Embed Size (px)
Citation preview
1
N SPAZIE – N MUIE DE SPAZIES
Valentina l’à dessegnà n bel pom de èlber, dò la l’à encolorì
de chécen co l’empienir dut l spazie daìte zenza passèr via
la riga neigra che ge fèsc da or al pom e la l sepèra dal
spazie defora.
spazie daìte => RAION DAÌTE
spazie defora => RAION DEFORA
or => CONFIN
Met adum chesta paroles coi
spazies drec del dessegn.
Encoloresc i spazies con cater colores a na vida che i raions
confinanc, donca i spazies vejins, i abie semper colores
desvalives.
2
RAIONS E CONFIN
LINIA AVERTA
LINIA SERÈDA
Na linia serèda la spartesc l spazie te doi raions.
CONFIN
Met vèrda e scrif la paroles dretes tel post dret.
RAION DAÌTE
RAION DEFORA
Duc i corpes doura n spazie. L spazie l’é zeche de vet che i corpes i empienesc.
3
FEGURES ENMUIÈDES
Vèrda polito.
Cotantes éles pa chesta besties?
Scrif si inomes e encolorésceles: _____________________
_______________________________________________
_______________________________________________
Jan l’é l più gran.
Vage dò a so profil col śal.
Piere l’é l più pìcol.
Vage dò a so profil col brun.
Tita l cor.
Vage dò a so profil col vert.
Paul l’é l più gros.
Vage dò a so profil col
chécen.
4
L CONFIN
L confin, te la geografìa, l’é na linia che termenea fora n
teritorie fata da elemenc naturèi (cedena de crepes, ruf,
mèr e c.i.) o elemenc artifizièi, donca fac sù da l’om (mur,
strèda e c.i.).
Confins: ciuscons, mur, rei, strèda.
Confins naturèi: èlbres, ruves
Confins artifizièi: strèda
5
CONFINS NATURÈI E ARTIFIZIÈI
L spazie che te ès dintorn l pel esser segnà fora da confins
naturèi o artifizièi.
I confins naturèi i é fac da la natura, chi artifizièi da
l’om.
Lec la descrizion de olache stèsc Moriz e vèrdege polito al
dessegn. Dò scrif i elemenc che fèsc da confins, naturèi o
artifizièi, coche carenea.
sief, _________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
Moritz stèsc te n mèsc
serà ite da n mur con n ciancel de fèr.
A dreta de la cèsa Moritz l’à fat sù la
stala co na sief de
legn. A cencia l’é n ort termenà fora
da na ramèda.
Moritz l’à n
ciamp de forment e
un de
turcheis; i doi ciampes
i é spartii da
na sief de ciuscons.
Anter la cèsa de Moritz cor n ruf.
Anter si
ciampes e chi de so
vejin Jan
l’é na fila de èlbres.
6
SPAZIES AVERC E SPAZIES SERÉ
Dintorn te ès tia cèsa, to paìsc, l’é strèdes, pre, bosć... Te
chisc spazies te te meves, te jies, te studies. Olachemai te
stès te es te n spazie che te pes esplorèr e olache te
cognes emparèr a te troèr fora.
L spazie olache te te meves l pel esser avert o serà.
Tia cambra l’é n spazie serà percheche l’é segnà fora da
parees che met en esser n confin.
La spiagia l’é n spazie avert.
Dessegna doi spazies che te cognosces, un avert e l’auter
serà.
7
NATURÈL O ARTIFIZIÈL?
L’é n bel paesaje da mont fat da elemenc che l’é te la
natura, donca naturèi, e elemenc che é stac fac sù da l’om,
donca artifizièi.
Vèrdege a la foto e scrif ite te la tabela.
ELEMENC NATURÈI ELEMENC ARTIFIZIÈI
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
TE N PAESAJE PEL ESSER ELEMENC NATURÈI E ELEMENC ARTIFIZIÈI.
8
PAESAJES NATURÈI
A n paesaje olache l’é demò elemenc naturèi e no l’é
segnes de la prejenza de l’om, o i é n muie pec, se ge disc
paesaje naturèl.
Vèrda i doi paesajes, un da mont e un de mèr, e scrif i
elemenc naturèi che te veides.
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
.................................................................................
Chi él che à fat chisc elemenc?
� la natura � l’om
9
I COLORES DI PAESAJES NATURÈI
L paesaje naturèl l’é fat demò da elemenc naturèi.
Doura i colores de la natura per depenjer chest paesaje
descheche te vegn dit junfon.
Abada:
maron scur per i monc
maron chièr per i coi
vert per l pian
vert scur per i bosć
brun o brun chièr per l’èga
10
PAESAJES ANTROPICS
A n paesaje olache l’é soraldut elemenc fac sù da l’om
(elemenc artifizièi) se ge disc paesaje antropich o
artifizièl.
Scrif apede la fegures i elemenc artifizièi che te veides.
FEGURA 1
.........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
FEGURA 2
.........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
Te coluna de la doi fegures èl pa fat sù de più l’om?
FEGURA 1 � FEGURA 2 �
11
L’INTERVENT DE L’OM
Lec polito la contìa, vèrdege a la fegures e scrif ite la
paroles chiò sotite:
L’era pré verc piens de
fiores e n ruf de èga
chièra.
Dotrei families é vegnudes
a stèr e a lurèr la tera te
chel post.
L’é nasciù n ..............
La families aea besegn de
la ............................. e
de la .............................
I à asfaltà la ...................
e i à fat sù n ...................
per tachèr ensema la
spones del ruf.
I à fat sù la pruma
............................. e
ence autra ................... .
I à slarià la strèdes.
L paìsc l’era doventà na
......................
boteighes zità frabiches paìsc cèses scola pènt strèdes
L’om entervegn su l’ambient naturèl e l lo
muda aldò de si besegnes. Più besegnes l’à, più l’ambient naturèl vegn mudà.
12
L’OM MUDA L TERITORIE
Vèrda coche l’é mudà l’ambient tel temp aldò de la
mudazions fates da l’om, dò scrif ite.
Acà n muie de temp l’era
.......................................
......................................
Dò..................................
.......................................
......................................
Passa l temp e l’om ...........
.......................................
......................................
Tinùltima .........................
.......................................
......................................
Respon.
Coluns él pa i elemenc naturèi te la pruma fegura?
..................................................................................
Coluns él pa i elemenc fac sù da l’om te l’ùltima fegura?
..................................................................................
13
L’INTERVENT DE LA NATURA
L’om no l’é l soul responsàbol de la mudazions del paesaje.
Vèlch outa i ambienc i é sotmetui a de gregn mudamenc
per via de fenomens naturèi: eruzions vulcaniches,
ròes, egajons...
Vèrdege polito ai dessegnes e segna con X l fenomen
naturèl che l’à mudà l paesaje.
L paesaje l’é stat mudà da:
� na eruzion vulcanica � na egajon � na meta
L paesaje l’é stat
mudà da:
�na eruzion vulcanica
� na egajon � na meta
L paesaje l’é stat
mudà da:
� na eruzion vulcanica
� na egajon � na meta
14
PAESAJES EN PERÌCOL
Vèrdege a la fegures, lec, peissa e fenesc de scriver ite.
L’om fèsc sù frabiches per
produjer cosses, l se mef co
l’auto per fèr pecia strèda, l
sciauda massa la cèsa.
La frabiches, i auti, i ciamins
de la cèses mola fora te
l’aria.................................
........................................
L’om consuma ogne dì
prodoc de desvaliva sorts.
Ogne prodot à na confezion
o n scart. Per chest se fèsc n
muie de refudam che da
spes ................................
........................................
........................................
L’om doura concimes
velenousc te l’agricoltura, te
la frabiches l produsc
refudam de dan e l doura
massa polvres da lavèr. Se
chesta sostanzes vegn
trates dret te ....................
........................................
........................................
Che se podéssel pa fèr per tegnir più net l’ambient?
Rejona con ti compagnes.
L’om muda l’ambient per l’adatèr a si besegnes, ma no semper l lo respeta.
15
I BEC E L’AMBIENT
E tu èste respet per l’ambient olache te stès?
Encoloresc de chécen l cerchie di bec che se comporta mèl
e de vert chel di bec che fèsc delvers.
16
PROA
Encoloresc de chécen l’elm di ziclisć che l’é te pista e de
brun l’elm de chi fora de pista.
17
PROA: SPAZIES AVERC E SPAZIES SERÉ
La scola l’à na cort serèda ite da na sief e la é apede n
piaz.
Vèrdege polito a la fegura, lec e encoloresc l cartelin co la
parola dreta.
L piaz l’é n spazie percheche no l’é serà
ite da n confin.
La scola l’é n spazie percheche l’é serà
ite da mures.
La cort l’é n spazie percheche l’é ensevià
ite da na sief.
Vèrda la fegures e segna con X se l’é n spazie avert o serà.
Cognósceste etres spazies
averc?
______________________
_______________________
avert serà
avert serà
avert serà
A
A
A S
S
S
18
PROA: SPAZIES AVERC E SPAZIES SERÉ
Vèrda polito la fegures e scrif ite.
L’é più spazies seré
� te la campagna � te n paìsc
L’é più spazies averc
� te la campagna � te n paìsc
Scrif l’inom:
de doi spazies averc......................................................
de doi spazies seré........................................................
Dessegna:
n spazie avert
n spazie serà
19
PROA: CONFINS NATURÈI E ARTIFIZIÈI
Vèrda la fegura, dò segna con X la resposta dreta.
L confin del
vidor l’é segnà:
� dal mur
� dal bosch
L’é fat da
elemenc fac da:
� la natura
� l’om
L confin de
l’ort l’é segnà:
� dal mur
� dal bosch
L’é fat da
elemenc fac
da:
� la natura
� l’om
Segna con X i confins artifizièi.
20
PROA: ELEMENC NATURÈI E ARTIFIZIÈI
Encoloresc de vert i cartelins di elemenc naturèi e de
chécen chi di elemenc artifizièi, dò scrif ite.
bosch mèr cèsa strèda ruf ferata
I elemenc i é naturèi canche ________________________
I elemenc i é artifizièi canche _______________________
Vèrdege a la fegura e scrif amàncol doi elemenc naturèi e
doi elemenc artifizièi.
ELEMENC
NATURÈI
.........................
.........................
.........................
.........................
ELEMENC
ARTIFIZIÈI
.........................
.........................
.........................
.........................
PROA: AMBIENC MUDÉ
Vèrda la fegures e respon con X.
L’ambient l’é stat mudà:
� da l’om � da fenomens naturèi
L’ambient l’é stat
mudà: � da l’om � da fenomens naturèi
21
PROA: RAIONS
L’ìsola l’é na tera con èga dutentorn.
La costa la segna l confin anter la tera e l’èga: l’ìsola l’é n
raion daìte, l’èga l’é n raion defora.
Dessegna na ciaseta, n èlber e n troi su l’ìsola; na bèrca,
doi pesc e n bez te l’èga.
Encoloresc de chécen i confins di raions olache l’é ite
cosses de scola.
22
PROA: RAIONS
Dessegna tel paesaje i elemenc antropics che carenea.
