n viitor la Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[tiblog.zaibar.ro/fisiere/07-gazeta-de-bailesti-iulie-2009.pdf · a[tept#m s# vedem ce ne va rezerva viitorul, promi]@nd s# urm#rim cu

Cyan Magenta YellowBlack

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2009

Seria a VIII-a

Re\nt@lniride suflet

E[alonarea [inegocierea,“punctelefierbin]i”

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

S# nu d#mvrabia dinm@n#..!

Sport

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4 Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5

M@ndria trecutului [i \ncrederea \n viitorla Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[ti









M#rturisim c#, petrec@ndu-neaproape 40 de ani la catedr#, ne faceo deosebit# pl#cere s# scriem despre[coal# [i despre slujitorii ei, despreeforturile oneste ale acestora de a-iajuta pe elevi s# intre \n posesia unorcuno[tin]e temeinice [i trainice, cuun sporit grad de opera]ionalitate, [is# facem elogiul \nv#]#m@ntului, acestsector care asigur# progresul unuipopor [i s#n#tatea moral# a unei na-]iuni, sector considerat numai decla-rativ prioritate na]ional# de cei afla]ila guvernare. Dar aceasta este o alt#poveste, pe care ne este lehamite s-o abord#m, fiindc#, [i a[a, nu o vorlua \n seam# cei \ndritui]i. Bucuria [ipl#cerea noastr# sporesc \n intensitatec@nd avem prilejul s# elogiemeforturile celor doi factori decisivi –elevi [i cadre didactice – concretizate\n ob]inerea unor rezultate superioare,care-i onoreaz# [i contribuie la cre[te-rea pre]uirii [i recuno[tin]ei p#rin]ilorelevilor [i a \ntregii comunit#]I fa]#de profesori, adev#ra]I p#rin]i spiri-tuali ai copiilor c#rora le modeleaz#personalitatea ca [lefuitori de min]i,inimi [i con[tiin]e.

_n prelungirea unei idei avansate\n gazeta noastr# de distinsa profe-soar# Mirela Matara care afirma c#proverbul “Toamna se num#r# bobo-cii” nu se potrive[te Liceului “MihaiViteazul”, unde prim#vara se conta-bilizeaz# premiile ob]inute la olim-piadele [i concursurile [colare, vomspune c# \n iulie se culege ce s-asem#nat de c#tre elevi [i de dasc#liilor, de cei din ciclul gimnazial, prinadmiterea \n liceu, [i de cei de laliceu, \n urma examenului de bilan]– bacalaureatul – aceast# prob# defoc a maturit#]ii. Iar rezultatele suntmeritorii \n ambele situa]ii, eforturilegeneroase, l#udabile fiind r#spl#tite[i av@nd darul de a-i pune pe to]i ceiimplica]i \n procesul de \nv#]#m@nts# tr#iasc# din plin sentimentuldatoriei \mplinite. {i f#r# a fi consi-dera]i lipsi]i de exigen]#, trebuie s#recunoa[tem c# de la un an la altulrezultatele ob]inute la liceul nostrusporesc \n str#lucire, iar, dac# ]inemseama de faptul c#, de fiecare dat#at@t managerul general Dan Panait,tenacele [i dinamicul director adjunctGabriel Tica [i \ntregul colectiv di-

dactic nu se en-tuz i a smeaz#peste m#sur#,nu “se \mp#u-neaz#” [i sus]in,spre lauda tu-turor, c# esteloc pentru maibine, avem ex-plica]ia laurilorcule[i \n aceast#sesiune a exa-menului “dema tu r i t a t e” .Este meritulcelor care \[idesf#[oar# acti-vitatea aici, c#]in sus steagulcompetitivit#]ii, c# p#streaz# nealteratprestigiul acestei unit#]i [colare care,de-a lungul anilor, a rivalizat culiceele de top din Craiova [i de peb#ncile c#reia au ie[it absolven]i,deveni]i speciali[ti de ]inut# \n diferitedomenii de activitate – valoro[i pro-fesori, ingineri, economi[ti, medici,magistra]i [i alte categorii de juri[ti.

Iar pentru a demonstra c# afirma-]iile noastre nu sunt de circumstan]#,este suficient, credem, s# preciz#mc# procentul de promovabilitate estesuperior celui \nregistrat la niveluljude]ului [i celui de la nivel na]ional[i c#, dup# cum se va vedea, launele discipline [colare rezultatele se\nscriu \n zona competitivit#]I la v@rf,ca s# nu mai vorbim, pentru c# dejaau fost monitorizate \n Gazeta deB#ile[ti, de str#lucitele succeseob]inute la faza jude]ean# [i la ceana]ional# a olimpiadelor [i concur-surilor [colare.

D@nd glas cifrelor, din cei 141 deelevi prezenta]i la bacalaureat aupromovat toate probele 116 –82,27% – procent superior celor\nregistrate la nivel jude]ean – 79,22– [i na]ional – 79,95%. Este unsucces care-i onoreaz# pe to]i ceiimplica]i [i este p#cat c#, \n mod cutotul regretabil, redactorul CarmenRusan de la Departamentul _nv#]#-m@nt al cotidianului “Cuv@ntul liber-t#]ii”, din lips# de informare [i derespect cuvenit deontotlogiei profe-sionale, face o de neiertat confuzie?! plaseaz# Liceul “Mihai Viteazul”

\n categoria unit#]ilor de \nv#]#m@nt“care au avut un num#r mic de elevicare au reu[it s# promoveze”, situa]iecare ne indigneaz# [i ne determin#s# suger#m conducerii liceului s#cear# “un drept la replic#”.

Din cei promova]I, 21 au ob]inutmedii de la 9,50 \n sus, adic# 14,9%,\n timp ce 43 au medii de la 9,00 \nsus – 30,5% – iar cu medii peste 8,care se includ \n zona competitivit#]ii,sunt 93 de absolven]i – 66%. {i pen-tru a le r#spl#ti eforturile, spre bu-curia lor [i spre m@ndria p#rin]ilor,ne face o deosebit# pl#cere s#-i no-minaliz#m [i, din acest col] de pagin#,s# le transmitem felicit#ri [i s#-i asi-gur#m de pre]uirea noastr# pe: DihoruMarinela Andreea – 9,93; PredatuCristiana – 9,91; Nacu Mariana Da-niela – 9,87; St#nic# Maria Nicoleta– 9,85; Banciu Ancu]a Valentina [iGhimboa[# Andra – 9,80; B#lunaRamona Alexandra – 9,79; IancuDorina {tefania – 9,78; Laz#r AdinaMihaela, Nil# Andreea Alexandra [iP#dure]u Mihaela Minodora – 9,75;V#duva L#crimioara Florentina –9,72; Bobolocu Aurelia {tefania –9,70; Rusoiu Elena M#d#lina – 9,68;V#c#ru[u Ionela Carmen – 9,67; Poe-natru Anamaria Georgiana – 9,65;Mirea Andreea Marinela, cea care aob]inut men]iune la faza na]ional# aOlimpiadei de Biologie – 9,62; P#-dureanu {tefan Daniel – 9,59; GaciuLuiza M#d#lina – 9,58; Pistri]u An-drei Ilie – 9.55 [i Ilie Tania Bianca– 9.50. Pentru a demonstra c@t de

“str@ns#” a fostcompeti]ia, vomnominaliza [i pecei 5 elevi cumedii peste9,40: PunceaDaniela Mihaela– 9,48; TopuzuAdelina Teo-dora – 9,47; Di-horu FlorianaRamona – 9,45;Goan]# IrinelCosmin – 9,43[i Cioroianu Ra-mona Ionela –9,40. Cinste tu-turor acestorelite ale [colii [i

un g@nd ales din parte-ne pentruocupanta fotoliului de onoare –Dihoru Marinela Andreea. O situa]ieflatant# este [i c# doar 3 elevi din141 au medii cuprinse \n zonamediocrit#]ii, adic# \ntre 6,00-6,99.

Referindu-ne la “rebuturile” activi-t#]ii didactice, pentru c#, din p#cate,a[a sunt eticheta]i cei declara]irespin[i, vom preciza c# din cei 25de nepromova]i, 18 au ob]inut not#sub 5 la un obiect, 5, la dou# obiecte[i 2, la 3 obiecte, pe discipline de\nv#]#m@nt situa]ia av@nd confi-gura]ia: Matematic# – 18, Limba [iliteratura rom@n# – 11, Anatomie [ifiziologie uman# – 3, Istorie – 1,M#sur#ri electrice [i electronice – 1.

Este bine cunoscut [i se comen-teaz# \n fiecare an c# probele orale[i, \n special cea practic# de Educa]iefizic#, au o mare doz# de subiecti-vism [i nu sunt \ntotdeauna edifica-toare \n ceea ce prive[te valoareareal# a mediei ob]inute de uniicandida]i, buna credin]# [i respectulde sine ale unora dintre profesoriiexaminatori put@nd contribui laschimbarea opticii \ncet#]enite [i artrebui ca to]i s# \n]eleag# c#, \n con-di]iile \n care la cele mai multe facul-t#]i media de la bacalaureat este de-cisiv# sau reprezint# 50% din mediade admitere, au \n m@inile dumnealordestinul unui om.

La Limba [i literatura rom@n#, dincei 131 de elevi prezenta]i 69 auob]inut media 10 – 52,67%, iar dac#adaug#m la ace[tia [i pe cei cu media

9,50, num#rul se ridic# la 83 –63,36%, situa]ie superioar# celei deanul trecut c@nd s-a \nregistrat, \nordinea men]ionat#, 40,8%, respectiv,49,23%.

La Limba englez#, din cei 117candida]I, 65 au ob]inut nota 10 –55,55%, de la 9,50 \n sus au fostnota]I 70 – 59.83% (anul trecut,47,10%, respectiv, 63,46%), \n timpce la Limba francez#, din cei 14elevi, 6 au ob]inut 10 – 42,86%, iarmedii de la 9,50 \n sus apar \ndreptul a 8 elevi – 57,14%, fa]# deanul 2008 c@nd media 10 au ob]inut73,08%, iar de la 9,50 \n sus76,92%.

_n finalul articolului din iunie2005, c@nd au fost admi[i \n liceuabsolven]ii de acum spuneam c#“bilan]ul trecutului apropiat este,dac# nu str#lucit, destul de aproapede aceast# apreciere [i, \mp#rt#[indopinia domnului director Dan Panaitc# este, totu[i, loc pentru mai bine,a[tept#m s# vedem ce ne va rezervaviitorul, promi]@nd s# urm#rim cuinteres evolu]ia p@n# la exemenulde bilan] din 2009 a <bobocilor> deazi.” Am f#cut aceast# apreciere [idin motive strategice, dorind s#constat#m c@t de obiectiv# esteevaluarea f#cut# de cadrele didactice.Ei bine, f#c@nd o compara]ie a si-tua]iei de la admitere cu cea a rezul-tatelor de la bacalaureat a primilor5 admi[i \n clasele de liceu, avemsatisfac]ia s# constat#m c# profesoriib#ile[teni fac o evaluare corect# [iprofesionist# a cuno[tin]elor elevilor,pentru c# mediile de la admitere alecelor 25 de elevi lua]i \n calcul suntsensibil egale cu cele ob]inute laexamenul de bacalaureat, cu c@tevazecimi \n plus sau \n minus. Singureleexcep]ii sunt cele fericite ale elevilorBobolocu Aurelia {tefania, carerealizeaz# un plus de 1,52p (9,70 labacalaureat, fa]# de 8,18 la admitere),Ciuc# Daniela – 1,12 (9,33 – 8,21),Goan]# Irinel Cosmin – 1,01 (9,43 –8,42), Ciochia Andreea Janina – 1,01(9,26 – 8,25), la polul opus situ@ndu-se V@rtopeanu Georgiana Camelia,cu un minus de 1,37p (7,86 – 9,23)[i, surprinz#tor, Colan Mihai, cuminus 0,94p (8,33 – 9,27).

Continuare \n pag. 3

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro

http://www.zaibar.ro

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2009

La \ncheirea c#s#toriei pot s# apar#anumite cauze care s# \mpiedice \n-cheierea acesteia. Aceste cauze senumesc impedimente la \ncheiereac#s#toriei, lispa acestora reprezent@ndcea de-a treia condi]ie necesar# pentru\ncheierea valabil# a unei c#s#torii.

_n sens restr@ns, se numesc impedi-mente la c#s#torie acele \mprejur#ride fapt sau de drept a c#ror existen]#\mpiedic# \ncheierea c#s#toriei. Im-pedimentele se invoc# \mpotriva vii-torilor so]i pe calea opozi]iei la c#s#-torie sau din oficiu de c#tre delegatulst#rii civile. C#s#toria se poate \ncheianumai dac# nu exist# impedimente.

Legea noastr# cunoa[te urm#-toarele impedimente:

a) Existen]a unei c#s#torii nedes-f#cute a unuia dintre viitorii so]i.Potrivit art. 4 C. fam., nu se poatec#s#tori persoana care este c#s#torit#.Este principiul monogamiei care seg#se[te la baza c#s#toriei. _nc#lcareamonogamiei se nume[te bigamie(poligamie) [i este sanc]ionat# at@t civil(art. 5 [i 19 C. fam.) c@t [i penal.

_n cazul \n care o persoan# a \n-cheiat o nou# c#s#torie, dar primaeste declarat# nul# chiar dup# data\ncheierii celei de-a doua c#s#torii,nu exist# bigamie. De asemenea, dac#cea de-a doua c#s#torie este declarat#nul#, dar pentru un alt motiv dec@t\nc#lcarea principiului monogamiei,nu este bigamie.

Dimpotriv#, dac# s-a \ncheiat onou# c#s#torie, iar prima se desfaceprin divor], este bigamie, dac# datadesfacerii primei c#s#torii este dup#data \ncheierii celei de-a doua.

O situa]ie deosebit# exist# \n cazuldeclar#rii judec#tore[ti a mor]ii uneipersoane c#s#torite. Astfel, dac# so]ulcelui declarat mort prin hot#r@re jude-c#toreasc# se rec#s#tore[te, iar ulteriorcel declarat mort reapare, anul@ndu-se hot#r@rea declarativ# de moarte,c#s#toria nou# este valabil#, primac#s#torie consider@ndu-se desf#cut#pe data \ncheierii celei de a doua(art. 22 C. fam.). Prin urmare, pentruso]ul rec#s#torit nu exist# bigamie.

Tot astfel, nu este bigam so]ul carese c#s#tore[te \ntre data declar#riimor]ii celuilalt so] [i data r#m@neriidefinitive a hot#r@rii declarative demoarte. Dac# aceast# c#s#torie a fostdeclarat# nul# pentru bigamie \naintede r#m@nerea definitiv# a hot#r@riideclarative de moarte, dup# aceast#din urm# hot#r@re dispare cauza debigamie;

b) Rudenia. C#s#toria este oprit#\ntre rudele apropiate. Acest impe-diment se \ntemeiaz# pe urm#toareleconsidera]ii:

- de ordin biologic, medical, c#ciuniunile dintre rude apropiate nuasigur# descenden]i s#n#to[i;

- de ordin moral, deoarece uniuniledintre rude apropiate ar avea o in-fluen]# nefavorabil# asupra vie]ii defamilie.

_nc#lcarea impedimentului rezul-t@nd din rudenie se nume[te incest.Potrivit art. 6 alin. 1 C. familiei, c#s#-toria este oprit#:

- \ntre rudele \n linie direct#,indiferent de gradul de rudenie.

Astfel, nu se pot c#s#tori: tat#l cufiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoa-ta, bunica cu nepotul etc.;

- \ntre rudele \n linie colateral#p@n# la gradul patru inclusiv; prinurmare, nu se pot c#s#tori fratele cusora, unchiul cu nepoata, m#tu[a cunepotul, v#rul cu vara lui.

Rudenia este impediment la c#s#-torie, potrivit celor ar#tate, indiferentdac# este din c#s#torie sau din afarac#s#toriei.

_n privin]a rudeniei din afara c#-s#toriei se ridic# problema dac#,pentru a fi impediment la c#s#torie,este necesar s# fie constatat# \n modlegal sau este suficient ca aceastas# existe \n fapt.

_n sensul primei solu]ii se poateinvoca argumentul c# filia]ia din afarac#s#toriei se poate stabili numai \ncondi]iile pre#zute de lege, iar at@tatimp c@t rudenia din afara c#s#torieinu este legal constatat#, nu exist#nicio leg#tur# juridic# \ntre viitoriiso]i [i deci delegatul de stare civil#nu este \ndrept#]it s# refuze \ncheiereac#s#toriei.

_mpotriva acestei solu]ii se poateinvoca argumentul c# ra]iunile pentrucare rudenia este impediment la c#s#-torie sunt valabile at@t \n cazul \ncare rudenia din afara c#s#toriei estelegal constatat#, c@t [i \n cazul \n careea nu este constatat# legal. Acest motivjustific# de ce c#s#toria este oprit#\ntre \nfiat [i rudele sale fire[ti, la\nfierea cu efecte depline. Nu s-arputea admite, de exemplu, ca tat#ldin afara c#s#toriei s# se poat# c#s#-tori cu fiica sa, numai pentru motivulc# filia]ia din afara c#s#toriei nu afost stabilit# \n mod legal. De aceea,se admite c#, cel pu]in \n cazul \ncare rudenia din afara c#s#toriei estede notorietate public# [i se reflect#\ntr-o folosire a st#rii civile (posesiede stat) evident#, ea urmeaz# a consti-tui un impediment la c#s#torie. Dac#delegatul de stare civil# refuz# \n-cheierea unei c#s#torii pe motivul c#viitorii so]i sunt rude din afara c#s#-toriei, rudenia nefiind legal constatat#,iar ace[tia pretind c# \ntre ei nu exist#asemenea rudenie, atunci se poatesesiza instan]a judec#toreasc# pentrua decide.

Prin urmare, \n condi]iile ar#tate,rudenia din afara c#s#toriei constituieimpediment la c#s#torie fie c# a fost,fie c# nu a fost legal constatat#.

_n cazul \nfierii cu efecte depline,\nceteaz# leg#turile de rudenie \ntre\nfiat [i rudele sale fire[ti. Cu toateacestea, este oprit# c#s#toria \ntre\nfiat [i rudele sale fire[ti, \n acelea[icondi]ii ca mai sus.

Pentru motive temeinice, c#s#toriapoate fi \ncuviin]at# \ntre rude \n liniecolateral# de gradul patru.

c) _nfierea. Rela]iile rezult@nd din\nfiere sunt un impediment la c#s#to-rie. Potrivit C. fam., este oprit# c#s#-toria: „ \ntre \nfietor sau ascenden]iilui, pe de o parte, [i \nfiat ori descen-den]ii lui, pe de alt# parte; „ \ntrecopiii \nfietoiului, pe de o parte, [i\nfiat [i copiii acestuia, pe de alt#parte; „ \ntre \nfia]ii de c#tre aceea[ipersoan#.

Pentru motive temeinice, c#s#toria\ntre copiii \nfietoiului, pe de o parte,[i ini]ial si copiii acestuia, pe de alt#parte, precum [i \ntre \nfia]ii de c#treaceea[i persoan# poate fi \ncuviin]at#.

Consider#m c# impedimentul rezul-fnt@nd din \nfiere, se refer# la \nfiereacu efecte restr@nse. _n cazul \nfieriicu efecte depline, dat fiind c# \nfiatuldevine rud# cu rudele \nfietoiului, caun copil firesc al acestuia, iar drep-turile [i \ndatoririle izvor@te din filia]ie

\ntre \nfiat si p#rin]ii s#i fire[ti [irudele acestuia \nceteaz# (art. 79 C.fam.), c#s#toria este oprit# \ntre \nfiat[i rudele sale din \nfiere \n acelea[icondi]ii ca [i \ntre rudele fire[ti. Nus-ar putea admite ca rudenia creat#prin \nfiere s# produc# celelalteefecte, mai pu]in impedimentul la c#-s#torie. De aceea, \ncuviin]area pentru\ncheierea c#s#toriei, c@nd exist#motive temeinice, nu se poate acordadec@t \n cazul \nfierii cu efecte res-tr@nse, nu [i \n cazul \nfierii cuefectele unei filia]ii fire[ti.

Se sus]ine \ns# [i c# impedimentulla c#s#torie, prev#zut de art. 7 C.fam., se refer# la ambele feluri de\nfiere.

_n cazul \nfierii cu efecte restr@nse,impedimentul la c#s#torie se \nte-meiaz# fie pe rudenia civil# la cared# na[tere \nfierea (\ntre \nfietor, pede o parte, [i \nfiat [i descenden]iiacestuia, pe de alt# parte), fie peconsidera]ii de ordin moral, datorit#vie]ii comune de familie pe care oduc respectivele persoane (\ntre cele-lalte persoane \ntre care este oprit#c#s#toria).

_n cazul \nfierii cu efecte depline,impedimentul la c#s#torie se \nte-meiaz# pe rudenia civil# la care d#na[tere \nfierea \ntre persoanelerespective;

d) Tutela. _n timpul tutelei esteoprit# c#s#toria \ntre tutore [ipersoana minor# aflat# sub tutela sa(art. 8 C. fam.). _n realitate, acestimpediment se refer# la tutore [ifemeia minor# ce se afl# sub tutelasa, c#ci b#rbatul minor nu se poatec#s#tori cu tutorele s#u, deoarece nuare v@rsta legal# pentru c#s#torie.Impedimentul rezult@nd din tutel# se\ntemeiaz# pe considera]ii de ordinmoral, c#ci tutorele are datoria de aocroti pe minor, de a se \ngriji decre[terea lui, \nlocuind astfel atribu-]iile p#rinte[ti. Aceste rela]ii nu tre-buie influen]ate defavorabil deposibilitatea existen]ei unor rela]iiconjugale \ntre tutore [i persoanaaflat# sub tutela sa;

e) Aliena]ia [i debilitatea mintal#.Art. 9 C.fam. dispune c# este oprits# se c#s#toreasc# alienatul [i debilulmintal, precum [i cel care este lipsitvremelnic de facult#]ile mintale, c@ttimp nu are discern#m@ntul faptelorsale. Acest text reglementeaz# decidou# situa]ii:

- privind pe alienatul [i debilulmintal;

- privind pe cel lipsit vremelnic defacult#]ile mintale. Aliena]ia [i debili-tatea mintal# constituie impedimentla c#s#torie at@t \n cazul \n care aufost constatate prin procedura special#a interdic]iei, c@t [i \n cazul \n caren-au fost constatate printr-o asemeneaprocedur#, deoarece legea nu distinge.

De asemenea, alienatul [i debilulmintal nu se pot c#s#tori at@t \n mo-mentele \n care nu se g#sesc \n starede luciditate, c@t [i \n momentele \ncare se g#sesc \n stare de luciditatepasager#. Aceasta rezult# din art. 9C. fam., care deosebe[te \ntre alie-natul [i debilul mintal, pe de o parte,[i cel lipsit vremelnic de facult#]ilemintale, pe de alt# parte, f#c@nd preci-zarea numai pentru acesta din urm#c# nu se poate c#s#tori c@t timp nuare discern#m@ntul faptelor sale, ceeace \nseamn# c# alienatul [i debilulmintal nu se pot c#s#tori f#r# a deo-sebi dac# se g#sesc ori nu \n mo-mente de luciditate.

Cel lipsit vremelnic de facult#]ilemintale nu se poate c#s#tori datorit#unor considera]ii privind exprimareaunui consim]#m@nt con[tient \n mo-

mentul \ncheierii c#s#toriei. De aceea,el nu poate \ncheia c#s#toria c@t timpnu are discern#m@ntul faptelor sale._n momentele de luciditate, el poate\ncheia c#s#toria.

Aliena]ia sau debilitatea mintal#, caimpediment la c#s#torie, se poate\ntemeia fie pe considera]ia c# este ostare exclusiv# de consim]#m@nt, fiepe considera]ia c# este o stare incom-patibil# cu finalitatea c#s#toriei carese \ncheie, \n principiu, pe toat# via]aso]ilor. Dac# se adopt# prima expli-ca]ie, \nseamn# c# alienatul sau debi-lul mintal se poate c#s#tori \n mo-mentele sale de luciditate pasager#.Dac# se adopt# cea de-a doua con-cep]ie, care este cea a Codului fami-liei, \nseamn# c# alienatul sau debilulmintal nu se poate c#s#tori nici \nmomentele sale de luciditate pasager#.

_n decizia civil# nr. 1517 din 1967a Tribunalului Suprem se arat# c#deosebirea de tratament \ntre debilulsau alienatul mintal, pe de o parte, [icel vremelnic lipsit de facult#]ile min-tale, pe de alta, \[i are explica]ia \nfinalitatea urm#rit# de lege, [i anumeaceea de a asigura, \n cadrul c#s#-toriei, raporturi normale at@t \ntre so]i,c@t [i \ntre ace[tia [i copii, precum [ide a \nl#tura posibilitatea procre#riiunor copii cu deficien]e psihice, fina-litate care nu se poate realiza dac#alienatul sau debilul mintal se poatec#s#tori. _n spe]#, reclamantul a pre-tins c# nu a fost con[tient la \ncheie-rea c#s#toriei cu p@r@ta, deoarecesuferea de o boal# psihic# [i a fostsub influen]a alcoolului ce i s-a dats# bea. Reclamantul a invocat deciambele impedimente la c#s#torie,prev#zute de art. 9 C. fam. Ra]iuneaacestor dou# impedimente este,potrivit legii noastre, diferit#;

Impedimentele la c#s#torie pot fi

clasificate din dou# puncte de vedere:a) al sanc]iunii \nc#lc#rii impedimen-tului; b) al persoanelor \ntre careexist# impedimentul.

Din primul punct de vedere, im-pedimentele pot fi dirimante [i pro-hibitive.

Din cel de-al doilea punct devedere, impedimentele pot fi absolute[i relative.

Impedimente dirimante sunt aceleaa c#ror \nc#lcare atrage nulitatea c#s#-toriei \ncheiate. Sunt impedimentedirimante:

- existen]a unei c#s#torii nedes-f#cute a unuia dintre viitorii so]i;

- rudenia \n gradul prev#zut delege;

- \nfierea, dar numai impedimentulcare opre[te \ncheierea c#s#toriei \ntre\nfietor sau ascenden]ii lui, pe de oparte, [i \nfiat ori descenden]ii aces-tuia, pe de alta, \n cazul \nfierii cuefecte restr@nse, iar \n cazul \nfieriicu efecte depline, \n acelea[i condi]iica la rudenie;

- aliena]ia [i debditatea mintal#.Impedimente prohibitive sunt

acelea a c#ror \nc#lcare nu atragenulitatea c#s#toriei \ncheiate. Ele potatrage unele sanc]iuni pentru dele-gatul de stare civil# care a instru-mentat \ncheierea c#s#toriei cu neob-servarea impedimentelor.

Sunt impedimente prohibitive\nfierea [i tutela.

Impedimete absolute sunt aceleacare opresc \ncheierea c#s#toriei uneianumite persoane cu orice alt#persoan#. Sunt impedimente absoluteexisten]a unei c#s#torii nedesf#cutea unuia dintre viitorii so]i (o persoan#c#s#torit# nu se poate c#s#tori cunicio alt# persoan#); aliena]ia [idebilitatea mintal#.

Impedimente relative sunt aceleacare opresc \ncheierea c#s#toriei uneianumite persoane cu o alt# persoan#.Sunt impedimente relative: rudenia,\nfierea, tutela.

Av. Irinel-Codru] MU{UROI

Numele meu nici nu conteaz#, ci ceea ce am de spus. Dac# intereseaz#pe cineva despre ce voi scrie \seamn# c#, \ntr-adev#r, am ceva de spus. Mi-am propus s# “filosofez” pu]in..., de[i sunt un nimeni... Ca mine facmilioane de oameni, dar c@]i au curajul s# o recunoasc# [i, mai ales, s#-[i asume ce cred?

Voi _ncerca s# spun p#rerea mea despre “educa]ie”. Unde se faceeduca]ia, cu cine \ncepe, ce se a[teapt# de la educa]ie, unde [i cu cine sesf@r[e[te sau dac# se sf@e[e[te vreodat#?

P#rerea mea este c# niciun lucru, niciun g@nd, ncio fapt#, nicio activitatenu poate \ncepe f#r# Dumnezeu.

Dumnezeu este Lumina, este Adev#rul, este Via]a, este Tot. El este_nceputul [i Sf@r[itul. Biblia, care con]ine “Cuv@ntul lui Dumnezeu”, artrebui s# stea la baza oric#rei c#r]i [i a oric#rei [coli.

Cele 10 porunci stau la baza tuturor legilor din orice ]#r# a lumii.Dac# nu ar fi a[a, oare de ce b#r@nii f#r# carte ar trebui respecta]i?De ce se \n@mpl# ca un om simplu, f#r# mult# instruc]ie s# fie mai

\n]elept dec@t al]ii cu mult# [coal#?De ce se spune c# \n via]# este bine s# ai cei [apte ani de-acas#?Pentru c# educa]ia \ncepe de c@nd te na[ti. Se spune c# pe un copil “cum

\l cre[ti a[a \l ai”. Dac# tu ca p#rinte nu \l \nve]i de mic ce \nseamn# iubirea,respectul, munca, datoria s#-[i asume at@t faptele bune, c@t [i pe cele rele,ce preten]ii mai ai ca atunci c@nd va fi mare s# le cunoasc# [i s# le respecte.

Omul este l#sat de la Dumnezeu cu minte, pentru ca s# judece [i bunele,[i relele, dar s# le judece \n sinea lui, s# se vad# pe sine. Nimic \n via]#nu este \nt@mpl#tor, Dumnezeu le or@nduie[te pe toate ca s# avem ce \nv#]a.

De ce ca p#rinte pretinzi s# ai un copil de 10, la [coal#, c#nd tu \i facitemele?

De ce ai preten]ia ca fiul t#u s# te asculte, c@nd tu \nsu]i n-ai ascultat?Prim#vara nu se face doar cu o floare, lumea nu se sf@r[este f#r# un

singur om, dup# cum nu e[ti mai \n]elept cu o carte citit# \n plus.Nu este de ajuns s# fii un copil bun, trebuie s# fii un om bun. {i e[ti

un om bun atunci c@nd le faci pe toate bine._nv#]a]i-v# copiii s#-[i fac# datoria, s# mearg# la [coal#, s# respecte v@rsta

[i s# abia apoi func]ia, s# fie lini[ti]i [i receptivi. Numai duc@ndu-se zi dezi la [coal# ei vor avea \n via]# un orizont mai larg [i vor fi mai perse-veren]i, iar cum “pofta vine m@nc@nd”, va \ncepe s# le plac#.

Chiar dac# un copil nu va citi prea mult, [coala \l \nva]# s# fie punctual,s# vorbeasc# politicos, s# [tie s# asculte, dar s# [i \ntrebe. Nu este u[or,totusi, s# a[tep]i opt ani p@n# la prima diplom#...

O lume mai bun# nu va exista niciodat# f#r# oameni mai buni, iaroamenii buni sunt rezultatul educa]iei.

Ar fi mai multe de spus... Mai spune]i [i dumneavoastr#...Rodica TUDORA{CU

Lipsa Impedimentelor la c#s#torie(lipsa cauzelor care \mpiedic# \ncheierea c#s#toriei)

Scrisoare de la o cititoare

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro


3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2009


_n favoarea deontologiei profesio-nale a “dasc#lilor”, de data aceastaai liceului, pledeaz# [i diferen]eleaproape insignifiante dintre mediilegenerale ale premian]ilor claselor aXII-a [i cele \nregistrate de ace[tiala examenul de bacalaureat. Ce s#spunem? Jos cu p#l#ria! O bil# alb#pentru profesorii municipiului nostru.

_n cazul absen]ei unor compromi-suri \n activitatea de supraveghere,elevii \[i pot etala calit#]ile [i probavaloarea lor adev#rat#, cuno[tin]eleacumulate prin studiu [i lectur#, auposibilitatea s# emit# judec#]i de va-loare, aduc@nd argumnte conving#-toare \n sus]inerea ideilor emise [isunt \n m#sur# s# elaboreze eseuride calitate \n care s# aib# o exprimareclar#, coerent# [i expresiv#.

{i nu se poate spune c# eleviicare au sus]inut proba scris# la Limba[i literatura rom@n#, obligatoriepentru toate profilurile, n-au avut unsuficient [i chiar bogat bagaj de cuno[-tin]e, din moment ce din cei 131prezenta]i au promovat 120 – 91,6%._n favoarea aprecierii noastre ante-rioare pledeaz# cele 6 medii de 10\nregistrate pe lucr#rile elevilor –4,58%, precum [i c# note de la 9,50\n sus au ob]inut 18 elevi – 13,74%,iar dac# ne-am referi la cei cu notede la 9 \n sus, num#rul acestora estede 34 – 26%. Ferici]ii purt#tori destindard al competitivit#]ii sunt:Dihoru Marinela Andreea, Ghimboa-[# Andra, Moreanu Livia Florentina,Nil# Andreea Alexandra, PoenaruAnamaria Georgiana [i Predatu Cris-tiana – 10; Puncea Daniela Mihaela– 9,90; Banciu Ancu]a Valentina [iSt#nic# Maria Mirabela – 9,80;B#luna Ramona Alexandra [i NacuMariana Daniela – 9.75; Mirea An-dreea Manuela [i P#dure]u MihaelaMinodora – 9.70; Becherescu Ra-mona Maria, Dr#gu]eanu OanaFlorentina [i P#dureanu {tefan Daniel– 9,60; Ciuc# Drago[ {tefan [i Laz#rAdina Mihaela – 9,55.

Am fi totu[i lipsi]i de obiectivitate,dac# n-am recunoa[te c# satisfac]iaprofesorilor a fost pu]in \ntunecat#de existen]a a 18 elevi cu medii \ntre5,00 [i 5,99 – 13,73% [i de prezen]a\n catalogul de examen a 38 de eleviplasa]i \n zona mediocrit#]ii cu medii\ntre 5,00 [i 6,99, adic# 29%, uncontrast deloc de neglijat fa]# dereu[itele celorlal]i. De asemenea, pelinia subiectictivismului de care vor-beam la analiza rezultatelor probelororale, surprind diferen]ele dintre “per-forman]ele” unor elevi la aceast#prob#, comparativ cu cele de la teze,unele sup#r#tor de mari, pentru c#este greu de explicat [i de \n]elescum un elev, care a fost notat cu 10la proba oral#, reu[e[te “performan]a”de a ob]ine 1,30?!! la proba scris#,adic# i-a convins pe examinatori c#are cuno[tin]e excelente, iar la probascris# a dovedit c# posed# no]iunipentru 0,30 puncte, \ntruc@t, dup# cumeste [tiut, 1 punct se acord# din oficiu.Incredibil, dar adev#rat, situa]ie carepoate figura de voie \n cartea recordu-rilor [i impune c# ar fi bine ca exami-natorii respectivi s#-[i g#seasc# o alt#“meserie”, nu una nobil# cum estecea de om de catedr#. Chiar dac# nula fel de izbitoare, totu[j nu u[or deexplicat apar [i diferen]e de tipul:10,00 – 5,10; 10,00 – 5,20; 9,00 –3,80; 9,00 – 3,50; 9,50 – 3,50 [ichiar 8,00 – 3,45 sau 8,00 – 2,40. {ipentru a ne p#stra calmul [i tonusulne oprim aici!

_n ceea ce prive[te Proba D – disci-plina obligatorie a profilului – re-zultatele au fost diferite \n func]iede dificultatea obiectului de \nv#]#-m@nt, rezultate mai bune \nregis-tr@ndu-se la disciplinele umanistice.

Sigur c#, a[a cum era de a[teptat,probleme deosebite a ridicat Mate-matica, dificultatea subiectelor ca [igradul mare de abstractitate a obiec-tului pun@ndu-i la grea \ncercare pe

elevi [i, f#c@nd o glum# pentru des-cre]irea frun]ilor dup#, probabil, obo-seala lectur#rii statisticilor de p@n#acum, se potrive[te afirma]ia, izvor@t#din \n]elepciunea popular#, c# “mate-matica [i carnea de porc sunt destulde grele”, una pentru cap [i altapentru stomac. De fapt, dac# ne-amreferi la procentul de promovabilitate,acesta nu este prea ap#s#tor – 79,31– descump#nitor fiind c# un singurelev a ob]inut medie peste 9,50(1,15%) [i doar 4 au avut note de la9 \n sus (5,74%), \n zona 8,00-9,70,ap#r@nd doar 10 elevi, cei 6, \n afaracelor 4 men]iona]i, av@nd notecuprinse \ntre 8,10-8,50. Cei care ausalvat onoarea obiectului [i a liceuluiau fost: Nil# Andrea Alexandra –9,70; P#dureanu Florina Alina – 9,30[i B#lun# Ramona Alexandra – 9,20.Chiar dac# nu ne face pl#cere, trebuies# privim cu b#rb#]ie, obiectivitate [iresponsabilitate submediocritatea [imediocritatea \n registrate, concreti-zate \n faptul c# sunt 29 de elevi cumedii \ntre 5,00 [i 5,99 (33,33%,submediocri), iar mediocritatea atinge54%, deoarece 47 din cei 87 de eleviprezenta]i se plaseaz# pe scara valo-ric# 5,00-6,99. F#r# a arunca vina \nograda altora, faptul c# din cei 87prezenta]i au promovat 69, are r#d#-cini mai ad@nci, [tiindu-se c#, spredeosebire de alte discipline de \nv#-]#m@nt, la matematic# no]iunile suntstr@ns legate, cele de la liceu fiindcondi]ionate de cele din [coala gene-ral#, iar “golurile” \n cuno[tin]e nuse pot umple a[a u[or. Dar acestesunt riscurile “meseriei”.

Din cei 26 de elevi care au sus]inutproba scis# la Istoria rom@nilor, aufost declara]i reu[i]i 25 – 96,15%, Ositua]ie onorant# este, f#r# \ndoial#,faptul c# cinci elevi au ob]inut medianaxim# – 19,23%, al]i 2 au mediipeste 9,50, a[a \nc@t cei cu peste 9,50reprezint# 27%, iar, dac# am ad#ugala ace[tia [i pe cei 4, cu medii \ntre9,05 [i 9,40, constat#m cu satisfac]iec# note peste 9 au ob]inut 11 absol-ven]i, adic# 42,30%. Este evident c#ne face o deosebit# pl#cere s#-i no-minaliz#m pe cei care, prin succesele\nregistrate, “au f#cut istorie” pentruliceul \n care au dob@ndit cuno[tin]edemne de invidiat: Banciu Ancu]aValentina, Dihoru Marinela Andreea,Ghimboa[# Andra, Nacu MarianaDaniela [i P#dure]u Mihaela Mino-dora – 10,00; Iancu Dorina {tefania– 9,80 [i V#duva L#crimioaraFloriana – 9,70.

La Geografia Rom@niei, promova-bilitatea a fost \n propor]ie de 100%,to]I ce 28 de elevi care au participatla aceast# prob# fiind declara]i reu[i]i.Ca [i \n cazul Istoriei, 7 elevi au fostnota]i cu medii de la 9,50 \n sus(25%), unul dintre ace[tia reu[ind s#ob]in# media 10,00 (3.57%), meri-tuoasa laureat# fiind St#nica MariaMirabela, secondat# de Predatu Cris-tina [i Tupangiu Daniela Geta – 9,70;C@ncea Aura[ Ionu] [i Rusoiu ElenaM#d#lina – 9.60, Gaciu Luiza M#-d#lina [i Laz#r Adina Mihaela – 9.50Ad#ug@ndu-i [i pe cei 3 care au avut\nscris# pe lucr#ri media 9,20, consta-t#m c# au ob]inut medii peste 9,00un num#r de 10 candida]I – 35,71%.

Rezultatele la cele dou# disciplinedemonstreaz# c# obiectele cuprinse\n grupa celor umanistice sunt [i maiatractive, [i mai accesibile, mai peplacul elevilor, ceea ce faciliteaz# ob-]inerea unor performan]e superioare.

_n sprijinul aprecierii anterioare vine[i faptul c# la disciplinele umanisticela care s-a sus]inut examen \n cadrul

Probei E – disciplin# la alegere dinaria curricular# corespunz#toare profi-lului – promovabilitatea a fost de100%, cea mai mic# medie pe obiect,except@nd dou# “accidente”, fiind8,16, \nregistrat# la Logic# [i argu-mentare, obiect la care din cei 21 deelevi 7 au ob]inut medie peste 9,00.

La Psihologie, au promovat to]Icei 3 prezenta]i, media obiectuluifiind 9,68, eleva Bobolocu Aurelia{tefania mai trec@ndu-[i \n palmareso not# de 10, iar V#duva Oana Nico-leta a fost apreciat# cu 9,80.

Tot 3 elevi au optat [i pentru Lim-ba englez#, promovat# cu 100%, me-dia general# 8,61.

La Economie, singurul reprezentant– Dr#gu]eanu Oana Florentina – afost notat# cu 9,00.

Pentru Literatur# universal# au op-tat 24 de elevi, to]i promova]i, mediide la 9,50 \n sus ob]in@nd 10 can-dida]i – 41,66%, \n timp ce la cate-goria peste 9,00 apar 20 de elevi –83,33%. Performerii acestei disciplinese numesc: V#duva L#crimioara Flo-riana [i Predatu Cristina – 9,80; Di-horu Marinela Andreea, Iancu Dorina{tefania [i Topuzu Adelina Teodora– 9,60; Lax#r Adina Mihaela, NacuMariana Daniela, Totora DanielaPaula, V#c#ru[u Ionelia Carmen [iV#deanu Andreea Daniela – 9,50.

Accidentele de care vorbeam maisus, nepl#cuta not# discordant#, auap#rut la Geografie [i Istorie, obiectec#rora cei doi candida]i (c@te unul lafiecare), nu le-au acordat aten]iacuvenit#, motiv pentru care au ob]inutnote plasate \n zona mediocrit#]ii [isubmediocrit#]ii, \n ordine obiectelor– 6,70 [i 5,00.

La aceast# prob#, cei mai mul]Ielevi au optat pentru Anatomie [i fizio-logie uman#, genetic# [i ecologieuman#, din cei 57 prezenta]i 54 aupromovat – 94,74% – iar din cei pro-mova]i 14 au fost aprecia]i cu mediide la 9,50 \n sus – 25,92%, 5 dintreace[tia “i-au obligat” pe corectori s#\nscrie pe lucr#ri media 10 – 8,77%,ceea ce constituie un argument puter-nic \n explicarea rezultatelor deosebiteob]inute la faza jude]ean# [i la ceana]ional# a Olimpiadei de Biologie.Elita anatomi[tilor are configura]ia:Budu Ana Maria, Di]# MonicaFlorentina, Iordache Mihai Alexandru,Mit# Constantin Viorel [i P#dureanu{tefan Daniel – 10; Mirea AndreeaManuela – 9,90; B#lun# RamonaAlexandra – 9,80; L#z#ric# {tefanFlorian [i Mit# George C#t#lin – 9,60;Bogdan Sorina Mihaela, CiochiaAndreea Florina, Becea Daniela{tefania, Magaon Irina Gabriela [iMust#]a Marius Alexandru – 9,50.

La fizic#, to]i cei 5 elevi prezenta]Iau promovat, media pe obiect fiind8,30.

La Chimie anorganic# [i general#,Nivel II, cei 2 elevi au promovat,media obiectului fiind 9,27, \n timpce singurul candidat care a optatpentru Chimie anorganic# [i general#,Nivel I – Pistri]u Andrei Ilie – a fostnotat cu 9,60.

To]I cei 3 elevi care au optat pentruChimie organic#, Nivel I, aupromovat, media cea mai mareob]in@nd-o Ilie Tania Bianca – 9,10– iar media general# a fost 8,03.

Informatica Pascal a fost \mbr#]i-[at# de 2 temerari care au reu[it s#promoveze cu media general# 8,12.

O oarecare deziluzie au provocatrezultatele ob]inute de cei 6 candida]icare [i-au exprimat op]iunea pentruBiologie vegetal# [i animal#, care,de[i au promovat, au sc#zut media

general# a liceului, rezultatele ob]inu-te de ei \nscriindu-se \n zona medio-crit#]ii – 6,75 medie general#.

_n fine, singurul reprezentant al dis-ciplinei M#sur#ri electrice [i elec-tronice ne-a dezam#git pe noi [i, avemcertitudinea, c# [i pe profesorii [colii,deoarece \n dreptul s#u a ap#rutdezonoranta medie 2,20, ceea ce nedetermin# s# ne \ntreb#m de ce aoptat el pentru aceast# disciplin#, c@ndmai avea [i altele din care s# aleag#.

_n sf@r[it , la Proba F – disciplin#la alegere din celelalte arii curriculare– cu dou# regretabile excep]ii, rezul-tatele au fost bune [i foarte bune.

{i pentru ca finalul s# fie optimist,vom \ncepe cu excep]iile de care amamintit mai sus, la care promovabi-litatea a fost de 100%, dar notele cucare au fost aprecia]I cei doi candida]inu-i onoreaz# – la Geografie – 5,00,iar la Bilogie vegetal# [i animal#,6,10, care, coroborate cu rezultatele\nregistrate la proba E, ridic# unelesemne de \ntrebare privind interesulelevilor pentru cele dou# discipline.

La Istorie – promovabilitate 100%– media general# a fost 8,40, elevaMoreanu Livia Floriana fiind apre-ciat# cu 10, \n timp ce singura elev#care a optat pentru Economie – MireaAndreea Manuela – [i-a mai trecut\n cont un 9,80.

Dac# cei 21 de elevi care au optatla Proba E pentru Logic# [i argu-menta]ie au ob]inut media general#8,16, cele dou# absolvente care [i-auexprimat op]iunea la Proba F pentruaceast# disciplin# [i-au justificat [ionorat op]iunea, ambele – IancuDorina {tefania [i Nacu MarianaDaniela – ad#ug@ndu-[i la bogata“zestre” c@te un 10.

Ne pare r#u c# aproape de fiecaredat# c@nd am comentat rezultateleob]inute la Educa]ie fizic#, ne-amexprimat unele rezerve cu privire laveridicitatea acestora. De aceast# dat#,vom spune doar c# elevi care \n pe-rioada celor patru ani de liceu, rar auprimit de la exigen]ii, dar corec]iiprofesori ai liceului c@te un chinuit10, la bacalaureat s-au schimbat ca-nbasme, iar comisia, deloc indulgent#(s# ne fie scuzat# doza de ironie [ide mali]ie) a fost “nevoit#” s# leacorde 10, not# care va c@nt#ri multla admiterea \n \nv#]#m@ntul superiora unora dintre cei c#rora li “s-a f#cutcadou”. Oricum, statistica arat# c#din cei 124 de elevi care au optatpentru aceast#, deloc u[oar#, disci-plin# de \nv#]#m@nt, 95 au ob]inutmedia 10 – 76,61%, iar dac# ad#u-g#m la ace[tia [i pe cei cu medii dela 9,50 \n sus, ajungem la cifra 115,adic# 92,74%. {i ne mai pl@ngem c#nu avem “pepinier#” pentru sportiviide performan]#!!

_ncheind capitolul Bacalaureat, neface o deosebit# pl#cere s# reprodu-cem ce scria Mihaela Cepoi, o str#-lucit# absolvent# a acestui faimosliceu, cu un real talent jurnalistic [icu o real# chemare pentru \nv#]#-m@nt: “Cu emo]ie [i bucurie, cu unsuspin pentru <capitolul>care tocmais-a \ncheiat, cu team# [i speran]#,tinerii absolven]i [i-au luat r#mas bunde la via]a de elev, de la peripe]iileadolescen]ei, de la imaginea brodat#cu amintiri [i tr#iri unice a Liceului<Mihai Viteazul>. Duc cu ei pove]ele[i \nv#]#turile profesorilor [i diri-gin]ilor, \ncrederea \n for]ele proprii[i speran]a c# \ntr-o zi vor avea uncuv@nt de spus \n familie, carier# [isocietate. Ei vor reu[i, poate, ceea cenou# ne-a fost refuzat [i vom construi\mpreun# o lume mai bun#, mai fru-

moas#, mai sigur#.”Las@nd \n urm# trecutul, ne \ndrep-

t#m cu interes [i speran]# spre viitor,elevii admi[i \n acest an fiind [i eiprintre cei care trebuie s# respectetradi]ia [i s# p#streze, sau chiar s#fac# s# sporeasc# \n str#lucire, pres-tigiul liceului care le-a deschis largpor]ile. Noi \i asigur#m c# vor g#siaici dasc#li adev#ra]i care nu-[i dr#-muiesc eforturile pentru o superioar#instruire [i educare a lor.

_n urma repartiz#rii computerizatedin prima sesiune de admitere, laclasele liceului au venit elevi binepreg#ti]i, noi, ca de fiecare dat#,prezent@ndu-i pe primii 5, \n ordineamediilor din fiecare clas#, cu preci-zarea c# cea mai mare medie esteinferioar# cu 3 sutimi celor din ultimiidoi ani.

Matematic#-informatic# (mediamaxim# – 9,81, cea minim# – 7,37):Dumitra[cu Cristina Andreea – 9,81;Manea Camelia Elena – 9,64;Corneanu Ionu] R#zvan – 9,50; FiranIonu] Relu – 9,49 (to]i de la {c.nr.5); Pelea Luciana Mariana – 9,45({c. nr. 3); B#lun# Iulian Florin –9,39; B#lun# Simona Ioana – 9,35;Croitoru Cristina Maria – 9,33;Vulturu Marius Robert – 9,28 [iCiuc# Marius Constantin – 9,10 (to]Ide la {c. nr. 5).

Filologie (9,77 – 8,63): PleniceanuAurelia M#d#lina – 9,77 ({c. nr. 5);B#rbosu Mariana Mihaela – 9,76 ({c.Cioroia[i); M#c#r#u Iulia Elena – 9,57;Secu Beatrice – 9,47 [i Gavril# Ga-briela – 9,44 (toate de la {c. nr. 5).

{tiin]ele Naturii (9,35 – 7,82):Ghionescu Alina Veronica – 9,35({c. nr. 4); Geamba[u Alina Nicoleta– 8,83 ({c. Giubega); OstroveanuMaria Mihaela – 8,75 ({c. GaliceaMare); Mit# Camelia Ileana – 8,60({c. Izvoare) [i Grozavu RoxanaIleana – 8,58 ({c. nr. 5).

{tiin]e Sociale (9,04 – 8,00):Stoica Georgiana Andreea – 9,04 ({c.Galiciuica); Demetrescu Deni Radu– 8,96 ({c. nr. 5); Neicu CristinaGeorgiana – 8,87 ({c. Galiciuica);Ionescu Nicoleta Alexandra – 8,80({c. nr. 5) [i Ban# Marius Cristian –8,77 ({c. Galiciuica).

Adres@ndu-le felicit#ri elevilor depe primele locuri, un bun venit \nliceu tuturor elevilor din cele 5 clase,apreciindu-i pe p#rin]I pentru modul\n care i-au supravegheat \n scopulde a-i stimula la efort [i d#ruire,seriozitate, con[tiinciozitate [i maturi-tate \n tot ce fac, ci nu pentru a-i\mpov#ra cu griji [i a-i descuraja, nefacem o datorie de con[tiin]# prin ale spune c# noua etap# de preg#tire\n care au intrat este diferit# de ceaparcurs#, cerin]ele mai mari [i trebuies-o priveasc# \n consecin]#.

Optimi[ti incurabili, avem convin-gerea c# ace[ti copii se vor \nfruptadin profesionalismul [i \n]elepciuneanoilor lor p#rin]i spirituali, vor depuneeforturi pentru autodep#[ire [i, dac#bunul Dumnezeu ne va ajuta s# fims#n#to[i [i \n plinitudinea for]elor,cu certitudine \i vom nominaliza peste4 ani \n categoria premian]ilor liceului[i a performerilor examenului debacalaureat.

_nalt# pre]uire profesorilor pentrueforturile lor generoase, pentruslujirea cu pasiune a nobilei misiuni,succes deplin tuturor celor implica]I\n fireasca [i necesara tentativ# deautodep#[ire.

{i este [tiut c# nimic nu poate fimai frumos [i mai \n#l]#tor dec@tsentimentul datoriei \mplinite.

Gh. GHEORGHI{AN

Continuare din pag. 1

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro


4


Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2009

_n ultima zi a lunii iunie, “parla-mentarii” locali [i-au dat \nt@lnirepentru [edinta ordinar# a ConsiliuluiLocal, \n care [i-au propus dezbatereaa 12 proiecte de hot#r@re.

Conform uzan]elor, dl. Paul Mitroi,pre[edintele de [edint#, a adresat d-lui primar Costel Pistri]u invita]ia dea prezenta ordinea de zi, aprobat# \nunanimitate.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hotar@re privind rectificareabugetului local, supus aten]iei de d-na Violeta Mo]#]#eanu, director exe-cutiv economic, se men]ioneaz# c#,av@nd \n vedere prevederile HG 606/2009 [i adresa Ministerului Finan]elorPublice 281296/17.06.2009 \n carese comunic# majorarea sumelor defal-cate din TVA pentru echilibrareabugetelor locale, executivul a propusrectificarea bugetului local, dup# cumurmeaz#:

Dumitra[cu a cerut explica]ii cu pri-vire la cererea depus# [i a \ntrebatde ce nu [i-au pl#tit impozitele din2007 ca s# nu mai solicite acumscutirea de major#ri. Reprezentantulsociet#]ii, avocat Mihaela Jianu a datexplica]ii [i a informat c# activitateaa fost suspendat# pe o perioad# deun an, \ncep@nd cu luna mai 2008 [i\n prezent societatea nu dispune desuficiente resurse financiare pentru aachita debitul datorat. S-au adresat\n repetate r@nduri Prim#riei B#ile[tipentru a constata [i a ob]ine scutireade la plata impozitului pe cl#dirilecare nu au elementele constitutiveale unei cl#diri (pere]i [i acoperi[).A apeciat c# impozitul stabilit esteprea mare, dac# se are \n vederestarea de degradare a imobilului.Edilul [ef a informat c# au venit laprim#rie dup# ce au primit titlu exe-cutoriu, \ns# cu toate acestea, este

Oricum, a pledat pentru solu]ionareaacestei e[alon#ri. Pre[edintele de[edin]# a concluzionat c# nu se poatelua o hot#r@re, c# societatea trebuies#-[i \ntocmeasc# \ntreaga documen-ta]ie, dup# care se va convoca o [e-din]# de urgen]# a CL, \n care se vorrelua discu]iile pe baza dosaruluicomplet trimis de SC “MageoImpex” SRL.

S-au dezb#tut \n continuare celepatru proiecte de hot#r@re prezentatede dl. Marcel Bo]a.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea manifest#rilorcultural-artistice [i educative pe trim.al III-lea, s-au prezentat principaleleactivit#]i, propun#torul insist@nd pefaptul c# cele mai importante suntmanifest#rile care se vor desf#[ura\n cadrul celei de-a VIII-a edi]ii a“Zilelor Municipiului”.

Doamna Elena Jianu, pre[edintele

viitorul apropiat, se va discuta cuconducerea B#ncii Reiffeisen, pentrua muta muzeul \n cl#direa fosteiB#nci Agricole [i a precizat c# s-aconstituit o comisie care a luat \nprimire patrimoniul de la fostul mu-zeograf Constantin C@[laru.

To]i ale[ii locali au fost de acordcu proiectul propus de executiv.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea organigramei [i astatului de func]ii ale Bibliotecii Mu-nicipale, se men]ioneaz# c# \n orga-nigram# apar 5 posturi – 1 respon-sabil de bibliotec#, 3 bibliotecari [iun \ngrijitor de cur#]enie – dintreacestea fiind vacante posturile de res-ponsabil de bibliotec# [i de \ngrijitor.

Dl. S. Gaciu a insistat asupra fap-tului c#, atunci c@nd s-a prezentatbugetul, trebuia s# se prezinte [iorganigramele, pentru c#, acum, nu-[i poate da seama dac# exist# corelare

transport, vom fi nevoi]i s# pl#tim [idepozitarea.

Proiectul de hot#r@re a ob]inutsufragiile tuturor ale[ilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobarea com-plet#rii art. 1 al Hot#r@rii CL nr. 2/2009, supus aten]iei asisten]ei de dl.Victor Bonci, se precizeaz# c#, deoa-rece la depunerea documenta]iei hot#-r@rii respective s-a sugerat comple-tarea art. 1 cu men]iunea “pentru anul2009”, executivul a propus formu-larea: “Se aprob# Programul de ocu-pare temporar# a for]ei de munc#din r@ndul [omerilor pentru un num#rde la 30 p@n# la 150 de persoane,pentru anul 2009”.

To]i ale[ii locali au fost de acordcu proiectul propus de executiv.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind organigrama [i statul defunc]ii pentru “Poli]ia Comunitar#”,

E[alonarea [i negocierea, “punctele fierbin]i”La partea de Venituri: Cap.

11.02.06 “Sume defalcate din TVApentru echilibrarea bugetelor locale”– cheltuieli curente: + 60 mii lei.

La partea de Cheltuieli: Cap.84.02.20 “Transporturi” – cheltuielimateriale str#zi: + 60 mii lei.

Majorarea se aplic# \n trim. al III-lea, iar \n urma rectific#rii, bugetullocal pe anul 2009 se cifreaz# la su-ma de 20.894 mii lei la ambele p#r]i.

Proiectul executivului a ob]inutsufragiile tuturor consilierilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la e[alonarea debi-tului Societ#]ii “Mageo Impex” SRL,supus dezbaterii de domnul primar,s-a precizat c# societatea respectiv#,prin cererea 13217/16.06.2009, a soli-citat e[alonarea pe 12 luni a debitu-flui de 61199,75 lei, reprezent@ndimpozit pe cl#diri, scutirea de majo-r#ri \n valoare de 33320,14 lei, scutiride debite [i reduceri de debite. _nexpunerea de motive se men]ioneaz#c# suma pentru care se solicit# facili-t#]ile fiscale este de 96968 lei, rezul-t@nd din: LR 31.12.2008 – 54366lei; debit la 23.06.2009 – 6837 lei;major#ri la 23.06.2009 – 35768 lei[i c# \ncep@nd cu anul 2007, socie-tatea n-a mai achitat nicio sum# laimpozit cl#diri. Fa]# de situa]ia exis-tent#, executivul a propus e[alonareaobliga]iilor bugetare datorate [i res-tante ale SC “Mageo Impex” SRLpe o perioad# de 5 luni, \n rate lunareegale, [i achitarea la zi a obliga]iilorbugetare curente, \ncep@nd cu lunaiulie 2009.

Proiectul a suscitat discu]ii aprinse.Dl. primar Costel Pistri]u a men]ionatc#, \n urma adresei primite de lasocietate, a fost de acord s# se rezolvesitua]ia pe cale amiabil# [i a pusaccent pe faptul c# nu are nicio vin#pentru c# nu [i-au pl#tit datoriile din2007. Pentru realizarea bugetului, atrecut la execut#ri silite at@t pentrupersoane fizice, c@t [i pentru celejuridice, av@nd \n vedere c# datoriiletrebuie pl#tite. Personal, i-a anun]ats# vin# la negocieri [i, cu toate c# s-au prezentat mai t@rziu, s-a hot#r@ts# prezinte propuneri concrete derezolvare. Dac# nu dorea rezolvareasitua]iei, nu introducea acest proiectpe ordinea de zi, dovad# c# a fostbine inten]ionat, urm@nd ca domniiconsilieri s# hot#rasc#. Dl. SabinGaciu a insistat asupra faptului c#bugetul este s#rac [i trebuie “alimen-tat”, fiecare s#-[i pl#teasc# datoriile.S-a declarat de acord cu e[alonareapentru a veni \n sprijinul salaria]ilor,dar investitorul trebuie s# \[i pl#teasc#impozitul a[a cum este firesc. A con-siderat anormal faptul c# investitorul\ncearc# “s# ne [antajeze” amenin]@ndc# va da afar# salaria]ii. Dl. Amza

normal s# se g#seasc#o cale de mijloc pen-tru rezolvarea litigiu-lui. Nu este corect s#pun# datoriile pe carele au “\n spinarea”fostului [i actualuluiprimar, pentru c# “\ncalitatea de primaravem obliga]ia s#respect#m legea”.Discu]iile ulterioareau \mbr#cat hainadialogului \ntre con-silieri [i domni[oaraMihaela Jianu com-pletat de interven]iileedilului [ef sau aledirectorului economic.Reprezentanta societ#]ii “b#t#ioas#”,ferm# [i persuasiv#, st#p@nind artaelocin]ei, nu s-a intimidat de cadrul\n care s-a aflat, dar f#r# a-i sfida peconsilieri, \n ciuda v@rstei [i apresupusei lipse de experien]#, [i-asus]inut cu argumente punctul devedere, a pus accent pe faptul c#, \ncalitatea pe care o are, trebuie s#pledeze pentru interesele salaria]ilor,preciz@nd c#, prin investi]iile pe carele face, societatea asigur# 145 delocuri de munc#. Dl. S. Gaciu a fostde p#rere c# responsabilitatea este acelui care a f#cut declara]ia fiscal#,a apreciat c# au creat locuri demunc#, dar nu este normal s#r#spund# primarul pentru ce n-auf#cut corect dumnealor. _n replic#,domni[oara Mihaela Jianu a \nt#ritce solicitaser# oficial, adic# e[alonareacelor 612 milioane de lei vechi pe operioad# de 12 luni, datorie pl#tit#\n rate lunare, [i scutirea de major#ri.Doamna Violeta Mo]#]#eanu aprecizat c# se pune doar problemaacord#rii unor facilit#]i la datorii.Trebuia s# se prezinte cu mai multedocumente, a[a cum au procedat [ial]ii care au f#cut dosare de e[alonarec#tre CL. Cei care solicit# facilit#]itrebuie s# asigure garan]ii, \ntreguldebit trebuind gajat. Facilitateasolicitat# nu poate fi acordat# \n acestmoment, iar pentru rezolvareasitua]iei este necesar s# se trimit# c@tmai repede dosarul complet. Dl. A.Dumitra[cu a \ntrebat dac#, \n cazulc# se aduce dosarul complet,societatea este \n m#sur# s# asiguregaran]ia, \n timp ce dl. Vasile Duineaa fost de p#rere c# mai \nt@i trebuies#-[i completeze dosarul [i numaidup# aceea s# fie luat# \n discu]iee[alonarea. Primul gospodar al mu-nicipiului a opinat c# este nevoie caambele p#r]i s# dea dovad# de \n]e-lepciune, dar c#, f#r# garan]ie nimicnu se poate rezolva [i a lansat \ntre-barea dac# societatea este dispus# s#fac# demersurile pentru garan]ie.

Comisiei de _nv#]#m@nt-Cultur#, apus accent pe faptul c# fiind perioad#de var#, este firesc ca activit#]ile s#fie “mai monotone”, a insistat asuprafaptului c# punctul mai slab al edi]ieianterioare a Zilelor Municipiului l-aconstituit tocmai evolu]ia forma]iilorproprii [i a sugerat s# se acorde aten-]ie sporit# valorific#rii talentelor lo-cale, instruirii la nivel superior a for-ma]iilor proprii ale Casei de Cultur#sau ale [colilor. _nsu[indu-[i sugestia,dl. M. Bo]a a informat c# \n dou#seri ale manifest#rilor forma]iilelocale vor fi prezente \n spectacol [ivor evolua la nivel superior.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind aprobarea organi-gramei [i a statului de func]ii aleCasei de Cultur# “Amza Pellea”, semen]ioneaz# c# n-a intervenit niciomodificare, exist@nd 9 posturi –manager, 3 referen]i, un inspector despecialitate – economist, bibliotecar,administrator, electrician [i \ngrijitorde cur#]enie.

Proiectul executivului a ob]inutsufragiile tuturor consilierilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobarea orga-nigramei [i a statului de func]ii pentruMuzeul “C@mpia B#ile[tilor”, s-aprecizat c# cele dou# posturi – mu-zeograf [i restaurator – sunt vacanteprin pensionarea so]ilor C@[laru [ic# este necesar s# se orgnizeze con-curs pentru ocuparea celor dou# pos-turi, altfel institu]ia nemaiput@nd func-]iona. Deoarece dl. Mugurel M@nz@n#a \ntrebat cum func]ioneaz# \n prezentmuzeul [i, \n cazul \n care se vorangaja alte persoane, nu se impuneaun proces verbal de predare-primirea bunurilor, edilul [ef a informat c#dup# 3 luni de soma]ii de la mo[-tenitori, am fost da]i afar# [i muzeuls-a mutat \n cl#direa actual# prinamabilitatea proprietarului V\rban,care a oferit-o f#r# nicio chirie. _n

\ntre cele dou#, motivpentru care este greu,dac# nu chiar impo-sibil, s# se fac# dis-cu]ii pertinente peaceast# tem#. _ntruc@tdl. A. Dumitra[cu aavansat ideea c# odat#cu statul de func]iitrebuia s# se prezinte[i salariile, \n scopulasigur#rii transparen-]ei totale [i a nu seda impresia c# ar ficeva de ascuns, dl. M.Bo]a a f#cut cunos-cute retribu]iile perso-nalului de la cele treiunit#]i de cultur#.

Doamna bibliotecar Janeta Vlad ainformat c# la biblioteca noastr# suntcele mai mici salarii din jude], acesteafiind mult mai mici dec@t cele primitede bibliotecarii de la comune.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind aprobarea tarifelorpracticate de SPADPP B#ile[ti,prezentat de dl. F#nel Glon]a, [efulserviciului, se stipuleaz# c# \ncep@ndcu data de 1 iulie, executivul a propusaplicarea urm#toarelor tarife:

ƒ I. Colectare [i transport de[eurimenajere cu autogunoiera compac-toare: Persoane fizice – 2.20 lei/luna/persoan#; Agen]i economici – 25.63lei/mc. Autocontainere – 28.50/mc.

ƒ II. Colectare [i evacuare apeuzuale: Autovidanja – 126 lei;

ƒ III. Cimitire: Tax# \ntre]ineremorm@nt – 8.40 lei/an; Concesionareloc de veci pe 7 ani – 44.50 lei/loc;Tax# construire loc de veci – 35.30lei/loc; S#pat loc de veci – 101.40lei/loc;

ƒ IV. Chirie autocontainer 1.1mc– 14 lei;

ƒ V. Chirie europubele 0.24 mc– 1.50 lei/lun#.

Dl. Dorin Manciu [i-a exprimatnedumerirea pricinuit# de taxa pentrutransport, \n sensul c# nu este normalca dac# vine ma[ina s# ia pubela s#se \nmul]easc# tariful cu num#rul depersoane, iar dna. Elena Jianu s-ainteresat de procedeul care se vafolosi pentru persoanele care au achi-tat anticipat taxa, \n situa]ia \n carenoile tarife intr# \n vigoare de la 1iulie. Intervenind \n discu]ie, domnulprimar Costel Pistri]u a informat c#trebuie s# se rezolve situa]ia gropiide gunoi, deoarece acesta va fitransportat la Calafat. _n acest sensva purta discu]ii cu edilul Calafatuluipentru a accepta s# nu pl#tim [i chiriepentru gunoiul depozitat, \ntruc@t, \nacest caz, situa]ia va fi extrem degrea dac# pe l@ng# costurile de

prezentat de dl. Victor Iure[, se men-]ioneaz# c# executivul a propus oorganigram# cu 50 de posturi, dintrecare 3 de conducere [i 47 de execu]ie,repartizate astfel: dir. exec. – 1; Com-partimentul Financiar Contabilitate,Resurse Umane – 1; Biroul Instruire,Protec]ia Muncii, Logistic#, Achizi]ii[i Contracte – 1 + 5; Serviciul OrdinePublic# [i Paz# – 1 + 41.

Dl. D. Manciu s-a interesat dac#cele 10 posturi cu care s-a suplimen-tat organigrama sunt bugetate [i aprimit r#spuns negativ, dar c# au fostcuprinse pentru ca atunci c@nd se vaputea, “s# le avem deja prinse \norganigram#”. Dl. S. Gaciu a pedalatpe faptul c#, dac# bugetul a fot \n-tocmit pe vechea organigram#, nueste normal [i nici legal s# se su-plimenteze cu 10 posturi, \ntreb@ndinsistent “de unde \i vom pl#ti?”.Domnul primar a precizat c# situa]iase va rezolva odat# cu crearea Poli]ieiLocale [i c# nu este gre[it s# prindemaceste posturi, chiar dac# nu suntbugetate. Dl. Ionel Mu[uroi s-a ar#tatnemul]umit de faptul c# economiilef#cute \n urma hot#r@rii din [edin]aanterioar# prin diminuarea normei dehran# propuse de executiv “se ducpe apa s@mbetei”. Se dau bani \nplus la Poli]ia Comunitar#, dar nu seg#sesc bani s# acord#m [colilor, undenu s-a f#cut aproape nimic spreasigurarea unor condi]ii decente de\nv#]#tur# pentru elevi, copiii no[tri.Dl. A. Dumitra[cu a solicitat l#muriricu privire la atribu]iile [efului Bi-roului Protec]ia Muncii, Logistic#, iardl. secretar Mihai Barbu a precizatc# acest proiect nu se supune votului,ci se trimite la Agen]ia Na]ional# aFunc]ionarilor Publici [i numai dac#este aprobat, se pune \n aplicare.

_n expunerea de motive la proiectulde hot#r@re privind aprobarea orga-nigramei [i a statului de func]ii pentruClubul Sportiv “ Progresul” B#ile[tiprezentat de dl. Florin Duinea,pre[edinte executiv, se stipuleaz# c#,]in@nd seama de prevederile art. 36,alin. 2 lit. “a” [i ale alin. 3 lit. “b” dinLegea 215/2001, executivul a propusurm#toarea structur# de personal:director – 1 post, 2 ore/zi; directoradjunct – 1, 2ore/zi; contabil – 1, 4ore/zi; antrenori – 3 (fotbal, handbal,lupte), 6 ore/zi; fotbali[ti – 15, 6 ore/zi [i magaziner – 1, 6 ore/zi.

Dl. Paul Mitroi a propus suplimen-tarea organigramei cu un post de an-trenor gimnastic#, pentru a lucra cucopiii de la gr#dini]# [i cu cei de laclasele I-IV. Dl. primar a pus accentpe faptul c#, dac# momentan fotbali[tiinu pot fi \ncadra]i, pentru c# posturilesunt blocate, remunerarea lor s-arputea rezolva prin contracte decolaborare. Dl. D. Manciu a fost

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro


5


Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2009

de p#rere c#, dac# directorul estenormat cu 2 ore/zi, nu este

normal s# fie normat contabilul cu 4ore/zi [i a avansat propunerea camagazinerul s# fie angajat cu 8 ore/zi, iar contabilul cu 2 ore/zi.

Proiectul de hot#r@re cu amenda-mentele domnului viceprimar [idomnului D. Manciu a fost aprobatcu 11 voturi “pentru”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re privind alegerea pre[edinteluide [edin]# al CL pentru lunile iulie,august, septembrie, dl. M. Barbu aprecizat c#, \ntruc@t a expirat man-datul de 3 luni al fostului pre[edintede [edint#, este necesar ca s# sealeag# un alt pre[edinte din r@ndulconsilierilor.

Dl. viceprimar Paul Mitroi a propuspentru aceast# func]ie onorant# pedl. Dorin Manciu. Neexist@nd altepropuneri, s-a supus la vot cea avan-sat# [i a ob]inut sufragiile tuturorconsilierilor.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind stabilirea pre]uluiminim de negociere pe mp a loca]ieipentru construirea sediului Autorit#]iiLocale, prezentat de domnul vice-primar Paul Mitroi, se precizeaz# c#printr-o Hot#r@re a CL s-a stabilitpre]ul maxim pentru negociere 35euro/mp. Propun#torul a lecturat ra-portul comisiei constituite \n acestscop, din care a rezultat c# dl. ZoltanCsepregi a solicitat pentru cei 800mp suma de 470 mii lei, iar pentrucei 200 mp, dl. Alexandru Dunav#]u– 85 mii lei.

Dna. Cristina S#lceanu a sus]inut c#nu trebuie majorat pre]ul stabilitanterior, \n timp ce dl. V. Duinea s-ainteresat dac# se cump#r# terenulpentru construirea sediului prim#rieisau se inten]ioneaz# s# func]ionezeprimaria \n imobilele de pe acestteren, p@n# se va face o construc]ie“nou# [i frumoas#” acolo. Dnii. D.Manciu [i M. M@nz@n# au pus accentpe faptul c# este o problem# de mareresponsabilitate, to]i trebuind s#vegheze la respectarea legisla]iei \nvigoare, interven]ie \n urma c#reiadna. Violeta Mo]#]#eanu a informat

c#, din discu]iile pe care le-a purtatcu juri[tii, are reie[it c# este perfectlegal, Ordonan]a de Guvern carereglementeaz# cump#rarea aplic@ndu-se [i \n 2009. Dl. A. Dumitra[cu asus]inut c# se impune un punct devedere oficial, confirmat printr-undocument scris [i a precizat c# esteo problem# de oportunitate [i alta delegalitate, lans@nd \ntrebarea dac# sepoate cere o evaluare. Intervenind \ndiscu]ie, dl. secretar M. Barbu ainformat c# v@nzarea-cump#rarea estelegal#, prin imobil \n]eleg@ndu-se [icl#direa, [i terenul aferent. _n oricecaz, este nevoie s# ne mai documen-t#m, dar oricum se va solicita o eva-luare de la care s# \nceap# nego-cierile. Dl. Ionel Mu[uroi a men]ionatc#, de[i prin HCL s-a stabilit pre]ulde 35 euro/mp, un expert poateinfirma hot#r@rea luat#. _n prelungireaacestei idei, dl. S. Gaciu a sus]inutc#, dup# opinia sa, evaluarea nu sejustific#, deoarece v@nz#torul propuneun pre] [i nu este obligat s# renun]ela preten]iile sale financiare. A apre-ciat c# pre]ul solicitat de cei doi estepeste m#sur# de mare pentru B#ile[ti,nu se justific# [i a precizat c#, av@nd\n vedere c# domnul primar vrea s#fac# ceva frumos pentru municipiu,cei doi ar trebui s# se mai g@ndeasc#[i s# scad# din preten]ii, insist@nd [iasupra faptului c# ambii trebuie s#aib# cadastru. Dl. Paul Mitroi a datcitire unui raport de evaluare din27.08.2008 pentru 498 mp proprietatea dlui. Z. Csepregi, preciz@nd c# nuexist# evaluare pentru diferen]a p@n#la 800 mp. Dl. Z. Csepregi a men]io-nat c# [i-a exprimat punctul de vedere\n [edin]ele comisiilor de specialitate,\[i men]ine solicitarea, opin@nd c#evaluatorul nu-i poate impune s#v@nd# la pre]ul stabilit \n urmaevalu#rii sale. Dl. Alexandru Dunav#-]u a men]ionat c# dore[te s# ajuteora[ul, a fost deschis solicit#rii, cutoate c# \n via]a sa nu a v@ndut nimic.Ini]ial a avansat suma de 100 de miide lei, apoi a sc#zut pre]ul cu 15%,preciz@nd c# din aceast# sum# trebuies# pl#teasc# [i impozit. Oricum,“obiectivul este generos, trebuie

numai s# existe voin]#, dac# vre]i cevadumneavoastr# s# hot#r@]i, s# v#asuma]i responsabilitatea”, a spus \n\ncheierea interven]iei sale. Deoarecedl. Gabriel Tica a \ntrebat care estestatutul juridic al imobilului actualuluisediu al prim#riei, edilul [ef a precizatc# mo[tenitorii n-au ob]inut \nc#imobilul prin hot#r@re definitiv# [iirevocabil# [i de aceea s-a creat litigiul,motiv pentru care nu putem s# neasum#m ni[te responsabilit#]i. _n mo-mentul de fa]# suntem \ntr-o situa]iedelicat#, reprezentan]ii sindicatului ne\ntreab# de ce st#m \ntr-un localinsalubru [i nu asigur#m c#ldur# \nprim#rie pe timpul friguros. Esteadev#rat c# “nu putem arunca cu baniipe fereastr#”, dar trebuie s# facemceva [i poate c# [i cei 2 v@nz#tori vormai sc#dea din pre]. “Este nevoie at@tde voin]#, c@t [i de \n]elepciune.”

S-a propus ca termen de expertiz#-evaluare, 15 zile, iar dl. I. Mu[uroia precizat c#, dac# expertiza serealizeaz# mai repede, se va convocao [edin]# extraordinar# [i se varezolva problema.

Puncte de vedere interesante, unelechiar “delicate” s-au exprimat [i la“Diverse”. Dl. D. Manciu s-a interesatdac# exist# sume prev#zute \n bugetpentru instruirea consilierilor, iardoamna Violeta Mo]#]#eanu a f#cutmen]iunea c# exist# bani prev#zu]i,dar cu 20% mai pu]in dec@t \n anultrecut. Dl. Gabriel Tica [i-a exprimatnemul]umirea generat# de faptul c#programul de ap# nu este fixat [i ainformat c# a fost sesizat de cet#]enic# pe str. Amza Pellea, la biseric#,exist# doua conducte sparte – una lacol] [i alta la 50 m, \n dreptul familieiMitroi – apa ]@[nind masiv, iarsubsolurile din zona M}} sunt plinede ap#, interven]ie la care primulgospodar al municipiului a men]ionatc# aceasta este din cauza conductelorde azbociment uzate [i c# toate neca-zurile vor disp#rea odata cu \nlocuireatreptat# a acestora. Dl. Florin Duinea,directorul Clubului Copiilor, a insistatpe faptul c# pe zi ce trece, cladirea\n care func]ioneaz# institu]ia [colarase degradeaz# “v#z@nd cu ochii.” Este

Via]a a confirmat c#, de-a lungulexisten]ei, cei mai frumo[i anir#m@n cei petrecu]i \n liceu. Acestadev#r a fost explicat ca motivatafectiv petrecerea din adolescen]#\n prima tinere]e – v@rsta marilor\ntreb#ri, a primelor iubiri, aentuziasmului [i a freneziilor, maiales contemplate retrospectiv, lamaturitate sau senectute.

De aceea au intrat \n tradi]iere\nt@lnirile aniversare prilejuite de\mplinirea unor cifre rotunde de aniscur[i de la absolvirea liceului.

Unele promo]ii le consider# chiarca pe ni[te \ndatoriri de suflet, maiceva dec@t ni[te obliga]ii.

Exist#, mai ales \n condi]iilecrizei, destui oameni nec#ji]i, cuprobleme de o deosebit# gravitatec#rora numai de festivisme nu lemai arde, dup# cum sunt al]ii carenu se zbat \n nevoi, dar ... se

sensibilizeaz# mai greu ...{i ... totu[i ... la 10 ani, la 20, 30,

40 [.a.m.d. tr#iesc sincer bucuriarevederii, f#r# s#-i uite pe cei pleca]idintre cei vii – elevi [i dasc#li.

Pentru c@teva ore se \ncearc#re\ntoarcerea la v@rsta liceului; unii“sun# de intrare”, chiar, iar al]ii tragc@te doi-trei dintr-o ]igar# la WC,ca \n urm# cu ani, se strig# peporeclele de atunci, rememoreaz#\nt@mpl#ri hazlii [i c@te altele ...

S@mb#t# 20 iunie, printr-o simpl#coinciden]# s-au re\nt@lnit la Liceul“Mihai Viteazul” dou# promo]ii careau aniversat 20, respectiv, 30 deani de la absolvire.

Revederile \ntre colegi sau \ntre

fo[tii elevi [i fo[tii profesori au fost\nc#rcate de emo]ii sincere, exterio-rizate de unii mai zgomotos, iar deal]ii cu oarecari re]ineri, dar, \n oricecaz, \n toate situa]iile, cu tr#iri greude st#p@nit. S-au dep#nat amintiri,s-au f#cut referiri la ce a mai sur-venit \n via]a fiec#ruia de la ultima\nt@lnire; unii [i-au schimbat felulde via]#, al]ii au devenit p#rin]i sauchiar bunici, s-a vorbit despre ceice n-au putut participa, nevoi]i s#-[i poarte destinul departe \n ]#rileEuropei sau chiar peste Atlantic.

_n dou# s#li de clas# al#turate, celedou# promo]ii – 1979 [i 1989 s-au\ntre]inut \ntr-o atmosfer# destins# –s-au oferit flori, s-au “strigat” cata-loagele, s-au f#cut fotografii [i fil-m#ri, s-au ciocnit cupe cu [ampanie.

Fiecare promo]ie a p#strat mo-mente de reculegere \n memoriafo[tilor elevi [i profesori deceda]idup# ultima \nt@lnire.

Re\nt@lnirile au continuat cu mesefestive la restaurantele din imediataapropiere a [colii \n ambian]e pl#-cute, bine \ntre]inute de organizatori.

O observa]ie concluziv# este c#multe promo]ii de gimnaziu, liceusau facultate nu se mai \nt@lnescniciodat# de la obsolvire, fiindc# nuse g#sesc unul sau mai mul]i orga-nizatori, adic# cei care depun eforturideloc neglijabile, asum@ndu-[i ni[ter#spunderi de care depinde reu[itaac]iunii.

E de remarcat c# aceste dou# re-\nt@lniri, tocmai prin eforturile or-ganizatorilor, au fost ni[te reu[itedepline.

Apreciem ca oportune reprodu-cerile fotografiilor de grup repre-zentative [i a listelor cu participan]iidin cele dou# promo]ii:

‚ Promo]ia 1979:

Sp#imu[ Dumitru, Claibel Marcel,Mititelu Lelia, Ionescu Tri]#, P@rvuLucian, Becherescu Ion, IgnatFlorina, Oprea Jan, Dulgheru Livia,Ionescu {tefan, Dr#gule] Doina,Moreanu Castelia, Topuzu Gigi,Purcaru George, V#duva Marcel,

pericol s# se pr#bu[easc# tavanu saupere]ii. La club vin copii de la [coli,dar frecven]a este \n suferin]# tocmaipentru c# nu li se pot asigura condi]iidecente [i sigure de desf#[urare aactivit#]ii, destul de nepl#cut fiind c#nu exist# nici m#car un grup sanitar.Domnul primar a informat c# \n anul2006 cl#direa a fost dat# \n adminis-trarea clubului pentru consolidare [imodernizare [i c# nu este vina pri-m#riei dac# nu s-a realizat ce s-apropus. Este nevoie s# se discute cucei de la Palatul Copiilor Craiova,pentru scrierea unui proiect, \n scopulob]inerii fondurilor. L-a asigurat pedl. director c# \mpreun# pot rezolvaproblema. Domnul Nicolae Florescua precizat c# va ridica trei probleme– dou# de interes general [i una per-sonal#. A informat c# de la Grupul{colar “{tefan Anghel” s-a primit oadres# prin care s-a f#cut cunoscutc# executarea lucr#rilor campusului[colar a fost adjudecat# de o firm#din Pite[ti [i c# vor s# \nceap# demo-l#rile, interven]ie \n urma c#reia edilul[ef a precizat c# situa]ia este oarecumambigu#, iar dl. I. Mu[uroi a informatc# a f#cut parte din comisia de lici-ta]ie [i c# firma este dispus# s# fac#lucr#ri de 3 miliarde lei vechi dinbanii proprii, dar a opinat c# nu estebine s# se treac# la demol#ri, ci s#se comstruiasc# alte p#r]i ale campu-sului. Referitor la sediul prim#riei,dl. Florescu a precizat c# sindicatelel-au rugat pe dl. primar s# asigurecondi]ii decente de lucru [i a opinatc# Serviciul Achizi]ii nu s-a implicatdeloc. Dac# se afi[a pe internet, existaposibilitatea s# se g#seasc# [i alteloca]ii. A sugerat s# se construiasc#noul sediu pe mai multe nivele [i arugat pe domnul primar [i pe doamnadirector economic s# fac# tot ce le st#\n putin]# pentru a urgenta construireanoului sediu al prim#riei. Problemapersonal# se refer# la un teren de laintrarea \n t@rg care este proprietateasa privat# [i pe care o solicit#. Acestteren a fost al str#bunicilor [i bunicilors#i care l-au de]inut din 1905 [i valupta pentru a [i-l p#stra, r#m@n@nds# se vad# cui va da dreptate instan]a

judec#toreasc#.Discut@nd \n calitate de contribuabil

persoan#-juridic# [i contribuabil per-soan#-fizic#, dl. Stelian Nichita, pre-[edintele Cooperativei Or#[ene[ti, ainformat c# autorit#]ile locale au hot#-r@t demolarea imobilului proprietatepersonal#, care este [i expertizat, [idore[te ca litigiul s# se rezolve pecale amiabil#, \ns#, dac# nu se poate,\n calitatea pe care o are, va apela lacalea judec#toreasc# [i pe cale civil#pentru desp#gubiri. _n replic#, domnulprimar Coste Pistri]u a precizat c#dl. pre[edinte a fost notificat at@t devechiul primar, c@t [i de dumnealui\n leg#tur# cu starea jalnic# a acestuichio[c (cofet#rie). Construc]ia a fostf#cut# \ntr-un anumit fel, apoi s-amodificat f#r# autoriza]ie. DomnulNichita vrea sa-l v@nd# fiului fostuluicomandant al Poli]iei, ap#r@nd astfelfireasca \ntrebare: “De ce n-a venit\n urma notific#rii s# spun# c# nueste imobilul dumnealui ci al luiBogdan {tefan?” S-a dorit o tergi-versare, dar consider# c# la bazaacestei situa]ii este un fals \n acteceea ce este foarte grav. DomnulNichita a precizat c# nu a v@ndutnimic ci a fost vorba de un contractde \nchiriere [i a \ntrebat cui au fostda]i cei 200 de mp de teren de l@ng#imobil [i de ce prim#ria a primitbani de pe terenul aferent. A precizatc# n-a \nchiriat terenul ci numaiimobilul – chio[cul respectiv. Interve-nind \n discu]ie dl. secretar M. Barbua adus argumente prin care ademonstrat indubitabil legalitateaac]iunii prim#riei.

Concluzion@nd, afirm#m cu certi-tudine c# a fost o [edin]# interesant#,chiar atipic# \n care dinamismul ac@[tigat net lupta cu monotonia,plictisul a absentat, o [edin]# cu dou#puncte “fierbin]i” care, \n ciudaargumentelor aduse de ambele p#r]i\n disput#, nu s-au putut solu]iona,\mbucur#tor, \ns#, fiind faptul c#reprezentantul autorit#]ii locale a cerutinsistent s# nu se dea fr@u subiecti-vismului exacerbat [i p#gubos, f#c@ndapel la maturitate [i la \n]elepciune.

Gh. GHEORGHI{AN

Re\nt@lniri de sufletGhi]# Mihail, Pascu Traian, Zam[aGheorghe, Du]# Iruma, Dasc#luMarin, Stanciu Marieta, Dasc#luMilu]a, Toan# Aurel.

‚ Promo]ia 1989:

Dunav#]u Mirela, Dudoiu Elvira,Amzulescu Ana-Maria, ColanDaniel, Novac Alexandru, CiontuAlina, Vr#jitoru Daniela, V#c#ru[uAnda, Marcu Ani[oara, GiurgeaRodica, Lucan Adriana, AnghelConstan]a, B#l#cescu Carolina,Buzatu Dida, Cioco[ Mugur,Criveanu Elena, M#ndoiu Daniel,Mitu Victor, Ro[u Elena, NegoianuMonica, Nicola Dan, P@rvu Maria,P@rvulescu Viorel, S#inu Lucre]ia,S#p#ceanu Mona, V#lu Lavinia,Constantin Marinela.

Valentin TURCU

Promo]ia 1989Promo]ia 1979

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro



iulie 2009

Este o vorb# ]#r#neasc#: “Exerci]iulface premian]i!” Roag#-te mereu!Apostolul spune: Ruga]i-v# ne\ncetat!Noi, rug@ndu-ne a[a, neputincio[i [ir#sp@ndi]i, cum putem noi, Dumnezeu,v#z@nd sufletul nostru c# vrea s# se roagec@t de c@t, \i d# c@teva minute derug#ciune curat#.

{i atunci el \ncepe s# se roage culacrimi, cu foc mare. _ns# rug#ciuneaaceea, chiar dac# dureaz# c@teva minute,acele c@teva minute de rug#ciune cumintea \n inim# sunt mai puternice dec@tdac# ai sta o lun# de zile \n rug#ciune,citind la Psaltire sau din Ceaslov. A[ade mare putere are. {i atunci, cre[tinul,gust@nd din dulcea]a rug#ciunii celeicurate, zice: “Ehei! asta-i rug#ciune!” Daraceast# gustare din rug#ciunea curat#, dinrug#ciunea haric#, nu vine la cheremulnostru, c@nd vrem noi. Vine c@nd vreaDumnezeu s# miluiasc# sufletul nostru.

Auzi ce spune Sf@ntul Isaac Sirianul?Semn al milei lui Dumnezeu suntlacrimile la rug#ciune. C@nd vedem c#ne cerceteaz# Dumnezeu cu lacrimi multela rug#ciune este semn c# mila luiDumnezeu s-a atins de ochii t#i [i vrea,prin aceste lacrimi de poc#in]# [i dedragoste mare, s# te cure]e pe tine, s# telumineze, s# te spele de p#cate [i s#-]iarate ]ie care-i adev#rata rug#ciune.

Deci, noi suntem datori s# ne rug#mcum [tim noi, cum putem, \ncep@nd curug#ciunile \ncep#toare: <_mp#rateceresc>, <Sfinte Dumnezeule>, <Preasf@n-t# Treime>, <Tat#l nostru>, <Crezul> [icelelalte. Ne rug#m cum putem, dar s#ne rug#m adeseori.

C# auzi ce spun Sfin]ii P#rin]i? Sf@ntulTeofan Z#vor@tul, este o m#rturieprea\ndrept#]it# s# v# spun#: Cela ce seroag# des, \ns#[i rug#ciunea i se face luicel mai mare dasc#l al rug#ciunii. _ns#[irug#ciunea \l poate \nv#]a s# se suie de latreptele cele mai de jos ale rug#ciunii,p@n# la treptele cele mai \nalte [i p@n# laextaz [i p@n# la rug#ciunea duhovniceasc#.Deci rug#ciunea \i \nv#]a pe sfin]i s# seroage, pentru c# ei totdeauna se rugau.

De aceea Apostolul spune: Ne\ncetatv# ruga]i! Adic#, oric@nd. E[ti acas#, e[tipe drum, e[ti \n chilia ta, e[ti la lucru,oriunde, tu \nal]# mintea c#tre Dumnezeu.{i zi cum po]i, dar zi mereu! Oricerug#ciune-i bun#, dac# o zici cu frica luiDumnezeu [i cu aten]ie.

S# nu c#ut#m noi trepte de rug#ciune\nalt#, c# aceasta-i m@ndrie! Noi ne rug#mcum putem, iar Dumnezeu, v#z@nd c#sufletul se chinuie[te s# se \nve]e a seruga, c@nd [tie darul Lui, \l \nvrednice[tede momente de rug#ciune curat#.

{i atunci, acela caut# \nsingurare, s#fie numai cu Dumnezeu. Cum spune dum-nezeiescul Ioan Sc#rarul: Cela ce pedulcea]a rug#ciunii o a aflat, purureavoie[te s# fie singur. {i Sf@ntul Isaac Si-rianul zice: Cela ce pe dulcea]a rug#ciuniio a aflat, va fugi de gloate ca un asins#lbatic! El vrea s# r#m@n# \n dulcea]aaceea [i \n vorbirea cu Dumnezeu oric@nd.{i vorb#ria [i treburile [i altele \l sustragde la rugaciune, dar lui \i pare r#u.

Este foarte greu s# ajung# omul s# seroage \n a[a fel, ca s# nu-l trag# \napoi

zgomotul [i vederea multora [i auzireadespre at@tea lucruri. Rug#ciuneades#v@r[it# pu]ini oameni o dob@ndesc.

Este o \nsingurare \n sine, \n inim#, [io \nsingurare dinafar#. _nsingurareadinafar#: Eu m# duc \n p#dure [i stau\ntr-un bordei, \ntr-o colib#, undeva; \ntr-o pe[tera, [i m# rog. {i aceasta ajut#mult rug#ciunii. Dar dac# nu vei avea\nsingurarea \n sine, nu-]i ajut#. Po]i s#fii acolo [i s# n#luce[ti cu mintea toateora[ele [i tot Bucure[tiul [i toate [email protected] ai fugit cu trupul \n pustie, c#cicu mintea n-ai fugit \n pustie. Ori, c#lug#rce \nseamn#? Spune Sf@ntul Ioan Sc#-rarul: Cel ce st# cu mintea sa afar# delume [i deapururea se roag# luiDumnezeu. Acela este c#lug#r!

Dumnezeu nu cere s# ie[im noi numaicu trupul din lume [i s# fugim \n p#dure;ci cu mintea s# ie[im din lume. A[ puteas# stau \n zgomotul lumii, cum f#ceaSf@ntul Teodosie, \ncep#torul vie]ii deob[te, dar \l vedeau rug@ndu-se ca unst@lp de foc \n mijlocul lumii. El avea latrapez# c@te trei mii de s#raci pe zi [i elle slujea la mas#. {i-l vedeai \n mijlocullumii, c# \n cea mai mare pustie, c# erades#v@r[it. El nu mai auzea [i nu maiprivea la cele din lumea asta, ci numaila cele de sus. Dar a celor des#v@r[i]ieste aceasta.

Iar noi, care avem nevoie s# ne \nv#-]#m rug#ciunea, avem nevoie de o\nsingurare \n noi mai \nt@i. Te \nchizi\ntre patru pere]i ai casei tale [i te po]i\nsingura. Ai \nchis u[a [i intri \n c#marainimii. De abia acolo te po]i ascunde s#te rogi lui Dumnezeu \n ascuns.

Sf@ntul Simeon Noul Teolog spune:Mintea nu se poate ascunde nic#ieri \ntrezidiri! Po]i s# te duci tu [i-n pustie, po]is# te duci [i \ntre st@nci, po]i s# te ducioriunde, nu o po]i ascunde \ntre zidiri.Cel mai ad@nc loc unde po]i ascundemintea de lume este c#mara ei – inima!Numai \n inim# o po]i ascunde, c# acolost# de vorb# cu Iisus, cu Mirele Cu-v@ntul, pe care _l ai de la Botez.

Acolo dac# o ascunzi, mintea trebuies# intre \n inim#, mut#, surd# [i oarb#.S# nu mai vorbeasc#, s# nu mai aud#nimic [i s# nu mai vad# nimic din lumeaasta. Ci numai pe Iisus s#-L vad# [i s#se lipeasc# [i cu El s# se uneasc# \nDuhul Sf@nt. Acolo \n inim#, Mirele cumireasa! Sufletele noastre sunt mireselelui Hristos cum spune Sf@ntul ApostolPavel: V-am logodit pe voi mireasa unuiMire f#r# de moarte [i tare mi-e frica#devoi s# nu se poticneasc# inimile voastre,precum a Evei de satana. N-a spusmintea, ci inimile, c# a [tiut c# adev#rataunire a sufletului nostru cu Hristos seface \n inim#, nu \n alt# parte.

Iar dac# noi ne rug#m cum putem, s#ne rug#m adesea, c# harul este maic# deob[te la fiecare. Ai v#zut o mam# bun#cu copilul cel mic al ei? Dac# vede c#nu [tie s# mearg# pe picioru[e, \l las#oleac# s# mearg# [i el \ndat# cade jos [i\ncepe a pl@nge c# el \i cu picioarelepl#p@nde [i nu poate merge. {i \ndat#mama \l ridic#: <Stai, hai s# te \nv#]>.{i-l ia de m@n#, \l mai duce oleac#, iar\l las#. Ca s# se \nve]e a merge. A[a face

harul cu noi \n vremea rug#ciunii, c@ndnu [tim s# ne rug#m.

C@nd vine harul la tine, sim]i o ru-g#ciune curat#; sim]i o rug#ciune a min]ii,a inimii. {i pe urm#, c@nd te las# DuhulSf@nt, din cauza m@ndriei [i a leneviei,iar cazi jos, iar mintea se duce la lume,la tulburare. Apoi iar te ridic#, p@n# ce te\nve]i s# mergi pe acest drum [i s# te ]iipe picioarele tale. {i a[a, v#z@nd Dum-nezeu c# sufletul t#u vrea s# se roage, \lintroduce \ncet-\ncet pe treptele rug#ciunii.{i c@nd a \nv#]at el s# se roage, nu-i maitrebuie s#-l duc# nimeni de m@n#. El [tiec# adev#rata rug#ciune o g#se[te \n inimasa, unindu-se cu Iisus Hristos.

Deci se cade s# ne rug#m cum putem.Uneori cu gura, alteori cu mintea, alteoricu inima, alteori mai presus de rug#ciuneainimii. Cine se va \nvrednici de celelalte

c# era \ndr#cit#. {i a luat asupra sa fa]afiicei sale, c# auzi ce striga: Miluie[te-m#, Doamne, pe mine, c# fiica mea r#use \ndr#ce[te! Nu striga: “Miluie[te,Doamne, pe fiica mea!” Adic#, dac# ais# faci mil# cu fiica mea, pe mine m#miluie[ti.

Deci s-a b#gat \n fiin]a fiicei sale [i cutoata inima se ruga pentru fiica sa. IarM@ntuitorul, ca s# arate la to]i statorniciacredin]ei ei, se f#cea c# nu o aude. Aiv#zut ce-a spus \nt@i: Nu sunt trimis,f#r# numai la oile cele pierdute ale caseilui Israel. Adic# “Tu e[ti fenicianc#, e[tip#g@n#; nu pentru tine am venit \n lume!”Ea atunci mai tare striga. {i la Apostolile era mila: Doamne, sloboze[te-o pe ea,c# strig# \n urma noastr#! O vedeau c#strig# cu lacrimi din ad@ncul inimii. IarM@ntuitorul o mai \nfrunt# o dat#: Nueste bine s# iei p@inea fiilor [i s-o daic@inilor.

C@ine a f#cut-o! _n]elegi? Dar ea nu s-a sup#rat c# o face c@ine. Ea, \nfierbin]eala rug#ciunii ei, a trecut pestetoate. De aceea a zis: “Doamne, c@inesunt eu – adic# nu sunt din neamul luiIsrail, eu sunt p#g@n# – dar [i c@inii,Doamne, m#n@nc# din f#r@miturile carecad de la masa domnilor lor”.

Adic#, “chiar dac# sunt c@ine, dar m#card#-mi [i mie o f#r@mitur#, c# eu nu \ntindm@na la mas# cu st#p@nii”. {i atunci aspus M@ntuitorul c#tre d@nsa: O! femeie,mare este credin]a ta! Fie ]ie precumvoie[ti! {i s-a t#m#duit fiica ei din acelceas. A]i v#zut rug#ciune? Ai v#zut credin-]#? Nu cu multe cuvinte, dar din inim#!

Dar t@lharul pe Cruce? Ai v#zut cespune Sf@ntul Efrem \n Cuv@nt la t@lhardin Vinerea Mare? Mai \nt@i el [i cel#laltt@lhar huleau pe Iisus pe Cruce, [i-Iziceau: Dac# e[ti Fiul lui Dumnezeu,coboar#-te de pe Cruce [i ne izb#ve[te [ipe noi. Pe urm# au v#zut c#, M@ntuitorul,c@nd _i b#teau cuie \n m@ini [i-n picioare[i-L batjocoreau, se ruga pentru d@n[iif#r# r#utate: P#rinte, iart#-le lor, c# nu[tiu ce fac!

Atunci t@lharul din dreapta s-a str#punsde bl@nde]ea Lui [i zicea: “Ia uit#-te! Noic@t \i blestem#m [i-i \njur#m pe ace[tiacare ne-au r#stignit aici, iar El zice: P#rinte,iart#-i pe ei, c# nu [tiu ce fac!”

Atunci a crezut \n inima lui c# AcelCare este r#stignit l@ng# d@n[ii, nu esteun prooroc, ci este Dumnezeu.

T@lharul care a \nceput s# cread# c#M@ntuitorul este Dumnezeu, v#z@nd c#rabd# cu at@ta bl@nde]e, a \nceput s# seuite la El \n sus, c#ci Crucea M@ntuito-rului era mai \nalt# dec@t a lor, [i seg@ndea: “Ce r#u a f#cut Omul acesta?Mor]i a \nviat, bolnavi a vindecat, oamenia s#turat, a \nv#]at cu cuv@ntul bl@nde]ii,n-a fost p#c#tos, nu s-a atins de El nimic...Cu adev#rat acesta-i Dumnezeu!”

Aceasta zice [i Apostolul: Cu inimase crede spre dreptate, iar cu gura sem#rturise[te spre m@ntuire. C# nu-i deajuns s# crezi \n inima ta \n Dumnezeu,ci s#-L m#rturise[ti [i cu gura, c# avemdou# p#r]i. Cu sufletul cred c# esteDumnezeu, dar trebuie s#-L m#rturisesc[i cu buzele. De aceea a zis M@ntuitorul:Cine se va lep#da de Mine \naintea

trepte ale rug#ciunii, cum v-am spus –de sine mi[c#toare, v#z#toare, rug#ciunea\n extaz, \n uimire, p@n# la rug#ciuneacea duhovniceasc# – are mare dar de laDumnezeu; dar nu [tiu dac# din neamulnostru de azi ajunge cineva. NumaiDumnezeu [tie pe unul ca acela. Poatese g#se[te undeva \n vreo pe[ter# ascuns#,prin mun]i pe undeva sau cine [tie, c#numai Domnul [tie. Acela-i st@lp de foc!Acela, c@nd se roag#, se face ca b#tr@nuldin Pateric, st@lp de foc!

Dar noi s# ne rug#m cum putem, c#am v#zut c# M@ntuitorul n-a trecut cuvederea rug#ciunea canaanencei. Ea,s#raca, nici nu era evreic#. Era fenicianc#,din p#r]ile Tirului [i ale Sidonului. Orifenicienii erau p#g@ni. Dar a auzit [i eade M@ntuitorul c# face minuni [i a venit.V#z@nd at@ta lume \n jurul Lui, a \nceputs# strige: Miluie[te-m# pe mine, Fiul luiDavid; fiica mea r#u se \ndr#ce[te!

Ca femeie p#g@n#, a \nv#]at [i ea dela evrei cum s# strige. Ea nici nu [tiacum _l cheam#. “Strig# a[a, femeie!” Darea, s#raca, striga ca mam# n#c#jit#. Pefata ei o chinuiau diavolii de at@]ia ani,

Desprerug#ciune

(III)

oamenilor [i Eu M# voi lep#da de el\naintea Tat#lui Meu. Cu toat# fiin]a tatrebuie s#-L m#rturise[ti; [i prin cuv@nt[i cu inima, prin credin]#.

Atunci t@lharul, care credea \n inimalui c# M@ntuitorul este Dumnezeu, ce-ag@ndit el? “Oare o s# m# ierte Dumnezeu[i pe mine, c# eu mai \nainte am hulit,ca [i cel din st@nga?” Se g@ndea el:“Acest Iisus, Care se roag# pentru ceice-L r#stignesc, dac# pe cei care L-aur#stignit nu ]ine m@nie, cu c@t mai multo s# m# ierte [i pe mine, m#car c# euam f#cut at@tea desfr@uri [i ucideri [ijafuri [i \njur#turi [i be]ii!”

{i-aducea aminte de via]a lui de t@lhar,[i-[i zicea: “Oare ce poc#in]# s# mai faceu acum? Dac# a[ avea picioarele libere,a[ face metanii, dar ele sunt legate. Dac#a[ avea m@inile libere, a[ da dou# palmela cel din st@nga care hule[te [i a[ zice:De ce hule[ti pe acest bl@nd Iisus! Dar[i m@inile sunt r#stignite”. Se g@ndea el,“ce poc#in]# s# mai fac eu acum pecruce?” Duhul Sf@nt i-a dat \n g@nd:“{tii ce mai am eu slobod? Am limba!Limba nu-i r#stignit#. {i eu am s# strigdin toat# inima cu limba mea: Pomene[te-m#, Doamne, c@nd vei veni \ntru\mp#r#]ia Ta!

Vezi? _nt@i cu limba L-a ap#rat det@lharul din st@nga, care-L oc#ra peM@ntuitorul, zic@ndu-i: Nu te temi tu deDumnezeu, c# noi suntem \n aceea[ios@nd#, c# am f#cut at@tea p#cate? DarAcest Iisus ce-a f#cut? _nt@i cu limba \loc#ra pe cel#lalt. “Eu cred c# acesta-IIisus! Nu m# mai iau dup# tine!”. Dup#ce l-a oc#r@t pe t@lharul din st@nga culimba, a f#cut poc#in]#; roade de poc#in]#c# numai limba [i c#in]a inimii \i mair#m#sese. “Am s# strig cu aceast# limb#,pe acest Iisus care nu ]ine minte r#ul, s#m# ierte”. {i a strigat din ad@ncul inimii:Pomene[te-m#, Doamne, c@nd vei veni\ntru \mp#r#]ia Ta! {i aude pe M@ntuito-rul de sus de pe Cruce: Adev#rat gr#iesc]ie, ast#zi vei fi cu Mine \n rai!

Sf@ntul Efrem face art# mare \n cuv@nt:“V#zut-ai rug#ciune t@lh#reasc#? V#zut-ait@lhar \n]elept? A [tiut s# fure mult \nvia]a lui! Dar, av@nd credin]a \n inim#, a[tiut s# fure cu limba raiul”. Adic#: “T@lha-rule! Ai furat, ai spart, ai f#cut ucideri,r#ut#]i; dar acum cu credin]a ta din inim#ai [tiut s# furi cu limba raiul”. {i zice laurm# acest cuv@nt, a[a:”O! t@lharule, [i alraiului t@lharule! Ai furat toate, dar aifurat [i raiul cu limba. O! t@lharule [i alraiului t@lharule! O! floare timpurie a luiHristos, C#ruia I se cuvine slav#!”

Adic# cea mai \nt@i floare r#s#rit# dinCrucea lui Hristos a fost sufletult@lharului.

De aceea el a mers \nt@i \n rai cuM@ntuitorul, c# L-a m#rturisit pe Cruce\nainte de a-L m#rturisi pe DumnezeuLonghin Suta[ul, c@nd L-a str#puns \ncoast# [i al]i mul]i pe urm#. Cel dint@i,t@lharul L-a m#rturisit pe Dumnezeu [iL-a rugat s#-l duc# \n rai.

Iat# ce \nseamn# rug#ciune \n vremede nevoie! C@nd suntem n#c#ji]i, s#strig#m din toat# inima, c# Dumnezeucaut# la inima noastr#.

Aurel TEIC~

Unul din doi indivizi,indiferent de sex, moare dincauza afec]iunilor cardiace.La britanicii de v@rst# me-die, spre exemplu, inciden]abolilor cardiace este depatru ori mai mare fa]# dejaponezi. Autopsiile efec-tuate pe mumiile egiptene(\mb#ls#mate \n anul 3000\. Hr.) au relevat prezen]ade depozite pe peretelearterial, dar aceste nu blo-cau lumenul \ntr-o aseme-naea m#sur#, \nc@t s# pro-voace un accident vascularcerebral (congestie cerebra-l#) sau un infarct de mio-card. Conform statisticiloramericane de s#n#tate dinanul 1890, inciden]a infarc-tului miocardic raportat# la100.000 de locuitori eraegal# cu zero. P@n# \n 1970aceasta a ajuns la 340.

Este \ngrijor#tor faptul c#boala cardiac# afecteaz#persoane din ce \n ce maitinere. Autopsiile efectuate\n Vietnam au demonstratc# unul din doi solda]i uci[i

pe c@mpul de lupt#, cu o medie de v@rst#de 22 de ani, avea deja ateroscleroz#(depozite \n peretele arterial). Dup# toateprobabilit#]ile, majoritatea adelescen]ilordin ziua de azi prezint# semne de atero-scleroz# care marcheaz# debutul afec]iuniicardiace. Este din ce \n ce mai evidentc# ceva anume legat de stilul de via]#,de alimenta]ie sau de condi]iile de medius-a modificat radical \n ultimii [aizeci deani, favoriz@nd declan[area acestei“epidemii” moderne.

Ce este de fapt cardiopatia [i accidentulvascular cerebral (congestia cerebral#)?

Orice afec]iune a vaselor de s@nge [ia inimii este denumit# boal# cardiovas-cular# (boal# de inim#). Aceast# boal#survine [i la nivelul creierului unde pro-duce obstruc]ii arteriale care stau la bazaaccidentelor vasculare cerebrale. Blocajulvaselor se poate produce [i la nivelulextremit#]ilor sau al altor regiuni aleorganismului, fenomen numit tromboz#.

Blocajele arteriale \ns# survin cupredilec]ie la nivelul coronarelor – arterelecare hr#nesc inima aprovizion@nd-o cus@nge oxigenat – proces patologic numitboala coronarian#. Aproximativ 50% dindecesele provocate de afec]iunile cardio-vasculare sunt puse pe seama bolilorcoronariene, \n timp ce un sfert dintre

acestea sunt determinate de congestiilecerebrale.

Bolile arterelor sunt principaleleafec]iuni care pun via]a \n pericol. Odat#cu \naintarea \n v#rst#, pere]ii arterelorsufer# o serie de modific#ri ce favorizeaz#depunerea la nivelul lor a unor substan]enedorite cum ar fi colesterolul, diversegr#simi [i calciul Aceste depozite suntdenumite pl#ci de aterom. Prezen]a depo-zitelor, ce are drept consecin]# sc#derealumenului arteial, este denumit# atero-scleroz#. Ea se produce \n anumite regiuniale corpului. Ateroscleroza, \n asocierecu un s@nge mai v@scos dec@t este normal(datorit# prezen]ei de cheaguri), poatedetermima obstruc]ia arterial#, \ntrerup@dpulsul sanguin. Dac# procesul are loc\ntr-o arter# ce hr#ne[te o por]iune ainimii, aceasta se va necroza deoarecenu va mai primi suficient oxigen. Ter-menul descris se nume[te infarct mio-cardic sau atac de cord. _nainte de asuferi un atac miocardic multe persoanesunt diagnosticate cu angin# pectoral#,ca urmare a obstruc]iei par]iale a arterelorcoronare, boal# care se manifest# prindureri toracice ce apar \n cursul efortuluifizic sau \n condi]ii de stres. Dac# vreunadin arterele cerebrale este obstruc]ionat#,por]iunea de creier irigat# de artera

respectiv# moare, produc@nd ceea ce senume[te accident vascular cerbral saucongestie cerebral#. Arterele de lanivelul creierului sunt mult mai fragiledec@t cele din alte regiuni [i, uneori,accidentele vasculare cerebrale survin nuca urmare a obstruc]iei, ci din cauza ru-perii pere]ilor unei artere. Acesta estemecanismul de producere a hemoragiilorcerebrale.

Durerea de la nivelul membrelor in-ferioare poate indica o obstruc]ie arterial#av@nd la baz# un proces de tromboz#(trombii sunt mici cheaguri de s@nge).Dac# obstruc]ia [i \ngustarea lumenuluiau loc \n arterele periferice, circula]ia dela nivelul m@inilor [i al picioarelor vaavea de suferit, ajung@ndu-se \n final ladureri ale membrelor [i chiar la [chio-p#tare.

_n r@ndul maselor largi ale popula]ieis-a \ncet#]enit concep]ia gre[it# conformc#reia arterele se obtureaz# din cauzacolesterolului m#rit. Chiar dac# \ntr-adev#r colesterolul joac# un rol important,actualmente se [tie c# el nu reprezint#singura cauz# [i, de asemenea, exist#numeroase metode profilactice.

Per global, colesterolul nu ete d#un#tor,efectul s#u nociv exercit@ndu-se \nfunc]ie de raportul componentelor

S# spunem

bolilorde

inim#

“NU”

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro


7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2009

(Va urma)din Fa]a neagr# a Rom@niei sau Fals

tratat pentru uzul chibi]ilor politicide Dorin BULDUR

continuare din numerele anterioare

Fa]a neagr# a Rom@nieiDa, dar nu s-au dat b#tu]i! a continuatRotofeiul. N-au vrut s# urmeze \n]eleptelecuvinte – poate singurele – ale lui OliviuGherman, rostite dup# e[ecul din 1996:“Cred c# lucrul cel mai bun – cel maidemn – pe care \l putem face, este s# nestr#duim s# ie[im c@t mai discret dinistorie”... Nu!... Ei au intrat \ntr-o opozi]ieagresiv# [i zgomotoas#... Dac# au \ncercatcei de la Conven]ia Democratic# s#-i iala boabe m#runte, au ]ipat isteriza]i c#nu au nicio vin# [i c# ar fi la mijloc o“vendet#” cu “conota]ii politice”... Totu[inu au renun]at la pozi]iile sau la averilec@[tigate prin rapt [i n-ar vrea s# r#spund#nici \n fa]a justi]iei!

- Cu toate acestea, au tras [i ei ospaim# c@nd au fost \nchi[i c@]iva t@lharide-ai lor!... a completat Prin]ul.

- ...Dar care au fost repede elibera]i[i dosarele lor au trecut pe linia moart#!i-a dus ideea mai departe {mecherul.

- {i-atunci au tot dreptul oamenii der@nd ca s# zic# despre acoli]ii lui Constan-tinescu: “D#-i dracului, c# nici #[tia nusunt mai breji!”... l-a secundat baronul...[i n-ai cum s# condamni poporul (care“a ie[it obosit de sub ploaia de gloan]ea terori[tilor [i a intrat odihnit \n cea]adens# a democra]iei!”) pentru p#rereaproast# pe care [i-a format-o despre repre-zentan]ii regimurilor formate dup# 1989!

- Acum, s# nu ui]i c# regimul lui Ilies-cu n-a \nsemnat numai PDSR-ul, a reve-nit Profesorul \n discu]ie, ci [i parlamen-tul, guvernul, prefec]ii [i al]i reprezentan]iai statului... Iat#, a[ vrea s# [tiu ce p#rerev-a]i format, bun#oar#, despre forul legis-lativ, care a avut (sau trebuia s# aib#!) unrol important \n via]a poporului nostru...

Cei de fa]# s-au privit unii pe al]iic@teva momente, dup# care Inginerul aridicat m@na [i [i-a manifestat dorin]a de

a spune c@teva lucruri:- P#i, a[a cum [tie toat# suflarea rom@-

neasc#, la 20 mai 1990, c@nd au avut localegerile din “Duminica Orbului”, maiales c# nu s-a aplicat punctul opt dinDeclara]ia de la Timi[oara, majoritateacandida]ilor au provenit din r@ndulslujitorilor lui Ceau[escu!... Cum oameniin-au cunoscut numele viitorilor senatorisau deputa]i, pentru c# ei au c#utat sigla[i nu indivizii, au votat liste [i nu persoa-ne, marea cacealma a trecut neobservat#,dar s-a repetat cam la fel \n 1992 [i \n1996... Iat# cum \ntre “ale[ii poporului”,care ne-au dezam#git teribil, [i mase s-a creat o pr#pastie teribil# \nc# de la\nceput!

- A[a este! a zis Mila[ Frmosul.- _n primii ani, m-am g@ndit c# avem

ni[te parlamentari “in spe” sau \n formare[i c# de aceea am \nregistrat at@tea e[e-curi, dar, teptat, am constatat c# soartanu ne-a pricopsit cu ni[te prunci ne-vinova]i [i care sparam s# creasc# fumo[i[i s#n#to[i, ci cu ni[te avortoni periculo[i,care au \nv#]at s# \n[ele [i s# distrug#chiar din fa[#!

- Bine zis!- Ei nu s-au ]inut de treab#, adic# n-

au elaborat din timp legi s#n#toase sauau \nt@rziat discutarea lor, guvernele fiindnevoite s# adopte ordonan]e pripite [isuperficiale, av@nd dreptate SergiuNicolaescu c@nd afirma: “Uneori m#\ntreb dac# suntem cumva Marea Adu-nare Na]ional# (a lui Ceau[escu), pentruc# vot#m legi care deja se aplic#!”

- Excelent!- A[a se face c#, \n scurt timp, cel

care a devenit “parlamentul ru[inii” acreat \n Rom@nia imagini de co[mar, ca\n viziunile lui Freud, iar “ale[ii na]iunii”s-au transformat rapid \n pionii unei noi“nomenclaturi” [i s-au angajat frenetic\n cursa pentru privilegii, averi sau pentrualte \nlesniri profitabile, \n pofida simula-crului de cinste [i de moralitate de careau f#cut at@ta caz!

- Stai a[a: Tu te referi acum la to]i,global! l-a chestionat Tuciuriul pe Inginer,care a r#spuns operativ:

- Da, dar \n ultimii ani m-au sc@rbitmai mult senatorii [i deputa]ii ]#r#ni[ti [iliberali. V# spun sincer c# nu m-ama[teptat la at@ta sl#biciune din partea celor\n v@rst#, c#li]i \n \nchisorile comuniste._i credeam austeri, serio[i [i drep]i ca

ni[te patriarhi biblici. C@nd colo, chiarIon Diaconescu, [eful PN}CD-ului [ipre[edintele Camerei Deputa]ilor, nunumai c# a gafat frecvent \n actele deci-zionale, dar a [i acceptat cu u[urin]# s#se l#f#ie \n cinci limuzine, printre care [iun Mercedes, s# tr#iasc# \n lux [i s#\ncaseze ni[te drepturi b#ne[ti uria[e...Mie \mi pare r#u de el [i de al]i veterani,care au suferit mai \nainte, dar senilitatea,anchiloza [i resemnarea nu le mai dauposibilitatea de a ac]iona rapid, enrgic [ieficient, a[a cum se cere \ntr-o societatemodern# [i dinamic#. Fiind slabi, ezitan]i[i u[or de corupt, au transformat par-lamentul \ntr-un circ \n care animozit#]ileresentimentare ies la suprafa]# ca pojarul.F#r# a fi ni[te adversari sau ni[te com-batan]i cinsti]i, cu o reputa]ie intact# [icare s# lupte cavalere[te pentru ni[te ideinobile, c@nd discut# ni[te legi sau vreomo]iune de cenzur#, ei se ceart#, se jig-nesc sau se oc#r#sc ca precupe]ele \npia]#, pierd ore \n [ir \n discu]ii sterile,iar c@nd p#r#sesc sala de [edin]# constat#c# n-au realizat nimic!

- A[a este!- De aceea, parlamentul a devenit o

“excrescen]#” bolnav#!... Deputa]ii [isenatorii, a afirmat c@ndva Mircea Mi-h#e[, “tr#iesc \n universul paralel al\nc#perilor capitonate, perfect izola]i devuietul dizgra]ios al str#zii”; sunt “ocupa]Ide propriile afaceri [i \nv@rteli, obseda]ide a-[i <luxa> adversarii [i de a-[icompromite discret alia]ii”. Ei habar nuau de poporul pe care-l reprezint#, acelpopor \ndobitocit, lovit crunt de scum-pirile exagerate, [i continu# s# se joace

cu banul public: numai \n 1995 aucheltuit treisprezece miliarde lei, iarpentru anul 1999 [i-au fixat un buget detrei ori mai mare dec@t cel din 1998!...Nu-i intereseaz# criza, infla]ia, s#r#cireapopula]iei sau mi[c#rile sociale...

- Ei, \n aceast# situa]ie ne-ar trebui unVlad }epe[ ca s# cure]e ]ara de asemenealichele indiferente [i parazitare! a strigatPrin]ul.

- Nu, omul providen]ial ar fi GheorgheFunar, pentru c# are obsesia conspira]iei[i sufer# de hipertrofia “eu”-lui care teduce cu g@ndul la patologia “social-politic#”, denumit# medical paranoia!...L-am citat, aproximativ, pe cineva! aintervenit Profesorul... Dar pentru oac]iune de “purificare” temeinic# ar fi lafel de potrivit [i Corneliu Vadim Tudor,care a recunoscut: “_ntr-adev#r, numai omam# eroin# putea na[te un monstru camine”, adic# unul care ar fi dispus oric@nds# reinstaureze dictatura!...

- P#i, atunci eu zc s# complet#m tri-pleta extremismului rom@nesc cu AdrianP#unescu, a ad#ugat Inginerul, pentru c#[i el, la sf@r[itul anului 1992, \n publica]iasa “Totu[i iubirea”, a declarat clar: “dac#mi s-ar oferi un post de dictator, cred c#a[ candida cu pl#cere”, pentru “a faceordine \n aceast# ]ar# \n care legile suntat@t de bl@nde, \nc#t permit ca to]ir#uf#c#torii s#-[i fac# de cap”...

- Vede]i?! le-a imputat Lunganul... Ceitrei, Funar, Vadim [i P#unescu, ar ficapabili, \ntr-adev#r, s# joace rolul luiCeau[escu \n “noua democra]ie”, nu \ns#[i Iliescu, pe care, mereu [i pe nedrept,l-a]i f#cut “dictatorul ro[u”!... N-amdreptate?!

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890

“MIORI}UL”“MIORI}UL”“MIORI}UL”

lui (HDL [i LDL). Chiar organis-mul nostru sintetizeaz# colesterol,

iar noi \n[ine con]inem aproximativ 150g din aceast# substan]#, din care 7 g seafl# \n s@nge. Organismul uman arenevoie de colesterol pentru a sintetizahormoni sexuali, vitamina D [i pentrua digera [i transporta gr#simile. Totu[i,un nivel crescut de colesterol sanguindubleaz# riscul \nboln#virilor cardiovas-culare. Valoarea normal# a colesteroluluila indivizii s#n#to[i este cuprins# \ntre176-239 mg% (196-210% dup# altep#reri).

Pentru cre[terea nivelului de HDL“bun” [i sc#derea LDL “r#u”, se ad-ministreaz# zilnic niacin# (vit.B 3) – care\mbun#t#]e[te circula]ia. Nu trebuie, \ns#,s# scad# prea mult colesterolul care, dac#are valori mici, poate produce: depresii,

suicid [i moarte violent#, tulbur#ri de tipantisocial, predispozi]ii la agresivitate.

_n organism se poate produce [i dete-riorarea colesterolului (oxidarea), puse peseama substan]elor oxidante care sunt re-zultatul fumatului [i al alimenta]iei gre[ite,al polu#rii, al suprasolicit#rii fizice. _nasemenea situa]ii este mult mai dificil cael s# fie transportat \n \ntregul organism[i poate deveni un factor important derisc pentru boala cardiovascular#. Exist#\n organism [i substan]e protectoare cumsunt vitaminele antioxidante A, C [i E,la care se adaug# mineralele de tipulseleniului [i zincului. De fapt, sunt sutede antioxidan]i \n alimente, mai ales \nfructele [i legumele proaspete. Deexemplu, strugurii con]in proantocia-nidine, ceea ce explic# de ce vinul ro[u,\n cantit#]i mici, protejaz# \ntr-o oarecare

m#sur# de bolile cardiovasculare, \n timpce excesul de alcool este un cunoscutfactor de risc.

Cercet#rile actuale demonstreaz# c# oalimenta]ie bogat# \n antioxidan]i reducela minim riscul de ateroscleroz#.Organismul nostru con]ine ap# 62%,proteine 22% [i lipide (gr#simi) 14%.Apa este stocat# \n interiorul celulelorcare au un \nveli[ lipidic. Nervii sunt\nconjura]i de lipide, mai intr# \n structurahormonilo [i a prostaglanohinelor.(mesageri chimici din s@nge). Aproapejum#tate din structurile cerebrale suntconstruite din lipide, ceea ce demontreaz#c# gr#simile sunt esen]iale pentru via]#,\ns# nu orice tip de gr#simi.

Este [tiut c# folsite \n exces, gr#similesaturate din unt, untur#, cear# de lu-m@n#ri, nuci de cocs, sporesc riscul

afec]iunilor cardiace, cresc v@scozitateas@ngelui, duc@nd la formarea detromboze.

Cercet#rile au demonstrat c# exist#dou# “familii” de acizi gra[i esen]iali –Omega 3 [i Omega 6 – care trebuieintrodu[i \n hran# zi de zi, deoareceorganismul nu este \n stare s#-i sintetizezesingur.

Alimenta]ia majorit#]ii oamenilor estefrecvent deficitar# \n ambele categorii,\n special \n acizii gra[i de tip Omega 3.Cea mai bogat# surs# alimentar# oconstituie semin]ele [i alunele carefurnizeaz# [i Vitamina E. un factor anti-oxidant protector [i natural. Efectelebenefice ale folosirii acestora sunt:sc#derea nivelului sanguin al gr#similor,diminuarea v@scozit#]ii s@ngelui, readu-cerea nivelului de LDL colesterol (nociv),

cre[terea nivelului de HDL colesterol(benefic). Nu exist# niciun medicamentcare s# prezinte at@tea avantaje.

Nu trebuie neglija]i factorii de riscpentru boala cardiac# - absen]a efortuluifizic, stresul, obezitatea, fumatul, zah#rul,gr#simile saturate [i stimulentele, sarea,alcoolul.

Printre principalii factori protectori seafl#: vitaminele [i mineralele (Vit. A, C,E – factori antioxidan]i), calciu, mang-neziu, potasiu, care scad tensiunea, \nspecial magneziul, uleiurile de pe[te –bogate \n Omega 3 – alimente bogate \nastfel de gr#simi fiind semin]ele, \nspecial cele de dovleac [i de in, fructele[i legumele, recomandabil fiind cincimese de legume [i fructe pe zi.

Elisabeta B~L}OI

Pe-un picior mirificPe plai mioritic,Pe c@mp ilfovean{i bucure[tean,Sub sf@nt# cunun#De raze de lun#,Pe-o gur# de g@rl#,Dormea la o t@rl#Un cioban fudul,La burt# s#tul,Tr@ntit pe-un cojoc,Sfor#ind cu foc,Un vis a visat,Un vis cam ciudat{i-n el se f#ceaC# se-mbog#]ea{i c# s-a schimbatC#tunu-n palat{i el, din ciobanLacom [i m@rlan,Dar bun m@nz#rar{I harnic z#rar,_n mare baronCu slugi [i blazon{i-av@nd, ca patron,Yaht [i avion.Pe blazon luceaCu sc@ntei o steaPe-o strung# de oi{i cu c@ini de soi...{i-avea multe case{i ma[ini luxoase,Afaceri bancareImobiliare{i-n prezent se-afirm#Cu haine de firm#,E darnic cu clerici,Ctitor de biserici{i-a suferit r#u

B#gat la Bul#u,Da’i primul ciobanPolitician,Mare deputat,De popr votat{i-o s# plece elTomai la Bruxelles..._n vis mai visaC#-i se ar#taUn mielu] b@rsan{i cam n#zdr#vanCare tot pl@ngea{i a[a-i spunea;“St#p@ne, st#p@ne,Cu noi cum r#m@ne,C# ne la[i [i pleci{i oi, [i Berbeci,Capre [i m#gari{i c@ini mici [i mari{i noatini [i miei –To]i ca vai de ei!Cojoace de oaie,{i[tare, h#rdaie,G#le]i [i ceauane{i l@n# mormane,Borcane cu cheaguri,S#dile-[iraguri,{i-ntre ele-o oal#Pentru cov#seal#?!Acolo-n BruxellesVei sta la hotel?!Tu obi[nuit_n b@t# proptit,Vei fi un martirLipsit de chimir,Obligat deodat#Ca s# por]i cravat#!!!Ce o s# m#n@nci

Acolo, atunci?!...Cine o s#-]i deaBr#nz# telemea?!{i-acolo nu suntUrd#, ca[ [i untNici altundevaCa la t#rla ta,Dar poate-i \nve]iCiorb# de bure]iPe #ia s# fac#Cu bor[ ca s#-]i plac#,Tocan# de oaie,Drob de m#runtaie,Pastram# de ]ap,Berbec la pro]ap,Batal la gr#tar{i mici de m#gar...Ce faci c@nd ]i-e dorDe miel la cuptor{i de unde ieiZilnic z#r, s# bei?!...Prive[te \ncoace,Dr#gu]ule bace,Uite – turma-]i pl@ngeCu lacrimi de [email protected]# fugi afar#S# nu te ia iar#~[tia-n pu[c#rie,Dup# cum se [tie{i lumea vorbe[teLa col]uri proste[te...”Dar baciul-patron,Baron cu blazonPe miel \l oprea{i a[a-i zicea:“Miori]ule{i pl#vi]ule,Nu mai beh#i

{i nu mai cobi,C# eu n-am de g@ndOile s# v@nd!!!Nici m#car un ceasT@rla nu mi-o las{i-acolo-n Bruxelles,Chiar l@ng# hotel,Nu va trece luna{i \mi mut [i st@na,Ca s# fiu, apoi,Aproape de voi,Iar \n ParlamentVoi fi insistent{i-unde-mi vor da loc

Mi-a[tern un cojocDin cinci piei de oaieS#-l am [i de ploaie,Fiindc# eu r#m@nTot cioban [email protected] vreo c@]iva aniMi-am f#cut du[mani-To]i m# ponrgresc{i m# tot [email protected] crezi c# vor ei?P#i, vor banii mei...S-au tot perpelit{i au uneltitS#-mi fure MeibakulCa s# dau de dracul –C# i-am sechestrat{i i-am maltratat...Dar eu – credincios

_n Domnul ChristosSunt \nving#tor{i-ales de popor...Miori]ule{i pl#vi]ule,De te-or \ntrebaDe la D.N.A.,Niscai procuroriSau judec#toriDe-un cioban frumos,M@ndru [i f#los,Mereu elegant,Darnic [i galant,Pus la patru ace,_n haine “Versace”,

Ce se d# pe p#rCu seu [i cu z#r,De freza-i sclipe[teCa solzii la pe[te,Fe]i[oara lui –Spuma lapteluiMuls pe \nserat{i nedegresat,Peri[orul lui –L@na mielului,Ochi[orii lui –Slava cerului,Bun#tatea lui –Crema untului,Iar puterea lui –Ca a ursului,S# le spui curat

C# eu am plecatM#cinat de dorulS#-mi slujesc poporul,Iar de-o \ncerca{i o cuteza,C@ndva, ori[icareCa s# m# omoare,Din orice pricin#,C#lcat de ma[in#,Pe ei o r#stornCu b@ta de corn,Sau s# fiu cumva_mpu[cat c@ndva,_i castrez pe to]i,Mama lor de ho]i!!!

C#ci, cu banii mei,Cump#r [i pe ceiCe vor s# m# [tieIar \n pu[c#rie...Cine o s# cread#C# mor ca-n balad#?!Mie nu mi-e team#{i nu-i iau \n seam#Nici baciul vr@nceanNici pe ungurean{i pe to]i ca ei{i pe al]i mi[ei...Eu sunt deputatBinecuv@ntat{i m# tem mereuDoar de Dumnezeu!!!N-am de ce s# mor{i n-am s# m#-nsor

C# sunt \nsurat,De popi cununat,Deci nu va c#deaCur@nd Steua mea...Nun]i am s# mai facCum \mi e pe plac{i cum e normal,Dar nun]i de... metal:De argint – frumoas#-Cu lume aleas#,De aur, cu staruri{i cu multe daruri,Dup# datin#,{i de platin#...Slujba cununiei{i-a c#s#torieiS# fie cu fal#Sus la Catedral#{i-ntr-un glas uni]i,Cinci mitropoli]iS#-mi c@nte cu corul{i cu-ntreg poprul,Apoi, cu temei,Dup# obiceiSe face chemareLa o mas# mare,Cu bucate-alese{i delicatese:Wiski, caviar,P#str#vi la gr#tar,Salate u[oare{i fructe de mare,Melci \n foi de vi]#,Caracati]#,Langust# pr#jit#,Cu scoici garnisit#,Br@nzeturi, mezeluri,

De mai multe feluri,Ciorbe [i sarmaleTradi]ionale,C@rna]i, mici, fripuri,Mu[tar, mur#turi,Pastrame, piftii,Creier, fuduliiDe porc [i berbec,Vermut demisec,}uic# rom@neasc#{i vodc# ruseasc#,Sucuri, limonade,Vinuri \n cascade,Cafele, trabucuri,Lichioruri, coniacuri,{i alte spirtoase,{ampanii spumoase{i, dac# s-o cere,Un fluviu de bere...L#utari vesti]i,Din timp arvuni]i,S# c@nte cu focTuturor la joc{i de ascultareLa masa cea mare,Unde s# r#suneGu]# [i Minune...Dup#-a[a delicii –Focuri de-artificiiPe bolta cereasc#Sus s# str#luceasc#,Iar, dac#-o mai fiSau s-o mai iviCumva vreun cioban,Mie iar du[man,_l tai [i-l \njur –F... –i t@rla-n c...!!!”

Valentin TURCU

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro




iulie 2009

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTATehnoredactare: Cristi C_RLOGEAFoto: Dan FIR}ULESCU

A trecut mai mult de o lun# dec@nd a c#zut cortina peste campionatulcelei de a doua scene fotbalistice aDoljului – Categoria Elit# – c#dere \nurma c#reia juc#torii no[tri, mult timpai nim#nui, dup# cum afirmam \n unelecronici ale noastre, merit# aplauze lascena deschis#, onoruri care le \ncu-nuneaz# performan]a de a fi ocupatfotoliul de premian]i, pe care s-auinstalat \nc# din etapa a IV-a.

Sigur c# acest succes, \n urma c#ruiaechipa a promovat \n Liga a IV-a,poate fi interpretat diferit, \n func]iede unghiul din care este privit.

Dac# am lua \n considerare faptulc# \n fotbal B#ile[tiul s-a aflat mai tottimpul “pe cai mari”, \n multe perioadejuc@nd un rol de prim-rang \n fostulCampionat al regiunii Oltenia sau \nfosta Divizie C, “arbitr@nd”, a[a cumspuneam [i cu alt prilej, promovarea\n Divizia B, ceea ce elogiem acum arconstitui o nonperforman]#, chiar ooarecare pat# neagr#.

Dac# punem stavil# nostalgiei [i neraport#m la condi]iile \n care a fostob]inut succesul, este cu adev#rat operforman]# pentru care juc#torii [i aceam@n# de oameni care a \ncropit echipacu c@teva zile \nainte de \ncepereacampionatului, [i a c#ror contribu]iedecisiv# am eviden]iat-o \n c@tevacronici, merit# toate felicit#rile, aprecie-rea [i recuno[tiin]a iubitorilor de fotbal,[i nu numai, at@t pentru performan]a \nsine, c@t [i, mai ales, pentru l#udabil#dorin]# ca municipiul nostru s# nu ias#cu prestigiul [ifonat \n urma dispari]ieidin peisajul fotbalistic, cunoscut fiindfaptul c# sportul este o latur# deloc deneglijat a vie]ii spirituale, iar sportiviisunt autentici ambasadori ai comunit#]ii.

{i, vr@nd-nevr@nd, trebuie s# recu-noa[tem c#, \n ciuda d#ruirii [i a bu-nelor inten]ii, a pasiunii pentru fotbal,este nespus de greu s# porne[ti la“lupt#” cu juc#tori trecu]i de 30 de ani– C#lin [i Negu] (32 de ani), Moand#(34), Pascu [i Dinu(36), Ciochia(40),Becea(42), Dun#v#]u(44), fotbali[ti carepuseser# de mai mult timp “ghetele \ncui”, sau Mogoi(29) [i Popa C(25),care abandonaser# [i ei activitatea com-peti]ional# cu vreo doi ani \n urm#,al#turi de care au fost arunca]i \n foculb#t#liei tineri f#r# experien]#, unii chiar“necop]i”, dar dornici de afirmare –Vi]elaru(22), R#du] [i Bentaru(21),Dulam#(20), Florea, Balica, Ciobanu,Marinescu, [i S#ceanu(19), Lungu,Gu]u, Lucan, Dihoru(18), Iure[, Bo-bolocu (17) [i cel mai t@n#r, Becheru,n#scut \n anul 1993. Spre meritul lor,v@rstnicii au “str@ns din din]i”, au sfidatetatea din actul de identitate [i nu [i-au dr#muit eforturile, miz@nd [i peexperien]a acumulat# de-a lungul anilor,[i-au valorificat la maximum calit#]iile,iar cei tineri s-au molipsit de la colegiilor mai \n v@rst#, au fost receptivi lasfaturile antrenorilor-juc#tori – IonelDunav#]u [i C#t#lin Pascu – “au cres-cut” sub ochii acestora, au c#p#tat per-sonalitate [i au probat tupeu \n joc (\nsensul bun al cuv@ntului). Din aceast#fericit# simbioz# a rezultat o echip#competitiv#, cu un stil de joc pl#cut [ide cele mai multe ori eficient, \n opinia

cele 9 jocuri disputate acas#, \n timpce \n deplasare s-a ob]inut victoria \n4 meciuri, un joc din partea a II-a acampionatului, cel de la Bistre], \n-cheindu-se la egalitate cu un scor alb.Simetria este evident# c@nd ne referimla victoriile ob]inute at@t \n tur, c@t [i\n retur juc#torii no[tri ie[ind victorio[i\n 13 confrunt#ri.

_n ceea ce prive[te num#rul depuncte acumulate, \n tur zestrea a fostde 39, adic# 76,5% din totalul depuncte puse \n joc, \n timp ce \n returs-au ob]inut 40 de puncte – 78,4%.Dup# cum reiese din statistica jocurilorc@[tigate, este extrem de \mbucur#torc# juc#torii no[tri au valorificat la maxi-mum terenul propriu, ob]in@nd 100%

statistica f#r# a ne referi la to]i ace[ti“indicatori” dup# \ncheierea campio-natului, c@nd linia de clasament aechipei se prezenta astfel: 34 de jocuridisputate, 26 c@[tigate, un egal [i 7pierdute; 130 de goluri marcate (efectiv124), 47 primite, golaveraj + 83 oficial,dar +77 goluri efectiv \nscrise.

Din totalul de 101 puncte puse \njoc, echipa noastr# de suflet a acumulat79 – 77,4%, pe teren propriu s-au rea-lizat 51 de puncte – 100%, iar \n depla-sare, 28 – 55%.

Dintre cele 26 de jocuri c@[tigate, 17victorii au fost ob]inute \n meciurile depe teren propriu, \n deplasare echipab#ile[tean# ie[ind victorioas# de 9 ori,un joc termin@ndu-se nedecis: 0-0.

De-a lungul celor 34 deetape, s-au \nscris efectiv124 de goluri – 3,65/joc [is-au primit 47 – 1,4/joc. _nmeciurile de pe teren pro-priu, s-au marcat 86 de go-luri – 2,53/joc, iar \n dispu-tele din deplasare – 38 –1,12/joc, \n timp ce referitorla golurilr primite, situa]iaeste urm#toarea: pe terenpropriu, 17 – 0,5/joc, \n de-plasare, 30 – 0,9/joc.

Golgheterii campionatu-lui, cei care au perforat decele mai multe ori poarta

echipelor adverse, au fost: Popa C –22 de goluri, Pascu – 20, Fir# [i Mogoi– 16. Celelalte reu[ite au fost operajuc#torilor: Negu] – 10, Balica – 8,Florea [i Moand# – 5, Ciobanu – 4Flueran [i Tupangiu – 3, C#lin [i Iure[– 2, Dulam#, Marghidan, Croitoru, Du-nav#]u, Marinescu, Bobolocu, Vi]elaru[i portarul Popa M – c@te un gol.

Se poate aprecia c# to]i juc#torii folo-si]i pe parcursul campionatului [i-auadus contribu]ia, pe m#sura posibilit#-]ilor [i a calit#]ilor fiec#ruia, la ob]inerearezultatelor men]ionate, [i la atingereaobiectivului propus, cu toate c# per-sonal, f#r# a sup#ra pe cineva [i f#r#a fi peste m#sura de exigent, con-sider#m c# num#rul de \nfr@ngeri estetotu[i mare, ca [i num#rul de goluriprimite, sus]in@ndu-ne opinia pe faptulc#, av@nd \n vedere talentul, \nzestrarea[i valoarea celor mai mul]i componen]iai lotului, echipa trebuia “s# defileze”\n seria \n care a evoluat. Bine\n]eles,dac# nu se iau \n seam# circumstan]eleevocate de noi la momentul potrivit.

Din motive strategice [i pornind dela adev#rul conform c#ruia “copiii tre-buie s#ruta]i numai c@nd dorm”, nuvom face eviden]ieri individuale, darnu putem s# nu apreciem c# cei maiconstan]i juc#tori au fost: Dinu (p@n#la plecarea \n str#in#tate), Pascu [iMogoi, c# Florea [i Balica din speran]eau devenit juc#tori pe care se poateconta [i care pot evolua cu succes lanivel superior, c# Vi]elaru este un c@[tigpentru echip#, iar Fir# a adus unreviriment \n jocul echipei, particip@ndla ambele faze ale jocului [i fiindgeneros la efort. De asemenea, odat#cu cre[terea \n v@rst#, “m@njii” echipeiau crescut [i \n joc, dovedind c#, dac#sunt \ndruma]i cu competen]# [i \n]e-legere, se poate conta pe ei [i potcontribui la asigurarea viitorului fot-balului b#ile[tean. Ei nu trebuie s# uite,\ns#, c# nimic durabil nu se poate facef#r# efort, f#r# sacrificii, c# \ng@nfarea[i p#rerea prea bun# despre propriapersoan# aduc mari deservicii, iarvedetismul [i via]a dezordonat# suntmari du[mani ai devenirii, ai ob]ineriiperforman]ei \n orice domeniu, nunumai \n forbal.

De[i pentru unii la prima vedere arp#rea un paradox, din respect pentruadev#r, vom spune cu deosebit# pl#cerec# echipa s-a exprimat mai coerent [ijocul a fost mai dinamic \n partidele\n care a evoluat unul dintre veteranii

echipei – Viorel Becea – care are [tiin]ajocului, fiind un adev#rat maestru alun-doiurilor, al demarc#rii [i al transmi-terii paselor pe pozi]ie viitoare, ceeace nu numai c# iu]e[te jocul, dar [ipune \n derut# partenerul de \ntrecere.Ar fi bine dac# tinerii componen]i aiforma]iei “s-ar molipsi” [i i-ar c#lcape urme, c@[tigul fiind dublu – personal[i \n folosul echipei. Nu \n ultimulr@nd, tinerii trebuie s# \nve]e de la maiv@rstnicii lor colegi de echip# foarteutila lec]ie a perseveren]ei [i a tena-cit#]ii, s# nu se sperie de eventualelenereu[ite [i s# nu uite c# numai ceicare nu se sperie de inerentele surprizemai pu]in pl#cute ale vie]ii de fotbalist,[i nu numai, se poat realiza plenar.

Acesta a fost trecutul, cu virtu]ile [icu punctele lui mai slabe!

La orizont apare viitorul [i trebuies# g@ndim profund la ce ne rezerv# el.Ce trebuie \ntreprins [i c@t mai urgent,fiindc# nu este un secret pentru nimenic# jocurile cu forma]ii din Liga a IV-a sunt mult mai dificile, ]in@nd seamac# se va da piept cu forma]ii puternice,c#lite \n “b#t#lii” mai mari precum“Universitatea II”, “Triumf” B@rca,“Dun#rea” Calafat, CS I[alni]a sau“Recolta” Ostroveni, ca s# numim doarc@teva dintre echipele de top. {i facemaceast# apreciere pentru a-i stimula pejuc#torii no[tri [i a con[tientiza c#drumul nu este deloc u[or. F#r# a aveainten]ia de a jigni pe cineva sau de ademobiliza, este firesc c# nu se poateaborda \ntrecerea cu actualul lot dejuc#tori, mai ales c# mul]i dintre ceiv@rstnici, dup# ce au realizat obiectivulde men]inere a B#ile[tiului pe scenafotbalistic# a jude]ului, cu sentimentuldatoriei \mplinite sunt hot#r@]i s# laselocul altora mai tineri, mai “\n v@n#”,cum se spune \n argou fotbalistic.

_n aceste condi]ii, este imperios nece-sar ca lotul s# se \nt#reasc#, s# fie com-pletat cu c@]iva juc#tori de valoare, maiales pe posturile pe care echipa s-adovedit uneori deficitar#, iar structuraorganizatoric# a clubului s# se pun# lapunct, s# func]ioneze f#r# fisur#, fiecareachit@ndu-se de obliga]iile care \i revinconform func]iei pe care o \ndepline[te.

Personal am fost \nc@nta]i c# \n [e-din]a ordinar# a Consiliului Local peluna iunie, a fost abordat# cu ineteres[i responsabilitate situa]ia echipei defotbal, inten]iile de intrare \n normali-tate fiind generoase [i demne de laud#,c#ut@ndu-se solu]ii pentru cointeresareajuc#torilor \n atingerea performan]ei [ipentru asigurarea unor condi]ii decentede preg#tire [i participare la jocuri.Din informa]iile pe care le avem s-a [idat startul selec]ion#rii unor juc#torivaloro[i din Craiova [i se pare c# s-ag#sit [i un investitor. A[a da! {i vorbaizvor@t# din \n]elepciunea popular#:“Alt# ap# (f#in#) se v@ntur# acum lamoar#” d# speran]e.

Din p#cate, acest entuziasm al nostrun-a durat prea mult, ca orice minune,el estomp@ndu-se la numai c@teva zile,c@nd am aflat c# pre[edintele FlorinDuinea, [i-a depus demisia, ceea ce,s# recunoa[tem, este o pierdere mare,chiar dac# unii ar \ncerca s# ne con-ving# de faptul c# nimeni nu este dene\nlocuit. De aceea, modesta noatr#p#rere este c# trebuie discutat cu acesta,pentru a se afla motivele care l-audeterminat s# recurg# la acest gest [is# se fac# tot ce este omene[te posibilpentru a-l face s# revin# la vechile-isentimente fa]# de echip#, av@nd certi-tudinea c# acesta ar fi un mare c@[tigpentru echip# [i, mai cu seam#, pentruce se inten]ioneaz# s# se \ntreprind#.

_n situa]ii de acest gen, este nevoiede tact, de abilitate [i de \n]elepciune.“S# nu d#m vrabia din m@n# pe cioarade pe gard!”

Gh. GHEORGHI{AN

_nzestrat# cu aptitudini deosebite, Elisabeta Polihroniade s-a v#dit din startca un sclipitor talent la [ah. Prin munc# \nd@rjit# [i judicios \ndrumat#, aurcat pe scara ierarhiei sportive p@n# la cele mai \nalte trepte la care poatevisa o juc#toare: titlul de campioan# a ]#rii, mare maestr# interna]ional#,maestr# emerit# a sportului. De-a lungul anilor [i-a \nscris \n palmaresnumeroase victorii, nu numai individuale, ci [i \n calitate de component#a echipei na]ionale sau olimpice. A contribuit astfel la succesele de r#sunetale [ahului feminin, \n mai multe r@nduri medalii de argint la olimpiad#, [ia c@[tigat valoroase trofee \n Europa, America [i Australia.

Dar Elisabeta Polihroniade [i-a dep#[it repede condi]ia de mare sportiv#.A desf#[urat [i desf#[oar# \nc# o prodigioas# activitate publicistic# \n domeniul[ahului. Prin toat# aceast# activitate multilateral#, \n care me[te[ugul se\mbin# armonios cu [tiin]a, marea maestr# Polihroniade se situeaz# la locde frunte \n grupul celor ce se str#duiesc s# promoveze mi[carea [ahist# din]ara noastr#.

Cu mul]i ani \n urm#, marea juc#toare s-a aflat \n ora[ul nostru unde asus]inut un simultan, \n care [ahi[tii b#ile[teni au avut o participare merito-rie, ilustra [ahist# av@nd numai cuvinte de laud# la dresa juc#torilor no[tri.

noastr#, de departe cea mai echilibrat#,cea mai bun# echip# din serie [i chiardin \ntregul campionat Elit#, \n careau activat forma]ii repartizate \n [aseserii. Din lotul “corabiei” care a pornits# dea piept cu furtunile campionatuluiau mai f#cut parte portarul Popa M,Marghidan, Croitorul (30 de ani) Tu-pangiu O (29) [i Flueran (26), ultimulevolu@nd \n meciurile \n care n-a fostprogramat s# arbitreze [i, \n special, \nmeciurile cu echipele frunta[e, c@nd arenun]at s# arbriteze, recuz@ndu-se, sprea ajuta echipa \n tentativa ei de atingerea obiectivului. Este drept c# dintre cei30 care s-au aflat \n lot la startulcampionatului, unii au renun]at din variimotive, elevii [i datorit# programului\nc#rcat de la liceu. _n retur, s-au ad#ugat lotului Fir# (22 deani), component de baz# alechipei care a evoluat \nDivizia D, juc#tor care aimpulsionat linia de atac, fiind[i golgheterul returului, cu 16goluri, iar \n ultima parte,Ghera, juc#tor tehnic care acontribuit la cre[terea consis-ten]ei liniei de mijloc. Nu estemai pu]in adev#rat c# plec#rilede care am amintit, cudeosebire cea a funda[uluiDinu, titular de necontestat,[i-au pus negativ amprentaasupra omogenit#]ii forma]iei, curepercusiuni mai ales asupra calit#]iijocului prestat [i mai pu]in asuprarezultatelor, dar c@nd improviza]iile auap#rut \n toate compartimentele,calitatea inferioar# a jocului a dus [i larezultate slabe, unele chiar jenante, cuma fost cazul meciurilor de la Dr#nic [i_ntorsura, pierdute cu 0-5, respectiv,1-3. Am ad#uga [i faptul c# pentrunoi, care am fost mereu aproape deechip#, apar ca inexplicabile jocurileslabe de acas# cu “Victoria” Afuma]i,c@[tigat chinuit cu 2-1 [i \nfr@ngerearu[inoas# cu 1-5 de la Goicea, meciuri\n care n-au existat improviza]ii,meciurile men]ionate \mpreun# cu celde pe teren propriu din tur cu “Inter”Boureni fiind cele mai slabe din totcampionatul, echipa practic@nd un joccenu[iu, f#r# valen]e tehnico-tactice,juc#torii fiind departe de valoarea carei-a impus \n fa]a admiratorilor, dar [ia partenerilor de \ntrecere.

Chiar dac#, a[a cum afirmam latimpul potrivit, juc#torii ne-au m#rturisitc# r#bdarea are [i ea ni[te limite, c#pasiunea [i entuziasmul te p#r#sesc c@ndconsta]i lips# de interes [i de afec]iunedin partea celor care ar trebui s# aib#mereu \n vedere destinul echipei [i s#asigure condi]ii c@t de c@t rezonabilepentru preg#tire [i jocuri, aceste meciuri,prin calitatea \ndoielnic# a presta]ieicomponen]ilor forma]iei [i, \ndeosebi,prin rezultatele lor, au “turnat” mult#triste]e \n sufletul pre[edintelui FlorinDuinea [i \n cele ale antrenorilor, IonelDunav#]u [i C#t#lin Pascu.

Referindu-ne la rezultatele \nregis-trate, constat#m un echilibru \ntre tur[i retur, aproape o simetrie, \n sensulc#, dac# \n tur au fost c@[tigate 8 jocuripe teren propriu [i 5 \n deplasare, \nretur s-au c@[tigat, de asemenea, toate

din puncte: 24 \n tur (8 jocuri) [i 27\n retur (9 jocuri).

Dac# ne-am referi la punctele adusedin deplasare, am constata c#, \n timpce \n tur s-au c@[tigat 15 puncte –55,5%, \n retur b#ie]ii no[tri au agonisitdin jocurile de pe terenurile adversarilor13 puncte – 54,2%.

Simetria de care vorbeam este pu]in\n suferin]# c@nd ne referim la golurile\nscrise [i la cele primite, cu precizareac# am luat \n calcul golurile marcateefectiv \n jocurile disputate, ne]in@ndseama de cele 6 puse \n contul echipei\n urma c@[tig#rii meciului din tur “lamasa verde” cu Boureniul, \n urma uneicontesta]ii [i a celui din retur cu “{tiin]a”Calop#r, prin neprezentarea oaspe]ilor._n ceea ce prive[te num#rul total degoluri \nscrise, \n tur \n dreptul echipeise \nregistreaz# cifra 68 – 4 goluri/joc,\n timp ce \n retur s-au marcat 56 degoluri – 3,3/joc, \n timp ce la capitolulgoluri primite, \n tur num#rul acestoraa fost 25 – 1,47/joc, \n retur, 22 – 1,3/joc. _n prima parte a campionatului, \njocurile de pe teren propriu s-au \nscris40 de goluri – 5/joc, \n retur, 46 – 5,1/joc, situa]ia golurilor marcate \ndeplasare prezent@ndu-se astfel: \n tur,28 – 3,11/joc, \n retur, 10 – 1,25/joc._n fine, la capitolul goluri primite, \ntur, \n meciurile de acas# s-au \ncasat8 – 1/joc, iar \n retur, 9 – 1/joc, pentruca \n deplasare, \n tur s# se \nregistreze17 goluri – 1,88/joc, pe c@nd \n returs-au primit 13 – 1,62/joc.

Dup# cum spuneam mai \nainte,golgheterul returului a fost Fir#, autora 16 goluri, celelalte 40 de reu[iteav@ndu-i ca autori pe: Popa C – 10,Pascu – 9, Mogoi – 7, Moand# – 4,Florea – 3, Negu] [i Balica – 2, c@teun gol \nscriind C#lin, Iure[ [i Vi]elaru.

Este evident c# nu putem \ncheia

S# nu d#mvrabiadinm@n#..!

Alb: Re3, Ta6, Td1, Cf4, Pioni: c3, c2, f2, g4, h4Negru: Re5, Te8, Tf7, Nd5 Pioni: a7, b5, c6, e4, f6, g6, h7

Albul mut# [i c@[tig#!Solu]ia problemei din nr. trecut:1. Nh2 +Rh1 2. Ng3 + Rg13. Th1 + Rh1 4. Dh4 + Rg1

5. Dh2 [ah [i matConstantin MICU

Campionide ieri [i de azi

Vizi

tati

ww

w.z

aiba

r.ro


Documents

n viitor la Liceul “Mihai Viteazul” B#ile[tiblog.zaibar.ro/fisiere/07-gazeta-de-bailesti-iulie-2009.pdf · a[tept#m s# vedem ce ne va rezerva viitorul, promi]@nd s# urm#rim cu