A n u l al XCVI lea Nr. 78N OM ARUL 8 Lei Braşov Duminecă 8 Ocfomvrie 1933

REDACTIAgŞI ADMINISTRAŢIAjgAŞOV̂ i STRADA LDNGA Nr. 5.

(Cinematograful „Astra“) fELEFON 228

Abonament anual 660 lai ?eatru «tralnătat» 800 1«1 Anunţări, raclam«, după tarii

u 1 8 3 8 DE_6 HE0 RGHE BARI,.Apare de trei ori pe săptămână

Moţiunea Comitetului executival P. N. Ţ.

Deplina solidaritate cu guvernul„trunH r’Sua î e t i c w t cit rim-ministru, Preşedintele Partidului NalionalJWn?sc?M MWrî a situajia generala şi după desbalerile urmate: P

Constata că luptând cu toate greutăţile extraordi- are prin care a trecut Ţara ca urmare a crizei mon­tale, guvernul a tăcut faţă tuturor nevoilor, a prevenit gravarea crizei şi prin măsurile luate pe baza şi în ca­rul programului de guvernare a îmbunătăţit situaţia asselor producătoare;

Constată că prin acţiunea sa chibzuită şi înţeleaptă nvernul a izbutit să menţină ordinea în ţară cu res­eda! legilor şi a drepturilor cetăţeneşti;

Constată“ că guvernul a reuşit să împiedice acţiunea e turburare a ordinei, întreprinsă de unele dintre gru- ările politice, lipsite de orientare şi de preocupări se- oase în rezolvarea problemelor crizei prin soluţii pozi- ive şi a căror activitate se reduce la agitarea opiniei obiice, speculând suferinţele şi greutăţile masselor pro- nse de urmările crizei generale în care se sbate lumea treagă ;

Comitetul Central Executiv invită guvernul să-şi con­ile activitatea sa rodnică pentru ţară şi îl asigură de

'ot sprijinul devotat al cadrelor partidului şi de solidari­tea cea mai deplină.

»In Comitelui executiv al P. N. Ţ., — scrie oficiosul d-lui Duca, — s a hotărât continuarea politicei de duplicitate şi şan­taj fajă de Coroană“,

Fi liniştit, d le Duca, nime nu se gândeşte să imiteze şi facă concurentă specialităţilor politicei liberale 1

După şedinţa Comitetului executivIn fine a trecut şi şedinţa Co­letului executiv al Partidului ational-Jărănesc.Ea s a desfăşurat aşa cum

trebuia să se desfăşure şedinţa supremului for statuar al unui mare partid de guvernament : cu toaiă demnitatea, cu loală conştiinţa răspunderii asumate m vremuri grele şi cu toată ho­lbarea — în faJa căreia nu e-*istă obstacole vremelnice — de a duce în deplină solida­ritate opera începută la bun sfârşit.

In fruntea n-rului de astăzi Publicăm mo|iunea votata în u- banimitate iar la alt loc decur- SU1 şedinţei, la care au asistat aproape top membrii comitetu­lu i executiv.

Pe noi, car! cunoaştem struc- mra partidului nostru şi marile bevoi ale Jării, din cari s a năs- cuh fiinţează şi activează acest Partid, hotărârile luate după o •scutie de abea de 2 ore şi

Ceva au fost fireşti. Nu tot aşa »şa pentru partidele de opo- Jl'e, pentru trăgătorii de sfori ' Pentru pescuitorii în apă tul* * Ure. Pentru aceştia, cari de luni

fe „z''e prevesteau „destrăma- mu • T- plecarea guver-ţ .Ul> hotărârile Comitetu ui exe- )oUv au fost o palmă răsună-

are, de care abia se mai potcculege., > « e cancanurile şi intrigă- J absurde s-au năruit în ri- le , m faţa unor fapte incon-cari !!e şi subliniate din nou, V6j.. au guvernului d-lui Al. Ies 9 puterea şi autorita- Paria9 se prezinte în fata crec| untului având deplina în-

ere a Coroanei, întreg de­

votamentul partidului, sprijinul necondiţionat al majorităţilor parlamentare şi larga încredere a najiunei, care, cu toate insti- gatiile şi frământările unei opo­ziţii ahtiate după putere, stă zid în jurul guvernului.

In şedinţa Comitetului execu­tiv şeful P. N. Ţ. d l prim-mi- nistru A. Vaida a mai Jinut să-şi fixeze în mod precis punctul său de vedere şi al conducerii în ce priveşte unele acuze şi svonuri puse în circulaţie.

D l Vaida a spus din cuvânt în cuvânt: „Dacă între mine şi d-l Ion Mihalache n ar fi un a- cord, fiţi siguri că nu aşi fi aici“.

Al doilea:Fată de acuzele şi svonurile

ce circulă prin cafenele — a spus d 1 Vaida — nu pot să le iau în serios, cât timp membrii responsabili ai partidului nu vor veni cu dovezi sigure, care să arate că acţiunea guvernului ar fi influenţată de altceva decât de interesele obşteşti ale jării, cum susţinea d l Socol. Am pri­mit a conduce guvernul având încrederea M. S. Regelui şi a- sentimentul partidului ̂ şi al d-lui luliu Maniu. Mi-am făcut datoria si voi continua a mi-o face atat timp cât cred că slujesc intere­sele Statului. Ca prim-ministru, ca prim membru al partidului şi ca prim sfetnic al M. & Rege­lui nu pot lua în considerajiune svonuri şi intrigi- Vorbească.cine crede că poate vorbi deschis şi a[dovezU a mânaşi atunci voi răspunde verde şi limpede, aşa cum am făcut întreaga mea viata , Şi faţă de ori cine.

AI treilea :Resping deci cu compătimire

afirmaţia ca vreunul din actele guvernului ar fi fost influenţat de forfe oculte, cum resping şi cererea de a fi apărat d. Iuliu Maniu, deoarece nimeni nu are a şi reproşa nimic faţă de d 1

Maniu. Întotdeauna răspunderea morala a partidului aparţine şi d-lui Maniu orice s’ar face.

Aceste declaraţii ale şefului P. N. Ţ au fost subliniate cu aplauze prelungite de întreaga asistentă.

In legătură cu aceasta nu trecem cu vederea următoarea ştire, care se anunjă din Istam­bul:

„La 15 Octombrie va sosi d-l Kanya, ministrul de Externe el

Spfe o nouă orientareîntrevederi între Suverani şi miniştrii

Afacerilor StreineImportanta conferinjei dela

Sinaia a Micei înţelegeri a fost precum se ştie, sublinială de prezenta MM. L. L. Regii Ro­mâniei şi jugosiaviei la desba- terile ei finale.

Miniştrii de externe ai celor trei Jări, examinând evenimen­tele politice internaţionale din ultimul timp şi aprofundând e- ventualitâţile ce pot surveni, au jinut în această conferinţă să găsească măsurile, prin care Mica Antantă, să poată face fajă tuturor împrejurărilor.

Pactul celor patru mari Puteri, neastâmpărul hitlerismului, în­cercările de nouă orientare po­litică a Ungariei, care nu înţe­lege încă zădărnicia dorinţelor sale revizioniste şi pe lângă toate acestea eşuarea conferin­ţei internaţionale economice dela Londra ca şi măsurile de prevedere în fa{a rezultatului pe care îl va avea conferinţa de­zarmării, — sunt tot atâtea ches­tiuni, de o importantă, care nu putea fi trecută cu vederea în conferinţa dela Sinaia.

Dealtfel chiar şi comentariile presei streine au subliniat elât importanta acestei reuniuni dela Sinaia cât şi a rolului de mare putere, care se reliefează tot mai clar şi mai puternic, al Mi­cei înţelegeri.

Deşi comunicatul dela Sinaia nu pomeneşte un Tucru, se. I pare totuşi că în fa[a piedi­cilor unei înţelegeri ce se aş­tepta în urma conferinţelor in­ternaţionale, Mica înţelegere îşi îndreaptă privirea spre o apro­piere a tarilor Europei de mij­loc şi sud est, pentru ca aces­tea să şi poată impune astfel mai cu succes voinţa şi tăria de a-şi apăra interesele şi ne­voile lor.

Plecarea celor trei miniştri de externe dela Sinaia la con­ferinţa dezarmării, a fost ur­mată de o serie de vizite a căror importantă nu pare a se reduce la o simplă întâmplare.

Regele Jugosiaviei a vizitat Istambulul unde în palatul sul­tanilor a avut o lungă convor­bire cu preşedintele republicei d i Kemal Paşa. In drum a ţi­nut să viziteze la Euxinograd şi pe Suveranii Bulgariei, cu care a avut o cordială şi călduroasă întrevedere.

Pe ziua de 14 Octomvrie se anunţă o vizită a d-lui ministru de externe al României N. Ti- tulescu, la Ankara, care va vi­zita cu acest prilej şi capitala Greciei şi după unele ştiri şi a Bulgariei.

Ungariei, care va rămâne ."aici 4 zile, iar la 25 Octombrie va sosi o delegaţie a sovietelor compusă din 20 persoane, care va asisla la serbările republi­cane ce se vor desfăşura a- tuncj.^

Fără a aduce precizări, pu­blicăm toate aceste amănunte, cu observarea, că desfăşurarea lor imediat după conferinţa dela Sinaia şi dela Geneva aruncă asupra lor o lumină, care trece peste importanta unor eveni­mente incidentale.

D-l m inistru Voicu N iţescu a obţinut un prim credit de 10 milioane lei, care va servi la aprovizionarea cu porumb în primul rând a populaţiei din regiunile muntoase şi anume Jara Mo|ilor şi Maramureşul.

Societăţii NaţiunilorIn şedinja de Miercuri a co-

misiunei pentru fixarea drepturi­lor minorităţilor, întrunită la Ge­neva, delegatul Cehoslovaciei d-l ministru de externe B eneş a răspuns obiectiunilor deleaa- tului german Keller spunând în resumat următoarele:

Cuvântarea d-lui Beneş.

D-l Beneş delegatul Cehoslo­vaciei, într’un mare discurs a a- ratat mai întâiu cât este de ne­drept şi neconform cu spiritul de echitate şi principiile Socie- tăjei Naţiunilor, când se conti­nuă a se discuta lot felul de de­talii ale tratatelor relative la mi­norităţi când este vorba de ţările zise minoritare, în cari dreptu­rile fundamentale ale minorităţi­lor sunt toluşi protejate, pe câtă vreme Societa'ea Naţiunilor nu vrea şi nu poate să se ocupe de situaţia minorităţilor din anu­mite state în cere, cum toată lu­mea ştie, aceste drepturi nu sunt respectate absolut de loc.

D. Beneş a făcut apoi unele observatiuni asupra problemei, relevând unele aspecte particu­lare ale ei. Evenimentele sociale pe care toată lumea le cunoaşte, spune d. Beneş, au agravat atât de mult această problemă încât opinia publică universală s’a e- mojionat şi ne sileşte să nu tre­cem sub tăcere cele două, trei puncte esenţiale ale problemei

In primul rând, continuă d. Beneş problema minorităţilor este una din acele mari proble­me politice europene de care depinde buna înţelegere între naţiuni. Este o problemă deli­cată, care se pretează mai ales la multe exagerări sau la dema­gogie uşoară; o problemă care conjine un factor emotiv şi un factor de pasiune; al cărei ca­racter special este acela de a generaliza imediat fiecare caz individual; o problemă de care te serveşti în viaţa internaţio­nală mai puţin pentru a asigura dreptatea celor asupriţi decât pentru a ajunge la anumite re­

zultate de politică generală. Dacă vrei să fii just în aprecieri sau în critica pe care o faci func­ţionarei tratatelor privitoare la minorităţi, nu trebuie să uiţi nici­odată aceste caractere ale pro­blemei şi trebuie să procedezi cu prudentă şi cu o delicateţă deosebită, pentru că mai este o problemă foarte complicată ca fenomen social şi politic, a că­rei natură diferă de la ţară la ţară deoarece depinde de evo­luţia istorică a popoarelor de cultura lor generală şi de con- diţiunile lor politice, sociale şi economice.

Delegatul Germaniei d. von Keller, — continuă d. Beneş — a subliniat teoria naţionalităţii etnice, fără a preciza care vor fi în practică consecinţele poli­tice şi juridice ale unei astfel de doctrine dacă ea ar fi adop­tată de Societatea Najiunilor.

D. Beneş găseşte că expune­rea d-lui von Keller este în con­tradicţie cu tot ce a fost până acum doctrina oficială a Gene­vei în sânul Societăţei Naţiuni­lor. După d. Beneş, consecinţa teoriilor d-lui von Keller ar fi o totală răsturnare a concepţiilor juridice pe care sunt bazate nu numai tratatele pentru minorităţi, dar şi raporlurile internaţionale înlre statele compuse din două sau mai multe naţionalităţi. Dacă Societatea Najiunilor ar începe să accepte şi să propage astfel de teorii, munca sa în vederea păcii ar fi complicată şi com­promisă.

Trebue să rămânem la bunele noastre doctrine, a continuat d. Beneş, şi deci eu nu îl voiu ur­ma pe d. von Keller. Nu-1 pot urma nici în ceiace priveşte pro­blema evreiască, deoarece evrei sunt o minoritate de rasă recu­noscută de toate tratatele a că­ror garantă este Societatea Na­ţiunilor.

D. Beneş a arătat apoi că tre­buie ameliorată procedura în ma­teria (ratatelor pentru minorităţi. In ceiace priveşte chestiunea ge-

P agin a 2 G A Z E T A T R A N C I .VHMiE?

ncralizărei proiecţiei minoriiăti- lor, d. Beneş se raliază la de­claraţia delegaţiilor polonă şi suedeză.

Oratorul se ridică apoi împo­triva propagandei iendenjioase şi nedrepte deslănjuitâ pe tere­nul internaţional în materie de minorităţi. Ceia ce este funda­mental pentru problema minori­tăţilor, este chestiunea regimului politic intern al Jărei respective. In această privinţa, regimul de­mocratic prezintă garanţii pe care nici un alt fel de regim nu le poate oferi.

D. Beneş a terminat subliniind care sunt drepturile şi datoriile minorităţilor faţă de statele în care trăiesc. Prima condi/iune pentru a putea aplica protecţia minorităţilor este absoluta tor lealitate fafâ de Statul respec tiv, — a încheiat d. Beneş.

Pe m argineavrernii_

S ă c h e liu im ? !...

Frecizările delegatului României.

In şedinja de Joi a comisiei s’a continuat discujia asupra îm­bunătăţirii procedurii şi proble­mei generalizării protecjiei mi- norită|ilor. A luat cuvântul dele­gatul României, d l Antóniádé, spunând punctul de vedere al României.

Dacă se doreşte cu orice pref asigurarea maximului de protec­ţie pentru minorităţi, — a spus între altele d 1 Antóniádé — nu jările noastre, cari în trecut, când nu exista nici un tratat, nici Societatea Naţiunilor, au cu­noscut asprele conditiuni alemi- nor.tâtilor oprimate, — îl vor re fuza.

Dar, în prezenta acestui mare şi frumos principiu de ordin mo­ral, — maximui de protecfie al minorităţilor, — trebue să fim logici până Ia capăt. Nu există principiu moral valabil numai între anumite frontiere şi fără valoare dincolo de aceste fron­tiere. Aceasta a fost afirmat aci cu toată claritatea în toate des- baterile anterioare asupra mino­rităţilor : orice vreji pentru mi­norităţi, dar pentru toate mino­rităţile şi pretutindeni.

Am auzit, cu o vie saiisfacjie, pe reprezentantul Suediei lăr­gind desbaterile şi punându-ne întrebarea dacă suntem dispuşi a învedera generalizarea pro- tectiunei minorităţilor. Răspun­dem afirmativ şi în acelaş timp subscriem ideile conţinute în proectul de rezolujie al delega­ţiei poloneze.

Am auzit expunerea de doc­trină, atât de complectă, a re­prezentantului din Haiti, d-1 Frangulis. Desbaterea este ast­fel pusă pe adevăratul ei teren.

această situaţie delegaţia română, în plin acord cu dele­gaţia polonă, cu cea cehoslo­vacă şi cea iugoslavă, se va vedea nevoită a declara că nu poate să accepte nici o rezo­luţie asupra acestei chestiuni.

fi Această întrebare şi-au pus o mii şi mii de oropsiji ai soartei în clipa de fată.

Să cheltuim?!.,.De această întrebare nu sunt

scutiji nici chiar cei priviţi ca răsfăţaţi ai soartei.

Nesiguranţa zilei de mâine este poate mai accentuată la a- ceştia decât la cei ce n-au şi n-au avut nimic, poate toată viata lor.

Să cheltuim ?!..,Tirania şi teama necunoscu­

tului de mâne se traduce prin chircirea la punga cetăţeanului, prin abţinerea lui dela cumpă- răiuri. Cetăţeanul îngrijorat apare tot mai rar pe piaţă ca cumpă­rător şi când apare, drămueşte banul, dându-1 pe lucruri abso­lut necesare.

Să cheltuim?!... E bine să ne ab(inem dela chellueli chiar şi atunci când dispunem de oare­care mijloace ?

Chestiunea aceasta s a pus de multe ori la noi şi aiurea, dar mai stăruitor în America.

Glasul tuturor a cerut: „men­ţinerea ritmului activ al cheltue- lilor, ca singurul remediu pentru tinerea în frâu a crizei“.

Abţinerea dela cheltueli duce la stagnarea transac|iunilor pe piaţă, — ne spuneau propovă­duitorii menţinerii ritmului activ al cheltuelilor.

Mărfurile rămase fără cumpă­rător se depreciază, negustori j şi producători pierd, producţia dă îndărăt şi aşa începe să a f pară şomajul şi desechilibrul ! economic.

Marele industriaş şi financiar Henry Ford, în mijlocul rava­giilor crizei, îndemna lumea să nu-şi schimbe felul de viată, să * cheltuiască la fel ca şi mai îna­inte, arătând că orice dezertare de pe frontul deverului comer­cial creiază sparturi în echili­brul piefii şi diminuează puterea de rezistentă a organismului e- conomic. Henry Ford a fost unul din promotorii salariilor ridicate, în care vedea mijlocul firesc al puterii de cumpărare a maselor şi de susţinere al ritmului con­sumaţiei,

Hoover, preşedintele S. U. A. a rezistat multă vreme tendinţei marilor întreprinderi de a dimi­nua produejia şi de a scădea salariile.

Industria şi comerţul însă s-au văzut nevoite să scadă salariile şi să împuţineze numărul orelor şi chiar a zilelor de lucru, fără ca prin aceste măsuri să se p? ată °Pri »oluS» întinderea pră- pastioasă a şomajului.

Henry Ford, acela care era pentru salarii ridicate, s a văzut silit, de uraganul crizei, să-şi concedieze în masă lucrătorii,

iar celor rămaşi să le scadă sa ­lariile.

In schimb autorităţile ameri­cane au închis porţile importu­lui de mărfuri streine, care nu este altceva decât semnalarea comprimării generale a chelue- Iilor unei ţări — ne spun marii economişti.

Măsura a fost imediat imitată de Anglia, Franja şi Germania. Noi am stat şi stăm cu braţele încrucişate. Aceasta este una din cauzele grelei stări, în care ne aflăm. Mărfurile noastre nu au căutare, în timp ce mărfurile streine sunt cumpărate.

Oare noi, ce cusur avem să nu imităm pe americani ? Numai în felul acesta am putea avea un real folos în urma reducerii cheltuelilor, dictată nu numai de faptul că azi veniturile s-au îm­puţinat, dar mai mult de teama că mâine lumea nu va mai pu­tea câştiga nici ceea ce câş­tigă azi.

Acesta este adevărul.George Briolă.

Editarea operelor ieiIacob Mureşianu

Alegerile de episcopi

Comitetul constituit pentru e- ditarea lucrărilor inedite sau pu­ţin cunoscute ale lui Iacob Mu­reşianu, a avut zilele acestea o

i şedinjă, cooptând ca membri noui pe dd. foşti miniştri de culte: Octavian Goga, Vasile Goldiş, Al. Lapedatu şi Aurel Vlad, pe dd. foşti subsecretari de stat Gh. Pop şi Vaier Mol- dovan, apoi pe d l prof. Chi- rescu, preşedintele corului .C ar­men“, Nona Otescu, directorul Conservatorului din Bucureşti şi maestrul Alfred Alexandrescu.

Sa hntărât organizarea unui concert .Iacob Mureşianu* la Braşov, a altuia la Bucureşti şi a altuia ia Cluj. D 1 Joe Gher- man, secretarul comitetului, a a- rătat că corul .Carmen* din Bucureşti, secţia artistică a „As- trei* şi „Societatea Compozito­rilor Români“ au cerut unele dintre operele inedite ale maes­trului pentru aranjarea mai mul­tor concerte la Bucureşti.

S a mai hotărât să se lanseze liste de abonamente pentru o- perele care se vor imprima. Strângerea fondurilor continuă, fund nădejdi ca la 1 Decembrie să se poată trece la fapte.

Congresul national bisericesc a fost convocat pentru zilele de 19, 20 şi 21 Octomvrie, când în afară de alte chestiuni cari ur­mează a fi rezolvate, se va pro­ceda Ia alegerea a trei episcopi la eparhiile vacante ale Huşului, Cetăţii Albe şi a Caransebeşu­lui. Până în prezent şi-au depus candidatura pentru aceste epar­hii următorii :

P. S. S. S. Stroe, episcopul armatei, arhiereu Tit Simedrea şi Platon Ciosu, vicari ai Pa­triarhiei, Grigorie Leu, vicar al Mitropoliei Moldovei, Veniamin Pocitan, vicar al Episcopiei Hu­şilor. Nifon Criveanu, vicar al Episcopiei Râmnicului, Vasile Stan, vicar ai Mitropoliei Ardea­lului, Dionisie Ismailiteanu, vi­car al Episcopiei Celă|ei Albe, Andrei Magiar, vicar al Episco­piei Oradea, arhimandriţii Iuliu Scriban, Filare! Jocu, Chezarie Păunescu, Lăză.escu dela Ora­dea, Harghel dela Ismail, preoţii Gheorghiu dela biserica Dobro teasa din Capitală. Petre Chiri- cută, R. Săvulescu dela Craiova, Zaharescu dela Ch'şinău, diaco­nul Avram Imbroane dela Timi­şoara, prof. Colan dela Acade­mia de teologie din Sibiu şi prof. Loichifă dela facultatea de teologie din Cemău|i.

78

Ca

a n g a ja r e aDidactic pentn? 1

!* * S&

oiiyajarea corpului h-7 re şcoalelor de ucenici dac,icsrnlnr -ÍQ-JT Pe «

V« ucenic, dh>

ci de.Penlru. punerea în aplicare a

fiinţează pe Îâng^sectla86 ** rlilor a flecârS,Muncă, cate o comisie m da d in : a) Doi meseriaşi nati de minister din sânul g ' merei Mnn„s . l\ Wmere» de Muncă; b) Doi h i găti ai secţiei m eseriil^: dlle'

Noui zboruri în stratosferă.

secţiei meseriilor din mera de Muncă respectivă C; Inspectorul muncii sau în L ? directorul Casei de a l , N locala ; d) Directorul şcoaleiî ucenici respective. ae

In legătură cu noua îndrumare " mvajamantului muncitoresc! I

Aviz, Primăria comunei Cris­tian aduce la cunoştinţă, că li- citaţia pentru darea în arendă a ferăstrăului comunal şi a moa- rei comunale, se va Jine în z ua de 9 Noemvrie a c. şi nu după cu n s-a publicat, în 9 Oct. a, c.

După succesul sborului în stratosferă cu balonul „USSR*, care a ajuns la o înălţime de 19,300 metri, intrecând zborurile prof. Piccard din 1931 şi 1932, se pregătesc în Rusia sovietică câteva zboruri noui. Balonul „USSR* îşi va repeta zborul în timpul cel mai apropiat.

Al doilea zbor va fi efectuat de un balon al societăţii Osoa- viochim*. Deasemenea şi acest zbor va fi realizat în curând deoarece pregătirile pentru e- fectuarea lui sunt pe slârşile. La acest zbor vor participa in­ginerii Fedoşenko şi Vaşenko şi prof. Usyski dela Universitatea din Leningrad.

O atenţie extraodinară a năs­cut deasemenea planul genera­lului Nobile de a construi un dirijabil stratosferic. După pă­rerea generalului Nobile, dirija­bilul stratosferic va putea slră- bate într’un scurt interval, de­părtări nebănuite şi ar putea re­voluţiona transportul aerian. Ge­neralul Nobile lucrează la con­struirea câtorva mari dirijabile sovietice. Actualmente el a pro­pus guvernului sovietic construi­rea de aeroplane şi dirijabile pentru zboruri de distantă în stratosferă.

lulia Haşdeu

pentru ziua de Sâmbătă, 7 0c lom vrie cri., la Casa Centrală» I Asigurărilor Sociale, d l Ministru aj munci a convocat la o cons- faluire pe toţi preşedinţii Came-1 relor de Muncă şi directorii şcoa­lelor de ucenici industriali şi comerciali, din înlreaga

U cenicele amendate pentru | neînscrlere se vor prezenta de urgentă la Secretariatul Corpo- raţiei Meseriaşilor din Braşov, | Slr. Furculiţei de jos Nr. 5, în­tre orele 8—12 a. m. Fiecare u- cenică va aduce cu sine chi­tanţa despre plata taxei de în­scriere şi somafiunea pentru plata amenzii aplicată pentru ne- înscrii re, ca în baza acestora să se poată dresa cuvenitele acte, pentru a fi înaintate foru­rilor şcolare superioare,

„Abatele de Herz“, drama d lui Adoif Meschendörfer, cu­noscutul scriitor braşovean şi director al liceului „Honterus", a fost jucată ca premieră zilele acestea în sala Redutei, în fa|a unui public extrem de numeros.

Menjionăm, cu plăcere, că reuşita dramă istorică a fost ju­cată cu mult succes de tinerii diletanţi ai societăţii .Junge Bühne“, instruiţi fiind de talen­tatul regisor d l Kurt Gebauer.

L.

0

Cetiţi şi răspândiţiG a z e t a T r a n s i l v a n i e i

Cu cât trece vremea, forţa geniului ei ne apare mai pu­ternică, opera ei mai mi­nunată şi mai luminoasă.

Iulia Hasdeu se născu în Bu­cureşti la 14 Noemvrie 1869. Ta­tăl ei, Bogdan Pelriceicu Has­deu eră ilustrul profesor de fi­lologie şi istorie dela Universi­tatea din Bucureşti şi directorul Arhivelor Statului. Basarabeancă dupăjată, transilvăneancă după mamă şi munteancă după locul naşterii, Iulia era o fericită ex- presiune a românismului unitar şi integral. Descendenta unei ve­chi familii nobiliene — a palra generajiune de oameni de litere şi publicişti, Iulia a fost un exem­plu viu al puterei alavismului, a unei istefe inteligente, a unui ta­lent remarcabil. Precocitatea vârstei — scria Ia 10—11 ani

şi calitatea poeziilor ei pu- bheate la 15—>16 ani au uimii

cercurile intelectuale, cele mai înalte ale Occidentului.

Sully Prudhomme, Angelo de Gubernatis, profesorii iluştri: E- mile Boutroux, Louis Leger, Mau- rice Albert şi alţii — al căror nume îmi scapă — au admirat şi Preţuit rând pe rând operiie genialei scriitoare, profunzimea cugetarei şi puritatea stilului, intradevar, mânuia limba fran­ceză cu eleganjă şi multă cu­noştinţă.

Tot aşa de bine, poseda nu numai limba engleză şi germană, dar şi culturile lor respective.

Admiratoare deopotrivă a lui Victor Hugo, Napoleon cel Mare şi Ferdinand de Lesseps — a- ducea rând pe rând un omagiu respectiv geniului lor poetic,

. *). Câteva fragmente dintr-un studiu inedit al colaboratorului nostru Ion V. T. Stăuesi-u, care va apare în cu­rând în revista „Societatea de mâine“.

căci găsea în operiie lor expre- sia cavalerismuiui şi a poeziei.

Filozof şi poet, ialăceea-cea fost Iuha Hasdeu.

A învajat înfâiu acasă limba germana, franceză şi engleză. Avea atunci numai 2 an i!

La n ani termina gimnaziul „Sf. Sava* din Bucureşti, pen- ruca cinci ani după aceia să

„ S Î . CUî„niU!l s.ucces bacalau-realul îndată dup? ce sfârşi

Colepiului „Sèvignè*din Paris.La 16 ani, Iracea Ia Sorbonne

S u l T n T , '" “ PC"‘™7S?ÄÄ‘ccl de relOTMLUenreCrn 1 - POi la LaauUalaa de 9 eaaiie \ V Ursurile *g egeţie extrem de dificilaTEcoloPHntru Francezi ~~ ET.nn *des Hautes Etudes. Ş Jmu in aceea vreme la ba.-

doua conferinţe una â ,IS>aicei îrw.» .’ Una asupra io-9»cei şi ipotezei, cea de a doua,

f r  oa8€icir|i a douaaSe interesa deopotrivă de is-

»orie, de literatură, de filosof,e. O preocupa pictura şi chiar mu- zică, dar cultiva mai presus de oate poezia. A iubit-o şi a re­

trăit o clipă cu clipă, zi cu zi.mai r , f 1S ?'- pr° ză §1 a gândit mai cu seama, căci în versurile ei erau şi sentimente, dar şi pro­funde cugetări. P

in ascensiunea talentului şi în desavarşirea lui, ftizia a lovit Â" ceri minunat şi înzestrat corp şi Iulia muu m braţele c rispate le durere ale părinţilor săi, în ziua10 f.eplem.br!e 1988, înainte cu 10 saplaman, de a fi împlinit 19 an - Iar acum, aceea care nro mjtea a,âta ,aceea care £ pr°;tut ridica ia culmi nebănuile gb- na gemului românesc sp „ wl n? le ta 11,1* ^bei Hasdeu, dela Bellu alături de părinţii ei iubiţi undo ■ cripliunea .C 8Iilo,'„Ie, ™ |

puţin* pare că ar vrea să recheme încă atenţiunea şi ta|iunea noastră....,

medi'

câlNoi, n’o putem însă uita. ÇuI trece vremea forja, geniului ______ tj­ei ne apare mai puternică, 0

pera ei mai minunată şi mai uminoasă.

Un Ronsard, o Ana Qveanu, contesă de Noailles» principesă Bibescu, caşi n®‘ . trecuta inteligentă a duioasei * liricei Elena Văcărescu sun.pe lângă romantica şi ca”d* * Iulia Hasdeu, cele mai prefi ^ şi nobile daruri pe cari inlervale, unele mai mari, a mai apropiate — neamul, ronesc şi glia strămoşeascahărăzit Franfei.

Nouvion, SeptembrieLeIon V. T. S IÍ»«1®

ri__ _____ liste la u .Vminjs'de ciorapi Anunjări la ̂ 1traţia ziarului.

m

iCaflehest

fad

Prin decizia mini ,78.774 din 19 n,steri«18 Ki Ministerul Munch 193J Ocrotirilor S o c 5 ipropunerile pentru incflrtPUne. c$ angajarea corpului 1

şcolar 1933—1934 ^ anmde către Camera de mJ« *ac6 secj.a meseriaşilor n Ca'M| care sco«U a * ... Pe,llru fie.cumscriptia respectivă Si cir'r " mînls,erului, c»,e * ’«

bmeri í din E

ieruluip ,rieitiu în■facturi lsinjă < Idustri |e a ir

menu lse anLprindt tarea ■ tri, se [ propu pienti1 Ile pra Jintrep IdustrifT Să setri volt tinderii lcris d tclură iPenlru

aces

riRegisl

între se su

Regisl |r, timb InderiU T în iotitri şi IDosari paté lu

pentì nice c

Ir nu (i plurilor icesle lelorii n

educim i

liislerul [tinta g »rea < pu al Jcei ce lontribu Idrumur [le 45 1 |u, a die, le, vor |e de 5

piati I face c

■rimestn lreducei |i pentr lu.phimb, [vor acl fmestrul I vor si Mi oca [lus o 1 l!à in ra fiere.

(a o n id a leMru acl

f 0r şi n F sunt P *unai fante, j P ca, IlsemenIe, iar I F este t | af,c pr Ilarii »lCl o orc

saFa chi

' lr>terzi( fUtsarea F afar

n.râtïiasf c 1 dipa)ie.

P t üfiiuniMafti

chi,a Qe

« t in 'Fe lj

N'r- 78 1935

, m e n 1 0 rilJ a lC a m e re i d e c o m e r fgestiunea ca rn e te lo r de facturi „a souche„.

i mera de comerţ şi indus- jjn Braşov a înaintat Mi-

prului Finanţelor, Ministerului Istriei şi Comerţului un me- | u în chestiunea carnetelor facturi «a souche“, a căror jinjg de cătră comercianţi ^ustriaşi ministerul de fi- e a impus-o cu 1 Sept a. c. memoriul binemotiva», după se arată greutăţile create prinderilor economice prin area acestui nou sistem de t\, se formulează următoa- propuneri pentru adapta- inlenţiunilor fiscului la ce­le practice ale administra- întreprinderilor comerciale dustriale.Să se admită folosirea de ri volante pentru toate în- inderile economice; timbrul ris de lege aplicându-se clură şi copia volantă;Pentru controlul fiscului a- acestor facturi să se ad-

Registrul cifrei de afaceri, u întreprinderile, ale căror se sunt supuse acestui im-

Registrul de ieşire al fac- r, timbrat legal, pentru in- nderile economice nesu- în total la plata cifrei deri şiDosarul facturilor strânse ale lunar în ordine crono- pentru întreprinderile e- ice ce întră în categoria

r nu ţin registru de ieşire furi lor-ceste dispoziţiuni să fie torii numai cu 1 Ianuarie

d u c e r i l a p l a t a i m p o z t e l o r

islerül de finanţe aduce la lirţa generală că odată cu erea celui de al treilea ' tru al ; exerciţiului finan- ei ce vor plăti impozitele

ontribuţluni directe, adiţio- drumuri şi succesiuni, în le 45 zile ale scestui tri- u, adică până la 15 No­ii vor beneficia de o re- e de 5 la sută din total, ă plata acestor impozite face anticipat şi pe ulti-

rimeslru al acestui exer- reducerea de 5 se va so- i pentru acest ultim tri- u.chimb, contribuabilii ce ţor achita până la sfârşi- mestrului în curs, impo- vor suporta 1—2 la sută iii ocazionale cu urmări- |UŞ o majorare de 3—10 a în raport cu gradul de ■ere.

3 ordonanţelor şi dalelor de salariitru achitarea tuturor ordo-

Şi mandatelor de sa* e sunt prevăzute în acre- e lunare ale ministerului an»ei d-1 Virgil Madgearu

ca, în cazul când ră- ^Şmenea ordonanţe nea- j’lar valabilitatea acredi- r rS*e expirată, să se ceară u^.Pfelungirea, anunţând Cj ri1 ordonanţelor, astfel ai° Or(lonanţă sau mandat

salariilor să nu ră-"«achitate.■'lerzice cu desăvârşire

v. rj a 5creditivelor de sa- rsa ara de s°fdul dispo- jaj a®. nemandatat deci ajje d*n ordonanţele de

D r in r i l ,, I U n e a i n , r e -pnndenlor comer- ciale Sl industriale

trie aduce la" curm 7 * r ' indus'

daia actului sau faptului ce va trebui menţionat.

Cum această dispoziţiune nuD?indpe”Peda<ă d<î cSlre Intre- r ® r c°merciale şi indus­triale, Camera ţine să atragă pe aceasta cale binevoitoarea a- tenţiune asupra sancţiunilor, la care se expun aceia, cari ne­socotesc acesie prevederi, con- ra carora art. 29 din sus citata

lege prevede: Vor fi condam-?a‘‘ "ca .amendă civila Până la 5 .010 Im aceia, cari fiind obli­gaţi sa facă vre o menţiune în registrul Comerţuiui, nu vor fi cerub în termen legal aceasta; in aiara de daunele care ar pu­tea rezulta din omisiune.

deosebi se constată o mare întârziere la înaintarea proceselor verbale ale adună­rilor generale ale Societăţilor anonime.

Camera neputând desconsi­dera obligaţiunile ce-i sunt im­puse prin lege, crede că va fi scutită de neplăcerea de a cere conira vinovaţilor aplicarea ri­gorilor legii.

Bibliograf c

.GAzETA TRANSILVAN»!»

Bonurile restarne de pensii

rorSeDapdn«-e la-. cuno§,i[»ta tufu- pensionarilor din judelui B'SSO*. cari posed bonuri Td en ?'' re î la” 'e Pe "nl1 p rccedenii, inclusiv anul 1931 că în conformitate cu ordinul’ Onor

de ^ inantc. Cassa de Amortizare No. 1687 din 19

rSeeaPioî9să’ Urri?ând Ca Iichida- rea lor sa se fa ca prin bonuride impozite, trebue depuse laAd ba fmanciară de încasări .R al! din Braşov cereri indivi' duaie întocmite pe formularele tip. date de Casa de Amorţi-

a!.' Cai-‘ se pot P icura dela Adrm Financiară de încă-i sări şi piăjj

liz

atingi1 cari ne fac re­ia ^ ^ . comunicări în j bestia ziarului sunt jj De indica întotdea- (% de pe adresă

1 sb trimite ziarul.

In editura casei Wendepunkt- Verlag, Zürich, Stampfenbach- platz 2, a apărut subt denumi­rea „stricăciunile cauzate de alimentaţie, în ilustraţiuni şi text“ un fragment din registru cu datorii al alimentaţiunei ac­tuale în uzul naţiunilor civili­zate, un important atlas al d-lui dr. Bircher Benner, Zürich, un corifeu îndeobşte cunoscut al alimentaţiunei moderne, cu o prefaţă, 2 conferinţe şi 35 ilus- traţiuni litografiate, de un inte­res deosebit nu numai pentru d-nii medici ci şi pentru popor, în serviciul căruia autorul şi a consacrat aşa zicând activitatea întregii sale vieţi.

Ilustraţiile sunt executate ar­tistic şi sunt însoţite de note explicative, aslfel că acest atlas constitue o adevărată comoară, indispenzabilă fiecărui intelec­tual, cu aiât mai mult fiindcă spiritul vremii pretinde azi mai mult decât ori când o orientare serioasă în chestiunea alimen- taţiunei atât de desconsiderate până în prezent. Numărul enorm al suferinzilor de maladii ali­mentare ridică o formidabilă a- cuză împotriva alimentaţiunei actuale a naţiunilor civilizate. Dacă ţinem seama de faptul că pierderea materială a Americei, cauzată de boale inutile, se ci­frează anual la vre-o 6 miliarde dolari, ori cine îşi va putea da seamă că ce însemnează rela­tiv această pagubă şi pentru populaţiunea ţării noastre.

Tu Tu

Adânc întristaţii nepoţi şi ne­poate aduc la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor înce­tarea din viaţă a scumpei lor mătuşe

M Paraschiua SîingtiBrăposată Miercuri, în 4 Oct. 1933, în etate de 80 ani.

înmormântarea a avut loc Vineri, 6 Oct. a. c. in cimitirul Bisericei Sft. Treimi de PeTocile. . ..

Jalniciinepoţi şi nepoate,

Cererile se vor face într’un singur exemplar de fiecare pen­sionar în parte.

Pentru înlesnirea pensiona- rilor I O. V. din comunele ru-

i rale cererile acestor pensionari se vor depune la percepţiile

! respective, cari la rândul tor le vor înainta Administraţiei Finan­ciare.^Totdeodată se face cunoscut

ca deocamdată se lichidează numai bonurile de pensii res- I tante incluşii) anul 1931, urmând să se decidă ulterior asupra li- j chidării pensiilor restante cu­prinse şi în alte titluri.

Administrator de încasări şi plăţi,

Crişan.Şeful Secţiei,

511 1—1 Indescifrabil.

B is ie şi eft ivase

mănâncă la Restaurantul Bodegă

Petre Ţenghea(Str. Oh. Barlţ n No. 1).

M âncări de casă. Vinuri ex­celente de Ardeal.

C I N E M A „ A S T R A “25 Octomvrie

C e l m a i m a r e e u c c e s a l s e z o n u l u i !Turneul marelui artist

R O M A L D B U L F I N S K YSocietar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti

S A M S O NCelebra piesă în 4 acte de H E N R Y B E R N S T E I N

cuM aria Ciucurescu, Nely G utava V inea, I o n M â n u ,Jeny loanin, Coco Danielescu, Puia Jeles, Adriana Şer-

ban, Alexandru Şerban, Anton Dumitrescu,Hoban, Gaby Lupaşcu.

Ciorapi de sportpentru domni

de şase ori întăriţi

45 LeiFabrica de ciorapi

Fraz Gross,Strada Regele Carol 36

417 6 —10 (în curte)

Cunoscătorii sunt convinşi de adevărul, că vinurile cele mai bune şi alese, eftine şi naturale, se găsesc numai la

, ,DEALU ZORILOR"8 S trada Lungă 8

B R i Ş 0 ¥pe lângă care funcţionează us restaurant ales şi berărie.

întâlnirile bune aici se dau.

Pagina 3

Primăria Municipiului BraşovNr. 24852—1933 Serv. economic.

P u b llca tiu n e (ie 1 c ita tie * *Pentru închirierea hotelului-

Restaurant „Curtea Ţârii Bârsei“ (Coroana Veche) din casa Prun­dul Roşelor No. 3, pe timp de 3 ani, se va tine în ziua de 18 Octomvrie 1933, la ora 11, la Pri­măria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu normele publi­cate în Mon. Of No. 127—931.

Localul se închiriază fără han, (fără curte şi grajd).

Condiţiunile detailate se pot vedea la Serviciul Economic al Piimăriei.

Braşov, la 25 Sept. 1933.p. Primar :

Dr. Polony.p. Secretar general:

495 1 — 3 Dr. Popovici.

VALABIL DELA 8 O cto m v rie 1933.Sosirea io gara Braşov.

Delà Bneareştl:Acer i» » 1 1 orè 05 min. Personal 1 ore 25 min.A or ele -at 4 n — • A celerai 3Personal 5 9 20 * A 'célúét 4

959

mPersona 9 9 55 9 pe> sonai 7

930

9Personal 11 » 35 m R^o d 8

953

mAccelerat n 9 29 m 0 ient (Luniai Joie, Sâ n-

9 9R i > d >7 9 02 • bâe) 13 0 30Personal 19 » 51 9 Personal i4 38Orient (Lune’, Mer uree, V ne R od 15

■0 3099eb) 20 9 27 9 P r-onal 17 55 tm

Rap d 22 9 44 9 Acc ierat 19 9 30■F9

Deli Oradea-lara : Spie Oradea-Han iPersan 1 (n mii ds!a C j) 0 Ofp 03 m n. Acce le» et 1 ore 20 min.A el rat 4 9 47 • Personal 7 m—Person-1 6 0 45 m Acce eiat (B reu^şti P. rls) 13 K 44 •Rapd ( irculâ M ercur, Vi­ Personal i4 m

re r , Dunrneca 15 n 22 9 Rapid (c 'culă Maif, Joi, DuPertOnal 16 9 40 9 m m că) 17 9 13 99Acre ai ( 3aris-3nni reçt) >9 • 18 9 Pe; sonai (numai până Ia Cluj) 21 • — 9

Dell lrid: Spre In d iAccélérât (de a Pr g ) 2 ore 43 min« Accele-et (3u^., Pedo,Praga) 4 9 15 mR-îpid (P ris Bu U'f&t ) 8 9 40 • Orient (Lunia, M.rcu ee,O ri- r t (Lunit, J i”> Sam- Vine ee) 20 n 35 9

‘b ta) 13 9 20 9 Rapii (3.*Pesta-V;ena-Paris) 22 9 57 »Onta Slbln Făgăraş ; Spre libia Făgăraş :

Personal (Miti dell F M ) 8 ore 02 min. Personal 6 ore — rateiPersonal 11 n 20 • 1 er «onai 13 35Personal 18 9 53 • Personal (Miai páni la Figíraj) 20 • 9

Dell Trg- Iureş Petru Esrrş :PersonalPersonalPersonal

Peisona! Fé sonai

PersonalPersona!

Person 1 Personal

Bilete de ir n şi

Plecarea tffn gara B rişiv .

Delà Breien :

1 ore 10 min. Personal9 „ 40 . Personal

13 „ 12 „ Personal

7 ore 20 min. Pei sonai19 . 04 Pv isona!t

6 ore 54 min. Personal’4 26 . Personal

zăului :8 oie 43 m n. P rsonal

18 . 48 „ Personal^ţiuni h B‘ìoj! de voitj »E u r

igre Petra Rareş—Fra, Măreţ i5 ore 35 mm.

13 „ 45 .17 „ 35 »

Spre Bretea:5 ore 35 nunu.

17 • 35 « Spre Zârneştl;

^ ore 34 min. 19 . 32 .

Spre in torsura Buzăului :5 ore 46 min.

14 * 35 „

Pagina 4

Şedinţa Comitetului Executiv ai P. N. T.

,«*- Ratificarea excluderilor din partid. — Cum se va m odi­fica program ul partidului.

Bucureşti, 6 Oct.Joi dimineaja la orele 11 a a-

vut loc şedinţa comitetului cen­tral executiv al partidului, în pre­zenta marei majorităţi a mem­brilor acestui comitet sub preşe­dinţia d lui Al. Vaida-Voevod.

Deschizându se şedinţa şeful P. N. Ţ. d-1 Vaida Voevod a fScut un scurt examen al situa- Jiei politice generale, arătând că în urma operei de guvernământ, popularitatea partidului este azi mai mare chiar ca în momentu' când s’au făcut alegerile actua lului Parlament.

tid democratic, propune ca să se dea puteri depline preşedintelui partidnlui pen­tru a lua toate măsurile ce va crede de cuviinţă în ce- iace priveşte disciplina in­ternă de partid.

Comitetul aprobă această propunere cu trei voturi contra.

M odificarea programului.

Partidul na|ional- ţărănesc ne fiind un organism mort ci unul vin, în permanentă adaptare la via}a tării, se găseşte în nece­sitatea precară de a-şi reînoi programul.

De aceea, ante proectul de program desfăşurat de d. I. Mi­halache la Câmpulung va fi dis­cutat de forurile competinte ale partidului şi supus apoi aprobă­rii congresului general.

Hotărîrile acestuia vor fi obli­gatorii pentru toţi.

D. Ion M ihalache arată că fiind delegat cu pregătirea pro- gramatică a congresului general a socotit necesar a pune în prealabil în discu|ia partidului punctele cele mai importante a- supra cărora d-sa şi-a fixat con- ceptiunea în permanentă verifi­cată cu experienţele personale şi cele din străinătate.

In chestiunea financiară este bine înjeles că guvernul care are răspunderea, este în drept să aleagă momentul şi mijloa­cele de a ataca această ches­tiune.

In orice caz, nimeni dintre noi nu poate concepe o reconstruc­ţie a viitorului prin scamatorii monetare.

Construcţia de viitor nu- se poate întemeia decât pe munca braţelor şi a creierului şi pe în­tocmirea unei sănătoase circu­laţii a produselor muncii.

Numai grupeji împrejurul i* deilor de program desfăşurate şi ^întrebuinţând o metodă ba­zată pe respectul obligaţiunilor constituţionale vom putea reali­za ceiace jara este în drept a aştepta dela noi.

In primul rând trebuie să dăm orientare tineretului şi cred că in loc de fascii de nuele, tre- bue să i dăm fascii de idei.

In urma propunerii d-sale co­mitetul aprobă în unanimitate următoarele:

„Comitetul centrul adoptă ca bază de discuţie directivele pro­gramatice şi cele privitoare la 'Organizarea de partid expuse ■de d. Ion Mihalache în congre­sul judeţean dela Câmpulung. In vederea hotărârilor dejinitive ce revine congresului general, discuţiunile pe capitole vor fi continuate cu membrii biuroului ş i comisiilor speciale ce acesta va constitui, cu excepţia părţi­lor privitoare la regimul mone­tar care rămân de competinţa ş i răspunderile guvernului

Au mai luat cuvântul d-nii So- col, V. Rădulescu-Mehedinji, Vir- gil Solomon şi Virgil Madgearu.

P unându-se la vot chestiu­n e a excluderii d-lor Zaharia Boilă, Leucuţia şi liie Lazăr, h o tă râ tă an te rio r de b iu rou l partidului, com itetul execu­tiv ratifică în unanim itate ex­c lu d e rea pronunţată .

In urma acestui vot d. Ion Mihalache propune ca având în vedere necesita­tea unei discipline desăvâr­şite în organizaţia unui par-

D. St. Graur, propune în nu­mele majorităţii consiliului mo­ţiunea pe care o publicăm în pag. I şi care a fosl aprobată în | unanimitate.

înainte de încheierea şedinţei

mai ia cuvântul d. I. Răducanu.In urmă, d. Vaida Voevod

care constată solidaritatea Par' tidului declară că svonurile de desbinare a partidului au fost dovedite azi ca mincinoase după cum tot atât de fanteziste sunt şi zvonurile de retragerea gu­vernului, cari sunt strecurate pretutindeni în mod continuu de opoziţia interesată.

D-sa constată că din cele 4 cazuri când guvernul ar fi obli­gat să se retragă şi 8nume : slăbirea puterilor fizice ale con­ducătorului ; retragerea încrede­rii de către Majeslatea Sa ; un vot de blam al majorităţii şi complicaţiuni externe, nici una nu este îndeplinită şi de aceia guvernul, aducând omagiale re- cunoştinţi M. S. Regelui şi mul­ţumire masselor populare care şi-eu pus încredere în el, va continua cu hotărîre munca pen tru b inele general.

Pelerinii români ia VaticanRoma, 4 Oct.

Duminecă seara a sosit la Roma un grup de 150 pelerini români sub conducerea episco- pilor Frenţiu, Hossu, Niculescu, Rusu şi a monseniorilor Maca- vei, vicepreşedinte al Senatului şi Coltor, deputat.

La gară oaspeţii au fost în­tâmpinaţi de d-1 I. Lugoşianu, ministrul României la Roma, de d-1 consilier Drossu, însărcinat cu afaceri pe lângă Vatican, precum şi de înlreaga 'colonie românească.

Primele două zile au fost consacrate vizitării celor patru maziliei poniificale. La bazilica Santa Mara Magoiore, pelerinii au înălţat rugăciuni pentru M. S. Regele şi pentru poporul ro­mân,

Marţi dimineaţa s’a oficiat o slujbă pontificală în biserica Sf. Petru. Liturghia, rostită în imba română, a fost oficiată de

episcopii români, asistaţi de monseniorii Macavei şi Coltor, Corul pelerinilor români, de sub conducerea d lui Hubici din Oradia, a dat răspunsurile. Cu această ocazie, toţi pelerinii s’au spovedit şi au luat sfânta îm­părtăşanie.

Asistau la această solemnă ceremonie religioasă mii de persoane aflate în biserica Sf. Peiru, precum şi consilierii Drossu şi luga.

Tot Marţi, d l ministru Lugo­şianu a oferit un dejun intim episcopilor români şi notabilită­ţilor din pelerinaj.

A udienţa la Papa.Seara la ora 20, pelerinii au

fost primiţi în audienţă solemnă de Papa, care după ce a trecut prin faţa pelerinilor — cari i-au sărutai mâna — s’a suit pe tro­nul papal înconjurat de garda papală, de episcopii români şi de_ reprezentanţii legaţiei Ro­mâniei şi a rostit o caldă cu­vântare.

„Romani — Romani, a spus Sfântul Părinie, — sufletul vostru uneşte aceste două meri prero­gative ale voastre: românismul vosiru şi creştinismul vostru pro­fund, de care daţi dovadă în a- ceste vremuri de criză univer­sală, venind cu multe sacrificii ca să cinstiţi împreună cu noi patimile şi moartea Domnului şi ele principelui apostolilor.

„Din România — geografi- ceşte departe, dar scumpă su­fletului nostru şi totdeauna a- proepe de inima noastră, — aţi venit la noi ca să împreu­naţi rugăciunile şi jertfele voas­tre cu dragostea Sfântului Pă­rinie. Vă împărtăşiţi de marile preocupări de care este cuprins creştinismul, care prin doctrina lui şi profunzimile culturii sale, poate singur înălţa umanitatea

acolo unde gândurile tuturor o doresc să ajungă“.

Sfântul Părinie a făcut apoi o expunere dogmatică a efectelor patimilor Mântuitorului asupra sufletului omenesc. După aceea a implorat binecuvântarea ce­rească asupra neamului româ­nesc, asupra României şi a e- piscopilor români, „ca să-şi în­grijească cu sfinţenie turma“.

„Profund mă doare — a a* dăugat Papa — că venerabilul vosiru mitropolit, bolnav, nu poale fi aici să se bucure îm­preună cu voi şi cu mine. Ii tri­mit de aici binecuvântarea mea apostolică".

Apoi Papa binecuvintează pe toţi pelerinii prezenţi şi pe fa­miliile lor.

„Tineretul român — îşi în­cheie Sfântul Părinte cuvântarea — este speranţa voastră, este viitorul înfăptuirii marilor voastre ideajuri. El va şli să acţioneze şi să înalţe opera voaslră până la marile desline ce i au fost hotărâte de Dumnezeu“.

Corul a intonat „Mulţi ani tră­iască", după care Papa s-a re­tras în aclamaţiile pelerinilor. Audienţa a durat mai mult de o oră.

Miercuri după amiazi d-1 con­silier Drossu, însărcinatul cu a- faceri pe lângă Vatican, a ofe­rit episcopilor români şi celor 150 de pelerini o recepţie în saloanele legaţiei.

joi dimineaţa pelerinii s’a dus sâ ̂depună o coroană pe mor­mântul marelui martir naţional, episcopul Inocenţiu Micu.

Constituirea F. 0 , R .Din pro topopiatu l B raşov.Duminecă,-8 Oct la ora 11 a. m.

va avea loc în sala festivă a li­ceului „Andrei Şaguna“ consti- tuirea „Frăţiei Ortodoxe Româ- ne“ din cuprinsul protopopiatu­lui Braşov.

Scopul F. O. R -uIui este să adune in acelaş mănunchi pe toţi fu intelectuali ai neamului, sa-i apropie cu viaţa lor perso- nalaş! familiară de învăţăturile Mântuitorului şi să-şi afirme cu mei multa credinţă ortodoxă Bi- serica din care fac parte.

Intelectualul laic trebue să fie angajat la opera de colaborare cu clerul pastoral. Biserica ere nevoie şi de apostolatul laic F. O. R-ul vrea să mobilizeze toatesesfl11 npnf1 ale Bisericii strămo­şeşti, pentruca mirenii alături decler ş. cu forje bine „sedlfe

pornească ofensiva itnpo- tavo <1,feritelor curenfe p Z °i,,^ , f r , 1"M"rc ă .8Srdro„ci„ei r i Î i 'Î . 'f 'C 'l c e n lo B Ìs e S c u

tipografi« Vî«f©? Beasi«««, Broşa«

şi autoritatea ei în Stat.

parle^oli'irrtelectu'ali5* h*1* **c»ri simt c r e ţ t a S :

D - 1 m i n i s t r u

V o i c u N i ţ e s c uîn Munţii A puseni.

D-1 Voicu Niţescu, ministrul agricultureî, a cercetai în zilele de Luni şi Marţi, centrele prin­cipale din regiunea Munţilor Apuseni, unde s-au făcut lucrări mai importante de amenajare a pădurilor şi unde se fac ex­ploatări foresliere. D sa a fost însoţit de d-nii Horia Lazăr, di­rectorul regimului silvic, Petre Ioan, directorul general al Caps- ului, Zeicu, director la Cluj, In­giner V. Popovici, Liviu Dan, prefectul judeţului Cluj, Ghe- ţianu, prefectul jud. Turda, Pop, pref. jud. Alba şi diferiţi şefi de ocoale silvice.

D-1 ministru Niţescu a vizitat întreaga vale a Arieşului, oprin- du-se mai mult timp la punctul Tidolm la hotarul comunei O co­liş, unde s-au făcut mari lucrări de amenajări silvice, cari au fost în deosebi apreciate de po­pulaţie, care a simţit foloasele ei. D-1 ing. Dobrescu, şeful o- colului silvic respectiv, a făcut o expunere asupra lucrărilor în curs şi a efectelor avantajoase pentru regenerarea pădurilor. D l ministru Niţescu a mai cer­cetat în amănunţime lucrările dela perimetru Căpâlna din jud. Alba şi ocolul silvic Sebeş, pre­cum şi lucrările forestiere ale Caps ului în valea Sebeşului.

D-1 ministru Niţescu a atras atenţia organelor silvice asupra nevoilor de păşune ale popula­ţiei, în vederea desvoltărei cre­şterii vitelor, care deasemenea poate fi un isvor de bogăţie în această regiune.

Lucrările de regenerare a pă­durilor şi de amenajări silvice vor trebui să ţină seamă deci de această necesitate economică şi socială.

D 1 ministru Voicu Niţescu a cerut conducătorilor regi­mului silvic şi ai Caps ului să întocmească definitiv planurile de lucrări şi să i Ie prezinte câ! mai curând penfru a se începe noile lucrări şi a se continua şi termina cele în curs.

Bnletinni Poliţiei.In ziua de 25 Septembrie a.

c., locuitorul Cârstocea Nic. a reclamat Poliţiei că fiul său Ion Cârstocea, în elale de 13 ani, a dispărut dela domiciliu şi până astăzi nu i-sa dat de urmă. ;Se crede că ar fi luai direcţia Bu­cureşti cu o căruţă ce vindea fructe prin Dârsle. Semnalmen­tele sunt: talia 1 metru 25, foarte robust, faţa rotundă, gras, bru­net, îmbrăcat cu haină albă şi pantaloni gri.

— In seria zilei de 24—25 Sept. a. c , s-a pierdut o vacă cu următoarele semnalmente: părul roşcat închis, cu pete albe, cornul drept rupt, ier restul ră­mas în lungime de 10—15 cm. întors spre frunte, la gât cu un clopot cu lanţ şi lacăt. Cei ce vor şti ceva despre aceasta se anunţe Biroul‘Pol. Judiciare.

— Hubes Gheorghe din Hăl- chiu a reclamat că autori necu­noscuţi în ziua de 4 Ocf. i au furai o bicicletă, marca Puch, pe când o lăsase în Slr. Sft. Ioan în faţa unei prăvălii.

Ştire m edicală. Dr. Liviu Radu, mamoş, boli de femei, chirurg, medic al spitalului ju- deţean şi director al societăţii „Salvarea“, a deschis cabinet medical în Braşov Piaţa Libertăţii Nr. 10 etaj I (deasupra bereriei Luther), unde consultă zilnic dela * 4 P- m. Telefon 75. 3-10

. Dî ,C* N- Ihescu, specialist m cautarea şi tratarea boalelor pnn Raze X, Diatermie — Raze Uitra-vioiete — Curenţi electrici, s-a mutat în Strada Porjei 14 şi consultă dela 1—2 Ş1 3~ 6- 8 - 1 0

M inisterul „ .trimis o circulară9„riCullUriiagricultură prin ® CQmerel0. len tia , să aducă V® le al,agneu lorilor intCr cererile de subvJS i '* cîUaiî Şin. agricole, se Vo mai nri« in«i*i

prin Camera de {naint B Agri,M inisterul Muncii

vedere pentru ultjma tronilor ceri au în !L°ar.5 P1 ^a11 au m Qo- . q t supuşi Străini, dar „ *rv,ci«11îf io in i, (jar --IUIîncă recipisa de oL au d* taxei de ^nn i_: . _onsemner(taxei de 500 lei 1« -—•oriP.on« , _sau A d m i S ^ '»ciara ca dacă nu vor *-urgenţă aceste recipţ* trage acelor s t r ă i n i Va

2S£rtronilor in i r t c M ă J * » găsesc, li se va dres» a verbal de contravenţie lflProt , si 23 din Ugea rea muncii indigene car? 91 I Ì <L aJB*l!dS dela 5000 pân/ ’10.000 lei.

D ouă avioane s-au iîn a e r la Romanaţi. ţn C“ pi*r® .d® comuna Stoeneşii , judeţul Romanaţi s-a produs< grav accident de aviaţie. DJ avioane militare de bomba,? ment. conduse de piloţii Hui şi Oh. Ionescu, s-au ciocnii aer şi s-au prăbuşit. ,

Locotenentul aviator Hulea sj salvat cu paraşuta, suclocol viator Gh. Ionescu şi adjutanh major Mărăşoiu Gh. au nj

C ununie. Astăzi, Sâmbătă L ora 6 d. a. are loc în Biseriil din Braşovul-vechiu cununia r] ligioasă a d-şoarei Valentin Cârstea, fiica vechiului nostj luptător naţional D. Cârstea d l /, Duşa, fiul fruntaşului i siru meseriaş I. Duşa, ambii ( Braşovul vechiu, naşi fiind ' şi d-1 prefect Gh. Culeanu.

2000 de copii polonezi România. Direcţia generală] căilor ferate poloneze a inc put tratative cu Casa mun̂ C. F. R. în vederea trimiterii i fiecare an a 2000 de copii funcţionarilor ceferişti p< la noi în ţară, spre a fi şâj duiţi la Slănicul-Moidovei şi alte staţiuni balneare române In schimb, vor fi găzduiţi Polonia 2000 de copii ai fun| ţionarilor dela C. F. R.

Ca răspuns Ia telegrama misă de Asoc. Pensionarii Braşov cu p r ile ju l serbărilors micenienarului castelu lu i preşedintele aceste i Asociaţi p r im it următoarea telegrama.1

Foarte mişcat de bu"ele J şi frumoasele sentimente I mate cu prilejul serbărilor -1 centenarului ca s te lu lu i Pe ?>I Jestatea Sa R ege le rn a 8 ,1să vă transmit viile Sale «J l miri. SecretarS. Regelui, (ss) C. D u n v^

O adunare a debitorlH u rban i este convocata P lde 8 Oct. (Dumineca) bevia. m. în sala dela „ 0 ^ |rein*. Avis celor inie

M attis Teutsch, sculptor deschide oZiţie dl 8 1. c. la Redută.o p r a t i operile lui. Vernisajul la

B o a l e l c d e $ |l i e f l c e i trate*** 1

Or. Pani

C o n s u l t . io ]S t r . C a s t e l « ! « 1 I

507 l - °

A r

* dl

;r,culy

UCPs oV,(Cinei

!

stru « nţ ar

felruns i der actu

lie sab Ilei loz

întrei lământ. Ineîmp ingerii ului, di krea ir [ivedit,

mişc feelor ţe ]em şi

piedi alât (

ic ticlu lie în I Id liber |rii na ţi

un ci uirosul

In nerv )e, nu nleres Ista in compiei Jiţelor s le lung bitului 1 in cai de an

il a aţii lilate d' fâneţe, Icrimina care ’şi |te şi [ă să-şi Junge li I ullimu pri ai je apări joace şi Vători a prnările eră pus rei.Sub se

V unui i ! ducist K Iaci I situaţie l̂ m api

- pii lându-şi pia cui rcunosc N e de J*ot mi |°lverulu Fele di Naţiile N conţii este a

M natur Nuzia ( [Plece“, Fală ; p

pe j Visitate cunosc

f® alè N'eroii ,d« pa N ce

N e r pienti gurile a ale o “ana-i

Ibrice,Q tarii ;Uor f/l

R edactor-şef ş i g iran t : Victor B117