n te a tru , un ci nem atograf, o şcoală p rim a ră p e n tru băeţi şi fete, cu o s a lă de g im n astică , u n teren sportiv, o b ib lio tecă, o sală de p a tin a j, o plajă, te re n de ten n is , şi cu o eno rm ă insia laţie de so a re a rtific ia l.

R uster K eaton ca u tă un asocia t penlru în f iin ţa rea unei fab ric i de p iroane . Ofer fanţii trebufesc să îndep linească două con d iţiun i: P rim a : s ă aibă un cap ita l dr 1.000.005 do la ri şi secunda: să n u râd i.

T ITU S NKSTOR

6 April ie 1929

18

F ig u r i le E c ra n u lu

Camilia Hora1SUL unei fete ; să fie figurantă.

Visul unei figurante : să fie artistă (chiar de mâna doua).

J ,SUt unei a r tis te : să fie „vedeta" unui film .

f isul unei „vedete europene : să joase in studio-urile americane.

Cam ila Horn a urcat aceste trepte in plină viteza unui „express” american.

S a născut în Franc fu r t pe Main, în anul l r)Ott. ̂ La 15 ani, vine la Berlin, unde intră lucrătoare la o lingerie bărbăteasca, iar în orele libere, urmează o şcoală de dans. Apre­ciată de un impresar, colindă cu acesta toate inusick-hallrurile din Germania.

R E A LITA T EA ILUSTRATAC Aprilie <929

Dar cinematograful o atrage, lat-o figu ­rantă la „Ufa”. După câteva luni, Murnan o „descoperă”. La reprezentarea marei realizări a lui Murnan, toţi se în treabă: cine-i fru ­moasa vedetă care interpretează pe Margareta în „Faust” ?

Joseph M. Schenck, preşedintele dela „Uni­ted Artists" se afla la Paris, unde angajase pe Lily Damita, când vede „Faust".

Margareta îl interesează. Peste câte-va săp­tămâni Camilia Horn se afla pe bordul unui „palace” plutitor care traversa Atlanticul. A- junsă la Hollymood, — cetatea miraculoasă — Camilia e supusă unor lungi şi obositoare probe şi studii. Dar munca nu-i zadarnică.

Margareta din „Faust” e partenera marelui John Barrymore în „F urtuna”.

Acum , angajată de „M. G. M.”. Gamiîla Horn turnează în Africa, în calitate de vedetă principală, .film ul „Trader Horn”, care e ex ­tras după romanul scriitorului Aloysius Horn.

In trei ani, tânăra croitoreasă din Berlin, a ajuns „star” /a Hollymood.

O ascensiune record.

Unde mergem ?„SELECTUL" rep rez in tă „Crinul G alben",

cu B illie Dore. CINEMA „BOULEVARD PALACE“, pro

ectează „Râzi p a ia ţă ”, m ag istra lu l film al lu i Lon Chaney.

CINEMA „TRIANON" rep rez in tă „Pica- d illy”, celebra în scenare a lu i Dupont cu A na M ay Wong.

„CAPITOL“-ul proectează „C adavrul v iu ” după; rom anu l lu i Tolstoi, cu m arele Pu dow kin tn ro lu l p rincipal.

CINEMA „ELITE11 rep rez in tă un film de m are succes.

LA „SCALA” co n tin u ă m arele succes „T eoria C h ib ritu lu i” şi un program cinem a­tografic ales.

„R ex“-ul proectează un program special

Suzy-Galaţi. — Artistei Lya Mara îi puteţiscrie iu limba germană pe adresa : Pommern ulee 1, Berlin.

Necşulescu Romulus. — Bebe Daniels : c/o Paramount, Hollywood Calif U. S. A. Ii pu­teţi scrie în limba engleză, franceză sau ger­mană.

6. Buzineanu. — Charlie Chaplin e (k- ,r- ligie mozaică. Patachon are 1,53 in. S tăpânul câinelui llin-Tin-Tin, nu-i artist. Jackie Coo- gan filmează la Hollywood. Ii puteţi scrie în 1. engleză, franceză sau germană.

Lidia Gainoff. — Fotografia dv. care e destul de interesantă, vi s’a trimis prin poştă. Vă urez tot succesul.

Fifi lonescu. — John Barrymore este căsă­torit. Obişnueşte să răspundă.

je n n y Zaharescu. — Dolores del Rio pri­meşte corespondenţa în 1. engleză, franceza sau germană. Ii puteţi scrie pe adresa : c/o Fox-film, Hollywood, Calif., U. S. A. Artis­tele vă vor satisface cererea.

Getty. — 1) Gaum ont este o casă franceză de filme. 2) Britisch Internaţional film. 3) Mi-e necunoscută d istribuţia acestui film. 4) Nu-mi amintesc de vre-un artist cu acest nu ­me. 5) Laura La Plante : c/o Universal film. Universal-City, Calif., U. S. A. Brigitte-Helm.

Fehlerstrasse, 4. Berlin-Friedman. 6) In „Me­tropolă” A bel a fost tatăl, Gustav Froehlich. fiul iar cealaltă persoană a fost Kudolf Klein Kogge. '<) Acest artist nu ne-a comunicat a- dresa. 8'> Nu răspundem decât la întrebările în legătură cu cinematograful.

E. M. Keeiţa. — Angelo F e rra r i: Kalk reuthstr. 16, Berlin W. Ii puteţi serie în I. italiană sau germană.

Lilly .<. — H arry Liedtke, Bismarkalăe, 16. Berlin-Crilnewald ; Fee Malten c/o Mein film. Mariahilferstrasse, 85 Wien VI. Restul în nu­mărul viitor.

Loreb-Cimptna. — Marea majoritate a co­selor de producţie franceze îşi au sediul Ia Paris. V;i sfătuesc să ocoliţi şcolile de cinema din Frai ţa.

Giovaua de Guisse. — 1) Fliza la Porta vă răspunde cu siguranţă. In tr’un număr tre­cut am vorbit pe larg de această excelentă compatrioată. 3 şi 4) S crie ţi' acestor - artiste prin intermediul revistei „Mon Cine", 3 rue de Rocroy, Paris, ţO. 5) Nita Naldi nu tur- neazu momentan. Ii puteţi scrie tot prin „Mon Cine". 6) lvei Dugan îi puteţi scrie pe adresa: „Clipa-film , B-dul Domniţei, 1. Adresa Lau- rei la Plante o aveţi mai sus.

19

6 Aîl EA U t A Î E A IL U ST R A TĂ

JuMeul setului daque- rllor din Berlin

D ACA uu t capitala lumii, ca P arisu l, B er­linul are cel pu ţin to t ce-i trebuie, ca

să înfăţişeze caracteristic ile unuia din m arile oraşe ale lumii.

Aşa se explică de ce presa berlineza a pu­tu t consacra recen t coloane întregi unui jub i­leu orig inal: d. E ckste in şi-a serbat 25 ani, de când exercită m eseria de claquer in tea­trele din C apitala Germaniei.

Eckstein povesteşte cu mândrie, ca a o r­ganizat si condus claca graţie căreea sa u lan­sat artişti ca: Max L inder, G iampietro, Thi- elscher, sau a r t is te le : O lga Desmond, K aete Dorsch, Cleo de M erode, etc. etc.

Eckstein a debutat în viaţă ca mic funcţio­nar, în tr’o m are în treprindere de bumbac, in epoca aceea, a fost angajat claquer, p lă tit cu 33 pfenigi pe zi. E l prim ia zilnic 10 pana la 12 b ile te pe zi, pe care trebuia sa le îm­partă g ra tu it celor ce aveau să aplaude cu entuziasm. P rac tic , E ckstein vindea foarte ieftin b iletele, aşa că dădea două lov itu ri de­odată: avea claqueri şi realiza şi câştig.

Eckstein povesteşte foarte in teresante de­talii, despre capriciile diferiţilor artişti, cari puneau m are p re ţ pe rezultatele fericite ale aplauzelor claquerilor.

Dela M ax L inder, O lga Desmond şi Cleo de Merode, E ckstein prim ia regulat salarii la fiecare chenzină. Ba, Linder îi p lătia la fie­care 14 zile suplim entar câte 100 de mărci pentru „aplauze îndelung repetate provo­când în acelaş tim p şi cinci ridicări de cor-

E ckstein povesteşte cu mândrie, că trium ­ful dela prem iera operetei „Whie einst in Mai“ se datoreşte exclusiv claquerilor al că­ror şef — jubilarul de azi — a fost călduros felicitat.

Cu m ultă amărăciune, Eckstein povesteşte că sunt si a rtiş ti cari sunt contra claquerilor. De exemplu: Tauber, Pallenberg, Dorsch,Massary, etc.

Dar tenorul W illi S trahl nu aparea pe scena decât când vedea prin gaura cortinei ca E c k ­stein, e aşezat în locul, ce-i era special rezer­vat în prim ele rânduri.

Acum, Eckstein, a ju ta t de soţie şi câţiva angajaţi, conduce claca în patru d iferite tea ­tre din Berlin. Munca cea mai grea e_ la un teatru de operetă, unde se reprezintă în fie­care seară, prem iere, d irija te „excepţional de compozitor în persoană... Şi claca trebuie să facă, seară cu seară, atm osferă de „pre­mieră" !

Oare to t aşa o fi şi la noi, la B ucureşti.

Af­ li ic Mi

r * C A S A de COHfECTIUHI"« A . G O L D S T E I Nt S tr. CAROL, 64. E ta ju l I,a a a d u s m o d e l e p a r iz ie n eJ ro c h i ş i m a n to n r i, u ltim e leI c r e a ţ iu n i , p re c u m , ş i ju r n a le a se z o n Iu n ie — A u g u s t 1929 I :: P re tu r i e x tre m d e a v a n ta jo a s e ::

Cum s'a sinucis d-na FokkerTelegram ele au re la ta t pe scurt ca soţia

celebrului fabricant de avioane Fokker, s a sinucis aruncându-se pe fereastra.

Ş tiri din N ew -York ne dau urm atoarele im­presionante detalii asup ra acestei sinucideri .

D-na Iola F okker s’a sinucis sărind pe fe­reastră din apartam entu l sau situat la etaju l al cincisprezecelea al unei mari clădiri de p Riverside Drive. în a in te de a com ite fapta, sinucigaşa se îm brăcaseA în tr’o frum oasa ro ­chie de b rocart auriu şi incalţase pantof i b ro­daţi cu aur. D-na F okker era o m uzicantadesăvârşită. , .

Fokker, care se afla in apartam ent in tim ­pul sinuciderei, a d ec lara t poliţiei ca soţia sa suferea de o desordine a sistem ului nervos si că de luni de zile o îngrijiau infirm ierele. Cu câteva ore mai îna in te sosise acasa delaspitalul P resb iterian . .

Soţul a crezut în posib ilita tea unui acci­dent, însă raportu l po liţie i arata ca iem eea a sărit pe fereastră, găsindu-şi apoi m oarteaîn stradă. . _

D-na Fokker însoţise in prim avara trecu ta pe bărbatul ei în tr ’o călătorie cu aeroplanul pe coasta oceanului Pacific .

Soţii Fokker erau căsătoriţi de doi ani... ........................... .................................. . »»«.<♦«»««»»

i m ţ t t i vedere, n sala Cleve-

ată re-

ior in- cu tra- rlesto-ului, e

1cicjoAuintde cci (ca „ t f i t e u "

Cereţi numai delicioasă cafea ., & U C L "

jH ih n 'u i P /ta m anS tr Carol 55-Tel 3 8 /6 7

Mărci |poştale pentru

colecţionari

Fraţii BIRNERBucureşti— Calea Victoriei 128

S in gu ru l m agazin sp ec ia l de m ărci ro m â n e precum ş l oate m ă rc ile d e pe fot g lob u l.

Vindem, cumpărăm % şi schimbăm. }

CORSETE „FEMINABUCUREŞTI I, Str. K eg a iă 12

S p e c i a l i t a t e :„Maili@?s‘-uri C anturi reductive

o r i g i n a l e f r a n c e z e .

Soutien Oorges. - P o r t e Ja rtie retn D u c h e s s e .

C E N T U R I M E D IC A L E si de sarcin i.

Un bal al orbilorA STA le în trece pe toate. O ri c i t ar^ fi

ei am ericanii de am ericani, dar par catotuşi se impune o lim ită. .

Căci ce altceva v re ţi sa spunem citind a-cest anunciu ? .

Asociaţia orbilor, o organizaţie i acum 18 ani spre a ajuta pe ce, ’ *r' aranjează pe M arţ, seara un dans Zim merm an, de pe Euclid A e..land, O". . . . ţ ,Un „dans", insem neaza un bal in io..

^ în ţe le g e m să li se ofere nefericiţii* firmi orice alte d is tra c ţii com patibile <. eica lor situaţie . D ar să-i pui sa ..char neze" în sunetele sălbatece ale jaz*-iprea de to t !

E o to ta lă lipsă de um anitate...

fardurilenu s u n t s u f i c i e n t e ţşi nu Î n t r u n e s c t»a d iţiu n ile p e n lru desAvArţireu m u .d-voastră. I i i i

(’.e treb u e s ă ş tie doam nele ţ i <rele 1 ■ i .

Knigmu nu este tocm ai u şo r necilci, exp licab il es te : M i m Inm onetare şi n concu rsu rilo r «ie >— şi deci p e n tru a p u n e cuplu cru>-,este sil consum & ni cAt umi p u ţin eia r p e n tru a im p u n e şi a fi a d e \m oaşe şi im p o zan te sA dAm precom parab ile lo r pftlArii, ce expuntioneazft fastu o ase le saloiilie < • iSCHGENFELD" <lin < «p itaUm ani No. 28 el., d u p ă u ltim ele ju mParia.

, \Sa d a r se expltcA n .vastele sa lo an e tle m ode ,**• ■*•*** care în re g is tre a z ă /.Unic zeci d«* noi •>_dem ne să u rm eze «un tu rile '* retd e m e t r e s c u „m i s s h o m a n ia ".

«’Kitln z e iinele pţeta lnri, f ru*

il iii- • nfec I* J*

Lip- <• din

U’lu ELD* i «*nte (•DA

Ce trebue sa ştieCele pe cure le intere*ea/.A »lrtrt^r;

efltre o eleganţă mal mare. mal *iuur. seductivfl. trebue sn ştie că nu depnri cadrul banal al unui mag.Victoriei No 164. Domni; ultimele modele din Pari întrunind cu uu rar *uct indrasneţe tradiţiilor aitls pălăriile Sale creiate pc reşteancA şi Inspirate de încă şi mai suggestlva....

t'% n< lict? i litru guşti

lo d e nl il l

doli il e\

i ta tc mai i In alea

.ni ne

icu*\oc

Dioguetia Pieţei SI. AntonPRO P. CH. N. COSTEA

S tra d a C arol No. 33, B u cu ic ştlT ele ion

T o tdeauna b ine aso rta t cu P *t l u “ e ‘‘e fină, p ud re , rouge de buia, cosmetice, sap nuri, c rem ă de to a le tâ , dela cele m ai m ite case franceze. ___ ,

P aste de d in ţi. Ape de gurii- S ăp u n u ri dinţi. P e r ii de d in ţi, etc. ,

T oate in am b alag e o rig ina le , p recum p a rfu m u ri fine cu gram ul.

P e rm an e n t depozit de sp e c ia lită ţi ta r ceutice s tră in e şl Indigene.

V ată, p an sam en te , artico le de bal, ” m inerale şi s ă ru r i term ale.

B ureţi n a tu ra li şi de cauciuc.M are a so rtim en t şi sp ec ia lita te in Ape

Colonia ca:Douce F ran ce , A m arylis, C hypre, Ori# '

Jockey-Club, M adia, F leurs de T abac, amy, E toile de F rance , P erle de P a r is , r peia, F leu rs d 'E llte , M uguet, Rose, f tc- .

Se re p a ră P u lv eriz a to a re de to a te felur cu p re ţu r i de concurenţă .

M are so rtim e n t de P u lv eriza to a re .Secţie (facială da oftică.

Moartea mareşalului Foch

l i p p ^ NUMAI , y Z |_ ACONT

^ fi RESTUL PLÂTIBIL IN ^

QQTELUNARE

D O R M I T O R | S U FR A G ER IE - j S A L O N A Ş ; GARNITURA CLUB I A . . M A R E L E M A G A Z I N D E M O B I L A T ^ .

rev iste i noastre.

^ \\\\\\\\)^S F A R S I N T A R I A ^’PFORZHEIMl

BUCUREŞTI- sro COLŢ El 6W S iN ouacu . M s/G ATi/jv'W kW S P E C M L C ti O Q F E V e E /3 /£ m r n c ă m u r i s i C r i s t a l e 1C E A M A I B O G A TA ( X F O / m t ' C E H M M E f T I ME P P H l l b l

* DEPOZIT «CE E A B R I C A 1

3 0 0 0

FONCLATÂ 1900

D. Ioan D. D im itriu-B uzău, preşe­d in te le „A sociaţiei foştilo r cercetaşi d in războiul 1916-18‘‘, u n prieten al

civ ilizaţiei şi dem ocraţiei,—a m urit !în tre a g a om enire şi-a depus omagiul pos

tum , pe m orm ântu l m are lu i soldat.A fost înm orm ân ta t la „INVALIZI11, a lă ­

tu r i de celalt geniu m ilita r al Franţei, NA­POLEON.

Fotografiile noastre reprezin tă : d re a p ta : Dl. GEORGES CLEMENCEAU, — su p ran u ­m it „tigrul* — în drum spre catalalcul ma reşa lu lu i FOCH, stânga: M areşalul pe ca tafalc.

O VESTE TRISTĂ, a c u tre m u ra t sufletele foştilo r com batan ţi, ai m a re lu i război, din în tre a g a lum e civ ilizată.

MAREŞALUL FOCH, fostu l generalissim al fo rţe lo r aliate, om ul a l c ă ru i geniu m ili­ta r a dus la v ic toria finală , p en tru tr iu m fu l

M e d a lio a n e

COSTUM E fine„ de lână $ / pluş de mătase, pentru DOAM NE. Ultimele ere- aţiuni din străinătatea confecţionate g a t a ş i după c o m a n d ă . Mare asortiment de chiloţi de mătase , fiii de ecosse şi bumbac, prim a calitate cu preţuri de en gross, găsiţi la

FA B R IC A DE TR1C0TAGE„APOLDA"

P i a ţ a B u z e ş t i N o . 4 5 , E t a j . 1

6 Aprilie iBzt)

V i c t o r E f t i m i u

Poiana Dragostei

R E A L IT A T E A ILU STR A T Ă

Să, to t fie o sut& de ani....P iţigo iu l, cu g la su l ascu ţit şi prelung ,

vesti prim ăvasra; f lăcă ii îndem nau fetele să ia să la câm p.

Auzi lele piţigoiul,L asă d ra c u lu i fuiorul!

A ceastă chem are a p rim ăverei trezi din toropeală pe S ev as tiţa , tâ n ă ra soţie a lu i boier C ostache şi făcu să cân te şi ea, ca flăcăii şi ţigăncile , vesele cântece de d ra ­goste şi de b u cu rie a v ie ţii şi a tin e re ţii.

Ghiocei şi v io rele le ieşiră în c râ n g u ri: Kiva îi aduse şo rţu l p lin de flori vinete şi albe, ca re m iro s ia u a păm ânt, a zăpadă, a soare... T â n ă ra ţig a n că s tră lu ce a de-a- tâ ta tin e re ţe şi de să lba tecă veselie, ochii îi erau p lin i de s tră lu c ire a zilei... L um ina soare lu i îi cădea pe d in ţii alb i şi avea lu ­m ină de soare, c h ia r pe vârfu l degetelor ne­as tâm p ăra te .

S evastiţa so rb i înde lung m ireasm a mic- şunelelor; cu ochii înch işi, îşi aducea a- m inte de toa te p rim ăv erile copilăriei şi ale tinereţii ei, ta in ic ile în fio ră ri ale lu i Aprilie, Vinerea M are, cu trec e rea sub m a sa sfân tă , pe care o d ih n ia D om nul sub m a ld ă r de zambile, zilele P aş tilo r, clopotele, ro iu l de albine şi zu m ze tu l n ăd e jd iilo r de aur...

A nii trec ea u şi n ic i un u l d in v isu rile ei nu se ‘m plin ise... N ici o bucurie a ş te p ta tă , nici o a ş te p ta tă fe ric ire nu venea să-i risi- piască cen u şiu l de am urg , ce-i p lu tia pe suflet.

Şi, to tu şi, acum , p a rc ă sim ţia o ad iere îm bălsăm ată.... p resim ţirile unei în se n in ă ri de lum ină. ,

Cu ţipete vesele şi b ă tă i din palm e prim i ea cele d in tâ i rândune le .

S ăria ca u n copil, c â n ta ca o fe tişcană ’n- d răgostită , în vrem e ce în tindea fire lungi de m ătase , — c ă ra re p en tru pasu l uşor, n e ­sim ţit, a l zorelelor, ce începeau să se ca ţăre , pe zidurile ceardacu lu i.

Cuconul Costache o vedea cum a lea rg ă prin g ră d in ă şi in im a i se um plea de b u cu ­rie... Cât i e ra de d ra g ă copila as ta . — Câtii p re ţu ia su fle tu l p ro asp ă t şi tru p u l ei alb .şi m lădios!

Nu se m a i u ita n ic i odată la d ân sa cu a s ­pre p r iv ir i de s tă p â n , n ‘o m ai do jen ia nici odată, p e n tru n im ica toată.

De când se ş tia v in o v a t boierul sco rn ia tot, felul de b u n ă tă ţi pen tru n ev asta du m ­nealui, câci se g ân d ia :

— F a ta a s ta e u n înger, nu altceva, că nu-mi spune n im ic de ticăloşia m ea, că nici nu -m i pom eneşte m ăcar de ţigăncuşu l ce i l’am d ă ru it S urei, în cocioaba dela m a r ­ginea sa tu lu i.

.E ra m u lţu m it bo ierul să afle cea mai m ică d o rin ţă a S evastiţei, ca s’o îndepli- niască n u m a i decât.

Şi 'n z iua când nepotul p rie tenu lu i său Gligore, junele C alom fir, veni la T ârgovişte , după cum făgădu ise , boier Costache b ăg ă de seam ă cu bucurie , că sosirea tâ n ă ru lu i f ă ­cea p lăcere Sevastiţei.

— Să fie şî d â n sa m ulţum ită , câ teva zile! spuse el lu i Gligore, singuru l c ă ru ia îi des tă inu ise d a ra v e ra cu ţiganca.

Gligore lă u d a c u ră ţen ia su fletească a ns- potului său,- lă sâ n d pe boier să în ţe leagă că nu avea de ce să se team ă, din p a r te a lin iş­te! căm in ului.

Dar C ostache, foarte încrezut, zâm bia din înălţim i, p ă râ n d că zice:

— „ Ia te u ită la m ine, boier Gligore.... Am eu nevoie să m ă lin iş tia scă cineva ? Tocm ai pe m ine? M ă faci să râd , cucoane, m ă faci să râd!

Şi, ca să a ra te tu tu ro ra deplina sa înc re­dere, el se ru g ă de Sevastiţa s ă a ib ă ’n g rijă pe C alom fir, îm pingea m ereu pe Ca­lom fir, sp re S ev astiţa , în d a tă ce băga de seam ă că b ie tu l b ă ia t, ca să se feriaseă, de farm ecele tin e re i gazde, se tot am esteca p rin tre cei b ă trâ n i.

22

in cele d in tâ i zile, m u lţu m ită fire i lorslioase, cei doi tin e r i nu vorm râ ueeat lu ­cru ri obişnuite, f ă r ă de nici o însem nătate .

Dai seara , în to rcându -se acasă , fiecare din ei ducea în su flete o m ireasm ă de p r i­m ăvară şi ’n ochi o am in tire p lin ă de lu ­m inoase m ân g â ie ri. A şteptau cu nerăb d are să treacă n o ap tea şi să se in ta im a sc ă ia r, ca să vorbească aceleaşi n eîn sem nate lu ­cruri....

Astlel că junele Calom fir, în loc să plece înda tă ce tre c u ră sărbă to rile , m a i răm ase câteva zile, b a ch ia r câteva să p tăm ân i la Târgovişte. .............

Cei uoi tin e ri se duceau m ai iu fiecare zi câteva ceasu ri în îm pre ju rim ile tâ rg u lu i, u rm aţi de b u n ii p rie ten i Costache şi Gligo­re. Boierii u m b lau încet, la câ ţiva p aş i de copii, ca să poată v °rb i în to a tă voia de caii lor, de robi, de roabe şi m a i ales de noua căsnicie, ce-şi întem eiase, pe nesim ­ţite, Costache, în t r ’o căsu ţă dela m arg in ea Târgoviştei.

Boer Gligore e ra dorn ic şi el să afle veşti dela S u ra ş i ţig ă n u şu l ei, a l că ru i n aş lu- sese d ân su l şi pe care, după d a tin ă , to t Gligore îl botezase.

In cea m a i fru m o a să d im inea ţă de M ai se p reum blau ca de obicei, dea lungu l lalo- m iţei, cate-şi p a tru , perechea b ă trâ n ă în u rm a tin e re i perechi.

Îm bătat de ad ie rea p rim ăverei şi de m i­nu n a ta vedere a dea lu rilo r d ep ărta te , C a­lomfir d ăd u d ru m u l unei vorbiri alese, p li­n ă de fru m u seţi, pe care S evastiţa o ascu l­ta ferm ecată, f ă ră să în ţeleagă m are lucru .

Ea n ’auzise n ic i o d a tă asem enea cuvinte: strunele fecioreln ice a le inim ei sa le îrem ă- tau în fio ra te şi b in işor, încetişor, fă ră să ştie cum aşa , pe negând ite — se îndrăgos- tia de C alom fir.

T ân ăru l g răm ă tic băgă repede de seam ă aceasta, cunoscând b ine in im a fem eiască : el cucerise doar, a tâ te a frum oase cocone­turi, la c u r te a hospodarului....

In m ijlocul G răd ine i lui Dum nezeu, însă , a lă tu ri de fă p tu ra b lân d ă şi n ev in o v ată a Sevastiţei, toate prefăcătoriile dragoste i p ieriau şi n u m a i cuv in te adevărate, ne m ai rostite, ţâ şn ia u d in inim ă.

Abia-abia dacă se încum eta să-i strecoa re oarecari s tih u r i cunoscute:

F lo ri de m ă r şi flori de nalbă T ra n d a fir cu foaia dalbă

M ăr de to a m n ă ‘nveselit Şi la soare pârguit!Unde-s toa te aceste flori Aste g ingaşe comori?Toate su n t pe alba-ţi m ână.Pe obrazul tă u stăpână!Pe obrazul tă u frum os Ca b u jo ru l luminos,Pe obrazul ce-1 cinstesc,R um en ca u n m ăr domnesc!

Sevastiţa e ra ferm ecată... In v ia ţa ei nu m ai auzise asem enea frum useţi. Cu g lasul trem u ră to r ea în tre b ă :

— P en tru cine-ai făcu t cântecul ă s ta m i­nunat ?

Şi ochii ei m a ri şi lungi se ru g au de C a­lomfir să-i ră sp u n d ă :

—P en tru d u m n ea ta !Iar Calom fir r ă s p u n s e :— P en tru d u m n e a ta !Sevastiţa se roşi to a tă şi lăsă ochii ’n p ă ­

mânt. Un dulce fio r necunoscut o sc u tu ra din creştet p â n ă ’n tă lp i. In aceeaşi clipă s ’auzi în dosul lor, glasul cuconulu i Cos­tache :

— Copii, m ergem niţe l în p ă d u re ?P ădurea e ra foarte aproape, pe m alu rile

Ialomitei.Cum începuse să se cam încălzească , în

dem nul bo ieru lu i fu p rim it cu bucurie .Câte-şi-patru se în d rep ta ră sp re ta in a

ste ja rilo r n en u m ăra ţi , cari îm podobiau

apa n s ă ru ta re a răco ro asă a um brei, s©. vastiţa se în f io ra d in nou.

Apoi, d eo d a tă in im a îi în c e tă să mai bată. N ’auzise p a rc ă , un g la s d in a l tă lu­me ? U n g la s ta in ip de zână, isp itito r şi m lădios, ca u n şa rp e de au r, în su tle tu l în- îlâ că ra t ?

Dar colo, p r in tre copaci, ce e ra ho ra a- ceea n eb u n ă ae i i in ţe îu m u m , ca re se ricii cau şi p ie riau , pu lbere lu m in o asă , în iu. m ina verde a frunzelo r?... N u e ra u zânele?

Ba da, ele erau ... ele d a n ţa u in ochii ei uim iţi şi ferm ecaţi, ele îi u m p le au urechile

cnem ări de p a tim ă şi de ru sv râ tire .Se a p ro p ia u uc (jwuuii pe cu re o vesiiuu

ste ja rii ră r iţi .P re tu tin d en i, c â n ta u m ii şi m ii de păsări;

perecni de tu r tu re le sg u d u iau creng ile şi se alungau , g rele de doruri, în văzduhu l în­cărcat de m iresm e de p rim ă v ară .

„P o iana dragostei"...‘ Cât e ra de fn llo rită , p o ian a d ragoste i!

Ce soare ne-m ai-văzu t cădea pe ia rb a în- naltă , pe m u lţim e a de flori, cu m ii şi mii de feţe !

F lu tu r i sc lip ito ri treceau în lu m in ă şi a- semeni flo rilo r, asem eni p ă să rilo r , e rau tot doi câte doi...

F lăcăi a p r in ş i a le rg au , în dosu l tufelor, după câ te o tâ n ă r ă ţigancă , ce răd ea şi chiu ia în soare , a ră tâ n d u -ş i d in ţii albi, plin de lum ină . E rau , p re tu tin d en i, n u m ai pe­rechi în d răg o s tite şi orice fir de ia rb ă spu­nea b u c u r ia vieţii şi a iubirei.

Un v â n t de dulce nebunie, ad ia pe-a- ceastă p o ia n ă şi îm b ă ta oam en ii şi gâzele.

Avusese d rep ta te cucoana P ro f ira , cândii vorbise de p o ia n a dragoste i, ce ia mintea tu tu ro r v ie ţu ito a re lo r 1

A ceastă n e a ş te p ta tă p reu m b lare o făcu pe i,e v a s tiţa să-şi m ă rtu risească , tremu­rând, că frum osu l C alom fir îi plăcea... il iubia ? d a-d a ! îl iub ia , cum nu îiiinse nici odată, cum n ic io d a tă n 'a r fi crezu t că poate iubi.

P o iana e ra p ric in a acestei s im ţir i nein găduite, d u p ă cum to t din v in a ei se zăpă­cise şi greşise bo ieru l 1

S evastiţa s im ţia că se sfârşeş te . MCu g lasu l tu rb u ra t , fă ră să lndrăzniască

a p riv i în fa ţă pe C alom fir, îi zise, vor bind foarte repede :

— De ce-ai venit, Doam ne, să-m i răstorni toată v ia ţa ?

„T răiam s in g u ră şi tr is tă , f ă ră nici o nă­dejde....

„Şi ia tă-te... fru m o s şi tân ăr... frum os şi blând, cu ochii ca ri vorbesc.. Cu glas ce lum inează... Ai ven it în s in g u ră ta te a mea.- in u ita re a mea... De ce-ai v en it ?... S a sfâr­şit cu lin iş te a mea... Cu se n in ă ta te a m ea- Cât su n t de n e fe ric ită !....“ j

Ia r zânele îi r ă s p u n s e ră 'd e departe 111 t.r’un g las :

„C ât eşti de fericită 1“ „xEa isbucn i in p lâ n s şi C alom fir văzu c*

le m ai fru m o ase lac răm i d in lum e, str lucind în v ârfu l genelor lung i a le ult>! sale, şi căzând în tre g i şi ro tu n d e , ca mş boabe de rouă , ca n işte m ă rg ă r i ta re , I ia rb ă în a ltă a poienei. „

U tând că n u s u n t nu m ai ei acolo, '-v lom fir o p rin se b in işo r de m ijloc şi o . ru tă lung , pe p leoapele ce se lă sau , u • câte una... Z ânele ocro titoare alo pădu a ru n c a ră o d easă perdea de copaci în^re u şi cei doi b ă trâ n i, a ş a că bo ier C ostache văzu nim ic.nn i i i i i m t i f ‘J------ -------------- nMMt ********

V izitaţi n ou lSalon de Modej L 1 S E T T E ,

(D -n a W einstocW lStr. Lipscani 1 0 0 t» l t DlS’l

Sfi. Gheorgheî iAsortat cu ultim ele nou-»

tăţi P ariziene ^

L E A I J T A T E A ILU STR A TA6 A;/rilit l'Ji9

căpitan în regim entul „Regina Maria" (No. 4 R oşiori). D-sa a fost pus în cauză de însăş fiica inventatorului, care susţine sus şi tare că a ridicat din casa ei o serie de acte. Pe atunci, d. Costică Zegheru era student. în a ­inte de a fi ridicat actele acestea din casa lui D um itru G. Popescu, căpitanul de azi a scris un articol în ziarul „U niversul”. Articolul era foarte documentat şi susţinea morţiş că nu contele Zepelin, ci Popescu e născocitorul cârm ei balonului. Am to t sperat să primim dela d-sa un răspuns. C alitatea sa de m ilitar îl obliga să dea lăm uririle necesare dacă nu pentru a repara o nedreptate făcută rudei sale, cel puţin pentru a spulbera acuzaţiunile ce i le-ar putea aduce cineva. In asemenea cazuri lăm uririle ce se aşteaptă dela un ofiţer sunt cerute de un ju riu de onoare. Cum noi însă nu punem la îndoială buna credinţă a d-lui Zegheru, procedeul acesta ar fi deplasat şi deci rămânem cu nădejdea că, în cele din urmă, d-sa va binevoi să se ostenească, dân- du-ne lăm uririle, aşteptate , cu înfrigurare, de opinia publică românească.

IN V E S T IG A Ţ IU N IL E NOASTREC itito rii noştri ştiu că n ’am cruţat nici un

sacrificiu pentru a aduce la bun sfârşit ac ţi­unea noastră. Un redactor al nostru a fost în comuna T iţeşti, jud. Muscel, unde se spune că se află cârma balonului. Din nefericire, n ’a dat peste această piesă preţioasă care ar dovedi, fără posib ilita te de tăgadă, faptul pe care îl susţinem.

U lterior însă am prim it o scrisoare din care rezultă că în anul 1906 se mai afla încă în comuna Stâlpeni, judeţul Muscel, un aero­plan făcut de Popescu. inform atorul mai a- ră ta că to t în acea comună funcţiona o moa­ră construită de Popescu pe principiul căderii corpurilor. Omul ne îndrum a să luăm contact cu d. Mateescu din acea comună, fost pe vre­m uri vechil la moşia bogătaşului Negulici. N ’am fi cruţat oboseala de a vizita şi această comună care nu e departe de T iţeşti, satul natal al inventatorului. Am aflat însă din a­

cea comună că Mateescu s’a dus în lumea ce­lor drepţi.

SPR E LAM URIREA M ISTER U LU I Zilele acestea însă am prim it o nouă scri­

soare. D. Ion M. Anastasescu, funcţionar ce­ferist, domiciliat în str. Inginer Zablovschi 57, ne roagă să venim la d-sa pentru a ne da amănunte precise asupra locului unde se află scheletul cârmei balonului. Evident că ime­diat ce am fost puşi în posesia acestei p re­ţioase scrisori ne-am prezentat la locuinţa d-lui Anastasescu. D-sa ni s’a pus cu bună­voinţă la dispoziţie, dar spre marea noastră dezamăgire, ne-a declarat că s’au scurs mulţi ani de când a văzut în curtea casei lui M a­teescu din comuna Stâlpeni, cârma balonului. Popescu făcuse experienţele la Bucureşti şi apoi la Viena, după cum ne confirmă în tr’o lucrare a sa şi scriitorul I. L. Carageale. Nu am putut afla cum a ajuns aparatul acesta atât de voluminos, încât ocupa un vagon complet, în curtea lui Mateescu din Stâlpeni. Am ho- tă rît, deci, încă în cursul acestei săptămâni să plecăm la Stâlpeni, spre a întreprinde o an­chetă. Intre timp am telegrafiat ginerelui lui M ateescu, întrebându-1 dacă armătura aero­navei se mai află acolo.

Vom publica în numărul viitor câteva fragm ente de scrisori ale inventatorului în care pomeneşte şi de tratativele duse cu contele Zeppelin.

EM. SAMOILA A* A PĂRUT......... ................. .................

inci zileprintreleproşide FO X

O carte unde se descrie grozăviile la za re tu ­lu i dela Lărgeanca, şi cari au provocat a tâ ta in teres când au fost publicate în ziar.

Un elegant volum num ai 29 lei. La tot! l i­b ra r ii şi depozitele do ziare.

-X îi7 / . r j

’/ J rs i

N E V R A L G I N EJ U R I S T VINDECA

D U R E R I L E qe C A P

Contele ZEPPELIN

rile redacţiei noastre, spre a pune în curent publicul cititor cu născocirile sale, va bine­voi să ne dea lăm uriri după ce, — suntem si­guri — a luat cunoştinţă de acţiunea noastră. E ste vorba desigur de o simplă neglijenţă, căci dacă au fost oameni cari au avut un rol dubios în această afacere, apoi d. Brumărescu nu face parte din aceştia. D-sa a sosit la V ie­na cu trei zile mai târziu, după moartea lui Popescu şi a scris unui prieten al său tr is ta veste, consolând fam ilia defunctului. M ărtu­risirile d-sale sunt preţioase, dar cum nu pu­tem constrânge pe nimeni să contribue la restab ilirea adevărului, suntem nevoiţi să ne m ărginim numai la inform aţiunile celor­lalţi oameni de bine.

CAZUL U N U I O F IŢ E R ROMAN Dacă d. Brum ărescu nu are nici o obligaţie

m orală să răspundă la apelul nostru, nu to t

Locul unde se află cârma balonuluiP ro m ise sem c itito rilo r noştri să facem o

incursiune în trecu t şi să căutăm să lămurim tâ lc u l violentei campanii de presă începută în anu l 1912, nu de profesionişti ai condeiu­lu i, ci de rudele şi cunoscuţii nefericitului in v e n ta to r român. P resa românească şi în «peeial zia re le „Adevărul1* şi „Dimineaţa** au pus co loanele lor la dispoziţia câtorva per­soane.

A rtico lele publicate atunci au stârnit o vie senzaţie. Au urm at polemici între rudele lui P opescu şi tocmai în m omentul când se cre­dea că se va face lumină în această afacere tenebroasă, s’a aşternu t greu un val de tă ­cere.

CE-I CU SUMA DE 60 M II L E IOam eni cari prom iseseră amănunte senza­

ţionale lăsând să se în ţeleagă că ştiu dede­sub tu rile afacerii, au făcut chitic.

A rătasem în prim ul nostru articol, rolulinventatorului T. Brum ărescu. D-sa întreba ce se aude cu suma de 60.000 lei pe care con­tele Zepelin trebuia s’o num ere bietului P o ­pescu.

După cum se vede şi d. Brumărescu ştia ceva despre suma de 60.000 lei. Ne exprim a­sem nădejdea că drsa care urcă adeseaori scă-

/• EÂ Lî i si l i^a 1L‘. S i HA 1 A6 Apri l i e 492$

Memoriile lui Alexandru ZoubkofîR E V E D E R E A CU MAMA

A doua zi am fo st dus la judecătorie. R ă­m ăsei încrem enit în p rag : în sală o văzui pe mama. Nu mi se dădu ocazie să-i u rez bun so sit şi ca pe vrem ea, când eram prizonier al Cecăi, mama trebu i să privească de departe, cum eram condus sub escortă la banca acu­zaţilor.

Din fericire procesul fu de scurtă durata. P o liţia luase inform aţii, aşa că singurul meu delict era acela de a nu poseda paşaport în regulă. Am căpătat o^ amendă,^ dar eram liber şi în sfâ rş it putui să strâng în b ra ţe pe mama. P lângeam am ândoi de bucurie. Bine în ţeles că am avut m ulte să ne povestim în zilele urm ătoare. Isto risisem mamei şi rela- ţiunile mele cu A lte ţa sa prinţesa V ictoria şi-i cerui sfatu l, cum să mă com port pe v ii­tor. Mama mă sfătu i, să fac cum cred eu însu-mi de cuviinţă. D acă o căsătorie cu p rin ­ţesa, ar stâ rn i oarecare vâlvă, senzaţionalul acestei uniuni va dispare curând, căci astăzi membrii cu rţilo r regale şi imperiale nu mai stau în frun tea preocupărilo r obşteşti ca îna­inte vreme. M ama era de părere, că m ’aş îm ­păca cu o femee, care e animată de in tenţii a tâ t de bune fa ţă de mine şi că, în felul a- cesta se va astâm păra poate şi e terna mea sete de aventuri şi vagabondaj.

P R O E C T U L D E CĂ SĂ TO R IE O rugai s tă ru ito r pe mama să vie şi ea la

Bonn. D ar ea refuză : vroia să-şi vadă mai în tâ i rudele din Suedia. Mă înapoiai aşa dar singur la Bonn şi avui cu prinţesa o discuţie taotărîtoare.

Stabilirăm , ca omul de încredere al p rin ­ţesei, să plece la D oorn, spre a obţine în­voirea K aiserului la căsătoria noastră.

In curând prim i o telegram ă, că ex-K aise- rul nu se îm potriveşte uniunei noastre.

Nu trecu m ult şi ziarele publicară vestea apropiatei căsătorii îr.tre prinţesa V icto ria de Schaum burg Lippe şi A lexandru Zoub- koff.

LU M EA SE ALARM EAZA Cine a u rm ărit gazetele din vremea aceea

nu-şi poate închipui, ce zarvă a produs a- ceastă inform aţie. P ă rea că iadul îşi slobo- zise to ţi demonii, spre a-mi pune beţe în roate şi a-mi da asalt zi şi noapte. R epor­terii' dădeau năvală toa tă ziua şi uneori pri- miam zilnic peste o m ie de scrisori. E rau misive triv ia le , pline de insulte. M i-ar fi fost teamă, dacă p rin ţesa nu m ’ar fi îm băr­bătat prin a titud inea ei demnă şi calmă. Z ia­rele se în treceau în ş tir i senzaţionale şi m in­cinoase.

Redactorii ca şi ce tito rii gazetelor, erau uim iţi ’ şi indignaţi, că un tânăr de 25 ani se căsătoreşte cu o femee de peste 60; aceasta li se părea un fap t şi mai senzaţional decât unirea d in tre un cetăţean rus şi o p rin ­ţesă germană.

Cine a avut vreodată ocazia să cunoască pe A. S., ş tie că a reuşit, ca şi a lte doamne nobile, care au avut tim pul să se îng rijească— să se m enţie foarte tânără. In ce mă p r i­veşte pe mine, mă gândiam adesea la zicala, că anii de cam panie contează dublu. Dacă, aşa dar, socoteam îndoit anii p e trecu ţi în lupta pen tru existenţă, anii de război şi de revoluţie, nu eram prea departe de vârsta pe care părea s’o aibă prinţesa.

Eram necă jit de asemeni, de faptul, că lumea nu-şi putea închipui, cum că în tre doi oameni m ai există şi alte relaţii, decât acele, care îm ping pe un bărbat de douăzeci şi cinci de ani în b ra ţe le unei femei de două­zeci.

L E G A T U R I D E S IM P A T IEDar m âhnirea mea se spulbera în soc ie ta­

tea prin ţesei. A tunci dânsa îmi apărea ca o zână bună, care părea să aibe un singur ţel în v ia ţă : acel, de a repara nedreptatea ce o săvârşise v ia ţa neîndurătoare, faţă de mine. încercasem de a ltfe l destule decepţii şi din partea tin e re lo r fete , spre a putea aprecia afecţiunea calm ă şi constantă a unei p rie ­tene constan te. Aci nu eram în prim ejdie, să fiu exp loa ta t şi să-mi ruinez sănătatea, ca la N a ta şa ; aci nu mă chinuia veşnica în ­

tre b a re , ca în Suedia, dacă voi putea să câş­t ig destu l sp re a-mi în tre ţine soţia. Aci eram ca în tr ’o îm părăţie din basme...

Faptul că ap robarea definitivă din D oorn întârzia, nu făcea pe prin ţesă să ş o v ă i e în hotărârea ei. D acă odinioară cuvântul îm ­părătesc putuse s’o despartă de^ o dragoste din tinereţe, astăz i nu era decât o sim pla form alitate, ca sora să-şi înştiin ţeze la tim ţ fra tele despre proectele ei m atrim oniale.

Nu prea am s ta t să cuget asupra acestui punct, pe vrem ea aceea. E ra pentru mine o chestie ,care o privea mai m ult pe logodnica mea. Astăzi, ce-: drept, mi se pare, că nu judecam lucru rile aşa cum trebuia.

C E L E B R A R E A C U N U N IE I Căsătoria n o as tră n ’a avut loc nici în ziua

de 13, nici în 20, nici în 25 Noem brie, dupa cum relatau ziarele , ci în 19 Noembrie, 1927.

Obţinusem învoirea preşedintelui guvernu­lui să mă căsătoresc fără alte docum ente, decât paşaportu l meu, pe care în sfârş it îl ob­ţinusem din Suedia.

Când plecarăm la cununie, aveam im presia că se ţinea o în tru n ire publică în aer liber.

T o t Bonnul vroia p a r’că să asiste la acest eveniment. Cununia avu loc la prim ărie ia orele 11.30 dim ineaţa. Când eşirăm dela o fi­ţe ru l stării civile, înghesuiala în ju ru l nos­tru luase p ro p o rţii a tâ t de mari, încât po liţia trebui să ne croiască drum până la autom o­bilul care urm a să ne ducă la biserică, unde un preot rus avea să celebreze cununia re li­gioasă după ritu l ortodox.

La dineu, au luat p arte m artorii noştri şi numeroşi inv ita ţi, precum şi reprezen tan tu l agenţiei R euter.

IN SEA R A N U N Ţ II Pe cât de agreabilă era societatea acestor

oameni, nevastă-m ea şi cu mine ne sim ţirăm vădit uşuraţi, când u ltim ii m osafiri ne s trân ­seră mâinile şi când u ltim a lumină se stinse.

Mai şezurăm un tim p tăcuţi în tr ’unul din plăcutele saloane ale castelului, ale cărui fe ­restre largi dădeau în parcul cu aspect m e­lancolic în această noapte m ohorîtă, de toamnă. Ja ru l din cămin îşi arunca lumina roşiatică prin cam era învăluită în tr ’o atm os­feră de străveche nobleţe. Soţia m ea se în ­veli în şalul ei, iar eu privii gânditor cărbu- bunii.

Toată v ia ţa mea an terioară se depăna ia­răş, asemeni unui film , pe dinaintea ochilor mei.

Mă vedeam iarăş licean-cocainoman, lup­tă to r pentru R usia reacţionară, m uncitor cu ziua, m arinar, şi acum — so ţu l acestei femei nobile, spre care mă simţem atras în ­t r ’un sentim ent de dragoste şi veneraţie . In- genunchiai în fa ţa ei şi îi sărutai mâna dia­fană.

AVALANŞA D E SC R ISO R I Prim ele zile după nuntă, un adevărat potop

In r o m â n e ş t e d e E . M A RG H ITA

de scrisori şi te legram e se abătu peste ca­petele noastre. Am num ărat vre-o 800 tele­grame şi 7000 sc riso ri din toate ţă rile lumii. Nu erau doar sc riso ri de fe lic ita re , ci dim­potrivă — corespondenţii mei găseau adesea de cuviinţă să mă insulte. Nu pricepeam ce vor to ţi aceşti stră in i? Cui îi făcusem vre-un rău, însurându-m ă cu A lteţa Sa. nobila mea protectoare? E ram am eninţat cu to t felul de morţi, apostro fa t cu cuvintele cele mai jig­nitoare. Aveam şi coşmaruH din pricina a- cestei corespondenţe.

Priveam cu nespusă adm iraţie pe soţia mea, a cărei p u rita te sufletească mânea nevătăm ată de josn icia unei lumi m; ave şi egoiste.

Dar nu aveam să fim feriţi m ult ; vreme de ura şi pizm a sem enilor noştri.

UN A T E N T A T ŞI U R M Ă R IL E -UIImi cum părasem o m otocicletă cu .taş.^cu

care în treprindeam adesea excursi: in îm­prejurim ile Bonnului. în tovărăşia .evestii mele, foarte sportivă.

La 5 Decem brie, vre-o două săp; nani şi jum ătate după celebrarea nunţii no:- re, in­vitasem un prieten la o mică p ii• are cu m otocicleta. îna in tam voioşi de-a 1 ^ul Ri­nului şi poposirăm la Godesberg. jin d să mă încredinţez dacă după acest ]>■ is, mo­torul mai eră în regulă, făcui o m ă plim­bare singur. La înapoiere sim ţii .dată o lovitură pu tern ică la moalele capu'i Văzul mi se îm păinjenise şi pierdui cons iţa. Mă trezii din le targie, în tr ’un pat de si i Acolo aflai că fusesem victim a unui ateu ; Cvieva îmi aruncase un bolovan în cap, c; e mi-ar fi spart ţeasta , dacă n ’aş fi porn it n plină viteză. Am eţit, pierdusem ech ilib ri şi stă­pânirea pe volan, căzând în nesim i pe şo­seaua asfa lta tă . O ceată de curioşi e strân­sese în ju ru l meu, se prea poate ca sţresorul să fi fost p rin tre ei. mâhnit de fapt că vic­tima lui mai dădea semne de via: Sosind prietenul meu, avu g rijă să fiu ti sportat la spital. Convalescenţa fu lungă. I*’. cele din urmă, tine re ţea şi vigoarea mea biru '4 boala, dar mă rodea o neîncredere perm anenţă şi o teamă subconştien tă de atacuri şi in trig i îmi rămăsese în suflet.

Când m edicul îmi propuse să ma upun u- nei operaţii, spre a scăpa defin itiv le dure­rile de cap, care mă to rtu rau a tâ t de mult, m ’am declarat de acord, la început

Ce n ’aş fi dat eu atunci, să mă vad s c ă p a t dc aceste su ferin ţe ! D ar pe când eram dus pe targă la sala de operaţie, vecheu mea ne­încredere se trezi din nou. Aveam i a r : viziu­nea unui aten ta t.

(Va u rm a);

E F E C T E L E U N U I E L I X I R :

- J h z ^ T a î -

24

\/;/■' 4 / n * i HA IU s t h a TĂ

< A trriiu ruta

- M d Aa v e n t u r a s c n ^ s lt o n a fâ 0 d e te c tiv u lu i m o n d i a f

O e x T t e v o r 1 * V u ^ a r O M u M o n

REZUMATUL CAPITOLELOR PRE CEDENTE

La vila donei M anuela d’A lm eida, din Rio de Janeiro, a fost asasina t in condiţiuni m isterioase, logodnicul acesteia, Dick R an­dall.

Cazul a jungând la parchet, se ordonă deshum area cadavrului, dar se constată că acesta fusese sustras d in cavou.

Cu a ju to ru l un u i m icro fon introdus tn casa lu i Pong, Trevor Gex a a u zit tot ce s'a spus la acea consfătuire.

îm p re u n ă cu generalul P aul Bernard şi doi cavaleri brazilieni, operează o des­cindere în grota reptilelor, dar se prăbu­şesc cu u n ascensor în tr 'u n p u ţ adănc cv pereţi de oţel.

A jung în tr'o sală vastă de tem plu sub teran, unde chinezii conduşi de W ampoo şi adoratori ai unu i şarpe, îi fac prizonieri, prinzându-i în tr 'u n năvod m eta lic , Ei asis­tă astfel la torturarea m a i m u lto r europeni, de către chinezi.

* * *CAP. XXXV

IN T R E T E T A N O S Ş I D EM EN ŢA

Răm ăsese un singur acuzat şi cei patru albi din năvod.

O, W ampoo-Tien-Fu, zise Mongolul, a- cesta şi cei patru din plasă au aceeaş vină: au încerca t să pătrundă în tem plul nostru, pângărindu-1.

. . L i se va da aceeaş pedeapsă la toţi cinci, h o tă rî Wampoo.

P rie ten i, zise generalul, vă rog să mă ie rta ţi. E u v’am adus în această grotă bles­tem ată şi veţi muri din vina mea. Voi cere lui W ampoo să mă pedepsească numai pe mine.

— Generale, zise T revo r Gex, onoarea mea profesională, mi-a impus să vă urmez. Aş fi venit de altfel singur, dacă nu aţi fi propus căutarea cadavrului lui Randall.

. ~ Excelenţă, zise Lopez cu bărbuţa imo­bilizată de năvod, eu şi quasi-sinonimul meu Cortez, am muri mai mândri, dacă nu aţi cere nim ic acestui bandit, nici chiar favoa­rea de a m uri singur, ca să ne salvaţi pe noi.

D ar generalul spuse M ongolului, să trans­m ită profetu lu i ruga sa, de a fi executat numai el, fiind singurul vinovat.

W ampoo răspunse.— Cine in tră aci, nu mai ese viu. Dacă

Zeul nu va voi m oartea voastră, imediată, veţi răm âne prizonieri la noi — în una din aceste cuşti — pentru toată viaţa.

Şi coborî iară treptele tronului, pentru a „consulta" şarpele din coş. H induşii cântară melodia lo r şuerată şi m onotonă; chinezii aşteptau oracolul prosternaţi.

W ompoo se ridică şi rosti verdictul, pe care victim ele îl aşteptau palide:

— Tetanos, prin pedeapsa marocană.Ce rafinată to rtu ră era aceasta? Ce groză­

vie se ascundea sub acest verdict?M ongolul aduse un briciu, pe care-1 as-

cuţi pe o curea, îndelung, prelungind spaima victimelor» înain te de a se desface năvodul metalic, se aplică pedeapsa, celui din urmă dintre acuzaţii aduşi în monom adineauri. E ra un alb cu ochii stinşi, cu figura osoasă.

M ongolul luă briciul şi îi tăie în interioru/ fiecărei mâini, în podul palmelor, în sensul lungimii m âinilor, câte patru despicături, pană la os. lntinzându-i mâna, el făcu apoi ca buzele acestor tăe tu ri sângerânde să se caşte, lărgindu-se şi le umplu cu sare. U r­letele v ictim ei umplură peştera.

M ongolul îi_ închise apoi mâna, introduse fiecăru i deget îndoit, în fiecare des-

Dicatură şi cusu pe deasupra pumnului un

fel de pungă bine strânsă pe pumn, de piele de vacă, udă, ca să se strângă apoi şi mai mult, uscându-se.

Aceeaş operaţie i se făcu şi la mâna cea­laltă şi apoi victima fu închisă în tr’o cuşcă.

„Să i se dea să mănânce, zise Wampoo, ca să trăiască şi să sufere cât mai îndelung.

N efericitul urla inuman, ca o fiară...— Domnilor,^ şopti generalul celor din

plasa, ne aşteaptă o to rtu ră îngrozitoare. Am asista t la^ agonia oribilă a unui astfel de supliciat, în Maroc, împreună cu P ierre Lo- ti, care, dacă nu mă înşel, a şi descris aceas­tă operaţie. E i bine, pe lângă durerea fizi­că extraordinară, cel schingiuit astfel are groaza de a înţelege, că aceste mănuşi dia­bolice nu-i vor fi scoase până la moarte. A- gonia noastră va fi un u rle t continuu şi va dura poate chiar o săptămână. Unghiile ne vof cr5?te Prin carne, intrând mereu mai adânc în răni, împingând în oase. Ne aşteap­tă tetanosul sau demenţa, în care ne vom sparge ţestele de ziduri, dacă nu vom reuşi să scăpăm cu orice preţ.

„Sunt vinovat — urm ă generalul — de faptul că vă aflaţi aci, în faţa unei m orţi îngrozitoare. încerca ţi de scăpaţi, când ne vor scoate din această plasă blestem ată; eu vă voi_ acoperi cu pieptul meu retragerea.

— Să încercăm cu to ţii să scăpăm! şopti T revor Gex.

— D ar, fără Excelenţa Sa, jurăm că nu vom eşi din acest templu b lestem at

XXXVI.P R O FE T U L B IC IU IT

W ampoo porunci:— D esfaceţi p lasa; dezarm aţi-i şi legaţi-i. Chinezii se apropiară de blocul celor pa­

tru albi şi deslegară năvodul. Atunci, gene­ralul sări repede în lături, întinse revolve­rul spre chinezi şi începu să tragă în massă, strigând lui Gex şi cavalerilor:

— F ugiţi, cavaleri E şiţi de aci !...— După Excelenţa V oastră! strigă don

Lopez, a cărui bărbuţă de ţap văzându-se în liberta te se sbârlise iară în sus, ascuţită şi agresivă.

— N u ne vom lăsa schingiuiţi, fără luptă! zise Cortez. Pielea noastră e scumpă, Wam­poo!

Şi în timp ce don Lopez, profitând de îm­bulzeala şi spaima chinezilor dezorientaţi, îşi scosese^ sabia şi sărise în massa de chi­nezi, începând^să lovească în plin, don Cor­tez nu aşteptă să fie invitat şi sărind asu­pra mongolului, îi smulse biciul din mână, se repezi spre tron şi izbi de două ori cu laniera pe Wampoo poete faţă. O brajii „pro­fetu lu i" plesniră, despicaţi de sfârcul biciu­lui şi sângele ţâşni.

W ampoo rămase perfect imobil.Chinezii se repeziră spre Cortez. Dar don

Gomez, câinele cavalerilor, săria în faţa chi­nezilor, muşcându-i de beregată, ţinându-le piept şi înfricoşându-i cu botul lui haotic deschis.

Un pumnal se ridică deasupra lui don Lo­pez. D ar Cortez lovi cu biciul mâna ce ţinea pumnalul şi lovitura chinezului deviă.

Cavalerii şi detectivul se grupară, ţinând piept cu revolverele şi săbiile. In faţa lor se afla zidul de chinezi cu pumnalele ridi­cate, apărând pe Wampoo.

Unii chinezi scoseseră revolverele şi se schim bară dela d istanţă câteva focuri. Chine­zii se apropiau încet, fioros de încet, de gru­pul celor trei...

Lopez fu rănit la braţ.Nemai având gloanţe, cei tre i albi îşi a-

runcaseră revolverele. T revor Gex avea un cuţit, don Lopez sabia şi Cortez cu singu­rul ochiu încruntat, feroce, voia să se apere cu biciul. Chinezii cu revolvere trecură în rândul întâi. Mongolul care comanda, ca unui pluton de execuţie, ridică braţul în sus, gata să dea comanda „foc“. Cei trei bărbaţi se pregăteau să se avânte, ca să spargă zidul acesta ucigător, pe când Gomez lingea sân­gele depe faţa generalului ce fusese dobo- rît.

D eodată răsună glasul lui W ampoo:-— Staţi!... Jos arm ele!Şi adresându-se cavalerilor:— Senores, sunteţi în puterea noastră. A

runcaţi armele. Predaţi-vă.— N u! răspunseră cei doi cavaleri.

U-WA-MASSAingeniosul aparat vibrator, cu 6500 vibraflunl pe minut, invenţia Prof. Dr. Dreuw,

Slăbeşte (în 30 zile)tn proporţia dorită fără medica­mente, fără cură, fără oboseală.

Expoziţia şl vânzarea NUMAI la magazinul de lnvenţiunl nou|

VELENTZAS & Co.CALEA VICTORIEI 59. Telefon 335/93. ^

PROSPECTE LA CERERE

— F ie ! zise don Lopez, m ângâindu-şi ner­vos ţăcălia.

— E i bine, dom nilor, urm ă W am poo, noi nu suntem asasini de rând, după cum s’ar putea crede. Ş tiţi cu to ţii că B raz ilia fu cel din urm ă s ta t c reştin , în care s ’a p ăs tra t scla­via. N egrii aduşi din A frica cu zecile de mii, lucrau ca sclavi cu ltu rile în tinse, num ite fa- zendas. La 1888 s ’a vo ta t însă legea de aur, care eliberă pe to ţi sclavii negri şi interzise sclavia în în treaga Brazilie. A proape un mi­lion de negri au fo st astfel e liberaţi.

— T rec i la chestie ! îl invită C ortez fixân- du-1 cu unicul său ochiu.

— „Ş tiţi de asem eni, zise W am poo, că a- ceşti sclavi erau supuşi la m unci neomeneşti pe fazendas. D in zori, ei nu aveau decât o oră de odihnă la m asă şi m unca m ultora nu înceta nici cu sosirea nopţii, căci erau puşi să lucreze la aşa zisele serao, în ham bare, la lumina lăm pilor ! H răn iţi rău, dorm ind ca a- nimalele, înghesu iţi în grajduri, trem urând de frig, erau' schingiuiţi nu numai de senhor, a- dică de stăpânul fazendei, dar şi de admini­strator şi faim oşii fe itares înarm aţi cu bi- ciuri. B ătuţi, chinuiţi, m obilizaţi zile întregi în tronco de pes până înebuniau din cauza câr­ceilor, încercau uneori să fugă, dar fugarii erau to rtu ra ţi inch izitorial. Şi dacă voiau sa

6 April ie 1929

Câinele începuse să la tre în tr’un co lţ de umbră şi fu cu g reu ta te potolit de cavaleri. Chinezul po fti pe oaspeţii săi să ia loc pe la- zile mai scunde şi aprinseră ţigările.

— Vă voi îm plini dorinţa, Excelenţă, zise W ampoo, — de a vă destăinui m isterul din vila M anuela. D ar pentru în ţe legerea de­plină a celor ce am să vă spun, vă rog sa priviţi o clipă acest plan al Tem plului nostru subteran. - w A

Mongolul, care venise în urma stapanului său, scoase d in tr’o ladă un sul de hârtie , pe care-l desfăşură şi în tinse planul pe o ladă, apropiind lam pionul galben de el.

„Templul" era am enajat în tr’o peşteră na­turală, cu eşirile foarte înguste. O eşire după cum se poate vedea pe planul alăturat, — da în boschetul de pe Santa Cruz. Cei ce intrau pe aci, trebu iau să treacă p r in tr ’un culoar îngust, ce da în caverna în care se afla puţul cu şerpi. A cest puţ nu era decât un alt coridor vertical, în care funcţiona un ascensor, ce conducea, în adânc, în vasta sală a Tem plului, unde se aflau cuştile, sta tu ia lui Budha şi tronul profe tu lu i W ampoo. In pe­retele din fa ţa uşei de fer ce da în culoarul vertical al ascensorului, se afla o poartă m a­sivă de m etal, care conducea în tr ’un coridor larg. Acest tunel corespundea, după cum am văzut, cu pivniţa locuinţei lui W ampoo.

Jia nu l iem jif&l&i Svbte/sn

M u n M a S a r d a - ( n / z .

ItpCuîrtia L/iWdTTLpjOO

Tronul (ui ^ajnjiA

^ Prvrvhâ Cocumlui t

Sejzbun^veybcală in

Pe când W ampoo da explicaţiile de mai sus asupra planului Templului subteran, cei doi cavaleri îşi stăpâneau din ce în ce mai greu mânia, fa ţă de calmul oarecum ironic al acestui im postor. E i izbucniră în cele din urmă în tr ’un acces de furie, declarând că ban­ditul trebuia dat im ediat pe mâna poliţiei, fără alte explicaţiuni.

— Domnilor, le zise Wampoo, sun te ţi oas­peţii mei acum. A veţi to t timpul, dupăce vă voi povesti faptele, să luaţi o h o tă rîre în consecinţă. Nu v’am ucis, cum aşi fi p u tu t să fac. Vă cer în schimb să mă ascu ltaţi un s fe rt de oră.

— Cu b ic iu l oare, v re ţi să vă apăraţi, se­nore, co n tra unei su te de pumnale şi revol­vere? în trebă el pe don Cortez.

— Dacă b iciu l nu-ţi este de ajuns, avem şi palme pen tru ob rajii tăi!

—- L ăsaţi, senore, acest donchişotism ere­ditar. Vom lupta cu arm e egale, ne vom du­ela la urm ă, dacă voiţi. Dar acum sta ţi, vă rog, lin iş tiţi o clipă, ca să venim în a ju ­torul p rie tenu lu i dv., E xcelenţei Sale genera­lului Paul Bernard.

Toate p riv irile se îndrep tară spre p icioa­rele tronului, unde generalul P au l B ernard căzuse cu fa ţa în sus, plină de sânge, răn it la frunte. W am poo însuş se dădu jos de pe tron, îngenunchiă şi r id ică pe genunchiul său, ca­pul generalului cu ochii închişi.

O m ică ceată de chinezi vegheau cu re ­volverele scoase, ca cei doi cavaleri care se apropiară de rănit, îm preună cu detectivul, să nu aibă vre-un nou acces de nervozitate eroică.

— Spălaţi fa ţa generalului Paul Bernard şi pansaţi-i rana, porunci Wampoo.

Câţiva chinezi rid icară pe general, îl aşe­zară pe trep te le tronu lu i şi executară porun­ca. Un burete ud fu trec u t pe fa ţa generalu­lui, care, la contactu l cu apa rece, deschise ochii. La fru n te avea o zgârietură uşoară. Se ridică în p ic ioare, drept.

W ampoo îl p riv i de aproape, în faţă. Apoi z 'se:

— E xcelenţă, a ţi fo st vreodată în India?— Da, W am poo, ne-am mai cunoscut, în

junglă... m i-aduc bine am inte de figu ra ta, în lumina rugului aprins. D ar pe atunci erai un sclav, nu „p ro fe t" şi nu te chema W ampoo!..

— O, E xcelen ţă!... V ă rog să m ă ie rta ţi de p rim irea b ru ta lă ce v ’am făcut. N ’am bă­nuit până nu v ’am văzu t deaproape, că sun­te ţi fostu l loco tenent francez din djaghirul hindus.

Şi porunci, spre u im irea profundă a chine­zilor şi p rie ten ilo r generalului:

— A duceţi un tro n de aur pen tru E xce­lenţa Sa. D aţi drum ul prietenilor săi. P ros- ternaţi-vă în fa ţa O m ului Sfânt!...

W ampoo se ridică solemn şi zise :— Pu, M arele Şarpe Tsing-Fu, Budha în

actuala lu i încarnare, mi-a şop tit că Omul Sfânt va ro sti tre i voinţe şi voinţele lui să fie rea lită ţi.

Apoi, adresându-se generalului, im postorul zise :

— E xcelenţă, care sunt cele tre i dorinţi ce voiţi să vi se în făp tu iască?

— Mai întâiu, zise generalul, să dai p r ie ­tenilor m ei lib e rta tea absolută, arătându-le cum să iasă de aci, — sau m oartea imediată, ca să ştim p recis ce ne aşteaptă.

— Sa înceteze m ascarada asta ! s trigă don Lopez furios.

— Vă dau, tu tu ro r patru, liberta tea abso­lută.

Şi adresându-se chinezilor, le porunci :— D eschideţi p o rţile !P orţile grele de f ie r negru se deschiseră.

Se vedea capătul unui coridor.— A cest coridor dă în p ivniţa locuinţei

mele din Rio. C avaleri sunteţi liberi. D ar nu mi-aţi spus, E xcelen ţă, care este a doua do­rinţă a V oastră.

— T o ţi n efe ric iţii din celule să fie scoşi afară din peşteră.

— Aşa să fie ! Şi a tre ia ?G eneralul se gândi o clipă, p riv i pe W am ­

poo în ochi şi-i zise :— Tu, care eşti p rofe t, W ampoo, să-mi

spui m isteru l dram ei din vila M anuela !— Vă voi povesti to tu l, Excelenţă. Să m er­

gem în locu in ţa mea.Şi porunci ch inezilor:— Pu, scoateţi, la noapte, cu ascensorul,

din puţ, pe to ţi prizonierii. Inşira ţi-i pe coasta muntelui şi fugiţi. Voi, aştep taţi la casele voastre cu răbdare cuvântul meu, căci nu ştiu când vă voi mai convoca. Aşa a v ru t M arele Zeu, Şarpele T sing-Fu , încarnarea actuală a lui Budha!

Chinezii începură să scoată es trop ia ţii din cuşti, în tim p ce W am poo intră în co ridor cu generalul, T rev o r Gex şi cei doi cavaleri.

X X X IXL E G E A D E AUR

La căpătu i coridoru lu i se afla o cameră subterană, p ivn iţa locuinţei lui W ampoo, în care se op riră . O p ivn iţă cu lăzi ciudate, lu ­minată de un fe lin ar galben, cu flacăra palp i­tând ca o candelă.

R E A L I T A T E A IL U ST R A T A

— ALI NA—.DURERILE DE CAP

26 ,

l!i:.\ I.IT ATEA I U ST HAT A

__ . . ... ------------------------ ^ *

Soluţiile jocurilor pe luna Februarie

Jocurile „ Realităţii IlustrateTOATE JOCURILE DIN ACEST NUMAE SUNT PACUTE DE D. PETRE ILIESCU FOCŞANI

J o c No. 1 (cuvinte încrucişate) I. AL. B R Ă T E S C U -V O I N E Ş T I VERTICAL Mar, „

6 A p r il ie I9Î9

i i

, -------------- ------ poet um orist român 2d o cuv.). 2) Caracterul tutui punct cardinal. 3)

Interjectie (onom at). 5) Zeu egiptean. 6) Adverb -7> Cel ce învârteşte o tirani.e,ă. 8; O raş în Clialdea. 9) Operă (volum) de d Brătescu-Voineşti. 11) O raş în Italia. 1 2 la ten tu l de a vorbi. 13) Pericol posibil 11) Faptă. 17) Certificate. 1 8 ) Plantă. 21 Supranumele lui Iisus .22) Campioni 21 Panglică. 35 b) Mişcare. 35 a Posezi. 38) Vânzător de raliat. 39"> M micaut. II Hes pectăm. 13) Oslil. 45) l'a lru litere din Cas l>ică. -17) A vorbi. 50, P ronum e (pl.). 52) Pronume. 53) \e c h e monedă romană

J o c No. 2 (Anagram ă)(5 puncte)

— Cuvântul de i) (şase) litere înseamnă o cântare Li.piicească. Schimbând ordinea literelor, se va obţine o dare de s ama.

A /? 2>.Covinte Suwntme,.

P A H E L N IC L IT E R -A tL A T R O C E . 5 M IC U R A M E S 1 T U I \ E L T I //VX,A L U B fi-U R E 2L0A/E y PI.RARE

POUNDROMC I F L 1 C

A /ţ Lf

P E R .D U - T

Jo c No. 3 (Enigmă)(5 puncte)

Inversând un llu \iu mare.Veţi găsi, curt;ând în vale Două note muzicile!;..

* * *î>eslegările jocurilor se prim esc la redac­

ţie p ân ă îa 10 Mai 1929. Fiecare joc acordă dsslegătoru lu i un num ăr oarecarc de puncte. Cel care obţine n u m ăru l cel m ai m are de puncte, p r in deslegarea celui mai m are nu m ăr de jocuri, d in num erile 15, 16, 17 şi 18, va prim i un p rem iu de 1 0 0 0 lei. P rem iu l at douilea e de 500 iei; prem iul al tre ilea 300 lei. U rm ătorii şap te deslegători p rim esc câte un volum din operile au to ri­lor renum iţi. Deasem enea vom publica nu­mele tu tu ro r deslegătorilor. P rem iile se vor d istribu i Ia 20 Mai 1929.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, s tr. S ă rin d a r 12

Telefon 306/67 PREŢUL ABONAMENTULUI

p e un a n ...............................................Lei 350Pe o ju m ăta te de a n ................................ isoPe tre i l u n i ........................................„ 9 5

PENTRU STRAINĂTATEP en tru A m e r i c a .......................................... 600P en tru Cehoslovacia şi Jugosiavia. „ 500

Coman.Coran.CoratM ora lM u ra tA iu r a tC u r a tC a r a tCarat'

Lo&QGRjr

P e t a / n

■loc 0£■£ov/Atr.£'N AE LFOMA/Jjl

t1 A X /M /l/A ,\f

.1*1 .ijăfi ‘zi

' f. • //K.TA1’ t-i f ' * 1 ' * 1'1' l'" 1 ■ici».ma!4'i;»;7i11

; li ' '

f i i '[oii

; 1 . ■> 1 * <, ..v

P i T i i«AA&'i H0ffiBiiSEB8r a' îaM a

Sem nări/. A * (ro //ats Cuv/ntc.TŞns' ~ tâ 6 n a Paria l'ilm a . DăUa lib ia . A-ilma. licsiâ.

A^3. Ale&oramiĂ dcJPCaqaPCajâ

P tsn ăPCasăPlată

Cuca Se jrKesiM Z/u a. Si c u c e f e s/S rşcşlk noa/i?ea ? - Z m j S eift£e/le Cu. z Si

se s /jrscştr Cu-A AŞ? L/. GoŞJ\‘ Cvyrn.fe.AradA n d .AriaArrn3.

/rina/c&>i 3&&rnjHonul

EN IG M AA* L✓

COKJ3 —

u n i iu i v iA L : 1 ) J'oet rom an. 4 Cum­păni. 10) Epocă. 11) So{ia lui Uranus. .15) De­pind. 16) Animale. 17) T itlu onorLic al profe­so rilo r universitari din Austria (fem). 19 Diviziune de timp. 20) Notă muzicală. 22 Poezie scurtă. 23; Fiul lui Vespasian. 25 Eretici, în prim ul secol. 25-a) Conjuncţie. 2î» Posedăm. 27) Conjuncţie. 28) Pedestri me turcească. 29) Morfen. 30 Pronume. 31)

io pa iui u cob. 32: Vas. 33) CâiilSrtţ «rec. 31) Ficţiune iratem alică. 35) Fr.ivincie spa­niolă. 3o) Suiit. 37 lJiec. 38) liaiiie lunfji, la magisti’aţi. f|0 ' Monopol , abreviat). 12) Negru. 43) Exclamare. 43 a) Abreviajiune. 44) Gen de poezie. 46) Isteţ. 48) A se îm- băta dam .). 49 Gata de luptă. 50) Cel ce studiază legi'e 51 Incom parabili. 54 I 11- ter.ec.Ji \ 55' Autor dram alic rom ân (2 cuv. .

D-ra M

AGDA D

EM

ETR

ESC

U,

„MISS

RO

MÂ

NIA

” in

carul trium

fal7 ii'*

— — —