ofprofitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2013/12/RES-nr.-5_2013.pdf · Nations Development Programme Romania, in the project: “Social Economy model in Romania”, Hamangiu Publishing

Vol.III/Nr.5Decembrie2013/December2013

RevistadeEconomieSocială

JournalofSocialEconomy

REVISTADEECONOMIESOCIALĂ

ISSNprint:2248–0560;ISSNonline2248–3667

ISSN‐L=2248–0560

Revista este editată în parteneriat de cătreAsociaţiaAlternative Sociale, Univer‐sitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice, Bucureşti şiUNDP/ProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia, în cadrulproiectului„ModeluleconomieisocialeînRomânia”,laEdituraHamangiu,Bucureşti.Scop:

RevistadeEconomiesocialăsedoreşteafiuncadrudepromovare,reflecţieşidez‐baterea temelorde interespentrudomeniuleconomieisociale.Articoleleşi studiilepublicate vor reflecta aspecte teoretice, practice şi experienţe locale, naţionale şitransnaţionale. Sunt încurajate abordările inovatoare pentru dezvoltarea economieisociale,reunindperspectiveteoreticedinmediulacademicşidecercetarecuperspec‐tivelepracticealeorganizațiilorprofitşinon‐profit,aleexperțilordinîntreprinderilesocialeşiadministraţie.

Toate articolele trimise vor fi supuse unui proces de recenzare (peer‐groupreview).Revistaaparedecincioripean,în500deexemplare/număr.

Copyright:

Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, autorului (auto‐rilor). Autorul care trimite unmanuscris (care este indicat pentru corespondenţă, încazulsemnăriidecătremaimulţiautori)areresponsabilitateadeaseasiguracătrimi‐tereasprepublicare/publicareaafostîncuviinţatădetoţiautorii.Este,deasemenea,responsabilitateaautoruluideaprimiacceptul instituţieideprovenienţăpentrupu‐blicare, dacă acesta îi este solicitat. Corespondenţa legată de un manuscris va fipurtatăcuautorulcarevatrimitetextul,dacănuexistăspecificată,delaînceput,oaltăsolicitaredinparteasemnatarilorarticolului.

Autoriivoraveaînvedereaudienţainterdisciplinarăşimultinaţionalăatuncicândîşiredacteazăcontribuţia.Trebuieavuteînvedereimplicaţiileanalizeipentrucititoriidin alte domenii, alte ţări şi alte discipline. Prezentarea stereotipă a indivizilor şi agrupurilorsocialevafievitată.

Articolelevorconţinenumărulspecificatdecuvinte,inclusivrezumatul,cuvintelecheie,noteleşibibliografia,înfuncţiedetipularticolului:studiiteoreticeşiempirice:5000‐7000 cuvinte; descrieri de experienţe şi bune practici: 1800‐2200 cuvinte;recenzii:800‐1200cuvinte.

Estededoritcatextulsănumai fi fostpublicatsautrimissprepublicare înaltăparte.Dacăautorulareunarticolînruditpublicat,vaspecificaacestlucru.

JOURNALOFSOCIALECONOMY

ISSNprint:2248–0560;ISSNonline2248–3667

ISSN‐L=2248–0560

ThejournaliseditedinpartnershipbyAlternativeSocialeAssociation,“AlexandruIoanCuza”University, Iaşi,TheBucharestAcademyofEconomicStudiesandUnitedNationsDevelopmentProgrammeRomania,intheproject:“SocialEconomymodelinRomania”,HamangiuPublishingHouse,Bucharest.

Aims:The Journal of Social Economy is intended as an opportunity for promoting,

reflectinguponanddebatingvarioustopicsintheareaofsocialeconomy.Thearticlesandstudiespublishedherereflecttheoreticalandpracticalissues,aswellasinstancesof local, national and transnational experience. Our journal encourages innovativeinterdisciplinary and cross‐disciplinary approaches to social economydevelopment,connecting the theoretical views of the academic and research world with thepracticaloutlookofferedbyfor‐profitandnon‐profitorganizations,socialenterprisesandadministrationexperts.

Allsubmissionswillundergoapeer‐groupreviewprocess.Thejournalispublish‐ed five timesperyear.Numberof copies/issue:500copies.Anyviewsexpressed inthispublicationare theviewsof theauthorsandarenottheviewsof theeditorsorpublishinghouse.

Copyright:Submissionofamanuscriptimpliesthattheworkdescribedhasnotbeenpublish‐

edbefore(exceptintheformofanabstractoraspartofapublishedlecture,orthesis),thatitisnotunderconsiderationforpublicationelsewhere.Theauthor(authors)has(have)thefullresponsibilityofthearticles’content.Thesubmitting(Corresponding)authorisresponsibleforensuringthatthearticle’spublicationhasbeenapprovedbyalltheothercoauthors.Itisalsotheauthors’responsibilitytoensurethatthearticlesemanating from a particular institution are submitted with the approval of thenecessary institution. Only an acknowledgment from the editorial office officiallyestablishesthedateofreceipt.Furthercorrespondenceandproofswillbesenttothecorrespondingauthor(s)beforepublicationunlessotherwiseindicated.

Theauthorsshouldtakeintoconsiderationtheinterdisciplinaryandmultinationaladdressabilitywhentheywritetheirworks.Theyshouldalsotakeintoconsiderationtheimplicationsoftheanalysisforthereadersfromotherstudyareas,othercountriesand other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groupsshouldbeavoided.

The articles will contain the specified number of words including the abstract,keywords,notesandreferences:theoreticalstudies:5000‐7000words;empiricalstu‐dies:5000‐7000words;describedexperiencesandbestpractices:1800‐2200words;bookreviews:800‐1200words.

Thetextshouldnothavealreadybeenpublishedorsenttoanotherpublication.Iftheauthorhasasimilararticlepublished,he/sheshouldspecifythis.

CONSILIULŞTIINŢIFICŞIEDITORIALMichaelCernea,UniversitateaGeorgeWashington,SUA;NicuGavriluţă,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;CătălinGhinăraru,INCSMPS,Bucureşti,România;SilviuNeguţ,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;MarianaIoviţu,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;VasileIşan,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;Pobeda Loukanova, Institutul de Cercetări Economice, Veliko Turnovo Uni‐versity,Bulgaria;CătălinLuca,AsociaţiaAlternativeSociale,România;AntonioMaturo,Universitatea`GabrieleDÀnnuzio`Chieti‐Pascara,Italia;MonaMariaPivniceru,JudecătorlaCurteaConstituţionalăaRomâniei;MariusCristianNeacşu,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;LiviuOprea,CentruldeEticăşiPoliticideSănătate,Iaşi,România;NadjiRahmania,UniversitateaLillel,Franţa;AdinaRebeleanu,UniversitateaBabeşBolyai,ClujNapoca,RomâniaSimona Stănescu, Academia Română/ICCV; Programul Naţiunilor Unite pentruDezvoltare,RomâniaDanielaVîrjan,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România.

EditorŞefDaniela‐TatianaŞoitu,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România

MembriAdrianaDoboş,AsociaţiaAlternativeSociale,România;VictoriaCanţîr,AsociaţiaAlternativeSociale,România;GetaMitrea,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;ConţiuTiberiuŞoitu,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;

AdrianKanovici,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România.

Adresa redacţiei: Asociaţia Alternative Sociale, Str. Cuza Vodă nr. 8A, Iaşi 700036,România,[email protected];Tel.:0332/405.475/Fax:0332/405.477;

AdresaEditurii:Hamangiu,Str.ColonelCorneliuPopeia,Nr.36,Sector5,Bucureşti;www.hamangiu.ro

RevistadeEconomieSocialăesteindexatăînDOAJ,Proquest‐Ulrich,Ebsco,CEEOL,IndexCopernicus şi SCIPIO şi disponibilă online cu acces gratuit la adresa:http://profitpentruoameni.ro

ContribuţiilepentruRevistadeEconomieSocialăpotfitrimisecontinuupeadresaredacţiei.

DateledeapariţieaRevisteideEconomieSocială:28februarie,15mai,31iulie,31octombrieşi15decembrie.

SCIENTIFICANDEDITORIALBOARDMichaelCernea,TheGeorgeWashingtonUniversity,USA;NicuGavriluţă,AlexandruIoanCuzaUniversityIasi,Romania;CătălinGhinăraru,INCSMPS,Bucharest,Romania;SilviuNeguţ,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania;MarianaIoviţu,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania;VasileIşan,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,Romania;PobedaLoukanova,InstitutforEconomicResearch,VelikoTurnovo,Bulgary;CătălinLuca,AlternativeSocialeAssociation,Romania;AntonioMaturo,University`GabrieleDÀnnuzio`Chieti‐Pascara,Italy;MonaMariaPivniceru,JudgeonTheRomanianConstitutionalCourt;MariusCristianNeacşu,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,România;LiviuOprea,CentreofEthicsandHealthPolicies,Iaşi,Romania;NadjiRahmania,l’UniversitédeLillel,France;AdinaRebeleanu,BabeşBolyaiUniversity,ClujNapoca,RomâniaSimonaStănescu,RomanianAcademy/RIQL;UnitedNationsDevelopmentProgrammeRomaniaDanielaVîrjan,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,România.

EditorinChief

Daniela‐TatianaŞoitu,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,RomaniaMembers

AdrianaDoboş,AlternativeSocialeAssociation,Romania;VictoriaCanţîr,AlternativeSocialeAssociation,Romania;GetaMitrea,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,Romania;ConţiuTiberiuŞoitu,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,Romania;AdrianKanovici,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania.

Address: Alternative Sociale Association, no. 8A Cuza Voda Street, Iasi 700036,Romania,[email protected];Phone:0332/405475;Fax:0332/405477

Publishing house: Hamangiu, Colonel Corneliu Popeia Str., No. 36, District 5,Bucuresti;www.hamangiu.ro

Journal of Social Economy is covered in DOAJ, Proquest‐Ulrich, Ebsco, CEEOL,IndexCopernicus and SCIPIO and available on‐line with open access, on:http://profitpentruoameni.ro

The authors can send their contributions continuously to editorial and editor’saddress.

JournalofSocialEconomyispublishedon:28thFebruary,15thMay,31thJuly,31thOctoberand15thDecember.

Vol.III•Nr.5/2013 VII

CUPRINS

ECONOMIASOCIALĂ.PERSPECTIVETEORETICE

EconomiasocialăînRomânia:recomandăripentrudezvoltare

SimonaMariaStănescu,CătălinLuca,AlinaBocai,

RomeoAsiminei,DanielaVîrjan____________________________________3

Formareaagenţilordezvoltăriicomunitarerurale

IonIonescu____________________________________________________________49

Antreprenoriatul–soluţiedisponibilăşifezabilă

pentrucreştereamotivaţieişisatisfacţieiînmuncă

aasistenţilorsociali

VlăduţOana‐Magda,SeprodiLilianaDorina_______________________78

ECONOMIASOCIALĂ.PERSPECTIVEEMPIRICE

CentrelederesurseîneconomiasocialădinRomânia

MihaelaPitea________________________________________________________123

Perspectivabeneficiarilorproiectului„ModelulEconomiei

SocialeînRomânia”

VictoriaCanțîr_______________________________________________________135

ECONOMIASOCIALĂ.ORGANIZAŢIIŞIPRACTICI

InterviucuDoamnaSimonaCarobene,Administratorul

SCProiectMozaicSRL

GheorghePascaru___________________________________________________151

MasteruldeAsistențăSocialășiEconomieSocială

AdinaRebeleanu ____________________________________________________167


VIII Vol.III•Nr.5/2013

ProfesionalizareaprinintermediulMasteratuluiîn

EconomieSocială–dimensiuneaparteneriatuluiîntre

comunităţi,mediuldeafacerişiceleducaţionaluniversitar

CosminGoian,MariusVasiluţăŞtefănescu________________________175

RECENZIE

Delaideelaprofit:cumsăînființezioîntreprinderede

economiesocialăînRomânia?

Autori:SimonaMariaStănescu,DianaMariaNeguț

MirelaNemţanu(Vonica‐Răduţiu)_________________________________203

Economiasocialăîncontextuldezvoltăriilocale

Coord.:ClaudiaPetrescu

MihaelaPitea________________________________________________________209

Economiasocialăagrupurilorvulnerabile

Coord.:DoruBuzducea

DanielaGaba________________________________________________________218

Întreoportunităţişiriscuri:ofertadeeconomiesocialăîn

regiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est

Coordonatori:SimonaMariaStănescu,SorinCaceşi

FilipAlexandrescu

AdinaMihăilescu____________________________________________________226

Cinevacaștigaînnumeledemocrațieiglobale? Democraţie

globală.Perspectivenormativeşiempirice

Autori:DanieleArchibugi,MathiasKoenig‐Archibugi,

RaffaeleMarchetti

DianaMărgărit______________________________________________________237

RECOMANDĂRIPENTRUAUTORI_____________________________________247

Vol.III•Nr.5/2013 IX

SUMMARY

SOCIALECONOMY.THEORETICALPERSPECTIVES

SocialeconomyinRomania:recommendationsfordevelopment

SimonaMariaStănescu,CătălinLuca,AlinaBocai,

RomeoAsiminei,DanielaVîrjan__________________________________26

Trainingofruralcommunitydevelopmentagents

IonIonescu____________________________________________________________63

Theentrepreneurship–anavailableandfeasiblesolution

forenhancingthesocialworkers’motivationand

satisfactioninwork

VlăduţOana‐Magda,SeprodiLilianaDorina_______________________99

SOCIALECONOMY.EMPIRICALPERSPECTIVES

ResourcescentersinthefieldofsocialeconomyinRomania

MihaelaPitea________________________________________________________129

Theperspectivehadbythebeneficiariesoftheproject

“TheSocialEconomyModelinRomania”

VictoriaCanțîr_______________________________________________________142

SOCIALECONOMY.ORGANISATIONSANDPRACTICES

InterviewwithMrs.SimonaCarobene,Administratorof

SCProiectMozaicSRL

GheorghePascaru___________________________________________________159

MasterProgram:SocialWorkandSocialEconomy

AdinaRebeleanu ____________________________________________________171


X Vol.III•Nr.5/2013

ProfessionalizationthroughthesocialEconomyMaster

Program–dimensionofpartnershipbetweencommunities,

businessanduniversityeducationenvironment

CosminGoian,MariusVasiluţăŞtefănescu________________________188

BOOKREVIEW

Fromideatoprofit:howcanwestartasocialeconomy

enterpriseinRomania?

Authors:SimonaMariaStănescu,DianaMariaNeguț MirelaNemţanu(Vonica‐Răduţiu)_________________________________206

Socialeconomywithinthecontextoflocaldevelopment

Ed.:ClaudiaPetrescu

MihaelaPitea________________________________________________________213

Thesocialeconomyofvulnerablegroups

Ed.:DoruBuzducea DanielaGaba________________________________________________________222

Betweenopportunitiesandrisks:thesocialeconomysupplyin

thedevelopmentregionsBucharest‐IlfovandSouth‐East

Eds.:SimonaMariaStănescu,SorinCaceşiFilipAlexandrescu

AdinaMihăilescu____________________________________________________231

Whowillwininthenameofglobaldemocracy?Global

Democracy.NormativeandEmpiricalPerspectives,

Authors:DanieleArchibugi,MathiasKoenig‐Archibugi,

RaffaeleMarchetti

DianaMărgărit______________________________________________________242

RECOMMENDATIONSFORAUTHORS_________________________________251

Economiasocială.Perspectiveteoretice

Socialeconomy.

Theoreticalperspectives

Vol.III•Nr.5/2013 3

ECONOMIASOCIALĂÎNROMÂNIA:RECOMANDĂRIPENTRUDEZVOLTARE[1]

SimonaMariaStănescu[2],CătălinLuca[3],AlinaBocai[4],RomeoAsiminei[5],DanielaVîrjan[6]

AbstractArticolulexploreazăpotenţialuluidedezvoltareaeconomieisociale(ES)înRomâ‐niaprinproiectareaunorsoluţiisirecomandăripentrudezvoltareadurabilăaESînRomânia.ArticolulprezintăscenariipentrudezvoltareacadruluiESînRomânia.Înprimulscenariu,întreprinderilesocialesebucurădeacelaşiregimcaoricealtagenteconomicacestorafiindu‐lefacilitateaccesullaresurseinstituţionaleşifinanciare.Înaldoileascenariu, întreprinderilesocialesuntpromovateprinmecanismespe‐cificedesusţinere.Amidentificatdouăopţiunistrategiceînceldealdoileascena‐riu:susţinereaîntreprinderilorsocialeindependentdeangajareagrupurilorvulne‐rabileşipromovarea,pelângăîntreprinderilesociale,aîntreprinderilorsocialedeinserţieorientatespreangajareagrupurilorvulnerabile.Asumareaoricăruiadintrecele două scenarii implică o serie de recomandări privind cadrul financiar, legal,instituţional şi social care sunt analizate. Articolul argumentează că îndeplinireaobligațiilordestatmembrualUniuniiEuropeneimplicăasumareauneiviziunistra‐

[1] Fragmentedin articol aparţinRaportuluide recomandări al economiei sociale

Românie2013dincadrulproiectuluiPOSDRUModeluleconomieisocialeînRomâniaco‐finanţatprinFondul SocialEuropean şi implementatdeAsociaţiaAlternativeSo‐cialedin Iaşi înparteneriatcuUniversitateaAlexandruIoanCuzadin Iaşi,AcademiadeStudiiEconomiceşiProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia.

[2] Sociolog, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, Calea 13Septembrienr.13,sector5,Bucureşti,[email protected].

[3]Psiholog,AsociaţiaAlternativeSocialedinIaşi,stradaCuzaVodănr.8A,e‐mail:[email protected].

[4]ProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia,BulevardulPrimăverii48A,sector1,Bucureşti,[email protected].

[5] Sociolog,UniversitateaAlexandru IoanCuzadin Iaşi, FacultateadeFilosofie şiŞtiinţe Social‐Politice, Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială, Bd. Carol 1,nr.11,700506,e‐mail:[email protected].

[6]Economist,Academiade StudiiEconomice,Bucureşti e‐mail:daniela_virjan@ya‐hoo.com.


4 Vol.III•Nr.5/2013

tegiceprivindîntreprinderilesocialecaentitățialeeconomieisociale(aldoileasce‐nariudedezvoltare).

Cuvintecheie:economiesocială,întreprinderisociale,întreprinderisocialedeinserție,

Economiasocialăreprezintăopreocuparecomunăde identificareaunor soluţii alternative inovatoare la problema ocupării forţei demuncă.ÎnRomânia,primelereferirilegislativelaESsuntdin2002[1]şireflectăoînţelegereeronatăatermenuluiîndezacordcuprincipiilein‐ternaţionale(MinisterulMuncii,FamilieișiProtecțieiSociale,2010;Stă‐nescuetal,2012a).DefinireaESîndocumenteledefinanţareaproiec‐telor cofinanțate prin Fondul Social European (FSE) prin ProgramulOperaționale deDezvoltare a ResurselorUmane (POSDRU) nu a adusmaimultăclaritate(MMFPS2010,p.35).ÎnlipsauneidefiniţiiaESuna‐nim acceptate la nivel european şi naţional (MMFPS, 2010; Asiminei,2012a,p.3;Stănescuetal,2012,pp.6‐13)promovareaunormăsuridedezvoltareadomeniuluiESdepindedecunoaştereafundamentatăştiin‐ţificadomeniuluiESşirespectareaspecificităţiiacesteia.ConformLegii292/2011aasistenţeisociale„economiasocialăreprezintăunsectorcecuprindeactivităţieconomicecare,însubsidiarşicucondiţiamenţineriiperformanţei economice, includ obiective de tip social” (art. 6, lit. l).ConformLegii292/2011 „organizareaşi funcţionareasectoruluiESsereglementeazăprinlegespecială”(art.54(4).AdoptareauneilegiaESeste susţinută de rezultatele cercetărilor românești (MMFPS, 2010;ADV,2011,p.31;Caceetal,2011,p.68;Stănescu,2013,p.76).

Cadrulmetodologic

ElaborareascenariilordedezvoltareaESs‐arealizatprinmetodedecercetarecalitativeşicantitative:analizadocumentară,analizaprimarăşi secundarădedate şi analizadiagnostic.Unelementdeoriginalitatel‐a reprezentat constituirea unei baze de date a volumelor româneștidedicate ES (Stănescu et al, 2013, pp. 47‐52). Scopul demersului decercetareştiinţificăafostrealizareauneidiagnozeacadrelorfinanciar,

[1]HotărâreadeGuvern829/2002privindaprobareaPlanuluinaţionalanti‐sărăcieşipromovareaincluziuniisociale.



legal,instituţionalşisocialcuimpactasupraESdinRomâniaînvedereafundamentăriirecomandărilordepromovaredurabilăaES.Validarea recomandărilor privind dezvoltarea ES s‐a realizat în

strânsăcolaborareşidialognemijlocitcuspecialiştiiactiviîndomeniulESdar și reprezentanți aimediului academic șiuniversitar. Înaprilie‐iunie 2013 au fost organizate opt sesiuni de consultări publice învedereavalidăriirecomandărilorpropusedeechipadecercetare.

Funcţionarea entităţilor de economie socială. Regle‐mentărieuropeneşinaţionalerelevante

FormeleES recunoscute lanivel european sunt: cooperativele, aso‐ciaţiile,fundaţiileşiorganizaţiilemutuale[1].Documenteleeuropenefacreferiri la întreprinderisocialefărăa ledefini.Deşiaufost întreprinsedemersuri pentru adoptarea unor statute europene ale entităților deES[2],singurulînvigoaredin2003estecelalcooperativelor(MinisterulMuncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2010, pp. 24‐5). Conformprinci‐piuluisubsidiarităţiiîntrepalieruldecizionaleuropeanşicelnaţionalşiprincipiuluisuveranităţiinaţionale,statutuleuropeanalcooperativelornuesteîncontradicţiecureglementărilenaţionale.Pelângăsusţinereaactivităţii cooperativelor, statutul a permis promovarea în ţările undenueraureglementate(RegatulUnitalMariiBritanii[3])sauundepresti‐giulsocialerascăzutdatorităconotaţiilorcomuniste(ţăriledinEuropaCentralăşideEst)(Chavesetal,2007,p.70).În2012funcţionaucoope‐rativeîntoatecele30destatemembreşicandidate;asociaţiileşifunda‐

[1] Echivalentul parţial al caselor de ajutor reciproc (CAR) ale salariaţilor şi ale

pensionarilor din România. Menţionăm utilizarea neadecvată a neologismului deoriginefranceză(mutual) învolumeleprivindESdinRomânia în locul traduceriiro‐mâneşticasedeajutorreciproc.Traducereasubstantivuluifrancez,conformDicţiona‐rului francez‐român român‐francez, este mutualité = 1. mutualitate, reciprocitate 2.sistemdeajutorreciproc(Haneş,1991,p.237).

[2]StatutuldeconstituireaSocietăţilorMutualeEuropenepropusîn1992şiretrasîn 2006; Statutul asociaţilor şi fundaţiilor propus în 1992, în 1997. Toate au fostretrasedatoritălipseideconsens.

[3]Ladatade12.03.2010aavutlocatreiacitireaunuiproiectdelegeCo‐operativeandCommunityBenefitSocietiesandCreditUnionsAct2010lll.



ţiileîn24dintreacestea[1]şiCAR‐uriîn21dintreacestea[2](Chavesetal,2012,pp.32‐3).Entităţile deES reglementate înnouă statemembre[3] sunt: asocia‐

ţiile, fundaţiile, cooperativele de consum, cooperativele de credit[4] şicooperativeledeproducţie[5],asociaţiiledeajutorreciproc[6],ateliereleprotejate[7] şi organizaţiile de utilitate publică[8]. Cooperative socialefuncţionează în Belgia, Italia, Luxemburg şi Polonia (MMFPS, 2010,p.76;Spear,2013,p.13).ÎnconcordanţăcuprincipiileESrecunoscutelaniveleuropeandarşi

cu reglementările naţionale în vigoare, entităţile de ES din Româniasunt:asociaţiileşifundaţiile;organizaţiilenonprofitorganizatesubfor‐macaselordeajutorreciprocalesalariaţilor(CARS)şialepensionarilor(CARP)[9];cooperativeledecreditşisocietăţilecooperativedegradul1reglementate prin Legea 1/2005 privind organizarea şi funcţionareacooperaţieicucompletărileşimodificărileulterioare.Acesteasunt:so‐cietățicooperativemeșteșugărești,societățicooperative(COOP)decon‐sum, COOP de valorificare, COOP agricole[10], COOP de locuinţe, COOPpescăreşti,COOPdetransporturi,COOPforestiereşiCOOPdealteforme(MMFPS, 2010, p. 41). Alte forme de organizare care respectă parţialprincipiile ES, dar a căror activitate este relevantă pentru ES sunt:obşteaşicomposesoratul,unităţileprotejateautorizateşisocietăţilecuobiectiv social, asociaţiile de ajutormutual (ADAM‐urile) (Stănescu etal.,2012a,pp.51‐2).

[1]CuexcepţiaCiprului,Irlandei,LituanieişiRepubliciiCehe.[2]CuexcepţiaCiprului,Croaţiei,Estoniei,Germaniei,Lituaniei,Poloniei,Republicii

CeheşiUngariei.[3]Austria,Belgia, Franţa,Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Spania şiRegatul

UnitalMariiBritanii.[4]CuexcepţiaLuxemburgului.[5]CuexcepţiaLuxemburguluişiRegatuluiUnitalMariiBritanii.[6]CuexcepţiaAustrieişiGermaniei.[7]CuexcepţiaGermaniei,ItalieişiSpaniei.[8]CuexcepţiaFranţei,Germaniei,ItalieişiSpaniei.[9]CARîndomeniulasigurăriişisănătăţiisuntslabreprezentatelanoicaasociaţiile

deajutormutual(ADAM)‐uri.[10] Reglementate prin Legea 566/2004 a cooperaţiei agricole, cumodificările şi

completărileulterioare.



Cercetările româneşti privind percepţia cadrului legislativ de cătreceicarelucreazăînentităţiledeESasuprasuntrelativpuţine.Conformunei cercetări cantitative realizată asupra entităţilor de ES din Timi‐şoara, cunoaşterea ES este superficială şi autoidentificarea scăzută(Vasiluţă‐Ştefănescu,2013).Conformunuisondajpebazădechestionardin 2011 în regiunile de dezvoltare Bucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est, cadrullegislativeraapreciatcaeficient înspecialdecătreCAR‐uri.Modifică‐rile legislative recente[1] pentru fiecare tip de entitate de ES „au avutimpact în special asupra organizării şi funcţionării COOP” (Cace etal,2011,p.68).PrincipalaproblemăcucareseconfruntăentităţiledeESesteslaba

organizareşireprezentare,inclusivapartenenţalareţeleinternaționaleșinaționaledeES(MMFPS,2010,p.92;Asiminei,2012b,p.4).În2010,majoritateaCOOP şi CAR‐urilornu aveau filiale şi nu aparţineauunorreţele internaționale.Comparativ,39%dintreentităţiledeESdin celenouăstateeuropeneaveaucelpuţinofilialălanivellocal,regionalsaueuropean.Pesteunsfertdintreeleconsideraureţelele,parteneriatulşiimaginea publică pe locul doi între punctele lor tari (MMFPS, 2010,pp. 88, 91). Presiunea susţinerii activităţilor economice nu este favo‐rabilăuneischimbăriînafilierealavreoreţea.Încontextulcrizei„totulserezumălasustenabilitateaactivităţilorderulatedepropriaorganiza‐ţie,fărăacăutaafilierea,ajutorareasausprijinireaunoralteorganizaţii”(Asiminei,2012b,p.5).EvaluareaeficienţeimăsurilordesprijinaESdepindedeaccesul la

informaţiide interespublic.Unexemplueste lipsade transparenţă încazul nerespectării prevederilor de susţinere a unităților protejateautorizate.Conformart.78alin2‐3,Legea448/2006privindprotecţiaşipromovareadrepturilorpersoanelorcuhandicap,republicată,cumo‐dificărileşicompletărileulterioare,secolecteazăperiodicsumedebanidela„autorităţileşiinstituţiilepublice,persoanelejuridice,publicesauprivate, care nu angajează persoane cu handicap”. Nu sunt clar pre‐

[1]Aufostselectatepentruanalizăreglementărirecentecuimpactasuprafuncţio‐

năriientităţilordeES:pentruONG‐uriOUG68/2003privindserviciilesocialecumo‐dificărileşicompletărileulterioare:pentruCAR‐uri:Legea93/2009privindinstituţiilefinanciarenebancare (IFN);pentruCOOPLegea1/2005privind funcţionareacoope‐raţiei.



cizatemăsurileîncazulnerespectăriiacestorprevederi.Chiarşiîncazulcolectăriisumelor,nuseştieexactcâţibaniseîntorcînbeneficiulcelorînnumelecăroras‐austrânsaceştibani:persoanelecudizabilităţi.Propunerile de revizuire a reglementărilor de funcţionare a enti‐

tăţilor de ES vizează armonizarea legislaţiei actuale şi dezvoltarea ei.Prima categorie va începe cu identificarea prevederilor nearmonizateaplicate simultan unei entităţi de ES. A doua categorie implică identi‐ficareatendinţeloreuropenedesprijinireaESşiadoptareaelementelorpotrivite în contextul naţional. Cu privire la prima categorie de mo‐dificări legislative, aceastaprezintă toate elementelepentruaputea fiîncepută imediat. A doua categorie de recomandări implică voinţăpoliticădeasumareauneiviziunistrategiceaESînspecialînrelaţiacualţiactorieconomicidepepiaţă.Ca un exemplu pentruprima categorie, CARS şi CARP funcţionează

pebazareglementărilorspecificeasociaţiilorşi fundaţiilor[1]darşialeinstituţiilorfinanciarenebancare(IFN)‐urilor[2].CARSauoseriedere‐glementări[3]diferitedeCARP[4]. ScopulCAR‐uriloreste comun: spriji‐nire şi întrajutorare a membrilor prin acordarea de împrumuturi cudobândă. Doar CARP‐urile pot furniza activităţi conexe cu caractersocial,cultural,turistic.Similar,COOPagricolerespectăLegea1/2005şiLegea566/2004,Legeacooperaţieiagricole,cumodificărileşicomple‐tărileulterioare.Ceiangajați înentităţiledeESdinregiunilededezvoltareBucureşt‐

IlfovşiSud‐Estaupropusmenţionareaînlegeamecanismelordespri‐jinfinanciar(Caceetal,2011,p.68).Răspunsulparţialalcadruluilegis‐lativfaţădenevoileentităţilordeESimpuneevaluarepetipdeentitateînvedereasimplificăriişiscăderiiprocedurilorbirocratice.PropunerileONG‐uriloraufost:finanţare(sponsorizări,donaţi,2%),furnizareaser‐viciilor sociale (îmbunătăţireaparteneriatuluipublic‐privat, reglemen‐tareadomeniiloremergenteprecumîngrijirilepaleative)şiactualizareaClasificăriiocupaţiilordinRomânia.

[1]OUG26/2000cuprivirelaasociaţiişifundaţii.[2]Legea93/2009privindIFN‐urile.[3]Legea122/1996privindregimul juridicalCARSşialuniuniloracestora,repu‐

blicată.[4]Legea540/2002privindregimuljuridicalCARP.



PrimacategoriederecomandăridinparteaCAR‐urilorainclus:inter‐pretarea unor acte juridice sau proceduri (venituri, recuperarea de‐bitelor,dobânzi)şiomaibunăcolaborarecuBancaNaţionalăaRomâ‐niei. COOPaupropusmăsuri privinddreptul de folosire a terenurilor(Stănescu, 2012, pp. 14‐7). S‐amai propus facilitarea procedurilor deacreditare ca furnizor de servicii sociale şi menţinerea subvenţiilorMMFPSPV conform Legii 34/1998 privind acordarea unor subvenţiiasociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiin‐ţeazăşiadministreazăunităţideasistenţăsocialăcuprevederileşicom‐pletărileulterioare.În rândul celei de‐a doua categorii de recomandări este dezirabilă

clarificarearaportuluidintreolegeaESşireglementărilefiecăreienti‐tăţideES. Ideeadeadoptareaunei legiaESestesusţinutădarexistăteamacăaceastaar„strica”ces‐aobţinutde‐a lungul timpuluipentrufiecareentitate.AdoptareastatutuluideîntreprinderesocialăînRomâ‐nia este salutată de respondenţi datorită capacităţii de a recunoaşteparticipanţii laES.Nu trebuie împiedicată înfiinţareaunor forme juri‐dicehibridadaptatecerinţeloremergentealepieţei.Odatăclarificatsta‐tutul întreprinderii sociale, se impune identificarea şi adoptarea unormecanismecaresăsprijineentităţiledeES.Managerilor entitățilordeESdinnouă state europene[1] au evaluat

instabilitatea financiară şi amediului competiţional dreptprincipaleleameninţăriîndesfășurareaactivitățilorîntreprinderilor(MMFPS,2010,p.91).Analiza comparativăaES în ţărileEuropeiCentrale şideEst şi din

ComunitateaStatelorIndependenteevidenţiazădependenţadezvoltăriientităţilor de ES de un cadru legal „care nu dezavantajează întreprin‐derilesocialeîncomparaţiecuorganizaţiiledeafaceri–uncadrulegalcare nu este supra‐restrictiv sau supra‐reglementat, dar care permiteactivităţiantreprenorialeflexibile”(Borzagaetal,2008,p.7).Legislaţiaspecifică insuficient definită a fost evaluată drept una dintre amenin‐ţările în calea promovării ES şi antreprenoriatului (MMFPSPV, 2013,p.53).

[1]Austria,Belgia, Franţa,Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Spania şiRegatul

UnitalMariiBritanii.



Adoptarea unor măsuri de sprijinire financiară a entităţilor nouînfiinţate(start‐up)arclarificaraportuldintreacordareaajutoruluideminimisşisusţinereaprinproiectecofinanţateFSE,prinincubatoaredeafacerisauincubatoaredeES.Demersurilederevizuirelegislativăarficonvergente cu condiţionalităţile ex‐ante subsumate obiectivului te‐maticdedicatocupăriiforţeidemuncă:„existenţauneistrategiiglobalepentru sprijinirea favorabilă incluziunii întreprinderilor nou‐înfiinţate(start‐up)”(MinisterulFondurilorEuropene,2012,p.8).

Scenariişirecomandăripentrudezvoltareaeconomieisociale

ElaborareaunorrecomandăripentruEScomportăoseriederiscuridatorateatâtsuprapuneriişiambiguităţiiconceptelorcâtşiimpactuluipecareasumareadiferiteloropţiunistrategiceîlare.Prezentămîncon‐tinuare recomandările pentru cadrul financiar, legal, instituţional şisocial cumenţiuneacăacţiuneaunei recomandăridepăşeştegraniţeleunuisingurcadru.PropunemdouăscenariipentrudezvoltareaES înRomânia,ambele

subsumateasumăriiuneiviziunistrategiceasupraESdinparteafacto‐rilor decidenţi. În linia asumării responsabilităţilor de stat membru,vom folosi sintagma de întreprinderi sociale conform recomandăriloreuropenepentruES.Aceastanuvreasăsugerezeobligativitatearegle‐mentării juridice ca factor decisiv pentru buna desfăşurare a ES înRomâniadarnicinuoexclude.ÎnprimulscenariudedezvoltareaES, întreprinderilesocialesebu‐

curădeacelaşiregimcaoricealtagenteconomicacestorafiindu‐lefaci‐litateaccesullaresurseinstituţionaleşifinanciare.Înaldoileascenariu,întreprinderile sociale sunt promovate prin mecanisme specifice desusţinere.Înaldoileascenariu,amidentificatdouăopţiunistrategice:• susţinerea întreprinderilor sociale independentde angajarea gru‐

purilorvulnerabile;• promovarea, pe lângă întreprinderile sociale, a întreprinderilor

socialedeinserţieorientatespreangajareagrupurilorvulnerabile.Conformart.5alin1dinpropunereaproiectuluidelegeaESînaintat

în2012deMMFPS„întreprinderede inserţiesocială–estedefinităca„întreprindereasocialăcedesfăşoarăactivităţicuscoplucrativ,darcare



foloseşteprofitulobţinutpentrucreareadenoi locuridemuncăşiareobligativitateadeaangajapersoaneaparţinândgrupurilorvulnerabile”.Precizămcăfolosireaprofitului în interesulmembrilor inclusivpentrucrearea de noi locuri demuncă este specifică tuturor întreprinderilorsociale.Denumireaprimuluiscenariuar fipututsăfie„entităţideES”, frec‐

vent întâlnită în literatura de specialitate din România. Folosirea sin‐tagmeiarfisugeratcontinuareastăriidefaptînvirtuteainerţiei.Înopi‐nia noastră, rezistenţa la schimbare nu ar echivala cu o opţiune stra‐tegicăasupraES.Amfipututdenumiprimulscenariu„formespecificedeorganizareaES”sau„organizaţiideES”.Ultimaopţiunearfivalidattraducereaneadecvatăînlimbaromânădinliteraturainternaţionalădespecialitate. Totodată, ar fi promovat indirect ideea căONG‐urile suntactorul principal al ES în România.Mesajul este susţinut de prezenţamasivă a acestora în implementarea proiectelor cofinanţate prin FSEcomparativcualteentităţideESdinRomânia.Caimpactasuprapercep‐ţieiES,reducereatuturorformelordeorganizareaESdelanoidinţarăla ONG‐uri echivalează conceptual cu reducerea ES la inserţia grupu‐rilorvulnerabile.ContribuţiaONG‐urilorînESestesemnificativădarnusingulară.Denumirea primei variante din al doilea scenariu ar fi putut să fie

„cooperativesociale”corespunzătorreglementărilordinaltestateeuro‐pene(Belgia,Italia,Luxemburg,Polonia).AceastăsintagmaumbrelăarfipromovatindirectideeadecooperativecaactorprincipalalES.Riscular fi fost neasumarea apartenenţei la cooperative sociale ca definiţieumbrelădinparteaaltorentităţideESdinRomânia(asociaţii,fundaţii,CAR‐uri şamd). Similar altor ţări post‐comuniste, conotaţia negativă acooperaţiei dublată de gradul de informare şi conştientizare relativscăzutalcetăţenilorarscădeaimplicareaînactivităţileES.Denumireaceleideadouaopţiunidinaldoileascenariuarfipututsă

fie„întreprinderideinserţiesocială”similarliteraturiieuropenedespe‐cialitate șidraftuluide legeaESdin2012.Opţiuneapentru întreprin‐derisocialedeinserţies‐abazatpeevidenţiereadiferenţeifaţădeîntre‐prinderi sociale în ceea ce priveşte angajarea grupurilor vulnerabile.Odatăclarificatăaceastălegătură,asumarearesponsabilitățiipentrucelde al doilea scenariu, a doua opțiune (legiferarea angajării asistate a



grupurilor vulnerabile) nu exclude denumirea de întreprindere deinserțiesocială.Prezentăm în continuare scenariile de explorare a potenţialului ES

din România cu precizarea că unele direcţii de acţiune sunt valabileindiferentdescenariulpentrucares‐aoptat.Recomandămtratareacuprioritate a direcţiilor de acţiune comune tuturor celor trei scenarii.Pentruaprogresaîndezvoltareaunuiadintreceledouăscenariiaufostformulate recomandări cheie pentru fiecare scenariu. Urmând acestescenarii prin adoptarea recomandărilor, ne aşteptăm ca decidenţiipoliticisăinducăschimbărivizibileasupraESdinRomânia.

TabelScenariipentrudezvoltarea

econom

ieisocialeînRom

ânia

Cadr

ul

Dom

eniu

l Sc

enar

iul 1

În

trep

rind

eri

soci

ale

Scen

ariu

l 2

2.1.

Într

epri

nder

i so

cial

e 2.

2. În

trep

rind

eri s

ocia

le d

e in

serţ

ie

Fina

ncia

r

Surs

e de

fina

nţar

e di

n si

stem

ul

banc

ar p

entr

u de

zvol

tare

a ES

Info

rmar

ea în

trep

rind

erilo

r so

cial

e as

upra

sur

selo

r de

fina

nţar

e di

n si

stem

ul b

anca

r pe

ntru

de

zvol

tare

a ES

In

form

area

şi c

onşt

ient

izar

ea b

ănci

lor

asup

ra r

olul

ui p

e ca

re îl

pot

juca

în s

usţi

nere

a ES

din

R

omân

ia

Men

ţion

area

exp

licit

ă a

într

epri

nder

ilor

soci

ale

în r

ându

l sol

icit

anţi

lor

elig

ibili

Co

inte

resa

rea

bănc

ilor

în a

dapt

area

pro

gram

elor

inte

rnaţ

iona

le în

ved

erea

dez

volt

area

ES

din

Rom

ânia

M

enţi

onar

ea în

trep

rind

erilo

r so

cial

e în

rân

dul s

olic

itan

ţilo

r el

igib

iliM

enţi

onar

ea în

trep

rind

erilo

r so

cial

e de

inse

rţie

în

rând

ul s

olic

itan

ţilo

r el

igib

ili

Asi

sten

ţă te

hnic

ă pe

ntru

sol

icit

anţi

i elig

ibili

la e

labo

rare

a ce

reri

lor

de fi

nanţ

are

Asi

sten

ţă te

hnic

ă pe

ntru

o p

erio

adă de1‐3ania

cord

ată

într

epri

nder

ilor

soci

ale

finan

ţate

Atr

ager

ea ş

i pro

mov

area

băn

cilo

r de

fina

nţar

e et

ică

şi s

olid

ară

Prog

ram

e de

fina

nţar

e pe

ntru

într

epri

nder

i soc

iale

Prog

ram

e de

fina

nţar

e pe

ntru

într

epri

nder

i soc

iale

de

inse

rţie

Pr

ogra

me

euro

pene

pen

tru

Info

rmar

ea în

trep

rind

erilo

r so

cial

e as

upra

pro

gram

elor

eur

open

e pe

ntru

dez

volt

area

ES

Men

ţion

area

într

epri

nder

ilor

soci

ale

în c

adru

l sol

icit

anţi

lor

elig

ibili

13Vol. III • Nr. 5/2013

Cadr

ul

Dom

eniu

l Sc

enar

iul 1

În

trep

rind

eri

soci

ale

Scen

ariu

l 2

2.1.

Într

epri

nder

i so

cial

e 2.

2. În

trep

rind

eri s

ocia

le d

e in

serţ

ie

dezv

olta

rea

ES

Men

ţion

area

într

epri

nder

ilor

soci

ale

în r

ându

l sol

icit

anţi

lor

elig

ibili

Men

ţion

area

într

epri

nder

ilor

soci

ale

de in

serţ

ie în

râ

ndul

sol

icit

anţi

lor

elig

ibili

A

sist

enţă

tehn

ică

pent

ru s

olic

itan

ţii e

ligib

ili la

ela

bora

rea

cere

rilo

r de

fina

nţar

e

Lega

l

Reg

lem

enta

rea

dom

eniu

lui E

S

Ado

ptar

ea le

gii E

SFa

cilit

ăţi f

isca

le p

entr

u în

trep

rind

eri s

ocia

le

Faci

lităţ

i fis

cale

pen

tru

într

epri

nder

i soc

iale

de

inse

rţie

Reg

lem

enta

rea

func

ţion

ării

enti

tăţi

lor

de E

S

Eval

uare

a ef

icie

nţei

reg

lem

entă

rilo

r de

func

ţion

are

a în

trep

rind

erilo

r so

cial

e di

n R

omân

iaEv

alua

rea

efic

ienţ

ei r

egle

men

tări

lor

de s

priji

nire

a a

ngaj

ării

grup

urilo

r vu

lner

abile

Reg

lem

enta

rea

într

epri

nder

ilor

soci

ale

Reg

lem

enta

rea

într

epri

nder

ilor

soci

ale

de in

serţ

ie

Mec

anis

me

de s

usţi

nere

incl

usiv

fina

ncia

re

Mec

anis

me

de s

usţi

nere

com

plem

enta

re d

ar n

u ex

clus

ive

El

abor

area

unu

i sis

tem

de

indi

cato

ri s

tati

stic

i pen

tru

mon

itor

izar

ea ş

i eva

luar

ea

perf

orm

anţe

lor

într

epri

nder

ilor

soci

ale

Inst

ituţ

iona

l Co

nstr

ucţi

e in

stit

uţio

nală

Elab

orar

ea u

nei s

trat

egii

naţi

onal

e de

dez

volt

are

a ES

A

sum

area

res

pons

abili

tăţi

i ins

titu

ţion

ale

excl

usiv

e sa

u pa

rtaj

ate

pent

ru

dezv

olta

rea

ES în

Rom

ânia

Co

oper

area

El

abor

area

uno

r pl

anur

i loc

ale

de d

ezvo

ltar

e a

ES

14

14 Vol. III • Nr. 5/2013

Cadr

ul

Dom

eniu

l Sc

enar

iul 1

În

trep

rind

eri

soci

ale

Scen

ariu

l 2

2.1.

Într

epri

nder

i so

cial

e 2.

2. În

trep

rind

eri s

ocia

le d

e in

serţ

ie

enti

tăţi

lor

de E

S cu

aut

orit

ăţile

lo

cale

G

esti

onar

ea r

esur

selo

r lo

cale

pen

tru

susţ

iner

ea în

trep

rind

erilo

r so

cial

e în

fo

losu

l com

unit

ăţii

Soci

al

Niv

el d

e ac

cept

are

şi c

onşt

ient

izar

e In

form

area

şi e

duca

rea

cetă

ţeni

lor

cu p

rivi

re la

ES

St

imul

area

com

port

amen

tulu

i fin

anci

ar r

espo

nsab

il so

cial

Im

plic

area

ce

tăţe

nilo

r Pr

omov

area

pro

gram

elor

de

volu

ntar

iat

Ado

ptar

ea u

nor

mec

anis

me

finan

ciar

e de

sti

mul

are

a im

plic

ări c

etăţ

enilo

r

15Vol. III • Nr. 5/2013



Indiferentdescenariul selectat, informareaentităţilordeEScupri‐virelasurseledefinanţareşilaprogrameleeuropene,menţionareaîn‐treprinderilorsocialeînrândulsolicitanţiloreligibilişiasigurareaasis‐tenţeitehnicepentrusolicitanţiieligibilisuntesenţiale. Întreprinderilesociale au nevoie de susţinere financiară pentru desfășurarea activi‐tăţileiarbăncileşiprogrameleeuropeneîlpotoferi.Finanţarea ES se poate realiza prin instituţii specializate în susţi‐

nerea financiară a întreprinderilor sociale sau prin cele mainstreamdeservindclienţiieligibilicareîşiplătescdatoriile.Promovarea„capita‐luluirăbdător”decătreprimacategoriedefinanțatorispecializațirăs‐pundespecificuluiiniţiativelorantreprenorialedinES.Implicareaauto‐rităţilorpubliceînfinanţarepoatefacilitaşicatalizaintereseleinvesti‐torilor indiferent de experienţa anterioară în finanţarea întreprin‐derilorsociale(Kuhle,2007,p.226;Fraçzaketal,2008,pp.44‐5;Varga,2012, p. 28; Daniele, 2010, pp. 25‐32). Finanţarea întreprinderilorsocialedecătreinvestitori,corporaţiişiautorităţipublice(mainstream)implică parcurgerea unor paşi comuni paraleli dar complementari:prioritizareamotivelordeimplicare,definireauneistrategiişialegereaabordărilorpentruaoîndeplini(Poweretal,2012,p.4).În contextul globalizării şi competiţiei internaţionale, sensibilizarea

băncilor pentru dezvoltarea ES depinde de îmbrăţişarea principiilorfinanţăriieticeşisolidare.CSResteconfundatăadeseoricuESdeşiceledouă concepte abordează diferit piaţamuncii. Reducerea ES la CSR şicosmetizarea programelor CSR în numele ES riscă să nu reuşească săsprijineentităţiledeES.AlteprovocărialedeschideriisistemuluibancarfaţădedezvoltareaESsunt:influenţaredusăastatuluiasuprastrategieibăncilorşifuncţionareabăncilorconformprincipiilorinternaţionale.Încontextulcrizeieconomice,bănciletindsăconsolidezemodeleleinter‐naţionaledesucces.Risculdecreditareesteînprezentde100%pentrutoţiagenţiieco‐

nomicicareapeleazălapiaţafinanciar‐bancară.Dincauzaconturilordeprovizioane care trebuie obligatoriu create în funcţie de suma îm‐prumutată, accesul la sistemul de creditare este limitat. Similar pro‐gramelor„Primacasă”sau„Bancapentrulocuinţe”sepoateadoptaunsistemdegarantareguvernamentalăcaresă faciliteze întreprinderilorsociale accesarea pieţei financiar‐bancare. Recomandăm elaborarea



uneimetodologiideîncadrareaîntreprinderilorsocialeînproceduriledeevaluarearisculuidecredit.ProiectuldelegeaESînaintat în2012deMMFPSprevedefaptulcă

întreprinderile de inserţie socială ar putea beneficia de facilităţi dinpartea administraţieipublice localeprin acordareademicrocredite.Oastfeldefacilitatepoatefiextinsăcătreîntregspectrulentităţilorîntre‐prinderilor sociale nu doar către întreprinderile de inserţie socială.Înfiinţarea unor instituţii de creditare‐finanţare dedicate întreprinde‐rilorsocialevafacilitaaccesareafondurilor.Adoptarea unei legi a ES în România suscită interesul publicului şi

estesusţinutăca„obunăindicaţiedespreconştientizarea,lanivelpoli‐tic,aproblematicii”(ADV,2011,p.12)înmăsuraîncarenu„strică”ces‐a clădit de‐a lungul timpului pentru fiecare formă juridică de orga‐nizare.RecunoaştereaESşisolidareînFranţa(sfârşitulanilor1980),înregiunea valonă a Belgiei (1990), în Luxemburg şi legiferarea ES înBelgia (2008), Grecia şi Spania (2011) au contribuit la recunoaşterearoluluijucatînasigurareabunăstăriiindividualeînrelaţiadintrestatşipiaţă.ProiectedelegeaESaufostiniţiateîn2012înPoloniaşiPortu‐galia. Un proiect pentru reglementarea economiei solidare a eşuat înFranţa (MMFPS, 2010, p. 97; ADV, 2011, p. 13; Chaves et al, 2012,pp.29,48).Indiferentdescenariuladoptat,seimpuneevaluareaeficienţeiregle‐

mentărilor privind funcţionarea întreprinderilor sociale în special înraport cu ocuparea grupurilor vulnerabile. În funcţie de rezultatelecelordouăexerciţiicomplementaredar independente,sepoatedeciderevizuirealegislaţiei.Presupunând adoptarea uneia dintre variantele celui de al doilea

scenariu (2.1. Întreprinderi sociale sau 2.2. Întreprinderi sociale deinserţie),finanţareaesteurmătorulaspectcarevatrebuirezolvat.Decizia de a oferi sprijin financiar doar întreprinderilor de inserţie

socialăarscădeainteresulaltor întreprinderilsocialedeaparticipa lademersurile de înregistrare şi eventuală atestaremenţionate acum înproiectul de lege (art. 9). S‐ar obţine un efect invers celui scontat decoagulare a întreprinderilor sociale. Recomandăm identificarea unormecanisme de susţinere financiară a tuturor întreprinderilor sociale(deexempluîncazulstart‐up),înspecialdarnuexclusivaîntreprindere



deinserţiesocială.Astfel,întreprinderilesocialepotfisusţinuteşiprindirecţionareauneicotedin„2%dinimpozitulpevenit”nedistribuitdecătrecontribuabili.Acestanuexcludedirecţionareaa2%directdecătrecetăţenipentruES.Scutireaîntreprinderilorsocialecuunnumărminimdeangajaţi[1]de

laplatataxelordeautorizarelaînfiinţare/reautorizaredeterminăcreş‐tereanumăruluideangajaţiînESsimilartrenduluieuropean.Recomandăm scutirea de plata impozitului pe profit în cazul între‐

prinderilor sociale cu un număr minim reglementat de angajaţi carerespectă,condiţiacacelpuţin75%dinfondulobţinutprinscutiresăfiereinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipa‐mentetehnologice,maşini,utilaje,instalaţiidelucruşi/sauamenajarealocurilor de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 571/2003privindCodulfiscal,cumodificărileşicompletărileulterioare.Înstrânsă legăturăcususţinerea întreprinderilorsocialedinRomâ‐

nia dar indiferent de scenariul adoptat, recomandăm elaborarea unuisistem de indicatori statistici pentru monitorizarea şi evaluarea per‐formanţelor întreprinderilor sociale, introducerea în România a con‐turilor satelit. Demersul fundamentează evaluarea şi monitorizareaobiectivelorStrategieinaţionalededezvoltareaES.Indiferent de scenariul asumat, demersurile legislative întreprinse

până înprezentne îndreptăţesc să considerămcăMMFPSPV şi‐a asu‐matresponsabilitateainstituţionalăpentrudezvoltareaESînRomânia.ElaborareauneiStrategiinaţionalededezvoltareaESimplicăanaliza

responsabilităţilor diferiţilor actori instituţionali ai administraţiei pu‐blice centrale şi locale în raport cu ES. Înfiinţarea unei comisii inter‐

[1]AproapeotreimedinpopulaţiaadultăaRomânieiactiveazăînsectorulES.To‐

tuşi,mareamajoritate(cca.90%)suntmembriCARSşiCARP,întimpcemajoritateaentităţilor de ES au sub zecemembri (MMFPSPV, 2013, p. 41). Numărul mediu deangajaţiînentităţiledeESesterelativscăzut(patrusalariaţi)arecaefectdiminuareaimpactuluiasupracapacităţiideocupareaforţeidemuncă.Adoptareaunorfacilităţifiscale care să fie acordate entităţilor de ES cu un anumit număr angajaţi ar puteadeterminaocreştereaanumăruluideangajaţiînsectorulESîntr‐odirecţiesimilarăcutrenduleuropean.Evidentcapragulminimdeangajaţitrebuiesăfiesuperiormedieiactualede4.Deexemplu,arputeafifolositcapragnumărulminimdeangajaţistipulatde recomandarea Comisiei CE 361/2003 pentru întreprinderile mici şi mijlocii, celpuţin10.Pragulde10angajaţipentrudefinireaîntreprinderilemicişimijlociiafostutilizatşiînRomâniapânăîn2012,conformLegii346/2004.



ministerialepentruES gestionatădeMMFPSPVar asigura legătura cutoţi actorii interesaţi, inclusiv forurile de reprezentare a intereselorîntreprinderilorsocialelanivelcentral.Includerea ES în strategiile regionale/judeţene de dezvoltare şi în

planurile de dezvoltare locală ar accelera eforturile de dezvoltare adomeniului.Elaborareaunorplanuri localededezvoltareaESpoatefiresponsabilitatea unei comisii locale subordonate compartimentuluipentruESdelanivelcentral.Rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitatea

depindede capacitateademobilizareeficientăa resurselor localedis‐ponibile.Angrenarea factorilordecidenţi locali şi abordareaunei stra‐tegii de dezvoltare comunitară „de jos în sus” impune identificareanevoilorcomunităţii.Promovareaparteneriatuluipublic‐privatpermiteidentificareanevoilor comunităţii şi a posibilelor soluţii prin activităţispecificeES.Directivele 2004/17/CE1 şi 2004/18/CE2 privind reglementarea

achiziţiilorpublicelaniveleuropeanpermitformulareaunorcriteriideselecţiecaresăvalorizezeaspectesociale,cucondiţia„caacesteasăfierelevante pentru obiectul contractului (...) să fie proporţionale cu ce‐rinţeleacestuiaşisubrezervaconformităţiicuprincipiilerentabilităţiişiaccesuluiegalpentrutoţifurnizoriidinUE”(CE,2010,p.5).UnastfeldedemersesteprefiguratşiînproiectuldelegealESpropusdeMMFPS(2012,art.19)şisusţinutdeîntreprinderilorsociale(deexempluADV,2011,pp.31‐2).Autorităţilepublicecentraleşilocalepotrecunoaşte,stimulaşipro‐

movaactivitateaîntreprinderilorsocialeprinintroducereaunorcriteriicare să le favorizeze în procedurile pentru atribuirea contractelor deachiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi acontractelordeconcesiunedeservicii.Conformprincipiilorachiziţiilorpubliceresponsabilesocial,sepoatereglementaocotăminimădinbu‐getul autorităţii contractante pentru a fi alocat contractelor cu între‐prinderilorsociale.Promovarea principiilor achiziţiilor publice responsabile social se

poaterealizaşiprindreptuldepreemţiuneatribuitîntreprinderilorso‐cialelocalelacontractareaproduselorşiserviciilordecătreautorităţileadministraţieipublicelocale.



Asocierea întreprinderilor sociale în federaţii recunoscute la nivelinternaţionalşinaţionalpermiteomaibunăreprezentareaintereseloracestora şi o consultare în deciziile strategice cu impact asupra acti‐vităţii lor. O astfel de asociere ar permite întreprinderilor sociale săconstruiască unbrand cunoscut al ES inclusiv prin desfăşurarea unorcampaniidemediatizareamărciiES.Conceptul, principiile şi valorile ES sunt puţin cunoscute de către

publicullargceeaceîmpiedicăimplicareacetăţenilorînES.PromovareaEScontribuielaacceptareaşiconştientizareaactivităţilordeES.Înve‐dereacreăriioportunităţilordeinformaredespreESdarşideconsiliereîn vederea înfiinţării întreprinderilor sociale se pot organiza periodiccampanii de informare şi conştientizare. Diseminarea informaţiilorprivind exemple de bună practică în ES cu potenţial de replicare sauproceduriledeînfiinţareauneiîntreprinderisocialepotfirealizateprinintermediul centrelorde informare şi consiliere judeţene.AcesteapotcolaboracucompartimentelejudeţenepentruES.ImplicareacetăţenilorestecondiţionatădeacceptareavalorilorESşi

conştientizarea impactului activităţilor ES. Unul dintre obstacole esteecoul înmemoriasocialăaexperienţeicolectivizăriidinperioadaregi‐mului comunist. Elementele definitorii ale procesului de acceptare şiconştientizareaESintervinînperioadainiţialăasocializăriisecundare,şcoala fiind cel mai prolific agent de socializare. Implicarea activă acetăţenilor în ES este catalizată de dobândirea şi interiorizarea unorcunoştinţe şi abilităţi de solidaritate, participare şi responsabilitatesocială; de asimilarea cunoştinţelor teoretice despre ES, precum şi deparcurgereaunorstagiidepractică în întreprinderilesociale. Introdu‐cerea în programele de educaţie gimnaziale şi liceale a unor discipli‐ne/unităţidelecţiedespreESvacreşteniveluldeinformarealviitorilorcetăţenicarevoralegesăfieantreprenori.Dezvoltarera sectorului de IMM‐uri în general, cel de ES în special

este favorizatădeparticiparea lacursuridepregătireantreprenorială,managerială şi de specialitate inclusiv la nivel univeristar (Hodorogel,2011, p. 124;Nicolescu et al, 2013, p. 29, Borzaga etal, 2013, p. 90).PrinproiecteleFSEaufostorganizatecursuridemasterşipostuniver‐sitarepetemaESşiaufostintroduseînCORstandardele112032dean‐treprenorînES,112036demanagerdeîntreprinderesocialăşi341206



despecialistînES.Recomandămcontinuareaprogramelorprinsubven‐ţionarea locurilor de la bugetul de stat pentru învăţământul superior.Recomandămelaborareastandarduluipentruconsilierpentru inserţiesocială şi organizarea şi accesibilizarea cursurilorpentru toţi cei inte‐resaţi. Finalizarea adoptării de cătreRomânia a cadrului europeandecalificărişiarmonizareasistemuluieuropeandecreditîninvăţământulvocaţional şi pregătire[1] ar permite formalizarea recunoașterii cunoş‐tinţelordobânditeinformal,relevantepentrupopulaţiacunivelscăzutdeeducaţiedarcudiversedeprinderimeşteşugăreşti.Implicarea în ES se sprijină pe promovarea unor programe de

voluntariatdarşiadoptareaunormecanismefinanciaredestimulareaimplicăriicetăţenilor.Similarexperienţeieuropene(Belgia,Danemarca,Franţa, Olanda) recomandăm introducerea sistemului de bonusuri dedonaţii. Oricine donează sau cotizează către fondurile de creditare‐finanţare, primeşte bonusuri pe care le poate utiliza în achiziţionareunorprodusesauserviciioferitedeîntreprinderilorsociale.Autorităţile publice pot elibera vouchere de ES către cetăţenii care

vor să achizionezeproduse şi servicii de la întreprinderi sociale. Sub‐venţionareaacestora sepoate face în cazul acordării cătrepersoanelevulnerabilecarepotastfelsăbeneficiezedesprijinîndiverseactivităţicasnicepe caredindiferitemotivenu lemaipot realiza (curăţenia încasă,cumpărăturilesauspălarearuferlorpentrupersoanevârstnice).Finanţarea întreprinderilor sociale pe baza parteneriatului public‐

privat sepoatebazape implicareaautorităţii publice locale alăturideun finanţator, o entitate publică sau privată care asigură asistenţatehnică şi, nu în ultimul rând întreprinderea socială. Susţinerea între‐prinderilorsocialedelamomentulînfiinţăriipeoperioadădeunul–treianidelaînfiinţareasigurăsupravieţuirealorpepiaţă.Evaluareacosturilor implicateşiaefectelorpetermenscurt,mediu

şi lung pot fundamenta opţiunea pentru unul dintre scenariile pre‐zentate mai sus. Indiferent de scenariul asumat, recomandăm ela‐borareaStrategieinaţionalededezvoltareaESşiaunuiplandeacţiunecu obiective măsurabile care să permită evaluarea progresului înre‐gistrat.

[1]EuropeanCreditSystemforVocationalEducationandTraining(ECVET).



Referinţe

1. Asiminei, R. (2012a). Economia socială – delimintări concep‐tuale,RevistadeEconomie Socială, nr. 1/2012, revistă biblingă vol. II,edituraHamangiu,pp.3‐21www.profitpentuoameni.ro.2. Asiminei, R.; (2012b). Raport analiză calitativă secundară, Ra‐

port de cercetare elaborat în proiectul Modelul Economiei Sociale înRomânia, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (raport nepu‐blicat).3. Borzaga,C.;Galera,G.;Nogales,R.(coordonatori);(2008).Social

Entreprise: A newmodel for poverty reduction and employment gene‐ration–anexaminationof the conceptandpractice inEuropeand theCommonwealthofIndependentStates,UnitedNationsDevelopmentPro‐gramme Bratislava Regional Bureau, EMES European Research Net‐work.4. Borzaga,C.;Salvatori,G.;Bodini,R.Galera,G.(2013).Socialeco‐

nomyandsocialentrepreneurship–SocialEuropeguide,volume4,Euro‐peanCommission,Directorate‐GeneralforEmployment,SocialAffairesandInclusion.Luxembourg.5. Cace,S.;Stănescu,S.M.(2011).Percepţiacadruluiinstituţionalşi

legislativdecătrereprezentanţiientităţilordeeconomiesocialăînStă‐nescu,S.,M.;Cace,S.:Alexandrescu,F.(coordonatori);Întreoportunităţişiriscuri:ofertadeeconomiesocialăînregiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est,EdituraExpert,Bucureştiwww.iccv.ro.6. Chaves,R.;Monzón,J.L.(2007).TheSocialEconomyintheEuro‐

pean Union, Centre International de Recherches et d’Information surl’économie publique, sociale et coopérative, The European EconomicandSocialCommittee,http://www.ciriec.ulg.ac.be.7. Chaves,R.;Monzón,J.L.(2012).ThesocialeconomyintheEuro‐

peanUnion.EuropeanEconomicandSocialCommittee,SummaryoftheReportdrawnupfortheEuropeanEconomicandSocialCommitteebyCIRIEChttp://www.ciriec.ulg.ac.be.8. Daniele,D.(coordonator);BucquoisdeP.;Nicholls,J.;RodadeF.;

Richardson,K.;Guene,C.;(2010).Learningforachange–abetterfuturefor the socal economy – baseline study, Ministry of Regional Develop‐mentPoland,www.diesis.coop.



9. Fraçzak,P.;Wygnański, J. (2008).ThePolishModelof theSocialEconomz: Recommendations foe Growth – an inivtation for discussion,FoundationforSocialandEconomicInitiatives,Warsaw,Poland.10. Hodorogel, R. G. (2011). Criza economică globală. Provocări

pentruIMM‐uriledinRomânia,Economieteoreticăşiaplicată,volumulXVIII,no.4(557)http://www.store.ectap.ro/articole/584_ro.pdf.11. Kuhle,H. (2007).TheexperienceofPublic‐privatePartnerships

în Financing Entrepreneurship in Eastern Germany and Poland înGiguère, S. (coordonator), Local innovation for Growth in Central andEasternEurope, LocalEconomic andEmploymentDevelopment,Orga‐nisationforEconomicCo‐operationandDevelopment.12. Nicolescu, O. (coordonator); Isaic‐Maniu, A.; Drăgan, M.; Nico‐

lescu, C.;Bâra,O.M.;Borcoş,M. L.; Lavric,V.; Stoian,G. (2013).CartaalbăaIMM‐urilordinRomânia2012,ediţiaaXI‐a,ConsiliulNaţionalalÎntreprinderilorprivateMicişiMijlociidinRomânia;MinisterulEcono‐miei,DepartamentulpentruIMM‐uri,MediudeAfacerişiTurism;Cor‐pulExperţilorContabilişiContabililorAutorizaţidinRomânia;http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/1374440400_Prezentare%20carta%20alba%20a%20immurilor%20din%20romania%202013.pdf.13. Spear,R.(2013).L’Economiesociale‐préparerleterrainpourdes

réponses innovantes face aux défis actuels, Commission Européenne,DirectionGénéraledel’Emploi,desAffairesSocialesetdel’Inclusionhttp://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1024&langId=en.14. Stănescu,S.M.(2012).Provocărileprocesuluideîmbunătăţirea

cadrului legal de funcţionare a entităţilor de economie socială –regiunilededezvoltareSud‐EstşiBucureştiIlfov,RevistaEuropeanădeEconomieSocială,anulII,nr.1/2012www.rees.ro.15. Stănescu, S.M. (coordonator); Asiminei, R.; Rusu, O.; Vîrjan, D.

(2012a).Profitpentruoameni–Raportdedeschidere în cadrulproiec‐tuluiModelulEconomieiSocialeînRomânia,ProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia,www.profitpentuoameni.ro.16. Stănescu,S.M.;Luca,C.;Rusu,O.;(2012).Reglementăricuimpact

comunitarşinaţionalasupradomeniuluieconomiei sociale,RevistadeEconomie Socială, Editura Hamangiu, vol. 2, nr. 2/2012, pp. 3‐23www.profitpentuoameni.ro.



17. Stănescu, S. M., (2013). Cadrul instituţional cu impact asupraeconomiei sociale, Revista de Economie Socială, vol. III, iulie 2013,nr.3/2013,EdituraHamangiu,pp.59‐76www.profitpentuoameni.ro.18. Stănescu, S. M. (coordonator); Asiminei, R.; Vîrjan, D. (2013).

Raportde recomandărialeconomiei sociale.România2013. ProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltarewww.profitpentuoameni.ro.19. Power,G.;Wilson,B.;Brandenburg,M.;Melia‐Teevan,K.; Lai, J.

(2012). A framework for action: social entreprise & impact investing,United Nations Global Compact, Rockefeller Foundation, Global Com‐pactOffice,UnitedNations.20. Vasiluţă‐Ştefănescu,M.(2013).Diagnozasociologicăaprofilului

identitaralorganizaţiiloreconomieisocialedinTimişoara, înVasiluţă‐Ştefănescu, M. (coordonator) Community‐University research partner‐shipsinsocialeconomy,EdituraBrumar,Timişoara.21. Varga,E.(2012).Trade‐offsBetweenRegulationandFosteringof

SocialEntreprises:theCaseofEUPolicies,NonprofitEnterpriseandSelf‐Sustainability Team NESsT Policy Position Paper, European Unionhttp://issuu.com/nesster/docs/no_free_ride.22. ComisiaEuropeană,(2010).Achiziţiiresponsabilesocial.Unghid

alaspectelor sociale care trebuie luate în considerare înproceduriledeachiziţiipublicehttp://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=606&furtherPubs=yes23. Fundaţia Alături de Voi (2011). Politici, practici şi tendinţe în

Economia Socială în România şi Uniunea Europeană în ansambluhttp://www.ropes.ro.24. Legea34/1998privind acordareaunor subvenţii asociaţiilor şi

fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şiadministreazăunităţideasistenţăsocialăcuprevederileşicompletărileulterioare,publicatînMonitorulOficialnr.29din27ianuarie1998.25. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi

completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr. 927 din23.12.2003.26. Legea 566/2004 Legea cooperaţiei agricole, cu modificările şi

completările ulterioare, Text actualizat în 2007 publicat în MonitorulOficial,parteaI,nr.1236din22.12.2004.



27. Legea 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţieipublicatînMonitorulOficial,parteaI,nr.172din28.02.2005.28. Legea448/2006privindprotecţiaşipromovareadrepturilorpe‐

rsoanelorcuhandicap,republicată,cumodificărileşicompletărileulte‐rioarepublicatăînMonitorulOficialnr.1006din18decembrie2006.29. Legea292/2011aasistenţei socialepublicată înMonitorulOfi‐

cialalRomâniei,parteaI,nr.905din20decembrie2011.30. Legea248/2013privindorganizareaşi funcţionareaConsiliului

EconomicşiSocialpublicată înMonitorulOficialalRomâniei,parteaI,nr.456din24iulie2013.31. MinisterulFondurilorEuropene(2012).Condiţionalităţiex‐ante

pentruaccesareafonduriloreuropene2014‐2020www.fonduri‐ue.ro.32. MinisterulMuncii,FamilieişiProtecţieiSociale(2010).Raportde

cercetare privind economia socială în România din perspectivă euro‐peanăcomparatăwww.mmuncii.ro.33. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (2012a). Lege

privindeconomiasocială,www.mmuncii.ro.34. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor

Vârstnice (2013). Analiză Socio‐Economică pentru programarea Fon‐durilorEuropene2014‐2020 îndomeniulantreprenoriat şieconomieso‐cială.ComitetulConsultativTematicOcupare,Incluziunesocialăşiser‐viciisociale,grupuldelucrutehnicAntreprenoriatşieconomiasocialăwww.mmuncii.rowww.fonduri‐ue.ro.



SOCIALECONOMYINROMANIA:RECOMMENDATIONSFORDEVELOPMENT[1]

SimonaMariaStănescu[2],CătălinLuca[3],AlinaBocai[4],

RomeoAsiminei[5],DanielaVîrjan[6]

AbstractThe article explores development potential of Romanian social economy (SE) byprojectingsomesolutionsandrecommendations for thesustainabledevelopmentofSE inRomania.Thearticlepresentsscenarios forthedevelopmentof theSE inRomania.Inthefirstscenario,thesocialenterprisesenjoythesameregimeasanyothereconomicalagent,havingafacilitateaccesstotheinstitutionalandfinancialresources. In the second scenario, social enterprises arebeingpromoted throughspecific support mechanisms. We have identified two strategic options in thesecondscenario:supportingthesocialenterprisesindependentlyfromtheemploy‐mentofthevulnerablegroupsandpromoting,besidessocialenterprises,thesocialinsertionenterprisesorientated towardsemployingvulnerablegroups.Undertak‐ing anyof the two scenarios involves a seriesof recommendations regarding thefinancial,legal,institutionalandsocialframeworkthatisbeinganalyzed.Thearticlearguesthat fulfilling theobligationsasamemberstateof theEuropeanUnion in‐

[1]FragmentsfromthearticlebelongtotheRecommendationsreportforthe2013

RomaniansocialeconomywithintheprojectPOSDRUTheModelofsocialeconomyinRomania co‐financed through the Social European Fund and implemented byAlternative Sociale Association in partnership with the University Alexandru IoanCuzafromIaşi, theAcademyofEconomicalStudiesandtheUnitedNationsProgramforDevelopmentRomania.

[2] Sociologist,Research Institute forQualityofLife,RomanianAcademy,13Sep‐tembrieRoad,no.13,Bucharest5,e‐mail:[email protected].

[3]Psychologist,SocialAlternativesAssociationfromIași,8A,CuzaVodăStreet,e‐mail:[email protected].

[4] UnitedNations Program forDevelopmentRomania, 48A, Primăverii Blvd, Bu‐charest1,e‐mail:[email protected].

[5]Sociologist,UniversityAlexandruIoanCuzafromIaşi,FacultyofPhilosophyandSocio‐PoliticalScience,theDepartmentofSociologyandSocialAssistance,11,CarolIBlvd,700506,e‐mail:[email protected].

[6]Economist, theAcademyofEconomical Studies,Bucharest, e‐mail:daniela_vir‐[email protected].



volves the undertaking of a strategic view with regards to social enterprises asentitiesofsocialeconomy(seconddevelopmentscenario).

Keywords:socialeconomy,socialenterprises,

insertionsocialenterprises,

Socialeconomyrepresentsacommonconcerntoidentifysomealter‐

nativeandinnovativesolutionstoaddressunemployment.InRomania,thefirstlegislativereferencesofSEwerein2002[1]andreflectawrongunderstandingoftheterm,indisagreementwiththeinternationalprin‐ciples(MinistryofLabor,FamilyandSocialProtection,2010;Stănescuetal,2012a).ThedefinitionofSEinthefinancingdocumentsofthepro‐jectsco‐financedbytheSocialEuropeanFund(FSE)throughtheOpera‐tionalProgramfortheDevelopmentofHumanResources(POSDRU)didnot bringmore clarity (MMFPS 2010, p. 35). Due to the lack of a SEdefinitionthatisunanimouslyacceptedatEuropeanandnationallevel(MMFPS,2010;Asiminei,2012a,p.3;Stănescuetal,2012,pp.6‐13)thepromotion of development measures in the SE field depends on thescientifically supported knowledge of the SE field and on the respectgiven to its specific traits. According to Law nr. 292/2011 on socialassistance, “social economy represents a sector that contains econo‐mical activities that, subsidiary andwith the condition ofmaintainingeconomical performance, include social objectives” (art. 6, lit. l).AccordingtoLawnr.292/2011“theorganizationandtheoperationoftheSEsectorisregulatedbyaspeciallaw”(art.54(4).ThepassingofaSElawissupportedbytheresultsoftheRomanianresearches(MMFPS,2010;ADV,2011,p.31;Caceetal,2011,p.68;Stănescu,2013,p.76).

Methodologicalframework

The drafting of the SE development scenarios was made throughqualityandquantity researchmethods: thedocumentaryanalysis, theprimaryandsecondarydataandthediagnosticanalysis.AnoriginalityelementwasrepresentedbythecreationofadatabaseoftheRomanian

[1]GovernmentDecisionnr.829/2002ontheapprovaloftheNationalPlanagainst

povertyandpromotionofsocialinclusion.



SE volumes (Stănescu et al, 2013, pp. 47‐52). The objective of thescientific research undertaking was to produce a diagnosis of thefinancial, legal, institutionalandsocial frameworkswithimpactontheRomanian SE in order to support the recommendations for the sus‐tainablepromotionofSE.The validationof the recommendations regarding thedevelopment

of SE was made in close collaboration and direct dialogue with theactivespecialistsfromtheSEfieldandalsowiththerepresentativesofthe academic and university environment. During April – June 2013,eightpublic consultation sessionswereorganized inorder to validatetherecommendationssuggestedbytheresearchteam.

Operating the social economy entities. European andnationalrelevantregulations

The SE forms that are recognized at European level are: coopera‐tives, associations, foundations and mutual aid organizations[1]. TheEuropean documents are referring to social enterprises, without de‐fining them. Although some undertakings were carried out to adoptEuropeanstatusesofSEentities[2], theonlyone that isenforcedsince2003 is for cooperatives (Ministry of Labor, Family and Social Pro‐tection, 2010, pp. 24‐5). According to the principle of subsidiaritybetweentheEuropeanandthenationaldecisionlevelandtheprincipleof national sovereignty, the European status of cooperatives does notcontradict the national regulations. Besides the support of thecooperatives’activity, the status has allowed the promotion in thosecountry where they were not regulated (United Kingdom of Great

[1] The partial equivalent for the Romanian mutual aid funds (CARs) of the

employeesandoftheretiredpersons.WementiontheinadequateuseoftheFrenchoriginneologism(mutual)intheRomanianSEbooks,insteadoftheRomaniantransla‐tion (case de ajutor reciproc). The translation of the French noun, according to theFrench –RomanianDictionary ismutualité = 1.mutuality, reciprocity 2.Mutual aidsystem(Haneş,1991,p.237)

[2] The status for settingupof EuropeanMutual Societies proposed in 1992 andwithdrawnin2006;Thestatusoftheassociationsandofthefoundationproposedin1992,andin1997.Allwerewithdrawnbecauseconsensuswasmissing.



Britain[1]) orwhere social prestigewas lowdue to the communist in‐fluences(thecountriesfromCentralandEasternEurope)(Chavesetal,2007, p. 70). In 2012, there were cooperatives running in all 30member and candidate states; associations and foundations ‐ in24ofthem[2] andmutual aid organisations ‐ in 21 of them[3] (Chaves et al,2012,pp.32‐3).TheSEentitiesregulatedinninememberstates[4]are:associations,

foundations,consumercooperatives,creditcooperatives[5]andproduc‐tion cooperatives[6], mutual aid associations[7], protected workshopsand public utility organizations[8]. Social cooperatives are running inBelgium, Italy, Luxemburg and Poland (MMFPS, 2010, p. 76; Spear,2013,p.13).In conformity with the SE principles recognized at European level

but also with the national enforced regulations, the SE entities fromRomania are: associations and foundations; non‐profit organizationsorganized as mutual aid organizations for employees (CARS) and forretired persons (CARP)[9]; credit cooperatives and rank 1 cooperativesocieties regulatedbyLawnr.1/2005with regards toorganizingandoperating the cooperative, with the subsequent adjustments andamendments. These are: handicraft cooperative societies, consumercooperativesocieties(COOP),exploitationCOOPs,agricultureCOOPs[10],housing COOP, fishery COOPs, transportation COOPs, forestry COOPsand other forms of COOP (MMFPS, 2010, p. 41). Other organizationforms that partially abide the principles of SE but whose activity is

[1] On the 12th ofMarch 2010, took place the third reading of a Bill namedCo‐operativeandCommunityBenefitSocietiesandCreditUnionsAct2010lll.

[2]ExceptCyprus,Ireland,LithuaniaandtheCzechRepublic.[3]ExceptCyprus,Croatia,Estonia,Germany,Lithuania,Poland,CzechRepublicand

Hungary.[4] Austria, Belgium, France, Germany, Ireland, Italy, Luxembourg, Spain and the

UnitedKingdomofGreatBritain.[5]ExceptLuxembourg.[6]ExceptLuxembourgandtheUnitedKingdomofGreatBritain.[7]ExceptAustriaandGermany.[8]ExceptFrance,Germany,ItalyandSpain.[9]CARinthefieldofinsuranceandhealthareweaklyrepresentedinourcountry

asmutualaidassociations(ADAMs).[10]RegulatedbyLawnr.566/2004of theagriculturecooperation,with the sub‐

sequentadditionsandamendments.



relevantforSE,are:thecommunityandthecompossesorate,authorizedprotected units and social objective societies,mutual aid associations(theADAMs)(Stănescuetal.,2012a,pp.51‐2).The Romanian researches regarding the way in which the people

working in SE entities understand the legislative framework are rela‐tively few. According to a quantity research carried out on the Timi‐şoara`s SE entities, the knowledge of SE is superficial and the self‐identification is low (Vasiluţă‐Ştefănescu, 2013). According to a 2011surveybasedonquestionnairecarriedoutinthedevelopmentregionsBucharest‐Ilfov and South‐East, the legislative framework was con‐sidered to be efficient especially by the CARs. The recent legislativeamendments[1] foreachtypeofESentity“hadan impactespeciallyonthe organization and the operation of the COOP” (Cace et al, 2011,p.68).ThemainproblemfacedbytheSEentitiesistheweakorganization

and representation, including the affiliation to SE international andnationalnetworks(MMFPS,2010,p.92;Asiminei,2012b,p.4).In2010,mostCOOPsandCARsdidnothavebranchesanddidnotbelongtoanyinternational networks. Comparatively, 39% of the SE entities fromthesenineEuropeanstateshadatleastonebranchatlocal,regionalorEuropeanlevel.Overaquarterofthesebelievedthatnetworks,partner‐ship and public image take second place among their strengths(MMFPS, 2010, pp. 88, 91). The pressure to support the economicalactivities isnot favorable forachangeas toassociatetoanetwork. Inthecontextofthecrisis“everythingcomesdowntothesustainabilityofthe activities carried out by the own organization,without looking toassociate,helporsupportotherorganizations”(Asiminei,2012b,p.5).Evaluatingtheefficiencyofthesesupportmeasuresdependsonthe

access to public interest information. An example is the lack oftransparencyinthecasewheretheprovisionsthatsupportauthorizedprotectedunitsarenotrespected.Accordingtoart.78,paragraphs2‐3,

[1]Therehasbeenaselectionforanalysisoftherecentregulationswithimpacton

theSEentitiesadministration: fortheNGOs:GDnr.68/2003onsocialserviceswiththe subsequent additionsandamendments, for theCARs:Lawnr. 93/2009onnon‐banking financial institutions (IFN); for the COOPs: Law nr. 1/2005 on the admi‐nistrationofthecooperative.



Lawnr. 448/2006 regarding theprotection and the promotion of thehandicappedpersons, republished,with the subsequentadditionsandamendments, amountsofmoneyarebeingperiodically collected fromthe “public authorities and institutions, from legal persons, public orprivate, that do not employ handicapped persons.” There is no clearmention of the measures to be taken if these provisions are notrespected.Evenwhentheamountsofmoneyarecollected, thereisnoexactknowingofhowmuchmoney isreturnedtothebenefitof thoseon the behalf of whom this money were collected: the persons withdisabilities.The suggestions to review the regulations with regards to the

operating of the SE entities have in view the harmonization of thecurrent legislation and its development. The first category shall startwiththeidentificationoftheun‐harmonizedprovisionssimultaneouslyapplied to a SE entity. The second category involves identifying theEuropean support trends for SE and embracing the right elementswithin the national context. Regarding the first category of legislativeamendments,thispresentsalltheelementsforanimmediatestart.Thesecond category of recommendations involves the political will ofundertakingastrategicviewonSE,especially in therelationshipwiththeothereconomicalplayersfromthemarket.As an example for the first category, the CARs and the CARPs are

runningbasedonthespecificregulationsoftheassociationsandfoun‐dations[1], but also of the non‐banking financial institutions (IFNs)[2].TheCARshaveaseriesofregulations[3]thatdifferfromtheonesoftheCARPs[4].TheobjectiveoftheCARsiscommon:tosupportandprovidemutual aid to its members by offering loans with interest. Only theCARPscanprovideconnectedactivitiesofsocial,cultural,touristictype.Inasimilarway,theagricultureCOOPsabidetoLawnr.1/2005andtoLawnr.566/2004,thatistheLawofagriculturecooperation,withthesubsequentadditionsandamendments.

[1]OUG26/2000onassociationsandfoundations.[2]Law93/2009onIFNs.[3]Lawnr.122/1996onthelegalstatusoftheCARsandtheirunions,republished.[4]Lawnr.540/2002onthelegalstatusoftheCARPs.



The persons employed by the SE entities from the developmentregionsBucharest‐IlfovandSouth‐Easthavesuggestedtomentionthefinancial supportmechanismswithin the law(Caceetal,2011,p.68).ThepartialresponseofthelegislativeframeworktotheneedsoftheSEentities imposes tomakeanassessmentper typeofentity inorder tosimplify and decrease the bureaucratic procedures. The proposals ofthe NGOs were: financing (sponsorships, donations, 2%), providingsocial services (improving the public‐private partnership), regulatingthearisingareassuchasthepalliativecareservices)andupdatingtheClassificationofjobsinRomania.ThefirstcategoryofrecommendationsfromtheCARshasincluded:

the interpretation of some legal documents or procedures (incomes,recovering of debts, interests) and a better collaboration with theNationalBankofRomania.COOPhasproposedmeasuresregardingtheright to use lands (Stănescu, 2012, pp. 14‐7). There has also been aproposal to facilitate the accreditation procedures for the socialservicesproviders and tomaintain theMMFPSPV subsidies accordingto Law nr. 34/1998 on the provision of subsidies to Romanianassociationsandfoundationsthatarelegalentitiesandthatsetupandmanage social assistance units, with the subsequent provisions andadditions.Forthesecondcategoryofrecommendations,itisdesirabletoclarify

thereportbetweenaSElawandtheregulationsofeachSEentity.Theidea to pass a SE law has support, but there is a fear that thismight“damage”whathasbeenobtainedforeachentitysofar.TheadoptionofthesocialenterprisestatusinRomaniaiswelcomedbytherespondentsduetothecapacitytorecognizetheSEparticipants.Weshouldnotstopthe setting up of hybrid legal forms that are adapted to the arisingdemands of the market. Once the status of the social enterprise isclarified,thereisaneedtoidentifyandadoptcertainmechanismsthatsupporttheSEentities.The managers of the SE entities from nine European states[1] as‐

sessedthefinancialinstabilityofthefinancialandcompetitiveenviron‐

[1] Austria, Belgium, France, Germany, Ireland, Italy, Luxembourg, Spain and the

UnitedKingdomofGreatBritain.



ment as being themain threats in the carrying out of the enterprisesactivities(MMFPS,2010,p.91).ThecomparativeanalysisofSEintheCentralandEasternEuropean

countries and in the Independent States Community emphasizes thedependenceoftheSEentitiesdevelopmentonalegalframework“thatis not disadvantageous for social enterprises in comparison withbusinessorganizations–alegalframeworksthatisnotover‐restrictiveor over‐regulated, but that allows flexible entrepreneurial activities”(Borzaga et al, 2008, p. 7). The specific legislation is insufficientlydefined andwas evaluated as being one of the threats in the way ofpromotingSEandentrepreneurshipinitiative(MMFPSPV,2013,p.53).Theadoptionofsomefinancialsupportmeasuresforthenewsetup

entities (start‐up)would clarify the report between theminimum aidprovision and the support given through co‐financed FSE projects,through business incubators or SE incubators. The undertakings toreview the lawwouldbe convergentwith the ex‐ante conditionalitiesincorporatedinthethemeobjectivethatiscommittedtoemployment:“theexistenceofaglobalstrategyforthesupportthatfavorstheinclu‐sionofstart‐upenterprises”)(MinistryofEuropeanFunds,2012,p.8).

Scenariosand recommendations for thedevelopmentofsocialeconomy

Formulating some recommendations for SEentails a seriesof risksduetoboththeoverlappingandtheambiguityoftheconceptsandalsototheimpacthadbytheundertakingofdifferentstrategicoptions.Wepresent hereinafter the recommendations for the financial, legal,institutionalandsocialframework,withthementionthattheactionofarecommendationexceedsthebordersofasingleframework.WeproposetwoscenariosfortheSEdevelopmentinRomania,both

being included in theundertaking fora strategicviewonSE from thepartof thepolicydecisionmakers. Inthis lineofresponsibilityunder‐taking as member state, we shall use the phrase social enterpriseaccording to the European recommendations for SE. This does notintend to suggest the obligatory character of the legal regulation as a



decidingfactorforthegoodoperationofSEinRomania,butitdoesnotexcludeiteither.Within the first SE development scenario, the social enterprises

enjoythesameregimeasanyothereconomicalagent,havingafacilitateaccess to the institutional and financial resources.Within the secondscenario, social enterprises are promoted through specific supportmechanisms. In the second scenario,we have identified two strategicoptions:• the support of social enterprises, independent from the employ‐

mentofthevulnerablegroups;•thepromotion,besidesthesocialenterprises,ofthesocialinsertion

enterprises,orientatedtowardsemployingvulnerablegroups.According to art. 5, paragraph 1 of the draft SE Law that was

submittedin2012bytheMMFPS,“thesocialinsertionenterprise”–isdefined as “the social enterprise that carries out activities with thepurposeofprofit, butuses theobtainedprofit to createnew jobsandhastheobligationtoemploypersonsbelongingtovulnerablegroups”.We specify that the use of the profit in the interest of its membersincludingtoproducenewjobsissspecifictraitforallsocialenterprises.Thenameofthefirstscenariocouldhavebeen“SEentities”,aname

frequentlyencounteredintheRomanianspecializedliterature.Theuseof this phrase would have suggested the inertial continuation of thestate of things. In our opinion, the resistance to changewould not beequivalent to a strategicoptiononSE.We couldhavenamed the firstscenario“specific formsofSEorganization”or“SEorganizations”.Thelast optionwould have validated the inadequate translation from thespecialized international literature into theRomanian language. In thesametime,itwouldhavepromotedtheideathattheNGOsarethemainplayers of SE inRomania.Themessage is supportedby theirmassivepresence in the implementation process of the projects that are co‐financed through the FSE, in comparisonwith other SE entities fromRomania.Asan impacton theSEperception, theoversimplificationofall forms of SE organization from our country that that creates apopular image of them as NGO, is conceptually equivalent with theoversimplificationofSEthatleadsthemtobeviewedasinsertionfactor



for the vulnerable groups. The contribution of the NGOs in SE issignificant,butnotsingular.Thenameofthefirstversionofthesecondscenariocouldhavebeen

“socialcooperatives”accordingtotheregulationsfromotherEuropeanstates (Belgium, Italy, Luxembourg, Poland). This umbrella phrasewould have indirectly promoted the idea of cooperatives as themainplayerof SE.The riskwouldhavebeen that someotherSERomanianentities(associations, foundations,CARs,andsoon)wouldnotunder‐take the affiliation to the social cooperative as umbrella definition.Similartootherpost‐communistcountries,thenegativeconnotationofthecooperative,doubledbytheinformationlevelandtherelativelylowawareness of the citizen would decrease the involvement in the SEactivities.Thenameofthesecondoptionfromthesecondscenariocouldhave

been“socialinsertionenterprises”,similartotheEuropeanspecializedliteratureandtothe2012SEdraft law.Theoptionforsocial insertionenterpriseswasbasedontheemphasisofthedifferencebetweenthemand the social enterprises with regards to the employment of thevulnerablegroups.Oncethisconnectionwasclarified,undertakingtheresponsibilityforthesecondscenario,thesecondoption(thelegislationfortheassistedemploymentofthevulnerablegroups)doesnotexcludethenamesocialinsertionenterprise.WepresenthereinafterthescenariosforexploringtheRomanianSE

potential with the mention that some directions for action are validregardlessof the scenario thatwas chosen.We recommendprovidingprioritytotheactiondirectionsthatarecommontoallthreescenarios.In order to make progress in the development of one of the twoscenarios, some key recommendations were formulated for eachscenario. Pursuing these scenarios by the enactment of the recom‐mendations,we expect that the political decisionmakers shall inducevisiblechangesontheRomanianSE.

TableScenariosforthedevelopment

ofsocialeconom

yinRom

ania

Fram

ewor

k Fi

eld

Scen

ario

1

Soci

al

ente

rpri

ses

Scen

ario

2

2.1.

Soc

ial

ente

rpri

ses

2.2.

Soc

ial i

nser

tion

ent

erpr

ises

Fina

ncia

l

Fina

ncin

g so

urce

s fr

om th

e ba

nkin

g sy

stem

for

SE

deve

lopm

ent

Info

rmin

g th

e so

cial

ent

erpr

ises

on

the

finan

cing

sou

rces

from

the

bank

ing

syst

em a

vaila

ble

for

SE d

evel

opm

ent

Info

rmin

g an

d ra

isin

g th

e aw

aren

ess

of th

e ba

nks

abou

t the

rol

e th

ey c

an p

lay

to s

uppo

rt S

E in

R

oman

ia

Expl

icit

men

tion

ing

of th

e so

cial

ent

erpr

ises

am

ong

the

elig

ible

app

lican

ts

Co‐i

mpl

icat

ing

the

bank

s to

ada

pt th

e in

tern

atio

nal p

rogr

ams

in o

rder

to d

evel

op S

E in

R

oman

ia

Men

tion

ing

the

soci

al e

nter

pris

es a

mon

g th

e el

igib

le a

pplic

ants

Men

tion

ing

the

soci

al in

sert

ion

ente

rpri

ses

amon

g th

e el

igib

le a

pplic

ants

T

echn

ical

ass

ista

nce

for

the

elig

ible

app

lican

ts in

the

proc

ess

of d

raft

ing

finan

cing

app

licat

ions

Tec

hnic

al a

ssis

tanc

e fo

r a

peri

od o

f1‐3

yea

rs p

rovi

ded

to th

e fin

ance

d so

cial

ent

erpr

ises

Att

ract

ing

and

prom

otin

g th

e et

hic

and

solid

ary

finan

cing

ban

ksFi

nanc

ing

prog

ram

s fo

r so

cial

ent

erpr

ises

Fina

ncin

g pr

ogra

ms

for

soci

al in

sert

ion

ente

rpri

ses

Euro

pean

pr

ogra

ms

for

SE

deve

lopm

ent

Info

rmin

g th

e so

cial

ent

erpr

ises

on

the

Euro

pean

pro

gram

s fo

r SE

dev

elop

men

tM

enti

onin

g th

e so

cial

ent

erpr

ises

am

ong

the

elig

ible

app

lican

tsM

enti

onin

g th

e so

cial

ent

erpr

ises

am

ong

the

elig

ible

app

lican

ts

36 Vol. III • Nr. 5/2013

Fram

ewor

k Fi

eld

Scen

ario

1

Soci

al

ente

rpri

ses

Scen

ario

2

2.1.

Soc

ial

ente

rpri

ses

2.2.

Soc

ial i

nser

tion

ent

erpr

ises

Men

tion

ing

the

soci

al in

sert

ion

ente

rpri

ses

amon

g th

e el

igib

le a

pplic

ants

T

echn

ical

ass

ista

nce

for

the

elig

ible

app

lican

ts in

the

proc

ess

of d

raft

ing

finan

cing

app

licat

ions

Lega

l

Reg

ulat

ion

of th

e SE

fiel

d

Pass

ing

the

SE la

wFi

scal

faci

litie

s fo

r so

cial

ent

erpr

ises

Fi

scal

faci

litie

s fo

r so

cial

inse

rtio

n en

terp

rise

s

Reg

ulat

ion

of th

e SE

ent

itie

s op

erat

ion

Ass

essi

ng th

e ef

ficie

ncy

of th

e re

gula

tion

s fo

r th

e op

erat

ion

of th

e R

oman

ian

soci

al e

nter

pris

esA

sses

sing

the

effic

ienc

y of

the

regu

lati

ons

to s

uppo

rt th

e em

ploy

men

t of t

he v

ulne

rabl

e gr

oups

Reg

ulat

ions

for

soci

al e

nter

pris

es

Reg

ulat

ions

for

soci

al in

sert

ion

ente

rpri

ses

Supp

ort m

echa

nism

s, in

clud

ing

finan

cial

Su

ppor

t mec

hani

sms

com

plem

enta

ry b

ut n

ot e

xclu

sive

Dra

ftin

g a

stat

isti

cal i

ndic

ator

s sy

stem

for

the

mon

itor

ing

and

the

eval

uati

on o

f soc

ial

ente

rpri

ses

perf

orm

ance

s

Inst

itut

iona

l

Inst

itut

iona

l bu

ildin

g

Dra

ftin

g a

nati

onal

str

ateg

y of

SE

deve

lopm

ent

Und

erta

king

the

inst

itut

iona

l res

pons

ibili

ty, e

xclu

sive

or

part

ially

for

the

deve

lopm

ent o

f SE

in R

oman

ia

The

coo

pera

tion

of

the

SE e

ntit

ies

wit

h th

e lo

cal

auth

orit

ies

Dra

ftin

g lo

cal d

evel

opm

ent p

lans

for

SE

Man

agin

g th

e lo

cal r

esou

rces

for

supp

orti

ng s

ocia

l ent

erpr

ises

for

the

goof

of

the

com

mun

ity

Soci

al

Leve

l of

acce

ptan

ce a

nd

awar

enes

s

Info

rmin

g an

d ed

ucat

ing

the

citi

zens

wit

h re

gard

s to

SE

Sti

mul

atin

g a

soci

al r

espo

nsib

le fi

nanc

ial b

ehav

ior

37Vol. III • Nr. 5/2013

Fram

ewor

k Fi

eld

Scen

ario

1

Soci

al

ente

rpri

ses

Scen

ario

2

2.1.

Soc

ial

ente

rpri

ses

2.2.

Soc

ial i

nser

tion

ent

erpr

ises

Invo

lvem

ent o

f th

e ci

tize

ns

Prom

otin

g vo

lunt

eer

prog

ram

s

Ado

ptin

g so

me

finan

cial

mec

hani

sm to

sti

mul

ate

the

invo

lvem

ent o

f the

ci

tize

ns

38 Vol. III • Nr. 5/2013



Regardless of the selected scenario, it is essential to inform the SEentitiesontheexistent financingsourcesandtheEuropeanprograms,to include the social enterprises among the eligible applicants and toensuretechnicalassistancefortheeligibleapplicants.SocialenterprisesneedtobefinancialsupportedintheiractivitiesandthebanksandtheEuropeanprogramscanprovidethissupport.The SE financing can be done through institutions that are specia‐

lized in the financial support of the social enterprises or through themainstreaminstitutionsthatattendeligibleclientswhopaytheirdebts.Promoting the “patient capital” by the first category of specializedfinancersrespondstothespecificoftheSEentrepreneurial initiatives.The involvementof thepublicauthorities in the financingprocesscaneaseandactsasacatalystfortheinterestoftheinvestors,regardlessofthepreviousexperience in the fieldof financing thesocialenterprises(Kuhle,2007,p.226;Fraçzaketal,2008,pp.44‐5;Varga,2012,p.28;Daniele, 2010, pp. 25‐32). The financing of the social enterprises byinvestors, corporations and public authorities (mainstream) impliesgoing through some common parallel but complementary steps:prioritizing the involvement, defining a strategy and choosing theapproachesforitsachievement(Poweretal,2012,p.4).Inthecontextofglobalizationandinternationalcompetition,making

the banks aware of the SE development depends on embracing theprinciplesofethicalandsolidaryfinancing.CSRisoftenmistakenwithSE, although the two concepts have different approaches of the labormarket.TheoversimplificationofSEsotheyareseenasCSRandpimp‐ingtheCSRprogramsinthenameofSErepresentsariskthattheyshallnotmanagetosupporttheSEentities.OtherchallengesinencounteredintheprocesstoopenthebankingsystemtowardsSEdevelopmentare:the low influence of the state on the strategies of the banks and theoperationofthebanksaccordingtotheinternationalprinciples.Inthecontext of the economical crisis, the banks tend to consolidate thesuccessinternationalmodels.Thecreditriskiscurrently100%foralleconomicalagentsthatuse

the financial‐banking market. Because of the provisions account thatmust be created depending on the amount of money that is beingborrowed, the access to the credit system is limited. Similar to the



programs “First house” or “Bank for houses”, it is possible to adopt agovernmental guarantee system that eases the access of the socialenterprisestothefinancial‐bankingmarket.Werecommenddraftingamethodology that situates social enterprises in the assessment proce‐duresofthecreditrisk.TheSEdraftLawsubmittedin2012bytheMMFPSprovidesthefact

that the social insertion enterprises could benefit from facilities fromthepartofthelocalpublicadministrationthroughmicro‐credits.Suchafacilitycouldbeextendedto theentirespectrumofsocialenterprises,not only by the social insertion enterprises (art.). The setting up ofsome credit‐financing institutions committed to the social enterpriseswouldfacilitatetheaccessiontothefunds.The passing of the SE law in Romania piques the interest of the

publicandissupportedasa“goodindicatorofthepoliticalawarenessonthismatter”(ADV,2011,p.12)asfarasitdoesnot“damage”whatwasbuiltintimeforeachlegalformoforganization.TherecognitionofsocialandsolidaryeconomyinFrance(attheendofthe1980s),intheWalloniaregionofBelgium(1990), inLuxembourgandthepassingofthe SE law in Belgium (2008), Greece and Spain (2011) have contri‐buted to the acknowledgement of the role played to ensure theindividualwelfareintherelationshipbetweenthestateandthemarket.TheSEbillswereinitiatedin2012,inPolandandinPortugal.Aprojectintended to regulate solidary economy has failed in France (MMFPS,2010,p.97;ADV,2011,p.13;Chavesetal,2012,pp.29,48).Regardlessofthescenariothatwasadopted,itisnecessarytoassess

theefficiencyof the regulations regarding theadministrationof socialenterprises, especially in the relation with the employment of vulne‐rablegroups.Dependingon theresultsof the twocomplementarybutimpendentexercises,areviewofthelegislationcanbedecidedupon.Supposethatadoptingoneofthetwoversionsofthesecondscenario

takesplace(2.1.Socialenterprisesor2.2Social insertionenterprises),financingisthefollowingaspectthatmustberesolved.Thedecisiontoprovidefinancialsupportonlytothesocialinsertion

enterpriseswould decrease the interest of other social enterprises toparticipate in theundertakings forregistrationandpotentialcertifica‐tionthatarecurrentlymentionedintheBill(art.9).Theobtainedresult



wouldbeaconversedeffecttotheoneanticipatedbythecoagulationofsocial enterprises.We recommend to identify some financial supportmechanismsforallsocialenterprises(forexampleinthecaseofstart‐ups),especiallybutwithoutlimitingtothesocialinsertionenterprises.Therefore, social enterprises can be supported also by giving a “2%quotaof the income tax” that is unsharedby the tax‐payers.This factdoesnotexcludegivinga2%forSEdirectlybythecitizens.The exemption from the start up authorization/re‐authorization

taxes for the social enterprises that have aminimum number of em‐ployeesdeterminestheincreaseofthenumberofSEemployees,similartotheEuropeantrend.We recommend the exemption from the profit tax for the social

enterprises that have a minimum number of employees and complywith the condition that at least 75% of the funds obtained from theexemption is reinvested for restructuring or purchasing technologicalequipments, machineries, tools, work installations and/or revampingthe work places, according to the conditions provided by Law nr.571/2003regardingtheFiscalCode,withthesubsequentadditionsandamendments.In close connection with the support provided to the Romanian

social enterprises but regardless of the selected scenario, we recom‐mendthedraftingofastatisticalindicatorssystemformonitoringandassessingtheperformancesofsocialenterprisesandtheintroductionofthe satellite accounts. This undertaking has substantiated the evalua‐tion and the monitoring of the objectives included in the NationalstrategyfortheSEdevelopment.Regardlessofthechosenscenario,thelegislativeundertakingsmade

so far give us the right to believe that the MMFPSPV has taken theinstitutionalresponsibilityforSEdevelopmentinRomania.ThedraftingofaNationaldevelopmentSEstrategyimplieshavingan

analysisof theresponsibilitieshadbythevarious institutionalplayersofthecentralandlocalpublicadministrationinrelationwithSE.Settingup an inter‐ministry commission for SE that is managed by theMMFPSPVwould ensure a connectionwith all the interested players,including the representation forums for the interest of the socialenterprisesatcentrallevel.



IncludingSE in theregional/countystrategies fordevelopmentandinthelocaldevelopmentplanswouldspeedupthedevelopmenteffortsofthisfield.ThedraftingofsomelocalSEdevelopmentplanscouldbethe responsibility of a local commission that is subordinated to thecentralSEdepartment.Resolving the social problems facedby the community depends on

the capacity to efficiently monitor the available local resources. Thegearupofthelocaldecisionmakersandtheapproachofa“bottomup”community development strategy makes it necessary to identify theneeds of the community. Promoting the public‐private partnershipallows the identification of the community needs and of the possiblesolutionsthroughspecificSEactivities.TheDirectives 2004/17/CE1and2004/18/CE2 regarding the regu‐

lationofthepublicacquisitionsatEuropeanlevelallowtheformulationofsomeselectioncriteria thatrendervaluable thesocialaspects,withtheconditionthat“theyarerelevant for theobjectof thecontract(…)they are proportional with its demands and are subject to the com‐pliancewiththeprinciplesofprofitablenessandofequalaccessforallEU providers” (CE, 2010, p. 5). Such an undertaking is foreshadowedalso in the SE Bill proposed by the MMFPS (2012, art. 19) and sup‐portedbythesocialenterprises(forexampleADV,2011,pp.31‐2).Thecentralandlocalpublicauthoritiescanrecognize,stimulateand

promotetheactivityofthesocialenterprisesbyintroducingsomecrite‐riathatfavorthemintheofawardingproceduresforpublicacquisitioncontracts, concession agreements for public works and concessionagreements for services. According to the principles of social respon‐sible public acquisitions, the law can provide aminimum quota fromthebudgetofthecontractingauthoritytobeallocatedtothecontractssignedwiththesocialenterprises.Promotingtheprinciplesofsocialresponsiblepublicacquisitionscan

bedonealso throughthepreemptiverightassignedto the localsocialenterpriseswhentheauthoritiesofthelocalpublicadministrationarecontractingproductsandservices.The association of the social enterprises into federations that are

recognizedatnationalandinternationallevelallowsabetterrepresen‐tation of their interests and consultation regarding the strategic deci‐



sionswith impact on their activities. Such an associationwould allowthe social enterprises to build a known brand of SE including by thecarryingoutsomeinformationcampaignsfortheSEtrademark.TheSEconcept,principlesandvaluesarelittleknownbythepublic

atlarge,factthathinderstheinvolvementofthecitizensinSE.Thepro‐motionof SE contributes to the increaseof the acceptance level of SEactivitiesandraisesawarenessaboutthem.ItispossibletoperiodicallyorganizesomeinformationandawarenesscampaignsinordertocreateinformationopportunitiesonSEandalsocounselingopportunities forthe set up of social enterprises. The dissemination of informationregardingtheexamplesofSEgoodpracticesthatcanbeimitatedortheprocedures for settingupa social enterprise canbedone through theinformationcentersandthecountycouncils.TheycancollaboratewiththecountydepartmentsforSE.The involvementof thecitizens isconditionedwhether theyaccept

theSEvaluesandwhethertheyareawareoftheimpacthadbytheSEactivities.Oneoftheobstaclesistheexistentechowithinthesocialme‐moryregardingtheexperienceofcollectivizationduringthecommunistregimeperiod.ThedefiningelementsforacceptingandforbeingawareofSEcomeupduring the initialperiodof thesecondarysocialistpro‐cess,andtheschoolwasthebestagent.Theactiveinvolvementofciti‐zens inSE iscatalyzedbyacquiringand internalizingsomesecondaryknowledge and abilities of social solidarity, participation and socialresponsibility;by theassimilationof theoreticalknowledgeonSEandalsobygoingthroughsomeinternshipphaseswithinsocialenterprises.The introductionofsomeSErelatedsubjects/lessons in theeducationprogramsof elementary schools andhigh school shall raise the infor‐mation level of the future citizens that will chose to become entre‐preneurs.ThedevelopmentoftheSMEssectoringeneral,theSEinparticular,

isfavoredbytheparticipationintrainingcoursesforentrepreneurship,management and specialization, including at the level of universities(Hodorogel, 2011, p. 124; Nicolescu et al, 2013, p. 29, Borzaga et al,2013,p.90).TheFSEprojectshaveorganizedmastersandpost‐gradua‐tecoursesonSEandhaveintroducedintheCORthestandards112032SE entrepreneur, 112035 social enterprise manager and 341206 ES



specialist. We recommend continuing the programs that subsidy thestate budget places for university education. We recommend to for‐mulate the standard for social insertion counselor and to organizecoursesforallinterestedpersonsandtomakethesecoursesaccessible.Once Romania passes the European framework for qualifications andharmonizes the European credit system within the vocational andtraining education[1], there would be an official recognition of theknowledge that was informally acquired, fact that is relevant for thepersonswithalowlevelofeducationbutwithvarioushandicraftskills.TheinvolvementinSEisbasedonpromotingvariousvolunteerpro‐

gramsbutalsoonadoptingsomefinancialmechanismsthatactasincen‐tives for the involvement of the citizens. Similar to the European ex‐perience(Belgium,Denmark,France,andHolland)werecommendintro‐ducing the system of donation bonus. Anyone who donates or contri‐butestothecredit‐financingfundsreceivessomebonusthatcanbeusedtopurchaseproductsandservicesprovidedbythesocialenterprises.The public authorities can issue SE vouchers to those citizens who

desiretopurchaseproductsandservicesfromthesocialenterprises.Itispossible to subsidize thesewhen they are given to vulnerablepersons,whocaninthiswaybenefitofsupportinvariousdomesticactivitiesthatdue to all sorts of reasons they can no longer carry out (cleaning thehouse,groceryshoppingordoingthelaundryforelders).The financing of the social enterprises based on the public‐private

partnership can rely on the involvement of the local public authoritiesalongsidewithafinancer,apublicorprivateentitythatensurestechnicalassistance,andlastbutnotleastthesocialenterprise.Thesupportofthesocialenterprisesfromthemomenttheyaresetupforaperiodofone‐threeyearsaftersetup,ensurestheirsurvivalonthemarket.The assessment of the involved costs and of the short,medium and

longtermeffectscansubstantiatetheoptionforoneofthescenariospre‐sentedabove.Regardlessoftheselectedscenario,werecommenddraft‐ing theNational strategy for SE development and a national planwithmeasurableobjectivesthatallowtheassessmentoftheprogressmade.

[1]EuropeanCreditSystemforVocationalEducationandTraining(ECVET).



References

1. Asiminei, R. (2012a). Social economy – conceptual limitations.Journal of Social Economy, nr. 1/2012, bilingual magazine, vol. II,HamangiuPrintingHouse,pp.3‐21www.profitpentuoameni.ro.2. Asiminei,R.;(2012b).Secondaryqualityanalysisreport,Research

report drafted within the project Social Economy Model in Romania,University“AlexandruIoanCuza”fromIaşi(unpublishedreport).3. Borzaga,C.;Galera,G.;Nogales,R.(coordinators);(2008).Social

Enterprise: A newmodel for poverty reduction and employment gene‐ration–anexaminationof the conceptandpractice inEuropeand theCommonwealthofIndependentStates,UnitedNationsDevelopmentPro‐gramBratislavaRegionalBureau,EMESEuropeanResearchNetwork.4. Borzaga,C.;Salvatori,G.;Bodini,R.Galera,G.(2013).Socialeco‐

nomyandsocialentrepreneurship–SocialEuropeguide, volume4,Eu‐ropeanCommission,Directorate‐GeneralforEmployment,SocialAffairsandInclusion.Luxembourg.5. Cace,S.;Stănescu,S.M. (2011).Theperceptionof the institutio‐

nal and legislative framework that the social economy entities repre‐sentatives have in Stănescu, S., M.; Cace, S.: Alexandrescu, F. (coordi‐nators);Between opportunities and risks: the social economy supply inthedevelopmentregionsBucharest‐IlfovandSouth‐East,ExpertPrintingHouse,Bucharest,www.iccv.ro.6. Chaves, R.; Monzón, J.L. (2007). The Social Economy in the

EuropeanUnion, Centre International de Recherches et d’Informationsur l’économie publique, sociale et coopérative, The European Econo‐micandSocialCommittee,http://www.ciriec.ulg.ac.be.7. Chaves, R.; Monzón, J.L. (2012). The social economy in the

EuropeanUnion.EuropeanEconomic and Social Committee, Summaryof the Report drawn up for the European Economic and Social Com‐mitteebyCIRIEChttp://www.ciriec.ulg.ac.be.8. Daniele,D.(coordinator);BucquoisdeP.;Nicholls,J.;RodadeF.;

Richardson,K.;Guene,C.;(2010).Learningforachange–abetterfuturefor socialeconomy–baseline study,MinistryofRegionalDevelopmentPoland,www.diesis.coop.



9. Fraçzak,P.;Wygnański, J. (2008).ThePolishModelof theSocialEconomy: Recommendations for Growth – an invitation for discussion,FoundationforSocialandEconomicInitiatives,Warsaw,Poland.10. Hodorogel,R.G. (2011).Theglobal economic crisis. Challenges

fortheRomanianSMEs,Theoreticalandappliedeconomy,volumeXVIII,no.4(557)http://www.store.ectap.ro/articole/584_ro.pdf.11. Kuhle,H. (2007).TheexperienceofPublic‐privatePartnerships

in Financing Entrepreneurship in Eastern Germany and Poland inGiguère, S. (coordinator), Local innovation for Growth in Central andEasternEurope, LocalEconomic andEmploymentDevelopment,Orga‐nizationforEconomicCo‐operationandDevelopment.

12. Nicolescu, O. (coordinator); Isaic‐Maniu, A.; Drăgan, M.; Nico‐lescu, C.; Bâra, O. M.; Borcoş, M. L.; Lavric, V.; Stoian, G. (2013). Thewhite paper of the Romanian SMEs 2012, the XIth edition, NationalCouncil of the Romanian private Small and Medium Enterprises; Mi‐nistry of Economy, Department for SMEs, Business Environment andTourism; Romanian Office of Expert Accountants and Authorized Ac‐countants.http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/1374440400_Prezent

are%20carta%20alba%20a%20imm‐urilor%20din%20romania%202013.pdf13. Spear,R.(2013).L’Economiesociale‐préparerleterrainpourdes

réponses innovantes face aux défis actuels, Commission Européenne,DirectionGénéraledel’Emploi,desAffairesSocialesetdel’Inclusionhttp://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1024&langId=en.14. Stănescu, S. M. (2012). The challenges of the process for im‐

provingthelegalframeworkthatoperatesthesocialeconomyentities–development regions South‐East and Bucharest Ilfov,European SocialEconomyMagazine,yearII,nr.1/2012www.rees.ro.15. Stănescu, S. M. (coordinator); Asiminei, R.; Rusu, O.; Vîrjan, D.

(2012a).Profitforpeople–OpeningreportwithintheprojectTheSocialEconomyModel inRomania,UnitedNationsProgram forDevelopmentRomania,www.profitpentuoameni.ro.16. Stănescu,S.M.;Luca,C.;Rusu,O.;(2012).Regulationswithcom‐

munity and national impact on the field of social economy, Social



EconomyMagazine,HamangiuPrintingHouse,vol.2,nr.2/2012,pp.3‐23www.profitpentuoameni.ro.17. Stănescu,S.M., (2013). Institutional frameworkwith impacton

socialeconomy,SocialEconomyMagazine,vol.III,July2013,nr.3/2013,HamangiuPrintingHouse,pp.59‐76www.profitpentuoameni.ro.18. Stănescu, S. M. (coordinator); Asiminei, R.; Vîrjan, D. (2013).

Recommendations report for social economy. Romania 2013. UnitedNationsProgramforDevelopmentwww.profitpentuoameni.ro.19. Power,G.;Wilson,B.;Brandenburg,M.;Melia‐Teevan,K.; Lai, J.

(2012). A framework for action: social enterprise & impact investing,United Nations Global Compact, Rockefeller Foundation, GlobalCompactOffice,UnitedNations.20. Vasiluţă‐Ştefănescu,M.(2013).Thesociologicaldiagnosisofthe

identityprofileof thesocialeconomyorganizations fromTimișoara inVasiluţă‐Ştefănescu, M. (coordinator) Community ‐University researchpartnershipsinsocialeconomy,EdituraBrumar,Timişoara21. Varga,E.(2012).Trade‐offsBetweenRegulationandFosteringof

SocialEnterprises:theCaseofEUPolicies,NonprofitEnterpriseandSelf‐Sustainability Team NESsT Policy Position Paper, European Unionhttp://issuu.com/nesster/docs/no_free_ride22. Comisia Europeană, (2010). Social responsible acquisitions. A

guide of the social aspects that must be considered in the publicacquisitionsprocedures.http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=6

06&furtherPubs=yes23. AlăturideVoiFoundation(2011).Policies,practicesandtrendsin

Social Economy in Romania and in the European Union altogetherhttp://www.ropes.ro24. Law nr. 34/1998 regarding the provision of subsidies for the

legal persons Romanian associations and foundations that set up andmanagesocialassistanceunits,withthesubsequentprovisionsandad‐ditions,publishedintheOfficialJournalnr.29fromthe27thofJanuary1998.25. Law nr. 571/2003 regarding the Fiscal Code, with the sub‐

sequentadditionsandamendments,publishedintheOfficialJournalnr.927fromthe23rdofDecember2003.



26. Lawnr.566/2004Lawof theagriculture cooperative,with thesubsequentadditionsandamendments,Textupdated in2007andpu‐blishedintheOfficialJournal,partI,nr1236fromthe22ndofDecem‐ber2004.27. Lawnr.1/2005regardingtheorganizationandtheadministra‐

tionofthecooperative,publishedintheOfficialJournal,partI,nr.172din28.02.2005.28. Law 448/2006 regarding the protection and the promotion of

thehandicappedpersonsrights,republished,withthesubsequentaddi‐tionsandamendments,publishedintheOfficialJournal,nr.1006fromthe18thofDecember2006.29. Lawnr.292/2011forsocialassistancepublishedintheOfficial

Journal,partI,nr.905fromthe20thofDecember2011.30. Law nr. 248/2013 regarding the organization and the admi‐

nistrationoftheEconomicalandSocialCouncil,publishedintheOfficialJournal,partI,nr.456fromthe24thofJuly2013.31. MinistryofEuropeanFunds (2012).Ex‐anteconditionalities for

accessingtheEuropeanfunds2014‐2020www.fonduri‐ue.ro.32. MinistryofLabor,FamilyandSocialProtection(2010).Research

reportregardingsocialeconomyinRomaniafromacomparedEuropeanperspective,www.mmuncii.ro.33. Ministry of Labor, Family and Social Protection (2012a). Law

regardingsocialeconomy,www.mmuncii.ro.34. Ministry of Labor, Family and Social Protection and of Aged

persons (2013). Socio‐economical analysis for the programming of theEuropean Funds 2014‐2020 in the field of entrepreneurship and socialeconomy. The consultative theme Committee for Employment, SocialInclusion and social services, the technicalwork groupEntrepreneur‐shipandsocialeconomy,www.mmuncii.rowww.fonduri‐ue.ro.



FORMAREAAGENŢILORDEZVOLTĂRIICOMUNITARERURALE

IonIonescu[1]

RezumatDezvoltarea comunitară poate fi o soluție pentru diminuarea decalajelor, fiindimplementată de actorii implicați ai comunităților. Ea cere identificarea proble‐melor comune, răspuns comunitar, parteneriat în rețea. Dezvoltarea durabilă în‐seamnărefuzulfatalităţii,entropieicomunitareșiintreprindereadeacțiuninegen‐tropice. Finalitatea ei este respectul ființei umane, necompromiterea capacitățiigenerațiilorviitoaredeatrăimăcarcanoi,dacănumaibine.Potfiidentificatepeteren elemente necesare (re)construcţiei unor comunităţi dezvoltate durabil.Autorul identifică experiențe reușite, exempledebunepractici în condițiilemon‐dializăriișicomunitarizării,omogenizăriișieterogenizării.Dezvoltareacomunitarăruralăpleacădelarecunoaștereaimportanţeisatuluișiacapacitățiloracestuiadea‐și folosi oportunitățile, de a acționa constructiv. După definiri ale dezvoltăriicomunitare,economieisocialeși solidare,dezvoltăriidurabile, roluluiasociațiilor,autorul insistă asupra formării, profilului și atribuțiilor agentului dezvoltăriicomunitarerurale.

Cuvintecheie:dezvoltarecomunitară,dezvoltaredurabilă,economiesocială,asociații,agentdedezvoltare

comunitară,democraţieparticipativă

1. Comunitate,dezvoltare comunitară,dezvoltaredu‐rabilă

Folosim termenul de comunitate pentru a desemna comuniunea,prietenia, uniunea oamenilor „la bine şi la greu”, a oamenilor care seprivescuniipealţii, seobservă, se înţeleg,potmerge împreună într‐odirecţie,fărăranchiună,suspiciune,ură.

[1] „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Filosofie și Științe Social ‐

Politice,Departamentulde Sociologie șiAsistență Socială, Bd. Carol, nr. 11, 700506,Iași,România;e‐mail:[email protected].



Dezvoltareacomunitățiiedurabilădacăoamenii, înmediul lorfizic,cuplanteleșianimaleleecosistemuluisunt înechilibruatuncicând îșisatisfacnevoiledebază(Commissionmondialesurl’environnementetledéveloppement, Raportul Brundtland, 1987). Oamenii au nevoie decondițiieconomice,sociale,culturale, spirituale într‐ocomunitatecareare grijă fațădemediulnatural. În condițiile crizei actuale (schimbăriclimatice, epuizarea resurselor naturale, a hranei, a apei potabile, de‐calajeîntrețări,regiuni,comunitățișiîninteriorulaceleiașicomunități,insecuritatea alimentară, despăduririle, pierderea biodiversității, de‐zastrelenaturale),dezvoltareadurabilăpoatefiunrăspunsformulatșiimplementat de către toți actorii implicați (guvern, actori comunitari,instituții sociale, societate civilă). Folosim expresia dezvoltare comu‐nitară, dar și acțiune comunitară, intervenție comunitară, organizarecomunitară, dezvoltare locală, dezvoltare socială locală, participarecomunitară, proiect participativ, acțiune colectivă etc. Important este„genulproxim”alacestorconceptecareconține:–problemacomunăpentruocomunitate,careîșiarerădăcinileacolo,

fiinddeordinstructural,organizațional,și„exterioară”individuluicareotrăieștediferitdesemeniisăi;–răspunsulcomunitar laproblemă: toțicei implicațigândesc,acțio‐

nează împreună, în toate etapele procesului de rezolvare a ei; nu faccevapentrualții,ciîmpreunăpentrutoți;daurăspunsuristructurale,facorganizare socială, nu încropesc răspunsuri de moment, ocazionale,izolate; dezvoltareadurabilă a unei comunități cere schimbarea situa‐țieiînprofunzimeșinudoarrăspunsuripemomentlaaspectepunctua‐le;– parteneriatul în rețea: nimeni nu poate lucra singur pentru dez‐

voltarea comunității; dacăproblema este colectivă, ea cere implicareacolectivității; cei implicați trebuie apropiați și activați în calitate departeneri,întoatemomenteleprocesuluidedezvoltarecomunitară.Răspunsul la probleme poate fi local, iar acțiunea comunitară are

șanse de succes dacă afectează un număr cât mai mare de membriimplicați.Soluționareaproblemelorceretimppentruaobținerezultateașteptate,timppentrucercetare,analiză,întâlniri,schimburi,negocieri,organizare, acțiune, monitorizare, evaluare. Dezvoltarea durabilă în‐



seamnărefuzul fatalităţii,destinului, „entropiei comunitare” și acțiune„negentropică”pedouăcăiconcomitente:–sectorialăsautematică;–globală,teritorială,de„revoluţionare”ainstituţiilor,mentalităţilor

etc.Finalitatea dezvoltării durabile este respectul ființei umane, (re)in‐

staurarea „binelui comun”, realizarea indicatorilor dezvoltării: eco‐nomice(folosireacuchibzuinţă,cudiscernământaresurselorlocale,nuvinderealorpe„mainimic”‐http://cursdeguvernare.ro/mircea‐cosea‐rosia‐montana‐romania‐si‐pierderea‐avantajului‐comparativ.html), so‐ciale (adăpost pentru toţi locuitorii, hrană, acces la îngrijiremedicală,ocupaţie, integrare socială), politice (drepturi şi responsabilităţi decetățeni),culturale, spirituale (identitateetno‐socio‐culturală, stimădesine, respect pentru comunitatea care dă identitate), ecologice (păs‐trareamediului,apatrimoniuluinaturalșiconstruit).

2.Experiențededezvoltarecomunitară

Citim cu folos materiale despre comunități (Thomas Hobbes, teo‐reticienii „dreptului natural”, F. Tönnies, H.J.Maine, E.C. Hughes, L.W.Warner, A.W. Lind, E. Morin ş.a.) nu pentru a afla informații privind„paradisulpierdut”,cipentruaputeaidentificapeterenelementeutile,necesare (re)construcţiei unor comunităţi reale, organizate, bine or‐donatespaţial,temporal,social,încaresăfiepromovatunnouethos,onouăsolidaritate, încaresăexisteunputernic liantcomunitar(P.Bel‐leville, «Un ensemble cooperatif qui a passé le cap de la crise: Mon‐dragon»,înEconomieethumanisme,296/1987;J.M.Rodrigo,Lesantierde l’audace ‐ lesorganisationspopulairesà la conquêteduPerou,Har‐mattan, Paris, 1990; J.M. Gareau, La percée du developpement econo‐miquecommunautaire, IFDEC,Montreal, 1990 ş.a.). Înunele ţări, bise‐ricaajucatunrolimportantînintervenţiiledenivelcomunitarpentruapromova comuniunea și a ameliora condiţiile de viaţă ale celor defa‐vorizaţi. A avut impact experienţa americană (case‐work, group‐work,comunitydevelopment) centrată pe sprijinul la nivel familial şi indivi‐dual. Înanii '60ai secoluluiXXs‐apusaccentpeplanificareacentralăpentrudezvoltarea locală. În anii '70 sevalorificauexperienţele căpă‐



tate, bunele practici iar efortul se centra pe cei încă defavorizați. În‐cepândcuanii '80,multecomunităţiauajunssă‐şimodificeele înselecondiţiile de viaţă, ca actori ai propriei dezvoltări. In unele locuri s‐aacționatprinserviciilesocialecomunitare, înaltele“communityorgani‐sation” a vizat concertarea iniţiativelor locuitorilor şi ale agenţilor deservicii sociale. “Social administration” a urmărit implicarea locuito‐rilor, serviciilor publice și puterilor publice pentrudezvoltarea comu‐nităţilorînscopulspoririibunăstăriilor.S‐abucuratdesucces„anima‐ţia rurală” etc. Ce învăţăminte au fi putut fi desprinse din astfel deexperienţe?–problemelesocialepotfirezolvateşiprindezvoltareacomunitară;–autorităţilelocalepotsprijiniiniţiativelecomunitare,parteneriatul,

voluntariatul;– strategiile acționale trebuie axate pe voinţa de a acţiona colectiv

pentru comunitate, într‐o comunitate, cu membrii comunității, pentrurezolvareaproblemeloridentificatecuclaritate,decătretoți;–mizeledezvoltăriipleacădelacreareadeactivităţidurabile,caresă

ocupeforţademuncădisponibilă,săarticulezeproiecteleeconomicecucelesocialeşiecologice.După“welfarestate”,dupăconstatareauneianumite„dezangajări”a

statului, „noul leadership comunitar” a vizat implementarea unor re‐forme.Aufostșisuntbune“megaproiectele”europene,dar localităţilecare „nu vor să moară”, care nu vor să fie într‐un continuu declindemografic,celecarevorsădiminuezedecalajelededezvoltare,îșivădși singuredeconstrucțiapropriilor traiectorii (cuautorităţile locale șilocuitorii lor).Mondializarea cheamă, face pereche cu teritorializarea,comunitarizarea. Omogenizarea şi uniformitatea dezvoltă eteroge‐nitatea,dreptul ladiferenţă.Declinul identităţilornaţionaledănaştereidentităţilor locale. Proximitatea creează legături culturale, identitare,solidaritate. De la local se poate construi globalul (J.L. Guigou, UneambitionpourlaFrance,Aube,Paris,1995).De exemplu, structurile de dezvoltare locală în Franţa (http://

www.unadel.asso.fr/base/index.php)aucaprincipii:–determinareaunuiteritoriuîncaresăsepoatăaplicaunproiectde

dezvoltarelocalăcaresăimplicetoatăpopulaţia;–democraţiaparticipativăcareasociazăaleşiişilocuitorii;



–demersulglobalcarearecafinalitatedezvoltareacomunitară.Estepromovatălogicaproiectuluicare:privilegiazăactoriiindividuali

şi colectivi, instituţiile locale, pune accent pepotenţialităţile populaţieiplecânddelasituaţiilocaleclarcircumscrise,peproblemeleşiacţiunileconcretederezolvarealor,pe(auto)organizarealocuitorilor,pevolun‐tariat,perezultatesemnificative,pecreativitateacolectivă(J.F.Salberg,S. Welsh‐Bonnard, Action communautaire, une introduction, ÉditionsÉconomieetHumanisme,Paris,1970).

3.Dezvoltareacomunitățilorrurale

Dezvoltarea comunităților teritoriale rurale pleacă de la importanţasatului, a teritoriului rural românesc, în care populaţia, specialiştii şiputereaaudeconstruitşideaplicat împreunăostrategieadezvoltăriidurabile. Ei trebuie să afle teritoriul în care oamenii au sentimentulapartenenţei,voinţadeaacţionaîmpreună,deafolosioportunitățileşide a acționa laolaltă dacă se simt ameninţaţi. Dezvoltarea unei comu‐nități rurale pleacăde la organizarea istorică preexistentă cu valorile,tradiţiile,instituţiile,structurilemorale,suporturilespirituale.Dacănuţinem seama de aceste realităţi, stricăm mai mult decât construim,ridicămmaimultepraguri în locsăînaintăm(P.Houée,L.F.Lebret.Uneveilleurdehumanité,Harmattan,Paris,1997,p.134). În comunitățileruraletrebuieidentificatmodulşigraduldeocupareasolului,moduldeamenajarea teritoriului, starea locuinţelor,stareadesănătateapopu‐laţiei, starea serviciilor pentru populaţie, starea serviciilor sociale,locuriledemuncăpentru tineri, situația (auto)excluşilor, (auto)margi‐nalizaţilor,dezvoltareaeconomieisociale.Economia socială și solidară de referă la cooperative, societăți

mutuale, asociații și fundații, inclusiv la lucrări și activități bazate peprincipiulsolidaritățiișiutilitățiisociale.Managementullordemocraticși participativ reglementează strict utilizarea profiturilor pe care lerealizează(câștigulindividualesteinterzis,profiturilesuntreinvestite).În2010, îneconomiasocialășisolidarădinFranțaerau implicați2,35milioane de oameni (cei mai mulți în domeniile: asistență socială,financiar, asigurări, educație, sănătate). Încădin1980a fost elaboratăaici o Cartă a economiei sociale. Economia socială a fost recunoscută



oficial în decembrie 1981, când s‐a creat o delegație de promovare aacesteia pe lângă primul ministru. Consiliul Superior al EconomieiSocialeafostînființatprinDecretul826din10iulie2006(cumodificăriprin Decretul 1230 din 20 octombrie 2010). Din 2012, există unministru pentru economie socială și solidară în cadrul Ministeruluieconomiei.UnproiectdelegeprivindeconomiasocialăafostdepuslaParlamentpe24iulie2013.Dezvoltarea durabilă a satului românesc înseamnă schimbări în

mentalitatea oamenilor. Una dintre mizele reuşitei dezvoltării satuluiestereconstrucţiaîncrederii,astimeidesinealocuitorilor,fiindcăsuntnumeroși cei careau tendinţadea se închide înei înșiși,dea sedes‐curca singuri sau cu familia, inclusiv pe timp de „criză” (fază primej‐dioasășihotărâtoare înviața socială, constând într‐omanifestarevio‐lentăa contradicțiiloreconomice,politice și sociale, lipsăacutăa cevanecesarviețiimateriale sau spirituale, cf.DEX).Ei ar trebui informați,întrebaţi,puşisă‐şiconfruntepuncteledevedere,pentrucapeaceastăbazăsă‐şireconstruiascăreprezentările,percepţiile, ideilecaresăper‐mită acţiunea constructivă. Munca „organizatorilor comunitari” poateviza uneori construcţia „mişcării populare” (power to the people!),alteori articularea voinţei locuitorilor cu voinţa politicienilor detransformare a comunităților teritoriale rurale. Nimic nu apare încomunitate fără oameni, dar nimic nu poate dura fără instituţii. Viaţaasociativăpoatefi„plămânul”dezvoltăriilocale.Asociaţiilepotfifactoridereconstrucțiecomunitară,deliantsocial(J.M.Belorgey,Centsansdevieassociative,PressesdeSciences,Paris,2000).În comunităţile locale româneşti au început să se înmulţească aso‐

ciațiiledupărecunoaştereaprinlegeadreptuluideasociere.Potfiiden‐tificatelistealeasociaţiilordinRomânia,listealeasociaţiilorpatronaleşi profesionale, ale sindicatelor, ONG‐urilor înregistrate, ONG‐uriloracreditate,dinbazededateaCENTRAS,listecuONG‐urileinregistratesi/sauacreditatedecătreParlamentulRomânieietc.Elepotfirotiţealevieţiidemocratice,dacădemocraţiaseexercitălanivellocal.Asociaţiilesunt rezervor de cetăţenie, fără implicarea locuitorilor «democraţialocală»este formală şi superficială.Autorităţile localenuarvrea să leconvoace la luarea deciziilor, deși „sunt de acord cu democrația”, iarasociaţiile se acordă cu logica descentralizării. Viaţa asociativă este o



reflectareacalităţiivieţiicomunităţilor.Dacăpoatefilăudatăcontribu‐ţiaasociațiilorlaoanumitămodernizareavieţiirurale,trebuieprecizatcăelenuînlocuiesc,nicinudispenseazăputerilepubliceşilocuitoriideatribuţiile pe care le au. Cu alte cuvinte ar trebui să măsurăm dife‐renţele de resursemateriale, financiare, umane între comunităţi, dife‐renţeledeatitudini,dementalitate,diferenţele întrecomportamenteleautorităţilorpubliceetc.şiapoisăapreciem„succesul”intervenţieiaso‐ciaţiilor îndiferitele cazuri. În cazul fiecărui indicator, nu ar trebui săpierdem din vedere finalitățile: includerea activă a persoanelor, luptacontrainegalităţilor,contrasărăcieicopiilor,tinerilor,favorizareaacce‐sului la ocupare, la formare, la îngrijirea sănătăţii, viaţă spirituală decalitateetc.Trecereadelapoziţiadeprimitor,beneficiar,laceadedonatoreste

unindicatoralimpactuluiintervențieiasociațiilor.Unaltindicatorpoa‐te fimodul în care oamenii îşi văd propriile vieţi (dacă aumaimultăstimădesine,dacădauvaloareproprieivieţi,dacăsesimtmaiavizaţi,maicompetenţi).Unaltul,dacăoameniiauonouă identitatesauşi‐au(re)descoperit‐opeceadefiinţeemancipateprinobţinereadelibertăţisociale, economice, politice. De asemenea, dacă oamenii nu mai ausentimentulneputinţei,vulnerabilităţii,izolării,dacăceisăracisuntmairesponsabili pentru rezultatele dezvoltării la care participă etc. Com‐portamentulcotidianaloamenilorîncomunităţile lorrealeneapropiecelmaimultdeadevărul schimbărilorpresupusede intervențiile aso‐ciațiilor. Dezvoltarea durabilă a comunităţilor nu se datorează doarasociațiilor, ci şi altor contribuţii. Comunitățile și membrii lor nu seschimbămult dacă locuitorii satelor se intereseazăpuţin demodul încare o duc consătenii lor, păstrează obiceiurile de odinioară (peste80%),sebatpentrupământ,suntintoleranţifațădeoanumităetnie,nuaufoartemultăîncredereînautorităţi,dacăutopismeleşipopulismelefaccarieră lasat înepociledecriză,de tranziţie,de „vremuri tulburi”,dacă nivelul cunoştinţelor privind temele actuale de economie estescăzut,iarreprezentanţiiautorităţilorpublicesecredatotştiutori,atot‐puternici şi sunt aroganţi faţă de cetăţeni, nudaudovadăde transpa‐renţădecizională,nuimplicăînproiectedecâtpuţinilocuitorişimereuaceiaşi.



Dezvoltareademocraţieiparticipative bazată pe comunitatea oame‐nilorasociativipresupune informareacetăţenilor,consultarea lor(prinanchete, dezbateri publice, referendum‐uri etc.), conlucrarea cu ei (B.Barber,Democratieforte,DescléedeBrouwer,Paris,1997).

4.Agentuldezvoltăriicomunitare

Intervenientul socialdin satpoateacţiona învirtuteaapărăriidrep‐turilor locuitorilor împreună cu ei. El „apără”, „educă”, „conştientizea‐ză”, „vizează«empowerment»‐ul”.Două logici auprevalat în formareaagenţilor dezvoltării comunitare: consensualistă şi conflictualistă. Pri‐mapromovaideeacăutăriiconsensului latoatenivelele: între indivizi,întrecomunităti,întreacesteaşi„societateaglobală”,adouapuneaac‐cent pe contestare, conflict, clătinarea statu‐quo‐ului. Conform primeilogici, agentul dezvoltării comunitare era format pentru a suscitacooperarea, integrarea socială, adaptarea locuitorilor la condiţiile deexistenţă,cuipotezacăoriceneînţelegerepoatefirezolvatăprininfor‐mare,comunicare,dialog,negociere,acțiunelaolaltă.Conformceleide‐adoua,agentuleraformatsăinsistecătrebuiesăaiputerecasăpoţifaceceva, trebuie interes personal, grupuri de inițiativă, de acțiune localăcare să devină instrumente de putere pentru satisfacerea nevoilor șirezolvareaproblemelor.Agentuldezvoltăriicomunitarecon‐lucreazăculideriilocalipentru:–identificareaproblemelorrealealecomunităţii;–realizareacuştiinţificitateaunuidiagnosticteritorial;–identificareaactorilorcapabili,participativi;–explorareacâtmaimultorviitoriposibili;– elaborareaproiectului comun (cu finalităţi, obiective, acţiuni, res‐

ponsabilităţietc.);– implementarea, evaluarea impactului său şi diseminarea rezul‐

tatelor.Agentul dezvoltării comunitare ar trebui să fie „factor de inserţie”,

„co‐producătordecetăţenie”,săpoatăîndeplinisarcinideconcepţieşipilotaj strategic, de aplicare şi evaluare a proiectelor de dezvoltaredurabilă înspaţiulsătesc.Formarealuitrebuiesăsefacăpebazauneimetodologii a proiectului, să i se precizeze misiile, să i se dezvolte



capacitateadeiniţiativă,deaidentificaresurse,actori,strategii,săisedezvolte abilităţi de lucru în proximitatea populaţiei, împreună cumembriiacesteia,abilităţidecomunicare.Montaignespuneacăîntr‐ocomunicare,cuvântulestepejumătateal

celuicare‐lpronunţăşipejumătatealceluicareascultă.„Cândamfostascultat şi înţeles, amdevenit capabil să‐miprivesc cualţi ochi lumeainterioarăşisăpotmergemaideparte.Estesurprinzătorsăconstaţicăsentimentede‐adreptul înspăimântătoaredevinsuportabilede îndatăce ne ascultă cineva. Este stupefiant să vezi că probleme care parimposibilderezolvatîşigăsescsoluţiaatuncicândcinevaneascultășine înţelege”, afirma Carl Rogers, promotor al ascultării active (CarlRogers, On becoming a person, Houghton Mifflin Company, Boston,1961).Nuesuficientsăstămşisăprivimpersoanacarenevorbeşte,cienecesar să internalizăm, săasimilămmesajelepe care să le asociempropriilor noastre experienţe. Sunt diferenţe între a asculta şi a auzi.Putemauzipecinevafărăsă‐lascultăm.Ascultareaactivăsedeosebeştedeceapasivă fiindcăcerereacţii laspusele interlocutorului, feed‐backpermanent, empatie. Când ascultăm activ, adoptăm o atitudine înţele‐gătoare, nu răstălmăcim, nu judecăm, nu acuzăm, nu devalorizăm, nudenigrăm, insultăm, ironizăm,nu schimbăm subiectul, nudămsfaturi,nunegândimlacevomspunedupăceterminăîntimpceinterlocutorulvorbeşte (http://www.abs‐saillon.ch/ecouteact.pdf)… Ascultăm cu totcorpul,nudoarcuurechile.Neputemaplecaspre interlocutor,clătinadin cap, rămâne în contact vizual. Prin prezenţa caldă şi blândă per‐mitem celuilalt să se exprime liber, pentru a afla informaţii desprenevoile,problemelesale.Avemobişnuinţadeatria,deainterpretaceeaceauzim,deaevalua

cuvinteleceluilalt înfuncţiedeimagineapecarene‐ofacemdespreel.Cucâtunindividestemaiimplicatîncredinţeleşisentimentelesale,cuatâtestemaidificilăcomunicareacuceilalţi,spuneM.Grawitz(Métho‐desdessciencessociales,Dalloz,Paris,1990).Ne imaginămcon‐vorbirea, celmaiadesea, subaspectulpur tehnic,

camijlocdeaobţineinformaţii,saucaabilitateadeafacepecinevasăvorbească.Fărăîndoialăcăexistăotehnicăaconvorbirii,darmaimultdecâtotehnică,convorbireaesteoartă,conchideautoareacitată.



Ascultareaactivăesteoartă.Ceneîmpiedicăsăascultămactiv?–lipsapriceperii,talentuluideacomunica;–stareadespiritproastă;–lipsainteresuluipentrutemadiscuţiei;–temagreoaie;–gândulcădoarnoiavemdreptate,celălalt(ceilalţi)seînşeală;–gândulcăcelălaltgreşeste,iarnoiavemdreptulsăcriticăm,săbla‐

măm;–teamadeanucedacelorcevorsăfie,săparădominatori;–teamadeanuauzinimicdezagreabil;–credinţacăsuntemîndreptăţiţisăfimtrataţispecial;–egoismulșidezinteresulfațădeceeacecredsausimtalții;– gândul că fiecare e unic iarmesajul primit nu este identic cu cel

emis;–adaptareaafirmaţiilorînfunctiedeceeacevrem,dorimsăauzim;–concluziilepripiteînaintecainterlocutorulsă‐şiducăgândulpână

lacapătetc.

Ascultareaactivăînseamnă:–alăsainterlocutorulsăvorbească;–a‐lstimuladoardacăenecesar;–arelansaconvorbirea;–areformulaîntrebările;–aclarificarăspunsurile;–afisensibillaemoţii,lasentimente–afivigilentlaintenţiileinterlocutoruluideamanipulaetc.Suntem atenţi la trăirile interlocutorului, intrăm în rezonanţă cu

acesta,suntematenţilaregistrulafectivîncaresedesfăşoarăconvorbi‐rea(simpatie‐antipatie),laregistrulreferenţial(lacepersoanesemnifi‐cative face interlocutorul referinţă), la câmpul de forţe (există o reci‐procitate a influenţelor? nu este afectată libertatea unuia din interlo‐cutori?).Suscitămdisponibilitateaşideschidereaceluilalt,făcându‐lsă‐şiînvingăfricaderelaţie,deafigreşitînţeles,deafijudecat,deafide‐valorizat,deasearătavulnerabil,dea‐şidezvăluisentimenteleşiemo‐ţiilereale,dea(re)prezentaoimaginenegativădesine,deaseexprima,dea‐şipierdecontrolul.Clarificămaşteptărileînraportcuîntâlnireape



temadiscuției.Folosimîntrebărideschise,nudoarîntrebăriînchise.Neasigurămcăaufostînţeleseîntrebările,dacănu,lereformulămcualtecuvinte.Putemreformulacenisespune,reluândcuvintelecheie.Sun‐tem atenţi la ritmul discuţiei (să nu fie prea rapid, să evităm întreru‐perile frecvente, să nu încercăm neapărat să umplem tăcerile), trăimplăcereadeafiacoloşideadiscuta.Alegemmomentulpotrivitpentruaînchideunsubiectşiademaraaltul.Rezumămprincipalele ideiexpri‐mate,folosindcuvinte‐cheie.Nuterminămdiscuţiafărăafaceosintezăşiovalidareaceeaces‐aspus.

Agentuldezvoltăriicomunitaretrebuiesăştiecum:–săpătrundăşisăseinserezeîntr‐ocomunitate;–săcâştigeîncredereamembriloracesteiaşicumsăsefacăcredibil;– să identifice problemele și să iniţieze proiecte, împreună cu oa‐

meniilocului;–sămobilizeze,anime,organizezeoamenii,grupurilediferite;–săformezelideriiformalişiinformaliaicomunităţii;–săasigurecirculaţiainformaţiilorprintretoţimembriicomunităţii;–săasiguresupravieţuireaasociaţiilorlocaleșifuncţionarealorde‐

mocratică;–sămedieze,evitesausăaplanezeconflicteîntregrupuri;– săevaluezeactivitateadesfăşurată încomunitate și să‐şi schimbe

strategia,tacticile.

Activitateaunuiagentdezvoltarecomunitarălasatconstăîn:– analiza obiectivelor la nivelul comunității, în special cele vizând

agricultura;–identificareaobiectivelelorprioritare;– identificarea oportunităților, riscurilor, constrângerilor, amenin‐

țărilor;–identificareaposibilitățilordemuncă,deavindeproduselocale,–aposibilităţilordefinanţare;–aconstrângerilordeordinmaterial,legislativetc.;–identificareaspecificuluicomunității;– identificarea liderilor de opinie locali și a altor actori care pot fi

implicați;



–cunoaștereapotențialilorbeneficiariaidezvoltăriicomunitare;– integrarea obiectivelor individuale în obiectivele generale ale co‐

munității;– informareapopulațieiprivind:oportunităţideocupare,deafaceri,

resursele financiare, locuridemuncă,posturiexistente,cunoştinţene‐cesaredezvoltăriicomunitare,mediulextern,posibilitățiledeaccesareaprogramelordeformareprofesională,drepturiledeasistenţăsocială,cedecurgdinfinanţărileUEetc.;–contactecureprezentanţiiinstituţiilorpublice,persoanedecontact

etc.;–construcțiaplanului,strategiei,proiectelor;– implementarea și monitorizarea procesului de dezvoltare comu‐

nitară;–evaluareafinalitățiiprocesuluidedezvoltarecomunitară.

Agentul de dezvoltare comunitară își construiește vizibilitatea, co‐municareaculocuitorii.Elactiveazăîntr‐unspațiuaccesibilpopulației,își organizează informaţiile, documentele cu care lucrează, pe care leactualizează,îșiplanificăvizitelepeteren,întâlnirile,evenimentele,sta‐bileştepriorităţi,direcţiideacţiune.Elpoate începeprincreareaunorbune relaţii interpersonale,bazatepe încredere reciprocă,pe (re)con‐struirealegăturilorcuautorităţilelocalecaretrebuiesălaselaoparteoriceurmădearoganţăşisăfie înproximitatealocuitorilor,dialogândcuei.Oameniicautăîncrederea,acordăîncredere,inspirăîncrederesaunu. Unii pot trăda încrederea, pot înşela încrederea, pot abuza de în‐credereaaltora,potîncercasăcumpereîncrederea...Multedintrereleledin comunitățile de astăzi se leagă de lipsa de comunicare. Oameniivorbescdarnuseascultăuniipealţii.S‐auînmulţitdialogurilesurzilor,mulţi nu vor să priceapă ce spun alţii, nu ascultă constructiv, nu suntempatici,nuştiusălaude,săcritice,săinfluenţezecufineţe…Nusepoteliberadestresulcotidianpentruaconversaagreabil,stăpânindu‐şivo‐cea și gesturile. Predomină şi la sate indiferenţa faţă de ceilalţi, con‐comitent cu intensificarea „apelurilor la solidaritate”... Morala începeacoloundeîncepeviaţadecomunitate,spuneaDurkheim.Sepoatere‐construicomunitateaprin(re)constituireamicilorreţeledesocialitate,de sociabilitate, de solidaritate. Redescoperirea comunităţii şi a încre‐



deriiînseamnămuncălaolaltă,reflexieîmpreună,dialog,trăireșiacțiu‐ne laolaltă. Ar fi reducţionist să concepem săteanul ideal, gata desacrificiu pentru binele comun, dar şi un „război al tuturor contratuturor” lasate…Ar figreșitsăcredemcăcinevaanumearavea„teh‐nicile de rezolvare a tuturor conflictelor” pentru a ajunge la „antantacordială”… Convingerea este o condiţie sine qua non a dezvoltăriidurabile a comunităților. Nu se poate spune însă că oamenii suntconvinșide importanțadezvoltăriidurabileasatelor lor,dacănusunteficient formaţi, cultivaţi şi civilizaţi, nu sunt informaţi, acolo undeconducerea este egoistă, îşi vede de propriile interese şi afaceri îndispreţulsătenilor.

Referinţe

1. Barber,B.R. (1997).Democratie forte, (trad.Francezăde J.P.Pi‐ningre),DescleedeBrouwer,Paris.2. Belleville, P. (1987).Unensemble cooperatifqui apassé le cap

delacrise:Mondragon.Economieethumanisme,296.3. Belorgey, J.M. (2000). Cents ans de vie associative, Presses de

Sciences,Paris.4. Commission mondiale sur l’environnement et le développement

(1987)RaportulBrundtland.5. Gareau, J.M. (1990). La percée du developpement economique

communautaire,IFDEC,Montreal.6. Gontcharoff,G.(2001).Larepriseenmainde lapolitiquepar les

citoyensoulademocratielocaleparticipative,ADELS,Paris.7. Grawitz,M.(1990).Méthodesdessciencessociales,Dalloz,Paris8. Guigou,J.L.(1995).UneambitionpourlaFrance,Aube,Paris.9. Houée, P. (1997). L.F. Lebret. Un eveilleur de humanité, Har‐

mattan,Paris.10. Rodrigo, J.M. (1990). Le santier de l’audace – les organisations

populairesàlaconquêteduPerou,Harmattan,Paris.11. Rogers,C.(1961).Onbecomingaperson,HoughtonMifflinCom‐

pany,Boston.12. Salberg, J.F., Welsh‐Bonnard, S. (1970). Action communautaire,

uneintroduction,ÉditionsÉconomieetHumanisme,Paris.



Surseweb

www.abs‐saillon.ch/ecouteact.pdfhttp://cursdeguvernare.ro/mircea‐cosea‐rosia‐montana‐romania‐si‐

pierderea‐avantajului‐comparativ.htmlhttp://www.unadel.asso.fr/base/index.php (National Union of the

LocalDevelopmentPlayersandStructures)



TRAININGOFRURALCOMMUNITYDEVELOPMENTAGENTS

IonIonescu[1]

SummaryCommunitydevelopmentmightbe a solution to reducedelays, and itwas imple‐mentedbythe involvedplayersofthecommunity. Itasksto identifythecommonproblems, community response, and network partnership. Sustainable develop‐mentmeans to refuse fatality, community entropy and to undertake negentropicactions. Its finality is the respect for the human being, not compromising thecapacity of the future generations to live at least aswe do, if not better.We canidentifyonthefieldthenecessaryelementsfor(re)constructingsomesustainabledevelopedcommunities.Theauthoridentifiessuccessfulexperiences,examplesofgood practices in the context of globalization and communitization, homogeniza‐tionandheterogenization.Ruralcommunitydevelopmentstartswithacknowledg‐ing importanceof thevillageandof its capacities touseopportunities toact inaconstructive manner. After providing definitions for community development,social and solidary economy and sustainable development, the associations` role,the author dwells on the training, profile and tasks of the rural communitydevelopmentagent.

Keywords:communitydevelopment,sustainabledevelopment,socialeconomy,associations,communitydevelopment

agent,participativedemocracy

1. Community, community development, sustainabledevelopment

We use the term community to discuss community, friendship, theunionof people “forbetter and forworse”, of thepeoplewho look at

[1]“A.I.Cuza”University,FacultyofPhilosophyandSocio‐PoliticalSciences,Depart‐

mentofSociologyandSocialWork,Bd.Carol I, no.11,700506, Iaşi,Romania;e‐mail:[email protected].



and observe each other, understand each other, can go together in adirection,withouthardfeelings,distrustorhate.The development of the community is sustainable if the people, in

theirphysicalenvironment,togetherwiththeplantsandtheanimalsofthe ecosystem are in balance when meeting their basic needs (Com‐mission mondiale sur l’environnement et le développement, RaportulBrundtland, 1987). People need economical, social, cultural, spiritualconditions within a community who takes care of the natural envi‐ronment. In the context of the current crisis (climatic changes, theexhaustion of natural resources, food and drinking water, the offsetsbetween countries, regions, communities and within the same com‐munity, the food supply instability, deforestation, loss of biodiversity,natural disasters), sustainable development can be a responseformulatedand implementedbyall the involvedplayers(government,communityplayers,socialinstitutions,civilsociety).Weusethephrasecommunity development, but also community action, communityintervention, community organization, local development, social localdevelopment, community participation, participative project, collectiveaction,etc.Whatisimportantisthe“proximategenre”ofthisconceptsandthiscontains:– the commune problem for a community that has its roots there,

beingofstructural,organizationaltypeand“exterior”totheindividualwholovesdifferentfromitsfellowmen;– community response to the problem: all those involved think and

acttogether,inallthephasesofitsdevelopmentprocess;theydon`tdosomethingforothers,buttogetherforeveryone;theyprovidestructuralresponses, they make social organization, they don`t scrape flash,occasionalandisolatedanswers;thesustainabledevelopmentofacom‐munityasksforchangingthesituationindepthandnot justprovidingflashanswerstoconcreteaspects;–networkpartnership:noonecanworkaloneforthedevelopmentof

thecommunity;iftheproblemiscollective,itrequirestheinvolvementofthecollectivity;thepeopleinvolvedmustbebroughtnearandmustbe activated as partners in all the moments of the community deve‐lopmentprocess.



The response to problems can be local, and the community actionhaschancesofsuccessifitaffectsalargernumberofinvolvedmembersaspossible.Providingsolutionstotheproblemsdemandstimeinorderto obtain the expected results, time for research, analysis, meetings,changes,negotiations,organization,action,monitoring,andevaluation.Sustainable developmentmeans to refuse fatality, destiny, and “com‐munityentropy”andnegentropicactionontwosimultaneouspaths:–sectorialorthematic;– global, territorial, to bring a “revolution” of institutions and of

mentalities,etc.Thefinalresultofsustainabledevelopmentistherespectforthehu‐

manbeing,the(re)instatementofthe“commongood”,theachievementofdevelopmentindicators:economical(thebalancedandthewiseuseoflocalresources,notsellingthemfor“almostnothing”‐http://cursdegu‐vernare.ro/mircea‐cosea‐rosia‐montana‐romania‐si‐pierderea‐avanta‐jului‐comparativ.html), social (shelter for all the inhabitants, food, ac‐cesstomedicalcare,employment,socialintegration),political(citizensrightsandresponsibilities),cultural,spiritual(etno‐socio‐culturaliden‐tity), self‐esteem, respect for the community that provides identity),ecological(preservingtheenvironmentandthenaturalandbuiltpatri‐mony).

2.Communitydevelopmentexperiences

We beneficially read materials on communities, (Thomas Hobbes,the theoreticians of the “natural right”, F. Tönnies, H.J. Maine, E.C.Hughes, L.W.Warner, A.W. Lind, E. Morin and so on) not to find outinformationaboutthe“lostparadise”,buttobeableto identifyonthefield theelements thatareusefulandnecessary for(re)constructingarealcommunity,acommunitythatisorganized,welladjustedinspace,timeandinthesocialenvironment,whereenewethosispromoted,anew solidarity, where there is a strong community connection (P.Belleville, “Un ensemble cooperatif qui a passé le cap de la crise:Mondragon”, în Economie et humanisme, 296/1987; J.M. Rodrigo, Lesantierdel’audace‐lesorganisationspopulairesàlaconquêteduPerou,Harmattan, Paris, 1990; J. M. Gareau, La percée du developpement



economiquecommunautaire,IFDEC,Montreal,1990andsoon).Insomecountries,thechurchhasplayedanimportantroleintheinterventionsatthecommunitylevelinordertopromotecommunionandtoimprovethe life conditions of those disadvantaged. The American experiencehad an impact (case‐work, group‐work, community development)focusedonthesupportatthelevelofthefamilyandoftheindividual.Inthe 1960s, the emphasis was placed on central planning for localdevelopment.Inthe1970stheexperiencedwhichwasacquiredandthegood practices which were learned, were rendered valuable and theeffortwastofocusonthosewhowerestilldisadvantaged.Startingwiththe 1980s,many communities ended upmodifying some of the livingconditions,asplayersintheirowndevelopment.Insomeplaces,actionhappened through the community social services, other “communityorganization” had in view to engage the initiatives of the inhabitantsand of the social services agents. “Social administration” aimed toinvolve the inhabitants, the public services and the public powers forcommunities’developmentwiththepurposetoimprovetheirwelfare.The“ruralliveliness”enjoyedgreatsuccess,etc.Whatwereweabletolearnfromtheseexperiences?– the social problems can be resolved also through community

development;– the local authorities can support the community initiatives,

partnership,volunteerwork;–actionstrategiesmustbefocusedonthewilltoactcollectivelyfor

the community, within a community, with the members of thecommunity,inordertoresolvetheidentifiedproblemswithclarity,byeveryone;–thestakesofdevelopmentstartfromcreatingsustainableactivities

that employ those who are available and articulate the economicalprojectswithsocialandecologicalprojects.Afterthe“welfare”state,afterobservingacertain“dis‐engagement”

of thestate, “thenewcommunity leadership”hasaimedto implementsome reforms.TheEuropean “mega‐projects”wereandare still good,but the cities that “do not want to die”, that do not want to be in acontinuous demographic decrease, those that desire to reduce thedevelopmentoffsets,aretakingcareontheirowntobuildtheirdirec‐



tions(togetherwiththelocalauthoritiesandtheirinhabitants).Globa‐lizationcalls for,pairsupwith territorializationandcommunitization.Homogeneity and uniformity develop heterogeneity, the right tomakingadifference.Thedeclineofnationalidentitiesgivesrisetolocalidentities. Proximity creates cultural, identity, solidarity bonds. Fromthe local we can build the global (J.L. Guigou, Une ambition pour laFrance,Aube,Paris,1995).For example, the local development structures from France

http://www.unadel.asso.fr/base/index.php)haveastheirprinciples:–defininga territorywhere it is possible to apply a local develop‐

mentprojectthatinvolvestheentirepopulation;–participativedemocracythatassociatestheelectedofficialsandthe

inhabitants;–globalundertakingthathascommunitydevelopmentasfinalresult.Thelogicsoftheprojectispromotedandit:favorstheindividualand

thecollectiveplayers, the local institutions, itemphasizes thepotentialof thepopulations starting from local situations clearly limited,on theproblemsandtheconcreteactionsforresolvingthem,onself(organiz‐ing) the inhabitants, on volunteer work, significant results, collectivecreativity (J.F. Salberg, S. Welsh‐Bonnard, Action communautaire, uneintroduction,ÉditionsÉconomieetHumanisme,Paris,1970).

3.Developmentofruralcommunities

Thedevelopmentof therural territorialcommunitiesstarts fromtheimportance of the state, of the Romanian rural territory, where thepopulation, the specialists and the power have to build and applytogether a strategy of sustainable development. They must find outwhichistheterritorywherethepeoplefeeltheybelongto, thewill toact together, to use the opportunities and to act together if they feelthreatened. The process of developing a rural community starts fromthe historical organization that pre‐exists with the values, traditions,institutions,moralstructuresandspiritualsupports. Ifwedonot takeaccount of these realities, we damage more than we build, we raisemorewallsinsteadofgoingforward.(P.Houée,L.F.Lebret.Uneveilleurde humanité, Harmattan, Paris, 1997, p. 134). Within the rural com‐



munitieswemustidentifyhowandatwhatextentthelandiscovered,thewayinwhichtheterritoryismanaged,thestateofthehouses,thehealth condition of the population, the state of the services for thepopulation,thestateofsocialservices,jobsfortheyouth,thesituationofthe(self)excludedandofthe(self)marginalizedpeople,thedevelop‐mentofsocialeconomy.Socialandsolidaryeconomyreferstocooperatives,mutualsocieties,

associations and foundations, includingworks and activities based ontheprinciplesofsolidarityandsocialusefulness.Theirdemocraticandparticipativemanagementstrictlyregulatestheuseoftheprofitsmade(individual earnings are forbidden and the profits are reinvested). In2010, the French social and solidary economy involved 2,35 millionpeople(mostoftheminthefollowingfields:socialassistance,financial,insurances,education,health).Since1980, theyhaddraftedaChartofsocial economy. Social economy was officially recognized in December1981, when they formed a delegation to promote it to the primeminister. The Superior Council of Social Economy was set up by theDecreenr.826fromthe10thofJuly2006(withtheadjustmentsbroughtbyDecreenr.1230fromthe20thofOctober2010).Since2012,thereisa minister for social and solidary economy within the Ministry ofeconomy. A Bill regarding social economy was submitted to theParliamentonthe24thofJuly2013.ThesustainabledevelopmentoftheRomanianstatemeanstochange

thementality of thepeople.Oneof the stakes for the success of statedevelopment is the reconstruction of trust, of the inhabitants` self‐esteem, because there are many of them who have the tendency towithdraw, to manage on their own or together with the family,including during times of “crisis” (a dangerous and deciding phase ofsocial life, meaning a violent expression of economical, political andsocial contradictions, a severe lack of something necessary for thematerialorspirituallife,accordingtotheDEX).Theymustbeinformed,askedandforcedtoconfronttheirownpointsofview,sothat,onthisbasis, they rebuild representations, perceptions and ideas that allowsconstructive action. Thework of the “community organizers” can aimsometimes to build the “popular movement” (power to the people!),sometimesitmeanstoarticulatethewilloftheinhabitantswiththewill



of the politicians in order to transform the rural territorial com‐munities. Nothing appears in the community without the people, butnothing can last without the institutions. Associative life can be the“lung” of local development. The associations can be factors for com‐munity reconstruction, working as a social connector (J.M. Belorgey,Centsansdevieassociative,PressesdeSciences,Paris,2000).We see that in the local Romanian communities there are a larger

numberofassociations,setupaftertheofficialrecognitionoftherighttoassociate.WecanidentifylistsofRomanianassociations,listsoftheemployer`s and proffesional associations, of the unions, of theregisteredNGOs,oftheaccreditedNGOs,fromtheCENTRASdatabases,lists of the recorded and/or registered NGOs by the RomanianParliament,etc.Thesecanbethelittlewheelsofthedemocratic life, ifdemocracy is done at local level. The associations are a reservoir ofcitizenship, without having the involvement of the inhabitants then«local democracy» becomes formal and shallow. The local authoritieswould not want to convoke them in the decision making process,although“theyagreewithdemocracy”,andtheassociationsagreeuponthe logics of decentralization. Associative life is a reflection of thecommunity lives` quality. If we can praise the contribution of theassociations to a certain modernization brought to the rural life, wemustspecifythattheydonotreplaceorexemptfromtheirattributionsthe public powers and the inhabitants. In other words we shouldmeasurethedifferencesinthematerial,financialandhumanresourcesbetweenthebehaviorsofpublicauthorities,etc.andthentoappreciatethe “success” recordedby the interventionof associations indifferentcases.Foreachindicator,weshouldnotlosefromsightthefinalresults:the active inclusion of the people, the fight against inequities, againstchild and youth poverty, favoring the access to employment, training,healthcare,agoodspirituallife,etc.The passing from the position of receiver and beneficiary to the

positionofdonorisanindicatoroftheimpacthadbytheassociationsìntervention. Another indicator can be the way in which people seetheirown lives(if theyhavemoreself‐esteem, if theyvalue theirownlives,whethertheyfeeltheyarebetterinformedandmorecompetent).Another indicator iswhetherpeoplehaveanewidentityor theyhave



(re)discovered that of emancipated beings by obtaining social,economical,politicalfreedoms.Also,ifthepeopledonolongerhavethefeeling of helplessness regarding the results of the development theyare part of, etc. The daily behavior of the people from their realcommunities brings us closest to the truth of the changes that theassociations` interventions suppose. The sustainable development ofthecommunitiesisnotowedonlytotheassociations,butalsotoothercontributions.Thecommunitiesanditsmembersarenotchangedverymuchiftheinhabitantsofthevillagesshowasmallinteresttowardsthewayinwhichthefellowmenfromthesamevillagelive,iftheypreserveoldcustoms(over80%),fightforland,areintoleranttoacertainethnicgroup, do not trust the authorities too much and if utopianism andpopulisms are successful in the villages during periods of crisis,transition and “rough times”, if the level of knowledge regarding thecurrenteconomicalmattersislowandtherepresentativesofthepublicauthorities consider themselves to be all‐knowing, omnipotent andshow arrogance towards the citizens, if they do not express transpa‐rency indecisions, involve just a fewcitizens inprojectsand theyarealwaysthesamepeople.Thedevelopmentofparticipativedemocracybasedonthecommunity

of associative people implies informing and consulting the citizens(through investigations, public debates, referendums, etc.) workingtogetherwith them (B. Barber,Democratie forte, Desclée de Brouwer,Paris,1997).

4.Theagentofcommunitydevelopment

Thesocial intervener fromthevillagecanactbyvirtueofdefendingthe rights of the inhabitants together with them. He “defends”,“educates”,“raisesawareness”,“aimstoachieveempowerment”.Thereweretwologicalapproachesthathaveprevailedintheprocessoftrai‐ning the community development agents: consensual and adversarial.The formerpromoted the ideaof looking foraconsensusatall levels:between individuals, between communities, between them and “theglobal society” and the second approached emphasized contestation,conflict, and the toss of the status‐quo. According to the first logical



approach, the community development agentwas formed in order tostircooperation,socialintegration,tohelptheinhabitantsadapttotheexistingconditions,withtheassumptionthatanydisagreementcanberesolved through information, communication, dialogue, negotiationandcommonaction.According to thesecondapproach, theagentwasformed to insist that onemust havepower in order todo something,onemusthaveapersonalinterestandinitiativeandtheremustbelocalactiongroupsthatbecomeinstrumentsofpowerinordertomeetneedsandresolveproblems.The community development agent is co‐working with the local

leadersto:–identifytherealproblemsofthecommunity;–drawupascientificterritorialdiagnosis;–identifythecapable,participativeactors;–exploreasmanypossiblefuturescenariosaspossible;– draft a common project (with final results, objectives, actions,

responsibilities,etc.);–implement,assesitsimpactandtodisseminatetheresults.Thecommunitydevelopmentagentshouldbean“insertionfactor”,a

“co‐producer of citizenship” that is able to carry out conception andstrategicleadingtasks,andwhocanapplyandevaluatetheprojectsofsustainable developmentwithin the rural space. His trainingmust bedonebasedonaprojectmethodology,hemusthavespecifiedmissions,develop the capacity of taking initiatives, of identifying the resources,the players and the strategies and hemust be guided to develop abi‐lities forworking closelywith thepopulation, togetherwith itsmem‐bersandcommunicationskills.Montaigne said that within a communication process, the word

belongs half to the one who pronounces it and half to the one wholistens.“WhenIwaslistenedandunderstoodIbecamecapabletolooktomyinteriorworldwithdifferenteyesandIwasabletogofurther.Itissurprisingtoseethatfeelingsthatarecompletelyfrighteningbecomebearablethemomentsomeoneis listeningtous. It is incredibletoseethatproblemswhich seem impossible to resolve finda solutionwhensomeonelistenstousandunderstandsus,saidCarlRogers,promoterofactive listening (Carl Rogers,On becoming a person, HoughtonMifflin



Company,Boston,1961).Itisnotsufficienttositandlooktothepersontalking to us, but it is necessary to internalize and assimilate themessages that we associate to our own experiences. There aredifferences between listening and hearing. We can hear someonewithout listening to him. Active listening is different from passivelistening because it demands reactions towhat the speaker is saying,permanentfeedbackandempathy.Whenwelisteninanactiveway,weadoptanattitudeofunderstanding,wedonottwistthingsaround,wedonotjudge,accuse,devalue,denigrate,insult, josh,wedonotchangethesubject,wedonotgiveadvice,wedonotthinkwhilehethetalkerisspeaking of what to say after he finishes (http://www.abs‐saillon.ch/ecouteact.pdf)…Welistenwithourentirebody,notjustwithourears.Wecanbendoverthespeaker,nodourheadsandremaininvisual contact. By having a warm and gentle presence, we allow theotherpersontoexpresshimselffreely,inordertofindoutinformationabouthisneedsandproblems.Wehavethehabittoselect,tointerpretwhatwehear,toassessthe

wordsoftheotherpersondependingontheimagewemakeofhim.Themore an individual is involved in his beliefs and feelings, the morecommunication with the others becomes difficult, says M. Grawitz(Méthodesdessciencessociales,Dalloz,Paris,1990).We imagine that co‐talking is,mostoften,apure technicalmean to

obtaininformationortheabilitytomakesomeonetalk.Withoutdoubtthereisatechniqueoftheconversion,butmorethanbeingatechnique,conversionisanart,concludesthequotedauthor.

Activelisteningisanart.Whathindersusfrombeingactivelisteners?–lackofknowledge,notalenttocommunicate;–abadmood;–lackofinterestforthediscussiontheme;–adifficulttheme;– the thought that we are the only ones who are right and the

other(s)arewrong;–thethoughtthattheotheroneiswrong,andwehavetherightto

criticizeandblamehim;



–thefearofnotgivingintothosewhowanttobeordesiretoappeardominators,–thefearofhearingsomethingwedislike;–thebeliefthatweareentitledtobetreatedinaspecialway;–selfishnessandthelackofinterestforwhatothersbelieveorfeel;– the thought that each person is unique and the fact that the

receivedmessageisnotidenticalwiththetransmittedmessage;– adapting the informationdependingonwhatwewantorwish to

hear;–hastyconclusionsbeforethetalkerendshisthoughts,etc.

Activelisteningmeans:–lettingthespeakertalk;–stimulatingthetalkeronlyifitnecessary;–re‐launchingtheconversations;–reformulatingthequestions;–clarifyingtheanswers;–beingsensitivetoemotions,needs;–beingvigilanttotheintentionsofthetalkertomanipulate,etc.

Wepayattentiontothefeelingsofthetalker,weresonatewithhim,weareattentivetotheaffectiveregistryinwhichtheconversiontakesplace (sympathy ‐ antipathy), to the referential registry (to whatsignificantpersonsdoes the talkerrefers to?), to the fieldof forces(isthere a reciprocity of influences? Is the freedomof one of the talkersaffected?). We stir up the availability and the openness of the otherperson,making him defeat the fear of having a relationship, of beingmisunderstood,judged,devalued,ofshowingvulnerability,ofrevealinghisreal feelingsandemotions,of(re)presentinganegativeself‐image,of expressing and of losing control. We clarify the expectations inrelation with the meeting on the discussion theme. We use openquestions,not just closedquestions.Wemake sure that thequestionswereunderstood, ifnot,wereformulatethemusingwithotherwords.We can reformulatewhatwe are being told, resuming the keywords.Wepayattention to the rhythmof thediscussion (not to rapid, avoidfrequent interruptions, not trying necessarily to fill the silence mo‐



ments),we live thepleasure to justbe thereandtodiscuss.Wechosethe right moment for closing up a subject and starting another. Weresumethemainideasthatwereexpressedbyusingkeywords.Wedonotfinishthediscussionwithoutmakingasummaryandavalidationofwhatwassaid.

Thecommunitydevelopmentagentmustknowhowto:–penetrateandintegrateintoacommunity;–winthetrustofitsmembersandmakehimselfcredible;–identifywiththeproblemsandinitiateprojects,togetherwiththe

localpeople;–rally,enliven,organizepeopleanddifferentgroups;–formofficialandunofficialleadersofthecommunity;–ensurethecirculationofinformationamongallthemembersofthe

community;–ensure thesurvivalof the localassociationsand theirdemocratic

management;–mediate,avoidorconciliateconflictsbetweengroups;– assess the activity carried outwithin the community and change

theirstrategy,tactics.

Theactivityofacommunitydevelopmentagentisto:–analyzetheobjectivesatthelevelofthecommunity,especiallythose

aimingagriculture;–identifypriorityobjectives;–identifyopportunities,risks,constraints,threats;–identifytheworkpossibilities,sellingthelocalproducts;–identifythefinancingpossibilities;–identifythematerial,legislativeconstraints;–identifythespecificofthecommunity;– identify the local leaders of opinion and the other players that

mightbeinvolved;–knowthepotentialbeneficiariesofcommunitydevelopment;– integrate the individualobjectives in thegeneralobjectives of the

community;



–informthepopulationregarding:employmentandbusinessoppor‐tunities, financial resources, jobs, existent positions, necessary know‐ledge for communitydevelopment, external environment, possibilitiesto access the professional training programs, social assistance rights,thatderivefromtheUEfinancings,etc.–contactswiththerepresentativesofthepublicinstitutions,contact

persons,etc.–constructtheplan,thestrategyandtheprojects;–implementandmonitorthecommunitydevelopmentprocess;–evaluatethefinalresultsofthecommunitydevelopmentprocess.

Thecommunitydevelopmentagentbuildshisvisibilityandhiscom‐municationwith the inhabitants. He activates in a space that is acce‐ssible for thepopulation, organizes its information, thedocumentsheworkswith,heupdatesthem,plansvisitsonthefield,meetings,events,andheestablishesprioritiesanddirections foraction.Hecanstartbycreatingsomegoodinterpersonalrelationships,basedonmutualtrust,on (re)building the connections with the local authorities who mustleaveasideanytraceofarroganceandbeneartheinhabitants,havingadialoguewiththem.Peoplelookfortrust, theygivetrust, inspiretrustor not. Some people can betray trust, can deceit trust, can abuse thetrustofothers,cantryandbuytrust…Manyofthebadthingsfromthenowadays communities are connected to the lack of communication.People talkbut theydonot listen toeach toother.Thenumberof thedeaf people`s dialogues has multiplied, many people do not want tounderstand what the others are saying, they do not listen in aconstructiveway,theyarenotemphatic,theydonotknowhowtogivepraise, criticize and influence with gentleness…They cannot freethemselves of the daily stress in order to have a pleasurable conver‐sation, to control their voice and gestures. Also, the indifference to‐wardstheothersprevailswithinthevillages,inthesametimewiththeintensificationof the“appeals forsolidarity”…Themoralstartswherecommunitylifebegins,saidDurkheim.Thecommunitycanberebuiltby(re)forming the small social, sociability and solidarity networks.Rediscovering the community and the trustmeans working together,reflectingtogether,havingdialogue,livingandactingtogether.Itwould



beanoversimplificationtothinkofthecountrymanasanidealpersonthatisreadytosacrificehimselfforthecommongood,butalsotothinkof a “war of everyone against everyone” in the villages… It would bewrongtobelievethatacertainsomeonehasthe“techniquestoresolveallconflicts”inordertoreachthe“cordialantanta”…Theconvictionisasine qua non condition for the sustainable development of thecommunity.Wecannotsaythatpeopleareconvincedoftheimportanceofhavingasustainabledevelopment in theirvillagesbecausetheyarenotsufficiently trained,cultivatedandcivilized, thereforetheyarenotinformed,andtheleadersareselfish,seetheirowninterestsandbusi‐nesswhileexpressingcontemptforthecitizens.

References

1. Barber, B.R. (1997).Democratie forte, (translation fromFrenchbyJ.P.Piningre),DescleedeBrouwer,Paris.2. Belleville, P. (1987).Unensemble cooperatifqui apassé le cap

delacrise:Mondragon.Economieethumanisme,296.3. Belorgey, J.M. (2000). Cents ans de vie associative, Presses de

Sciences,Paris.4. Commission mondiale sur l’environnement et le développement

(1987)ReportBrundtland.5. Gareau, J.M. (1990). La percée du developpement economique

communautaire,IFDEC,Montreal.6. Gontcharoff,G.(2001).Larepriseenmainde lapolitiquepar les

citoyensoulademocratielocaleparticipative,ADELS,Paris.7. Grawitz,M.(1990).Méthodesdessciencessociales,Dalloz,Paris.8. Guigou,J.L.(1995).UneambitionpourlaFrance,Aube,Paris.9. Houée,P. (1997).L.F.Lebret.Uneveilleurdehumanité,Harmat‐

tan,Paris.10. Rodrigo, J.M. (1990). Le santier de l’audace – les organisations

populairesàlaconquêteduPerou,Harmattan,Paris.11. Rogers,C.(1961).Onbecomingaperson,HoughtonMifflinCom‐

pany,Boston.12. Salberg, J.F., Welsh‐Bonnard, S. (1970). Action communautaire,

uneintroduction,ÉditionsÉconomieetHumanisme,Paris.



Webressources

www.abs‐saillon.ch/ecouteact.pdfhttp://cursdeguvernare.ro/mircea‐cosea‐rosia‐montana‐romania‐si‐

pierderea‐avantajului‐comparativ.htmlhttp://www.unadel.asso.fr/base/index.php (National Union of the

LocalDevelopmentPlayersandStructures)



ANTREPRENORIATUL–SOLUŢIEDISPONIBILĂŞIFEZABILĂPENTRUCREŞTEREAMOTIVAŢIEIŞI

SATISFACŢIEIÎNMUNCĂAASISTENŢILORSOCIALI

VlăduţOana‐Magda[1],SeprodiLilianaDorina[2]

RezumatAsistenţasocialăesteoactivitateprofesionalădesuportcarevizeazăcategoriaper‐soaneloraflateînsituaţiidedificultatesocială,concentrânddemersuricucaracterpreventiv şi/sau reparatoriu orientate înspre asigurarea unui nivel optim defuncţionarepsiho‐socialălanivelindividual,familial,degrupsaucomunitate.Oridecâteorisediscutădespreasistenţasocială,înprimplanseaflăbeneficiarulşiprimordialitatea intereselor acestuia. De data aceasta, atenţia este focusată peasistentulsocial.Aspectulmotivaţiilorşisatisfacţiilorînactivitateaprofesionalăaasistenţilorsociali,deşicrucialdinpunctuldevederealcalităţiiactuluideasistaresocială,esteinsufi‐cientabordat. Îndrăznealadeaneatingedeacestsubiectsensibilestefundamen‐tatăpeconvingereacă, lamomentulde faţă,piaţa serviciilor socialedinRomâniaoferă suficienteoportunităţi de a întreprinde acţiuni antreprenoriale îndomeniu,fiesubformapracticiiprivate,fiesubformaorganizaţiilornonprofit,fiesubformaunităţilor de economie socială. În acest sens, milităm pentru empowerment lanivelulasistenţilorsociali,astfelîncâtaceştiasăaibăcurajuldeasedetaşadecon‐texteledemuncălimitativeşidea‐şivalorificemaximalpotenţialulprofesional,înbeneficiulpersonal,albresleipecareoreprezintăşialsocietăţii.

Cuvintecheie:asistentsocial,antreprenoriat,

empowerment,satisfacţieînmuncă

[1] Asistent social, Cabinet Individual de Asistenţă Socială “Oana‐Magda Vlăduţ”

Cluj‐Napoca, preşedinteC.I.S. IMPROVEMediaş, str. Predeal 34E, ap. 2, Cluj‐Napoca,tel.: 0744.668.536, e‐mail: [email protected], Student Masterand, MasterulAsistenţă socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială,Univ.Babeş‐BolyaiCluj‐Napoca.

[2] Asistent social, Spitalul de Psihiatrie “GheorghePreda” Sibiu, str. Înfrăţirii 23,Sibiu,tel.:0744.214.857,e‐mail:[email protected],StudentMasterand,MasterulAsistenţă socială şi Economie Socială, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială,Univ.Babeş‐BolyaiCluj‐Napoca.



1.Argument

În prezent, vulnerabilităţile sociale se restructurează, în sensuldiversificăriişiamplificăriilorcaşiefectalturbulenţeloreconomiceşipolitice. Ca urmare, nevoile de asistare socială devinmai complexe şimai numeroase, ceea ce înseamnă o presiune crescândă pe profesio‐niştii care le gestionează – respectiv pe asistenţii sociali. Dincolo deacestesolicităriprofesionaledinceîncemaivariateşiintenseadresateasistenţilorsociali,seimpunesăţinemcontşidefactoriidemediucaregenerează, la rândul lorpresiunisuplimentareasupraprofesioniştilor.Astfel, în contextul socio‐economic actual, asistenţii sociali caută, demulte ori, soluţii pentru a duce ei înşişi o viaţă decentă. Înmarea lorparte, aceştia nu dezertează uşor; rezistă pe baricade, ani după ani,acumulândcustoicismfrustrări,nemulţumirişiinsatisfacţii,pânăcândesteatinsunnivelcriticşiatunciiauodecizieradicală:celmaiadesea,fie schimbă profesia, fie pleacă în străinătate (să practice aceeaşiprofesie ori sămuncească în orice alt domeniupentru a avea condiţiioptimedeviaţă).Chris Jones (2001, în Collins 2008, p. 1174) vorbeşte despre asis‐

tenţa socială ca fiind „o ocupaţie traumatizată, chiar învinsă”, „mani‐festările de stres şi nefericire în departamentele de servicii sociale”fiind „variate, grave şi generalizate”,mulţi dintreangajaţi afirmând căsunt„epuizaţifizicşiemoţionaldincauzasolicitărilormunciilor”.Pebazarezultatelorunorstudiirealizateasuprasituaţieiasistenţilor

socialiîndiferiteţări,aufostidentificateoseriedesoluţiiviabilepentrucreşterea satisfacţiei înmuncă a profesioniştilor din domeniu, pentruretenţiaacestorapetermenlungînpropriaspecializarepepiaţamun‐cii. Aceste potenţiale soluţii se regăsesc atât la nivel central, cât şi lanivellocal.Printre soluţiile ce ţin de nivelul central, se numără: îmbunătăţirea

politicilor publice (suport financiar şi legislativ, în special pentru for‐mareaşipăstrareaînmuncăaasistenţilorsociali);creareaunei imaginipublicepozitiveaasistenţilor sociali (publicul trebuie să fie informat înlegăturăcuexpertiza,muncadificilăşisucceselecarecaracterizeazăacti‐vitatea de asistenţă socială); reclasificarea şi redenumirea poziţiilor deasistenţăsocială(seaccentueazăideeacă,dacăoanumităpoziţienure‐



clamălivrareaunorserviciicaresăfiefurnizatedeopersoanăcupregă‐tireatestatăînasistenţasocială,atuncipoziţiarespectivăartrebuisăfiedenumităaltfeldecâtasistentsocial:lucrătordecaz;managerdecaz;fur‐nizordeserviciisociale)(Pasztor,Saint‐GermainşiDeCrescenzo2002).Printre soluţiile ce ţin de nivelul local, pot fimenţionate: creşterea

oportunităţilordecarieră(prinoferireadeposibilităţideinternship,destimulentepentruangajare,derecompensepentruperformanţă);îmbu‐nătăţirea condiţiilor de muncă (scăderea încărcăturii de cazuri; pro‐grame demuncă flexibile; supervizare furnizată de personal pregătit;implicare în luareadeciziilor laniveldemanagement, ceea ce conferăun sentiment de mândrie, dar şi empowerment şi self‐advocacy; per‐sonaldesuport,caresăpreiasarciniprecumelaborareadocumentaţieişi administraţie); scheme de compensaţii şi beneficii proporţionale cumunca; furnizarea de oportunităţi variate de formare a asistenţilorsociali (prin stimulareapotenţialilor studenţi să se înscrie la cursurilede asistenţă socială ori a absolvenţilor de asistenţă socială să îşi con‐tinuestudiile,concomitentcumuncaefectivăîntr‐unpost;princreareade programe de studiu part‐time şi programe flexibile de învăţare)(Pasztor,Saint‐GermainşiDeCrescenzo2002).

2.Profesiadeasistentsocial–provocăridininterior

Manifestând interes faţădeprofesiile a cărorparticularitate constăîn oferirea de suport persoanelor aflate în dificultate, R. Sommers‐FlanaganşiJ.Sommers‐Flanagan(2007)auidentificatoseriedeaspectecucaractermotivaţionalpentruorientareaînspreastfeldeprofesii;estevorbadespre:dorinţadea‐iajutapealţii;curiozitateautenticăfaţădeviaţa oamenilor; nevoia de statut sau împlinire profesională; un gradsuperior de înţelegere a sinelui şi auto‐vindecare. Dincolo de acesteelemente,autoriimenţionaţiaccentueazăcămotivaţiafinanciarănuseregăseştepeaceastălistă,labazaalegeriiuneiprofesiicarepresupuneoferirea de suport – cum este şi cea de asistent social – stând astfelmotivaţiipredominantintrinsecişinon‐materiale.Frecvent, asistenţii sociali îşi încep activitatea profesională cu un

avânt care, probabil, nu vamai aveaniciodată o intensitatemaimaredecât înperioadadedebut, cândresimtputernic toateacelemotivaţiiorientate înspre a oferi ajutor unor indivizi aflaţi în nevoie, înspre a



contribui ladezvoltareacomunităţiidincare facparte, fără însăadis‐punedepreamulteinformaţiidesprerealitateafuncţionăriiserviciilorsociale, şi mai ales despre posibilităţile reale de a‐şi transpune idea‐lurileprofesionaleînpractică.Sepoatevorbi,dinacestpunctdevedere,despreunhandicapalfor‐

măriiprofesionale, care, într‐adevăr, esteaxatăpe transmitereadecu‐noştinţeşiformareadeabilităţişicompetenţe,fărăînsăa‐i„socializaîncadrulprofesiei”(HughesşiWearing2007,p.10),ceeacearînseamna,de fapt, o adaptare a transpunerii cunoştinţelor şi abilităţilor profe‐sionaleînpracticăîntr‐unanumitcontextorganizaţional.Ca atare, „pentru asistenţii sociali, provocarea constă în negocierea

jonglării între potenţialul sau idealurile asistenţei sociale ca activitateprofesională şi realitatea asistenţei sociale ca şi muncă într‐o or‐ganizaţie”(LymberyşiButler2004,înHughesşiWearing2007,p.10).AutoriiHughesşiWearing(2007,p.10)susţincă„mediuldemuncăvalimita întotdeauna potenţialul asistenţei sociale”, aceasta întrucât separe că niciun loc demuncă nu va asigura condiţiile necesare pentruîndeplinirea tuturor aspiraţiilor profesionale. Această limitare repre‐zintă, în fapt, o sursă semnificativă de frustrare şi disconfort pentruasistentul social în contextul locului demuncă, aceasta întrucâtmulţiasistenţisocialiseconfruntăcusentimentulcăidentitateaprofesionalăle este limitatăde rolul lororganizaţional. În consecinţă, asistenţii so‐cialipotresimţistăridetensiuneşinesiguranţă,cauzatedediscrepanţaexistentăîntreceeaceştiu,întreideileşicredinţelelor,pedeoparte,şisolicitărileconcretealeloculuidemuncă(sarcinilepecaretrebuiesălerealizeze în fiecare zi, precum şi modalităţile în care acestea trebuierealizate);maimultdecâtatât,asistenţiisocialipotresimţiopresiunedea‐şilimitapropriulpotenţial,întermenidecunoştinţeşiabilităţi,laceeaceestesolicitatîntr‐unanumitcontextdemuncă.

3.Sănătateaprofesionalăaasistentuluisocial

3.1.Satisfacţiiînmuncă

Satisfacţiaînmuncăreprezintăceamaiintensstudiatăatitudinedincadrulcomportamentuluiorganizaţional:oevaluare/oapreciereaunuiindividcuprivire lacaracteristicilepostului,amediuluidemuncăşia



experienţeloremoţionalelamuncă,aşacumsuntacesteaperceputedeindivid.Ceamaiadecvatăabordareasatisfacţieimuncii, susţinautoriiMcShaneşiVonGlinow(2010,p.108),estedeapriviacestconceptcaşi„colecţiedeatitudinicuprivire ladiferiteaspectealepostului şicontex‐tuluidemuncă”.Înliteraturadespecialitate,darşiînlimbajulcomun,seutilizează,caşisinonim,conceptuldemoral.Moralulestedefinitcafiind„măsuraîncarenevoileunuiindividsuntsatisfăcuteşimăsuraîncareindividul percepe această satisfacţie ca fiind rezultatul întregii salesituaţiidemuncă”(ThusGuion1958,înArmstrong2006,p.264).Încercând să ofere un răspuns la întrebarea „Care sunt elementele

caregenereazăsatisfacţiesauinsatisfacţieînmuncă?”,diverşiautoriauidentificat patru categorii de elemente distincte. Fundamental pentrusatisfacţia înmuncă este sistemulpersonalde valori, deoarece acesteareflectă convingerile angajaţilor cu privire la rezultatele vizate a fiatinseprinmuncă,precumşi lacomportamentelecareartrebuiadop‐tatelaloculdemuncă(persoanelecuputernicevaloriintrinseciprivindmunca,carelucreazăîndomeniiinteresanteşicusemnificaţiiprofunde,precumasistenţasocială,prezintăunnivelmairidicatdesatisfacţie înmuncă,chiardacăausalariimicişiprogramlungdemuncă,comparativcupersoanelecuvaloriprivindmuncapredominantextrinseci)(Georgeşi Jones2012).Un rol la felde important revinepersonalităţii, a căreiinfluenţă este resimţită în special din perspectiva adecvării persona‐litate–locdemuncă(cucâtestemairidicatniveluldecompatibilitate,cu atât mai mari sunt şansele de a experimenta satisacţii în muncă)(George şi Jones 2012). Un element extrinsec determinant pentrusatisfacţiaînmuncăestesituaţiademuncă,respectiv:conţinutulmuncii(care, pentru o satisfacţie înmuncă ridicată, trebuie să fie permanentprovocator, să ofere soluţii de utilizare a cunoştinţelor şi abilităţilorindividuale, să includă oferirea de feedback pozitiv, să asigure auto‐nomie); politica organizaţională privind remunerarea şi promovarea(caretrebuiesăfieechitabilăşipermanentstimulativăpentruaasigurasatisfacţia în muncă); condiţii de muncă suportive (se referă atât lacondiţiile fizice de la locul de muncă, cât şi la aspectul supervizăriiprofesionale); flexibilitatea programului de muncă (Kondalkar 2007).Nutrebuieomisăniciinfluenţasocială,exercitatădinparteacolectivului



delaloculdemuncă,darşidinparteabackground‐uluiculturalindivi‐dual(GeorgeşiJones2012).

3.2.Suprasolicitare,stressşiburnout

Se discută frecvent în lumea asistenţilor sociali despre suprasolici‐tare, stress, burnout. Referindu‐se la stres, Allvin ş.a. (2011, p. 163)identifică o simptomatologie specifică a angajaţilor, bazată pe „o pa‐tologicăpierderedeenergieşio inabilitatedeamunci”,caregenerează„o stare de oboseală paralizantă”, o stare mai degrabă mentală decâtfizică.Înfapt,acesteasuntsimptomealesuprasolicităriipsiho‐emoţio‐naleşiintelectualelaloculdemuncă.Apreciem că suprasolicitarea, în timpurile actuale, vine pe fondul

unorexpectanţepersonaledin ce în cemai variate şimai ample, careţintescdinceîncemaisus.Avemde‐afacecuomulţimedeoportunităţi,întoatedomeniiledeviaţă,astfelîncâtneuitămlimiteleumane,impusedeoanumităcapacitateumanăacăreipotenţialnupoatefidepăşit.O consecinţă psihologică specifică a stresului la locul de muncă,

specificăprofesiilordesuport,esteburnout‐ul,ocombinaţieîntreobo‐seală, tulburări de somn, îngrijorare şi anxietate, dublate de o stareparalizantă de epuizare fizică şi psihică şi caracterizându‐se printr‐opierdereserioasăamotivaţiei.Studiiledindomeniuaudemonstratcăasistenţiisociali„seconfruntă

cusituaţiisocialecomplexe,seluptăcucriteriideevaluareneclare,audeafacecuoabundenţădeconflictederoluri,lelipseşteadeseasuper‐vizareaşisuportulpublic, lucreazăpesteprogramşisunt ladispoziţiepermanent şi au resurse limitate pentru face faţă unor solicităriridicate” (Poulin şiWalter 1993; Soderfelt ş.a. 1995;Um şiAnderson,1998, în Pasztor, Saint Germain, DeCrescenzo 2002, p. 81). Mai multdecâtatât,asistenţiisocialisusţincăresimtoameninţareşidinparteainspectorilorsociali,delacarenupercepniciunsuportşidesprecaresusţin că „nu înţeleg realităţile solicitărilor postului” (Pasztor, Saint‐Germain, DeCrescenzo 2002, p. 83). Se ajunge astfel la sentimente deepuizareemoţională,dedepersonalizareşiuneorideteamăşianxietateextremăînîndeplinireasarcinilorlor(Soderfeldtş.a.1996;Acker1999,Horowitz1999,înPasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002),studiile



indicândcă „80%dintreasistenţi socialiexprimăcăseconfruntăcuosentiment semnificativ de stres legat de muncă” (Mclean şi Andrew,2000,înPasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002,p.82),ajungându‐se launriscdeburnoutpestemedie (Pasztor,SaintGermain,DeCres‐cenzo2002).Unalfactorgeneratordestresestefaptulcăasistenţilorsociali„lise

cere să piardă intervale exorbitant de lungi de timp cu completareadocumentelor şi cu drumul, rămânându‐le prea puţin timp pentru afurnizaserviciidirecteclienţilor”,ceeacedeterminăsentimentedeine‐ficacitateşiepuizare(Pasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002,p.81).Existăşialteproblemedinsistemeledeasistenţăsocialăcaregenereazăstres:şeficarenuaupregătireînasistenţasocială; limitareaimplicăriiasistenţilor sociali în procesele de luare a deciziilor care îi privesc(Pasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002).Deasemenea,auapărutnoiconcepeîndomeniu:„strestraumaticse‐

cundar”,„stresindirect”;„obosealădecompasiune”(Figley1995;Pear‐lman şi MacIan 1993; Beaucar 1999; Cunningham 1999, în Pasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002,p.82);acesteconcepteau luatnaş‐tere în urma expunerii asistenţilor sociali la situaţii traumatice prinexperienţele clienţilor – aspecte neacoperite (total sau parţial) în pe‐rioadade formare înasistenţasocială.Acestesituaţiisuntagravatedecontactul şi lucrul cu clienţi instabili, bolnavimental, periculoşi, fiinduneoriagresaţiverbalsaufizicdeaceştia.

4.Antreprenoriatulînasistenţasocială

4.1. Empowerment‐ul asistenţilor sociali – precondiţie pentruacţiuniantreprenoriale

Antreprenoriatulînasistenţasocialăreprezintăosoluţiedisponibilăşiviabilăpentruagenerasatisfacţiiprofesionalecrescuteşivizibilitatela nivelul unei bresle care arenevoie urgentă de o redefinire şi repo‐ziţionareînrândulprofesiilorvalorizatelaniveldesocietate.În acest scop, punctul de plecare este empowerment‐ul asistenţilor

sociali.Empowerment‐ularesemnificaţiauneiactivăriaputeriiperso‐naleşiinterpersonaleprincareindiviziipotgestionamaibineşirezolvaproblemelecareleafecteazăviaţa,putereînţeleasăcaşiresursăinternă



pozitivăcarepermiteuneipersoanesă‐şidezvolteaptitudiniledeges‐tionareaproprieiexistenţe,să‐şiexprimepropriavaloare,să‐şidezvol‐tecapacitateadealucracuceilalţipentruainfluenţaviaţacomunităţiişisăparticipe laprocesulpublicde luareadeciziilor(Gutierrez1995;GutierrezParsonsşiCox1998,înHardina,Middleton,MontanaşiSimp‐son 2007); înseamnă, în fapt, „putere de decizie si acţiune asupraproprieivieţi”(Şoitu2013,p.11).Conceptul central pentru empowerment este autoeficacitatea, care

estedefinităcafiind„încredereaînpropriaabilitatedearealizaanumitesarcinipebazapropriilorpercepţiilegatedecompetenţapersonală”(Gist1987; Pearlmutter 1998, în Hardina, Middleton, Montana şi Simpson2007);estelesnedeînţelescăautoeficacitateaesterezultatulunuiprocesdeautoevaluareapropriilorcompetenţeşianiveluluipersonaldeexper‐tiză. Autoeficacitatea are o importanţă primordială pentru procesul deempowerment deoarece promovează: 1) acţiunile în nume propriu; 2)credinţa în propria valoare; 3) sentimentul de control asupra situaţiei(Gutierrezş.a.,1998,înHardina,Middleton,MontanaşiSimpson2007).

4.2. Asistentul social şi antreprenorul social sunt agenţi aischimbării

Având în vedere însăşi definiţia asistenţei sociale, care urmăreşteoferireadesuportpersoanelor,grupurilorşicomunităţilor„învedereacreşteriişi/saurefaceriicapacităţii lordefuncţionaresocialăşiaobţi‐neriiresurselorcaresăleasigureoviaţătrăităcudemnitateîncadrulsocialdat”(RothşiRebeleanu2007,p.35),esteevidentfaptulcăaceas‐ta este organizată în jurul conceptului central de schimbare, abordatăîntr‐omanierăplanificată(Ambrosinoş.a.2008).Asistentulsocialdevi‐neastfelagentalschimbării.Tot agent al schimbării este, în literatura de specialitate, şi antre‐

prenorulsocial,alcăruiscop,prinactivitateapecareodesfăşoară,estedeaabordaproblemelesocialeprinidentificareadenoioportunităţişisoluţii inovatoare, fiind focalizat mai degrabă pe crearea de valoaresocialădecâtfinanciară(BrouardşiLarivet2010,p.45).Laacestnivel, sepoatediscutadespreosuprapunerea finalităţilor

urmărite–aceleadeageneradezvoltaresocială. Înacestcontext,estenaturalcaasistentulsocialsăpoatădeveniantreprenorsocial.



4.3.Asistentulsocialantreprenorsocial

Antreprenoriisuntinovativi,orientaţiînspreidentificareadeoportu‐nităţi, dispun de/ştiu unde să caute resurse, reprezintă creatori devaloare.Fiindîntr‐ocontinuăcăutaredeoportunităţipentruaseauto‐depăşi,antreprenoriireprezintăunmotorputernicpentrucreştereeco‐nomică,având,prinactivitatealor,unimpactputernicasupraclienţilorlorşicomunităţilordincarefacparte.Spredeosebiredeantreprenoriatulcufinalitatepureconomică,antre‐

prenoriatul social este diferit în principal prin următoarele aspectefundamentale: 1) activitatea antreprenorială este ghidată explicit de omisiunesocială;2)măsurasuccesuluinuserealizeazăsubformamărimiiprofitului,cisubformavaloriisocialecreate–dinacestpunctdevedere,antreprenorii sociali acţionează ca şi agenţi ai schimbării în sectorulsocial,prinfaptulcă:adoptăomisiuneorientatăînspreacreaşisusţineovaloare socială – general vorbind, dezvoltarea socială; identifică şiexploatează asiduunoi oportunităţi de a‐şi realizamisiunea (unde alţiivădprobleme,antreprenoriivădoportunităţi);seangajeazăîntr‐unpro‐ces de continuă inovare, adaptare şi învăţare; acţionează cu încrederefără a fi limitat de resursele existente la dispoziţie, exploatând o gamăvariată de resurse, de la pură filantropie la metodele comerciale dinsectorulbusiness;manifestăunputernicsimţalresponsabilităţiifaţădeclienţiideserviţişirezultateleobţinute(DeesşiEconomy2001).Antreprenorii sociali sunt reformatorii societăţii de astăzi, funda‐

mentându‐şi eforturile pe componenta esenţială a solidarităţii sociale(Rebeleanu2013).

5.Prezentareastudiului„Realităţidincâmpulmuncii–percepţii, atitudini şi opinii ale asistenţilor sociali cuprivirelaactivitatealorprofesionalăîncontextulloculuidemuncăactual”

5.1.Precizăriintroductive

Studiul empiric „Realităţidin câmpulmuncii–percepţii,atitudini şiopiniialeasistenţilor socialicuprivire laactivitatea lorprofesională în



contextul locului demuncă actual” reprezintă o iniţiativă a Centruluipentru IniţiativeSociale IMPROVE. Studiul s‐adesfăşurat, de laproiec‐tareşipânălaîntocmirearaportuluidecercetare,înintervalul15mai–15noiembrie2012, şiaurmărit,aşacumanunţăşi titlul, surprindereamodului încareasistenţii sociali îşipercepşi seraportează lapropriaactivitateprofesionalădinperspectivaloculuidemuncăactual.

5.2.Ariadecuprindereastudiului

Am conceput acest studiu ca şi proiect‐pilot la nivelulmunicipiilorCluj‐Napoca şiSibiu, alegereaacestor localităţibazându‐sepedisponi‐bilitatea resursei umane implicate în culegerea datelor; intenţiile deviitorvizeazăextindereastudiuluilanivelnaţional,pentruaputeaajun‐gelaoimaginedeansambludetaliatăasupratematiciiîndiscuţieastfelîncât,peaceastăbază,săpoatăfi identificatesoluţiiconcretepentruaîmbunătăţinivelul satisfacţiei înmuncăauneibreslede caredepindestareadeechilibruşievoluţiasocietăţii.

5.3.Designulcercetării

Ţinândcontdemoduldeorganizareşifuncţionareserviciilorsocialedin România, populaţia cercetării a fost alcătuită din totalitatea asis‐tenţilor sociali care îşi desfăşoară activitatea profesională în cadrulserviciilorsociale(publiceşinonprofit)acreditatedinmunicipiileCluj‐NapocaşiSibiu.Datorităunorcircumstanţecarenuaupututficontrolate,populaţia

cercetării a fost transformată, involuntar, în eşantion; aceste circum‐stanţesuntprezentatesuccintastfel:–auexistat14furnizoriacreditaţi(unulînCluj‐Napocaşi13înSibiu)

carenuaupututficontactaţidupădatelefurnizatedeA.J.P.I.S.;–auexistataproximativ29asistenţisociali(20înCluj‐Napocaşi9în

Sibiu) care nu au putut fi contactaţi din motive variate (concediimedicale;concediidematernitate;teren;refuz);– în Cluj‐Napoca, ne‐am confruntat cu o situaţie particulară la

Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, carepoateficaracterizatăcaşicolaboraredeficitară,dincauzacăreianuam



putut contacta aproximativ 40% dintre asistenţii sociali angajaţi înserviciileacestora.În aceste condiţii, numărul participanţilor la studiu a fost de 119

asistenţisociali(dinsistemulpublic,nonprofitşialcultelor).Ca şimetodăde cercetare, amutilizatancheta sociologică, realizată

prinintermediulchestionaruluiadministratpeterendecătreoperatorituturor asistenţilor sociali care lucrează în cadrul serviciilor socialeacreditatedinlocalităţilevizate.Chestionarulainclusunnumărde100deitemi,grupaţipecincisec‐

ţiuni:1)datepersonale;2)aspecteprivindloculactualdemuncă;3)ex‐perienţe şi percepţii cu privire la profesia de asistent social; 4) ex‐perienţeşipercepţii cuprivire laactualul locdemuncă;5)planurideviitor ale asistenţilor sociali. Din perspectiva antreprenoriatului înasistenţasocială,esteinteresantăanalizasecţiuniiapatra–experienţeşipercepţiicuprivire laactualul locdemuncă,care includeoseriede80 de întrebări, grupate în opt subsecţiuni, respectiv: opinii faţă decaracteristicilefiziceale loculuidemuncă;opinii faţădeprogramuldemuncă; opinii faţă de caracteristicile activităţii asistentului social lalocul demuncă; opinii faţă de caracteristicile psiho‐sociale ale loculuimuncă; opinii faţă de managementul organizaţional la locul muncă;opinii faţăderemuneraţiade la loculmuncă;opinii faţăoportunităţilededezvoltareprofesionalălaloculmuncă;motivaţiişisatisfacţiilaloculdemuncă.În ceea ce priveşte rezultatele scontate, acestea au vizat: obţinerea

unordateacuratecuprivirelapercepţiile,atitudinileşipărerileasisten‐ţilor sociali despre activitatea lor profesională în contextul locului demuncă, care să permită o fotografiere a situaţiei asistentului social lamoment prezent; distilarea unor soluţii eficiente şi eficace de îmbu‐nătăţire a condiţiilor demuncă ale asistenţilor sociali şi, totodată, decreştereaniveluluiacestorade implicare înactivitateadedeservireapersoaneloraflateînsituaţiidedificultate;sensibilizareainstanţelorşiautorităţilorlocaleşinaţionalecuprivirelarealitateaactivităţiideasis‐tenţă socială; stimularea dezvoltării, la nivelul asistenţilor sociali, aobişnuinţeidea‐şiexprimapropriilepunctedevedereşideaseimplicaîn eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor lor de muncă; dezvoltareasolidarităţiiprofesionale.



Bineînţeles, am prevăzut şi activităţi de diseminare a rezultatelorobţinute. Înacestsens,amprezentatpublic rezultateleobţinute înca‐drulevenimentuluideformarecontinuădestinatasistenţilorsociali „4Steps in 2 Days to Improve/4 paşi în 2 zile pentru dezvoltare”, eve‐niment naţional organizat de Centrul pentru Iniţiative SocialeIMPROVE, avizat şi creditatdeColegiulNaţional alAsistenţilor Socialidin România, organizat la Cluj‐Napoca, în perioada 16‐17 noiembrie2012,evenimentîncadrulcăruiaaproximativ120deasistenţisocialişialţispecialişticarelucreazăîncadrulserviciilorsocialeaufostfamilia‐rizaţi curezultatelestudiului.Maimultdecâtatât,amrealizato infor‐mare la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi la ColegiulNaţional al Asistenţilor Sociali din România în legătură cu concluziilecercetării,acesteafiinddisponibile,totodată,publiculuilarg.

5.4.Motivaţii şi satisfacţii înmuncă versus antrepre‐noriatînasistenţasocială–concluziilestudiului

Este importantdeînceputdiscuţiadespreactivitateaprofesionalăaasistentului social din punctul în care un individ, aflat într‐o etapădefinitorieavieţiisale,porneştepeotraiectorieprofesionalăplasatăîndomeniul asistenţei sociale. Cu această ocazie, studiul realizat relevăfaptulcă, încazula87%dintrerespondenţi,orientarea înspreprofesiade asistent social a fost rezultatul unei alegeri personale. Discursulcontinuă cu investigareamotivaţiilor care stau la baza alegerii acesteiprofesii;acestaesteunaspectcare,dinpăcate,beneficiazădeoatenţielimitată în literatura românească de specialitate. După cum aratăstudiulrealizat,ceimaimulţidintreasistenţiisocialiaualessădevinăasistenţisocialidinmotivedinsferaaltruismuluişicomportamentelorprosociale, respectiv din dorinţa de a‐i ajuta pe cei aflaţi în situaţiidificile(31,7%)şipentrusatisfacţiageneratădeaşticăaucontribuitlaîmbunătăţireavieţiiunorpersoane(22,1%).Dupăcumamprecizatînfundamentareateoreticăacercetării(infor‐

maţiisusţinuteşiderezultateleconcreteobţinuteînurmaprezentuluistudiu), orientarea înspre profesia de asistent social are la bază mo‐tivaţii de factură psiho‐emoţională şi morală, mai degrabă decât eco‐nomice, materiale. Mergând pe acest principiu, asistenţii sociali îşi



extragsatisfacţiileînactivitateaprofesionalădinsucceseleînregistrateînlucrulcufiecarecazînparte,succeseconcretizateprinintroducereaunorschimbăripozitivelanivelulstării/situaţieifizico‐medicale,psiho‐emoţionale şi socio‐economice a cazurilor sociale cu care interac‐ţioneazăprofesional.Nutrebuie ignorat faptulcă, într‐omăsurăpoatela fel de semnificativă, asistenţii sociali au nevoie să îşi procuresatisfacţiişidinparteacontextuluidemuncă,avândînvederefaptulcămunca în sine reprezintă un comportament orientat înspre atingereaanumitor finalităţi; altfel spus, indivizii prestează activităţi lucrativepentru a‐şi satisface anumite nevoi, trebuinţa ca rezultatele sale înmuncăsăfierecunoscuteşirecompensatefiindunadintreacestea.Armstrong (2006, p. 205) susţine cămunca reprezintă „depunerea

unui efort şi aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor în scopul atingeriiunei finalităţi”.Finalităţilevizatea fiobţinute înurmamunciisunt,deobicei,pozitive,şiseîncadreazăînunasaumaimultedinurmătoarelecategorii (Armstrong 2006): finalitate financiară; finalitate psiho‐morală(sentimentuldeafifăcutcevautilsaumeritoriu;sentimentulderealizare;renume;recunoaştere);finalitateinstrumentală(tradusăprinoportunitateadeautilizaşi,maimultdecâtatât,deadezvoltapropriileabilităţi şi competenţe); finalitate socio‐economică (tradusă prin stăriprecum: stabilirea unor relaţii de colegialitate la locul de muncă sauexercitareaputeriiprinintermediuluneianumitepoziţiiierarhiceîntr‐ostructurăorganizaţională).Măsura în care aceste finalităţi sunt transpuse în practică poate fi

investigatăsubformaevaluăriisatisfacţiilor înmuncă.Dinacestpunctdevedere,unstudiurealizatpeovarietatedegrupuriocupaţionaledinMarea Britanie a prezentat o serie de rezultate paradoxale. Astfel,studiulmenţionata indicat faptulcăasistenţasocialăsesituează întreprimeledouăzecidegrupuriocupaţionalecareprezintăcelemaiînaltenivele ale satisfacţiei muncii, principalele surse de satisfacţie fiindreprezentate de: specificul meseriei (munca propriu‐zisă cu benefi‐ciarii) – include: contactul cu beneficiarii; sentimentul că asistenţiisociali pot genera o schimbare pozitivă în viaţa indivizilor şi a comu‐nităţilor;posibilitateadeaoferiajutorbeneficiarilor;provocărileasis‐tenţeisocialeîncontextorganizaţional–include:varietateasarcinilorşiresponsabilităţilor specifice muncii; munca în echipă şi munca inter‐



disciplinară;autonomieînrolurileacceptatelaloculdemuncă(Collins2008).Avândînvederefaptulcăsursaprincipalăasatisfacţieiînmuncăesterelaţiaşimuncacuindiviziiaflaţiînnevoie,trebuiescosînevidenţăfaptulcăasistenţiisocialiprezintăosatisfacţieintrinsecăamuncii.Dinpunctuldevederealsatisfacţiilorpecarelecumuleazăasistenţii

sociali în contextul locului actual de muncă, am observat, în cadrulstudiului pe care l‐am realizat, faptul că cele mai puternice surse desatisfacţie sunt stabilitatea locului demuncă (57%) şi caracteristicilepropriu‐zisealemunciideasistenţăsocială(52%),învremecesurselemedii de satisfacţie sunt: oportunităţile de dezvoltare personală dincontextuldemuncă(54%);managementulorganizaţionaldelaloculdemuncă (53%); condiţiile fizice de la locul demuncă (52%); condiţiilepsiho‐socialedelaloculdemuncă(52%);remuneraţia(51%);oportu‐nităţilededezvoltareprofesionalăoferiteînmediuldemuncă(48%).Dacă„atitudinilepozitiveşifavorabilefaţădeloculdemuncăindică

satisfacţie înmuncă”, „atitudinilenegativeşinefavorabile faţăde loculdemuncăindicăinsatisfacţieînmuncă.”(Armstrong2006,p.264).În rândul asistenţilor sociali, o problemă importantă este legată de

dificultăţilederecrutareşimaialesderetenţieapersonaluluidespe‐cialitate, moralul practicienilor la locul de muncă fiind foarte scăzut:asistenţii sociali „sunt anxioşi în ceea ce priveşte munca lor şiexperimenteazăolipsăasatisfacţieimuncii”(McLean1999;McLeanşiDolan 1999; Lymbery 2001; Morris 2005, în Collins 2008, p. 1173).Literaturadespecialitatesusţinecăinsatisfacţiaînmuncăaasistenţilorsocialiestelegată,înprincipal,deurmătoareleaspecte:managementulorganizaţional; şansele limitate de promovare; remuneraţie scăzută;insuficientărecunoaşterea rezultatelorpozitivealemuncii lor (Coffeyş.a.2004,înCollins2008).Cercetărileaudemonstratfaptulcăsatisfacţiaînmuncădeterminăşi

influenţeazămotivaţia înmuncă (Mitchell şi Daniels 2003), cu efectedirecteasupraproductivităţiiînmuncă(cercetărilerealizateînprezentde specialiştii din domeniul psihologiei industriale şi organizaţionalecertificăclarfaptulafecteleinfluenţeazăanumitetipurideperformanţăşicăaceastăinfluenţăesteatâtdirectă,câtşiindirectăprinintermediulefectuluimediatoralconstructelormotivaţionalecognitive(MitchellşiDaniels2003)).



Încadrulstudiuluirealizat,amalesabordareamotivaţiilorînmuncăprin prisma categoriilor de nevoi satisfăcute în contextul locului demuncăactual.Laacestnivel,amdesprinsurmătoareleconcluzii:nevoiledebazăşinevoilesociale,decomunicareşisocializaresuntsatisfăcutela un nivel înalt pentru majoritatea respondenţilor (54%, respectiv59%),învremece,pentruceimaimulţidintreasistenţiisociali(45%),nevoilepersonaledestimădesinesuntsatisfăcutelaunnivelmediu,lafelcaşinevoiledestatussocial(50%),nevoilededezvoltarepersonală(59%)şinevoilededezvoltareprofesională(54%).AutoriiWatson şiAbzug (2005, p. 650) susţin că „motivaţia perso‐

naluluireprezintăoarieîncareorganizaţiilenonprofitseparecăauunavantaj inerent”, aceasta întrucât, demonstrează o serie de studii, an‐gajaţiidinsectorulnonprofitsuntmaiangajaţi,maimotivaţişi,demulteori,mai satisfăcuţi în ceeacepriveştemunca lor în comparaţie cualţiangajaţi din alte domenii. Organizaţiile nonprofit prezintă un avantajextraordinar:dacăentităţileprofitîşielaboreazăproceduridemotivarea angajaţilor prin care scopurile individuale ale angajaţilor să fiealiniate cu cele ale organizaţiei (pentru a atinge astfel performanţa),ONG‐urile nu trebuie să depună acest efort deoarece, de multe ori,scopurileorganizaţiei sunt însăşialeangajaţilor iar fazelepreliminareale stabilirii unei relaţii demuncă (recrutare şi selecţie) se ocupă deaceasta(suntaleşiaceicandidaţialecărorscopurişivaloriprofesionalecoincidcucelealorganizaţiei).Dincolo de toate, nu trebuie uitate recompensele materiale; este

evidentcă,celmaiadesea,salariiledinsectorulnonprofitnudepăşescşinicimăcarnuatingnivelulmediudepepiaţă.Stimulenteleextrinseci,precumrecompensele financiare,potcreştemotivaţiaangajaţilordoardacă este stabilită o legătură clară şi directă între comportament şirecompensă(Kettner,2002,înHardina,Middleton,MontanaşiSimpson2007).În ceea ce priveşte aspectul remuneraţiei, ca şi componentă prin‐

cipală a sistemuluide recompenseprin careunangajator îşi atrage şipăstreazăforţademuncă,trebuieacceptatcaatarefaptulcăasumareaunui loc demuncă are ca şi motivaţie fundamentală accesul la opor‐tunităţi necesare pentru satisfacerea nevoilor personale. Din aceastăperspectivă, am observat faptul că mai mult de jumătate dintre asis‐



tenţiisocialirespondenţi(58%)susţincăsalariulprimitlepermitedoarsatisfacereanevoilordebază,învremece16%afirmăcănulepermitenici măcar satisfacerea nevoilor de bază. Sentimentul transmis deaceste cifre este cu atât mai frustrant cu când asistenţii sociali con‐sideră, înmajoritate(80%),casalariulprimitestepreamic încompa‐raţiecumuncadepusă(şiaicinunereferimdoar lacantitateadesar‐cini, ci şi la încărcătura loremoţională,precumşi la responsabilităţileasumate).Înacest context, amacordatasistenţilor socialiposibilitateadea‐şi

exprimaaşteptărilelorprivindunminimrezonabilalunuisalariunetînbreasla asistenţilor sociali; majoritară a fost suma de 1.500 lei(31,93%),urmatădesumade2.000lei(26,05%)–nimeninuarputeacontestafaptulcăsumelepredominantpropusesuntdebun‐simţ,chiarşiraportându‐nelacondiţiilesocio‐economiceactualedinRomânia.În contextul acestei cercetări, în categoria recompenselor, am

introdus şi recompensele verbale (respectiv aprecierile pozitive laadresaunorrezultatepozitiveobţinuteînmuncă),acărorimportanţăşimai ales impact asupra satisfacţiei şi, în consecinţă, asupra produc‐tivităţii înmuncă sunt adeseaminimizate. După cum am constatat înurmacercetării, ceimaimulţidintreasistenţii sociali (73%)afirmăcăexperimentează, în context organizaţional, practici orientate însprerecunoaşterea rezultatelor pozitive obţinute în muncă; practicile derecompensare a unor astfel de rezultate pozitive sunt însă mai rare,fiindîntâlnite,dupăcumsusţinrespondenţii,înmaipuţindinjumătatedincazuri(43%).Un aspect important vizat în cadrul studiului nostru este cel al

traiectoriei profesionale a asistenţilor sociali. Aceasta întrucât împli‐nirea în plan profesional este situată în vârful celebrei piramide anevoilorumaneelaboratădeMaslow;esteonevoiesuperioarăcare,înfuncţie de nivelul la care este satisfăcută, influenţează sensul autoe‐valuărilorpersonale,atâtdinpunctuldevederealraportăriiafectivelapropriile experienţe de viaţă (Bradburn 1969, în Freund şi Riedger2003),câtmaialesdinperspectivasatisfacţieifaţădeviaţă,respectivalevaluărilor cognitive focusate pe apreciereamăsurii în care scopurilepersonaleau fostatinse(Campbell,ConverseşiRodgers1976;George1981;Lawton1985,înFreundşiRiedger2003).



Pentru marea majoritate a asistenţilor sociali participanţi la cer‐cetare (82%), locul actual de muncă este rezultatul unei alegeri per‐sonale, corespunzând, pentru ceimaimulţi dintre respondenţi, prefe‐rinţelor proprii în ceea ce priveşte categoria de beneficiari cu carepreferă să lucreze (40,82%).Circa28%dintre respondenţii care şi‐auales înnumepropriuangajareapeactualul locdemuncăconsiderăcăaufăcutaceastăalegeredatorităapropieriicaracteristicilorpostuluidepregătirea lorprofesională.Dintrerespondenţiicaresusţincăactualulloc de muncă a fost o chestiune de opţiune personală, 83% au făcutaceastăalegerepetermenlung.Traiectoriaprofesionalăestelegatăînmodindisolubildepreocupă‐

rilededezvoltareprofesională,indispensabilădindouămotivediferite(nuopozante):pedeoparte,estevorbadesprenevoiapermanentădeperfecţionare a competenţelor profesionale deja dobândite, cât şidobândireadenoicompetenţe,aceastaîncondiţiiîncare,învremurileactuale, un angajat trebuie să fie „nu doar adaptabil, ci şi creativ şiproactiv” (CollingsşiWood2009,p.213);pedealtăparte,estevorbadespreeforturiledespecializareşiperfecţionaredinceîncemaiînaltănecesare pentru atingerea şi păstrarea unei stări de împlinire profe‐sională,nevoieresimţitădeceicare,prinprofesiapecareoexercită,şi‐augăsitmenireapersonalăşicareresimtpermanenttrebuinţadea‐şiexploataşiextindepropriulpotenţial.Înliteraturadespecialitatedindomeniulmanagementuluiresurselor

umane, o componentă importantă a motivării angajaţilor este repre‐zentatădeoportunităţiledepromovareexistente laniveluluneiorga‐nizaţii. Încazulasistenţilorsocialiparticipanţi lacercetare, rezultatelearată faptul că majoritatea asistenţilor sociali (67%) se confruntă, încontexteleorganizaţionale în care îşidesfăşoarăactivitatea, cu situaţiidelimitareaoportunităţilordelimitareaoportunităţilordepromovareîncarieră.Un item important inclus în instrumentul de cercetare utilizat în

studiul nostru este nivelul de satisfacţie al asistenţilor sociali faţă deloculactualdemuncă.Înmajoritate(39%),respondenţiiaususţinutcăsunt destul de mulţumiţi din acest punct de vedere, doar 17% fiindpredominantnemulţumiţi.



În aceste condiţii, în ce măsură locul de muncă actual corespundeaşteptărilor profesionale ale asistenţilor sociali participanţi la cerce‐tare?45%dintreaceştiasusţincăactualulpost, încontextulorganiza‐ţional sau instituţional în care îşi desfăşoară activitatea corespundeaşteptărilorlorprofesionaleîntr‐omăsurămare,învremece28%pla‐seazăactualullocdemuncălaunnivelmediudeadecvarelaaşteptărileprofesionale proprii, iar 12% declară că locul actual de muncă nucorespundedelocsauîntr‐omăsurămicăaşteptărilorlor.La final,am încercatsăoferimunrăspuns la întrebarea: „Îşidoresc

asistenţii socialiocarieră înasistenţasocială?”;Da, susţin81%dintreasistenţiisocialiparticipanţilacercetare.Şi, mai mult decât atât, în ceea ce priveşte planurile de viitor din

punctdevedereprofesional,asistenţiisocialiintenţionează,înmajorita‐teacazurilor(43,7%),săîşipăstrezeactualullocdemuncă,încercândînparalel să se orienteze înspre desfăşurarea unor alte de activităţi (desuplimentare a veniturilor; de specializare sau perfecţionare; etc.) iar33% intenţionează să îşi păstreze locul actual de muncă. Alte alter‐nativeatrăgătoarepentruparticipanţii lacercetareau fost:acăutaunaltlocdemuncăîndomeniu(12,6%),acăutaunaltlocdemuncăîntr‐unaltdomeniu(4,2%)şideaplecaînstrăinătate(4,2%).Surprinzător(sau,mai bine zis, dezamăgitor) a fost faptul că doar doi respondenţidin întreaga populaţie a cercetării au menţionat ca şi plan de viitorpractica profesională în regim independent şi doar un respondent in‐tenţionează să‐şi înfiinţeze o formă de activitate nonprofit (în dome‐niu).Sumarizând, putemafirma faptul că, deşimulţi dintre asistenţii so‐

ciali experimentează stări de instatisfacţie în muncă (indiferent decomponentă),deschidereaînsprealternativeledeexercitareaprofesieideasistent social în regim independentexistente lamomentulde faţădepiaţadinRomâniaestenesemnificativă.Putemconcluzionacăstareadeconfortdeterminatăpredominantdestabilitateaunui locdemuncăreprezintăovaloaresemnificativăpentrumulţidintreasistenţiisociali,care limitează atractivitatea unor demersuri antreprenoriale în do‐meniu.



6.Consideraţiifinale

Este posibil ca, înmomentul prezentării rezultatelor acestei cerce‐tări, multe persoane să afirme: „Nu e nimic nou; toate aceste lucrurisunt cunoscute de toată lumea.” Sunt, într‐adevăr, aceste lucruricunoscute de toată lumea?Probabil este adevărat, că nu e nimic nou;însă,unlucruimportantfacediferenţa:faptulcă,deaceastădată,acesteadevăruri omnicunoscute sunt rostite, că ele au prins grai sub formauneivocicomunea119asistenţisociali.Peparcursulactivităţiidecolectareadatelor,amfostfrecventîntre‐

baţi,cuneîncredereşipesimism,deasistenţiisociali:„Şicredeţicăvorexistarezultateconcrete,căsevaschimbacevaînceeacenepriveşte?”.De fapt, prin realizarea acestui studiu, nune‐ampropus să schimbămfundamentalstatutulşistareadebunăstareabresleiasistenţilorsocialidinRomâniapentrucăacestaar fiunscoputopic,nerealizabil.Cestăînsăînputereanoastrăeste,pentrumoment,săfacemcunoscutenişterealităţi, aşa cum sunt acestea experimentate şi percepute chiar deasistenţii sociali şi să dăm voce cuvântului asistenţilor sociali care,exprimat la unison de 119 reprezentanţi ai aceleiaşi bresle, capătăvizibilitateşigreutate.Considerămcă,peacestfundamentşiîncondiţiide solidaritate profesională, putem realiza o schimbare acolo undeavem putere şi acces – la nivelul comunităţii locale, o schimbare astatutului de „asistat social”, pe care, dinnefericire, îl experimenteazăuniiasistenţisociali(dupăcumamaflatdindiscuţiilepurtatepeteren).De asemenea, avem la dispoziţie instrumentul numit “empower‐

ment” care, aplicat în rândul asistenţilor sociali, poate determina ocreştere a motivaţiei acestora înspre identificarea şi valorificareaposibilităţilordedesfăşurareaactivităţiiprofesionalecaşialternativela statutul de angajat şi să întreprindă acţiuni de antreprenoriat înasistenţasocială,astfel încât,ei înşişi,să îşiasigureunnivelridicatdesatisfacţie înmuncă (abordată înmultilateralitatea sa). În acest sens,amatinsunobiectiv secundaral cercetării:aceladea furnizaasisten‐ţilor sociali participanţi la cercetare ocazie şi context în care să‐şiîndrepte atenţia înspre propria persoană, să realize autoevaluări alesituaţieilorprofesionale,să‐şireaminteascăidealurilelorprofesionale,să‐şideaseamadacăceeacefacactualmenteesteceeaceîşidoresc.



Referinţe

1. Allvin,M.,Aronsson,G.,Hangström,T., Johansson,G.,Lundberg,U.(2011).WorkWithoutBoundaries–PsychologicalPerspectivesontheNewWorkingAge,Wiley‐Blackwell,Oxford.2. Ambrosino, R., Ambrosino, R., Heffernan, J., Shuttlesworth, G.

(2008). Social Work and Social Welfare: An Introduction (6th ed.).ThomasBrooks/Cole,Belmont.3. Armstrong, M. (2006). A Handbook of Human Resource Ma‐

nagementPractice(10thed.),KoganPage,London.4. Brouard, F., Larivet, S. (2010). Essay of Clarifications andDefi‐

nitions of the Related Concepts of Social Enterprise, Social Entre‐preneurandSocialEntrepreneurship(p.29‐56).ÎnFayolle,A.,Matlay,H.(Eds.).HandbookofResearchonSocialEntrepreneurship,EdwardElgar,Cheltenham.5. Collings,D.G.,Wood,G.(2009).HumanResourceManagement–A

CriticalAproach,Routledge,London.6. Collins, S. (2008). Statutory Social Workers: Stress, Job Satis‐

faction, Coping, Social Support and Individual Differences. BritishJournalofSocialWork,OxfordUniversityPress,Oxford.(p.1173‐1193).7. Dees,J.G.,Economy,P.(2001).SocialEntrepreneurship(p.1‐18).

ÎnDees,J.G.,Emerson,J.,Economy,P.,EnterprisingNonprofits:AToolkitforSocialEntrepreneurs.JohnWiley&Sons,Inc.,NewYork.8. George, J.M., Jones, G.R. (2012). Understanding and Managing

OrganizationalBehavior(6thed.).PrenticeHall,Boston.9. Hardina,D.,Middleton, J.,Montana,S.,Simpson,R.A. (2007).An

Empowering Approach to Managing Social Service Organizations,SpringerPublishingCompany,NewYork.10. Hughes,M.,Wearing,M.(2007).OrganisationsandManagement

inSocialWork,SagePublications,LosAngeles.11. Kondalkar, V.G. (2007). Organizational Behaviour, New Age

International(P)Ltd.,Publisher,NewDelhi.12. McShane,S.L.,VonGlinow,M.A.(2010).OrganizationalBehavior

(5thed.).McGraw‐Hill,Boston.13. Mitchell, T.R., Daniels, D. (2003). “Motivation” (p. 225‐254). În

Borman,W.C., Ilgen,D.R.,Klimoski,R.J.(Eds.).HandbookofPsychology,



vol. 12 – Industrial and Organizational Psychology, John Wiley&Sons,Inc.,Hoboken.14. Pasztor, E.M., Saint‐Germain, M., DeCrescenzo, T. (2002). De‐

mand for Social Workers in California, California State UniversitySacramento.15. Rebeleanu, A. (2013). Actualitatea şi importanţa economiei

socialeînasigurareaechităţiiaccesuluilaserviciidecalitate.Revistadeeconomiesocială,1,101‐110.16. Roth, M., Rebeleanu, A. (2007). Asistenţa socială. Cadru con‐

ceptualşiaplicaţiipractice,PresaUniversitarăClujeană,Cluj‐Napoca.17. Sommers‐Flanagan, R., Sommers‐Flanagan, J. (2007).Becoming

anEthicalHelpingProfessional–CulturalandPhilosophicalFoundations,JohnWiley&Sons,Inc,Hoboken.18. Şoitu, D.T. (2013). Investiţia socială: dincolo de vulnerabilitate

prinempowerment.Revistadeeconomiesocială,4,3‐20.19. Watson, M.J., Abzug, R. (2005). “Finding the Ones You Want,

Keeping the Ones You Find: Recruitment and Retention in NonprofitOrganizations”(p.623‐659).ÎnHerman,R.D.andAssociates.TheJossey‐Bass Handbook of Nonprofit Leadership and Management (2nd ed.),Jossey‐Bass,SanFrancisco.



THEENTREPRENEURSHIP–ANAVAILABLEANDFEASIBLESOLUTIONFORENHANCINGTHESOCIAL

WORKERS’MOTIVATIONANDSATISFACTIONINWORK

VlăduţOana‐Magda[1],SeprodiLilianaDorina[2]

AbstractSocial work is a support profession that regards the category of persons insituationsofsocialdifficulty,embodyingpreventiveand/orreparatoryendeavoursoriented towards ensuring an optimum level of psycho‐social functioning atindividual,familial,grouporcommunitylevels.Every time there is a discussion on social work, the beneficiary and the pri‐mordiallyofhis/herinterestsareplacedinthelimelight.Thistime,theattentionisfocusonthesocialworker.Thesubjectof themotivationsandsatisfactions in theprofessionalactivityof thesocialworkers,althoughcrucialfromthequalityofthesocialassistanceact’spointofviewisinsufficientlyapproached.Theboldnesstotacklethissensitivesubjectisgrounded on the conviction that, in this moment, the social services market inRomania offers enough opportunities to launch entrepreneurial activities in thisdomain,either intheformofprivatepractice,orthroughnon‐profits,butalsoassocialenterprises. Inthisregard,wepleadforempoweringthesocialworkers,sothat theydevelop thecouragetodetachof the limitativeworkingcontextsandtomaximallyexploit theirprofessionalpotential, inpersonalbenefit, but also in thebenefitofhis/herprofessionandofthesociety.

Keywords:socialworker,entrepreneurship,

empowerment,worksatisfaction

[1] SocialWorker, privatepracticeC.I.A.S. “Oana‐MagdaVlăduţ” Cluj‐Napoca, pre‐

sident C.I.S. IMPROVE Mediaş, Predeal 34E, ap. 2, Cluj‐Napoca, tel.: 0744.668.536,e‐mail: [email protected], Master student, Social Work and Social EconomyMaster,FacultyofSociologyandSocialWork,Babeş‐BolyaiUniversity,Cluj‐Napoca.

[2] SocialWorker,PsychiatryHospital “GheorghePreda”Sibiu, Înfrăţirii23, Sibiu,tel.: 0744.214.857, e‐mail: [email protected],Master student, SocialWork andSocialEconomyMaster,FacultyofSociologyandSocialWork,Babeş‐BolyaiUniversity,Cluj‐Napoca.


100 Vol.III•Nr.5/2013

1.Argument

Nowadays, thesocialvulnerabilitieshavebeenrestructuring, in thesenseofdiversifyingandamplifyingasa resultof theeconomicalandpolitical turbulences.As a consequence, theneedsof social assistancebecomemorecomplexandplural,creatinganincreasinglypressureonthe on‐call professionals. Beyond these professional demands addres‐sed to thesocialworkers, increasinglyvariantand intense, it is impe‐rativetopayattentiontotheenvironmentalfactorsthatgeneratessup‐plementarypressureson theprofessionals.Thus, in thecurrentsocio‐economicalcontext,manytimes,thesocialworkerslookforthemselvessolutionstohaveadecentlife.Mostofthemdonogiveupeasily;theyresist on the barricades, years after years, stoically accumulatingfrustrations, complaints and dissatisfactions, till a critical level isreachedandthentheytakearadicaldecision:mostofthetime,eitherchanging the profession or going abroad (to practice the same pro‐fession or to work in a different domain in order to ensure optimalconditionstolive).Chris Jones(2001, inCollins2008,p.1174)talksaboutsocialwork

as a “traumatised, even defeated occupation”, “the manifestations ofstressandunhappiness issocialservicesdepartments”being“various,serious and pervasive”, many of the employees stating that they are“emotionallyandphysicallyexhaustedbythedemandsoftheirwork”.Basedontheresultsofsomestudiesregardingthesituationofsocial

workers from different countries, there were identified a series ofviablesolutionsforincreasingtheworksatisfactionoftheprofessionalsfrom this field, fora long‐termretention in their specialisationon thelabourmarket.Thesepotentialsolutionsaretobefoundatthecentral,aswellaslocallevels.Among the solutions placed at central level, we can include: im‐

provingthepublicpolicy(financialandlegislativesupport,especiallyfortraining and retaining the social workers on the labour market);creatingapositivepublicimageofthesocialworkers(thepublicmustbeinformedabouttheexpertise,thedifficultworkandthesuccessesthatcharacterise the social work activity); reclassifying and renaming thesocialworkpositions(itisemphasizedthat,ifacertainpositiondoesnot


Vol.III•Nr.5/2013 101

requiredeliveringcertainservicesthathavetobedeliveredbyapersonwith certified training in social work, then that position should benameddifferentlythansocialworker:caseworker;casemanager;socialservicesprovider)(Pasztor,Saint‐GermainandDeCrescenzo2002).Among the solutions placed at the local level, there can be

mentioned: increasing theopportunities fora career (through offeringinternship possibilities, hiring incentives, performance rewards); im‐proving working conditions (decreasing the caseload; flexible workschedules;supervisiondeliveredbyspecialisedpersonnel;involvementin decision taking at the management level, which confer a sense ofprideandalsoempowermentandself‐advocacy;supportpersonnelfortaking over certain tasks as paperwork and administration); compen‐sation and benefits commensurate with the work; providing differentopportunitiestotrainthesocialworkers(throughstimulatingthepoten‐tial students to sign up to socialwork classes or the socialwork gra‐duates to continue their studies, simultaneouslywith aworking posi‐tion; through creatingpart‐time trainingprograms, aswell as flexiblelearningprograms)(Pasztor,Saint‐GermainandDeCrescenzo2002).

2.Thesocialworkprofession–challengesfromwithin

Manifestinginterestintheprofessionswhoseparticularityconsistofoffering support to those in need, R. Sommers‐Flanagan and J. Som‐mers‐Flanagan (2007) identified a series ofmotivational aspects forchoosing this kind of profession, respectively: the will to help theothers; genuine curiosity regarding the people’s lives; the need forstatus or professional fulfilment; a superior degree of understandingthe self and self‐healing. More than that, the mentioned authors em‐phasizethatthefinancialmotivationisnottobefoundonthislist,thechoiceofoneoftheprofessionsthatimplyofferinghelp–asitissocialwork – being founded on predominantly intrinsic and non‐materialmotivations.Frequently, the socialworkers start theirprofessional activitywith

an enthusiasm that, probably,will not have a higher intensity than atthebeginningoftheiractivity,whentheystronglyexperienceallthosemotivationsorientedtowardsofferinghelptopeopleinneed,towards


102 Vol.III•Nr.5/2013

contributing to the development of the community to which theybelong,without having toomuch information about the reality of thefunctioning of the social services and especially about the realpossibilitiestotransposetheirprofessionalidealsintopractice.We can discuss, from this point of view, about a handicap of the

professionaltraining,which indeed is focusedonprovidingknowledgeanddevelopingskillsandcompetences,without “socialising them intotheprofession”(HughesandWearing2007,p.10),whichmeans,infact,an adjustment of the way the professional knowledge and skills aretransposedintopracticeinacertainorganizationalcontext.Asaconsequence,“thechallengeforthesocialworkersisnegotiating

the slippage between the potential or the ideals of social work as aprofessional activity and the reality of social work as organizationalwork”(LymberyandButler2004,inHughesandWearing2007,p.10).The authors Hugh adWearing (2007, p. 10) consider that “the workenvironmentwillalwayslimitthepotentialofsocialwork”,becausenoworkenvironmentwillensurethenecessaryconditionstofulfillalltheprofessionalexpectations.Thislimitationrepresent,infact,asignificantsourceoffrustrationanddiscomfortforthesocialworkerinthecontextof his/her workplace, because many of the social workers are con‐fronted with the feeling that their professional identity is limited bytheir organizational role. As a consequence, the social worker mayexperiencestatesoftensionanduncertainty,causedbythediscrepancyexistingbetweenwhattheyknow,betweentheirideasandbelieves,ontheoneside,andtheconcretedemandsoftheworkplace(thetasksthattheyhavetoaccomplisheveryday,aswellasthemodalitiestodoso),ontheotherside;morethanthat,thesocialworkersmayexperienceapressuretolimittheirownpotential,intermsofknowledgeandskills,atthesolicitationsexertedinacertainworkenvironment.

3.Thesocialworker’sprofessionalhealth

3.1.Worksatisfactions

Work satisfaction represents themost intensely studied attitude inthe context of the organizational behaviour: an individual’s asses‐


Vol.III•Nr.5/2013 103

sment/appraisal of the job characteristics, work environment andemotionalexperiencesatwork,astheyareperceivedbyanemployee.TheauthorsMcShaneandVonGlinow (2010,p. 108)declare that themostadequateapproachofworksatisfactionistoconsiderthisconceptasa“acollectionofattitudesaboutdifferentaspectsofthejobandworkcontext”. In the literature, but also in every day talk, it is used, as asynonym,theconceptofmorale.Themoraleisdefinedas“theextenttowhich an individual’s needs are satisfied and the extent towhich theindividual perceives that satisfaction as stemming from his (sic) totalworksituation”(ThusGuion1958,inArmstrong2006,p.264).Tryingtoofferaresponsetothequestion“Whicharethoseelements

that generate work satisfaction or dissatisfaction?”, different authorsidentified four categories of distinct elements. Fundamental for theworksatisfactionisthepersonalvaluessystem,becausetheyreflecttheemployees’ convictions regarding the results to be attained throughwork, aswell as the behaviours to be adopted in theworkplace (thepersons with strong intrinsic values regarding work that areprofessionallyactiveininterestingandprofoundlysignificantdomains–associalwork,experienceahigherlevelofworksatisfaction,eveniftheirsalariesarelowandtheirworkschedulesarelong,incomparisonwith those with predominantly extrinsic values regarding work)(George and Jones 2012). An equally important role is held by thepersonality, whose influence is experienced especially from theperspectiveofpersonality‐workplaceconcordance(thehigherthelevelof compatibility, the bigger are the chances to experiment worksatisfactions) (George and Jones 2012). An extrinsic elementdeterminant for work satisfaction is thework situation, in particular:the content of work (which, for a higher satisfaction, must bepermanently challenging, to offer solutions to utilize the individualknowledgeandskills, toofferpositivefeedback, toensureautonomy);the organizational policy regarding remuneration and promotion(which must be equitable and permanently stimulating in order toensuretheworksatisfaction);supportiveworkconditions(thisisaboutthephysical conditionsat theworkplace, aswell as the componentofprofessional supervision); the flexibility of the working schedule(Kondalkar2007).Itshouldnotbeignoredthesocialinfluence,exerted


104 Vol.III•Nr.5/2013

bythegroupofco‐workersinthecontextoftheworkplace,butalsobytheindividualculturalbackground(GeorgeandJones2012).

3.2.Overexertion,stressandburnout

Therearefrequentdiscussionsintheworldofsocialworkersaboutoverexertion,stress,burnout.Talkingaboutstress,Allvinş.a. (2011,p.163) identifies a symptomatology specific to employees, based on a“pathologicallossofenergyandaninabilitytowork”,whichgenerates“astate of paralyzing tiredness”, more mentally than physically. In fact,thesearesymptomsofpsiho‐emotionalandintellectualoverexertionattheworkplace.We consider that overexertion, nowadays, is a consequence of

increasinglyvariedandamplepersonalexpectancies,whichaimhigherandhigher.Weareofferedplentyofopportunities,inalldomainsoflifeso that we forget our human limits, imposed by a certain humancapacitywhosepotentialcannotbeoutbalanced.A particular psychological consequence of stress at theworkplace,

specific to all the support professions, is burnout, a combinationbetween tiredness, sleepdisorders,worriesandanxiety,doubledbyaparalyzingstateofphysicalandpsychicexhaustionandexperiencingaseriouslossofmotivation.Thestudies fromthisdomainshowedthat thesocialworkers“they

facecomplexsocialsituations,contendwithunclearevaluationcriteria,deal with abundant role conflicts, often lack supervisory and publicsupport, work long hours and are on‐call, and they have limitedresources in the face of high demands” (Poulin and Walter 1993;Soderfeltş.a.1995;UmandAnderson,1998,inPasztor,SaintGermain,DeCrescenzo2002,p.81).Morethanthat,thesocialworkersaffirmthatthey experience a threat also from the state overseers who are notsupportive and who “do not understand the realities of the jobdemands” (Pasztor, Saint‐Germain, DeCrescenzo 2002 p. 83). Thiscircumstances generate feelings of emotional exhaustion, deperso‐nalization and sometimes fear and extreme anxiety in accomplishingtheirtasks(Soderfeldtş.a.1996;Acker1999,Horowitz1999,inPasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002),thestudiesindicatingthat“80%of


Vol.III•Nr.5/2013 105

social workers express that they feel a significant amount of work‐related stress” (Mclean and Andrew, 2000, in Pasztor, Saint‐Germain,DeCrescenzo 2002 p. 82), reaching an above‐average risk of burnout(Pasztor,SaintGermain,DeCrescenzo2002).Another factorgeneratingstress is the fact thatsocialworkers“are

required to spend an exorbitant amount of time on paperwork andtravel, leaving them too little time to provide direct client service”,which determines feelings of being ineffective and depleted (Pasztor,Saint‐Germain, DeCrescenzo 2002, p. 81). There are also other pro‐blems in thesocialworksystems thatgeneratestress:bosseswithoutspecialized training; limiting the involvement of the socialworkers inthe processes of taking decisions important for them (Pasztor, Saint‐Germain,DeCrescenzo2002).Inthesametime,newconceptsappearedinthisdomain:“secondary

traumatic stress”, “vicarious trauma”; “compassion fatigue” (Figley1995;PearlmanandMacIan1993;Beaucar1999;Cunningham1999,inPasztor,Saint‐Germain,DeCrescenzo2002,p.82);theseconceptswereborn in the context of exposing the social workers to traumaticsituationsthroughtheexperiencesoftheirclients–aspectsuncovered(completelyorpartially)duringthesocialworktraining.Theseserioussituations are aggravated by the contact and work with unstable,mentally ill, dangerous clients, sometimes the social workers beingverballyorphysicallyassaultedbythem.

4.Entrepreneurshipinsocialwork

4.1. Empowering the socialworkers – pre‐requisite for entre‐preneurialactions

Entrepreneurship in socialworkrepresentsanavailableandviablesolution for generating increased professional satisfactions andvisibility inaprofessionwhichneedsanurgentredefinitionandrepo‐sitioningamongtheprofessionshighlyvaluedinthesociety.For this purpose, the starting point should be the empowermentof

social workers. Empowerment has the meaning of an activation ofpersonaland interpersonalstrengthwithwhich individualscanbetter


106 Vol.III•Nr.5/2013

manageandsolvetheproblemsthataffecttheirlives,strengthapproa‐chedasapositiveinternalresourcethat,atpersonallevel,canfacilitatethe development of the capacity to work with others in order toinfluencethecommunitylifeandtoparticipateatthepublicprocessofdecision taking (Gutierrez 1995; Gutierrez Parsons and Cox 1998, inHardina,Middleton,Montana and Simpson2007); thatmeans, in fact,“thedecisionandactionpoweroverone’sownlife”(Şoitu2013,p.11).Thecentralconceptforempowermentisself‐efficacy,definedas“the

beliefinone’sownabilitytoperformspecifictasksbasedonhisorherperceptions of self‐competence” (Gist 1987; Pearlmutter 1998, inHardina,Middleton,MontanaandSimpson2007,p.224); it isobviousthat self‐efficacy is the result of a process of self‐assessing one’s owncompetencies and expertise. Self‐efficacy has a major importance forthe empowerment process because it promotes: 1) actions on one’sbehalf;2)abelieverinself‐worth;3)asenseofcontrol(Gutierrezş.a.,1998,inHardina,Middleton,MontanaandSimpson2007).

4.2.Thesocialworkerand thesocialentreprenuerarechangeagents

Bearinginmindtheverydefinitionofsocialwork,whichisfocusedonprovidingsupporttopersons,groupsandcommunities“inordertoenhanceand/orre‐establishtheircapacityofsocial functioningandofobtainingresourceswhichtoensurea life livedindignityinaspecificsocialcontext”(RothandRebeleanu2007,p.35),itisobviousthatthisis organized around the central concept of change, approached in aplannedmanner(Ambrosinoş.a.2008).Thesocialworkerbecomesthiswayachangeagent.Intheliterature,changeagentisalsothesocialentrepreneur,whose

purpose, considering the activity that he/she deploys, is to deal withsocialproblems through identifyingnewopportunitiesand innovativesolutions, being focusedmore on creating social rather than financialvalue(BrouardandLarivet2010p.45).At this level,wecandiscussaboutanoverlappingof theenvisaged

finalities – those of generating social development. In this context, itseemsnaturalthesocialworkertobecomesocialentrepreneur.


Vol.III•Nr.5/2013 107

4.3.Thesocialworkersocialentrepreneur

Thesocialentrepreneursareinnovative,orientedtowardsidentifyingopportunities, they own/know where to look for resources, they arevalue‐builders.Beingintoacontinuoussearchforopportunitiesforself‐outperformance, the entrepreneurs represent a strong engine foreconomicgrowth,generating,throughtheiractivity,asignificantimpactovertheirclientsandoverthecommunitiestowhichtheybelong.In contrast with the entrepreneurship with a purely financial

purpose,thesocialentrepreneurshipisdifferentmainlyinthefollowingfundamentalaspects:1)theentrepreneurialactivityisexplicitlyguidedby a social mission; 2) the measure of success is not the size of theprofit, but the created social value – from this point of view, socialentrepreneursactaschangeagentsinthesocialsector,throughthefactthat: theyadoptamissionoriented towardscreatingandsustainingasocialvalue–generallyspeaking,socialdevelopment;theyidentifyandassiduously exploit new opportunities to accomplish their mission(whereotherseeproblems,theentrepreneursseeopportunities);theyengageinaprocessofcontinuousinnovation,adjustmentandlearning;they act with confidence without being limited by the availableresources,byexploitingavariedrangeofresources,frompurephilan‐thropy to commercial procedures from the business sector; theyexpress a strong sense of responsibility towards their clients and theattainedresults(DeesandEconomy2001).Social entrepreneurs are the reformers of our nowadays society,

founding their efforts on the essential component of social solidarity(Rebeleanu2013).

5.Presentationof the study “Realities from theworkfield–thesocialworkers’perceptions,attitudesandopi‐nions regarding their professional activity at theircurrentworkplace”

5.1.Introductiveexplanations

The empirical study “Realities from the work field – the socialworkers’ perceptions, attitudes and opinions regarding their profes‐


108 Vol.III•Nr.5/2013

sionalactivityattheircurrentworkplace”isainitiativeoftheCentreforSocial Initiatives IMPROVE. The study was realized, from design tillresearchreport,between15thofMay–15thofNovember2012,anditaimed,assuggestedbythetitle,toobservethewaythesocialworkersperceive and position themselves regarding their own professionalactivityfromtheperspectiveoftheirpresentworkplace.

5.2.Thescopeofthestudy

Weelaboratedthisstudyasapilot‐projectinCluj‐NapocaandSibiumunicipalities, this choice being underlain on the availability of thehuman resources involved in data collection; our intentions for thefuturearetoextendthisstudyatthenationallevel,tobeabletocreateadetailedgeneralpictureregardingthissubjectsothat,onthesebasis,tohavethepossibilityto identifyconcretesolutionsfor improvingthelevel of work satisfaction of a profession of which depends on thesociety’sequilibriumandevolution.

5.3.Researchdesign

TakingintoconsiderationtheorganizationandthefunctioningofthesocialservicesinRomania,theresearchpopulationwascomposedofthetotality of the social workers that professionally activate in theaccreditedsocialservices(publicandnon‐profit)fromCluj‐NapocaandSibiumunicipalities.Because of some uncontrollable circumstances, the research

population was involuntarily transformed into a sample; those cir‐cumstancesarebrieflypresentedhereinafter:– there were 14 accredited social services providers (one in Cluj‐

Napoca and 13 in Sibiu) that could not be contacted using the dataprovidedbytheA.J.P.I.S.;– there were approximately 29 social workers (20 in Cluj‐Napoca

and9inSibiu)thatcouldnotbecontactedforvariousreasons(medicalleaves;maternityleaves;fieldwork;refuse);–inCluj‐Napoca,wewereconfrontedwithaparticularsituationand

theGeneralDirection forSocialWorkandChildProtection, thatcouldbecharacterizedasdeficitarycollaboration,becauseofwhichwecould


Vol.III•Nr.5/2013 109

contactonlyapproximately40%ofthesocialworkersemployedinthisinstitution.Inthesecircumstances,thenumberofparticipantsatthestudywas

119socialworkers(fromthepublic,non‐profitandcultssystems).Asresearchmethod,weappliedthesociological inquiry, realisedby

meansofquestionnairesadministeredonthefieldbyouroperatorstoall thesocialworkers thatwork in theaccreditedsocial services fromthecoveredmunicipalities.Thequestionnaire included100 items,clustered in fivesections:1)

personal information; 2) features of the present workplace; 3)experiences and perceptions regarding the socialwork profession; 4)experiencesandperceptionsregardingthecurrentworkplace;5)futureplansofthesocialworkers.Fromthepointofviewofentrepreneurshipin social work, it is interesting the analysis of the fourth chapter –experiences and perceptions regarding the present workplace, whichinclude a series of 80 questions, grouped in eight subsections,presented hereinafter: opinions regarding the physical characteristicsof the workplace; opinions regarding the work schedule; opinionsregarding the characteristics of the social worker’s activity at theworkplace; opinions regarding thepsycho‐social characteristicsof thepresentworkplace;opinionsregardingtheorganizationalmanagementat the workplace; opinions regarding the remuneration at the work‐place; opinions regarding the professional development opportunitiesattheworkplace;motivationsandsatisfactionsattheworkplace.Regarding the expected results¸ those were focused on: obtaining

someaccuratedataabouttheperceptions,attitudesandopinionsofthesocialworkersinrespecttotheirprofessionalactivityintheworkplacecontext, which to generate a comprehensive image of the presentsituation of the social worker; distilling some efficient and effectivesolutions for improving theworking conditions of the social workersand,inthesame,forenhancingthelevelofinvolvementintheactivityof serving people in difficult situations; sensitizing the local andnational instances and authorities regarding the reality of the socialwork activity; stimulating, in social workers, the development of ahabitualnesstoexpresstheirownpointsofviewandtheirinvolvement


110 Vol.III•Nr.5/2013

in the efforts to improve their working conditions; developing theprofessionalsolidarity.Clearly,weprojectedsomeactivities fordisseminatingtheresearch

conclusions. For that purpose, we publically presented the finalresearchresultsduringtheprofessionaldevelopmentmanifestation“4Steps in2Days to Improve”,anationaleventorganizedby theCentrefor Social Initiatives IMPROVE, accredited by the National College ofSocialWorkers fromRomania, organized inCluj‐Napoca, in16th‐17thofNovember2012,eventwhereapproximately120socialworkersandother specialistsworking in social serviceswere familiarizedwith theresults of the study. Even more, we informed the Ministry of Work,FamilyandSocialProtectionandtheNationalCollegeofSocialWorkersfrom Romania about the conclusions of this research, which areavailable,inthesame,forthewidepublic.

5.4. Motivations and satisfactions in work versus entrepre‐neurshipinsocialwork–theresearchconclusions

Itisimportanttostartthediscussionabouttheprofessionalactivityofthesocialworkerfromtheverypointwhereanindividual,beinginasignificantstageof its life, stepsonaprofessional trajectoryplaced inthesocialworkfield.Onthisoccasion,thestudyrevealsthefactthat,for87% of the respondents, the orientation towards the social workerprofessionwastheresultofapersonalchoice.Thisdiscoursecontinueswith the investigationof themotivationswhichunderlie the choice ofthisprofession;thisisatopicwhich,unfortunately,benefitsofalimitedattention intheRomanian literature.Asthestudyreveals,mostof theprofessionalschosetobecomesocialworkersforreasonsplacedintheareaofaltruismandpro‐socialbehaviours,moreparticular, ledbythewill to help those in difficult situations (31,7%) and for the generalsatisfaction of knowing that they contributed at the improvement ofsomeone’slife(22,1%).As emphasized in the theoretical foundation of the research

(information sustained also by the concrete results generated by thepresentstudy),theorientationtowardsthesocialworkerprofessionisbased on psycho‐emotional and moral motivations, rather that


Vol.III•Nr.5/2013 111

economical,materialones.Continuingthiscourseofthought,thesocialworkers extract their professional satisfactions from the successesaccumulatedintheactualworkwitheverysinglesocialcase,successesconcretized into positive changes in the client’s physical‐medical,psycho‐emotional and socio‐economical state/situation. It should notbeignoredthatequallyimportantisthefactthatsocialworkersneedtoacquire satisfactions also from their workplace, taking into consi‐derationthefactthatworkitselfisabehaviourorientedtowardssomefinalities;inotherwords,theindividualscarryoutlucrativeactivitiesinorder to satisfy some needs, the need to have the work resultsacknowledgedandrewardedbeingoneofthem.Armstrong(2006,p.205)affirmsthatworkrepresents“theexertion

of effort and the application of knowledge and skills to achieve apurpose”. Usually, the finalities envisaged through work are positiveand they can be placed in one or more of the following categories(Armstrong2006): financial finality;psycho‐moral finality (the feelingof having done something useful ormeritorious; the sense of accom‐plishment; reputation; recognition); instrumental finality (translatedthrough the opportunity of utilising and, more than that, developingtheirownskillsandcompetences);socio‐economicalfinality(translatedintostatesas:stabilityofco‐workingrelationsattheworkplaceortheexertion of power through a certain hierarchic position in anorganizationalstructure).If these finalities are transposed into practice can be investigated

evaluating the work satisfaction. From this point of view, a studyrealizedonavarietyofoccupationalgroupsfromGreatBritainrevealedaseriesofparadoxicalresults.Thus,thementionedstudyindicatedthatsocial work is situated between the first twenty occupational groupswhicharecharacterizedby thehighest levelsofworksatisfaction, themain sources of satisfaction being: the specific of this profession (theconcreteworkwiththebeneficiaries)–whichincludes:thecontactwithbeneficiaries;thefeelingthatthesocialworkerscangenerateapositivechange in the lives of individuals and communities; the possibility tohelpthebeneficiaries;thechallengesofsocialworkinanorganizationalenvironment–whichincludes:thevarietyoftasksandresponsibilitiesspecific to thework; teamwork and interdisciplinarywork; autonomy


112 Vol.III•Nr.5/2013

intherolesacceptedattheworkplace(Collins2008).Keepinginmindthefactthatthemainsourceofworksatisfactionistherelationandtheactualworkwiththeindividualinneed,itmustbeemphasizedthefactthatthesocialworkershaveanintrinsicworksatisfaction.From the point of view of the satisfactions that the socialworkers

accumulates in the context of their currentworkplace,we noticed, inour study, that the strongest sources ofwork satisfaction are the jobstability (57%) and the specific characteristics of the social workactivity (52%), while the sources of satisfaction with a mediumintensity are: the opportunities of personal development at theworkplace (54%); the organizational management at the workplace(53%); the physical conditions at the workplace (52%); the psycho‐social conditions at the workplace (52%); remuneration (51%); theopportunities of professional development offered at the workplace(48%).If “positive and favourable attitudes towards the job indicate job

satisfaction”, “negative and unfavourable attitudes towards the jobindicatejobdissatisfaction”(Armstrong2006,p.264).Among the social workers, an important problem is related to the

difficulties to recruit and, more important, to retain specializedpersonnel, themoral of the practitioners at theworkplace being verylow:thesocialworkers“areanxiousabouttheirworkandexperiencealack of job satisfaction” (McLean 1999; McLean and Dolan 1999;Lymbery 2001;Morris 2005, in Collins 2008, p. 1173). The literatureassertsthatworkdissatisfactionofthesocialworkersismainlyrelatedtothefollowingissues:theorganizationalmanagement;thelimitedjobadvancement opportunities; the low remuneration; the insufficientrecognitionof thepositiveresultsof theirwork(Coffeyet.all.2004, inCollins2008).Some researchesproved that thework satisfactiondetermines and

influencestheworkmotivation(MitchellandDaniels2003),withdirecteffectson theworkproductivity [the researches realizednowadaysbythe industrial and organizational psychology specialists clearly certifythat the affects influence certain types of performance and that thisinfluence is direct or indirect through the intermediate effect of thecognitivemotivationalconstructs(MitchellandDaniels2003)].


Vol.III•Nr.5/2013 113

Inourstudy,wechosetoapproachtheworkmotivationsthroughtheperspective of the categories of needs satisfied in the context of thecurrentworkplace.Fromthispointofview,weextractedthefollowingconclusions:thebasicandthesocial–communicationandsocialization–needsaresatisfiedatahighlevelformostoftherespondents(54%,respectively 59%), while, for most of the social workers (45%), thepersonalneedsofself‐esteemaresatisfiedatamediumlevel,asmuchastheneedsofsocialstatus(50%),theneedsofpersonaldevelopment(59%)andtheneedsofprofessionaldevelopment(54%).The authors Watson and Abzug (2005, p. 650) affirm that

“motivationofstaffisoneareawherenon‐profitorganizationsseemtohave the inherent advantage”, because, some studies state, the em‐ployees in thenon‐profit sectoraremore committed,moremotivatedand,many times,more satisfied regarding theirwork comparedwithotheremployeesfromotherdomains.Non‐profitorganizationshaveanextraordinaryadvantage:iffor‐profitentitieselaboratetheiremployeemotivationprocedures suchas to align the individualpurposesof theemployeeswiththoseorganizational(thiswaytoreachperformance),the non‐profit units do not have to take the trouble in this directionbecause,mostofthetime,theorganizationalpurposesaresimilarwiththose of the employees and the preliminary phases of establishing awork relationship (recruitment and selection) take care of that (arechosen those candidates whose professional objectives and valuescoincidewiththeorganizationalones).Aboveall,wecannotignorethematerialrewards;itisobviousthat,

mostofthetime,thesalariesinthenon‐profitsectordonotgobeyondandevendonot reach themedium level on themarket.Theextrinsicincentives, such as the financial rewards, can raise the employeemotivation only if it is settled a clear and direct connection betweenbehavior and reward (Kettner 2002, in Hardina, Middleton, MontanaandSimpson2007).Regarding the remuneration, as a main component of the reward

systemthroughwhichandemployerattractandretaintheworkforce,itmust be accepted that assuming aworkplace has as a fundamentalmotivation the access to the necessary opportunities for satisfyingpersonalneeds.Fromthisperspective,wenoticedthatmorethanhalf


114 Vol.III•Nr.5/2013

oftherespondentsocialworkers(58%)affirmthattheirsalarypermitonly to meet their basic needs, while 16% say that even those basicneedsarenotentirelymet.Themessagetransmittedbythosefiguresisthemore frustratingas themajorityofsocialworkers(80%)considerthattheirsalaryistoolowcomparedwiththeireffortsatwork(atthispoint, is not only about the amount of tasks, but also about theiremotionalburdenandtheassumedresponsibilities).In this context,weoffered to thesocialworkers theopportunity to

expresstheirexpectationsregardingareasonableminimumofasalaryin this profession; themost frequent amountwas1.500 lei (31,93%),followed closely by the amount 2.000 lei (26,05%) – nobody couldcontestthefactthattheseamountspredominantlyproposedaredecent,evenanalysedinthecontextofthecurrentsocio‐economicalconditionsfromRomania.In the context of this research, we introduced in the rewards

categoryalsotheverbalrewards(inparticular,thepositiveappraisalsfor good results inwork),whose importance and impact on theworksatisfactions and performance are frequently minimized. As weobservedattheendofthisresearch,mostofthesocialworkers(73%)consider that, in the organizational environment, there are appliedpracticesorientedtowardsaknowledgingthepositiveresults inwork;the practices of rewarding thesepositive results are however rare, inthecaseoflessthanhalfoftherespondents(43%).An important aspect included in our study is the professional

trajectory of the social workers. And that because the professionalfulfilment is placed in the top of the Maslow’s famous human needspyramid; it is a superior need that, depending on the level of itsfulfilment, influences the direction of the personal self‐assessmentsfromtwopointsofview:1)theaffectiveinterpretationoftheirownlifeexperiences(Bradburn,1969,inFreundandRiedger,2003)and2)theperspective of life satisfaction, more particular, the cognitiveassessments focused on measuring the extent in which the personalobjectives were fulfilled (Campbell, Converse and Rodgers, 1976;George,1981;Lawton,1985,inFreundandRiedger2003).For most of the social worked included in this study (82%), the

currentworkplaceistheresultofapersonalchoice,coinciding,formost


Vol.III•Nr.5/2013 115

oftherespondents,withtheirownpreferencesregardingthecategoryof beneficiaries with whom they like to work with (40,82%).Approximately 28% of the respondents that chose by themselves toaccessthecurrentjobconsiderthattheymadethischoicebecausethejob characteristicswere adequate to their professional education.Outofalltherespondentsthataffirmthatthecurrentjobwasaquestionofpersonalchoice,in83%ofthecases,thiswasalong‐termchoice.The professional trajectory is closely related to the preoccupations

for professional development, indispensable out of two different (notopposable) reasons: on one side, it is about the permanent need toimprove the already developed professional competencies, as well asacquiringnewcompetencies,consideringthenowadaysdemandsfromaemployee tobe “notonlyadaptablebutalsocreativeandproactive”(Collings and Wood 2009, p. 213); on the other side, it is about theefforts for a more refined specialization and retraining necessary forreaching and maintaining a state of professional fulfilment, needexperiencedbythosewho,throughtheirprofession,foundthepersonalvocation,whofeelthepermanentneedtoexploitandexpendtheirownpotential.In theresourcemanagement literature,an importantcomponentof

employeemotivationisrepresentedbytheopportunitiesforpromotioninaspecificorganization.Inthecaseofthesocialworkersincludedinthisstudy,theresultsshowedthatthemajority(67%)reported,intheorganizational contexts where they activate as professionals, limitingconditionsregardingtheopportunitiesforjobadvancement.An important item included in theresearch instrumentused inour

studyisthelevelofsatisfactionregardingthecurrentworkplaceofthesocial workers. In majority (39%), the respondents emphasized thatthey are pretty pleased from this point of view, only 17% beingpredominantlyunsatisfied.In these circumstances, to what extent the current workplace

correspond to the professional expectations of the social workersparticipating in this research? 45%affirm that their actual job, in theorganizationalorinstitutionalenvironmentwheretheywork,generallycorresponds to their professional expectations, while 28% place thepresent workplace at a medium level of congruence with their own


116 Vol.III•Nr.5/2013

professionalexpectationsand12%declarethattheiractualworkplaceisintotaldisagreementwiththeirhopes.Attheend,wetriedtoenunciatearesponsetothequestion:“Dothe

socialworkerswanttohaveacareerinsocialwork?”.Theanswerwas“yes”for81%forthesocialworkersinvolvedinthisresearch.And, more than that, regarding their plans for their professional

future, the majority of social workers (43,7%) intend to keep theircurrent job, trying, in the same time, todevelop someother activities(forsupplementingtheir incomes; forspecializingandretraining,etc.)and33% intend to keep their actual job.Other attractive alternativesfortheparticipantstothisresearchare:tolookforanotherjobinthisdomain(12,6%),tolookfora jobinanotherdomain(4,2%)andtogoabroad (4,2%).Surprising (or,better said,disappointing)was the factthatonlytwoofthewholeresearchpopulationmentionedasaplanforthe future the private professional practice and only one respondentintendstocreateanon‐profitentity.Summarizing,wecanstatethefactthat,althoughmanyofthesocial

workers experience work dissatisfactions (no matter of the compo‐nent),theaperturetowardsthecurrentlyexistingalternativesofprac‐ticingprivatesocialworkonthemarketinRomaniaisinsignificant.Wecan conclude that the state of comfort predominantly determined bythe job stability represents an important value formany of the socialworkers, that limits the attractiveness of some entrepreneurialendeavoursinthisdomain.

6.Finalconsiderations

It is possible that, in themoment of presenting the results of thisresearch,manypersons to state: “There isnothingnew;all the thingsare well known by everybody”. Are these things truly known byeverybody? Maybe it is true that there is nothing new; only that animportantaspectmakesagreatdifference: the fact that, this time, thewellknowntrueness’saresaid,thattheyareexpressedintheformofavoiceof119socialworkers.Duringtheactivityofcollectingthedata,wewerefrequentlyasked,

with scepticism and pessimism, by the socialworkers: “Do you really


Vol.III•Nr.5/2013 117

believethattherewillbeconcreteoutcomes,thattherewillbeachangeregardingoursituation?”.Asamatteroffact,throughthisstudy,wedidnotproposedtofundamentallychangethestatusandthewelfarestateof the social work profession in Romania because this would be anutopian, unaccomplishable objective. What we really can do, for themoment, istobringintonoticesomerealities,astheyareexperiencedandperceivedbythesocialworkersthemselvesandtogiveavoicetothesocialworkers’opinionsthat,expressed,allinthesamekey,by119representatives of the sameprofession, gain visibility andweight.Weconsider that, on this basis and in the conditions of professionalsolidarity, we can make a change in the very place where we havepower and access – in the local community, a change in the status of“beneficiary”that,unfortunately,isexperiencedbysomesocialworkers(aswefoundoutinourdiscussionsinthefield).In the same time, it is available to us an instrument named

“empowerment”which,appliedforthesocialworkers,candeterminearaise in their motivation to identify and valorize the possibilities topracticeprofessional activities as alternatives for the employee statusandtostartentrepreneurialactionsinsocialwork,soasthemselvestoensure a high level of work satisfaction (approached in its multipleviews). In thisway,wereachedasecondaryobjectiveof theresearch:that to deliver to the social workers participants in this researchopportunity and context to focus their attention towards their ownperson, to realize self‐assessments of their professional activity, toremind their professional ideals, to find out if what they do now isreallywanttheywanttodo.

References

1. Allvin,M.,Aronsson,G.,Hangström,T., Johansson,G.,Lundberg,U.(2011).WorkWithoutBoundaries–PsychologicalPerspectivesontheNewWorkingAge,Wiley‐Blackwell,Oxford.2. Ambrosino, R., Ambrosino, R., Heffernan, J., Shuttlesworth, G.

(2008).SocialWorkandSocialWelfare:AnIntroduction(6thed.).Tho‐masBrooks/Cole,Belmont.


118 Vol.III•Nr.5/2013

3. Armstrong,M.(2006).AHandbookofHumanResourceManage‐mentPractice(10thed.),KoganPage,London.4. Brouard,F.,Larivet,S.(2010).EssayofClarificationsandDefini‐

tionsoftheRelatedConceptsofSocialEnterprise,SocialEntrepreneurandSocialEntrepreneurship(p.29‐56).InFayolle,A.,Matlay,H.(Eds.).HandbookofResearchonSocialEntrepreneurship, EdwardElgar,Chel‐tenham.5. Collings,D.G.,Wood,G.(2009).HumanResourceManagement–A

CriticalApproach,Routledge,London.6. Collins,S.(2008).“StatutorySocialWorkers:Stress,JobSatisfac‐

tion,Coping,SocialSupportandIndividualDifferences”(p.1173‐1193).BritishJournalofSocialWork,OxfordUniversityPress,Oxford.7. Dees,J.G.,Economy,P.(2001).SocialEntrepreneurship(p.1‐18).

In Dees, J.G., Emerson, J., Economy, P., Enterprising Non‐profit s: AToolkitforSocialEntrepreneurs.JohnWiley&Sons,Inc.,NewYork.8. George, J.M., Jones, G.R. (2012). Understanding and Managing

OrganizationalBehavior(6thed.).PrenticeHall,Boston.9. Hardina,D.,Middleton, J.,Montana,S.,Simpson,R.A. (2007).An

Empowering Approach to Managing Social Service Organizations,SpringerPublishingCompany,NewYork.10. Hughes,M.,Wearing,M.(2007).OrganisationsandManagement

inSocialWork,SagePublications,LosAngeles.11. Kondalkar, V.G. (2007). Organizational Behaviour, New Age

International(P)Ltd.,Publisher,NewDelhi.12. McShane,S.L.,VonGlinow,M.A.(2010).OrganizationalBehavior

(5thed.).McGraw‐Hill,Boston.13. Mitchell, T.R., Daniels, D. (2003). Motivation (p. 225‐254). In

Borman,W.C., Ilgen,D.R.,Klimoski,R.J.(Eds.).HandbookofPsychology,vol. 12 – Industrial and Organizational Psychology, John Wiley&Sons,Inc.,Hoboken.14. Pasztor, E.M., Saint‐Germain, M., DeCrescenzo, T. (2002). De‐

mandforSocialWorkersinCalifornia,CaliforniaStateUniversitySacra‐mento.15. Rebeleanu,A. (2013).Thepresentandthe importanceofsocial

economyinensuringtheequityoftheaccesstohealthservices.JournalofSocialEconomy,1,111‐120.


Vol.III•Nr.5/2013 119

16. Roth,M., Rebeleanu,A. (2007).Asistenţa socială.Cadru concep‐tualşiaplicaţiipractice,PresaUniversitarăClujeană,Cluj‐Napoca.17. Sommers‐Flanagan, R., Sommers‐Flanagan, J. (2007).Becoming

anEthicalHelpingProfessional–CulturalandPhilosophicalFoundations,JohnWiley&Sons,Inc,Hoboken.18. Şoitu, D.T. (2013). Social investment: beyond vulnerabylity

throughempowerment.JournalofSocialEconomy,4,21‐39.19. Watson, M.J., Abzug, R. (2005). “Finding the Ones You Want,

Keeping the Ones You Find: Recruitment and Retention in Non‐profitOrganizations”(p.623‐659).InHerman,R.D.andAssociates.TheJossey‐Bass Handbook of Non‐profit Leadership and Management (2nd ed.),Jossey‐Bass,SanFrancisco.


120 Vol.III•Nr.5/2013


Economiasocială.Perspectiveempirice

Socialeconomy.Empiricalperspectives



Vol.III•Nr.5/2013 123

CENTRELEDERESURSEÎNECONOMIASOCIALĂDINROMÂNIA

MihaelaPitea[1]

RezumatÎnacestarticolvorfiprezentatepescurtinițiativeleeligibilealeProgramulOpera‐ţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane 2007‐2013” – Investește în Oa‐meni!(POSDRU)peAxaPrioritară6:PromovareaIncluziuniiSociale,DomeniuldeIntervenție6.1:Dezvoltareaeconomieisociale.POSDRUasusținutînființareaCentrelordeResurseînEconomiaSocialăcareși‐audoveditutilitatea în timpprin furnizarede informații șioferireadesprijin comu‐nităților.Articoluldefațăvadescriecentrelecareși‐aufăcutvizibilăactivitatea,maialesînmediulon‐linepunândladispozițiapubliculuilarginformațiirelevantedes‐predomeniuleconomieisociale.CentreledeResurseînEconomiaSocialăprezentatesuntactivedinanul2010șiopartedintreacestevorfuncționacelpuținpânăînanul2014.

Cuvintecheie:economiesocială,centre

deresurse,POSDRUToate documentele care detaliază activitatea POSDRU amintesc de

obiectivul general al acestuia care constă în dezvoltarea capitaluluiumanși creșterea competitivității, prin corelareaeducației și învățăriipe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunitățisporitepentruparticipareaviitoarepeopiațăamunciimodernă,flexi‐bilășiinclusivăa1.650.000depersoane.AxaPrioritară6:PromovareaIncluziuniiSociale,DomeniuldeInter‐

venție6.1:Dezvoltareaeconomieisocialeaavut învederedezvoltareasectorului economiei sociale pentru a contribui astfel la dezvoltareaeconomiei țării. Prin acest domeniu de intervenție va fi intensificatăcrearea de forme de ocupare inovatoare si flexibile pentru grupurile

[1] Sociolog, Coordonator Centrul de Resurse în Economia Socială și Dezvoltarea

Resurselor Umane, Asociaţia Alternative Sociale, Şos. Nicolina, nr. 24, Iaşi; tel.:0735.840.022;e‐mail:[email protected].


124 Vol.III•Nr.5/2013

vulnerabile,sevapromovadezvoltarealocalăapoliticilor,inclusivcetă‐țeniaactivă,cooperareașisolidaritateasocială.Dintre activitățile eligibile pe Domeniul de Intervenție 6.1: Dezvol‐

tareaeconomieisocialemenționămurmătoarele:•Cercetări, studii șianalize, seminarii, conferințe,grupuride lucru,

publicațiiîndomeniuleconomieisociale;• Servicii de integrare la locul de muncă, ocupare temporară sau

formare la loculdemuncă, creareaunor locuridemuncăpermanentepentrupersoaneledezavantajatepepiațamunciișiateliereprotejate;• Dezvoltarea și furnizarea programelor de formare profesională

pentrugrupuriledezavantajate;• Furnizarea serviciilor de ocupare, precum informare și consiliere

profesională, asistență, mentorat, tutorat, orientare profesională, con‐silierepsihologică,consilierepsihiatrică,medierealocurilordemuncă;• Dezvoltarea și implementarea programelor de formare pentru

formatoriidineconomiasocială;•Înființareașidezvoltarearețelelor,organizațiilortip„umbrelă”șia

centrelorderesursepentrustructurileeconomieisociale;•Evenimentedeinformarelanivelnațional,regionalșilocalprivind

aspectealeeconomieisociale;• Înființarea și dezvoltarea de întreprinderi și cooperative ale eco‐

nomieisociale;• Schimbul de bune practici în domeniul incluziunii sociale și eco‐

nomiei sociale, între actori regionali/locali, naționali și transnaționalidindomeniuleconomieisocialeetc.În cadrul acestui articol vor fi prezentate câtevadintreCentrelede

Resurse pentru structurile economiei sociale care au fost create încadrulproiectelor finanțateprinPOSDRUșiactivitățiledesfășuratedeacestea în diverse regiuni ale României. Nu vom avea pretenția uneidescrieriexhaustiveaacestorentități,civomîncercasăpunctămdoaracele centre care s‐au făcut vizibile prin activitățile depromovare alesectoruluieconomieisociale.Dintreceleaproape60deproiecte finanțatepeDomeniulde Inter‐

venție 6.1: Dezvoltarea economiei sociale jumătate dintre acestea auadusunplusde valoare în comunitățile din care facparteprin înfiin‐țareaCentrelordeResurseînEconomiaSocială.


Vol.III•Nr.5/2013 125

Denumireaacestorcentrenuesteunaunanimîntâlnită,prinurmareputemvorbi de: Centrul deResursepentruEconomia Socială, CentruldeResursepentrusprijinirea inițiativelordeeconomiesocială,CentreRegionaledeSuportpentruStructurileEconomieiSociale,Centreregio‐naledeantreprenoriatsocialetc.Dintre activitățile similare identificate la nivelul acestor Centre de

ResurseînEconomiaSocialăenumerămurmătoarele:•facilitareaaccesuluilainformațiiledindomeniuleconomieisociale

tuturorpersoanelorinteresate;• oferirea de consultanță, asistență și sprijin actorilor interesați să

contribuieladezvoltareaeconomieisociale;• promovarea acţiunilor şi proiectelor din domeniul economiei

socialeîncomunitate;• facilitareaconstruiriideparteneriate, înspecial întreorganizațiile

profitșinon‐profitetc.Încontinuarevafisupusăatențieicititoruluidescriereaunoradintre

acestecentre,pecareleconsiderămreprezentativepentrudezvoltareadomeniuluieconomieisocialedinperspectivafuncționalitățiiacestora.CentruldeResurseînEconomiaSocială(CRES)afost înființatîn

cadrulproiectului„ModelulEconomieiSocialeînRomânia”alcăruibene‐ficiaresteAsociațiaAlternativeSocialedinIași.Perioadadedesfășurareaproiectuluiestemartie2011–februarie2014.CRES facilitează construirea de parteneriate, în special între or‐

ganizațiileprofit și non‐profit, furnizânddateprinpublicareaRevisteideEconomieiSocială(RES).CRESajutădeasemenealadezvoltareaeco‐nomieisocialeprin intermediul informațiilor furnizate înRES.Aceastărevistăaparedecincioripeanînvariantăbilingvă(română/engleză)șisedoreşteafiuncadrudepromovare,reflecţieşidezbatereatemelordeinterespentrudomeniuleconomieisociale.Easegăseștedisponibilăînformattipăritdarșiînversiuneelectronică.Persoaneleinteresate,specialiștidindomeniuleconomieisocialesau

nu,caredorescsăaflemaimultedetaliidespredomeniuleconomieiso‐cialepotaccesaRESșialtepublicațiirelevantedepesite‐ulproiectuluiwww.profitpentruoameni.ro la secțiunea Biblioteca online sau le potconsultalasediulCRESdinIași.Personalulangajatdincadrulcentrului,


126 Vol.III•Nr.5/2013

coordonatorul și asistentul coordonator, pot oferi informații tuturorpersoanelorinteresatedeacestsector.CentruldeResursepentruEconomiaSocială facepartedinpro‐

iectu„AlianțapentruDezvoltareaEconomieiSociale”’alcăruibeneficiaresteFundația„ALĂTURIDEVOI”ROMÂNIA.Perioadadedesfășurareaproiectuluiafostiulie2010–iunie2013.AcestCentrudeResursepen‐tru Economia Socială a fost creat pentru a oferi informații desprenoutățiledindomeniuleconomieisociale,despreofertadecursuri,târ‐guri și conferințedindomeniu,desprepublicațiile relevante și pentruconsultanță în domeniul economiei sociale. Acest Centru de Resursepentru Economia Socială și‐a desfășurat activitatea în trei locații dințară,respectivIași,TârguMureșșiConstanța,fiecarecuechipăproprie.Informațiisuplimentaredespreacestcentrupotfigăsiteaccesândsite‐ulwww.ropes.ro.Centrul de Resurse pentru Economie Sociala (CERES) a fost

înființat încadrulproiectului „EconomiaSocială–Onouăprovocare îninserția pe piațamuncii a deținuților” al cărui beneficiar este CentrulRomânpentruEducațieșiDezvoltareUmană.CERESarealizatohartăaoportunitățilordeangajarepentrudeținuți lanivelulcelor treiregiuniimplicateînproiect.Maimulteinformațiidespreacestcentrusegăsescpe site‐ul www.economiesociala.net, care reprezintă prima platformăon‐linede resursepentruorganizațiile activedindomeniul economieisociale.Aceastăplatformăa fostgândităsăsedezvolte logic în funcțiede nevoile de schimbare ale grupurilor țintă precum și de dinamicadomeniului.CentruldePromovareaEconomieiSocialereprezintăunadintre

activitățile proiectului „Proactiv – de lamarginal la incluziv” al căruibeneficiar este Asociația pentru Dezvoltare și Promovare socio‐eco‐nomicăCATALACTICA–filialaTeleorman.CentruldePromovareaEco‐nomiei Sociale a avut ca obiectiv activarea economiei sociale prinacțiuni concrete în vederea consolidării parteneriatelor sociale dejaexistente, sprijinirii O.N.G.‐urilor active și promovarea activă a antre‐prenoriatuluisocial.Informațiisuplimentaredespreacestcentrupotfiaccesatepesite‐ulproiectuluiwww.proactiv‐org.ro.CentruldeResursepentruEconomiaSocială(C.R.E.S.)faceparte

dinproiectul„IDEALIS–proiectstrategicalMicroregiuniiHorezupentru

JOURNAL OF SOCIAL ECONOMY

Vol. III • Nr. 5/2013 127

dezvoltare economică a zonelor alpine (montane și sub-montane) din România prin întreprinderi sociale” al cărui beneficiar este Asociația Depresiunea Horezu. C.R.E.S. este înființat la Horezu și a avut în vedere dezvoltarea serviciilor de informare și consiliere pentru inițierea și dezvoltarea unei întreprinderi sociale și a serviciilor de informare, consiliere și mediere pe piața muncii. Mai multe informații despre C.R.E.S. pot fi accesate pe site-ul www.i-dealis.ro.

Institutul de Economie Socială din România (IES) este un pro-gram al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile inițiat și dezvoltat din cadrul proiectului „PROMETEUS – Promovarea economiei sociale în Romania prin cercetare, educație şi formare profesională la standarde europene”. Scopul IES este de a participa activ la dezvoltarea și con-solidarea economiei sociale în România, prin atingerea următoarelor obiective: promovarea unor politici publice naționale și locale care vizează dezvoltarea economiei sociale; analiza domeniului economiei sociale prin publicarea Atlasului Economiei Sociale și sensibilizarea publicului asupra economiei sociale. Mai multe informații despre activitatea IES se găsesc accesând site-ul destinat acestei inițiative www.ies.org.ro.

Centre regionale din Rețeaua Socială RSC fac parte din activitățile proiectului „Acţionăm responsabil! – Reţeaua socială RSC” al cărui beneficiar este Junior Chamber International România. Centrele Regionale își au sediul în opt localități din țară respectiv: București-Ilfov, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara. Aceste centre au atribuții în implementarea strategiei con-cepute la nivel național privind sprijinirea partenerilor sociali în vede-rea dezvoltării și implicării active în proiecte și acțiuni de respon-sabilitate socială. Dintre activitățile din cadrul acestor Centre Regionale menționăm următoarele: diseminarea la nivel național a materialelor elaborate la nivelul rețelei RSC, consolidarea și extinderea rețelei la nivel național, promovarea la nivel național a bunelor practici identificate la nivel regional etc. Pentru mai multe detalii despre activitatea acestor Centre Regionale poate fi accesat site-ul www.actionamresponsabil.ro.


128 Vol.III•Nr.5/2013

Concluzii

CentreledeResurseînEconomiaSocialăaureușitsăfurnizezeinfor‐mații și expertiză cu privire la: facilitarea încheierii de parteneriateîntre instituțiile publice și private, legislaţia în vigoare și adecvareaacesteialanecesitățilepiețeișibeneficiarilor,oportunitățidefinanţare,servicii de consultanţă, cursuri de calificare, cererea și oferta deeconomie socialăde lanivel regional/național, posibilități de creare amai multor locuri de muncă, promovarea activităților și produselorentităților de economie socială precum și posibile piețe de desfacerepentruacesteproduse.


Vol.III•Nr.5/2013 129

RESOURCESCENTERSINTHEFIELDOFSOCIALECONOMYINROMANIA

MihaelaPitea[1]

SummaryThis article briefly presents the eligible initiatives of the Sectorial OperationalProgram“HumanResourcesDevelopment2007‐2013”InvestinPeople!(POSDRU)onthePriorityAxisnr.6:PromotionSocialInclusion,InterventionField6.1Deve‐lopingsocialeconomy.POSDRUhassupportedtheset‐upoftheResourcesCentresforSocialEconomythatproved in time tobeuseful byproviding informationandoffering support to thecommunities. This article describes the centres that made their activity seen,especiallyintheon‐lineenvironment,providingrelevantinformationtothepublicaboutthesocialeconomyfield.ThepresentedResourcesCentres forSocialEconomyareactivesince2010andapartofthemshallexistatleastuntil2014.

Keywords:socialeconomy,resourcescentres,POSDRU

All the documents that detail the POSDRU activity remind of its

generalobjectivewhichistodevelopthehumancapitalandtoincreasecompetiveness,bycorrelatingeducationandlife‐longlearningwiththelabourmarket and to ensuring increased opportunities for the futureparticipation of 1.650.00 people on a modern, flexible and inclusivemarket.Priority axis 6: Promotion Social Inclusion, Intervention Field. 6.1:

Developingsocialeconomyhadinviewtoenhancethesocialeconomyfield in order to contribute to the development of the country. Thisinterventionfieldismeanttoincreasetheproductionofinnovativeandflexible employment for the vulnerable groups, to promote the local

[1] Sociologist,CoordinatorCentreofResources in SocialEconomyand theDeve‐

lopmentofHumanResources,AlternativeSocialeAssociation,NicolinaRoad,no.24,Iaşi;tel.:0735.840.022;e‐mail:[email protected].


130 Vol.III•Nr.5/2013

development of policies, including the active citizenship, cooperationandsocialsolidarity.Of the eligible activities included in the Intervention field 6.1: De‐

velopingsocialeconomy,wementionthefollowing:• Researches, studies and analysis, seminars, conferences, work

groups,publicationsinthefieldofsocialeconomy;• Integration serviceson the job, temporaryemploymentoron the

job training, creationof permanent jobs for thedisadvantagedpeoplewithinthelabourmarketandprotectedworkshops;• Development and delivery training programs for disadvantaged

groups;•Providingemploymentservicesandalsoprofessional information

and counselling, assistance, mentorship, tutorship, professional gui‐dance, psychological counselling, psychiatric counselling,mediationofjobs;•Developmentandimplementationoftrainingprogramsfortrainers

inthefieldofsocialeconomy;• Setting‐up and developing networks, organizations of “umbrella”

typeandresourcescentresforthesocialeconomystructures;• Information events at national, regional and local level regarding

themattersofsocialeconomy;• Setting up and developing social economy enterprises and co‐

operatives;•Exchangeofgoodpracticesinthefieldofsocialinclusionandsocial

economy, between the regional/local, national and transnationalplayersfromthefieldofsocialeconomyetc.This article presents some of the Resources Centres for the social

economy structures that were created within the projects financedthroughthePOSDRUandtheactivitiescarriedoutbythemindifferentregionsofRomania.Wedonotconsidertohaveproducedanexhaustivedescription of these entities, butwe shall try to point out only thosecentres thatmade them seen through the activities they have carriedouttopromotesocialeconomy.Of the approximate 60 projects financed by the Intervention Field

6.1:Developingsocialeconomy,halfofthesehavebroughtaddedvalue


Vol.III•Nr.5/2013 131

tothecommunitiestheyarepartofbysettingupResourcesCentresforSocialEconomy.Thenamegiventothesecentresisnotthesameeverywhere,there‐

forewehave:ResourcesCentre forSocialEconomy,ResourcesCentreforsupportingthesocialeconomyinitiatives,SupportRegionalCentresfor the Social Economy Structures, Regional Centres for Social Entre‐preneurship,etc.Wementionthefollowingsimilaractivitiesthatwehaveidentifiedin

theseResourcesCentresforSocialEconomy:• facilitate the access to information regarding the social economy

fieldforalltheinterestedpersons;• provide consultancy, assistance and support to all the parties

interestedtocontributetothedevelopmentofsocialeconomy;•promotingsocialeconomyactionsandprojectsinthecommunity;•facilitatethebuildingofpartnerships,especiallybetweentheprofit

andnon‐profitorganizations,etc.Forwards,thereaderwillbepresentedwiththedescriptionofsome

ofthesecentresthatweconsiderrepresentativeforthesocialeconomydevelopment,fromtheperspectiveoftheirfunctionality.The Centre ofResources in Social Economy (CRES) was set up

within the project “The Social Economy Model in Romania”, whosebeneficiaryistheSocialAlternativesAssociationfromIași.TheprojectwascarriedoutduringtheperiodMarch2011–February2014.CRESfacilitatesthebuildingofpartnerships,especiallybetweenthe

profit and non‐profit organizations, providing data by publishing theJournal of Social Economy (RES). CRES also helps developing socialeconomythrough the informationprovided in theRES.This journal ispublishedfivetimesperyear,inabilingualversion,bothRomanianandEnglish, and wants to be a framework for promotion, reflection anddebate for the interest themes of social economy. It can be found inprintedandalsoelectronicversion.The interestedpersons,specialists in the fieldofsocialeconomyor

not,whowanttofindoutmoredetailsaboutsocialeconomycanaccessRESandotherrelevantpublicationsontheproject`swebsitewww.pro‐fitpentruoameni.rowithinthesectiononlineLibraryortheycanconsultthemattheCRESofficeinIași.Thestaffwhoworkswithinthecentre,


132 Vol.III•Nr.5/2013

thecoordinatorandtheassistantcoordinatorcanprovide informationtoallthepersonsinterestedinthissector.TheResourcesCentre forSocialEconomy isapartof theproject

“Alliance for social economy development”, whose beneficiary is theFoundation”ALĂTURIDEVOI”ROMANIA.Theprojectwascarriedoutduring July 2010 – June 2013. This Resources Centre for Social Eco‐nomywas set up in order to provide information about the noveltiesfrom the social economy field, about the variety of courses, fairs andconferences in the field, about the relevant publications and forproviding consultancy in the social economy field. This ResourcesCentreforSocialEconomyhascarriedoutitsactivityinthreelocationsthroughoutthecountry,andtheseareIași,TârguMureșandConstanța,eachofthemhavingtheirownteam.Additionalinformationaboutthiscentrecanbefoundatwww.ropes.ro.The Resources Center for Social Economy (CERES) was set up

duringtheproject“SocialEconomy–Anewchallengefortheinsertiononthe labourmarketoftheprisoners”whosebeneficiary is theRomanianCentreforEducationandHumanDevelopment.CEREShasproducedamapwiththeemploymentopportunitiesfortheprisonersatthelevelofthethreeregionsinvolvedinthisproject.Moreinformationaboutthiscentre can be found on the website www.economiesociala.net thatrepresents the first on‐line resources platform for the active organi‐zationsfromthesocialeconomyfield.Thisplatformwasthoughtforalogical development depending on the change needs of the targetgroupsandonthedynamicsofthefield.ThePromotionCentre forSocialEconomy represents one of the

activitiesoftheproject“Proactive– frommarginalto inclusive”,whosebeneficiary is the Association for socio‐economical Development andPromotionCATALACTICA–theTeleormanbranch.ThePromotionCen‐tre for Social Economy has as objective to activate social economythroughconcreteactionsinordertoconsolidatethesocialpartnershipsthatalreadyexist, tosupport theactiveNGOsandtoactivelypromotesocial entrepreneurship. Additional information about this centre canbefoundontheproject`swebsitewww.proactiv‐org.ro.TheResourcesCenterforSocialEconomy(C.R.E.S.) ispartofthe

project “IDEALIS– strategicprojectof theMicro‐regionHorezu for the


Vol.III•Nr.5/2013 133

economicaldevelopmentofthealpineareas(mountainandsub‐mountainareas) fromRomania through social enterprises”, whose beneficiary istheHorezuAreaAssociation.C.R.E.S.wassetup inHorezuandhad inviewtodevelopinformationandcounsellingservicesfortheinitiationandthedevelopmentofasocialenterpriseandthe information,coun‐sellingandmediationservicesonthelabourmarket.MoreinformationabouttheC.R.E.S.canbefoundonwww.i‐dealis.ro.TheSocialEconomyInstituteofRomania(IES)isaprogramofthe

FoundationfortheDevelopmentofCivilSocietyinitiatedanddevelopedwithin the project “PROMETEUS –Promotion of social economy inRo‐mania through research, education and professional training at Euro‐peanstandards”.TheobjectiveoftheIESistoactivelyparticipatetothedevelopment and the consolidation of social economy in Romania, byimplementing the following: promotion of some national and localpublic policies that have in view the development of social economy;the analysis of the social economy field by publishing the SocialEco‐nomyAtlasandbyraisingtheawarenessof thepublicwithregardstosocial economy.More informationabout the IESactivity canbe foundbyvisitingthewebsiteofthisinitiativewww.ies.org.ro.RegionalcentresfromtheSocialNetworkRSCareincludedinthe

activities of the project “We act responsible! – RSC Social network”,whosebeneficiaryistheJuniorChamberInternationalRomania.The Regional centres are located in eight cities throughout the

country,whichare:Bucharest‐Ilfov,Cluj‐Napoca,Sibiu,Constanța,Cra‐iova,Iași,PloieștiandTimișoara.Thesecentreshaveresponsibilitiesinthe implementationofthestrategiessetupatnational levelregardingthe support of the social partners in order to develop and activelyinvolvesocialresponsibilityprojectsandactions.Of the activities carried out by these Regional Centreswemention

the following: todisseminateatnational level thematerialsdraftedattheleveloftheRSCnetwork,toconsolidateandextendthenetworkatnational level, to promote on a national scale the good practicesidentified at regional level etc. For more details about the activity ofthesecentresyoucanvisitthewebsitewww.actionamresponsabil.ro.


134 Vol.III•Nr.5/2013

Conclusions

The Resources Centres for Social Economy have succeeded to pro‐vide informationandexpertisewith regards to: ensuring thedrawinguppartnershipagreementsbetweenpublicandprivateinstitutions,thecurrent legislationandharmonizing it to thenecessitiesof themarketand of the beneficiaries, the financing opportunities, consultancy ser‐vices, training course,demandand supplyof social economyat regio‐nal/national level, opportunities to createmore jobs, promote the ac‐tivities and the products of the social economy entities and also pos‐siblemarketsforthesellingoftheseproducts.


Vol.III•Nr.5/2013 135

PERSPECTIVABENEFICIARILORPROIECTULUI„MODELULECONOMIEISOCIALEÎNROMÂNIA”[1]

VictoriaCanțîr[2]

RezumatImplementatlanivelnațional,proiectul„ModeluleconomieisocialeînRomânia”areprezentatun cadrude activități, derulate înperioadamartie2011–decembrie2014, care au contribuit la întărirea capacității strategice a sectorului economieisociale, la creșterea gradului de incluziune a grupurilor dezavantajate pe piațamunciișiladezvoltareacapitaluluiumandinRomâniaprinformareadespecialiștiîndomeniuleconomieisociale.Proiectulavizatșia implicat, totodată, toțiactoriirelevanți pentru subiectul de economie socială în România: instituții centraleguvernamentalecuatribuțiiînacestdomeniu,experțiîneconomiesocială,lucrătorisociali, antreprenori care și‐au propus să dezvolte întreprinderi de economiesocială,persoanedinadministrațiapublicălocalășidinmediulacademic,studențientuziaștiinteresațideocarierăînacestdomeniușinuînultimulrândpersoanelevulnerabile‐grupuriledezavantajatedepepiațamuncii.Fiecareactivitateaavutocomponentă de evaluare care a urmărit feedback‐ul grupurilor țintă. Parteneriiimplicați în dezvoltarea proiectului ‐ Asociația Alternative Sociale,Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economice din BucureștișiProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltareauvalorificatacestedateși le‐auutilizat ca surse primare în elaborarea unui „Ghid de bune practici în economiasocială”șiaunui„Raportderecomandăriprivindeconomiasocială”.

Cuvintecheie:economiesocială,persoanedezavantajate,feedbackbeneficiari,cursurideformare

Asistențisociali,psihologi,psihopedagogi,persoanedinmediulaca‐

demic,reprezentanțiaiorganizațiilornon‐guvernamentaleșiîntreprin‐derilor sociale au participat în 2013 la Școala de Vară în Economie

[1] Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul OperaţionalSectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane 2007‐2013” – Investește în Oameni!, Axaprioritară6Promovarea incluziunii sociale,Domeniulmajorde intervenţie6.1Dez‐voltareaeconomieisociale,ID33490.

[2] Responsabil Comunicare și Relații Publice, Asociația Alternative Sociale, tel.:0735.840.023,e‐mail:[email protected].


136 Vol.III•Nr.5/2013

Socială, organizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Aceastăactivitate a reprezentat pentru cei prezenți o oportunitate de a‐șiconsolida cunoștințele legate de economia socială și de a stabili noicolaborări în vederea promovării acestui concept relativ nou înRomânia.RozicaTițădinparteaWorldVisionRomâniaadeclaratdupăfinalizareaevenimentului:„Aceastășcoalădevarăareprezentatpentrumine o bună oportunitate de a cunoaște și de a stabili o relație decolaborare cu specialiști din domeniul economiei sociale. Sunt foarteinteresatăde acest subiect deoarece vreau să deschid o întreprinderesocială într‐o comună din județul Iași care să le asigure femeilordezavantajate din mediul rural un loc de muncă. În acest sens, amprimit câteva sfaturi foarte utile și practice de la speakerii acestuieveniment”. Poveștile de succes ale unor afaceri sociale, exempleleconcrete și studiile de caz au reprezentat un punct cheie pe agendaevenimentului așa cum a punctat Amalia Tudorache, asistent social:„Mi‐a plăcut că au fost prezentate studii de caz foarte interesante,exempleconcreteșimodeledesucces,poveștialeunorîntreprinderideeconomiesocialăcareaureușitsăobținăperformanțășisăintegrezepepiațamunciidiferitecategoriidepersoanevulnerabile.Toatesesiunileaufostextremdeinteractiveșicaptivante”.Cursuriledeformatoraureprezentatoaltăactivitatecareaimplicat

specialiști în domeniul economiei sociale și incluziunii sociale dinRomânia, atât din sectorul privat cât și din sectorul public. AsociațiaAlternativeSocialeaorganizatlaIașidouăcursurideformaregratuiteîn ocupația „Formator”, cu aplicație în domeniul economiei sociale,acestea fiind derulate în perioada 25‐29martie 2013 și respectiv 2‐6aprilie 2013. În urma programului, au fost formați 40 de specialiști‐asistenți sociali, psihologi,psihopedagogi, reprezentanți aiONG‐urilor,instituțiilor publice si unităților protejate din România, care și‐audezvoltatcompetențeîndomeniulformăriideformatoricuaplicațieîneconomia socială, precum si abilități practice în vederea înființării șigestionării de servicii în domeniul economiei sociale. Participanții lacurs au aflat informații specifice din domeniul economiei sociale,perspective ale economiei sociale în România, legislația în domeniu,modele de bună practică din țările Uniunii Europene și strategii deabordare integratoare a egalitățiiși incluziunii sociale. „M‐a impre‐


Vol.III•Nr.5/2013 137

sionatfoartemultparteapracticăacursului,studiiledecazșimodeleleeuropene de economie socială care au fost prezentate. Acestea m‐auinspiratșivoiîncercasăleimportînactivitățiledeeconomiesocialăpecarelederulămnoi.Încadrulacestuicursmi‐avenitideeadeaînființao întreprindere de economie socială în domeniul reciclării unde vomangaja persoane cu handicap. Totodată, la acest curs am aflat foartemulte lucruri interesante șiutileprivind legislația care reglementeazădomeniul economiei sociale înRomânia, careestedeficitară șiextremdealambicată”,adeclarat IulianZinovei,consiliervocațional încadrulFundației Estuar București. La rândul său, Cristian Eugeniu Gelea dincadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială a punctatnoutatea informațiilor prezentate precum și utilitatea unor astfel deevenimente pentru dezvoltarea profesională a specialiștilor care acti‐vează înacestdomeniu: „Însuşireaunormetodeşiprocedee,necesarepentru realizarea activităţii de formare a adulţilor, precum şi desco‐perireaunormodeledeafaceri sociale,princaresepotasigura locuride muncă pentru persoanele vulnerabile, reprezintă motivul pentrucare sunt foartemulțumit de faptul că amparticipat la acest curs. Cuaceastă ocazie, am cunoscut persoane deosebite şi am învăţat căestemultmaiuşorsă‐ţidezvolţicalităţile,decâtsă‐ţiînlăturidefectele”.Seria cursurilor de formare a continuat pentru personalul din

administrația publică locală. Acestea au fost organizate de AsociațiaAlternativeSociale în2013, înIași,BrăilașiTârguMureș.Participanțiila aceste cursuri au menționat că cel mai interesant subiect a fostprezentareamodelelordebunepracticiîneconomiesocialăexistenteînUniuneaEuropeanășiexplicațiialecadruluilegislativprivindeconomiasocialăînRomânia.Eiaufostinteresațisăafleformeledeorganizarealeuneientitățideeconomiesocială,modalitățidefinanțareșiimplemen‐tareaunorproiectecarevizeazăpoliticide incluziunesocială.Partici‐panții au punctat necesitatea adoptării unei legi a economiei sociale,caresăreglementezeanumitefacilitățifiscalepentruceicaredorescsăînființezeoentitatedeeconomiesocială.Încontinuareademersurilordeformareșidezvoltareprofesionalăa

angajaților din domeniul incluziunii sociale, Universitatea „AlexandruIoanCuza”din Iași șiAcademiadeStudiiEconomicedinBucureşti auelaborat un curriculumde economie socială pentru studii postuniver‐


138 Vol.III•Nr.5/2013

sitare, care s‐au derulat în cele două universități în anul universitar2012‐2013. Participanții au susținut la sfârșitul acestui curs postuni‐versitar gratuit un proiect de absolvire în cadrul căruia au dezvoltatmodele inovativede incluziune socială îndomeniul economiei sociale,pecareaceștialevormaterializaînactivitatealorprofesională.Un interes crescut în rândul autorităților centrale și locale, persoa‐

nelordininstituțiilepublicecuresponsabilitățiîndomeniulasistențeișiincluziunii sociale, dar și a reprezentanților entităților de economiesocială au înregistrat seminariile cu titlul „Economia Socială – ProfitpentruOameni”.AcesteaaufostorganizatedecătreProgramulNațiuni‐lorUnitepentruDezvoltarepeparcursulanilor2012și2013înBacău,Târgoviște, Curtea de Argeș, Galați și București și au făcut parte dincampaniadeinformareșiconștientizareprivindimportanțaeconomieisociale.Participanțiiaudoritsăaflemaimulteinformațiiprivindcadrullegislativ european și național, modele de bune practici în economiesocialășimodalitățidefinanțarealeacestuisector.Specialiștii în incluziunesocială,darșialtepersoaneantreprenoare

dinCraiova,Bacău,SfântuGheorgheinteresatesăobținăsprijinpentruînființareaunei întreprinderisocialesaudezvoltareaunei inițiativedeeconomiesocialăauparticipatînlunaoctombrie2013laschimburideexperiențăorganizatelaBucureștideProgramulNațiunilorUnitepen‐tru Dezvoltare. Aceștia au declarat ca au fost interesați să cunoascămodele de succes ale unor întreprinderi sociale din România și dinstrăinătate, precum și secretele sustenabilității acestora. „Am avutșansadeadiscutadirectcuceicareaureușit,deavedeaconcretcumfuncționează o întreprindere de economie socială în România, de aadresaîntrebărișiaconsolidarelațiilecreateîntrenoi.Acestschimbdeexperiențăne‐aoferitoportunitateafiecăruiparticipantdeaîmpărtășișiaînvățadinexperiențelefiecăruia,deaanalizaîmpreunăfactoriicaresprijină sau afectează dezvoltarea unităților de economie socială, încontextul actual al crizei economice”, a declarat Cristina Bălănescu,managerzonalîncadrulWorldVisionRomânia.Participanțiiauafirmatcă aceste schimburi de experiență i‐au ajutat să identifice variabilele,provocările, riscurile și oportunitățile creării întreprinderilor sociale,ținând cont de experiența acumulată la nivel național. „Modelele deeconomiesocialădesuccesprezentatem‐auajutatînconstruireaunor


Vol.III•Nr.5/2013 139

relații de colaborare cu persoane cu vastă experiență în domeniuleconomiei sociale.Am primit foartemulte informații practice pe carevomputeasăleutilizămînproiectelenoastredeviitor”,adeclaratAdolfPapp,directoralSocietățiiNaționaleCruceaRoșieRomână.Totodată,încadrul acestor schimburi de experiență au fost conturate câteva ideipentru înființarea unor proiecte sustenabile de economie socială.Participanții au subliniat faptul ca susținerea din partea autoritățilorlocaleșiregionaleesteunfactorcarecontribuielaasigurareasustena‐bilitățiiinițiativelordeeconomiesocială.„Organizațianoastrăși‐acon‐solidat cunoștințele despre economie socială și ce înseamnă eficiențămanagerialăînacestdomeniu.Utilitateaevenimentuluiarezultatșidindiversitatea și expertiza organizațiilor invitate, deoarece am pututpreluabunepracticișidezvoltaînviitorinițiativenoicualteorganizațiideprofil”,adeclaratreprezentantulAsociațieiWindowRomânia.Inițiativeleprezentate încadrulacestorschimburideexperiențăau

fost puse în practică în cadrul incubatoarelor de economie socialăînființate în 2013 de Programul Națiunilor Unite pentru DezvoltareRomânia la Sfântu Gheorghe, Bacău și Craiova. Aceste incubatoare aufost primite cu multă deschidere și apreciere de către autoritățile șicomunitățile locale. „Înființareaunui incubatordeeconomie socială înCraiova reprezintă un demers binevenit pentru orașul nostru. Numaiprin implicarea îndezvoltareaeconomiei socialeputemcrea locuridemuncă pentru grupurile defavorizate, putem consolida coeziuneaeconomică, socială și regională, prin dezvoltarea capitalului uman șiprinpromovareacetățenieiactiveșiasolidaritățiisociale,principiicaretrebuie să funcționeze întoate societățile europene”, a declarat IonuțPârvulescu, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Craiova.Reprezentanții autorităților locale au punctat importanța acestorincubatoarepentruasigurareade locuridemuncă șipentru creștereacalității vieții în regiune. „Având printre obiectivele sale facilitareaaccesului pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate şi promovareauneisocietățiincluziveşicoeziveînscopulasigurăriibunăstăriituturorcetăţenilor,municipiulSfântuGheorgheconsiderăoportunășinecesarădezvoltareacapacitățiistrategiceasectoruluieconomieisociale[…]Noivom contribui la sustenabilitatea incubatorului prin integrarea solu‐țiiloridentificateînplanurilededezvoltaresocioeconomiceviitoare”,a


140 Vol.III•Nr.5/2013

declaratVilmosTankó,DirectoralDirecțieideAsistențăComunitarăaMunicipiuluiSfântuGheorghe.Persoanele din grupurile dezavantajate (persoane de etnie romă,

persoane cu dizabilități, persoane care beneficiază de venit minimgarantat și tinerii de peste 18 ani care părăsesc sistemul instituțio‐nalizatdeprotecțieal copilului), dar și autoritățile localedinCostești,Curtea de Argeș, Cluj Napoca, Târgoviște, Bistrița, Galați, Buzău,Călărași,Bacău,încomuneleOcnița,GuraOcniței,Ludești,Cluj‐PataRât,Crângurile,CosteștiidinVale,Comișaniaufostinformațidespreoportu‐nitățile pe care le poate oferi domeniul economiei sociale unei comu‐nități în cadrul unor întâlniri de lucru organizate de experții Progra‐muluiNațiunilorUnitepentruDezvoltare.Acesteîntâlniriaurelevatuninteresridicatpentruproiecteledeeconomiesocialăcareaucaobiectivinserțiapersoanelordingrupurilevulnerabile.Celemaimulteproblemesocialeidentificatepentruintegrareaacestorpersoanepepiațamunciise refereau la barierele legate de mentalitatea angajatorilor, la ex‐periența de muncă limitată, la prejudecățile societății față de capaci‐tățilepersoanelorcudizabilități, laproblemeledesănătate, lapercep‐țiilenegativeasupraabilităților și competențelorpersoanelor cudiza‐bilități. Participanții au semnalatmijloacele financiare inexistente sauinsuficientepentrudemarareaunoractivitățiantreprenoriale.Curefe‐rire la tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat deprotecție al copilului, întâlnirile realizateau relevat că aceștia audez‐voltateabilitățiledeviaţăindependentă,darînacelașitimpmanifestăoanumită dependență față de sistemul de protecție. Dependența desistemprovineșidinfaptulcăinserțiapepiațamunciiserealizeazăcudificultate,iarburseledelocuridemuncăpentrugrupurilevulnerabilelipsesc.Dinpunctdevederealoportunitățiidemarăriiuneiactivitățideeconomie socială, s‐a constat un potențial antreprenorial scăzut alparticipanților la aceste întâlniri, fiind preferată varianta angajării îndetrimentuldemarăriiuneiafaceripecontpropriu.Înconcluzie,sepoateafirmacăpersoanelecarefacpartedingrupuri

dezavantajate pe piața muncii s‐au arătat interesați să participe lasesiunideinformareundepotdiscutaproblemelecucareseconfruntăîn încercărilede a se integrapepiațamuncii, dar și la alte cursurideformareantreprenorială,caresălepermităsădezvolteintreprinderide


Vol.III•Nr.5/2013 141

economie socială. Importanța schimburilor de idei și de experiențăîntreactoriiimplicațiîneconomiasocialășieficientizareademersurilorparaleledincadrulproiectelor finanțatedeFondulSocialEuropean îndomeniul dezvoltării economiei sociale sunt principalele aspecte pecare le‐aupunctatspecialiștii îneconomiesocialăcareauparticipat laactivitățileorganizateîncadrulproiectului„ModeluleconomieisocialeînRomânia”.


142 Vol.III•Nr.5/2013

THEPERSPECTIVEHADBYTHEBENEFICIARIESOFTHEPROJECT

“THESOCIALECONOMYMODELINROMANIA”[1]

VictoriaCanțîr[2]

SummaryBeingimplementedatnationallevel,theprojectnamed“ThesocialeconomymodelinRomania”hasrepresentedaframeworkoftheactivitiescarriedoutduringMarch2011–December2014thathavecontributedtothestrengtheningofthestrategiccapacityofthesocialeconomysectorandtothegrowthoftheinclusionlevelforthedisadvantagedgroupsonthelabormarketandtothedevelopmentoftheRomanianhumancapitalbytrainingspecialists forthesocialeconomyfield.Theprojecthasviewed and involved, in the same time, all the relevant playerswithin the socialeconomymatter fromRomania: central governmental institutionswith responsi‐bilities in this area, social economy experts, social workers, entrepreneurs whodesire todevelopsocialeconomyenterprises,personsworking in the localpublicadministration andpeople from the academic environment, enthusiastic studentsinterestedtohaveacareerinthisfieldandlastbutnotleastthevulnerablepersons–thedisadvantagedgroupsfromthelabormarket.Eachactivityhadanevaluationpartthathasmonitoredthefeedbackofthetargetgroups.Thepartnersinvolvedinthedevelopmentoftheproject–theAlternativeSocialeAssociation,theUniversity“Alexandru Ioan Cuza” from Iași, the Academy of Economical Studies from Bu‐charestandtheUnitedNationsProgramforDevelopmenthaverenderedthesedatavaluableandusedthemasprimarysourcesforthedevelopmentofa“Guideofgoodpractices forsocialeconomy”andofa “Recommendationsreport regardingsocialeconomy”.

Keywords:socialeconomy,disadvantagedpersons,feedbackfrombeneficiaries,trainingcourses

[1] Project co‐financedby the Social EuropeanFund through the SectorialOpera‐

tional Program „Development ofHumanResources, 2007‐2013” – Invest in People!PriorityAxis6Promotionofsocialinclusion,Majorinterventionarea6.1Developmentofsocialeconomy,ID33490.

[2]ResponsibleofCommunicationandPublicRelations,AlternativeSocialeAssocia‐tion,tel.:0735.840.023,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.5/2013 143

Socialworkers,psychologists,psycho‐pedagogues,personsworkingintheacademicenvironment,representativesofthenon‐governmentalorganizationsandofthesocialenterpriseshaveallparticipatedin2013to the Social Economy Summer School, organized by the University“Alexandru Ioan Cuza”. This activity has represented for the partici‐pantsanopportunitytoconsolidatetheirknowledgeonsocialeconomyandtoestablishnewcollaborationsinordertopromotethisrelativelynew concept inRomania.RozicaTiță fromWorldVisionRomaniahasstatedaftertheendoftheevent:“Thissummerschoolhasrepresentedformeagoodopportunitytoknowandestablishacollaborationrela‐tionshipwith the specialists from the social economy field. I am veryinterestedinthissubjectbecauseIwanttosetupasocialenterpriseina village from the county of Iași, one that shall provide jobs for thedisadvantagedwomenfromtheruralenvironment.Tothisend,Ihavereceived some very useful and practical piece of advice from thespeakersof thisevent”.Thesuccess storiesof somesocialbusinesses,concreteexamplesandcasestudieshaverepresentedakeypointintheagendaoftheevent,asAmaliaTudorache,socialworkerhasemphasiz‐ed: “I liked that were presented some very interesting case studies,concrete examples and success models and stories of some socialeconomyenterprisesthatmanagedtoobtainhighperformanceandtointegrate on the labor market the various categories of vulnerablepersons.Allthesessionswereextremelyinteractiveandfascinating”.The training courses have represented another activity that has

involved specialists from the field of social economy and socialinclusion from Romania, both from the private sector and from thepublicsector.TheAlternativeSocialeAssociationhasorganizedinIașitwofreeofchargetrainingcoursesforthe“Trainer”occupation,whichareapplicableinthefieldofsocialeconomy,duringtheperiod25th‐29thof March 2013 and during the 2nd ‐ 6th of April 2013. Following theprogram,some40specialistsweretrained–socialworkers,psycholo‐gists, psycho‐pedagogues, representatives of NGOs, of public institu‐tions and of the protected units from Romania, who have developedskillsinthetrainingoftrainersfieldwithapplicationinsocialeconomy,andalsopracticalabilities forsettingupandmanagingservices in thesocial economy area. The participants of this course have found out


144 Vol.III•Nr.5/2013

specific informationabout the fieldof socialeconomy,perspectivesofthe Romanian social economy, the legislation in the field, models ofgood practices from the European Union Countries and integratingapproach strategies for equity and social inclusion. “Iwas verymuchimpressedbythepracticalsideofthecourse, thecasestudiesandtheEuropeansocialeconomymodelsthatwerepresented.TheseexampleshaveinspiredmeandIshalltrytoimporttheminthesocialeconomyactivitiesthatwecarryout.Whileattendingthiscourse,Icameupwiththe ideatosetupasocialeconomyenterprise in the fieldofrecyclingwhere we shall employ persons with disabilities. In the same time,during this course I have learnedmany interesting and useful thingsregarding the legislation that regulates the Romanian social economyfieldandwhichhasmanyshortcomingsandisextremelycomplicated”,stated IulianZinovei, trainingcounselorwithin theEstuarFoundationBucharest.Inhisturn,CristianEugeniuGeleafromtheNationalAgencyforPaymentsandSocial Inspectionhaspointedout thenoveltyof thepresented information and also the usefulness of such events for theprofessionaldevelopmentofthespecialiststhatareactiveinthisfield:“Thelearningofmethodsandprocedureswhicharenecessarytocarryout training activity for adults, and also the discovery of some socialbusiness models that can provide jobs to the vulnerable persons,representthereasonsforwhichIamverypleasedtohaveparticipatedinthiscourse.Onthisopportunity,IhavemetspecialpeopleandIhavelearnedthatitismucheasiertodevelopyourqualities,thantoremoveyourshortcomings”.Theseriesoftrainingcourseshascontinuedforthepersonnelwork‐

inginthepubliclocaladministration.Thetrainingswereorganizedbythe Alternative Sociale Association in 2013, in Iași, Brăila and TârguMureș.Theparticipantsofthesecoursessaidthatthemostinterestingsubjectwas the presentation of the good practicesmodelswithin thesocialeconomyfieldthroughout theEuropeanUnionandtheexplana‐tions regarding the legislative frameworkof theRomanian social eco‐nomyfield.Theywereinterestedtofindoutwhicharetheorganizationforms for a social economy entity, the financing and implementingpossibilitiesof theprojects thathave inviewsocial inclusionpolicies.Theparticipantspointedout thenecessity to create a social economy


Vol.III•Nr.5/2013 145

lawthatwouldregulatesomefinancialfacilitiesforthosewhodesiretosetupasocialeconomyentity.Followingtheprocessoftraininganddevelopmentoftheemployees

from the social inclusion field, the University “Alexandru Ioan Cuza”fromIașiandtheAcademyofEconomicalStudiesfromBucharesthavecreatedasocialeconomycurriculumforpost‐graduatestudiesthatwascarried out in these two universities during the school year 2102 –2013. The participants have presented at the end of this free post‐graduatecourseagraduationprojectwheretheyhavedevelopedsocialinclusion innovativemodels in the fieldofsocialeconomy,which theyshallpracticallyuseintheirprofessionalactivity.The seminars named “Social Economy – Profit for People” have

recordedahighinterestshownbythecentralandlocalauthorities,thepersons from public institutionsworking in the fields of social assis‐tanceandinclusionandalsotherepresentativesofthesocialeconomyentities.Theseminarswereorganizedby theUnitedNationsProgramforDevelopmentduringtheyears2012and2013inBacău,Târgoviște,CurteadeArgeș,GalațiandBucureștiandwerepartoftheinformationandawareness campaign regarding the importanceof social economyandthefinancingopportunitieswithinthisfieldofactivity.The social inclusion specialists, but also other entrepreneurs from

Craiova,Bacău,SfântuGheorgheinterestedtoobtainsupporttosetupasocial enterprise or to develop a social economy initiative, haveparticipated during the month of October 2013 in some experienceexchanges organized in Bucharest by theUnitedNations Program forDevelopment.Theyhavestatedthattheywereinterestedtolearnaboutsuccessmodels of social enterprises from Romania and from abroad,andalsoaboutthesecretsoftheirsustainability.“Wehadtheopportu‐nity to discuss directly with those who have succeeded, to see in aconcrete manner how does a social economy enterprise function inRomania,toaskquestionsandtostrengthentherelationshipswehavebuilt between us. This experience exchange has provided uswith theopportunitythateachparticipantsharesandlearnsfromtheexperien‐ces of the others, to analyze together the factors that support orinfluence thedevelopmentof the social economyunits, in the currentcontext of economical crisis”, statedCristinaBălănescu, areamanager


146 Vol.III•Nr.5/2013

World Vision Romania. The participants said that these experienceexchangeshelpedthemidentifythevariables, thechallenges, therisksand the opportunities that lay in the setting up of social enterprises,takingaccountof the risksandof theexperiencegatheredatnationallevel.“Thesuccessfulsocialeconomymodelsthatwerepresentedhavehelpedmebuild somecollaboration relationshipswithveryexperien‐cedpeoplefromthefieldofsocialeconomy.Ihavereceivedmanyprac‐ticalinformationthatIshallbeabletouseinourfutureprojects”,saidAdolf Papp, director of theNational SocietyRedCrossRomania. Also,these experience exchanges lead to the shaping up of ideas to createsustainable social economy projects. The participants emphasized thefactthatthesupportcomingfromthelocalandregionalauthoritiesisafactor that contributes to the sustainability of the social economyinitiatives.“Ourorganizationhasstrengtheneditsknowledgeregardingsocialeconomyandtheconceptofmanagementefficiencyinthisfield.Theusefulnessoftheeventhasresultedalsofromthediversityandtheexpertise of the invited organizations, becausewewere able to learngood practices and to develop new initiatives for the future, togetherwith other organizations in this field”, said the representative of theWindowAssociationRomania.The initiatives presented during these experience exchanges were

putintopracticewithinthesocialeconomyincubatorsthatweresetupin2013by theUnitedNationsProgram forDevelopmentRomania, inSfântuGheorghe,BacăuandCraiova.Theseincubatorswerewelcomedwithgreatopennessandappreciationbythelocalauthoritiesandcom‐munities.“SettingupasocialeconomyincubatorinCraiovarepresentsan inspired activity for our city. The only way to create jobs for thedisadvantaged people is by getting involved in the development ofsocial economy; this is the only way to strengthen the economical,social and regional cohesion, by developing the human capital andpromotingactivecitizenshipandsocialsolidarity,principlesthatmustfunction in all European societies”, stated Ionuț Pârvulescu, spokes‐person of the Craiova Mayor Office. The representatives of the localauthorities have pointed out the importance of these incubators forprovidingjobsandforincreasingthequalityoflifeinthearea.“Havingamong its objectives to ease the access on the labor market of the


Vol.III•Nr.5/2013 147

disadvantagedgroupsandtopromoteaninclusiveandcohesivesocietyinordertoensurethewelfareofallcitizens,thecityofSfântuGheorgheconsiders that it is convenient and necessary to develop the strategiccapacity of the social economy sector […]We shall contribute to thesustainabilityoftheincubatorbyintegratingthesolutionsidentifiedinthe socio‐economical development plans of the future”, said VilmosTankó, Director of the Community Assistance Department of SfântuGheorghe.The persons included in the disadvantaged groups (Roma people,

disabledpeople,beneficiariesof theguaranteedminimumincomeandyoungpeopleover18yearsoldwholeavetheinstitutionalizedsystemofchildprotection),butalsothelocalauthoritiesfromCostești,Curteade Argeș, Cluj Napoca, Târgoviște, Bistrița, Galați, Buzău, Călărași,Bacău, în comunele Ocnița, Gura Ocniței, Ludești, Cluj‐Pata Rât,Crângurile, Costeștii din Vale and Comișani were informed about theopportunities offered by the field of social economy to a community,during the work meetings organized by the experts of the UnitedNations Program for Development. These meetings showed a highinterest for the social economy projects that have as objective theintegration of the vulnerable groups. The most social problemsidentifiedfortheinsertionofthesepeopleonthelabormarketreferredto the obstacles connected to the mentality of the employers, thelimited work experience, the prejudice of society towards disabledpersons, health problems, negative views on the skills and abilities ofthedisabledpeople.Theparticipantssignaledalackoffinancialmeansor insufficient means for setting up entrepreneurial activities. Withreference to the young people over 18 years old who leave theinstitutionalized systemof childprotection, themeetings showed thattheydevelop independent life skills,but in thesame time theyhaveacertaindependenceon theprotectionsystem.Thisdependencecomesalso from the fact that the insertionon the labormarket isdonewithgreatdifficulty and the job awards for vulnerable groups aremissing.From the view point of the opportunity to initiate a social economyactivity, theparticipants inthesemeetingshavea lowentrepreneurialpotential; they prefer employment, rather than starting a business oftheirown.


148 Vol.III•Nr.5/2013

As a conclusion, we could say that the persons included in thedisadvantaged groups on the labor market, were interested toparticipate to some information sessions where they can discuss theproblemsfacedintheirattemptsto integrateonthe labormarket,butalso to other entrepreneurial trainings, that would allow them todevelop social economy enterprises. The importance of the ideas andexperienceexchangesbetweentheplayers involved insocialeconomyand the streamliningofparallel activitieswithin theprojects financedbytheSocialEuropeanFundinthefieldofsocialeconomydevelopmentare themain issuesunderlinedby the social economyspecialistswhohaveparticipatedtotheactivitiesorganizedbytheproject“ThesocialeconomymodelinRomania”.


Economiesocială.Organizaţiişipractici

Socialeconomy.

Organisationsandpractices



Vol.III•Nr.5/2013 151

INTERVIUCUDOAMNASIMONACAROBENE,ADMINISTRATORULSCPROIECTMOZAICSRL[1]

GheorghePascaru[2]

RezumatFabricademozaic, înregistrată laOficiulRegistrului Comerţului în aprilie 2012 aluat fiinţă în cadrulunuiproiect cu finanţareeuropeanănerambursabilă și are înprezentstatutuldeunitateprotejatăautorizată.Încadrulacesteiasuntangajați10tineripost instituţionalizați,pentrucareintegrareaînviaţasocialăşiprofesionalăestedificilă. ÎntreprindereasocialăSCProiectMozaicSRLesterezultatul întâlniriidintresectorulsocial,non‐profitşisectorulbusiness,deoarecearelabazăunparte‐neriat cuun important grupde firmedindomeniul construcţiilor şi amenajărilorinterioaredinBucurești.Înparalelcuactivitateadeproducţieamozaicului,ocazio‐nal,ProiectMozaicoferăcătrecliențișiserviciideambalareșiasamblareproduse.

Cuvintecheie:unitateprotejată,parteneriatpublic‐privat,tineripostinstituționalizați

1. Care au fostmomentele, oamenii și pașii cheie îndezvoltareaFabriciideMozaic?

S.C.Această societate comercială a apărutde la nevoileunor tineriproveninddingrupurivulnerabile,care,dincauzasituaţiei lor,sunt înimposibilitateadeaaveaunlocdemuncăîntr‐unmediuobişnuit.Ideeade a înfiinţao fabricăunde seproducemozaic a luatnaştere înurmaîntâlnirii cu un antreprenor, administrator al unui important grup defirme din domeniul construcţiilor şi amenajărilor interioare, care, pelângă susţinerea logistică pe care ne‐o oferă (depozit, showroom,

[1]Fabricademozaicesteunitateprotejataautorizată,realizeazămozaicceramic

din gresie, faianţă, piatră naturală şi alte materiale. Fabrica este situată în incintaparcului industrial Menatwork, Șoseaua de Centură, nr. 103, Hala B5, Oraș PopeștiLeordeni,JudețulIlfov;Website:www.fabricademozaic.ro.

[2] Sociolog, asistent proiect în cadrul Asociației Alternative Sociale, Str. CuzaVodănr.8A,Iași;tel.:0733.955.116;e‐mail:[email protected].


152 Vol.III•Nr.5/2013

autoutilitare), ne sprijină şi din punct de vedere comercial, în specialpentruparteadepromovareînreţeauapropriedeclienţi.Datorită întâlnirii cu acest antreprenor am putut să ne clarificăm

scopulprincipal al întreprinderii:nune‐amdorit să creămun „atelierprotejat” pentru persoane cu handicap (pentru activităţi minore, ma‐nuale, carenusuntsustenabilepe termen lung), cine‐amdorit săpu‐nem bazele unei companii care asigură locuri de muncă adevăratepentru persoane dezavantajate şi care, în timp va putea deveni ocompaniesustenabilă.Întreprinderea„SCProiectMozaicSRL”afostinauguratăladatade3

mai2012printr‐unevenimentpublicorganizat lasediulsocietăţii,dinPopeşti Leordeni, județul Ilfov, pe şoseaua de centură a MunicipiuluiBucureşti.Înacestmoment,dupămaibinedeunandelainaugurare,înîntreprindere sunt angajaţi zece tineri plus cinci care vin în fabricăperiodic pentru activităţi de educaţie pentru muncă. În prezent, pro‐dusul realizat este de calitate, clienţii sunt fidelizaţi şi s‐a ajuns la oproducţiemediedecirca200mppelună.

2.Caresuntbeneficiariicarelucreazăîncadrulunitățiiprotejate? Care sunt activitățile pe care aceștia le în‐deplinesc?

S.C. În prezent cei 10 angajaţi şi tinerii care vin la fabrică pentruactivităţi de educaţie pentru muncă și participă la întreg procesulproductivpentrurealizareamozaicului.Fabricareapresupuneoperaţiunidetăierecuajutorulutilajelorcare

înseamnă transformarea plăcilor de gresie/faianţă/alte materialepentru decoraţiuni, în plăci mici de diferite dimensiuni. Operaţiuniledupătăierepresupunungradmaredemanufacturare:selecţiaplăcilorce nu corespund calitativ, verificarea şimontarea pieselor înmatriţe,verificareamatriţelorşilipirea,preluareamatriţelordupălipireaplaseişiambalareaîncutii.Recent tinerii s‐au implicat în mod direct în crearea unor modele

deosebite,careconstituieprimeleprobepentrunoile liniideproduse:linia „Fantezie fără limite” cu desene pentru copii şi linia „Arta fărălimite”cudeseneartisticecreatedeartiştigraficieni.Doidintretinerii


Vol.III•Nr.5/2013 153

angajaţi sunt responsabilipentrudezvoltareaacestor liniideproduse.Înplus, fiecaredintreaceștiasunt implicaţişi înactivitățiledesuport,generale pentru activitatea fabricii. Astfel, doi dintre ei se ocupă depromovare şi marketing, unul este purtătorul de cuvânt al întreprin‐derii şi se implică însusţinereaprezentărilorşideclaraţiilorcuocaziadiferitelorvizitedelafabrică.

3.Caresuntsurseledefinanțarealeinițiativeideeco‐nomiesocialăpecareocoordonați?Înceestereinvestitprofitulrealizat?

S.C.Surseledefinanţareactuale:– finanţareeuropeanănerambursabilă,proiectdeeconomie socială

careesteîncurspânălafinalulluniiseptembrie2013,prinintermediulcăruiasesusţincheltuielilegatedechirie,aprovizionarecumaterialeşiasigurarea subvenţiilor pentru salarizarea persoanelor din grupurivulnerabile;– surse financiare împrumutate societăţii de către administratorul

acesteia;–încasăridelaclienţi.Fiindîncăosocietatelaînceputdeactivitate,nuînregistrămîncăun

profitdinactivitateapecareodesfășurăm.

4.Unde suntdistribuiteprodusele realizate în cadrulunitățiiprotejateșicareesteatitudineasocietățiifațădeacestea?Cumrezistăacesteprodusepresiuniiconcuren‐țialealepieței?

S.C. Produsele şi serviciile noastre se adresează atât clienţilor dinzonaBucureşti‐Ilfovcâtşialtora,delanivelnaţional,distribuţiaprodu‐selor fiind realizată prin intermediul suportului logistic oferit departenerulnostrudebusiness.Gamaactualădeprodusedemozaicseadreseazăurmătoarelorcate‐

gorii de clienţi: persoane juridice (comercianţi din domeniulmateria‐lelordeconstrucţieșiamenajări,firmedeconstrucţii)șipersoanefiziceinteresate–clienţiparticulari.


154 Vol.III•Nr.5/2013

Înperioadaurmătoareanalizămoportunitatealansăriiunornoiliniide produse cu modele artistice şi desene pentru copii, pentru carevizămsuplimentarşiurmătoarelecategoriideclienţi:instituţiipublice,dezvoltatori imobiliari, instituţii de învăţământ, publice şi private;centre socio‐educative; unităţi medicale, publice şi private, care auserviciimedicaleadresatecopiilor.Înparalelcuactivitateadeproducţieamozaicului,ocazional,Proiect

Mozaicoferăcătreclienţişiserviciideambalareşiasamblareproduse.Acest serviciu se adresează în special companiilor cu peste 50 deangajaţi, care sunt interesatede colaborarea cuounitateprotejată, înbazaprevederilorlegii448/2006.Înceeacepriveșteatitudineacomunităţiifaţădeactivitateanoastră,

ne mândrim să spunem că până în prezent activitatea fabricii a fostapreciatădemediidiverse,delaîntreprinzătoriprivaţicarene‐aufăcutscurtevizitelasediu,pânălaoficialităţidelanivelnaţional(SecretaruldestatdinMinisterulMuncii;AmbasadorulItalieilaBucureşti)şidelanivel internaţional (ex. o vizită efectuată de o delegaţie de europarla‐mentari).Cutoţiiauapreciatînmoddeosebitatitudineafaţădemuncaşiîncântareatinerilorpentrufaptulcăauo„muncăadevărată”,calitateaşi frumuseţea produselor realizate, colaborarea pe care o avem cuparteneruldebusiness.La nivel concurenţial, în domeniul produselor de mozaic, singura

fabricăcuactivitatesimilarăesteGiromPiteşti.ProiectMozaicpracticăprețuricu5%maimicifaţădealeconcurenţei,asigurândacelaşinivelcalitativ, oferind în plus facilitatea legată de timpul redus pentru re‐alizarea comenzilor, având în vedere situarea în apropierea capitalei,într‐ozonăindustrialăaccesibilăpentrutransportuldemărfuri,precumşi facilităţilegeneratede statutuldeunitateprotejată (facilităţi fiscalegeneratedeprevederilelegii448/2006).

5. Care sunt posibilitățile și capacitatea de extinderealeacesteiunitățiiprotejate?Ceroljoacăînacestdemersatragereadeparteneriate/fonduri?

S.C. În următoarea perioadă intenţionăm să dezvoltăm şi să di‐versificămgamadeproduserealizate.Înacestsens,celedouăliniiartis‐


Vol.III•Nr.5/2013 155

tice („Fantezie fără limite” şi „Arta fără limite”) suntprimele iniţiativepentrucareamînceputdejasăneorganizăm,realizândprimeleprobede produse, cercetarea primelor potenţiale colaborări (cu artişti dinRomânia şi din Italia), şi nu în ultimul rând promovarea acestora lanivelul comunităţii (prin diferite întâlniri cu alte organizaţii, cuspecialiştidinmediularhitecturii).De asemenea, intenţionăm să continuăm şi demersurile pentru

dezvoltarea serviciilor de ambalare şi asamblare şi avem în vedere şianalizarea opţiunii de a iniţia un serviciu pentru curăţenie. Acesteserviciivorputeasăasigureatâtcontinuitateaactivităţii înperioadeleîn care comenzile de mozaic sunt mai reduse (de exemplu, lunile deiarnă),câtşioeventualăsuplimentarealocurilordemuncăpentruper‐soaneledingrupurivulnerabile.

6.Caresuntobstacolelepecare le întâmpinați îndes‐fășurarea,dezvoltareașimenținereafuncționăriiunitățiiprotejate?

S.C. Între obstacolele şi punctele critice cu care ne confruntăm înactivitatea noastră considerăm că cele mai relevante sunt legate defaptul că: suntem încă puţin cunoscuţi pe piaţă, vânzările de mozaicsuntmairidicateîntimpulveriişimaiscăzuteînsezonulrececorelatcusectorulconstrucţiilorşiamenajărilor,legislaţiaîndomeniuleconomieisocialenuesteîncăfinalizatăşiaprobată.Pentru a face faţă acestor puncte critice, încă de când amobservat

efectele ce se produc asupra activităţii, am început să întreprindemdiferite acţiuni pentru a răspunde acestor situaţii: continuarea acţiu‐nilordemarketingdejaînceputeşidezvoltareaaltora,câtmaidiversi‐ficate; construirea de noi relaţii de colaborare cu potenţiali clienţi, înspecialprinintermediulcontactelorpersonaleşireţelelordecolabora‐toriactuali,menţinereauneirelaţiidecolaborarecuMinisterulMuncii,Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în special prinimplicarea în consultările publice privitoare la legislaţia de economiesocială.


156 Vol.III•Nr.5/2013

7.Ceproblemesocialeimportantedelanivelulcomu‐nității rezolvăactivitățile inițiate în cadrulunitățiipro‐tejate?Cumcontribuieacestaladezvoltarealocală?Careesteelementulinovatorpecareîladuceacestaîncomu‐nitate?

S.C. Tinerii pe care noi i‐am implicat în activitatea întreprinderiisociale suntpersoanepost instituţionalizatepentru care integrarea înviaţasocialăşiprofesionalăestedificilă.Demulteoriaceastăcategorieseconfruntăculipsaunoropţiuni,aunorpunctedereperpentrudez‐voltarea lorpersonalăşi implicitşiceaprofesională,neavândsprijinulunei familii, un nivel redus de educaţie, fiind afectaţi de abandon înperioadaulterioarăainstituţionalizării.Pentru tinerii cu care noi lucrăm fabrica de mozaic este locul de

muncăadevărat,undefiecarepoatecontribuicupartealuidemuncă,decreativitate, pentru realizarea unor produse frumoase, de calitate,atractive şi apreciate de comunitate. Precum o lucrare de mozaic nupoate exista dacă nu sunt puse unde trebuie toate piesele, aceastafabrica nu poate funcţiona fără implicarea directă a fiecăruia dintretineri. Pentru a continua să încurajămaceastă implicare, împreună cutinerii am identificat anumite activităţi de suport (marketing, paginaFacebook, activitatea de servicii pentru firme etc.), pentru munca debază,zilnicăşiastfelfiecareareşioastfelderesponsabilitate.Prinmuncapecareodesfășoară,prinimplicarealor,tineriicucare

colaborăm au făcut astfel pasul uriaş de la beneficiari ai unui ajutorsocial,persoaneasistate, lapersoaneprotagoniste, care susțindezvol‐tareacomunităţiiîncarelocuiesc,carecontribuieastfelşilaschimbareamentalităţiiînceeacepriveştevaloareamunciipersoanelordingrupurivulnerabile.


Vol.III•Nr.5/2013 157

8.Ce înseamnădinpunctuldumneavoastrădevedereconceptul de economie socială, cum îl definiți? Prin cemijloaceartrebuisăsepromovezeeconomiasocialăast‐fel încât aceasta să fie cunoscută de persoanele dinRomânia?

S.C. Economia socială trebuie să fie rezultatul întâlnirii dintresectorulsocial,sectorulnon‐profitşisectorulbusiness.Colaborareacumediul privat, cu firme activepepiaţa comercială esteun element debază în dezvoltarea iniţiativelor de economie socială, iar aceastăcolaborare trebuie sa fie menţinută, dezvoltată şi încurajată, întrucâtconducelarezultatesustenabile.Considerăm că economia socială şi iniţiativele concrete din acest

domeniu ar trebui să se promoveze prin rezultatele pe care le potproduce.Esteimportantăcreareauneiiniţiative,aunei„opere”proprii,pecaresăosusţinem,săodezvoltăm, iarprinrealizărileeivadevenicunoscută, apreciată şi valorizată de către comunitate. Persoaneleimplicate în activitatea unei iniţiative de economie socială ar trebuipromovate ca persoane normale, care îşi pun în valoare talentele,abilităţile şi creativitatea şi nu ar trebui insistat pe promovarea cupreponderenţăaproblemelorcucareacesteaseconfruntă.

9. Credeți că legislația din România avantajează saulimiteazăactivitateadeeconomiesocialăpecareodes‐fășurați?Cum consideraţi căar trebui să se implice re‐prezentanţii Guvernului României în promovarea şireglementarealegislativăaeconomieisociale?

S.C. Considerăm că legislaţia nu ar trebui să ofere în mod specialavantajepentrucreareadeactivităţideeconomiesocială,dartrebuieînmodcategoricsărecunoascăşisăsusţinărealităţilecaresenascde lanivelulcomunităţii,carevincarăspunslanevoileacesteia.

10.ConsideraţicăinstituţiiledinRomânia,implicateîndomeniul ES, ar trebui să colaboreze între ele pentru


158 Vol.III•Nr.5/2013

susţinerea acestui concept sau fiecare ar trebui să secanalizezepedezvoltareapropriilorviziuni?Dece?

S.C.Considerămcăocolaborarepermanentăestedefinitorie,iarcelmai important element care trebuie luat în considerare este faptul căaceastăcolaboraretrebuiesăplecedelarealitateacurentă,săpunăîncentruexperienţaşiexpertizacelorcaresuntdirect implicaţi în iniţia‐tivede economie socială şi care cunosc realitatea,provocările şi posi‐bilităţiledeacţiune.

11. Ce sfaturi avețipentru cineva caredorește să în‐ființezeounitateprotejată?

S.C. Pentru a înființa o întreprindere socială, care ulterior poatedeveniunitateprotejatăautorizată,uniniţiatorartrebuisăplecedelaparteneriatulcuofirmă,săcunoascăşisăfieatentlamodulcumpoatevaloriza resursele locale, să înțeleagă şi să îşi propună să utilizezecriteriileşiprincipiiledupăcarefuncţioneazămediuleconomic.Iniţiereauneiîntreprinderisocialeartrebuisăplecedelaîntâlnirea

cuungrupdepersoane,delanevoilelorşidelaposibilitateadeapuneîn evidenţă valoarea lor. Persoanele întâlnite, indiferent de situaţiiledificile în care se regăsesc nu ar trebui privite ca beneficiari ai unuiajutorsocial,cicapersoanecarepotconstituiuncapitalumanimpor‐tantşivaloros.Deasemenea,considerămcăeimportantcaîncursulactivităţiicare

se iniţiază, persoanele din grupuri vulnerabile să fie însoţite şi sălucreze alături de persoane specializate în domeniul de activitatespecific(unmaistrudelacareceineiniţiaţipotînvăţa).Şi nu în ultimul rând, este important să existe o persoană care îşi

asumăresponsabilitatea,uneu,unîntreprinzătorcaresăfiecapabildeacreaşidezvoltaîntreprinderea.


Vol.III•Nr.5/2013 159

INTERVIEWWITHMRS.SIMONACAROBENE,ADMINISTRATOROFSCPROIECTMOZAICSRL[1]

GheorghePascaru[2]

SummaryThemosaic factory, recordedat theRegistryofCommerceOffice in themonthofApril2012wascreatedwithinanon‐reimbursableEuropeanfinancedprojectandcurrentlyhasthestatusofauthorizedprotectedunit.Thereare tenyoungpeoplewhowere institutionalizedandwhohavedifficulties tobecome integrated in thesocialandprofessionallife.ThesocialenterpriseSCProiectMozaicSRListheresultof a meeting between the social sector, the non‐profit sector and the businesssector because it has at its basis a partnership with an important group ofcompanies from the field of constructions and interior design fromBucharest. Inparallel with the activity of producing mosaic, the Mosaic project providesoccasionallytoitsclientsalsoservicesofproductspackagingandassembly.

Keywords:protectedunit,public‐privatepartnership,

youngpeoplewhowereinstitutionalized

1. What were the key moments, people and steps in deve‐lopingtheMosaicFactory?

S.C.Thiscommercialcompanywassetupduetotheneedsofsomeyoungpeoplebelongingtothevulnerablegroups,who,becauseoftheirsituation,cannothaveajobinanormalworkenvironment.Theideaofsetting‐up a factory that produces mosaic originated after a meetingwithanentrepreneurwhoistheadministratorofanimportantgroupofcompanies from the field of constructions and interior design, who,besides the logistic support they provide (store house, showroom,

[1] The mosaic factory is an authorized protected unit that produces ceramic

mosaic from freestone, crockery, natural stones and other material. The factory islocatedwithintheindustrialparkMenatwork,103,ȘoseauadeCentură,HalaB5,CityofPopeștiLeordeni,countyofIlfov;Website:www.fabricademozaic.ro.

[2]Sociologist,projectassistantwithinAlternativeSocialeAssociation,CuzaVodăStreetno.8A,Iași;tel.:0733.955.116;e‐mail:[email protected].


160 Vol.III•Nr.5/2013

utilityvehicles)theyalsosupportusfromacommercialpointofview,especiallyregardingthepromotionwithintheirownnetworkofclients.Thanks to the meeting with this entrepreneur, we were able to

clarifythemainobjectiveoftheenterprise:wedidnotwishtocreatea“protected workshop” for the persons with disabilities (for minor,manualactivitiesthatarenotsustainableonlong‐term),butwewantedtostartacompanythatensuresrealjobsforthedisadvantagedpeopleandthatwillbeableintimetobecomeasustainablecompany.Theenterprise“SCProiectMozaicSRL”wasinauguratedonthe3rd

of May 2012 through a public event organized at the company`sheadquarters in Popeşti Leordeni, county of Ilfov, located on the ringroadareaofBucharestcity.Rightnow,aftermorethanoneyearsincetheinauguration,theenterpriseemploystenyoungpeopleplusanotherfivewhocomeperiodicallyinthefactoryforlaboureducationactivities.Currently,theproductsobtainedareofquality,theloyaltyoftheclientsis secured and we have reached an average production of approxi‐mately200mppermonth.

2. Who are the beneficiarieswhoworkwithin the protectedunit?Whataretheactivitiesthattheyperform?

S.C.Currently,thetenemployeesandyoungpeoplewhocomeinthefactory for labour education activities are also participating in theentireproductionprocessformakingmosaic.Theproductionisaboutcuttingoperationsusingtoolsthatmeanthe

transformation of freestone/crockery/othermaterials for decorationsinto small tilesofdifferent sizes.Theoperations following the cuttinginvolveahighdegreeofmanual labour: selecting the tiles thatdonotreach the quality standards, verifying and placing the pieces in thecasts,verifyingthecastandgluingthem,takingupthecastsaftergluingthenetandpackagingthemintoboxes.Recently, the young people were directly involved in the creating

processofsomespecialmodelsthatrepresentthefirstsamplesforthenewproduct lines: the line“Fantasywithout limits”withdrawings forchildrenandtheline“Artwithoutlimits”withartisticdrawingscreatedby illustrator artists. Two of the young people that are employed arealso responsible for developing these lines of products. Plus, each of


Vol.III•Nr.5/2013 161

themisinvolvedalsointhegeneralsupporttasksfortheactivityofthefactory.Thus,twoofthemtakecareofpromotionandmarketing;oneisthe speaker of the enterprise and is involved in supporting thepresentationsandthestatementsduringthevisitswithinthefactory.

3. What are the financing sources of the social economyinitiative that you are coordinating?Where do you reinvest theprofitmade?

S.C.Ourcurrentfinancingsources:– non‐reimbursable European financing, a social economy project

that is on going until the end of September 2013, throughwhich wesupport the expenses related to the rent and thematerial supply andweensurethesubsidies forpaying thewagesof thepersons fromthevulnerablegroups;–financingsourceslendtothecompanybyitsadministrator;–paymentsfromtheclients.Becausewearestillacompanyatthebeginningofitsactivity,wedo

nothaveyetaprofitfromouractivities.

4. Wheredoyoudistributetheproductsmadewithinthesocialeconomy enterprise andwhat is the attitude of society towardsthese?Howdotheseproductsresistthepressureofthemarket`scompetition?

S.C.OurproductsandservicesaddressboththeclientsfromtheareaofBucureşti‐Ilfovandalsoothersatnationallevel,thedistributionofproducts being achieved through the logistic support of our businesspartner.The current range of mosaic products addresses the following

categories of clients: legal persons (merchants from the field ofconstruction and interior design, construction companies) andinterestednaturalpersons–individualclients.In the followingperiodof timewe shall analyse theopportunityof

launching some new lines of products with artistic models anddrawings for the children, for which we have in view also thesecategories of clients: public institutions, real estate developers,


162 Vol.III•Nr.5/2013

educationinstitutions,bothpublicandprivate;socio‐educativecentres;medical units, both public and private, that havemedical services forchildren.In parallel with the activity to produce mosaic, occasionally, the

MosaicProjectofferstoitsclientssomeservicesforproductspackagingandassembling.This service isaddressedespecially to thecompaniesofover50employeesthatareinterestedtocollaboratewithaprotectedunit,onthebasisoflawno.448/2006.Regardingtheattitudeofthecommunitytowardsouractivity,weare

proudtosaythatuntilnowtheactivityofthefactorywasappreciatedbyvariousparts, fromprivateenterpriserswhopaidusshortvisitstotheheadquarter,toofficialpeopleatnationallevel(theStateSecretaryfromtheMinistryofLabour; theAmbassadorof Italy fromBucharest)and international level (ex. a visit paid by a mission from the Euro‐Parliament). They all had a special appreciation for thework and thedelightoftheyoungpeopleforhavinga“true job”, forthequalityandthebeautyoftheobtainedproductsandforthecollaborationwehavewiththebusinesspartner.At the levelof thecompetition, in the fieldonmosaicproducts, the

only factory that carries out a similar activity is Girom Piteşti. TheMosaicProjecthaspriceswith5%lowerthanthoseofthecompetition,ensuringthesamelevelofqualityandinadditionofferingthefacilityofareducedtimetoproducetheordersduetothelocationnearbytothecapital city, within an industrial area that is accessible for thetransportation of goods and also the facilities generated by theprotectedunitstatus(financialfacilitiesduetotheprovisionsoflawno.448/2006).

5. Whataretheexpandingpossibilitiesandpotentialofthisen‐terprise?Whatistheroleplayedbydrawingpartnership/fundsinthisprocess?

S.C. During the next period of time, we intend to develop anddiversifytherangeofproductsthatwemake.Forthispurpose,thetwoartisticlines(“Fantasywithoutlimits”and“Artwithoutlimits”)arethefirst initiatives for which we have already started to organize, bymaking sample products, to research potential collaborations (with


Vol.III•Nr.5/2013 163

artistsfromRomaniaandItaly),andlastbutnotleasttopromotethemat the level of the community (through various meetings with otherorganizationsandwithspecialistsfromthefieldofarchitecture).Also,we intend to continue the activities to develop the packaging

and assembling services and we consider the possibility to set up acleaning service. These services will be able to ensure both thecontinuation of the activities during the times when the orders ofmosaic are lower (for example, the winter time months), and also apotential addition of jobs for the persons belonging to the vulnerablegroups.

6. What are the obstacles that you meet in carrying out,developing andmaintaining the operation within the protectedunit?

S.C.Betweentheobstaclesandthecriticalpointsthatwearefacinginouractivity,webelievethatthemostrelevantaretheonesrelatedtothe fact that:wearestill littleknownon themarket, themosaic salesarehigherduringthesummertimeand lowerduringthewinter time,correlatedwith the sectorof constructionand interiordesignand thefactthatthelawsfromthefieldofsocialeconomyarenotyetcompleteandapproved.In order to face these critical points, since we have observed the

effectsontheactivity,wehavestartedtoundertakevariousactionsinordertorespondto thesesituations:wearecontinuingthemarketingactions that we have already started and we are developing them,makingthemasdiverseaspossible;wearebuildingnewcollaborationrelationships with the potential clients, especially through personalcontacts and through the networks of current collaborators, we aremaintaining collaboration relationships with the Ministry of Labor,Family, Social Protection and Aged Persons, especially through theinvolvement in the public consultations regarding the social economylegislation.

7. Whataretheimportantsocialproblemsfromthelevelofthecommunitythatareresolvedbytheactivitiesinitiatedandbytheproducts obtained within the protected unit? How do these


164 Vol.III•Nr.5/2013

contribute to the local development? What is the innovationelementthatitbringsintothecommunity?

S.C.The young people thatwe have involved in the activity of thesocialenterpriseare thepeoplewhowere institutionalized, forwhomtheprocessofintegrationinthesocialandprofessionallifeisdifficult.Very often, this category is facing a lack of alternatives, of somebenchmarks for their personal development and implicitly theirprofessional developments, they not having the support of a family,they have a low level of education and they are touched by abandonalsoduringtheperiodaftertheinstitutionalization.Fortheyoungpeoplewithwhomweareworkingwithatthemosaic

factory, this is a true job,whereeachof themcancontributewithhisshareofwork,ofcreativity,ofmakingsomenice,qualityproductsthatare appreciated by the community. As a mosaic work cannot existwithouthavingall thepieces in their rightplace, thesameapplies forthefactorythatcannotfunctionwithoutthedirectinvolvementofeachof theyoungpeople. Inorder toencourage this involvement, togetherwith the young people we have identified some support activities(marketing, theFacebookpage, the activityof services for companies,etc.), for thebasic,dailyworkand inthiswayeachof themhasalsoaresponsibilityassuch.Through thework they are performing, through their involvement,

theyoungpeoplewecollaboratewithhavemadeinthiswaythegiantstep from being social aid beneficiaries, assisted people, to becomingkeyplayerswhosupport thedevelopmentof thecommunity they livein,thereforecontributingtothechangeofmentalityregardingthevalueoftheworkcarriedoutbypersonsbelongingtovulnerablegroups.

8. Whatdoesthesocialeconomyconceptmeanfromyourpointofview,howdoyoudefineit?WhatarethemeansthroughwhichsocialeconomyshouldbepromotedinsuchawaythatitbecomesknownbythepeopleofRomania?

S.C.Social economymust be the summary of themeeting betweenthe social sector, the non‐profit sector and the business sector. Thecollaboration with the private environment, with companies that are


Vol.III•Nr.5/2013 165

activeon the commercialmarket is a basic element indeveloping thesocial economy initiatives, and this collaborationmustbemaintained,developedandencouragedbecauseitleadstosustainableresults.Webelievethatsocialeconomyandtheconcreteinitiativesfromthis

fieldshouldpromotethemselvesthroughtheresultstheycanproduce.Itisimportanttocreateaninitiative,someown“pieceofwork”thatwesupport, developand through its achievement it shall becomeknown,appreciatedandvaluedbythecommunity.Thepersonsinvolvedintheactivity of a social economy initiative should be promoted as normalpeoplewhousetheir talents,abilitiesandcreativityandtheemphasisshould not be placed mainly on the problems that these people arefacing.

9. Do you consider that the laws of Romania are in theadvantageofthesocialeconomyactivitythatyouarecarryingoutor do these laws limit it? How do you think the Government`srepresentatives should get involved in order to promote andregulatesocialeconomy?

S.C. We believe that the legislation should not provide specialadvantagesforcreatingsocialeconomyactivities,butitmustdefinitelyacknowledge and support the realities that arise at the level of thecommunity,thatcomeasaresponsetoitsneeds.

10. DoyoubelievethattheinstitutionsfromRomaniathatareinvolved in the field of social economy should collaboratewitheachotherinordertosupportthisconceptordoyouthinkeachofthese should focusondevelopingof theirownview?Andwhy isthat?

S.C.Webelievethatapermanentcollaborationisdefinitive,andthemost important element thatmust be taken into consideration is thefact that this collaboration must start from the current reality, mustplace at its core the experience and the expertise of those who aredirectly involved in social economy initiatives and who acknowledgethereality,thechallengesandthepossibilitiesforaction.


166 Vol.III•Nr.5/2013

11. Whatisyourpieceofadviceforsomeonewhowishestosetupaprotectedunit?

S.C.Inordertosetupasocialenterprisethatcanbecomeatalatertime an authorized protected unit, an initiator must start from thepartnershipwith a company, hemust know and pay attention to thewayinwhichthelocalresourcescanbecapitalized,hemustunderstandand have the objective to use the criteria and the principles of theeconomicalenvironmentoperation.The setting‐up of a social enterprise must start from the meeting

with a group of people, from their needs and from the possibility toemphasize their value. The persons met, regardless of their difficultsituationsmust not be seen as social aid beneficiaries, but as peoplethatcanrepresentanimportantandvaluablehumancapital.Also,webelieveitisimportantthat,duringthelaunchedactivity,the

persons from the vulnerable groups, are accompanied by personsspecialized in the specific field of activity (a foreman fromwhich thebeginnerscanlearnfrom).Last but not least, it is important to have a person that takes the

responsibility, and I, an entrepreneur who is capable of creating anddevelopingtheenterprise.


Vol.III•Nr.5/2013 167

MASTERULDEASISTENȚĂSOCIALĂȘIECONOMIESOCIALĂ

AdinaRebeleanu1

Acest programmasteral se derulează în cadrul Facultății de Socio‐logieșiAsistențăSocială,alUniversitățiiBabeș‐BolyaidinCluj‐Napoca.Programulesteacreditatdin2009.Introducereadeconcepteeconomiceîndomeniulasistențeisocialeși

înpracticaorganizațiilorsocialefaceobiectulmultordiscuții înrândulspecialiștilor. Acest aspect este privit pe de o parte ca un factor dedezvoltare,pedealtăpartecaunrisc.Conceptulfundamentalalacestuiprogram de master este specializarea în domeniul socio‐economic,bazatăpeparticularităţileasistenţeisociale.Ideeadebazăestetranspu‐nerea cunoştinţelor de specialitate ale domeniului economico‐admi‐nistrativ în practica organizaţiilor sociale şi a activităţii de asistenţăsocială în general. Această specializare este cu atât mai relevantă încontextul României, cu cât sectorul economiei sociale este puţindezvoltat.Maimult,legislaţiaîndomeniuîncănuafostpromulgatăiardezvoltareaîntreprinderilordeeconomiesocialăesteînconsonanţăcuevoluţiiledelanivelulUniuniiEuropene.Obiectivele specifice ale acestui program masteral sunt: a). Furni‐

zareadecompetenţe învedereaplanificării, înfiinţăriişiconduceriideentităţi de economie socială; b). Încurajarea cercetării empirico‐ştiinţifice,precumşidezvoltareadenoiconcepteşimodeleînasistenţasocială,respectiveconomiasocială;c).Înţelegereaşireflectareaevolu‐ţieieuropene/internaţionaleşiaimpactuluiacesteiaasupradomeniuluiasistenţeişieconomieisociale.

[1]Conf.dr.,DepartamentulAsistentaSocială,FacultateadeSociologiesiasistenţă

Sociala, Universitatea Babeş‐Bolyai, Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 128, 400604, Cluj‐Napoca,e‐mail:[email protected].


168 Vol.III•Nr.5/2013

Programulesteinterdisciplinarşiseadreseazăabsolvențilordeasis‐tențăsocială,științeeconomice,sociologie,științe juridice,științepoli‐tice și administrative, științele comunicării, dar și specialiștilor aflațidejaînsistemuldeasistențăsocială.Sintetizămcâtevaaspecteincluseinofertadeformare:1. Cunoştinţedespreeconomiasocialăşiasistenţasocială;2. Cunoştinţe de management financiar, contabilitate şi analiza

costurilor;3. Dezvoltarea capacităţii de analiză a problemelor şi politicilor

sociale;4. Competenţedemuncăînproiecteinterculturale;5. Pregătire în implementarea şi evaluarea programelor şi servi‐

ciilorsociale;6. Dezvoltareadecompetenţeprofesionalenecesareşiutileactivi‐

tăţiiînregimindependent;7. Empowerment pentru a transforma spiritul antreprenorial în

acţiuneantreprenorială;8. Clarificări conceptuale privind economia socială (noţiune de

bază;principii;domeniideactivitate;legislaţieîndomeniu);9. Dezvoltareadecompetenţespecificeeconomieisociale, întoate

etapelesale(idee‐proiect‐implementare‐sustenabilitate);10. Oportunităţi de interacţiune cu modele de bună practică în

domeniul economiei socialedinEuropa (lectori internaţionali şi stagiideformarelainstituţiieuropenepartenere);11. Spaţii de învăţământ şi cercetare în laboratoare amenajate şi

echipate.Oportunităţile profesionale sunt variate: managementul intreprin‐

derilorsociale,coordonareaorganizaţiilorneguvernamentale,manage‐mentul structurilor publice şi private, consilierea în domeniul econo‐miei sociale, coordonarea şi evaluarea serviciilor sociale şi a progra‐melor de dezvoltare economico‐socială, consultanţă pentru proiecteeuropene, managementul proiectelor, dezvoltarea antreprenoriatulsocial.EsteunJointmasterderulatîncolaborarecuinstituţiideînvăţământ

superior din Uniunea Europeană: University of Applied Scieces ‐ FHCampus Wien (Austria), University of Applied Sciences, Munchen


Vol.III•Nr.5/2013 169

(Germania),InstitutRegionaldeTravailSocialPoitiers(Franţa),Univer‐sitateaDebrecen(Ungaria),UniversitateaOstrava(Cehia),UniversityofAppliedSciences,Lucern(Elveţia).Programulmasteralsedesfăşoarăpeoperioadădedoianiuniversitari(4semestre,120credite).Planul de învăţământ cuprindeurmătoarelediscipline obligatorii şi

opţionale.Menţionăm câteva dintre disciplinele relevante pentru spe‐cializare: Asistenţa şi economia socială, Teorie şi cercetare socială(aprofundare calitativă şi cantitativă), Politica economică şi socială încontextulUniuniiEuropene,Managementulcosturilorşifinanţare,Con‐tabilitateşiraportărifinanciarepentruentităţiprivate,Cadruljuridicalorganizaţiilor şi intreprinderilor. Dreptul muncii, Managementul re‐surselorumane,Structurişimecanismedefinanţareaproiecteloreuro‐pene.Managementinterculturaldeproiect,Evaluareapoliticilorşipro‐gramelor sociale, Înfiinţarea intreprinderii sociale, Dezvoltarea comu‐nitară, Management de caz, Evaluarea şi estimarea economică a asis‐tenţeisociale.În formarea lor studenţii se pot baza pe experienţa profesională a

unuicorpdidacticinterdisciplinar,formatdincadreuniversitarealeFa‐cultăţiideSociologieşiAsistenţăSocială,FacultăţiideŞtiinţeEconomi‐ceşiGestiuneaAfacerilor,FacultateadeŞtiinţeJuridice,aleUniversităţiiBabeş‐Bolyai.Deasemenea,pentru formareapractică,masteranziibe‐neficiazăşidesprijinulunorprofesioniştidinorganizaţiişiserviciipar‐teneredindomeniulasistenţeişieconomieisociale,parteneriai facul‐tăţiipentruaceastăspecializare.Menţionămînîncheierecâtevatestimonialealeabsolvenţiloracestui

master,derulatîncadrulFacultateadeSociologieşiAsistenţăSocială,alUniversităţiiBabeş‐BolyaiCluj‐Napoca:„Ideinoi,orizonturimailargi,dezvoltareacreativităţii,şinuinultimul

rândnevoiadeafiinovativ.....temenoi,extremdeutileînactivitateapecareodesfăşor.”(ArpadMathe,directorexecutivFundaţiaDezvoltareaPopoarelor,Cluj).“...specializarecarem‐adezvoltatcaindividşim‐aajutatsăamonouă

viziune asupra asistenţei sociale... valorificarea potenţialul individuluiaflat îndificultate, iar rezultatulesteuimitor– individuldevineresursăpentru comunitate şi nu povară (asistat).” (Petruţa Drăghiciu, asistentsocial)


170 Vol.III•Nr.5/2013

„....spiritul antreprenorial şi umanizarea economiei prin promovareaactivităţilor subsumate economiei sociale poate fi o soluţiemodernă şieuropeană care să contribuie la incluziunea socială.” (Mihai Vădean,sociolog).


Vol.III•Nr.5/2013 171

MASTERPROGRAM:SOCIALWORKANDSOCIALECONOMY

AdinaRebeleanu[1]

Thismaster program is developed by the Faculty of Sociology andSocialWork,atBabeş‐BolyaiUniversityinCluj‐Napoca.Thisprogramisaccreditedsince2009.The introduction of economic concepts into the domain of social

work and also into thepractice of the social organizations representsthesubjectofmanydiscussionsbetweensocialworkers.Thisaspectisconsidered,on theoneside,adevelopmental factor,and,on theotherside, a risk. The fundamental concept of this master program is thespecialization in the socio‐economic field, grounded on the parti‐cularities of social work. The basic idea is the transposition of thespecialized knowledge of the economical‐administrative field into thepracticeofsocialorganizationsandalsointothesocialworkactivityingeneral. This specialization is all the more relevant in the Romaniancontext,asthesectorofsocialeconomyislessdeveloped.Furthermore,the legislation in this area is not yet issued and the development ofsocialeconomyenterprisesisconsonantwiththeevolutionswithintheEuropeanUnion.The specific objectives of this master program are: a). Providing

competencesforplanning, fundingandmanagingsocialeconomyenti‐ties;b).Stimulatingtheempirical‐scientificresearch,andalsothedeve‐lopmentofnewconceptsandmodelsinsocialworkandrespectivelyinsocialeconomy;c)UnderstandingandmakinguseoftheEuropean/in‐ternational evolution and its impact on the fields of social work andsocialeconomy.

[1]Assoc.Prof.Ph.D.,DepartmentofSocialWork,FacultyofSociologyandSocial

Work, Babes‐Bolyai University Cluj‐Napoca, 21 December 1989 nr. 128, 400604,Romania,e‐mail:[email protected].


172 Vol.III•Nr.5/2013

The master program is interdisciplinary and it is addressed tograduate students of social work, economical sciences, sociology, lawsciences,administrativeandpoliticalsciences,communicationsciences,andalsotothosespecialistsalreadyactiveinthesocialworksystem.Hereinafterwesynthetizesomecomponentsincludedinthetraining

offer:1.Knowledgeaboutsocialeconomyandsocialwork;2. Knowledge about financialmanagement, accountability and cost

analysis;3.Developingthecapacitytoanalyzesocialproblemsandpolicy;4.Competencesinworkingininterculturalprojects;5.Exerciseintheimplementationandevaluationofsocialprograms

andservices;6.Developingthenecessaryandusefulprofessionalcompetencesfor

privatepractice;7. Empowerment for transforming the entrepreneurial spirit in

entrepreneurialaction;8. Conceptual clarifications regarding the social economy (basic

notions;principles;fieldsofactivity;legislationinthisarea);9.Developing competences specific to the social economy, at all its

stages(idea‐project‐implementation‐sustainability);10. Opportunities for interactingwith best practices in the field of

social economy from Europe (international lectors and internships inthepartenereuropeaninstitutions);11. Adequate conditions for study and research in well‐equipped

laboratories.Theprofessionalopportunitiesarevaried:managementofsocialen‐

terprises; coordination of nongovernmental organizations; manage‐mentofpublicandprivate structures; counseling in the fieldof socialeconomy;coordinationandevaluationofsocialservicesandeconomicaland socialdevelopmentprograms; consultancy forEuropeanprojects;projectmanagement;developmentofsocialentrepreneurship.This is a JointMasterdeveloped in cooperationwithhigher educa‐

tion institutions from the European Union: University of AppliedSciences – FH CampusWien (Austria); University of Applied SciencesMunchen (Germany), Institut Régional du Travail Social Poitiers


Vol.III•Nr.5/2013 173

(France), Debrecen University (Hungary), Ostrava University (CzechRepublic), University of Applied Sciences Lucern (Switzerland). Themaster program is developed on a period of two academic years (4semesters,120credits).The curriculum includes compulsory and optional disciplines. We

mention some of themost relevant disciplines for this specialization:Socialworkandsocialeconomy;Socialtheoryandresearch(qualitativeandquantitativein‐depthstudy);EconomicandsocialpolicywithintheEuropean Union; Cost management and funding; Accountability andfinancial reporting for private entities; The legal framework of theorganizations and enterprises; Labour law; Human Resources Mana‐gement; Structures andmecanisms of the European projects funding;Intercultural project management; Evaluating social policy andprograms; Funding social enterprises; Community development; Casemanagement;Economicevaluationandestimationofsocialwork.During the training process, the students can count on the

professionalexperienceofaninterdisciplinaryteachingstaff,consistingofteachersfromtheFacultyofSociologyandSocialWork,theFacultyofEconomical Sciences and Business Management, the Faculty of LawSciences – from Babeş‐Bolyai University Cluj‐Napoca. Moreover, forpractical training, the master students also benefit from the supportfromprofessionalsworkinginthepartenerorganizationsandservicesfrom the field of social work and social economy, which are theFaculty’spartenersforthisspecialization.Intheend,wementionsometestimonialsofthegraduatestudentsof

thismaster developed by the Faculty of Sociology and SocialWork –Babeş‐BolyaiUniversityCluj‐Napoca:12. “New ideas, wider horizons, creativity development and, not at

least, the need to be innovative... new themes, extremely useful inmyactivity”(ArpadMathe,executivedirectorFoundationforPeopleDeve‐lopment,Cluj‐Napoca);13. “Specializationthatdevelopedmeasanindividualandhelpedme

toaquireanewvisionregardingsocialwork…tofocusonthepotentialofanindividualinneed,andtheresultisamazing–theindividualbecomesa resource for the community instead of a burden (assisted)” (PetruţaDrăghiciu,socialworker);


174 Vol.III•Nr.5/2013

14. “Theentrepreneurialspiritandthehumanizationoftheeconomyby promoting the activities included in the social economy could be amodernandEuropeansolutionwhichcouldcontributetosocialinclusion”(MihaiVădean,sociologist).


Vol.III•Nr.5/2013 175

PROFESIONALIZAREAPRININTERMEDIULMASTERATULUIÎNECONOMIESOCIALĂ–DIMENSIUNEAPARTENERIATULUIÎNTRECOMUNITĂŢI,MEDIULDE

AFACERIŞICELEDUCAŢIONALUNIVERSITAR

CosminGoian[1],MariusVasiluţăŞtefănescu[2]

RezumatEconomiasocialăesteunmodelalternativdeafaceri,carenusecentreazăstrictpemaximizareaprofitului,ciareşiocomponentăsocială,deintegrarepepiaţamunciia persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, de la femei (în rândul căroraocupareaestesubceaînregistratălabărbaţi)pânălapopulaţiasăracăşipersoanelecu dizabilităţi. În acest context,masteratul în economie socială din Timişoara îşipropuneidentificareapartenerilorlanivelregional,cuiniţiativăînantreprenoriatulsocialşieconomiasocială,vizândconsolidareaacestuiparteneriatprincreareare‐ţelelor atât în mediul educaţional, cât şi în cel de afaceri prin educarea şi cali‐ficarearesurseiumane.Nereferimlacercetători/mediuluniversitar,câtşilafir‐mele,asociaţiile, fundaţiileşicooperativelecareactiveazădeja îndomeniuşides‐făşoarăactivităţi/urmărescobiectivespecificeeconomieisociale,fărăsprijinulunuimediulegislativcoerent,specificacesteia.Identificămastfelnecesitateadeaaduceîmpreună,înmediuluniversitar,persoaneşiorganizaţiipreocupatedeidentificareasoluţiilorlaproblemelesocialeşieconomicealeRomâniei.

Cuvintecheie:masteratulîneconomiesocială,parteneriatcomunităţi‐universităţi,antreprenoriatsocial,grupuridefavorizate,

incluziunesocială

[1]Conferențiaruniversitar,FacultateadeSociologiesiPsihologie,Universitateade

Vest din Timişoara, Romania, Adresa: Bd. Pârvan nr. 4, Timișoara, Romania, tel.:(+4)0744.810.318,e‐mail:[email protected].

[2] Lector universitar, Facultatea de Sociologie si Psihologie, Universitatea deVest din Timişoara, Romania, Adresa: Bd. Pârvan nr. 4, Timișoara, Romania, tel.(+4)0723.005.424,e‐mail:[email protected].


176 Vol.III•Nr.5/2013

Mai multe caracteristici ale economiei sociale o transformă într‐undomeniu provocator pentru construirea unui parteneriat între comu‐nităţi,mediuldeafaceri şi cel educaţional, cudeosebire celuniversitar,maialesprincomponentadecercetaredar şiprinpredare,prin specia‐lizările la nivel demasterat. Cercetarea are un rol important în ela‐borareaşidifuziuneaacestorprincipii.Înmodevidentuniversităţileîşiasumăun rol activ prin cercetători, profesori şi colaboratori ca actoriimplicaţi şi angajaţi în dezvoltarea comunităţilor. Obiectivele acesteiimplicări vizează deopotrivă să servească şi să construiască suportulpublicprinconectareacercetării,predăriişialtorserviciieducaţionalepentruaveniînajutorulcomunităţilor,contribuindlaconstruireacapa‐cităţilor, la rezolvarea problemelor întâmpinate în dezvoltarea eco‐nomicăşisocială(Toof,2006).Economia socialăesteextremdediversă, în timpceunelepărţi ale

economiei sociale sunt profesionalizate şi au structuri organizatoriceformale care interacţionează bine cu universitatea, alte domenii im‐portantealeeconomieisocialesuntemergente, informaleşiextremdelocalizate.Parteneriatelenuauuncaracter transformativ, însensulcănuurmăresctransformareastructurilorinstituţionale,normeleşiregu‐lile interne ale universităţilor, practicile din sistemele societale saucomunităţi. Universităţilor le lipseşte o mai mare coerenţă a structu‐rilor, care îngreunează posibilitatea de alegere şi identificare a parte‐neruluiuniversitardecătrecomunităţi şi lideriiacestora,avânddreptconsecinţăomaimareiniţiativădinparteauniversităţilorîndemarareaacţiunilordecreareaparteneriatelor(Brisbin&Hunter,2003).Înacelaşitimp,încontextulproiectuluidelegealeconomieisociale,

structurile şiorganizaţiiledeeconomie socialăexistente, cât şi cele îndevenire,careaspirălastatutuldeîntreprinderisociale,artrebuisăseconfruntecuîntrebăriprivindconstruireaşisusţinereaparteneriatelordintreorganizaţii,comunităţiişiuniversitate.Existăomarediversitateîncontexteleregionaleşi,prinurmare,variaţia înabordărileadoptatepentru construirea de parteneriate şi implicarea reţelelor mai susamintite oferă o oportunitate pentru a contura perspective originaleasupra procesului de creare a spaţiului comun de interacţiune întrepracticanţişiuniversitate.


Vol.III•Nr.5/2013 177

Înacestcontext,MasteratuldeEconomieSocialădelaTimişoaraesteparteaefortuluide construireaunui sistemnaţionalde sprijin şi sti‐mulareaeconomieisociale,alăturideparteneriidinOradea,BucureştişiCluj.Obiectivul specializării în economie socială la nivel universitar în

Timişoara îl constituie identificarea partenerilor la nivel regional, cuiniţiativă înantreprenoriatul social şi consolidareaacestuiparteneriatprincreareareţeleloratâtînmediuleducaţional,câtşiînceldeafaceri.Mă refer atât la masteranzi, cât şi la firmele, asociaţiile, fundaţiile şicooperativele care activează deja în domeniu şi desfăşoară activităţi,urmăresc obiective specifice economiei sociale, fără sprijinul unuimediulegislativcoerent,specificacesteia.Astfel,nepropunemsăadu‐cem împreună persoane şi organizaţii preocupate de identificareasoluţiilorlaproblemelesocialeşieconomicealeRomânieideastăzi.Dorim,deasemenea,săpregătimviitorispecialiştipentruacestdo‐

meniu, fie îndomeniulcercetării,ceeacepresupunecreştereacalităţiiprocesului de învăţământ şi de predare dar mai ales prin aducereaeconomiei sociale înatenţiadecidenţilor lanivel local (primari, consi‐lieri)şiregional(consiliijudeţene,agenţiidedezvoltare,s.a.)învedereainfluenţăriipoliticilordedezvoltareeconomicăşisocială.Nuînultimulrând, practicienii din instituţii relaţionate cu economia socială şi,maiales, oamenii şi comunităţiledezavantajatedinRegiuneadeVest, carevor transpune în practică iniţiativele de antreprenoriat ce servesc camodel,aceştiasuntpubliculnostruţintăşiviitoriparteneri.Masteratulareoorientarepractică,planuriledeînvăţământurmând

această direcţie ce se reflectă în proiectele masteranzilor şi preocu‐părilenoastrepentrupracticadespecialitate(cumeste,deexemplu,ac‐tivitateadesfăşuratădemasteranzişicoordonatori înregiuneaVenetodin Italia) şi identificarea modelelor de bună practică în economiasocială. Subliniez importanţa practicii, prin observarea modelelor decooperativesociale,alegislaţieifuncţionale,acadruluieconomicîncareîşidesfăşoarăconcretactivitatea,precumşiaîntregiigamedeproduseşi servicii variatepe careamavutposibilitatea să leanalizăm.Amre‐marcat, cu precădere, rolul şi importanţa parteneriatului şi integrăriiactorilor individuali în reţeaua de cooperative sociale ca premizamajorădefuncţionareaîntreprinderilorîndomeniuleconomieisociale,


178 Vol.III•Nr.5/2013

indiferent de domeniu, altfel spus depăşirea concurenţei prin identi‐ficareaparteneriatelorstrategice.În prezent, Universitatea de Vest din Timişoara, prin Facultatea de

Sociologie şi Psihologie, Departamentul de Sociologie, organizeazăprogramuldeMasteratînEconomieSocială,directoruldeprogramfiindDoamnaProf.univ.dr.AncaMUNTEANU.Programulsedesfăşoarăpeoperioadă de doi ani universitari, susţinând un numărde 50 de locuri.Masteranziisuntselectaţidinrândulabsolvenţilorcustudiisuperioare,care doresc să se specializeze în domeniul economiei sociale sau/şiintenţionează să dezvolte cooperative sociale, asociaţii, organizaţii,fundaţii, activităţi cu profil de economie socială în vederea creării delocuridemuncăpentrugrupuricuriscdeexcluziunedepepiaţamun‐cii. Este încurajatăparticiparea funcţionarilorpublici, a altor categoriideangajaţidininstituţiilepublice,câtşiacandidaţilorcareprofeseazăînsectorulprivatsauONG,învedereapregătiriişiperfecţionăriiprofe‐sionale.Masteranzii sunt sprijiniţi în activitatea practică şi de cercetare la

nivel avansat prin formarea de echipe multidisciplinare care suntimplicate în elaborarea şi analiza programelor/proiectelor din dome‐niul economiei sociale, inclusiv în procesul desfăşurării practicii despecialitate în ţară şi străinătate la universităţile partenere. De ase‐menea,parteneriatelepotoferioportunităţipentrustudenţiînfamilia‐rizareacuproblemelede incluziunesocială, legatedesărăcie,ocupareşiantreprenoriatîneconomiasocială,atâtînmediulurban,câtşiîncelrural. Sedezvoltă, înacelaşi timp, leadership‐ul, aptitudiniledecomu‐nicare,rezolvaredeproblemeşidecercetaredeteren(Reinke&Wal‐ker,2005,p.7).Obiectivulprogramuluidemasterestedeaformaspecialişticalificaţi

înantreprenoriatulsocialşicreareadenoi locuridemuncă, înspecialpentrupersoanelemarginalizate economic şi social, respectivde a în‐curaja iniţiativele absolvenţilor privind dezvoltarea a noi forme deîntreprinderi de economie socială ca soluţii la integrarea pe piaţamunciiapersoanelorvulnerabile.Ideea acestuimasterat a apărut ca urmare a parteneriatului dintre

UniversitateadeVestdinTimişoaracuUniversitateaBabeş‐BolyaidinCluj, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Bucureşti şi Universi‐


Vol.III•Nr.5/2013 179

tatea de Stat din Oradea, în cadrul proiectului „Economia socială –Model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelordefavorizate”, cofinanţat prin Fondul Social European (ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) şi implementatde Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Compar‐timentuldeIncluziuneSocială,înparteneriatcuEuropeanNetworkforSocial IntegrationEnterprises,BernardBrunhes International,AgenţiaNaţionalăpentruOcupareaForţeideMuncă,IntegraRomânia‐Oradea,DirecţiaGeneralăpentruAsistenţăSocialăşiProtecţiaCopilului‐Sector1 Bucureşti, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara şiPrimăriaPiatraNeamţ, înperioadanoiembrie2008–octombrie2011.Menţionămcă,înprimulan,UniversitateadeVestdinTimişoaraaavutunnumărde72demasteranziînscrişi.Sectoruleconomieisocialeîngeneralşicelalîntreprinderilesociale

în particular s‐a dezvoltat semnificativ în ultimii 20de ani în Europa.Economia socială şi‐a afirmat capacitatea de a contribui la rezolvareaproblemeloreconomiceşisociale.Dezvoltăriledindomeniuleconomicşisocialaufăcutlocuneialteformedeeconomie,situatăîntresectorulprivatşipublic.Formeleeconomieisocialejoacăunrolimportant,fur‐nizândoofertădeactivităţişiserviciiacărorcererenuesteacoperităadecvat de entităţi private sau publice. A devenit astfel un furnizormajordelocuridemuncăînEuropa,crearealocurilordemuncăesteoconsecinţă a obiectivelor specifice a întreprinderilor sociale, şi anumeprin promovarea integrării prin muncă şi furnizarea de servicii per‐sonale,cuintensitatemaredealocarearesurselorumane.„Organizaţiile Economiei Sociale sunt actori economici şi sociali

activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin sco‐purile şi prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia socialăinclude organizaţii cum sunt cooperativele, organizaţiile de într‐aju‐torare, asociaţiile şi fundaţiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit deactiveînanumitedomeniicumarfiprotecţiasocială,serviciilesociale,sănătatea, băncile, asigurările, producţia agricolă, serviciile de proxi‐mitate, educaţie şi formare, cultură, sport şi activităţi recreative”. ‐(Definiţia CEP a CMAF Conferinţa Europeană Permanentă a Coopera‐tivelor,Mutualitatilor,AsociaţiilorşiFundaţiilor).


180 Vol.III•Nr.5/2013

Acţiuniledeeconomiesocialăsuntcaracterizatedeobiectivesocialeşi mai puţin de obţinerea profitului. Proiectele de economie socialăsatisfac nevoile comunităţii (şcoală, formarea). Toate acţiunile suntconstituite pe bază de voluntariat şi implica gestionare şi control de‐mocratic.MasteratuldeprofildinTimişoaraîşipropunearticulareacoerentăa

competenţelor şi abilităţilor profesionale necesare specialiştilor îneconomie socială, care să poată contribui activ la dezvoltarea specia‐lizăriişicreştereaniveluluideocuparepentrupersoaneledefavorizate,ca instrument de incluziune socială şi combatere a sărăciei. Suntempreocupaţideconstantadezvoltareaacestuiprogram,astfelîncâtsănesituăm întotdeauna în primele locuri în rândul instituţiilor de învă‐ţământ superior care oferă programe similare în România. Acest pro‐gramde studii, urmăreşte să sepoziţioneze între celemaibine cotateprograme de către antreprenorii sociali şi între celemai solicitate decătre candidaţi, alături de programele deja existente (Sociologie şiResurseUmane) susţinânduncadrude formare ştiinţifică şiprofesio‐nalădecelmai înaltnivel, fiindorientatdenoiletendinţe îndomeniulorganizării şi reglementării activităţilor specifice economiei sociale înRomânia.Necesitateaunuimasteratdeeconomiesocialăîncadruldomeniului

„Sociologie” încadrulFacultăţiideSociologieşiPsihologiedinUniver‐sitatea de Vest din Timişoara a decurs şi din nevoia de a răspundetendinţelor din spaţiul academic naţional şi internaţional de a oferiprogramede studiu îneconomie socială laniveldemasteratpentruaveniînîntâmpinareacereriidepepiaţamuncii.Multe din competenţele folosite în practicile curente ale economiei

sociale necesită competenţe formate deja în programul principal depregătire de licenţă la Sociologie: formularea politicilor de ocupare aforţei de muncă şi de şomaj, cunoaşterea teoriilor organizaţiilor, for‐mulareadechestionaredeevaluare,lucrulcubazededate,elaborareaghidurilor de interviu şi intervievare, analiza comportamentelor non‐verbale,comunicareaînorganizaţii,lucrulcuindicatori,etc.FacultateadeEconomieşiAdministrareaAfacerilor,princadreledi‐

dactice partenere în programul masteral, vine în completarea nece‐saruluidecompetenţeîndomeniucuceledinsferafinanciar‐contabilă,


Vol.III•Nr.5/2013 181

management şi marketing. Începând cu anul universitar 2012‐2013,FacultateadeSociologieşiPsihologie,prindepartamentuldeSociologie,acreatşiacreditatdirecţiadestudiilanivellicenţă‐resurseumane,ur‐mărind formarea de competenţe în sfera managementului organiza‐ţionalşiaresurselorumane,asigurândastfelfurnizareadecompetenţesuplimentarespecificedomeniuluidemasteratîneconomiesocială.Întrecompetenţeleformateîncadrulmasteratuluideresurseumane

seregăsescurmătoarele:

Antreprenorîndomeniuleconomieisociale. Specialist în managementul resurselor umane din întreprinderi şicooperativesociale.

Specialist în medierea şi negocierea relaţiilor de muncă din între‐prinderişicooperativesociale.

Expert consultant în dezvoltare organizaţională la nivelul între‐prinderilorşicooperativelorsociale.

Specialistînprocesedegrupşiincluziunesocială. Expert în cunoaşterea,măsurarea şi activarea grupurilordemuncăcareincludpersoanedefavorizate.

Consultant în motivaţie, satisfacţie şi performanţă la nivelul între‐prinderilorşicooperativelorsociale.

Specialistînmetodeşitehnicideincluziunesocială.Masteratul de Economie Socială este ofertat în cadrul departamen‐

tului de Sociologie din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Psihologie aUniversităţii deVest dinTimişoara.Datoritănecesităţii dobândirii cu‐noştinţelorfundamentaleîndomeniulştiinţelorsocio‐umane,primele2semestreincludcursuridinariatematicăasociologiei,economiei,asis‐tenţeisocialeşipsihologiei.Prinariasadeinteres,domeniulSociologieoferăoperspectivăholistă,sistemică,integratăasuprarealităţilororga‐nizaţionale la toate nivelurile: la nivelmacro al populaţiilor dezavan‐tajateşi incluziuniisociale,alproceselordeadaptarelamediulextern,al culturilororganizaţionale,dar şi lanivelmezo şimicroaldinamiciigrupurilor şi echipelor de muncă, precum şi ale comportamenteloreconomice ale indivizilor în cadrul întreprinderilor şi cooperativelorsociale.


182 Vol.III•Nr.5/2013

ÎnanulII(respectivsemestrele3‐4),cursurilesediferenţiazăfaţădetrunchiul comun al ştiinţelor sociale, prin prezenţa unor cursuri carepermitdobândireaunorcunoştinţeesenţialepentrugestionareaantre‐prenoriatului social: Antreprenoriat social, Management strategic,Dreptul muncii, cadrul juridic al organizaţiilor şi întreprinderilor deeconomie socială, Managementul schimbării şi al riscurilor, Noţiuniintroductivedelegislaţiamuncii,PoliticiocupaţionaleînU.E.,Evaluareapoliticilor şi programelor sociale. Alături de disciplinele obligatoriistudenţiiauposibilitateasăoptezepentruunnumărdemateriicarevorcompleta profilul curricular specific cu competenţe complementare,componentaaplicativăfiindaccentuatăprinintermediulunorstagiidepractică, în ţară şi străinătate. (internship‐uri etc.) derulate în parte‐neriat cuONG‐uri, companii private, instituţii publice, întreprinderi şicooperativesociale.Datorită necesităţii dobândirii cunoştinţelor fundamentale în do‐

meniulştiinţelorsocio‐umane,primele2semestrecuprindariitematicedindomeniulsociologiei,asistenţeisociale,psihologieişieconomiei,înceeacepriveştecursurilepredate. Însemestrele3‐4,cursurilesedife‐renţiazăfaţădetrunchiulcomunalştiinţelorsociale,princursuricarepermit dobândirea unor cunoştinţe esenţiale specifice pentru gestio‐narea antreprenoriatului la nivelul întreprinderilor şi cooperativelorsociale.Fiecaresemestruînsumează30decreditetransferabile.Totalulspecializăriiconţineastfel120decreditetransferabile.ÎnRomânia,ESa început să fie reprezentată începândcu secolul al

XVIII‐lea, reunind un sector cooperatist dezvoltat, numeroase orga‐nizaţiinonprofit,CAR‐urişiUPAacăroractivitatecontribuielacoeziu‐neasocială,oferindexemplede inovaţiesocială.EScuprindeformedeorganizare variate ca structură, nivel de dezvoltare sau domeniu deactivitate,delasectoareimportantedeactivitate(producţie,distribuţiesau servicii), până la microstructuri organizate cel mai frecvent caîntreprindericuscoplucrativ,darorientatecătreincluziuneasocialăapersoanelor sau grupurilor defavorizate. Domeniul economiei socialeeste în momentul de faţă în România în plină expansiune, numărulcooperativelor şi întreprinderilor sociale crescândpermanent, încădelaînceputulanilor1990.


Vol.III•Nr.5/2013 183

În contextul actualei crize economice, înţelegerea şi valorificareapotenţialului economiei sociale (ES) sunt esenţiale. O oportunitatepentruabsolvenţiiacesteispecializăriesteaceeaapregătiriiînvedereainiţiativei antreprenoriale în domeniul economiei sociale. Absolvenţiipotdemaramiciafaceriîndomeniuleconomieisocialesauocupapoziţiide specialişti în resurse umane, consilier îndrumare şi orientare pro‐fesională, consilier orientare privind cariera, formator, specialişti cuocupaţii intelectuale şi ştiinţifice; consilier statistician în cadrul struc‐turilordeeconomiesocială;Aceştiabsolvenţireprezintă,prinviziunealorsimultanteoreticăşipractică,o investiţievaloroasăpentruprogra‐meleacademicededoctoratşicercetareacademică.

Ocupaţii şi debuşee profesionale: Antreprenor în economia socială112032;conducătordeasociaţii,filialeşiorganizaţiiobşteşti114201,şef birou organizaţie obştească, umanitara 123901, conducător deîntreprinderemică,patron(girant)învăţământ,sănătate,sport,turism,informatică131901Economia socială dobândeşte o largă recunoaştere datorită poten‐

ţialului economic şi social atât din perspectiva economiilor naţionale,câtşiadirecţiilorde incluziuneagrupurilordefavorizate.DezvoltareaES include: politici de sprijinire a iniţiativelor inovatoare locale capromotori ai incluziunii sociale, promovarea întreprinderilor sociale,dezvoltareacadrului favorabil, înspeciala instituţiilor financiareşidesprijinire a demarării iniţiativelor de afaceri, sprijinirea producerii debunurişiserviciidecătreformeledeESşiasigurareapregătiriiantre‐prenorilor.

Concluzie

După cum precizam mai sus, angajamentul asupra unor principii,respectivobiectivecomuneşiparteneriatulnusuntunulşiacelaşilucruşiretoricaînsinenupoateasiguraunparteneriatautenticîntremediulacademic şi actorii economiei sociale (Stoecker, 2009). O confuzie înacestsenspoategeneraorizonturideaşteptarediferiteşifrustrare.


184 Vol.III•Nr.5/2013

Parteneriatelepotoferirezultateutileşieficiente,însăşiprocesuldeparteneriatdevenindvalorosînsocietateanoastră.Parteneriatelesuntdestinate să rezolve probleme ale comunităţilor, să sporească capaci‐tatea acestora în acest sens, săproducă idei inovative, competenţedegestiune, noi tehnologii, descoperind noi arii de cercetare. Urmărireascopurilor comune,prinasigurareacolectivăa resurselor şi expertizeipresupuneimplicareaaceloracuaptitudinispecificeşiexpertizăîndo‐meniul de cercetare în care îşi pot aduce un aport semnificativ (Bu‐zărnescu,2007).Parteneriatul pentru educaţie, la nivel de cercetare şi formare a

resursei umane dintremediul universitar şi actorii economiei socialepune în evidenţă necesitatea unui obiectiv comun la nivel demetode,resurse,proiectşidiseminarearezultatelor.Pentrucaparteneriatelesăfie funcţionale,estenevoiedeomaimareconştientizaredecătreuni‐versitateanevoilorcomunităţii şi sădezvolteun limbajcomunalres‐pectului reciproc al nevoilor partenerilor (Temple, Story & Delaforce,2005, p. 4). Schimbul de experienţă între cercetători şi practicieni sepoate reflecta în diseminarea încrucişată a rezultatelor, publicând înrevistele de specialitate rezultatele practicienilor, aceştia din urmăfăcând cunoscute şi ţinând cont în activitatea lorde rezultatele cerce‐tărilorîndomeniu,inclusivîncadrulunorevenimentedetipulconferin‐ţelorşiworkshopurilor.Înspecialaceastădinurmăetapă,adiseminăriirezultatelor, are o deosebită importanţă prin publicitatea rezultatelorcercetărilorşiamodelelordebunăpractică(înmăsuraîncareaceastătitulaturănuafostsuprasolicitată),aexperienţelorpozitiveşimaialesapromovăriiEconomieiSocialecasectorşiconcept.În încheiere,văsupunematenţieicâtevaopiniiasupramasteratului

deeconomiesocialădinTimişoaradinperspectivaabsolvenţilornoştri:„În opinia mea, masteratul în economie socială din Timişoara s‐a

remarcat atât prin buna organizare a procesului didactic cât şi prinimplicareaactivăamasteranzilorînacestproces.Curriculauniversitarăpropusă corespunde nevoilor de formare pentru masteranzi, coope‐rareacadreloruniversitaredindiversecentreuniversitarăadăugândovaloare înplusprinfacilitareaschimbuluidebunepractici înprocesul


Vol.III•Nr.5/2013 185

deformareînceeacepriveşteexpertizadobândităîndomeniulecono‐mieisociale.Selectareamasteranzilordintr‐opaletă largădedomenii socio‐pro‐

fesionalecareinterfereazăcuobiectiveleeconomieisocialeacontribuitla generarea unor proiecte sociale inedite, lucrul în grupuri pluri‐disciplinare reprezentândmediul optimdemanifestareprivind antre‐prenoriatulsocial(Tomita,2013,pp.190‐191).Formarea interuniversitară a facilitat crearea unor comunităţi vir‐

tualeactive întremasteranziidindiversecentreuniversitare.Succesulplatformelor de comunicare şi parteneriatelor stabilite din domeniuleconomieisociales‐amanifestatşicuprilejulprimuluiTârgnaţionaldeeconomie socială organizat la Timişoara, care a contribuit la dezvol‐tareaunuisistemunitar,eficientşimodernprivindeconomiasocială.În ceea ce priveşte activitatea practică, sub coordonare cadrelor

didactice desemnate masteranzii s‐au implicat în identificarea unorstructuri organizaţionale care operează cu elemente de economie so‐cială,iarprinactivitateapracticădesfăşuratăîncadrulacestoras‐area‐lizat un schimb reciproc de informaţii, idei şi experienţă. Prin pro‐tocoalele de colaborare încheiate cu organizaţiile respective s‐au pusbazele colaborării durabile privind formarea viitorilor specialişti îneconomiesocială.Majoritateamasteranzilorcareauoptatpentruparti‐ciparealaunstagiudeformareînstrăinătateaubeneficiatdeunstagiudepracticăefectuat în cooperativesocialedin Italia, familiarizându‐secumodeledebunăpracticăîneconomiesocială,replicabileîncontextulromânesc.Pe baza experienţei dobândite în cursul primului an de masterat,

considercăestedemaximăactualitateformareaspecialiştilorînecono‐mie socială. Capacitatea de inserţie profesională, nevoile şi oportuni‐tăţile de implementare multiple existente privind unor proiecte destructurideeconomiesocialăreclamăcreştereasemnificativăanumă‐rulspecialiştilorformaţi.Acestlucruimpunecontinuitatea,dezvoltareaşi diversificarea prin specializare a procesului educaţional privindeconomiasocială.Sunt pe deplin satisfăcut că am optat pentru acest masterat şi îl

recomandcelorcuvocaţie, însperanţacăvomdevenicolegi îndome‐niuleconomieisociale”.


186 Vol.III•Nr.5/2013

IosifCSATLOS–DIMA(masterand,Masteratul înEconomieSocială,Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Departamentul de Sociologie,UniversitateadeVestdinTimişoara)„Masteratuldeeconomiesocialăreprezintăocaledeviitor învede‐

rea refacerii întreprinderilor distruse după anii 1990 şi a coopera‐tivelor agricole din mediul rural, acestea reprezentând oportunitateacreăriilocurilordemuncă,atâtînmediulurbancâtşicelrural.Pregătireaprofesionalăprinacestmasterat,atâtdinpunctdevedere

teoretic,fiindunmasteratinterdisciplinar,câtşidinpunctdevederealaplicaţiilorpractice,prinschimbuldeexperienţăefectuatînpracticadespecialitateînItaliaasupracooperativelorsociale,vizeazătransferuldeexpertiză şi a modelor de bună practică, acestea funcţionând în bazaunuicadrulegislativfoartebinepuspunct.

Oportunitatea masteranzilor de a deveni buni întreprinzători, for‐

matori,manageri, conduce la crearea unor locuri demuncă din toatedomeniiledeactivitateşipentrutoatecategoriilesocioprofesionale,darcu precădere pentru cei care nu au un loc de muncă, pentru cei cudizabilităţi, pentru bolnavii neuro‐psihici. Introducerea lor în câmpulmuncii poate avea ca finalitate şi creşterea încrederii de sine, acestafiind un aspect urmărit deosebit de important, având în vedere con‐textulactualalcrizeieconomiceglobaleşicelspecificaluneieconomiiromâneşti instabile, faptreflectatmaialesasupraprecarităţii locurilordemuncăînprezentşiadificultăţilorîntâmpinateînocupareaacestora.Înconcluzie,considercăesteunmasteratdeomarevaloareprofe‐

sionalăoinvestiţiestrategicăpentruformareaprofesionalăaspecialiş‐tilorîneconomiesocială,carevineînsprijinuluneieconomiiviabileşi


Vol.III•Nr.5/2013 187

durabile, având în vedere, în special, cooptarea persoanelor defavo‐rizateşiintegrarealorîncâmpulmuncii”.IonelCAŞCAVAL(masterand,MasteratulînEconomieSocială,Facul‐

tateadeSociologieşiPsihologie,DepartamentuldeSociologie,Univer‐sitateadeVestdinTimişoara).

Referinţe

1. Brisbin,R.J.&Hunter,S.(2003).Communityleaders’perceptionsof university and college efforts to encourage civic engagement. TheReviewofHigherEducation,26(4),467‐486.2. Buzărnescu,Şt.,(2007).ComparedSociologicalDoctrines:Antho‐

logyandChrestomanci,Timisoara:deVest3. Reinke,S.J.,&Walker,R.H.(2005).LookingforOz:Reflectionson

thejourneytowardsuniversity‐communitypartnership.PaperpresentedattheTeachingPublicAdministrationConference.4. Tomiţă,M.(2013)InBuzduceaD.EconomiaSocialăagrupurilor

vulnerabile,pp.190‐191,Polirom,Iasi5. Toof,R. (2006). Indicatorsofcommunity‐universityengagement:

Comparing University of Massachusetts, Lowell, with Five Peer Insti‐tutions.Massachusetts:UniversityofMassachusettsLowell.6. Stoecker,R.(2009).Arewetalkingthewalkofcommunity‐based

research?ActionResearch7:385‐404.7. TempleJ.,Story.A.&DelaforceW.(2005).AUCEA:Anemerging

collaborativeandstrategicapproachdedicatedtouniversitycommunityengagementinAustralia.PaperpresentedattheInternationalConferen‐ceonEngagingCommunities.

Surseweb

www.socio.uvt.ro,accesatladatade06.11.2013www.economiesociala.anr.gov.ro,accesatladatade06.11.2013www.fonduri‐structurale‐europene.ro,accesatladatade06.11.2013


188 Vol.III•Nr.5/2013

PROFESSIONALIZATIONTHROUGHTHESOCIALECONOMYMASTERPROGRAM–DIMENSIONOF

PARTNERSHIPBETWEENCOMMUNITIES,BUSINESSANDUNIVERSITYEDUCATIONENVIRONMENT

CosminGoian[1],MariusVasiluţăŞtefănescu[2]

AbstractThe social economy is an alternative business model, not focusing solely onmaximizingprofits,butalsohasasocialcomponent,thelabormarketintegrationofpersons belonging to vulnerable groups ‐ women (among whom employment isbelow that ofmen), the poor and disabled. In this context, theMaster course inSocial Economy inTimisoara aims to identify regional partners,with initiative insocial entrepreneurship and social economy, to strengthen this partnershipthrough networking, both in education and in business through educating andqualificationofthehumanresource.Werefertoresearchers/academics,aswellascompanies, associations, foundations and cooperatives already operating in theareaandactivities/objectives insocialeconomywithoutthesupportofaspecific,coherent legislative environment. We identify the need to bring together in theacademia,individualsandorganizationsconcernedwithfindingsolutionstosocialandeconomicproblemsinRomania.

Keywords:master'sdegreeinsocialeconomy,community‐universitypartnerships,socialentrepreneurship,

disadvantagedgroups,socialinclusion

A lotof featuresofsocialeconomy turn it intoachallengingareato

build a partnership between the community, business and educationenvironment, especially university education, especially through the

[1] PhD in Philosophy, Faculty of Sociology and Psychology, West University of

Timisoara, Romania, Address: Bd. Pârvan nr. 4, Timișoara, România, tel.:(+4)0744.810.318,e‐mail:[email protected].

[2] PhD in Sociology Faculty of Sociology and Psychology, West University ofTimisoara, Romania, Address: Bd. Pârvan nr. 4, Timișoara, România, tel.:(+4)0723.005.424,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.5/2013 189

researchcomponentbutalsothroughteaching,throughspecializationatMasters level.Researchhasan important role in thedevelopmentanddiffusionoftheseprinciples.Clearly,universitiesassumeanactiverolebyresearchers,teachersandemployeesasstakeholdersincommunitydevelopment. The objectives of this involvement also applies to serveand build public support by linking research, teaching and othereducationalservicestoassistcommunities,helpingtobuildthecapacitytosolveproblemsineconomicandsocialdevelopment(Toof,2006).Socialeconomy isextremelydiverse,whilesomepartsof thesocial

economy are professionalized and have formal organizational struc‐tures that interact well with the university, other important areas ofsocial economy are emerging, informal and highly localized. Partner‐ships do not have a transformative nature,meaning that they do notpursuethetransformationofinstitutionalstructures,rulesandinternalrulesoftheuniversities,thepracticesofsocietyorcommunitysystems.Universitieslackamorecoherentstructure,whichmakesitdifficulttochoose and identify the university partner by communities and theirleaders, resulting in a greater initiative of universities in launching increatingpartnerships(Brisbin&Hunter,2003).Meanwhile, inthecontextofthesocialeconomybill,structuresand

existingsocialeconomyorganizationsandthoseinthemaking,aspiringtobesocialenterprisesshoulddealwithquestionsaboutbuildingandsustaining partnerships between organizations, community and theuniversity.There is greatdiversity in regional contextsand therefore,the variation in the approaches taken to build partnerships and net‐works involving theabovementionedoffers a genuineopportunity toshape perspectives on the creation of common space for interactionbetweenpractitionersanduniversity.Inthiscontext,theMasterofSocialEconomyinTimisoaraispartof

theefforttobuildanationalsystemofsocialsupportandstimulatethesocialeconomy,alongwithpartnersinOradea,BucharestandCluj.Theobjectiveofspecializationinsocialeconomicsatuniversitylevel

inTimisoara is to identify regionalpartnerswithsocialentrepreneur‐ship initiative and strengthen this partnership through networking,both in educationand in thebusiness.Wemeanboth themaster stu‐dents and the companies, associations, foundations and cooperatives


190 Vol.III•Nr.5/2013

alreadyoperatingintheareaandactivities,andpursueobjectivesspe‐cific to social economy without the support of a coherent legislativeenvironment. Thus, we propose to bring together individuals andorganizationsconcernedwithfindingsolutionstosocialandeconomicproblemsinRomania.Wealsowant toprepare futureprofessionals in this field, either in

research,whichinvolvesincreasingthequalityoflearningandteachingand especially by bringing attention to the social economy in localdecision‐makers (mayors and councillors) and regional level (countycouncils, development agencies, etc.) in order to influence economicandsocialdevelopmentpolicies.Finally,practitionersfrominstitutionsrelated to social economy and, especially, people and disadvantagedcommunities in the Western Region, which will implement theirentrepreneurial initiatives that serve as a model, they are our targetaudienceandfuturepartners.Themasterhasapracticalorientation,theeducationplansfollowing

thisdirectionthatisreflectedinthemasterprojectsandourconcernsforfieldplacement(suchas, forexample, theworkofmasterstudentsand coordinators in the Veneto region in Italy) and identification ofgood practices in social economy. We emphasize the importance ofpractice, by observing patterns of social cooperatives, functionallegislation of the economic framework in which they operate and awhole range of different products and services that we were able toanalyze.Wenote,inparticular,theroleandimportanceofpartnershipand integration of individual actors in the network of social coopera‐tives operating as a major premise of social economy enterprise,regardlessof the field, inotherwords,overcomingthecompetitionbyidentifyingstrategicpartnerships.Currently, TheWest University of Timisoara, trough the Faculty of

SociologyandPsychology,DepartmentofSociology,holds theMastersDegree in Social Economy, the program director is Prof. Mrs. AncaMunteanu. The program is conducted over a period of two academicyears, claiming a total of 50 available openings. Master students areselected from among university graduates who wish to specialize insocial economyand/or intend todevelop social cooperatives, associa‐tions,organizations, foundations, social economyactivities inorder to


Vol.III•Nr.5/2013 191

createjobsforgroupswithriskofexclusionfromthelabormarket.Theparticipation of civil servants and other categories of employees inpublicinstitutionsandcandidateswhopracticeintheprivatesectororNGOsisencouraged.Masterstudentsaresupportedinpracticeactivitiesandresearchat

an advanced level by formingmultidisciplinary teams involved in thedevelopment and analysis of programs/projects in social economy,includingfieldplacementinthecountryandabroad,atpartneruniver‐sities. Also, partnerships can provide opportunities for students tofamiliarizewithsocialinclusionissuesrelatedtopoverty,employmentandentrepreneurshipinthesocialeconomy,bothinurbanandinruralareas. At the same time, leadership, communication skills, problemsolvingandfieldresearcharegrowing.(Reinke&Walker,2005,p.7)Theobjectiveofthemaster'sprogramistotrainqualifiedspecialists

in social entrepreneurship and creating jobs, especially for econo‐mically and socially marginalized people, to encourage graduates toactiononthedevelopmentofnewformsofsocialeconomyenterprisesassolutionstointegratevulnerablepeopleonthelabormarket.The idea of this master appeared as a result of the partnership

betweenWestUniversity ofTimisoara andBabes‐BolyaiUniversity inCluj, the Christian University Dimitrie Cantemir in Bucharest and theState University of Oradea, under the project "Social economy ‐innovative model for promoting active inclusion of disadvantagepeople",co‐fundedbytheEuropeanSocialFund(OperationalProgram‐meofHumanResourcesDevelopment)andimplementedbytheMinis‐tryofLabour,FamilyandSocialProtection, theDepartment forSocialInclusion, in partnership with the European Network for SocialIntegration Enterprises, Bernard Brunhes International, National em‐ployment,IntegraRomania‐Oradea,theGeneralDirectorateforSocialWork and Child Protection ‐ Sector 1 Bucharest, Department of Com‐munity Social Work Timisoara and Hall Piatra Neamt, in November2008 ‐ October 2011. Note that in the first year, West University ofTimisoarahadamasternumberof72studentsenrolled.Social economy in general and the social enterprises in particular

have grown significantly in the last 20 years in Europe. The socialeconomy has claimed the ability to help solve economic and social


192 Vol.III•Nr.5/2013

problems.Economicandsocialdevelopmentgavewaytoanotherformofeconomy,situatedbetweenprivateandpublicsector.Formsofsocialeconomyplayanimportantrolebyprovidinganofferofactivitiesandserviceswhosedemandisnotadequatelycoveredbyprivateorpublicentities.ItbecameamajorproviderofjobsinEurope,jobcreationisaconsequenceof thespecificobjectivesofsocialenterprises,namelybypromoting integration through work and providing personal service,withstronghumanresourceallocation.“Socialeconomyorganizationsareeconomicandsocialactors inall

areaswhicharecharacterizedmainlybytheirspecificgoalsandformofentrepreneurship. Social economy includes organizations such ascooperatives, self‐help organizations, associations and foundations.Theseenterprisesareparticularlyactiveincertainareassuchassocialprotection, social services, health, banking, insurance, agriculturalproduction, local services, education and training, culture, sport andrecreation”. (CEPDefinition of CMAF the Permanent EuropeanConfe‐renceofCooperatives,Mutuality,AssociationsandFoundations)Shares of social economy are characterized by social objective and

lesstheprofitmotive.Socialeconomyprojectsmeetcommunityneeds(school,training).Allactionsaremadeonavoluntarybasisandinvolvemanagementanddemocraticcontrol.TheMasterinTimisoaraaimscoherentskillsandprofessionalskills

needed by specialists in the social economy, which can contributeactively to the development of specialization and increased employ‐ment fordisadvantagedpeopleasa tool for social inclusionandcom‐bating poverty. We are concerned with the constant development ofthis program, so that we always stand in first place among highereducation institutions offering similar programs in Romania. Thistrainingprogramaimstopositionitselfamongthetopratedprogramsby social entrepreneurs and among the most requested by the can‐didates, alongwith existing programs (Sociology and Human Resour‐ces)supportingatrainingframeworkforthescientificandprofessionallevel, facing the new trends in the organization and regulation of theactivitiesofthesocialeconomyinRomania.Theneedforamasterinsocialeconomyinthefieldof"Sociology"at

the Faculty of Sociology and Psychology from West University of


Vol.III•Nr.5/2013 193

Timisoarahasevolved fromtheneedtorespond to trends innationaland international academic space to offer programsof study in socialeconomicsatmastersleveltomeetlabourmarketdemand.Many of the skills used in the current practice of social economy

requires skills already formed in themain programof undergraduatetraining in Sociology: policy formulation for labour employment andunemployment, knowledge of organization theory, formulating eva‐luation questionnaires, workingwith databases, developing interviewguidesandinterviewingnon‐verbalbehaviouranalysis,communicationinorganizations,workingwithindicators,etc..The Faculty of Economics and Business Administration, trough the

Master'sprogrampartnerteachers,complementstheskillsnecessaryinthe field with the scope of financial accounting, management andmarketing.Sincethe2012‐2013academicyear,theFacultyofSociologyand Psychology, the Department of Sociology, created and accreditedthebachelordegreedirection‐humanresources,seekingskillstraininginthefieldoforganizationalmanagementandhumanresources,there‐byprovidingadditionalskillsspecifictothesocialeconomymaster.AmongtheskillsformedwithinHRmasterarethefollowing:

Contractorinsocialeconomy. Specialistinhumanresourcesmanagementinenterprisesandsocialcooperatives.

Specialist inmediation and negotiation of labor relations in enter‐prisesandsocialcooperatives.

Expertconsultantinorganizationaldevelopmentinenterprisesandsocialcooperatives.

Specialistingroupprocessesandsocialinclusion. Expert in knowledge, work measurement and activation groupsincludingdisadvantagedpeople.

Consultant in motivation, satisfaction and performance in enter‐prisesandsocialcooperatives.

Specialistinmethodsandtechniquesofsocialinclusion.

The Master of Social Economy is offered in the Department ofSociology, Faculty of Sociology and Psychology, West University ofTimisoara.Duetothenecessityofacquiringfundamentalknowledgein


194 Vol.III•Nr.5/2013

the field of social sciences and humanities, the first two semestersinclude courses in the thematic area of sociology, economics, socialworkandpsychology.Byareaofinterest,theSociologyoffersaholistic,systemic, integratedon theorganizational realities at all levels: at themacro level of disadvantaged populations and social inclusions, theprocess of adaptation to the external environment, the organizationalcultureandthemezoandmicrolevelanddynamicsofworkgroupsandteams, and the economic behavior of individuals within social enter‐prisesandcooperatives.Inthesecondyear(i.e.semesters3‐4),thecoursesaredifferentfrom

thecommontrunkof thesocialsciences,withthepresenceofcoursesthat allow the acquisition of essential knowledge formanaging socialentrepreneurship: Social Entrepreneurship, Strategic Management,Labor Law, the legal organizations and social economy enterprises,change and risk management, Introduction of labor law in the EUemployment policy, social policy and program evaluation. Besidescompulsorycoursesstudentscanoptforanumberofcoursesthatwillcomplete the specific curricularprofilewith complementary skills thecomponentbeingenhancedthroughpracticalinternshipsinthecountryand abroad, developed in partnership with NGOs, private companies,publicinstitutions,socialenterprisesandcooperatives.Duetothenecessityofacquiringfundamentalknowledgeinthefield

of social sciences and humanities, the first two semesters includethematicareasofsociology,socialwork,psychologyandeconomics,interms of courses taught. In semesters 3‐4 courses differ from thecommon core social science course which allows the acquisition ofessential knowledge specific to the business management, entre‐preneurshipandsocialcooperatives.Eachsemesteristotalling30ECTScredits.Totalspecializationthuscontains120ECTScredits.In Romania, the social economy began to be represented since the

eighteenthcentury,bringingadevelopedcooperativesector,numerousnon‐profit organizations, CAR’s and UPA whose work contributes tosocial cohesion, providing examples of social innovation. The socialeconomy includes various forms of organizational structure, level ofdevelopmentorfield,fromthemajorsectorsofactivity(manufacturing,distributionor services) to themost frequentlyorganizedmicrostruc‐


Vol.III•Nr.5/2013 195

tures for‐profit businesses, but geared towards social inclusion ofdisadvantaged individuals or groups. Social economy is currentlyboominginRomania,thenumberofcooperativesandsocialenterpriseseverincreasingsincetheearly1990s.In the context of the current economic crisis, understanding and

harnessing the potential of the social economy (SE) is essential. Anopportunity for graduates of this specialization is the preparation forentrepreneurship in the social economy. Graduates can start smallbusiness in the social economy or take positions as human resourcesspecialist, guidance counsellor and career guidance, career guidancecounsellor, trainer, specialists with intellectual and scientific occu‐pations, statisticiancounsellor in thesocialeconomystructures; thesegraduates are through their simultaneously theoretical and practicalvision, a worthwhile investment for doctoral academic programs andacademicresearch.

Occupations and professional outlets: 112032 social entrepreneursin social economy; ruler associations, and community organizations114 201, head of community, humanitarian organizations 123,901,leaderofasmallenterprise,owner(trustee)education,health,sports,science131901Social Economy gainswide acceptance due to economic and social

potential intermsofbothnationaleconomiesanddirectionsforinclu‐sion of disadvantaged groups. Social economy development includes:policiestosupportinnovativelocalinitiativesinpromotingsocialinclu‐sion, promote social enterprise, developing favourable context, espe‐cially financial institutions and supporting business start initiatives,supporting the production of goods and services by forms of socialeconomyandprovidingtrainingentrepreneurs.

Conclusion

As indicated above, commitment to principles, common goals andpartnership are not the same and rhetoric alone can not ensure agenuinepartnershipbetweentheacademicandsocialeconomyactors


196 Vol.III•Nr.5/2013

(Stoecker, 2009). Confusion like this can generate different expecta‐tionshorizonsandfrustration.Partnershipscanprovideusefulresultsandeffectivepartnershipbut

the process itself becoming valuable in our society. Partnerships aredesigned to solveproblemsof communities, increase their capacity inthis regard, to produce innovative ideas, management skills, newtechnologies, discovering new areas of research. Pursuit of commongoalsbyprovidingcollectiveresourcesandexpertisemeans, involvingthose with specific skills and expertise in research that can make asignificantcontribution(Buzărnescu,2007).Partnership for education, research and training of the human

resourcesbetweenacademicandsocialeconomyactorshighlights theneed for a common objective regarding methods, resources, anddissemination of project results. For partnerships to be functional, ittakes a greater awareness of the university of community needs todevelop a common language and mutual respect of partners' needs(Temple,Story&Delaforce,2005,p4).Exchangeofexperiencebetweenresearchersandpractitionerscanreflectcrossdisseminationofresults,publishedinspecializedjournals,thelattermakingknownandgivenintheir research results in the field, including at events such asconferences andworkshops. Especially this last stage, the dissemina‐tionofresults, isofparticular importance inadvertisingtheresultsofresearchandbestpracticemodels(totheextentthatthistitlewasnotoverloaded), positive experiences and especially promote the SocialEconomyasasectorandconcept.Finally, beloware a fewopinionson theTimisoaraSocial economy

master,fromtheperspectiveofourgraduates:"In my opinion, a master's degree in social economy in Timisoara

wasnotedbothbythegoodorganizationofteachingandthestudents'activeinvolvementinthisprocess.Theproposedacademiccurriculummeetsthetrainingneedsofstudents,thecooperationofacademicsfromvarious university centres adding additional value by facilitating theexchangeofbestpracticesintrainingintermsofexpertisegainedinthesocialeconomy.


Vol.III•Nr.5/2013 197

Selecting the master students from a wide range of socio‐profes‐sional fields that interfereswith the objectives of the social economyhas contributed to the generation of novel social projects,working inmultidisciplinary groups representing the optimal manifestation ofsocialentrepreneurship(Tomita,2013,pp.190‐191).Interuniversity training facilitated the creation of virtual

communities betweenmaster students, active in various universities.ThesuccessofcommunicationplatformsandpartnershipsestablishedinsocialeconomymanifestedontheoccasionofthefirstNationalSocialEconomyFairheldinTimisoara,whichcontributedtothedevelopmentofaunified,efficientandmodernsystemonsocialeconomy.Regarding the practice under the direction of designated master

teachers,master studentswere involved in identifying organizationalstructures operating with elements of social economy, and throughtheir practical training, a mutual exchange of information, ideas andexperience was done. Through the cooperation protocols with orga‐nizations sustainable cooperation on training future specialists in thesocialeconomyweresetup.Mostmasterstudentswhochosetoparti‐cipate in a training course abroad have benefited from an internshipconducted in social cooperatives in Italy, familiar with themodels ofgoodpracticeinsocialeconomyreplicableintheRomaniancontext.Based on the experience gained during the first year of master, I

thinkitisthemostcurrenttrainingofspecialistsinthesocialeconomy.Employabilityneedsandopportunitiesoftheexistingmultipleprojectsin social economy structures require a significant increase in thenumber of trained specialists. This requires continuity, developmentand diversification through the specialization of education on socialeconomy.I am fully satisfied that I chose thismaster and I recommend it to

those oriented in the hope that we become colleagues in social eco‐nomy.”IosifCSATLOS‐DIMA(masterstudent,MasterofSocialEconomics,

Sociology and Psychology, Sociology Department, West University ofTimisoara).


198 Vol.III•Nr.5/2013

“TheMasterofSocialEconomyisthefuturewaytorebuilddestroyedbusinesses after 1990 and agricultural cooperatives in rural areas,representingtheopportunitytocreatejobsinurbanandruralareas.Thetrainingtroughthismastercourse,bothintermsoftheory,being

an interdisciplinary master and from the point of view of practicalapplications, theexchangeofexperience infieldplacement,carriedonsocial cooperatives in Italy, concerning the transfer of expertise andgood practicemodels, operating under a very good legislative frame‐work.

Theopportunityofmasterstudentstobecomegoodentrepreneurs,

trainers,managers,leadstothecreationofjobsinallindustriesandforall socio‐professional categories, but especially for those who don’thave a job, for those with disabilities, for people with neuro‐psycho‐logicalconditions.Theirintroductionintotheworkfieldmayhaveasafinality increased self confidence, which is a particularly importantaspect, given the current context of global economic crisis and thespecificunstableRomanianeconomy,especiallyreflectedonprecariouscurrentjobsituationanddifficultiesinfillingthem.In conclusion, I consider that the master has a great professional

value,astrategicinvestmentforthetrainingofspecialistsinthesocialeconomy,which supports a viable and sustainable economy, given inparticular the hiring of disadvantaged persons and their integrationintotheworkfield."IonelCascaval (masterstudent,MasterofSocialEconomics,Faculty

ofSociologyandPsychology,SociologyDepartment,WestUniversityofTimisoara).


Vol.III•Nr.5/2013 199

References

1. Brisbin,R.J.&Hunter,S.(2003).Communityleaders’perceptionsof university and college efforts to encourage civic engagement. TheReviewofHigherEducation,26(4),467‐486.2. Buzărnescu,Şt.,(2007).ComparedSociologicalDoctrines:Antho‐

logyandChrestomanci,Timisoara:deVest.3. Reinke,S.J.,&Walker,R.H.(2005).LookingforOz:Reflectionson

thejourneytowardsuniversity‐communitypartnership.PaperpresentedattheTeachingPublicAdministrationConference.4. Toof,R. (2006). Indicatorsofcommunity‐universityengagement:

Comparing University of Massachusetts, Lowell, with Five Peer Insti‐tutions.Massachusetts:UniversityofMassachusettsLowell.5. Tomita,M.(2013)InBuzduceaD.EconomiaSocialaagrupurilor

vulnerabile,pp.190‐191,Polirom,Iasi.6. Stoecker,R.(2009).Arewetalkingthewalkofcommunity‐based

research?ActionResearch7:385‐404.7. TempleJ.,Story.A.&DelaforceW.(2005).AUCEA:Anemerging

collaborativeandstrategicapproachdedicatedtouniversitycommunityengagement in Australia. Paper presented at the International Con‐ferenceonEngagingCommunities.

Websources

www.socio.uvt.ro,accesatladatade06.11.2013www.economiesociala.anr.gov.ro,accesatladatade06.11.2013www.fonduri‐structurale‐europene.ro,accesatladatade06.11.2013


200 Vol.III•Nr.5/2013


Recenzii

Bookreviews



Vol.III•Nr.5/2013 203

DELAIDEELAPROFIT:CUMSĂÎNFIINȚEZIOÎNTREPRINDEREDEECONOMIESOCIALĂÎNROMÂNIA?

Autori:SimonaMariaStănescu,DianaMariaNeguțEdituraExpert,Bucureşti,2012

MirelaNemţanu(Vonica‐Răduţiu)[1]

Volumulafostscrisîncadrulproiectului„Integrat–Resursepentrufemeile și grupurileRoma excluse social” cofinanțat dinFondul SocialEuropeanprinProgramulOperaționalSectorialDezvoltareaResurselorUmane2007‐2013„Investeșteînoameni!”.ProiectulafostimplementatdeAsociațiapentruDezvoltareșiPromovaresocio‐economicăCatalac‐ticaBucurești,InstitutuldeCercetareaCalitățiiVieții,AcademiaRomâ‐nășiBoltInternationalConsulting.Publicația face parte dintr‐un set de cinci manuale de intervenție:

Abordarea integratoaredegenUnghidpentrueconomiasocială (Liapi,M.;Anemțoaicei,O.);Finanțareaactivitățilordeeconomiesocială(Nico‐lăescu, V.; Cace, C.; Hatzantonis, D.); Intervențiile economiei sociale încadruldiferiteloractivitățieconomice(Ziomas,D.;Arpinte,D.;Briciu,C.;Popescu, R.) șiManagementul resurselorumane implicate în economiasocială(Cace,C.;Nicolăescu,V.;Katsikaris,L.;Parcharidis,I.).Primul capitol prezintă cadrul actual al economiei sociale (ES) din

perspectiva comparativă a cadrului european și național cu impactasupra întreprinderilor de economie socială. Sesizăm faptul că autoriiauoptatpentrufolosireasintagmeideîntreprinderedeeconomiesocialănu întreprindere socială. Pe lângă reglementările cu impact asupratuturorstatelormembre,suntanalizatecadrenaționaleprecumSpania,Franța și Belgia. În țara noastră „nu există un cadru legal specific dereglementareaES”(Stănescu,Neguţ,2012,p.27).Primulcapitolatrageatenția asupra importanței clarificării conceptuale „nu putem reduce

[1]Doctorandîneconomie,AcademiadeStudiiEconomice,București,stradaPiața

Romanănr.6,e‐mail:[email protected].


204 Vol.III•Nr.5/2013

întreguldomeniualESlainserțiagrupurilorvulnerabilepepiațaforțeidemuncă”(Stănescu,Neguț,2012,p.31).Aldoileacapitolprezintăcomparativprocedurade înființareaunei

societățicooperativedegrad1,auneicooperativedecredit,auneiaso‐ciații, a unei fundații, a unei case de ajutor reciproc a salariaților și auneicasedeajutorreciprocapensionarilor.Prevederilelegislativeac‐tualesuntanalizatepentrufiecaretipdeîntreprinderedeeconomieso‐cialădinpunctdevedereal:definiției,cadruluilegislativ,obiectuluideactivitate, procesului de înființare/constituire,modul de organizare șievidențe fiscale și facilități. La finalul fiecărui subcapitol sunt dateexempledeîntreprinderideeconomiesocialădinRomânia.Ultimulcapitolprezintăantreprenoriloranalizecomparativepentru

înființarea întreprinderilor de economie socială înRomânia din punctdevederealdocumentelorpentruînființare,alobiectuluideactivitate,almembrilor (număr și categorii), al capitalului social saualpatrimo‐niului.Printreconcluziileutileantreprenorilorsubliniem:„oprocedurăaparent mai facilă din punct de vedre birocratic în cazul înființăriiasociațiilorșifundațiilor”(Stănescu,Neguț,2012,p.119).Totodată, „societățile cooperative de grad 1 prezintă avantajul

număruluiminim (celmaimic demembri necesari pentru înființare),respectivminimcincimembrișiuncapitalsocialsubscrisînvaloarede500 lei, precum și avantajul unui domeniu vast de activități ce pot fiprestatedecătremembri”.Nuînultimulrând,„dacăpentruînființareauneiasociațiiestenecesarunnumărdetreimembri,încazulfundației,numărulminimesteunu, în schimbpatrimoniulunei asociații estedeminimum 700 lei și de 70.000 lei pentru fundație” (Stănescu, Neguț,2012,p.121).Remarcăm între anexe modele de documente pentru întreprinderi

sociale:modeldeactconstitutivaluneisocietățicooperative,modeldecerere pentru acordarea disponibilității denumirii unei asociații saufundații, model de act constitutiv al unei asociații/fundații, model destatut al unei asociații/fundații sau model de cerere de înscriere învedereadobândiriipersonalitățiijuridiceauneiasociații/fundații.Cartea aduce o contribuţie științifică în „abordarea comparativă a

proceduriloradministrativepentrudiferiteformadeorganizarejuridică(...)domeniudecercetarelaînceputdedrum”(Stănescu,2013,p.27).


Vol.III•Nr.5/2013 205

ValorificareapotențialuluireprezentatdeESpoateconducelacreareaunornoilocuridemuncăcaresărăspundăprovocăriloractuale,inclusivpentru grupurile vulnerabile și îmbătrânirea activă (Vîrjan, 2011,pp.124,134‐135;Stănescu,Asiminei,Rusu,Vîrjan,2013,p.65;Alexan‐drescu,2012,pp.82‐83,Stănescu,Asiminei,Vîrjan,2013,pp.36‐40).Recomandămvolumultuturorcelorcare,interesațifiinddedeschide‐

reauneiafacerisociale,dorescsăștiecomparativavantajeleșidezavan‐tajelepecareleimplicăopțiuneapentruoformăjuridicădeorganizare.

Referinţe

1. Alexandrescu, A.M.; (2012). Economia socială și îmbătrânireaactivă–unrăspunsconjugat laprovocărilesocietățiimoderne,RevistadeEconomieSocială, vol. II, nr. 2/2012, pp. 119‐85www.profitpentruoameni.ro.2. Stănescu,S.M.(2013).Construcțieinstituționalăcuimpactasupra

economieisociale înStănescu,S.M.(coordonator);Asiminei,R.;Vîrjan,D.Raportde recomandărial economiei sociale.România2013,Progra‐mulNațiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia,pp.23‐28www.profitpentruoameni.ro.3. Stănescu,S.M.;Neguț,D.M.(2012).Delaideelaprofit:cumsăînfi‐

ințezioîntreprinderedeeconomiesocialăînRomânia?Manualdeinter‐venție,EdituraExpert,Bucureștiwww.iccv.ro4. Stănescu, S.M. (coordonator); Asiminei, R.; Rusu, O.; Vîrjan, D.

(2012).Profitpentruoameni.Raportdedeschidere încadrulproiectuluiModelul Economiei Sociale din România, Programul Națiunilor UnitepentruDezvoltareRomâniawww.profitpentruoameni.ro.5. Stănescu,S.M.;Asiminei,R.;Vîrjan,D.(2013).Scenariișirecoman‐

dări pentru dezvoltarea economiei sociale în Stănescu, S.M. (coordo‐nator);Asiminei,R.;Vîrjan,D.;Raportderecomandărialeconomieiso‐ciale.România2013,ProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltareRo‐mânia,pp.36‐40www.profitpentruoameni.ro.6. Vîrjan,D. (2011).Economia socială șipiațamuncii în contextul

actual, Revista de Economie Socială, vol. I, nr. 1/2011, pp. 119‐136www.profitpentruoameni.ro.


206 Vol.III•Nr.5/2013

FROMIDEATOPROFIT:HOWCANWESTARTASOCIALECONOMYENTERPRISEINROMANIA?

SimonaMariaStănescu,DianaMariaNeguțPrintingHouseExpert,2012

MirelaNemţanu(Vonica‐Răduţiu)[1]

Thepaperwaswrittenaspartoftheproject“Integrate–Resourcesfor theRomawomen and social excluded groups”, co‐financed by theSocial European Fund through the Sectorial Operational ProgramDevelopmentofHumanResources2007–2013“InvestinPeople”.Theproject was implemented by the Association for socio‐economicalDevelopmentandPromotionCatalacticaBucharest,InstituteforQualityLifeResearch,RomanianAcademyandBoltInternationalConsulting.Thepaperisincludedinasetoffiveinterventionmanuals.Theinte‐

gratingapproachsuchasAguideforsocialeconomy(Liapi,M.;Anem‐țoaicei,O.);Financingthesocialeconomyactivity(Nicolăescu,V.;Cace,C.; Hatzantonis, D.); Interventions of social economy within variouseconomical activities (Ziomas, D.; Arpinte, D.; Briciu, C.; Popescu, R.)andManagement of the human resources involved in social economy(Cace,C.;Nicolăescu,V.;Katsikaris,L.;Parcharidis,I.).Thefirstchapterpresentsthecurrentframeworkofsocialeconomy

(SE) from the compared perspective of the European and nationalframeworkwithimpactonsocialeconomyenterprises.Weobservethatthe authors have chosen to use the phrase social economy enterpriseandnotsocialenterprise.Alongsidewiththeregulationswithimpactonallthestatemembers,thereisananalysisofnationalframeworkssuchasSpain,FranceandBelgium.Inourcountry“thereisnospecificlegalframework that regulatesSE” (Stănescu,Neguț,2012,p.27).The firstchapteremphasizestheimportanceofmakingaconceptualclarification“we cannot oversimplify the entire SE field leading it to be seen as

[1]PhDstudentineconomy,theAcademyofEconomicalStudies,Bucharest,6,PiațaRomanăstreet,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.5/2013 207

merely the insertion of vulnerable groups on the labormarket” (Stă‐nescu,Neguț,2012,p.31).Thesecondchaptermakesacomparativeprocedureforsettingupa

rankIcooperativesociety,acreditcooperative,anassociation,afoun‐dation,amutualaidfundoftheemployeesandamutualaidfundoftheretired persons. The current legislative provisions are being analyzedfor each type of social economical enterprise from the view point of:definition, legislative framework, object of activity, process of settingup/constituting an enterprise, the organizational form and the taxauditsandfacilities.AttheendofeachsubchapterweareprovidedwithexamplesofRomaniansocialeconomyenterprises.The last chapter presents to the entrepreneurs some comparative

analysisforsettingupsocialeconomyenterprisesinRomaniafromtheview point of the documents necessary at set up, object of activity,members (number and categories) and the social capital or the patri‐mony. Among the conclusion that are useful for entrepreneurs westressoutthefollowing:“aprocedurethatseemstobeeasierfromthebureaucraticpointofviewinthecaseofassociationsandfoundations”(Stănescu,Neguț,2012,p.119). In the same time, “rank I cooperativesocieties have the advantage of the lowest minimum number ofnecessarymembersatsetup,whichisfivemembersandasubscribedsocial capital of 500 lei, and also the advantage of a wide field ofactivitiesthatcanbecarriedoutbyitsmembers”.Lastbutnotleast,“ifforsettingupanassociation isnecessary tohaveaminimumof threemembers, in the caseof foundation, theminimumnumber is one, butthepatrimonyofanassociationisminimum700leiand70.000leiforafoundation”(Stănescu,Neguț,2012,p.121).Weobserveamongtheappendixessomedocumentmodelsforsocial

enterprises: certificate of incorporation model for the cooperativesociety, requestmodel for assigning the name availability of an asso‐ciationor foundation,certificationof incorporationmodel foranasso‐ciation/foundation, statusmodel for an association/foundation or re‐questmodelforobtainingthelegalnatureofanassociation/foundation.Thebookbringsascientificcontributiontothe“comparativeapproach

oftheadministrativeproceduresforthevariouslegalorganizationforms(…)aresearchfieldthathasjuststarted”(Stănescu,2013,p.27).


208 Vol.III•Nr.5/2013

TorendervaluabletheSEpotentialmayleadtothecreationofsomenewjobsthatmeetthecurrentchallengesincludingvulnerablegroupsandactiveageing (Vîrjan,2011,pp.124,134‐135; Stănescu,Asiminei,Rusu, Vîrjan, 2013, p. 65; Alexandrescu, 2012, pp. 82‐83, Stănescu,Asiminei,Vîrjan,2013,pp.36‐40).We recommend this book to all those interested in the setting up

socialbusinessandwhowanttogainacomparativeknowledgeoftheadvantagesanddisadvantagesofacertainlegalorganizationalform.

References

1. Alexandrescu,A.M.; (2012).Socialeconomyandactiveageing–anarticulatedresponsetothechallengesofmodernsociety,JournalofSocial Economy, vol. II, nr. 2/2012, pp. 119‐85 www.profitpentru‐oameni.ro.2. Stănescu,S.M.(2013).Institutionalconstructionwithimpacton

socialeconomy inStănescu,S.M. (coordinator);Asiminei,R.;Vîrjan,D.Recommendations reportof social economy.Romania2013, UnitedNa‐tionsProgramforDevelopmentRomania,pp.23‐28www.profitpentru‐oameni.ro.3. Stănescu,S.M.;Neguț,D.M.(2012).Fromideatoprofit:howdowe

setupasocialeconomyenterpriseinRomania?Interventionmanual,Ex‐pertPrintingHouse,Bucharestwww.iccv.ro.4. Stănescu, S.M. (coordinator); Asiminei, R.; Rusu, O.; Vîrjan, D.

(2012).Profitforpeople.OpeningreportwithintheprojectSocialEconomyModel,United Nations Program for Development Romania www.profitpentruoameni.ro.5. Stănescu, S.M.; Asiminei, R.; Vîrjan, D. (2013). Scenarios and

recommendations for social economy development in Stănescu, S.M.(coordinator);Asiminei,R.;Vîrjan,D.;Recommendationsreportofsocialeconomy.Romania2013,UnitedNationsProgramforDevelopmentRo‐mania,pp.36‐40www.profitpentruoameni.ro.6. Vîrjan, D. (2011). Social economy and labor market in the

current context, JournalofSocialEconomy, vol. I, nr.1/2011,pp.119‐136www.profitpentruoameni.ro.


Vol.III•Nr.5/2013 209

ECONOMIASOCIALĂÎNCONTEXTULDEZVOLTĂRIILOCALE

ClaudiaPetrescu(coordonator),EdituraPolirom,Iași,2013

MihaelaPitea[1]

ClaudiaPetrescu estedoctor în sociologie, cercetător al Institutuluide Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române și cadru didacticasociatalFacultățiideSociologieșiAsistențăSocială,UniversitateadinBucurești. A scris numeroase articole în reviste de specialitate și ca‐pitoleîncărțidedicatediferiteloraspectesociale.Volumul de față a fost realizat în cadrul proiectului „Prometeus –

promovarea economiei sociale în România prin cercetare, educație șiformare profesională la standarde europene” cofinanțat din FondulSocial European prin Programul Operațional Sectorial DezvoltareaResurselorUmane2007–2013șiesteimplementatdeFundațiapentruDezvoltareaSocietățiiCivile.ClaudiaPetrescuacoordonatșapteautoricuexperiențăîndomeniul

economiei sociale care au contribuit la realizarea acestui material.Aceștia au fost: Corneliu Ionescu (economist),Mircea Kivu (sociolog),AdrianaNeguț (sociolog), Ionuț Petrescu (sociolog),MonicaPopa (so‐ciolog),SmarandaRotaru(sociolog)șiGabrielStănilă(sociolog).Titlulcărțiiesteunulreprezentativșibinealespentruproblematica

descrisăînpaginileacesteia.MaterialulestepublicatlaEdituraPoliromînanul2013. În Introducere către o cunoaștere mai bună a rolurilor

entităților de economie socială în procesul de dezvoltare localăClaudia Petrescu identifică ca și soluție la problemele sociale precum

[1]Sociolog,CoordonatorCentruldeResurseînEconomiaSocialășiDezvoltareaResurselor Umane, Asociaţia Alternative Sociale, Şos. Nicolina, nr. 24, Iaşi; tel.:0735.840.022;e‐mail:[email protected].


210 Vol.III•Nr.5/2013

șomajul,sărăcia,migrațiaetc.economiasocială.Aceastadinurmăoferăsoluții viabile la incluziunea socialăagrupurilorvulnerabile șimăsuriactivepentruacestepersoane. Partea I. Economia socială și dezvoltarea locală – abordare

teoreticăcuprindetreipărți.Materialul Economia socială și dezvoltarea locală este semnată de

GabrielStănilă.Autoruldetaliazăceletreicategoriialeîntreprinderilorși organizațiilor celui de‐al treilea sector, perspectivă care își are ori‐ginile înFranța.Acestecategoriisunt: întreprinderilecooperatiste,so‐cietățile mutuale și organizațiile descrise ca asociații însă care pot fiîncadratejuridicdiferitdelaoțarălaalta.Încontinuareneestesupusăatențieitemadezvoltăriilocalecuaccentpeconexiuniledintreaceastași economia socială. Gabriel Stănilă descrie entitățile de economie so‐cială,elementelede inovațiedinRomâniași impactulacestor instituțiiasupradezvoltăriilocale.Unadintreconcluziileacesteipărțiesteaceeacă întreprinderile sociale sunt responsabilededezvoltarea localăprinactivitățilepecarelederulează.Materialul Capitalul social, economia socială și dezvoltarea locală

este semnat de Adriana Neguț. Domnia sa face o scurtă prezentare aevoluției conceptului de economie socială, a cercetărilor făcute înRomâniapeaceastătematicăpunctânddefinițiileeconomieisocialedinEuropa.Capitalulsocialesteabordatteoreticșiautoareafacedistincțiaîntre tipulbonding (caracteristic comunitățilormicibazatepe relațiiledininteriorulgrupuluideapartenență)șibridging(comunitățicunivelridicatdecapitalsuntcaracterizatederelațiicualtegrupuridinafaragrupurilorprimate).Materialul Dezvoltarea locală în România – rolul organizațiilor de

economie socială în furnizarea de bunăstare este semnat de ClaudiaPetrescu.Autoareaestedepărerecăentitățiledeeconomiesocialăauun impact semnificativ asupra dezvoltării locale. Domnia sa face otrecereînrevistăasemnificațieiconceptelordedezvoltarecomunitarășidezvoltare localăsubliniindprincipalelecaracteristicialedezvoltăriicomunitare care sunt legate de auto‐ajutorare (self‐help). Claudia Pe‐trescupuncteazăfaptulcăîntreprinderilesocialesuntelementecheieîn


Vol.III•Nr.5/2013 211

acumularea de capital social și uman la nivel local și totodată reducefectelenegativealeprocesuluidedezvoltarelanivelulcomunităților. ParteaaII‐a.Analizacomparativăaentitățilordeeconomieso‐

cialădinRomâniaestesemnatădeClaudiaPetrescușiGabrielStănilă.Autorii trec în revistă cercetările realizate în România pe tematicaentitățilordeeconomiesocialăpunctândfaptulcăeivoranalizapatrudinacestetipuri.Acesteasunt:cooperativele(meșteșugăreștișidecon‐sum), casele de ajutor reciproc (ale salariaților și ale pensionarilor),entitățile forestiere și formele de asociere ale producătorilor agricoli.Prezentăridespreentitățiledeeconomiesocialăregăsimșiînaltepubli‐cațiiînsăaccentulestepuspeidentificareaacestoraîn„regiunidedez‐voltaredinperspectivaaglomerăriiurbane”(Luca,2013:185).Parteaa III‐a.Entitățiledeeconomie socialădinRomânia.Co‐

operativele–studiidecaz.EntitățileanalizatesuntCertaGrup(autoriClaudia Petrescu și Corneliu Ionescu) și Super Coop Târgu Neamț(SmarandaRotaru, IonuțPetrescușiCorneliu Ionescu).Studiiledecazse axează pe analiza următoarelor aspecte: guvernarea democratică,misiunea socială, activitatea economică, relația cu autoritățile, cadrullegal,domeniuldeactivitate,misiuneasocială,distribuțiaprofituluietc.Concluziastudiilordecazestecăacesteentitățiaureușitsăpromovezeprincipiilecooperatiste.ParteaaIV‐a.EntitățiledeeconomiesocialădinRomânia.Casele

deajutorreciprocalesalariaților șipensionarilor–studiidecaz.Entitățile descrise sunt Casa deAjutor Reciproc Teiuș (Mircea și Cor‐neliuIonescu),CasadeAjutorReciprocFaur(MirceașiCorneliuIones‐cu),CasadeAjutorReciprocaPensionarilorOmenia(GabrielStănilășiCorneliu Ionescu) și Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Vâlcea(GabrielStănilășiCorneliuIonescu).Înaceastăsecțiuneautoriifiecăruisubcapitolprezintăentitățiledinperspectivăistorică,acadruluilegal,aoperaționalizării principiilor economiei sociale, a conducerii, a între‐prinderiisociale încontextulcomunității,amanagementului,aaparte‐nențeilarețelenaționaleșiinternaționaleetc.


212 Vol.III•Nr.5/2013

Partea a V‐a. Entitățile de economie socială din România.Obști/composesorate–studiudecaz.MaterialulAsociațiiforestiere–ObșteaViișoaraestesemnatdeMonicaPopașiCorneliuIonescu.Abor‐darea autorilor în acest studiu de caz s‐a axat pe descrierea cadruluilegal,aconducerii,amodelelordeafacere,amisiuniisociale,arelațieicumediul înconjurătoretc.aObșteiViișoara.Domniilesaleconchidcăestelăudabilcăorganizațiareușeștesăsesusținădinsursepropriișicăreușescsăexploatezeraționalresurseleexistente.Partea a VI‐a. Entitățile de economie socială din România.

Formedeasociereșicooperarealeproducătoriloragricoli–studiude caz. Materialul BIOCOOP Sibiu este semnat de Gabriel Stănilă șiCorneliuIonescu.Aceststudiudecazpuneaccentpeurmătoareleidei:anulaparițieiBIOCOOPSibiu,principalelecaracteristicialeîntreprinde‐rilor sociale, cadrul legal, implicarea în rețele șimanagementul finan‐ciar‐contabil. Reprezentantul BIOCOOP Sibiu a precizat, în altă publi‐cație că: „o primă problemă pe care am avut‐o, mai ales la începutulactivității noastre, se referea la confuzia frecventă legată de SC. careprovine de la societate cooperativă și nu de la societate comercială”(Foca,2012:160).Acestmaterialesteunulrecomandabilpentrupersoaneleinteresate

să aflemaimulte informații despre entitățile din domeniul economieisociale din România. Autorii care au contribuit la conceperea acestuistudiu au încercat să surprindă câtmaimulte aspecte legate de bunafuncționareaacestorentitățipentruaofericititoruluioimaginecâtmaiclarădespreactivitateaacestora.Minusulacestuimaterialesteacelacănusuntprezentateconcluzii

generaledespreaspectelecareaufostprezentateînaceastăcarte.

Bibliografie

1. Foca, L. (2012). Interviu cuWilhemSchuster,membruBIOCOOPSibiu.RevistadeEconomieSociala,Vol.II,Nr.2/2012,pp.158‐164.2. Luca,C. (2013).RecenzieAtlasulEconomiei Sociale.Ediția2012.

RevistadeEconomieSociala,Vol.III,Nr.1/2013,pp.183‐185.


Vol.III•Nr.5/2013 213

SOCIALECONOMYWITHINTHECONTEXTOFLOCALDEVELOPMENT

ClaudiaPetrescu(Eds.),PoliromPrintingHouse,Iași,2013

MihaelaPitea[1]

ClaudiaPetrescuhasaPh.D.insociologyandworksasaresearcherwithin the Romanian Academy's Institute for the Research of LifeQuality and is an associated teacher at the Faculty of Sociology andSocial Assistance,within the University of Bucharest. She haswrittenmany articles in specializedmagazines andmany book chapters thatdiscussvarioussocialmatters.ThisbookwaswrittenwithintheProject”Prometeus–thepromotion

of social economy in Romania through research, education and profe‐ssional training at European standards”, co‐financed by the SocialEuropean Fund through the Sectorial Operational Program Develop‐ment of Human Resources 2007‐2013 and is implemented by theFoundationfortheDevelopmentofCivilSociety.Claudia Petrescu has coordinated seven experienced authors from

thefieldofsocialeconomy,whohavecontributedtotheachievementofthismaterial. Thesewere: Corneliu Ionescu (economist), Mircea Kivu(sociologist), AdrianaNeguț (sociologist), Ionuț Petrescu (sociologist),Monica Popa (sociologist), Smaranda Rotaru (sociologist) and GabrielStănilă(sociologist).Thetitleofthebookisrepresentativeandwellchosenforthematter

itdescribes.The material was published by the Polirom Printing House in the

year2013.

[1]Sociologist,CoordinatorwithintheCenterofResourcesinthefieldofSocialEco‐

nomyandHumanResourcesDevelopment,AlternativeSocialeAssociation,24.Nicoli‐naRoad,Iaşi;tel.:0735840022;e‐mail:[email protected].


214 Vol.III•Nr.5/2013

In the chapter Introduction towards abetterknowledgeof theroles played by the social economy entities within the localdevelopmentprocess, Claudia Petrescu identifies social economy asbeingasolutionforsocialmaterssuchasunemployment,poverty,mi‐gration,etc.Socialeconomyprovidesviablesolutionsforthesocial in‐clusionofthevulnerablegroupsandactivemeasuresforthesepeople.Part I. Social Economy and local development – a theoretical

approachcontainsthreeparts.The material Social economy and local development is signed by

GabrielStănilă.Theauthordescribesintodetailthethreecategoriesofthe third sector enterprises and organizations, a view that has itsoriginsinFrance.Thesecategoriesare:thecooperativeenterprises,themutualaidsocietiesandtheorganizationsdescribedasassociationsbutcan be legally classified differently from one country to another.Hereinafter,weareintroducedtothelocaldevelopmenttheme,withanemphasis on the connections between it and social economy. GabrielStănilădescribes the social economyentities, the innovationelementsfrom Romania and the impact that these institutions have on localdevelopment. One of the conclusions drawn in this part is that socialenterprises are responsible for the local development through theactivitiestheycarryout.The article Social capital, social economy and local development is

signed by Adriana Neguț. She makes a short presentation of theevolution that the social economy concept has had, of the researchescarriedoutinRomaniawithregardstothisissue,underlyingthesocialeconomy definitions throughout Europe. The social capital is approa‐ched theoretically and the author makes the distinction between thebonding type (characteristic for small communities based on therelationshipswithinthegrouptheybelongto)andbridgingtype(com‐munitieswithahighlevelofcapital,characterizedbytherelationshipshadwiththeothergroupsoutsidetheprimarygroups).The article Local development in Romania – the role of the social

economy organization in providing welfare is signed by Claudia Pe‐trescu. The author believes that the social economy entities have asignificant impacton localdevelopment. Shemakesa summaryof the


Vol.III•Nr.5/2013 215

conceptsofcommunitydevelopmentandlocaldevelopment,emphasiz‐ing themain characteristics of community development that are con‐nected to the concept of self‐help. Claudia Petrescu underlies the factthat the social enterprises are the key elements in the process ofaccumulating social and human capital at local level and in the sametime they are also reducing the negative effects of the developmentprocessatcommunitylevel.PartII.Comparativeanalysisofthesocialeconomyentitiesfrom

RomaniaissignedbyClaudiaPetrescuandGabrielStănilă.Theauthorsmake a review of the researches carried out in Romania for socialeconomy matters, underlying the fact that they shall analyze four ofthese types.Theseare: cooperatives (handcraft cooperativesandcon‐sumercooperatives),mutualaidassociations(oftheemployeesandofthe retiredpersons), forestry entities and agriculture producers asso‐ciations. We can also find presentations of social economy in otherarticlesbuttheemphasizeisplacedonidentifyingtheminthe“develop‐mentregionsfromtheperspectiveofurbanareas”(Luca,2013:185).Part III. Social economy entities from Romania. The coope‐

ratives–casestudies.TheentitiesanalyzedareCertaGrup (authorsClaudiaPetrescu andCorneliu Ionescu) and SuperCoopTârguNeamț(Smaranda Rotaru, Ionuț Petrescu and Corneliu Ionescu). The casestudiesfocusonanalyzingthefollowingmatters:thedemocraticgover‐nment,thesocialmission,theeconomicalactivity,therelationshipwiththe authorities, the legal framework, the activity field, the socialmis‐sion,thedistributionofprofit,etc.Theconclusionofthecasestudiesisthat these entities have succeeded to promote the principles of thecooperative.PartIV.ThesocialeconomyentitiesfromRomania.Themutual

aid funds of the employees and of the retired persons ‐ casestudies.TheentitiesdescribedareMutualAidFundTeiuș(MirceaandCorneliuIonescu),MutualAidFundFaur(MirceaandCorneliuIonescu),Retirement Mutual Aid Fund Omenia (Gabriel Stănilă and CorneliuIonescu) andRetirementMutualAidFundVâlcea (Gabriel Stănilăand


216 Vol.III•Nr.5/2013

Corneliu Ionescu). Here, the authors of each sub‐chapter present theentities from a historical perspective, the legal framework, theoperationofthesocialeconomyprinciples,themanagement,thesocialenterpriseinthecontextofthecommunity,ofthemanagement,oftheaffiliationtonationalandinternationalnetworks,etc.Part V. The social economy entities from Romania. Commu‐

nities/compossessorates – case study.The article Forestry associa‐tions–theViișoaraCommunity issignedbyMonicaPopaandCorneliuIonescu. The approach of the authors used in this study case hasfocusedondescribingthe legal framework,themanagement,thebusi‐nessmodels,thesocialmission,therelationshipwiththeenvironment,etc.of theViișoaraCommunity.Theauthorsconcludethat it ispraise‐worthy the fact that the organizationmanages to support itself fromtheirownresourcesandthattheysucceedtousetheexistentnationalresources.Part VI. The social economy entities from Romania. Different

forms of association and cooperation for agriculture produces –casestudies.ThearticleBIOCOOPSibiuissignedbyGabrielStănilăandCorneliu Ionescu. This case study emphasizes the following ideas: theyearwhenBIOCOOPSibiuwasfounded,themaincharacteristicsofthesocial enterprises, the legal framework, the involvement within net‐worksandthefinancial‐accountingmanagement.TherepresentativeofBIOCOOPSibiuhasspecifiedinotherarticlethat:”amainproblemthatwe have encountered, especially in the beginning of our activity, hasreferredtotheoftenconfusionregardingtheSCthatcomesfromtheco‐operativesocietyandnotfromthecommercialsociety”(Foca,2012:160).Thisarticleistoberecommendedtothosepeopleinterestedtofind

outmoreinformationabouttheRomaniansocialeconomyentities.Theauthors who contributed to formulate this study have attempted tocapture asmany features regarding the operation of these entities aspossible inorder toprovide thereaderaveryclear imageabout theiractivity.What is missing from this article is a presentation of the general

conclusionsregardingtheaspectsprovidedinthebook.


Vol.III•Nr.5/2013 217

Bibliography

1. Foca, L. (2012). Interview with Wilhem Schuster, member ofBIOCOOP Sibiu. The Social Economy Magazine, Vol. II, Nr. 2/2012,pp.158‐164.2.Luca,C.(2013).ReviewoftheSocialEconomyAtlas.2012Edition.

TheSocialEconomyMagazine,Vol.III,Nr.1/2013,pp.183‐185.


218 Vol.III•Nr.5/2013

ECONOMIASOCIALĂAGRUPURILORVULNERABILE

DoruBuzducea(coord.)EdituraPolirom,Iași,2013

DanielaGaba[1]

Volumul „Economia socială a grupurilor vulnerabile” a apărut încadrul proiectului Prometeus – promovarea economiei sociale înRomânia prin cercetare, educație și formare profesională la standardeeuropene, cofinanțatprinProgramulOperaționalSectorialDezvoltareaResurselor Umane (POSDRU) 2007‐2013. Sub coordonarea prof. dr.DoruBuzduceadelaUniversitateadinBucurești,carteaoferăoimaginede ansamblu asupra inițiativelor de economie socială din România,imagine întregită prinprezentări amănunțite ale situațiilor grupurilorsocialecucelmaimareriscdeexcluziunesocială.Volumulreprezintăoselecțiedestudiialeunorcercetătorișispecialiștidindomeniu,fiecaretratând problematica unei anumite categorii vulnerabile de populațiepentrucareaufostdezvoltateinițiativedeeconomiesocială.Capitolul unu, semnat de Mircea Alexiu, reprezintă o introducere

utilă în sfera economiei sociale. Autorul realizează un scurt istoric aleconomiei sociale în Europa, distingând cinci modele principale deeconomiesocială,șicontinuăcuanalizaevoluțieipoliticilorpublicedindomeniulincluziuniiînRomâniaprinraportarelacadrulconceptualșilapoliticilepubliceeuropene.Relațiadintremaimulteconcepte‐cheieeste analizată pentru a facilita o mai bună înțelegere a specificuluiactualaleconomiei sociale înRomânia.Capitolul se încheiecuodeta‐liereaaspectelorrelevante legatedePOSDRUșideProgramulOpera‐ționalRegional ca principalemecanismede finanțare a proiectelor deeconomiesocialăînRomânia.

[1]FacultateadeSociologieșiAsistențăSocială,UniversitateadinBucurești,Str.Schi‐tuMăgureanu nr. 9, Sector 5, București, tel.: 0735.659.399, e‐mail: daniela.gaba@ya‐hoo.com.


Vol.III•Nr.5/2013 219

Capitolul doi, elaborat de Cristina Baciu, tratează economia socialădin perspectiva politicilor sociale antişomaj. Capitolul debutează cu ointroducere în problematica ocupării forței de muncă în România,şomajulfiindanalizatîncalitatedecostsocialaltreceriilaeconomiadepiață, și continuă cuo scurtăprezentare aevoluției ratei şomajului înperioada postdecembristă, urmată de o analiză a principalelor dispa‐ritățidedezvoltaredintreceleoptregiunidedezvoltarealeRomâniei.Capitolulcontinuăcuprezentareaprincipalelormăsuriactiveșipasivedeprotecțiesocialăașomerilordințaranoastrășiseîncheiecuoseriedeprecizăriconceptualelegatedetermenulde„economiesocială”șicuexemplificări ale câtorva proiecte de economie socială care vizeazăincluziuneapepiațamunciiînRomânia.Capitolul trei, semnat de Irina Petrovici, particularizează problema

integrării pe piața muncii la specificul persoanelor cu dizabilități.Autoarea începeprina trasa cadrul teoreticaldizabilității și continuăcuoseriedeaspecterelevante legatede incluziuneasocialăapersoa‐nelor cu dizabilități în Europa. În finalul capitolului sunt prezentateexempledebunepracticidinSpaniașiMareaBritanie.CapitolulpatruesteelaboratdeGeorgeRădulescuîmpreunăcuMa‐

rianaSandușiabordeazăproblematicacomplexăaincluziuniisocialeapopulației rrome. Autorii semnalează o serie de inconsistențe alestrategiilorșipoliticilordeincluziunesocialăarromilorînRomânia,in‐consistențe care au condus la rezultate sporadice în pofida numeroa‐selorinițiativesocialeîntreprinseîndomeniu.Cauzelecerculuiviciosalexcluziuniisocialearromilor înRomâniasuntanalizateprintr‐oabor‐dare din perspectivă istorică, începând cu perioada robiei și cu cea aemancipării din timpul Principatelor, continuând cu perioada inter‐belicășicudeportăriledintimpulceluide‐aldoilearăzboimondial,cupolitica de asimilare a rromilor caracteristică regimului comunist șiterminândcusituațiaactuală.Capitolulcinci,elaboratdeIoanDurnescu,reprezintăoincursiuneîn

dificilaproblematicăa(re)integrăriisocialeafoștilordeținuți;sectorulnon‐profit și statul sunt văzuți ca protagoniști ai unui joc de forțe încare cooperarea devine sigura soluție de câștig de ambele părți. Suntanalizatedemersurileîntreprinsedestatprecumșioseriedeinițiative


220 Vol.III•Nr.5/2013

ale societății civile din România în scopul facilitării accesului foștilordeținuțipepiațamuncii.Capitolulşase,conceputdeMihaelaTomiță,abordeazăproblematica

consumatorilor de droguri. În prima parte a capitolului este trasatcadrul conceptual al consumului de droguri, autoarea realizând otaxonomie a teoriilor și modelelor explicative. Capitolul continuă cudescrierea cadrului legislativ internațional și național în domeniuldrogurilorșimaiapoicuoperspectivăintegrativăasupraintervențiilordeasistențăsocialăaconsumatorilordedroguri,precumșicuoanalizăaactualuluisistemintegratdeasistențăaacesteicategoriidepopulațieînțaranoastră.Încontinuareautoareaabordeazăproblematicareinser‐ției sociale a consumatorilordedroguri cuoprivire atentăasupra in‐tegrăriiacestoraînmuncășioferăcâtevaexempledebunepracticidincelde‐altreileasector.Capitolulșapte,elaboratdeMihaelaȘtefan,abordeazăproblematica

familiilor monoparentale. Autoarea analizează evoluția familiei de latradițional la modern, punctând apariția unor noi tipologii familiale.precumșialteschimbărimajorecareamplificădezbaterilecuprivireladificultățileșiriscurileîntâmpinatedefamiliilecontemporane.Monopa‐rentalitateaesteprezentatăatâtcaunefectalseparării/divorțului,câtșicaunefectalaltorfenomenedenaturăpsiho‐socială,precumdecesulunuia dintre părinți sau opțiunea autoasumată (așa‐zisele „mame sin‐gureprinopțiune”).Autoareaevidențiazănecesitateacreșteriirespon‐sabilitățiisocialecuprivirelafamilie,îngeneral,șilafamiliilemonopa‐rentale,înspecial.Capitolulopt,semnatdeMonicaAlexandru,abordeazăproblematica

tinerilorprovenițidincentreledeplasament.Autoareadescriecadrelelegislative europene și naționale și principalele prestații și serviciisociale destinate acestora. Ultima parte a capitolului cuprinde o deta‐liereapoliticilorprivindocupareatinerilor,însoțitădeexempledebu‐ne practici dezvoltate în sistemul public de asistență socială în parte‐neriatcuorganizaţiineguvernamentaledinRomâniașidinstrăinătate.Capitolul nouă, semnat de către coordonatorul volumului, prezintă

situațiile anumitor categorii de copii și tineri aflați în situații de risc:copii separați de familie, copii expuși riscului de abuz, neglijare sauexploatare,copiicudizabilități,ceicuunulsauambiipărințiplecați la


Vol.III•Nr.5/2013 221

muncă în străinătate, copii rromi și cei care trăiesc cuHIV/SIDA,pre‐cum și copii și adolescenții consumatori de droguri. Fiecare dintreacestecategoriiesteanalizatădinperspectivadificultățilorșiriscurilorsocialespecificeșiaoferteideserviciisocialecomunitaredestinatelor.Capitolul se încheie cu o serie de recomandări pentru îmbunătățireasistemului de protecție specială a copiilor în situații de risc din țaranoastră.Capitolulzece,semnatdeGeorgianaAntonRenteașideAdelinaBăn‐

cilă,reprezintăoanalizăasituațieipersoanelorcuoformădeprotecțieînRomânia.Autoareleevidențiazănecesitatea intensificării eforturilordeintegrarearefugiațilorpepiațamunciișipledeazăpentrudezvolta‐rea unor servicii integrate în acest sens. Capitolul analizează statutullegal al persoanelor cu o formă de protecție în România și evalueazănivelulaccesuluiacestorapepiațamunciișilacursurideformarepro‐fesională. Autoarele prezintă principalele aspecte care justifică con‐siderareapersoanelorrefugiatecaungrupvulnerabilșicontinuăprinadiscutaimplicațiileconceptuluideeconomiesocialăasupraacestorașiprinprezentareaunormodeledebunepracticidințăriprecumCanada,GermaniașiSpania.Volumul abordează o temăde actualitate și demaximă importanță

pentruRomâniașipentruîntregspațiulcomunitar,reprezentândore‐sursăvaloroasăatâtpentrustudențiidindomeniulștiințelorsocialecâtșipentruspecialiștiidindomeniușipentrudecidențiipolitici,precumșipentru oricine altcineva interesat de inițiativele economiei socialedestinateincluziuniisocialeagrupurilorvulnerabileînRomânia.


222 Vol.III•Nr.5/2013

THESOCIALECONOMYOFVULNERABLEGROUPS

DoruBuzducea(Ed.)PoliromPress,Iași,Romania,2013

DanielaGaba[1]

“TheSocialEconomyofVulnerableGroups”hasappearedinthePro‐meteus–promoting socialeconomy inRomania through research,edu‐cation and professional training at European standards, co‐financedthrough theSectoralOperationalProgrammeHumanResourcesDeve‐lopment (SOP‐HRD) 2007‐2013. Edited by Professor Doru BuzduceafromtheUniversityofBucharest,thebookoffersanoverviewofsocialeconomyinitiativesinRomaniaaccompaniedbydetailedpresentationsof the situationsof the social groupsmost threatenedby social exclu‐sion. The book represents a collection of studies conducted by re‐searchers and professionals in the field, each of them dealing with acertaincategoryofpopulationforwhichsocialeconomyinitiativeshavebeendevelopedovertime.Authored by Mircea Alexiu, the first chapter represents a useful

introduction to the sphere of social economy. The author sketches ashort history of social economy in Europe, highlighting five majormodels of social economy, and goes on to analyzing the evolution ofpublicpolicies in the fieldofsocial inclusioninRomania inrelationtothe European conceptual frame and public policies. The relationshipbetweenseveralkey‐conceptsisexaminedinordertofacilitateabetterunderstanding of the current specific of social economy in Romania.ThechapterendswithadescriptionofrelevantaspectsoftheSOP‐HRDandoftheRegionalOperationalProgramme,seenasthemainfinancingmechanismsofsocialeconomyprojectsinRomania.

[1]FacultyofSociologyandSocialWork,UniversityofBucharest,9SchituMăgurea‐nu Street, District 5, Bucharest, Romania, tel.: (+4)0735.659.399, e‐mail: daniela.ga‐[email protected].


Vol.III•Nr.5/2013 223

Chapter two, written by Cristina Baciu, deals with social economyissues from the perspective of unemployment policies. The chapterstartswith an introduction of labourmarket issues in Romania,withunemployment being analyzed as a social cost of the transition to amarket economy, and continueswith a short presentation of the evo‐lutionofunemploymentrates in thepost‐1989period, followedbyananalysisofthemaindisparitiesbetweenRomania’seightdevelopmentregions.Furtheroninthischapterthemainmeasures(bothactiveandpassive) of social protection of the unemployed in Romania are pre‐sented;thechapterendwithaseriesofconceptualclarificationsoftheterm “social economy” together with examples of several local socialeconomyprojectsaimedatpeople’sinclusiononthelabourmarket.Chapter three, signed by Irina Petrovici, particularizes the issue of

labourmarket inclusion to the groupof disabledpersons. The authorbeginswithareviewofthetheoreticalframeworkofdisabilityandgoesontohighlightaseriesofrelevantaspectsofthesocialinclusionofthedisabledintheEuropeancontext.AttheendofthechapterexamplesofgoodpracticefromSpainandGreatBritainarepresented.Chapterfour,co‐authoredbyGeorgeRădulescuandMarianaSandu,

dealswiththecomplexissueofthesocialinclusionoftheRomapopu‐lation.TheauthorsemphasizeseveralinconsistenciesofpaststrategiesandpoliciesfortheinclusionoftheRomapopulationinRomania,whichhaveledtoscarceresultsdespitenumerousinitiativesinthefield.Thecauses of the vicious circle of the social exclusion of the Roma inRomaniaareanalyzedfromahistoricalperspective,fromtheperiodofRoma’s servitude and subsequent emancipation in the time of theRomanianhistoricalprovinces,totheinter‐warperiodandthentothedeportationsduringthesecondworldwar,tothe“assimilation”policyofthecommunistregime,andfinallytotheircurrentsituation.Chapterfive,writtenbyIoanDurnescu,representsanincursioninto

the challenging issue of the social (re)integration of ex‐convicts; thenon‐profit sector and the state are seen as protagonists of a game ofpower in which cooperation becomes the only viable solution for amutualgain.Initiativesforfacilitatingex‐convicts’accesstothelabourmarketofboththestateandofthecivilsocietyareanalyzed.


224 Vol.III•Nr.5/2013

Chapter sixbyMihaelaTomițădelves into the issueofdruguse. Inthe firstpartof the chapter theauthor reviews the conceptual frame‐workofdrugabuse,puttingtogetherataxonomyoftheoreticalmodelsinthefield.Thechaptercontinueswithadescriptionoftheinternatio‐nalandnationallegalframeworkandthenwithanintegrativeperspec‐tiveonsocialworkinterventionsinthefieldofdrugusetogetherwithananalysisofthecurrentintegratedassistancesystemfordrugusersinRomania.Furtheron,theauthordiscussestheissueofthesocialreinte‐grationofdruguserswithacloselookattheirintegrationonthelabourmarket,andoffersexamplesofgoodpracticesfromthethirdsector.Chapter seven, written by Mihaela Ștefan, deals with the issue of

monoparentalfamilies.Theauthoranalysestheevolutionofthefamilyfrom traditional tomodern times, highlighting the emergence of newtypes of families aswell asmajor changeswhich amplify the debatesregardingthedifficultiesandrisksfacingcontemporaryfamilies.Singleparenthoodispresentedasaneffectofbothseparation/divorceandofotherpsychosocialphenomenasuchasthepassingawayofoneparentor the self‐assumed option of single mothers (the so‐called “singlemothers by choice”). The author highlights the necessity of raisingsocial responsibility in regard to the family in general and to mono‐parentalfamiliesespecially.ChaptereightsignedbyMonicaAlexandrutackleswiththesituation

of young people exiting institutionalized care centers. The authordescribes the European and national legal framework and the mainsocialfinancialassistancemeasuresandsocialservicesfortheseyoungpeople, and in the last part of the chapter offers a detailed look onpolicies regarding theirplacementon the labourmarketaccompaniedby examples of good practices from the public social work system inpartnershipwithNGOsfromRomaniaaswellasfromabroad.Chapterninesignedbytheeditorofthebookpresentsthesituations

ofcertaincategoriesofchildrenandyoungpeoplewhofindthemselvesatsocial risk:childrenseparated fromtheir families,childrenexposedto the riskof abuse, neglect or exploitation, childrenwithdisabilities,those with one or both parents working abroad, Roma children andthose livingwithHIV/AIDS, aswell as children and adolescentsusingdrugs.Eachofthesecategoriesisanalyzedfromtheperspectiveoftheir


Vol.III•Nr.5/2013 225

specificsocialdifficultiesandrisksandoftheavailabilityofcommunitysocialservices for them.Thechapterendswithaseriesofrecommen‐dations for improving the social protection of at‐risk children fromRomania.Chapter 10 co‐authored by Georgiana Anton Rentea and Adelina

Băncilă represents an analysis of the situations of people granted aformof protection inRomania. The authors highlight the necessity ofintensifyingtheeffortstointegraterefugeesonthelabourmarketandargue for the development of integrated services in this regard. Thechapteranalysesthelegalstatusofpeoplegrantedaformofprotectionin Romania and evaluates their access to the labour market and toprofessional development programs. The authors present the mainaspects which justify considering refugees as a vulnerable group andtheycontinuebydiscussingthe implicationsthat theconceptofsocialeconomyhason refugeesandbypresentingmodelsof goodpracticesfromcountriessuchasCanada,GermanyandSpain.Thebookdealswithatopicofactualityandofmaximumimportance

forRomaniaandfortheentireEuropeancommunityanditrepresentsavaluable resource for social sciences students, specialists in the fieldand policy‐makers, as well as for anyone else interested by socialeconomyintiativesaimedatthesocialinclusionofvulnerablegroupsinRomania.


226 Vol.III•Nr.5/2013

ÎNTREOPORTUNITĂŢIŞIRISCURI:OFERTADEECONOMIESOCIALĂÎNREGIUNILEDEDEZVOLTARE

BUCUREŞTI‐ILFOVŞISUD‐EST

SimonaMariaStănescu,SorinCaceşiFilipAlexandrescu(coordonatori)Editura:Expert,București,2011

AdinaMihăilescu[1]

Lucrarea„Întreoportunităţişiriscuri:ofertadeeconomiesocialăînRegiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est”,elaborată încadrulProiectului cu finanţare europeană: „INTEGRAT – resurse pentru fe‐meile şi grupurile roma excluse social”, cofinanţat din Fondul SocialEuropeanînperioada2010‐2013prinProgramuloperaţionalsectorialpentru Dezvoltarea resurselor umane 2007‐2013, axa prioritară 6.„Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenţie 6.1.„Dezvoltareaeconomieisociale”,coordonatădeSimonaMariaStănescu,SorinCaceşiFilipAlexandrescuavându‐icaautoripe:VladAchimescu(cadrul metodologic), Ionuţ Ardeleanu (II.3.), Daniel Arpinte (cadrulmetodologic, II.1.), Cosmin Briciu (IV.1., IV.2., IV.3.), Gabriela Dima(III.1.), Flavius Mihalache (II.5.), Victor Nicolăescu (introducere), Ga‐briela Neagu (II.2.),Mihnea Preotesi (IV.1, IV.2., IV.3.), Gabriel Stănilă(I.1.), Laura Tufă (II.1.), Elena Zamfir (III.2.), Simona Maria Stănescu(introducere,sinteză,cadrulmetodologic,I.2.,V)şiSorinCace(sinteză,cadrulmetodologic, I.2., V.), Filip Alexandrescu (sinteză, cadrulmeto‐dologic,II.4.,V)poatefiapreciatăcaoevaluareexhaustivă,complexăşidetaliată cantitativ şi calitativ, asupra entităţilor de economie socialădinperspectiva acestoradea contribui la inserţia grupurilorvulnera‐bilepepiaţamuncii.

[1]CercetătorștiințificII,InstitutuldeCercetareaCalităţiiVieţii,AcademiaRomână,

Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, Bucureşti, tel.: 021.318.24.61,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.5/2013 227

Studiulaanalizatunnumărsubstanţialdeorganizaţiineguvernamen‐tale(229),societăţicooperative(235),casedeajutorreciproc(228),alteunităţiautorizateprotejate,ateliere,etc.dinRegiunilededezvoltareBu‐cureşti‐Ilfov şi Sud‐Est, din perspectivă economică şi socială pe baza atrei instrumentediferite:unchestionardestinatorganizaţiei(ONG,CARsau societate cooperativă), un alt chestionar adresat managerului saupreşedintelui organizaţiei, iar al treilea efectuat cu un număr de doiangajaţiaiorganizaţiei.Unplusallucrăriidefaţăîlconstituieşianalizelecalitative, bazate pe interviuri sau discuţii de grup desfăşurate în loca‐lităţileşijudeţeledinRegiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est.Calitatea vieţii şi condiţiile sociale demuncă pentru anumite cate‐

gorii vulnerabiledepopulaţiepresupunepunerea învaloare şivalori‐ficarearesurseloreconomice,cumsunt:bugetulsestat,deobiceilimitatşicaretrebuiecompletatcuresurselocal‐teritoriale,delaunităţisocial‐economice,darşidelaorganizaţiinonprofitsauvoluntaredetipfilan‐tropic. La resurselemai sus amintite se adaugă şi resursele neecono‐micedetipul:contribuţiivoluntarelarealizareaunoractivităţisociale‐protecţiamediului, amenajarea spaţiilor de recreere cultural‐sportive,etc. şi stimularea unor forme de întrajutorare a copiilor, bătrânilor,construcţiidelocuinţeprininiţiativelocale.Cartea de faţă se opreşte la următoarele aspecte cu analize ample,

privitoare la cadrul legal de funcţionare al organizaţiilor de tip ES,percepţia cadrului legislativ şi propuneri de îmbunătăţire, colaborăriîntre entităţi de ES şi nu în ultimul rând cine ar trebui să sprijineeconomia socială înRomânia?Lucrareaeste structuratăpe cinci capi‐tole:I.Cadruldeorganizareşifuncţionarealeconomieisocialesereferăla reglementări în CAR, CARP, ONG, cu îmbunătăţirea acestui cadrulegal;II.Profilulactivităţiloreconomiceînsectorulneguvernamentalîncareseurmăresctendinţelesectorului,resurseleumane,formareapro‐fesională continuă, suportul autorităţilor pentru sectorul neguverna‐mental,perspectivededezvoltareaacestuia;III.Resurseumaneimpli‐cateînES,încareseurmărescoferteledeserviciişioportunităţipentrupersoanele cu dizabilităţi; IV. Promotorii ofertei între explicaţie şifuncţionare cu tipologiile entităţilor furnizoaredeES şiprofiluri jude‐ţene cu studii de caz, acest capitol bazându‐se pe analizele calitative,interviurileşidiscuţiiledegrup,ca în finalcapitolulV.deConcluziisă


228 Vol.III•Nr.5/2013

nefurnizezeinformaţiidesprestrategiileintegratedesusţinereaaces‐torentităţideES.Acesteentităţifuncţioneazăpebazaprincipiuluiresponsabilităţiiso‐

ciale corporatiste, care are la bază valori etice în strategiile de comu‐nicare cu consumatorii serviciilor respectiv desfăşurate. Aceste valorietice din strategiile investiţionale şi de comunicare sunt reprezentatede norme şi valori organizaţionale, ghiduri de comportament, instru‐mente de luare a deciziilor şi de rezolvare a conflictelor de interese.Câteva din cele mai conturate strategii investiţionale care au la bazăresponsabilitatea socială corporatistă şi dezvoltarea economică dura‐bilă sunt:modelulde civism corporatistalBănciiMondiale care are labazăideeadecompatibilitateîntrepoliticileeconomicealecompaniilorşi interesele societăţii. Organizaţiile comerciale sunt văzute ca nişte„cetăţeni corporatişti” care trebuie să se angajeze în parteneriate cuinstituţii publice în scopul dezvoltării comunităţilor. Avantajele stra‐tegicealefirmelorsunt:sustenabilitateapetermenlungainvestiţiilor;construireauneimărciputerniceacompaniilor;dezvoltarearesurselorumane în cadrul firmei şi în comunitate; crearea unei economii dez‐voltate şi a unei societăţi stabile;modelulde civism corporatistglobaleste specific firmelor multinaţionale care îşi elaborează programesocialeşidedezvoltareeconomicăpentrucomunităţiledinţărilegazdă.Aceste proiecte permit menţinerea companiilor în atenţia publiculuiprintr‐unrăspunspermanentlaaşteptărileacestuialegatedeoîntoar‐cereauneipărţidinprofitulobţinutcătrecomunitatearespectivă.Dinpractică s‐a văzut că firmelemultinaţionale care se implică în sărăcie,estecazulţărilormaipuţindezvoltate,saudegradareamediului,multi‐naţionaleleajungsă joaceroluldeliderînmediiledeafaceridinţărilerespective.Proiecteledeacestfeladucbeneficiireciprocedeoarecenusemaibazeazăpeideeadeafacebinededragulbineluicireprezintăonouă existenţă „preţul intrării în secolul XXI”, în care afacerile suntdominatede ideeadeinterdependenţă înmediuldeafacerişideprin‐cipiul„deafacepentruceilalţiceeaceguvernelepot,darnufac”;mode‐lul reputaţiei propune companiilor să reflecte în strategiile lor princi‐piileşivalorilemoralealecomunităţii.Prinaceastasepromoveazăpetermen lung valorile companiei precum şi echilibrul între dorinţelegrupurilor cointeresate; modelul de civism corporatist constructiv


Vol.III•Nr.5/2013 229

presupune investiţii ale companiilor, înproiectede revitalizare a eco‐nomiilorcomunităţilorîncarefuncţionează.Acesttipdemodeldevineoperaţionalprinidentificareaproblemelorcuimpactasuprastabilităţiieconomice a comunităţilor respective, ca şi prin parteneriate întresocietăţile publice şi cele private, agenţii guvernamentale sau nongu‐vernamentale;modelulaudituluisocialprincareseurmăreştedefinireapoliticilor companiilor pornind de la identificarea unor criterii deapreciereaperformanţei socialea lor.Punctuldeplecareesteauditulsocialalfirmelorîncareseurmărescacţiunideeticăcorporatistă,caşiangajamentul lor faţădegrupurilecointeresateşiprotejareamediului.Pentru firmele din România aceste programe de responsabilizare so‐cialăcorporatistăsuntpuţine,suntprostpromovate, iarcelecaresuntpromovateaurezultateparţialesauchiarnusuntcunoscute.Orice firmă poate avea iniţiative extraordinare în beneficiul comu‐

nităţii,dar,dacăelenusuntcunoscute,nusedemonstreazăresponsa‐bilitatea socială, ca şi reputaţia firmei respective. Având în vedereiniţiativele firmelor privind piaţa, locurile de muncă, comunitatea şimediulînconjurătorceimaibuni„ambasadori”aleacestormişcăripotfiînşişi angajaţii, prin celelalte statuturi ale lor: de clienţi, membri aiasociaţilordeconsumatori,ONG‐uri,CAR‐uri,CARP‐uri,UPA,membriaicomunităţii în care trăiesc şi cu familiile lor. Întâlnirile de informaretrebuiesăînceapăchiardelaangajare,caşiîntâlnirilecureprezentanţiilucrătorilor, familiile angajaţilor toate pot oferi sugestii şi pot fi unsenzoreficaceşilaîndemânăpentruacţiuniviitoaresauîndesfăşurare.Salariaţii vor contribui la reputaţia şi popularizarea firmei în caremuncesc.ÎnCartasocialăeuropeanăesteînscrisdreptuldupăcare„toţilucrătorii şi patronii au dreptul de a se asocia liber în organizaţiinaţionalesauinternaţionalepentruprotecţiaintereselorloreconomiceşi sociale (art. 5) şi dreptul după care toţi lucrătorii şi patronii audreptullanegocierecolectivă(art.6)”.Ţaranoastrăs‐aaliniatnormeloreuropeneşiînacestdomeniualreglementăriirelaţiilorprofesionale,algarantării revendicărilor privind drepturile economice şi sociale afe‐rentemuncii.Acestedrepturi sunt totodată indicatori ai calităţii vieţiide muncă oferind o imagine sui generis de stare a calităţii vieţii demuncă.CartaSocialăEuropeanăstipuleazăprindouăarticolecă„lucră‐torii audreptulde a fi informaţi şi consultaţi în cadrul întreprinderii”


230 Vol.III•Nr.5/2013

(art. 21) şi „au dreptul de a participa la determinarea şi ameliorareacondiţiilordemuncăşiamediuluidemuncădincadrulîntreprinderii”(art. 22). În ţările europene dezvoltate este promovată, mai ales încadrul doctrinelor şi guvernărilor social‐democrate şi al sindicatelor,asocierea între umanizarea condiţiilor de muncă şi coparticiparea laluareadeciziilor.În România, teme precum reducerea şi simplificarea fiscalităţii,

elaborareadepolitici care să faciliteze creştereaeconomică şidezvol‐tarea firmelor, implementarea de mecanisme şi instrumente care săpermită creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor, pregătireaoperatoriloreconomicidinteritoriu,pentruafacefaţăforţelorpieţeişiconcurenţei pe piaţa europeană, au făcut, în mod repetat, subiectulseminariilor, meselor rotunde, workshop‐urilor, la care au participatnumeroşireprezentanţiaiorganismelordeES.Viitorulactivităţiideeconomiesocială,nupoatefiroz,atâtatimpcât

nusuntniştereguli,oordinesocialăşioeconomiebinepusălapunct.Toatetrebuieordonate,şicasăfieordonate,trebuiesăserespecteniştelegi. Contractarea serviciilor sociale în locul producerii acestora decătreadministraţiilepublicelocaleesteconsideratăoformulădesuccesînaplicareaprincipiilorparteneriatuluipublic‐privatîndomeniulsocialşi reflectă o schimbare a abordării organizaţiilor publice, de la operspectivă ierarhică la o perspectivă competitivă, de piaţă, în carerolurile celor douăpărţi implicate sunt clar separate. În loc de a con‐sidera că trebuie să deţină monopolul tuturor serviciilor sociale,autorităţilepublicetrebuiesăsprijineorganizaţiilelocalesaunaţionalecarepot prelua unele activităţi, inclusiv oferindo finanţare totală sauparţialăaacestora.

Bibliografie

1. Stănescu,S.M.;Cace,S.;Alexandrescu,F.(coordonatori);(2011).Între oportunităţi şi riscuri: oferta de economie socială în regiunile dedezvoltare București‐Ilfov și Sud‐Est, Editura Expert, Bucureștiwww.iccv.ro.


231 Vol.III•Nr.5/2013

BETWEENOPPORTUNITIESANDRISKS:THESOCIALECONOMYSUPPLYINTHEDEVELOPMENT

REGIONSBUCHAREST‐ILFOVANDSOUTH‐EAST

SimonaMariaStănescu,SorinCaceşiFilipAlexandrescu(Eds.)

PrintingHouse:Expert,Bucharest,2011

AdinaMihăilescu[1]

The paper “Between opportunities and risks: the supply of socialeconomy in thedevelopment regionsBucharest‐Ilfov andSouth‐East”,draftedwithin the European financed project “INTEGRAT – resourcesforthesocialexcludedRomawomenandgroups”,co‐financedfromtheSocialEuropeanFundduring2010‐2013 through theSectorialOpera‐tional Program for theDevelopment ofHumanResources 2007‐2013,priorityaxis6.“Promotionofsocialinclusion”,majorinterventionfield6.1 “Development of social economy”, coordinated by Simona MariaStănescu,SorinCaceandFilipAlexandrescu,andwrittenby:VladAchi‐mescu (methodological framework), Ionuţ Ardeleanu (II.3.), DanielArpinte (methodological framework, II.1.), Cosmin Briciu (IV.1., IV.2.,IV.3.),GabrielaDima(III.1.),FlaviusMihalache(II.5.),VictorNicolăescu(introduction),GabrielaNeagu(II.2.),MihneaPreotesi(IV.1,IV.2.,IV.3.),Gabriel Stănilă (I.1.), Laura Tufă (II.1.), Elena Zamfir (III.2.), SimonaMaria Stănescu (introduction, summary, methodological framework,I.2., V) and Sorin Cace (summary,methodological framework, I.2., V.),FilipAlexandrescu (summary,methodological framework, II.4., V) canbeconsideredanexhaustive,complexanddetailedquantityandqualityevaluation of the social economy entities from their perspective ofcontributingtotheinsertionofvulnerablegroupsonthelabormarket.

[1]ScientificresearcherII, InstituteforQualityLifeResearch,RomanianAcademy,

Academy House, 13, 13 Septembrie Road, Bucharest 5, tel.: 0213182461, e‐mail:[email protected].


232 Vol.III•Nr.5/2013

The study has analyzed a substantial number of nongovernmentalorganizations (229), cooperative societies (235), mutual aid funds(228),otherauthorizedprotectedunits,workshops,etc.fromtheDeve‐lopment regions Bucharest‐Ilfov and South‐East, from the economicaland social perspective based on three different tools: a questionnairefor the organization (the NGO, CAR or cooperative society), anotherquestionnaireforthemanagerorthepresidentoftheorganizationandthe third is carried out on a number of twopersons employed in theorganization.Aplusofthispaperisrepresentedbythequalityanalysis,based on interviews or group discussions that are carried out in thecities and counties of the Development regions Bucharest‐Ilfov andSouth‐East.The quality of life and the social labor conditions for certain

vulnerable population categories implies to improve and to capitalizethe economical resources, such as: the state budget, which is usuallylimited and must be made up with local‐territorial resources, fromsocial‐economicalunits, but also fromphilanthropic typenonprofit orvolunteer organizations. To the resources mentioned above we addnon‐economical resources such as: volunteer contributions for pro‐ducing social activities – environment protection, set up of cultural‐sportsleisurespaces,etc.andprovidingincentivesforsomeactivitiesofhelping the children, the elders and building houses through localinitiatives.Thisbookdiscussesthefollowingmattersmakingawideanalysisof

thelegalframeworkforthemanagementofSEorganizations,theviewon the legal framework and improvement proposals, collaborationsbetweenSEentitiesandlastbutnotleastwhoisresponsibletosupporttheRomaniansocialeconomy?Thebookisstructuredonfivechapters:I.Socialeconomyorganizationandadministrationframeworkreferstothe regulationsof theCARs,CARPs,NGOs, improving this legal frame‐work;II.Theprofileeconomicalactivitieswithinthenongovernmentalsector, following the trends of the sector, the human resources,continuousprofessionaltraining,thesupportoftheauthoritiesforthenongovernmental sector,perspectives for itsdevelopment; III.HumanresourcesinvolvedinSE,followingthejobsupplyandtheopportunitiesfor the disabled persons; IV. The supply promoters between expla‐


Vol.III•Nr.5/2013 233

nation and administration with the typologies of the entities thatprovideSEandthecountyprofileswithcasestudies,thischapterbeingbasedonquantityanalysis, interviewsandgroupdiscussions, and thefinalchapterV.ConclusionsthatprovideinformationontheintegratedstrategiesforsupportingtheseSEentities.These entities are running based on the principle of corporatist

social responsibility that has at core the ethic values included in thecommunicationstrategiesfortherespectiveconsumersservices.Theseethic values from the investment and communication strategies arerepresentedbynormsandorganizationalvalues,behaviorguides,toolsformakingdecisionsandforresolvingconflictsofinterests.Someofthebest shaped up investment strategies that are based on corporatistsocial responsibility and sustainable economicaldevelopment are: theWorld Bankmodel of corporatist civism that is based on the idea ofcompatibility between the companies’ economical policies and thesociety’s interests. Commercial organizations are seen as “corporatistcitizens”thatshouldcommittopartnershipswithpublicinstitutionsinorder to develop communities. The strategic advantages of the com‐paniesare:thelongtermsustainabilityoftheinvestments;buildingoastrong trademark for the companies; developing human resourceswithin the company and the community; creating a developmenteconomyandastablesociety; themodelofglobalcorporatistcivism isspecific for the multinational companies that formulate social andeconomical development programs for the communities of the hostcountries. These projects allow maintaining the companies in theattention of the public through a permanent response to its expecta‐tions regarding the partial comeback of the obtained profit to therespectivecommunity.Wehaveseeninpracticethatthemultinationalcompanies getting involved inpovertymatters, in the caseof the lessdeveloped countries, or in the matter of environmental degradation,endupplayingtheleader’sroleinthebusinessenvironmentsofthosecountries.Thiskindofprojectsbringmutualbenefitsbecausetheyarenolongerbasedontheideaofdoinggoodforthesakeofgoodness,butthey represent a new existence “the price of going into the 21stcentury”,wherebusinessisdominatedbytheideaofinterdependencewithinthebusinessenvironmentandbytheprinciple“ofdoingforthe


234 Vol.III•Nr.5/2013

otherswhat the governments are not doing”; themodel of reputationproposes to the companies to reflect in their strategies the principlesand the moral values of the community. In this way, the company`svaluesandthebalancebetweenthedesiresoftheco‐interestedgroupsarepromotedonlongterm;themodelofconstructivecorporatistcivismimplies investmentsmadeby thecompanies inprojects thatrevitalizetheeconomiesofthecommunitieswheretheyruntheirbusiness.Thistype of model becomes operational by identifying the problems withimpacton theeconomical stabilityof therespectivecommunities,andalso through partnerships with the public and private companies,governmental or nongovernmental agencies; themodelof socialaudithas theobjectiveofdefining thecompanies`policiesstarting fromtheidentificationofsomeassessmentcriteriafortheirsocialperformance.The starting point is the social audit of the companies that followcorporatist ethic actions, and also of their commitment to the co‐interested groups and to the environmental protection. For theRomaniancompanies,thesesocialcorporatistempowermentprogramsarequitefew,badlypromotedandthosethatarepromotedhavepartialresultsorarenotknownatall.Anycompanycanhaveextraordinaryinitiativestothebenefitofthe

community,but,iftheyarenotknown,thensocialresponsibilityorthereputation of the respective company are not proved.Having in viewthe initiatives of the companies regarding the market, the jobs, thecommunityandtheenvironment,thenthebest“ambassadors”forthesemovements can be the employees themselves, among their otherpositions of: clients, members of the consumers associations, NGOs,CARs,CARPs,UPAs,membersofthecommunitiestheyliveintogetherwiththeirfamilies.Theinformationmeetingsmuststartsinceemploy‐mentandalsothemeetingswiththerepresentativesoftheworkersandwiththeemployees’families,allthesecanprovidesuggestionsandcanbeanefficientandhandysensorforthefutureortheongoingactions.Theemployeesshallcontributetothereputationandthepromotionofthe company they work for. The European Social Charta records therightof “allemployeesandemployerstoassociate freely intonationalor international organizations for the protection of their economicalandsocial interests (art.5)and the rightofall employeesandemplo‐


Vol.III•Nr.5/2013 235

yers to carry out collective negotiation” (art. 6). Our country hascomplied with the European norms also in this field that regulatesprofessional relationships and guarantees the requisitions regardingthe social and economical rights of labor. These rights are also indi‐cators for the labor life quality, providing a sui generis image on thequalityoflaborlife.TheEuropeanSocialChartaprovidesintwoarticlesthat the “workershave the right tobe informedand consultedwithintheenterprise”(art.21)and“havetherighttoparticipateintheprocessto determine and improve the work conditions and the labor envi‐ronment conditions within the enterprise” (art. 22). The developedEuropean countries are promoting, especiallywithin the social‐demo‐craticandunionsdoctrinesandgovernments,theassociationbetweenmaking the work conditionsmore human and co‐participating in thedecisionmakingprocess.In Romania, themes such as reducing and simplifying the taxation

system, drafting policies that facilitate the companies’ economicalgrowthanddevelopment, implementingmechanismsand instrumentsthat allowabetter competitiveness of theproducts and services, pre‐paring the economical operators from the field, in order to copewiththemarket forces and the competitionof theEuropeanmarket,were,timeandtimeagain,thesubjectofseminars,roundtables,workshops,wherealargenumberofSEentitiesrepresentativeshaveparticipated.Thefutureofsocialeconomyactivitycannotbepinkaslongasthere

are no rules, a social order and a well set up economy. All must beordered, and in for them to be ordered theymust complywith somelaws.Contractingsocialservicesinsteadofproducingthembythelocalpublicadministrations,isconsideredasuccessformulathatappliestheprinciplesof thepublic‐privatepartnershipwithin thesocial fieldandreflects a change in the approach of the public organizations, from ahierarchical perspective to a competitive, market perspective, wherethe roles of the twoparties involved are clearly separated. Instead ofconsideringthattheymusthavethemonopoleofallsocialservices,thepublicauthoritiesmustsupportthelocalornationalorganizationsthatcantakeoversomeactivities,includingtheprovisionoftotalorpartialfinancing.


236 Vol.III•Nr.5/2013

Bibliography

1. Stănescu,S.M.;Cace,S.;Alexandrescu,F. (coordonatori); (2011).Between opportunities and risks: the social economy supply in thedevelopment regions Bucharest‐Ilfov and South‐East, Printing HouseExpert,Bucharestwww.iccv.ro.


Vol.III•Nr.5/2013 237

CINEVACAȘTIGAÎNNUMELEDEMOCRAȚIEIGLOBALE?

Democraţieglobală.Perspectivenormativeşiempirice,Autori:DanieleArchibugi,MathiasKoenig‐Archibugi,RaffaeleMarchetti,CambridgeUniversityPress,

Cambridge,(2012),310p.

DianaMărgărit[1]

În2012,treibinecunoscuțiautoridincâmpul teorieipolitice inter‐naționaleaupublicatunadintrecelemaicomplexelucrărireferitoarelaaspectele teoretice și empirice ale democrației globale.DanieleArchi‐bugiestedirectorulConsiliuluiItaliandeCercetareNaționalădinRomașiprofesordeinovare,guvernareșipoliticipublicelaUniversitateadinLondra,DepartamentuldeManagement;MathiasKoenig‐ArchibugiesteconferențiarînpoliticiglobalelaLondonSchoolofEconomics,învremece Raffaele Marchetti este profesor de relații internaționale la Uni‐versitateaLUISSdinItalia.R.Marchetti,autorulceluide‐aldoileacapitol(primulfiindIntrodu‐

cerea),apărămodelulsistemuluipolitic“all‐inclusive”careacțiepemă‐sură la noile cerințe ale ordinii post‐Westphaliene. În contextul gu‐vernăriiglobale,artrebuisăsemanifesteatâtundemosglobal,câtșiuncadruinstituționalînacordcuintegrareadetipfederal.Înal treileacapitol,T.MacDonaldsusținemodeluldemocrațieipăr‐

țilorimplicate(“stakeholderdemocracy”)careardeterminareducereaunor anumite inegalități și creșterea legitimității instituțiilor globaledemocratice.Carăspunslaardoareapozițieisale,Th.Christiano,auto‐rul celui de‐al patrulea capitol, a încuviințat să joace rolul lupului celrău, cualtecuvinte, împotrivademocrațieiglobale.Argumentulsăuse

[1] Asistent doctor la Departamentul de Ştiințe Politice, Relații Internaționale și

StudiiEuropene,Universitatea „Alexandru IoanCuza”din Iași,România,Bd.Carol1,nr.11,700506,Iași,Romania,e‐mail:[email protected].


238 Vol.III•Nr.5/2013

bazeazăpepresupunereacă,deșiasociațiilevoluntareale statelorde‐mocratice respectă condițiile transparenței și responsabilității, proce‐selorglobaledeguvernareîncălelipseștelegitimitatea.Modelulasocia‐țiilorstatelordemocraticepoate, launanumitnivel,săsteadrepteta‐lon,daracestaseaflădepartedeadeveniunuluniversalșidesucces.Înalcincileacapitol,A.Follesdalargumenteazăînfavoareauneide‐

mocrații cosmopoliteaxatăpereglementări lamultipleniveluri, regle‐mentări referitoare la responsabilitatea democratică și directa sauindirecta implicare a cetățenilor. În capitolulurmător,C.Gouldadmo‐nestează atitudineaeuforică ademocrațilorprivitoare la dimensiunileglobalealedemocrațieișineglijareanedreaptăacelorregionale.Dintr‐o perspectivămultidimensională, democrația transnațională ar trebui,astfel, să reprezinteun amestecde instituții de guvernare, garantareadrepturiloromului,creareaunornoiformealedemocrațieiregionaleșicomunitățilorregionale. Al șaptelea capitol, semnat deT.Murithi, invocă situațiaNațiunilor

Unite ca agent al democrației globale, idee asupra căreia mai reflec‐taserășiArchibugi,BalduinișiDonati (2000,pp.125‐142). Îndoialasareferitoare la reforma ONU este înlocuită de încrederea în FederațiaMondialăaLumii,dotatăcuinstituțiicivile,naționaleșisupranaționale.Într‐omanierăradicală,aoptaintervențieesteceaaluiB.Frey,încareconjură spectrul stăruitor al guvernului mondial, de obicei respins,acuzatdeutopismchiardecătredemocrațiicosmopolițișiglobali.Într‐unasemeneacontext,elsugereazăoapropiereacetățenilordepoliticileglobaleprinunitățidemocraticefuncționaleșicetățenieadaptată(non‐exclusivă la limitele naționale și mai deschisă către limitele orga‐nizațiilor).Articolul luiM.Koenig‐Archibugiarputeafisintetizatsubformalui

quidproquo,opendulareîntresoluțiilecăiidemocrațieietaticeșicelealedemocrațieiglobale.Bogatașiexuberantaistorieademocrațieina‐ționale (Mihăilescu 2013, pp. 40‐45) și multitudinea teoriilor privindaspectele, normele, valorile saupracticile sale ar trebui valorificate înfavoareanoiidemocrațieiînprocesdenaștere.Lafinal,acestasugerea‐zăolistă(non‐exhaustivă)deșaseposibilecăi,teoriisegmentarecares‐arputeaîncadracusuccesînstandardeledemocraticeglobale.


Vol.III•Nr.5/2013 239

Înalzeceleacapitol,K.Macdonaldapărămodelulinstituționalpluralde scepticismul privind fezabilitatea sistemului democratic global deluareadeciziilor. Înacestsens,atențiasase îndreaptăcătreaspectelerational‐instituționalealeguvernăriiglobale.Fărăsăamintențiireduc‐ționiste,credcăingredientulsăusecretpentruodemocrațieglobalăre‐alizabilăeste investiția înresponsabilitate.Maimult,aceeașiasumpțieparesăfieprezentășiînurmătorulcapitol,undeJ.TallbergșiA.Uhlinelogiazăactivitatea societății civile în creareauneiviitoaredemocrațiiglobale. Prin mecanismele și levierele sale, extinde participarea și,simultan,întăreșteresponsabilitatea.B.S. Chimni evidențiază implicațiile sociale și economice ale demo‐

crației globale. Rezistând reducționismului modelului occidental mo‐dern,elpreferăideeaunuicosmopolitisminsurgentcapabilsăacceptemaimulteșidiferite„modernități”;să lupte împotriva imperialismuluispreastabilibunăstareasocialăglobală;sămenținăstatuldreptinter‐fațăapoliticilorglobale;săcreezeodemocrațiemultistratificată.În al treisprezecelea capitol, intenția lui D. Archibugi constă în a

scoatelaluminălegăturiledintreteoriapăciidemocraticeșidemocrațiaglobală.Dacăarexistaolegăturădenetăgăduitîntrepaceșidemocrație,atunci,pentruaneapropiadedemocrațiaglobală,artrebuisăașteptămcatoatestatelesărenunțe lahaineleșinăravurileautoritare?Cusigu‐ranță,nu.Cutoateacestea,democrațiileactualeartrebuisăprofitedeenormele avantaje internaționale ale lor, în fața statelor autoritare.Chiar dacă lumea nu este decât parțial liberă, scopul dobândirii uneidemocratizăricompletenutrebuienicicândabandonat.Spiritulanaliticalcărți,R.Falk,anunțăînultimulcapitolprea‐multul

caremaitrebuieîndeplinitînnumeledemocrațieiglobale,daradmitecăa depășit deja etapa „imaginărilor utopice”. În pofida unor false pro‐misiunișipericolealedemocrațieiglobale,Falkdovedeșteconștiințăafaptului că, înaceste timpurinoi și schimbătoare,misiunea indivizilor(și, desigur, cea a cercetătorilor) constă în „a acționa, gândi și simțiglobalșinormativ,înciudaaceeacedecidemsăfacemlanivellocalșipersonal”(Falk2012,p.283).Democrațiaglobalăestepusăînevidențăprintensiuneadintreorga‐

nizațiileinternaționaleșiprincipiileșiproceduriledemocratice.Dintr‐operspectivăconfederală,democrațiapoateatingeproporțiiglobaledoar


240 Vol.III•Nr.5/2013

prin intermediul statelormembre ale organizațiilor internaționale. Cucât sunt mai democratice statele, cu atât și instituțiile vor fi maidemocratice.Dintr‐operspectivăfederală,indiferentderegimulpolitica statelor, viitorul democrației globale se află în mâinile instituțiilorinternaționale reformate. Dintr‐o perspectivă policentrică, toți actoriisistemuluiinternaționale(state,organizații,corporații,grupuri,cetățenietc.)influențeazămecanismulglobalaldeciziilor.Mairămânîncămultede făcutpentrudemocrația globală, darprin intensificareamobilizăriisocialeșiacooperăriidintrestate, reformeleorganizațiilor internațio‐naleșicreareadenoireglementări,răsărituluneinoiepociaguvernăriiarputeavenimaicurânddecâtne‐amaștepta.Editorii au sugerat anumite criterii de organizare a capitolelor în

această ordine. Totuși, pemăsură ce cititorul parcurgepaginile, reali‐zeazăcăarfifostposibileșialtecriterii.Depildă,unadintredificultățilereferitoarelacomplexitateademocrațieiglobalăconstăînaspectmeto‐dologice.Democrațiaglobalăar trebui înțeleasăcao teorie „cuprinde‐tot”(“catch‐all”theory)(K.Macdonald,Tallberg,Uhlin)saucaoteoriedetipdivide(“divide‐it”theory)(Koenig‐Archibugi,Chimni)?Din punctul meu de vedere, această carte se relevă aidoma unei

arene Olimpice în care sportivii concurează în același joc sau în unuldiferit.Totuși, ca în cazul JocurilorOlimpice, toți sportivii sunt reunițidedorințe,așteptărișiemoțiisimilare,făcândpartedinaceeașicomu‐nitate, cea a sportului de performanță.Mutatismutandis, autorii caresunt„activi”înacestepaginisuntcercetătoripreocupațideimplicațiileteoretice,instituționale,axiologice,proceduralealedemocrațieiglobale,chiardacădepepozițiicontrare.Launmomentdat,cititorularputeaavea impresia că toți autorii implicați înacestproiecteditorial concu‐rează pentru găsirea celei mai ușoare și sigure căi către democrațiaglobală.Și,pusînsituațiaipoteticăanumiriiunuicâștigător,arfimiratsă descopere că adevăratul câștigător se află înafara paginilor, este elînsuși,cititorul.Fiindocarteextremdecomplexășidebineorganizatădespredemocrațiaglobală, sunt convinsă că, în cazul în carear fi tra‐dusă,publiculștiințificromânescaraprecia‐o.


Vol.III•Nr.5/2013 241

Bibliografie

1. Archibugi, D.,Balduini, S.andDonati, M.(2000),The UnitedNationsasanagencyofglobaldemocracy.ÎnHolden,B.(coord.),GlobalDemocracy:KeyDebates.Routledge,London,125‐142.2. Mihailescu,B.C.(2013).Ideologieșiprogres.RevistadeEconomie

Socială,1,40‐45.3. Falk,R.(2012).ThePromiseandPerilsofGlobalDemocracy.În

Archibugi, D., Koenig‐Archibugi, M. and Marchetti, R. (coord.), GlobalDemocracy.Normative and Empirical Perspectives, Cambridge Univer‐sityPress,Cambridge,274‐284.


242 Vol.III•Nr.5/2013

WHOWILLWININTHENAMEOFGLOBALDEMOCRACY?

GlobalDemocracy.NormativeandEmpiricalPerspectives,Authors:DanieleArchibugi,MathiasKoenig‐Archibugi,RaffaeleMarchetti,

CambridgeUniversityPress,Cambridge,(2012),310p.

DianaMărgărit[1]

In 2012, three well‐known scholars in the field of internationalpolitical theory edited one of the most complex books regarding thetheoretical and empirical aspects of global democracy. Daniele Archi‐bugi is Research Director at theItalian National Research Council, inRome and Professor of Innovation, Governance and Public Policy attheUniversityofLondon,DepartmentofManagement,MathiasKoenig‐Archibugi is Senior Lecturer in Global Politics at London School ofEconomics, while Raffaele Marchetti, Professor of International Rela‐tionsatLUISSUniversityinItaly.R.Marchetti,theauthorofthesecondchapter(thefirstonebeingthe

introduction),defendsthemodeloftheall‐inclusivepoliticalsystemasthe suitable reaction to the new demands of the post‐Westphalianorder.Inthecontextofglobalgovernance,thereshouldbebothglobaldemosandinstitutionalframeworkaccordingtofederalintegration.In the third chapter, T. Macdonald advocates for the model of the

stakeholderdemocracywhichwoulddeterminethedecreaseofcertaininequalitiesandtheincreaseoflegitimacyofdemocraticglobalinstitu‐tions. In response to his eagerness, Th. Christiano, the author of thefourthchapter,agreedtoplaytheroleofthebadwolf,inotherwords,against global democracy. His argument is based on the presumptionthat even though the voluntary associations of the democratic states

[1]DianaMargarit,PhDisAssistantProfessorattheDepartmentofPoliticalScience,

InternationalRelationsandEuropeanStudies,“AlexandruIoanCuza”UniversityfromIasi,Bd.Carol1,no.11,700506,Iasi,Romania,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.5/2013 243

respect the conditions of the transparency and the accountability, theglobalprocessesofgovernancestilllacklegitimacy.Themodelofdemo‐craticstatesassociationsmayatacertainlevelstandasastandard,butthisisfarfrombecomingasuccessfulanduniversalone.Inthefifthchapter,A.Follesdalarguesforacosmopolitandemocracy

based onmulti‐level regulations concerning the democratic accounta‐bilityandthedirectorindirectimplicationofthecitizens.Onechapterlater,C.Gouldvituperatestheeuphoricattitudeofdemocrats towardsthe global dimensions of democracy and the unfair neglect of theregionalones.Fromamultidimensionalperspective, transnationalde‐mocracyshould therefore representamixturebetween institutionsofgovernance, theguaranteeofhumanrights, thecreationofnewformsofregionaldemocracyandregionalcommunities.The seventh chapter, signed by T. Murithi, invokes the case of the

United Nations an agent of global democracy, idea on which Archi‐bugi,BalduiniandDonati(2000,pp.125‐142)previouslyreflected.Hisdoubt concerning theUN reform is replaced by the confidence in theWorld Federation of Nations having civil, national and supranationalinstitutions. In a radicalmanner, the eight’s intervention is that of B.Frey,inwhichheconjuresthehauntingspiritoftheworldgovernment,usually rejected, accused of utopianism even by cosmopolitans andglobaldemocrats.Inthispeculiarcontext,hesuggestsarapprochementofthecitizenstotheglobalpoliticsthroughfunctionaldemocraticunitsandadaptivecitizenship(non‐exclusivetothenationalboundariesandmoreopenedtotheorganizationalones).M.Koenig‐Archibugi’sarticlemightbesummedupasaquidproquo,

aswingingbetweensolutionsonthepathofstate‐democracyandthosefor the global democracy. The rich and exuberant history of nationaldemocracy (Mihailescu 2013, pp. 40‐45) and the array of theoriesconcerning its aspects,norms, valuesorpractices shouldbeexploitedon behalf of the new democracy about to be born. In the end, hesuggests a (non‐exhaustive) list of six possible paths of segmentaltheorieswhichmightsuccessfullyfittheglobaldemocraticstandards.In the tenth chapter, K.Macdonald defends a pluralist institutional

model, against the skepticism regarding the feasibility of the globaldemocracy system of decision making. In this respect, her attention


244 Vol.III•Nr.5/2013

focuses on the rational‐institutional aspects of the global governance.Withoutanyreductionistintentions,Ibelievethathersecretingredientfor a reachable global democracy is the investment in accountability.Moreover,thesameassumptionseemstobepresentedalsointhenextchapterwhereJ.TallbergandA.Uhlinpraisetheactivityofcivilsocietyin the creationof a futureglobaldemocracy.Through itsmechanismsandlevers,itbothexpandsparticipationandenforcesaccountability.B.S. Chimni stresses out the social‐economic implications of global

democracy. Being against the reductionism of the Western modernmodel,hepreferstheideaofaninsurgentcosmopolitanismabletoac‐ceptseveralanddifferent“modernities”;tofightagainstimperialisminordertoestablishtheglobalsocialwelfare;tomaintainthestateasthemaininterfaceofglobalpolicies;tocreateamulti‐layereddemocracy.Inthethirteenthchapter,D.Archibugi’sattemptconsistsinrevealing

theliaisonsbetweenthedemocraticpeacetheoryandglobaldemocra‐cy.Ifthereisanundeniablelinkbetweenpeaceanddemocracy,then,inordertoseeusapproachingtoglobaldemocracy,shouldwewaitforallstates to giveup their authoritarian clothesandhabits?Certainlynot.Still, nowadays democracies should profit from their enormous inter‐national advantages over the authoritarian states. Even though theworldisstillpartiallyfree,thegoalofcompletedemocratizationshouldneverbeabandoned.Theanalyticalspiritofthebook,R.Falk,announcesinthelastchap‐

ter the much more that has to be done for global democracy, butappreciatesthatitalreadysurpassedthephaseof“utopianimageries”.Despite some false promises and perils of global democracy, Falkproves the consciousness of the fact that in these new and changingtimes,theindividuals’mission(andofcourseofthescholars)is“toact,think and feel globally and normatively, whatever we decide to dolocallyandpersonally”(Falk2012,p.283).Globaldemocracy isput into the light throughthe tensionbetween

internationalorganizationsanddemocraticprinciplesandprocedures.From a confederal point of view, democracy can reach global dimen‐sions only through the member states of the international organiza‐tions.Themoredemocratic thestates, themoredemocratic the inter‐national institutions. From a federal point of view, no matter the


Vol.III•Nr.5/2013 245

politicalregimesofthestates, the futureofglobaldemocracy is in thehandsof reformed international institutions.Fromapolycentricpointofview,alltheactorsoftheinternationalsystem(states,organizations,corporations, groups, citizens and so on) influence the global me‐chanismofdecisions.Thereisstillmuchtobedonefortheglobaldemo‐cracy, but through the intensification of social mobilization and thecooperation between states, the reforms of the international organi‐zationsandthecreationofnewregulations, therisingofaneweraofthegovernancemaycomesoonerthanexpected.The editors suggested some criteria for organizing the chapters in

that certain order.However, as soon as the reader passes through itspages, he realizes that there could also be stressed out other criteria.For instance, one of the difficulties in perceiving the complexity ofglobal democracy consists in methodological aspects. Should globaldemocracy be understood as a “catch‐all” theory (K. Macdonald, Tal‐lberg,Uhlin)orasa“divide‐it”theory(Koenig‐Archibugi,Chimni)?Inmy eyes, this particular book reveals itself as an Olympic arena

whereplayerscompeteinthesamegameorinadifferentone.Still,asinOlympicGames,all thecompetitorsaregatheredbysimilardesires,expectationsandemotions,beingpartofonesamecommunity,namelythat of high performance sport. Mutatis mutandis the authors who“perform” in thepagesof thisbookarescholarspreoccupiedwith thetheoretical, institutional, axiological, procedural implications of theglobaldemocracy,betheyfororagainstit.Atacertainpoint,thereadermight be under the impression that all the authors involved in thiseditorial project are competing for finding the easiest and the safestpathtowardglobaldemocracy.Andifputinthesituationofnamingthewinnerofthiscompetition,hewouldbeastonishedtodiscoverthattherealwinner is outside of the pages, it is him‐the reader. By being anextremelycomplexandwell‐organizedbookonglobaldemocracy,Iamconvincedthatifbeittranslated,theRomanianscientificpublicwouldappreciateit.


246 Vol.III•Nr.5/2013

References

1. Archibugi,D.,Balduini,S.andDonati,M.(2000),TheUnitedNat‐ions as an agency of global democracy.InHolden, B. (Ed.),GlobalDe‐mocracy:KeyDebates.Routledge,London,125‐142.2. Mihailescu,B.C.(2013). IdeologyandProgress. JournalofSocial

Economy,1,40‐45.3. Falk,R.(2012).ThePromiseandPerilsofGlobalDemocracy.In

Archibugi, D., Koenig‐Archibugi, M. and Marchetti, R. (Eds.), GlobalDemocracy.Normative and Empirical Perspectives, Cambridge Univer‐sityPress,Cambridge,274‐284.


Vol.III•Nr.5/2013 247

RECOMANDĂRIPENTRUAUTORI

Autoriivoraveaînvedereaudienţainterdisciplinarăşimultinaţionalăatuncicândîşiredacteazăcontribuţia.Trebuieavuteînvedereimplicaţiileanalizeipentrucititoriidinaltedomenii,alteţărişialtediscipline.Prezentareastereotipizantăaindivizilorşiagrupurilorsocialevafievitată.

Scop:RevistadeEconomieSocialăsedoreşteafiuncadrudepromovare,reflecţieşi dezbatere a temelor de interes pentru domeniul economiei sociale. Articolele şistudiilepublicatevorreflectaaspecteteoreticeşipractice,experienţelocale,naţionaleşi transnaţionale. Revista încurajează abordări inovatoare inter şi transdisciplinarepentrudezvoltareaeconomiei sociale, reunindperspective teoreticedinmediul aca‐demicşidecercetarecuperspectivelepracticealeorganizaţiilorprofitsinon‐profit,aleexperţilordinîntreprinderilesocialeşiadministraţie.

Articolelevorconţinenumărulspecificatdecuvinte,inclusivrezumatul,cuvintelecheie,noteleşibibliografia,înfuncţiedetipularticolului:

1.Pentrustudiiteoretice:5000‐7000cuvinte2.Pentrustudiiempirice:5000‐7000cuvinte3.Pentrudescrierideexperienţeşibunepractici:1800‐2200cuvinte4.Pentrurecenzii:800‐1200cuvinte

Estededorit ca textul sănumai fi fostpublicatsau trimis sprepublicare înaltăparte.Dacăautorulareunarticolînruditpublicat,vaspecificaacestlucru.

Autorulvarespectaîndrumăriletehnice,datelelimitadetrimitereaarticolelor/stu‐diilor (15 ianuarie,01aprilie,15 iunie,1septembrie şi1noiembrie)şideretri‐mitereaacestoraîntermendeosăptămânădupăprimireaopiniilordinpeer‐review.

Pentruaasiguraprocesuldepeer‐review,autoriisuntrugaţisătrimităarticolulînlimbaromnăşiînlimbaengleză,îndouăfişiereacâtedouăexemplare,dincarecâteunul fără datele de identificare şi fără vreun reper cu privire la autorul acelei con‐tribuţii.

Este încurajată citarea articolelor din publicaţii cotate ISI şi/sau recunoscute decătreCNCSIS/CNCS,respectivdinnumereanterioarealeacesteireviste.Articolelevorfitrimiseinformatelectronic,cafișierataşat,laadresa:[email protected].

Suntbinevenitecontribuţiilecarereflectăstudiişicercetărirealizatedeautori înultimaperioadăpeurmătoareleteme:

a. istoriaşioriginileeconomieisociale;b. solidaritatesocialăşiantreprenoriat;c. democraţieparticipativă/activecitizenship;d. justiţiesocială;e. incluziunesocială;f. liberalismşisolidaritatecreştină;g. bineleindividual–binelesocial;


248 Vol.III•Nr.5/2013

h. responsabilitateindividuală–responsabilitatesocială;i. autonomieindividuală–socială;j. conflicteşicooperaresocietală;k. formedeeconomiesocialăşipractici;l. familia–caunitateastructuriisociale;m. mişcareacooperatistăeuropeanăcontemporană;n. dezvoltareadurabilă;o. luptaîmpotrivasărăciei;p. coeziunesocială;q. ocuparedeplină;r. vulnerabilitateşigrupurivulnerabile;s. experienţelocale,regionaleşinaţionaleîndomeniialeeconomieisociale;t. experienţeşipracticideformareîndomeniialeeconomieisociale;u. altetemedeinterespentrudomeniuleconomieisociale.

StructuraarticolelorAutorii sunt rugaţi să urmeze următoarele indicaţii cu privire la structura arti‐

colelor: TITLU:Cambria,14,literemari,centrat; Prenumeşinume:aliniatdreapta,Cambria,12; Date de contact (la subsol, câte o notă pentru fiecare autor): titlul acade‐

mic/poziţia înorganizaţie,denumireadepartamentului şi a instituţiei, adresade co‐respondenţă,număruldetelefon,e‐mail(Cambria,9); Rezumat:150‐200decuvinte, înacordcustructurademai jos,Cambria10,1

rând; Cuvintecheie:între3şi8,Cambria10,aliniatdreapta,italic; Textul:Cambria12,1,5rânduri; Mulţumiri(eventuale); Contribuţiaautorilorlaredactareaarticolului; Note; Bibliografie(references); Unscurtcurriculumvitae,precizândprincipalelecontribuţiiștiinţificealeauto‐

rului,altepublicaţii.Tabelele şi figurile pot fi inserate in text sau prezentate câte unul pe pagină la

sfârşitularticolului,cutitlu,numerotate,cuprecizareasursei.

StructurarezumatelorPentrustudiiempirice/experimentale:1.Temaşiobiectivulcercetării.2.Metodologiadecercetare3.Caracteristicialeparticipanţilorlastudiu/alecomunităţiistudiate4.Rezultateleobţinutesauestimate.5.Concluzia,cuimplicaţiileşiaplicaţiilerezultatelor.Pentrusinteze/studiiteoretice:1.Temastudiului.2.Perspectivateoreticădelacareporneştestudiul;obiectivulstudiului.


Vol.III•Nr.5/2013 249

3.Surseleutilizate(ex:bazededate,tipuldeliteraturăanalizată,eventualcriteriiledeselecţieaacesteia).

4.Concluziileprincipalelacares‐aajunsînurmaanalizei/sintezeiteoretice.

Pentruprezentareadeexperienţe:1.Tipuldeexperienţă.2.Caracteristicilealeorganizaţiei/acţiuniiprezentate3.Aspectelenoi/pozitivedinrespectivaexperienţă

4.Posibileîntrebări/sugestiipentrustudii/experienţeviitoare

StilultextuluiAutoriisuntrugaţisăurmezeurmătoareleindicaţiicuprivirelastilultextului: Utilizaţivariantabritanicăalimbiiengleze. Primultitlusescriecubold,primaliteracumajusculeşialiniatlastânga. Numerotaţiparagrafelesausecţiunilecucifrearabe.Evitaţiparagrafelefoarte

scurtesauformatedintr‐opropoziţie. Utilizaţiboldîntextdoarpentrusubtitluri(numerotate,alineat). Pentrusublinieriîntext,utilizaţicaractereitalice. In textulprincipal,numeralelede launu la zece trebuie scrise în cuvinte,dar

pentrunumerelemaimaritrebuieutilizatecifrele(ex.:11,23,264) Toateacronimeletrebuiescriseînîntregimeprimadată,chiarşicelecaresunt

foartedesutilizate(ex.:UK,EUetc.) Scrieţiprocent(nu%!)cuexcepţiaparantezelorilustrative. Intretextuldinstângaşisemneledepunctuaţienuselasăspaţiu.

CitareaşibibliografiaÎn text, daţi numele de familie al autorului, anul apariţiei cărţii şi pagina (dacă

există)întreparanteze(Cole1992,p.251).Pentru referinţe care au între unu şi trei autori, trebuie menţionaţi toţi (Cole,

GreenşiBlack2003).Pentru referinţe cu patru sau mai mulţi autori se utilizează următoarea formă

(Coleş.a.2003).IMP: toţiautoriivor trebuimenţionaţi labibliografie (nusepermite trimiterede

genuletal.!)Lista completă a referinţelor citate, aranjate în ordine alfabetică a numelor de

familie,vatrebuiscrisăla1.5rânduri,lasfârşitularticolului,înurmătoareaformă:

1. Cole, T. (1992). The Journey of Life. A Cultura History of Aging in America.CambridgeUniversityPress,Cambridge.

2.Elder,G.H.andClipp,E.C.(1988).Wartimelossesandsocialbonding:influencesacross40yearsinmen’slives.Psychiatry,51(1),177‐198.

3.Ruth,J.‐E.andOberg,P.(1996),Waysoflife:oldageinlifehistoryperspective.InBirren, J.E., Kenyon, G., Ruth, J.‐E., Schroots, J.F.F. and Svensson, T. (Eds),AgingandBiografy:ExplorationsinAdultDevelopment.Springer,NewYork,167‐186.

Trimiterileladocumentelegislativevorrespectaurmătoareaformă:Intext:denumireacunoscutăadocumentuluişicoduldeidentificare(Com(2007)

332Final)saudenumireacunoscutăşianul:Legeaasistenteisociale(2011);Labibliografie:Emitent.An.Titluldocumentului.Coduldeidentificare.Publicatin

......sauDisponibilla:....;Consultatladatade:...........


250 Vol.III•Nr.5/2013

Serespectăurmătoarele: Autoriisuntrugaţisăreducălaminimtrimiterilelalucrărinepublicatesaucare

urmeazăsăfieprezentatelaconferinţe,pentrucăsuntdificildegăsitdecătrecititori.Dacăseopteazăpentruastfeldetrimiteri,sevaindica:titlulconferinţei,organizatorul,loculşidatalacarevafisusţinutăprezentarea. Titlurile de Cărţi şi Reviste sunt Scrise cu Caractere Italice, Tile Case. (fiecare

cuvântculiterămare). TitluriledeLucrări,articoleşicapitoledincărţisescriutipsencencecase(doar

primulcuvântcumajusculă)fărăcaractereitalice.

Seutilizează(Eds./coord.)şi(Ed./coord.)acoloundeestecazul.

Citareapaginilordeinternetsauapublicaţiiloronline

Menţionaţiautorul,data, titlul, instituţiacareapublicatsaunumeleceleicaregăzduieştelucrarea,asemeniuneipublicaţiitipărite.Apoispecificaţi:Disponibilonlinela…….sauAdresacompletadeinternet[dataaccesării].

Tabele

Tabeleletrebuieinserateintext,numerotateconsecutiv,cuprecizareasursei. Dimensiunile trebuie să se potrivească încadrării într‐o pagină de 190mm x

130mm. Titlultrebuiescrisînainteatabelului,cuprimaliterămare,cucaractereitalice. Conţinutul tabelului: numele rândurilor/coloanelor se scriu cu prima literă

mare. Sunt preferate titlurile scurte. Detaliile tehnice sau metodologice (cum ar fieşantionul,tipuldestatistică)artrebuidescriseîndenumiresauînnotecuprivirelatable.Seutilizeazădoarodecimală.

Figurile

Se trimit inserate in text sau pe pagini separate, numerotate consecutiv şidenumite. Capturilevorfiînfişiereseparate. Ininteriorultextuluimenţionaţiloculaproximativaltabelelorşialfigurilor.

Copyright: Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, auto‐rului (autorilor). Autorul care trimite unmanuscris (care este indicat pentru cores‐pondenţă, în cazul semnăriide cătremaimulţi autori) are responsabilitateadea seasiguracatrimitereasprepublicare/publicareaafostîncuviinţatădetoţiautorii.Estedeasemenearesponsabilitateaautoruluideaprimiacceptulinstituţieideprovenienţăpentrupublicare,dacaacesta îiestesolicitat.Corespondenţa legatădeunmanuscrisvafipurtatăcuautorulcarevatrimitetextul,dacanuexistăspecificată,delaînceput,oaltăsolicitaredinparteasemnatarilorarticolului.


Vol.III•Nr.5/2013 251

RECOMMENDATIONSFORAUTHORS

Theauthorsshouldtakeintoconsiderationtheinterdisciplinaryandmultinationaladdressabilitywhentheywritetheirworks.Theyshouldalsotakeintoconsiderationtheimplicationsoftheanalysisforthereadersfromotherstudyareas,othercountriesand other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groupsshouldbeavoided.

The articles will contain the specified number of words including the abstract,keywords,notesandreferences:

1.Fortheoreticalstudies:5000‐7000words2.Forempiricalstudies:5000‐7000words3.Fordescribedexperiencesandbestpractices:1800‐2200words4.Forbookreviews:800‐1200words

Thetextshouldnothavealreadybeenpublishedorsenttoanotherpublication.Iftheauthorhasasimilararticlepublished,he/sheshouldspecifythis.

Thetextshouldrespectthetechnicalrecommendations.

Theauthorsshouldrespectthedeadlinesfor:‐paperssubmissions(15thJanuary,01thApril,15thJune,1thSeptemberand1th

November)‐andforsubmittingthereviewedpapers(oneweekafterpeer‐reviewfeedback).

It is encouraged the quotation of the articles from the ISI publications, fromjournalsapprovedbyCNCSIS/CNCS)andfromothervolumesofthepublication.

Articleswillbesentelectronicallyasanattachmentto:[email protected] order to ensure the peer‐review process, the authors are asked to send the

article in Romanian and in English Languages, in two copies each, of which onewithouttheidentificationdataandwithoutanyclueregardingthearticle’sauthor.

We welcome articles that reflect the studies and researches conducted by theauthorsinrecentyearsonthefollowingtopics:

a.thehistoryandoriginsofthesocialeconomy;b.socialsolidarityandentrepreneurship;c.participatorydemocracy/activecitizenship;d.socialjustice;e.socialinclusion;f.liberalismandChristiansolidarity;g.individualwelfare‐socialwelfare;h.individualresponsibility–socialresponsibility;i.personalautonomy–socialautonomy;j.societalconflictsandcooperation;k.formsofsocialeconomyandpractices;l.family‐asaunitofsocialstructure;m.contemporaryEuropeancooperativemovement;b.sustainabledevelopment;


252 Vol.III•Nr.5/2013

o.fightagainstpoverty;p.socialcohesion;q.fullemployment;r.vulnerabilityandvulnerablegroups;s.experiencesoflocal,regionalandnationalsocialeconomy;t.experienceandtrainingpracticesofthesocialeconomy;u.othertopicsofinteresttosocialeconomy.

StructureofarticleTheauthorsareasked torespect the following indicationsregarding thearticles’

structure: TITLE:Cambria,14,centred,uppercase; Nameandsurname(Cambria12,rightalign); Contactdetails–asfootnote,oneforeachauthor‐academictitle,thenameof

thedepartmentandoftheinstitution,correspondenceaddress,phonenumber,e‐mailaddress(Cambria9);

Abstract:150–200words,Cambria,10,1; Keywords:between3and8,Cambria,10,rightalign,it; Themaintext:Cambria,12,linespacing1.5,justified; Acknowledgments(ifneeded); Theauthor’scontributiontothearticle; Notes; References; A short CVwith themain scientific contributions of the author, other publi‐

cations.Thetablesandtheimagesshouldbepresentedonebyoneonthepageattheend

ofthearticle,withtitle,numberingandthesource.

StructureofabstractsForempirical/experimentalmanuscripts:1.Themeandobjectiveresearch.2.Researchmethodology3.Characteristicsofparticipantsinthestudy/studiedcommunity4.Approximateorexpectedresults.5.Concludeswithimplicationsandapplicationsresults.

Forsynthesis/theoreticalstudies:1.Themestudy.2.Theoreticalperspectivefromwhichstartsthestudy,theobjectiveofthestudy.3.Thesourcesused(egdatabases, the typeof literaturereview,possiblecriteria

forselectingit).4.Themainconclusionsreachedintheanalysis/synthesistheory.

Forthepresentationofexperiences:1.Typeofexperience.2.Characteristicsoftheorganization/actionset3.Newissues/positiveexperience4.Possiblequestions/suggestionsforfuturestudies/futureexperiences.


Vol.III•Nr.5/2013 253

TextstyleThe authors are asked to take into consideration the following indications

regardingthetext’sstyle: FortheEnglishlanguageusetheBritishstyle; The first title should be written with bold, the first letter is capital and left

aligned; Number theparagraphsor thesectionswithArabnumbers.Avoidveryshort

paragraphsoronesentenceparagraph; Useboldintextonlyforsubtitles(numbered,aligned); Forunderlininguseitaliccharacters; Inthemaintext,thenumeralsfromonetotenshouldbewritteninwords,but

forhighernumbersshouldbeusednumbers(e.g.11,23,264); Alltheacronymsshouldbewrittenfullyforthefirsttime,eventhosethatare

usedreallyoften(e.g.UK,EUetc); Footnotes are allowed only for details and technical information (including

statisticaldata); Write‘percent’(not%!)withtheexceptionofillustrativebrackets; Donotleaveemptyspacesbetweentextandpunctuation.

QuotationandbibliographyWrite theauthor’s surname, theyearof thebook’sapparitionand thepage (if it

exists)betweenbrackets,inthetext(Cole1992,p.251).Forreferencesthathavebetweenoneandthreeauthors,shouldbeallmentioned

(Cole,GreenandBlack2003).For referenceswith fourormore authors shouldbeused the following formula:

(Coleetal.2003).IMP: every author should bementioned in the bibliography (it is not allowed a

styleasthis:etal!).

The complete list of the quoted references, arranged in alphabetical order bysurnamesshouldbewrittenwith1.5 linespacing,attheendofthearticle,usingthefollowingstyle:

1. Cole, T. (1992). The Journey of Life. A Cultural History of Aging in America.CambridgeUniversityPress,Cambridge.

2. Elder,G.H.andClipp,E.C.(1988).Wartimelossesandsocialbonding:influencesacross40yearsinmen’slives.Psychiatry,51(1),177‐198.

3. Ruth,J.‐E.andOberg,P.(1996),Waysoflife:oldageinlifehistoryperspective.InBirren,J.E.,Kenyon,G.,Ruth,J.‐E.,Schroots,J.F.F.andSvensson,T.(Eds.),AgingandBiografy:ExplorationsinAdultDevelopment.Springer,NewYork,167‐186.

Forreferencesonlaws:Please indicate, inside text: the known title of document and the identification

code: (Com(2007)332Final)or theknown titleofdocumentandyear:Socialassis‐tancelaw(2011);

Onreferences:Theauthor/the institution thatpublishedor thenameof thehostinstitution.Thedate/year.Thetitle. Identificationcode.Published in .....orAvailableat:....[thedateofthepage’svisit].


254 Vol.III•Nr.5/2013

Thefollowingindicationsshouldberespected: The authors are asked to reduce atminimum the references to unpublished

worksorthatwhicharetobepresentedatconferences,astheyaredifficulttofindbyreaders.Ifthistypeofreferenceisused,youshouldindicate:theconference’stitle,theorganiser,theplaceandthedateatwhichtheworkwillbepresented.

TitlesofBooksandMagazinesareWrittenwithItalics,TileCase(eachwordwithcapital).

TheWorksTitles,articlesandchaptersshouldbewrittenusingsentencecase(onlythefirstlettercapital)withoutitalics.

Youshoulduse(Eds./coord)and(Ed./coord)….wherenecessary

Internetpagesoronlinepublicationsquotation Mention the author, the date, the title, the institution that published or the

nameofthehostinstitution,asthesameasaprintedpublication. Thenspecify:Availableonlineat…..ortheCompleteinternetaddress[thedate

ofthepage’svisit]

Tables The tablesshouldbe in textorpresentedonseparatepagesat theendof the

paper,consecutivelynumberedandyoushouldwritethesource. Thedimensionsshouldfitthedimensionsofapageof228x152mm(ofwhich

thetexttakes184x114mm). Thetitleshouldbewrittenbeforethetable,withthefirstlettercapital,italics. The content of the table: the names of the rows/columns should be written

withthefirstlettercapital.Shorttitlesarepreferred.Thetechnicalormethodologicaldetails(forexample,thesample,typeofstatistics)shouldbedescribedinthenameorinthenotesregardingthetables.Onlyonedecimalshouldbeused.

Images Thereferencesaremadeonseparatepages,consecutivelynumbered. Thecaptionsshouldbeinseparatefiles. Insideofthetextyoushouldmentiontheapproximateplaceofthetablesand

images.

Copyright: Submissionof amanuscript implies that theworkdescribedhasnotbeen published before (except in the form of an abstract or as part of a publishedlecture, or thesis), that it is not under consideration for publication elsewhere. Theauthor(authors)has(have)thefullresponsibilityofthearticles’content.Thesubmit‐ting(Corresponding)authorisresponsibleforensuringthatthearticle'spublicationhasbeenapprovedbyalltheothercoauthors.Itisalsotheauthors'responsibilitytoensurethatthearticlesemanatingfromaparticularinstitutionaresubmittedwiththeapproval of the necessary institution. Only an acknowledgment from the editorialofficeofficiallyestablishesthedateofreceipt.Furthercorrespondenceandproofswillbesenttothecorrespondingauthor(s)beforepublicationunlessotherwiseindicated.

Documents

ofprofitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2013/12/RES-nr.-5_2013.pdf · Nations Development Programme Romania, in the project: “Social Economy model in Romania”, Hamangiu Publishing