NAFTA; MERCOSUR;

ORGANIZAŢII ŞI INSTITUŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

NAFTA EXTINDEREA SPRE SUD

CUPRINS I NAFTA ndash Necesitate evolutie rol 11 Acordul Nord-American de Comert Liber

12 NAFTA ndash Proces dinamic si contradictoriu13 Structura institutionala a NAFTA14 Continutul si prevederile comerciale ale Acordului15 Oportunitatea aparitiei NAFTA16 Extinderea NAFTA spre Sud17 Aprecieri privind activitatea NAFTA Date statistice18 Grafice privind situatia schimburilor comerciale19 NAFTA si MERCOSUR ndash analiza comparativa110 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UE111 Concluzii112 NAFTA intre sperante si realitati

I NAFTA ndash necesitate evolutie rol

Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii aflate si ele in astfel de raporturi

Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani Cu toate acestea cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX din 1854 pana in 1866 pana in 1988 nu au existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect

In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada ndash SUA la initiativa Canadei care s-a amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber)

NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor libere avand mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA)

Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale

Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb ca o alternativa la cea vest-europeana pentru a contrabalansa evolutia acesteia

Deci initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de Uniunea Europeana datorita adancirii procesului de integrare

NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire in special din partea SUA fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de GATT ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii (servicii dreptul de proprietate agricultura investitii)

SUA sustinator inflacarat al multilateralismului si clauzei natiunii celei mai favorizate au ajuns la concluzia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale

11 Acordul Nord - American de Comert Liber

Acordul privind formarea organizatiei internationale NAFTA (North American Free Trade Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre SUA Canada si Mexic

Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 tari in noiembrie 1993 Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994

NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $ cu perspectiva extinderii si mai spre sudul continentului american o suprafata de 213 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula Yucatan

Aceasta grupare de integrare orienteaza procesul de regionalizare pe axa Nord ndash Sud respectiv tari dezvoltate ndash tari in curs de dezvoltare

Acest Acord este un conglomerat eterogen de state inegale ca putere economica potential si oferta

Inca din faza negocierilor NAFTA s-a bazat pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA si Canada respectiv SUA si Mexic

Negocierile privind incheierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul Rundei Uruguay a GATT

Concordanta temporala dintre cele doua acorduri este simbolica si sublinia z a procesul simultan al celor doua tendinte ale comertului international regionalismul la scara zonala si multilateralismul la scara planetara

Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele Eliminarea barierelor comerciale Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export Protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea conflictelor Stimularea cooperarii trilaterale regionale si multilaterale

12 NAFTA ndash Proces dinamic si contradictoriu

La aparitia sa NAFTA a avut mai multe semnificatii

A reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii in pofida vechilor ei conceptii despre multilateralitate

Este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe locuitor foarte mari ndash SUA ndash si doua tari cu un potential diferit ndash Canada ndash o tara dezvoltata dar cu un potential economic mai mic si Mexic - o tara cu economie in dezvoltare cu diferente economice majore comparativ cu celelalte doua state

Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai scazut unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S

Aceasta zona reuneste economii cu stadii de dezvoltare diferite cu noi perspective in comertul regional international

Domeniile vizate de NAFTA sunt urmatoarele

- comertul cu bunuri materiale- comertul cu servicii- investitiile directe de capital-liberalizare- regulile de concurenta- aspecte privitoare la protectia mediului

Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin

promovarea competitiei loiale cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare cunoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si solutionarea eventualelor controverse stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale in perspectiva aderarii la Tratat si a altor tari din regiune

13 Structura institutionala a NAFTA

Cele şapte instituţii (conduse de reprezentanţi ai tuturor celor trei ţări membre) pe care se bazează NAFTA sunt1 Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission)2 Comitetele NAFTA şi grupurile de lucru3 Secretariatul NAFTA4 Comisia pentru Cooperare icircn Domeniul Muncii5 Comisia pentru Cooperare icircn Domeniul Mediului Icircnconjurător (CEC)6 Banca Nord-Americană de Dezvoltare (NADB)7 Comisia pentru cooperare cu statele vecine icircn domeniul mediului icircnconjurător (BECC)

Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole) dupa cum urmeazaPartea I Dispozitii generalePartea II a Comertul cu produsePartea III a Obstacole si tehnici comercialePartea IV a Piete publicePartea V a Investitii servicii si probleme conexePartea VI a Proprietatea intelectualaPartea VII a Dispozitii administrative si institutionalePartea VIII a Alte dispozitii

Prevederile documentului se refera la 7 domenii importante de activitate accesul pe piete reguli de origine reglementari comerciale comertul cu servicii investitii reguli pentru asigurarea proprietatii intelectuale si solutionarea controverselor In cele 22 de capitole si 9 anexe Tratatul de Comert Liber reglementeaza derularea tranzactiilor comerciale dintre SUA Canada si Mexic in perspectiva eliminarii barierelor tarifare si netarifare

14 Continutul si prevederile comerciale ale NAFTA

Scopul acestui acord este liberalizarea in 10 ani a comertului cu produse si servicii prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre parti si liberalizarea investitiilor intra-zonale

Potrivit prevederilor Tratatului taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produselor industriale in 10 ani pentru servicii si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse sensibile cum sunt cele agricole si textile

NAFTA asigura reducerea sau suspendarea taxelor vamale intre tarile membre dar fiecare dintre acestea mentine o politica diferentiata un tarif vamal si masuri protectioniste si restrictive in relatiile cu tertii

Pentru Mexic agricultura a reprezentat un domeniul sensibil si de aceea a fost negociat un acord separat cu SUA si un altul cu Canada

Marfurile de import provenite din celelalte doua natiuni vor avea acelasi regim ca si bunurile nationale

Potrivit prevederilor Tratatului taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produselor industriale in 10 ani pentru servicii si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse denumite sensibile inclusiv textile si agricole

Fiecare membru va excepta unele activitati de la aplicarea acestui acord Canadienii vor excepta domeniul publicatiilor prin controlul proprietatii SUA a cerut ca miscarea libera a persoanelor cu exceptia profesionistilor si managerilor sa nu fie permisa pentru ca se temea sa nu fie coplesita de saracii din Mexic Guvernul mexican isi rezerva dreptul de a controla sistemul de cai ferate electricitatea petrochimia de baza si industria petroliera

Impactul creari NAFTA a fost mai important pentru Mexic decat pentru SUA pentru ca a dus la crearea de noi locuri de munca Aici productia industriala nu s-a bazat pe tehnologii foarte performante si a oferit o mare oportunitate pentru companiile straine in relatia productivitate - cost de productie

Scopul tarilor participante este sa promoveze perfectionarea structurilor economice ale tarilor participante cresterea economica prin expansiunea comertului si a oportunitatilor investitionale cresterea competitivitatii internationale cu respectarea asigurarii si conservarii protectiei mediului dezvoltarea economica sustinuta protejarea dezvoltarea si respectarea drepturilor fortei de munca consolidarea relatiilor privilegiate de prietenie si cooperare intre tarile membre si promovarea dezvoltarii durabile sa contribuie la progresul si dezvoltarea armonioasa a comertului mondial precum si extinderea cooperarii internationale crearea unei piete mai vaste si mai sigura pentru produsele si serviciile realizate pe teritoriile statelor membre reducerea incidentelor distorsiunilor comerciale stabilirea unor reglementari clare si mutual avantajoase a schimburilor comerciale asigurarea unui mediu comercial previzibil si favorabil investitiilor stimularea competitivitatii intreprinderilor proprii pe piata internationala favorizeze creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care fac obiectul dreprtului de proprietate intelectuala crearea unor noi posibilitati de angajare si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii vietii pe teritoriile statelor membre

Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele consolidarea stabilitatii economice in regiune sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane si canadiene in competitie cu cele europene asiatice prin folosirea mainii de lucru ieftine mexicane cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca indeosebi in Mexic dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii straine directe atat de pe pietele SUA si Canadei cat si in general de pe pietele internationale potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a consolida statutul de stat federal sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului

15 Oportunitatea aparitiei NAFTA

Accesul tot mai liber la piata stabilirea unor reguli explicite asupra comertului si investitiilor straine directe au facut din NAFTA o regiune foarte atractiva pentru membrii sai dar si pentru companiile multinationale din afara zonei

Cei care vor avea de castigat de pe urma crearii NAFTA vor fi cei care beneficiaza de tehnologie si capital si bineinteles consumatorii Inca de la creare NAFTA a avut un impact semnificativ

Criterii de aderare disciplina bugetara stabilitatea preturilor datoria externa stabilitatea monedei politici liberale stabilitatea veniturilor obtinute din taxe vamale democratie functionala

In vederea crearii unei zone de comert liber s-a pus accent pe inlaturarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor netarifare in calea comertului cu marfuri intre tarile membre

Sectoarele cele mai afectate de intrarea in vigoare a Tratatului sunt in special cele aferente produselor pentru care au fost eliminate tarifele vamale intre tarile semnatare in conditiile mentinerii de taxe vamale ridicate fata de terti (industria de textile automobile masini-unelte produse agricole) In primii ani de functionare efectele NAFTA au fost vizibile comertul intre cei trei membri a inregistrat o evolutie dinamica Chiar daca la inceput obiectivele propuse nu au condus la rezultatele asteptata prin declansarea crizei monetare din Mexic incetinirea cresterii economice prin declinul comertului intre state si evolutia alarmanta a somajului in Canada precum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la adresa NAFTA care a fost considerata de unii opozanti la ideea liberalizarii cauza tuturor evenimentelor economice negative

Chiar si in aceste situatii economice o analiza detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si demonstreaza ca NAFTA nu a constituit o cauza a declinului economic in regiune ci o solutie a revigorarii cresterii economice ca fluxurile comerciale au crescut mai repede la produsele aflate sub incidenta aranjamentelor de liber schimb factorul esential al relansarii economiei Mexicului

Dar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit spiritele si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o greseala In fiecare zi volumul schimburilor trilaterale dintre tarile Acordului se ridica la aproape 17 miliarde USD

16 EXTINDEREA NAFTA SPRE SUD

Mai multe state latino-americane si-au manifestat interesul de a adera la NAFTA SUA preconizeaza atragerea in cadrul acestei zone si a celorlalte tari din America Centrala America Latina si Caraibe exceptand Cuba intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat

Cu prilejul Summit-ului de la Miami din decembrie 1994 s-a hotarat crearea unei zone de liber schimb care sa cuprinda cele doua continente (870 de milioane de locuitori) pana in anul 2005 cu numele de Zona de Comert Liber a Americilor ndash Free Trade Areas of the Americas sau FTAA dar de atunci progresele inregistrate au fost foarte discrete

Cei 34 de sefi de state si de guverne au pledat pentru necesitatea extinderii acordurilor economice la nivelul intregii emisfere vestice prin intarirea democratiei dialog politic stabilitate economica progres in justitia sociala deschidere comerciala si impulsionarea procesului de integrare din zona In 1995 pozitia SUA fata de extinderea NAFTA era destul de neclara pentru ca administratia Clinton a dat uitarii dorinta de a extinde Acordul in toata America Latina Negocierile pentru integrarea economica si comerciala a Americii de Nord si de Sud urmau sa se incheie in 2005 pentru ca in 2010 sa se contureze o zona de comert liber Asia-Pacific

Initiativa acestui proiect extrem de ambitios este benefica intrucat va determina cresterea bunastarii pe cele doua continente prin liberalizarea comertului promovarea investitiilor si reducerea datoriilor

Chile a negociat inca de la crearea gruparii un acord cu NAFTA Multe din state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale Remarcand succesele inregistrate de Mexic in special in relatia cu SUA multe tari in curs de dezvoltare sprijina aceasta idee

17 Aprecieri privind activitatea NAFTA Date statistice

Perceputa initial ca o casatorie imposibila intre bogati si saraci NAFTA a devenit un succes rasunator NAFTa s-a dovedit a fi o sursa de beneficii durabile pentru fiecare dintre parteneri

Aceasta tendinta se va extinde la scara mult mai larga daca va fi pus in aplicare liberul schimb intre tarile membre NAFTA si cele ale Americii Latine

Comertul reciproc intre cei trei membri a devenit treptat mult mai liberalizat Schimburile comerciale si investitiile directe intraregionale au crescut depasind chiar si cele mai optimiste asteptari

Fiecare stat membru a inregistrat cresteri economice de o amploare fara precedent de la an la an ca efect al dezvoltarii schimburilor comerciale

Pentru Canada SUA reprezinta cel mai important partener comercial cu care deruleaza peste doua treimi din importurile si exporturile sale 866 din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor NAFTA

La nivel bilateral SUA si Canada dezvolta cele mai importante relatii pe plan mondial In cazul relatiilor comerciale intre SUA si Canada situatia a continuat sa fie aceeasi dinaintea crearii NAFTA cu mentiunea ca aproape toate schimburile de marfuri intre cele doua tari sunt in prezent scutite de taxe vamale

Mexicul se bucura deja de o relatie speciala cu SUA si reprezinta cel de-al doilea partener comercial al acestora Pentru Mexic SUA constituie principalul partener comercial in timp ce schimburile economice Canada ndash Mexic sunt mai reduse ca amploare

Schimburile comerciale ale SUA cu Mexicul le depasesc pe cele cu Japonia si cu intreaga Europa Peste 70 din exporturile Mexicului sunt orientate spre SUA

In primele 6 luni dupa semnarea Acordului exporturile SUA catre Mexic au crescut cu 167 iar catre Canada cu 96 comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior Importurile din Mexic au crescut cu 203 iar cele din Canada cu 102

Prin intrarea in vigoare a Tratatului SUA si Canada au desfiintat barierele tarifare la exporturile mexicane proprii in proportie de 84 si respectiv 79 Mexicul a desfiintat barierele tarifare pentru 43 din importurile din SUA si 41 pentru cele provenite din Canada

Prin intermediul NAFTA tarifele mexicane au fost reduse de la 10 la 3 iar importante bariere netarifare (mai ales in sectorul industriei de automobile) au fost eliminate

Schimburile intre tarile Americii de Nord reprezinta 40 din exporturile regiunii fiind cu 10 mai mari decat importurile

Dupa intrarea in vigoare a NAFTA valoarea schimburilor trilaterale a crescut de peste doua ori comertul intrazonal fiind in anul 2002 de peste 620 miliarde $ Investitiile straine directe efectuate de alti parteneri ai NAFTA in cadrul gruparii de asemenea s-au dublat depasind 2992 miliarde $ in anul 2000

Nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-a situat la 10 in 1993 de 25 ori mai mare decat cel al SUA in timp ce in 1999 nivelul taxelor vamale mexicane a scazut la 2 iar barierele netarifare au fost eliminate in cea mai mare masura

Si la inceput de mileniu III NAFTA continua sa fie unul din principalele motoare ale cresterii comertului mondial Astfel importurile de marfuri ale acestei regiuni au crescut in 2001 cu 129 de miliarde de $ reprezentand mai mult decat o cincime din importurile mondiale de marfuri si aproape jumatate din cresterea comertului mondial

19 NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună Mercosur a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină

MERCOSUR a intrat in vigoare la 26 martie 1991 si este format din ţări icircn curs de dezvoltare din care Argentina Brazilia şi Uruguay din grupul de ţări cu venit mediu din categoria superioară iar una (Paraguay) din grupul de ţări cu venit mediu din categoria inferioară Chile Columbia Ecuador si Peru au statut de membri asociaţi din 1996 Bolivia si Venezuela au fost invitate sa devina membre cu drepturi depline in 2005

Este evidenta o diferenţă uriaşă din punct de vedere al forţei economice determinată de decalajele icircn nivelul de dezvoltare economică şi de participare la fluxurile din economia mondială Discrepanţele se măresc atunci cacircnd se iau icircn considerare fluxurile internaţionale de mărfuri şi servicii

Uniunea vamală MERCOSUR a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 1995 prin introducerea unui tarif extern comun cu taxe vamale cuprinse icircntre 0 şi 25 Obiectivul următor pentru 1995 ndash 2006 este de eliminare a tuturor barierelor netarifare icircncă existente şi formarea unei pieţe comune

După o perioadă de progres relativ rapid icircn realizarea obiectivului de creare a unei zone de comerţ liber ţările partenere s-au confruntat cu dificultăţi majore atacirct icircn menţinerea fluxului liber de mărfuri cacirct şi icircn realizarea unor evoluţii progresive icircn liberalizarea comerţului cu zahăr şi automobile

Greutăţile s-au manifestat pe fondul unei evoluţii mai puţin favorabile din economia mondială (criza asiatică şi criza rusă) din a doua parte a anilor rsquo90 Acestea au determinat apariţia unor stări conflictuale icircntre Argentina şi Brazilia cei doi membri marcanţi ai MERCOSUR

In cazul NAFTA exportul intrazonal a devenit predominant cu o pondere de 553 icircn anul 2001 icircn cazul MERCOSUR exportul intrazonal a reprezentat doar 211 din exportul total Icircn anul 2001 exportul de mărfuri al NAFTA a fost de 1226 miliarde USD depăşind de peste 14 ori valoarea exporturilor de mărfuri ale ţărilor MERCOSUR Icircn acelaşi timp cu un export de servicii comerciale de 3423 miliarde USD icircn anul 2001 NAFTA a depăşit MERCOSUR de aproape 27 de ori

In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şiMERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale deextindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircnfinal prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

110 Asemanari si deosebiri intre NAFTA si UNIUNEA EUROPEANA

Cele mai multe comparatii ale zonei de liber schimb de pe continentul american se fac cu Uniunea Europeana

o Experienta europeana a fost una de lunga durata si deliberata oferind fiecarui membru timpul necesar adoptarii unui set de modificari inainte de a trece la urmatorul

o In cadrul acordului NAFTA lipsesc fondurile pentru mecanismele compensatorii care in Europa exista pentru a construi infrastructura necesara in tarile membre cel mai putin dezvoltate

o Dar cea mai mare este diferenta politica deoarece natiunile trebuie sa fie niste democratii stabile inainte de a intra in comunitatea europeana si piata comuna europeana este un pas intermediar catre unitatea politica

o NAFTA nu dispune de organe executive cu actiune permanenta deoarece s-a dorit diminuarea pana la limita minima a dimensiunii politice a procesului

o Statele NAFTA nu au o pozitie nu au o pozitie comuna fata de terti in domeniul taxelor vamale si isi mentin independenta propriilor lor economii nationale

o NAFTA este o zona in care nu s-a pus problema liberei circulatii a factorilor de productie prin crearea unei piete comune daca produsele si capitalul pot circula fara restrictii in ceea ce priveste forta de munca Acordul nu face astfel de referiri

Cele doua mari puteri Canada si SUA nu promoveaza ideea liberei circulatii a persoanelor deoarece forta de munca mai putin calificata din Mexic este mult mai ieftina si ar putea ameninta stabilitatea multor locuri de munca ale populatiei indigene cu atat mai mult cu cat numeroase persoane atentioneaza asupra costurilor sociale exorbitante generate de ldquofuga capitalurilorrdquo in Mexic care afecteaza si asa o buna parte din locurile de munca americane

In prezent piata UE absoarbe peste 20 din exporturile SUA si detine o proportie de 17 din importul total al SUA

Constatari NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura Este un model de cooperare de tip interguvernamental fara a avea organisme supranationale Nu are obiective de natura politica

111 CONCLUZII

NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura fiind un model de cooperare de tip guvernamental fara a dispune de organisme supranationale

Tratatul nu are obiective de natura politica

Prin acest acord s-a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice cu un urias potential de utilizare a fortei de munca si de crestere a nivelului de trai caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea efecte deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate

Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina Prin crearea NAFTA statele membre si-au largit posibilitatile de desfacere a produselor si si-au imbunatatit competitivitatea propriilor produse ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice care ofera forta de munca mai ieftina si bine calificata

NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-how japonez in emisfera occidentala

Multe state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale ele pregatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios crearea unei zone de liber schimb care sa includa toate statele americane multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee observand avantajele obtinute de Mexic in relatiile cu SUA Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra relatiilor politice si sociale ale tarilor Americii de Nord ea va produce in acelasi timp modificarea raportului de forte fata de tarile UE si Japonia si va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat

Tarile membre din aceste puteri regionale desfasoara schimburi comerciale si cu tari din afara regiunii comertul intraregional crescand astfel mai rapid decat comertul intraregional

Nafta UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii cuprinzand 80 din productia si comertul mondial

112 NAFTA intre sperante si realitati

Crearea zonelor de liber schimb implica fara dubii si sacrificii mari din partea membrilor Consecintele ar putea fi dureroase

unele sectoare economice care nu sunt competitive in plan global ar putea fi eliminate multe locuri de munca ar putea fi reduse iar pentru unele societati ar putea exista riscul falimentarii datorita deplasarii resurselor economice spre zone care ofera avantaje comparative mai mari

Sustinatorii cei mai infocati ai constituirii NAFTA au fost corporatiile transnationale care sunt pregatite cel mai bine sa faca fata oricarei concurente pentru ca si-ar putea extinde afacerile extrem de usor in tarile membre

Icircncheierea acestui acord demonstreaza icircnca o data tendintele existente icircn prezent pe plan international de regrupare a tarilor icircn blocuri economice regionale

In urma evaluarilor realizate s-a constatat ca NAFTA a fost un mare succes pentru toate partile implicate reflectat in principal prin beneficiile obtinute in urma punerii in aplicare a politicilor de liberalizare a schimburilor economice care au condus la cresterea bogatiei si competitivitatii in regiune precum si la avatnajele comparative pentru consumatori angajati si intreprinderi

Fiecare dintre statele membre a avut motive bine intemeiate pentru crearea unei regiuni de integrare care sa le promoveze interesele de grup atat in interiorul gruparii cat si in relatiile cu ceilalti parteneri

Efectele creerii NAFTA au implicatii deosebite atat asupra relatiilor economice cat si asupra celor politice si sociale ale tarilor nord-americane

Pe plan mondial ele vor genera in acelasi timp modificarea raportului de forte dintre statele UE si Asiei de Sud-Est (in special al Japoniei) si vor conduce la constituirea unei zone cu un potential comercial greu de imaginat pana acum

Bibliografie

1) Integrare si regionalism pe continentul american Lectunivdr Anca Gabriela ILIE Curs in format digital - Biblioteca ASE Bucuresti wwwaserobibliotecacarte2aspid=191ampidb

2) Integrare economica europeana Maria Barsan iddeuroubbclujrointeractivcursuriMariaBarsancap5html - 48k

3) rowikipediaorgwiki NAFTA 4) wwwnaftaorg 5) Noi actori mondiali wwwe-scoalaroeuronoiactorihtml

4 Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

Icircnţelegacircnd că era necesar să adere la procesul de integrare argentiniano ndash brazilian pentru a-şi apăra propriile interese icircn relaţiile cu cei doi mari vecini Uruguay-ul şi Paraguay-ul au iniţiat negocieri icircn acest sens cu Argentina şi Brazilia astfel icircncacirct la 26 martie 1991 preşedinţii celor patru ţări au semnat la Asunciograven (Paraguay) Tratatul de constituire a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR)

Republica Chile şi Bolivia s-au asociat la MERCOSUR icircn 1996 prin semnarea unor acorduri de asociere

Icircn cadrul primei reuniuni a şefilor de stat ai ţărilor membre MERCOSUR desfăşurată icircn iunie 1992 icircn localitatea argentiniană Las Lentildeas s-a stabilit o cronogramă de măsuri destinate să conducă la realizarea pacircnă la 31 decembrie 1994 a Pieţei Comune

Principalele directii avute icircn vedere au fost eliminarea barierelor tarifare şi netarifare dintre ţările membre

asigurarea libertăţii traficului de mărfuri şi pasageri

eliminarea asimetriilor existente icircn domeniul legislaţiei

stabilirea unui tarif vamal extern comun

armonizarea politicilor macroeconomice

libera circulatie a capitalurilor

mobilitatea fortei de munca

coordonarea politicilor sociale

elaborarea unor reglemnetari comune privind concurenta

armonizarea politicilor de dezvoltare industriala si regionala

coordonarea politicilor cu privire la stiinta si tehnologie

armonizarea politicilor fiscale

coordonarea politicilor monetare pentru a diminua oscilatiile cursurilor valutare

Icircn esenţă obiectivele MERCOSUR sunt rarr creşterea eficienţei şi competitivităţii economice a statelor membre prin deschiderea pieţelor

şi accelerarea dezvoltării economice

rarr mai buna utilizare a resurselor

rarr protecţia mediului

rarr icircmbunătăţirea căilor de comunicaţie

rarr coordonarea politicilor macroeconomice şi

rarr complementarizarea industriilor

Icircn prezent MERCOSUR este o realitate economică de dimensiuni continentale Cu o suprafaţă de aproape 12 mil Km pătraţi de peste patru ori mai mare decacirct Europa MERCOSUR reprezintă o piaţă potenţială de 200 milioane de consumatori şi un PIB total de peste 1000 miliarde USD care o plasează icircn racircndul primelor patru economii din lume după NAFTA UE şi Japonia

MERCOSUR este astăzi unul din polii majori de atracţie a investiţiilor pe plan mondial Motivele acestui succes sunt multiple

MERCOSUR are cea mai mare rezervă de resurse naturale din lume

resursele energetice icircn special minerale şi resurse hidroelectrice sunt printre cele mai

importante din lume

reţelele de comunicaţii sunt avansate şi parcurg un continuu proces de renovare Peste 2

milioane de km de şosele conectează oraşele majore iar transportul aerian este susţinut de peste 6000 de

aeroporturi

Mai mult MERCOSUR are unul dintre cele mai importante sectoare industriale şi una din

cele mai dinamice economii din lume fiind totodată şi un participant important la comerţul mondial

De asemenea integrarea comercială promovată de MERCOSUR favorizează şi atingerea

unor obiective din alte domenii de activitate precum educaţie justiţie cultură transporturi energie

agricultură protecţia mediului Deja au fost semnate cacircteva acorduri icircn această privinţă pornind de la

recunoaşterea diplomelor universitare şi pacircnă la stabilirea de asistenţă mutuală icircn domeniul penal şi crearea

unei bdquomărci culturalerdquo regionale pentru promovarea şi facilitarea cooperării icircn acest domeniu

Deşi MERCOSUR funcţionează pe baza unei structuri 100 interguvernamentale ea speră să atingă obiective similare cu cele ale UE cum ar fi crearea unei pieţe comune şi dacă va fi posibil icircn viitor chiar şi o uniune economică şi monetară care să funcţioneze cu motorul unei monede unice Uniunea Europeană a susţinut icircntotdeauna icircntărirea procesului de integrare regională la nivelul MERCOSUR susţinacircnd chiar şi iniţiativa sa de formare din 1991 Icircn ciuda răsturnărilor de situaţie care au avut loc icircn ultimii ani aproape cu regularitate pe ambele maluri ale Atlanticului UE continuă să se preocupe icircn mod efectiv de cimentarea relaţiilor cu MERCOSUR precum şi de adacircncirea proceselor integraţioniste

Ambiţia MERCOSUR de a deveni o piaţă comună reală şi funcţionabilă este o piatră de temelie dar şi o piesă de rezistenţă icircn crearea unei asociaţii icircntre cele două regiuni Mare parte din munca depusă icircn comun icircntre cele două regiuni precum şi o parte din negocierile icircn curs au ca scop declarat fortificarea şi definitivarea proceselor interne MERCOSUR care vizează crearea unei pieţe comune pacircnă icircn 1 ianuarie 2006

Procesul de realizare a uniunii vamale a icircnceput la 1 ianuarie 1995 şi se va icircncheia icircn anul 2006 Icircn această perioadă fiecare din ţările membre icircşi va proteja sectoarele sensibile icircn scopul adaptării lor treptate la exigenţele concurenţei interne şi externe pentru

1048707 bunurile de capital fiecare din ţările membre va pleca de la tarifele naţionale ajungacircnd etapizat la nivelul comun convenit Argentina şi Brazilia icircn 2002 iar Paraguay şi Uruguay icircn 2006

1048707 informatică şi telecomunicaţii avacircnd ca bază tot tarifele naţionale se va ajunge la tariful extern comun convenit icircn anul 2006

1048707 majoritatea produselor (89) tariful extern comun se va icircnscrie pe grila 20 ndash 0 urmacircnd ca de la caz la caz să scadă anual icircn trepte de cacircte două procente

Realizarea Pieţei Comune a Sudului se va face icircn cea de-a treia etapă care va icircncepe icircn anul 2006 odată cu iniţierea coordonării politicilor supranaţionale stabilirea unei monede comune etc

Din 1992 şi pacircnă icircn prezent s-au manifestat periodic tensiuni cauzate icircn cea mai mare parte de măsurile unilaterale luate icircn special de Brazilia icircn vederea protejării intereselor economice naţionale dar şi de efectele crizei care continuă să afecteze icircntreaga regiune Icircn acest sens icircn ultimii doi ani chiar procesul de integrare din cadrul MERCOSUR a fost sensibil afectat de crizele economico-financiare din Brazilia şi Argentina

Astfel procesul de integrare icircn cadrul MERCOSUR are o evoluţie complexă icircn special datorită dificultăţilor de armonizare a intereselor economice ale principalilor parteneri Brazilia şi Argentina

NAFTA şi MERCOSUR analiză comparativă

Pornind de la obiectivele stabilite de cele două acorduri de integrare regională putem spune ca deosebirea este evidentă icircn timp ce NAFTA şi-a propus ca obiectiv de bază crearea unei zone de comerţ liber MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) a fost mult mai ambiţios dorind pe lacircngă realizarea zonei de comerţ liber şi o uniune vamală şi o politică coerentă pentru o piaţă comună MERCOSUR a constituit o abordare fundamental nouă a integrării regionale icircn America Latină







In concluzie un punct de convergenţă puternică icircntre NAFTA şi MERCOSUR icircl reprezintă politica marilor grupări economice regionale de extindere a zonelor de comerţ liber atacirct prin acorduri bilaterale cacirct şi icircn final prin punerea icircn aplicare a Zonei de Comerţ Liber a Americilor Un alt punct de convergenţă este acela al negocierii unor acorduri cu ţări sau grupări regionale de pe alte continente

5 Comunitatea Andină de Naţiuni (Pactul Andin ndash CAN)

Icircn 1969 prin Acordul de la Cartagena (Columbia) s-a constituit Pactul AndinLa reuniunea ordinară a Consiliului Prezidenţial Andin din martie 1996 din oraşul peruan Trujillo

au fost semnate bdquoDeclaraţia de la Trujillordquo şi bdquoProtocolul de modificare a Acordului de la Cartagenardquo conform cărora Pactul Andin a fost transformat icircn bdquoComunitatea Andină de Naţiunirdquo (CAN) Reuniunea de vacircrf a ţărilor membre (Trujillo Peru 9 ndash 10 martie 1997 a aprobat crearea CAN constituită din Bolivia Columbia Ecuador Peru şi Venezuela Au statut de observator 25 de ţări şi organizaţii internaţionale Romacircnia are statut de observator din 1982

CAN are sediul la Lima (Peru)Scopul organizaţiei este integrarea icircn domeniile economic financiar monetar al educaţiei muncii şi

sănătăţii cu bdquoscopul valorificării icircn interes naţional a bogăţiilor şi resurselor naturale ale ţărilor membre printr-o dezvoltare independentă armonioasă şi echilibratărdquo

Principalele hotăracircri adoptate prin cele două documente semnate icircn oraşul Trujillo care pun bazele CAN se referă la

rarr realizării atacirct a integrării economice şi comerciale cacirct şi a celei politice

rarr desemnarea Consiliului de Miniştrilor de Externe ca responsabil pentru componenta politică

Comunităţii Andine de Naţiuni

rarr icircncetarea activităţii Juntei Acordului de la Cartagena şi preluarea atribuţiilor acesteia de către

Secretariatul General

rarr icircnfiinţarea icircn maxim 5 ani a Parlamentului Andin (după modelul existent la nivelul Uniunii

Europene)

La reuniunea de la Lima din iunie 2000 au fost convenite liniile directoare pentru crearea Pieţei Comune Andine pacircnă cel mai tacircrziu la 31 decembrie 2005 iar la cea desfăşurată la Santa Cruz de la Sierra ndash Bolivia icircn ianuarie 2002 s-au adoptat importante hotăracircri privind accelerarea procesului de integrare a regiunii andine icircntre care

1048707 adoptarea unui regim vamal extern comun pacircnă la 31 decembrie 20031048707 finalizarea elementelor de consolidare şi perfectare a zonei andine de liber schimb şi a uniunii

vamale andine icircn 20021048707 stabilirea criteriilor de convergenţă macroeconomică icircn următoarea perioadă de doi ani1048707 convenirea mecanismelor de apărare comercială comună a unui regim special pentru comerţul

inter-regional1048707 definirea unei politici agricole comune1048707 neacordarea de concesii mai favorabile terţilor faţă de cele acordate ţărilor membre CAN

asigurarea tranzitului liber al mijloacelor de transport terestru de mărfuri1048707 asigurarea regimului privind importurile temporare şi perfecţionarea tratamentului bunurilor de

capital materiilor prime şi componentelor care se folosesc la producerea de mărfuri destinate exporturilor CAN

1048707 armonizarea regimurilor speciale pentru comerţul intra-regional şi pentru stabilirea de mecanisme de apărare comercială comune

Evoluţia proiectul CAN se dovedeşte totuşi lentă şi uneori contradictorie fiind condiţionată pe de o parte de situaţia dificilă a ţărilor membre iar pe de altă parte de tensiunile existente icircntre Columbia şi Venezuela CAN este interesată să dezvolte mai amplu raporturile sale cu Uniunea Europeană dar paşi concreţi sunt deocamdată destul de modeşti

SUA sustinator inflacarat al multilateralismului si clauzei natiunii celei mai favorizate au ajuns la concluzia ca actiunile regionale pot oferi progrese mult mai mari comparativ cu negocierile multilaterale

11 Acordul Nord - American de Comert Liber

Acordul privind formarea organizatiei internationale NAFTA (North American Free Trade Agreement) a fost semnat la 17 decembrie 1992 intre SUA Canada si Mexic

Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 tari in noiembrie 1993 Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994

NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $ cu perspectiva extinderii si mai spre sudul continentului american o suprafata de 213 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula Yucatan

Aceasta grupare de integrare orienteaza procesul de regionalizare pe axa Nord ndash Sud respectiv tari dezvoltate ndash tari in curs de dezvoltare

Acest Acord este un conglomerat eterogen de state inegale ca putere economica potential si oferta

Inca din faza negocierilor NAFTA s-a bazat pe indelungatele relatii comerciale dintre SUA si Canada respectiv SUA si Mexic

Negocierile privind incheierea Tratatului au mers in paralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul Rundei Uruguay a GATT

Concordanta temporala dintre cele doua acorduri este simbolica si sublinia z a procesul simultan al celor doua tendinte ale comertului international regionalismul la scara zonala si multilateralismul la scara planetara

Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele Eliminarea barierelor comerciale Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export Protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea conflictelor Stimularea cooperarii trilaterale regionale si multilaterale

12 NAFTA ndash Proces dinamic si contradictoriu

La aparitia sa NAFTA a avut mai multe semnificatii

A reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii in pofida vechilor ei conceptii despre multilateralitate

Este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe locuitor foarte mari ndash SUA ndash si doua tari cu un potential diferit ndash Canada ndash o tara dezvoltata dar cu un potential economic mai mic si Mexic - o tara cu economie in dezvoltare cu diferente economice majore comparativ cu celelalte doua state

Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial mai scazut unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S







































































111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)















































































111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)






































































111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)




























































111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)

















































111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)



































111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)






















111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)









111 CONCLUZII


















Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)













Bibliografie
































importante din lume



aeroporturi






































Europene)





































importante din lume



aeroporturi






































Europene)










importante din lume



aeroporturi






































Europene)






























Europene)














Europene)









Documents

NAFTA; MERCOSUR;