Upload
others
View
10
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
2
CUPRINS
A. BILANŢ DE MEDIU DE NIVEL I INTRODUCERE ...................................................................................................................................................................................... 4 2. UTILIZAREA TERENULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI ŞI ÎN VECINĂTATEA ACESTUIA ........................... 6 3. ISTORICUL ZONEI ............................................................................................................................................................................. 7 4. POSIBILITATEA POLUĂRII SOLULUI .............................................................................................................................................. 7 5. DEPOZITAREA DEŞEURILOR ............................................................................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. 6. CONDENSATORI / TRANSFORMATORI ELECTRICI .................................................................................................................... 18 7. SECURITATEA ZONEI ..................................................................................................................................................................... 19 8. MĂSURI DE PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR .............................................................................................................................. 20 9. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCĂ ................................................................................................................. 23 10 EVACUAREA APELOR UZATE ...................................................................................................................................................... 24 11. EMISII ATMOSFERICE .................................................................................................................................................................. 41 12. IMPACTUL ZGOMOTULUI ............................................................................................................................................................. 45 13. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE ........................................................................................................................... 46 14. SURSE DE INFORMARE ............................................................................................................................................................... 49 B. RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I ................................................................................................................................. 50 INTRODUCERE .................................................................................................................................................................................... 50 II. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE ............................................................................................................. 51
II.1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE .......................................................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. II.2. GEOLOGIE ŞI HIDROLOGIE ........................................................................................................................................................... 53 II.3. CLIMA ŞI MICROCLIMATUL ZONEI .................................................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
III. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE .................................................................................................. 61 IV. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI .......................................................................................................... 63
IV.1. GENERALITĂŢI - ANGAJAŢI / SCHIMB; PROCES TEHNOLOGIC ......................................................................................................... 63 IV.2. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE ..................................................................................................................................................... 67 IV.3. STOCAREA MATERIALELOR ......................................................................................................................................................... 67 IV.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ................................................................................................................................................................. 67 IV.5. ALIMENTAREA CU APĂ, EFLUENŢI TEHNOLOGICI ŞI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE ................................. 68 IV.6. PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR .................................................................................................................................. 68 IV.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ........................................................................................................................................ 75 IV.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ...................................................................................................................................................... 76 IV.9. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR ..................................................................................................................................... 77 IV.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE ........................................................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. IV.11. SECURITATEA ZONEI ................................................................................................................................................................ 78 IV.12. ADMINISTRAŢIE ....................................................................................................................................................................... 78
V. CALITATEA SOLULUI - EFECTE POTENŢIALE ALE ACTIVITĂŢII .............................................................................................. 79 C. BILANŢ DE MEDIU DE NIVEL II .................................................................................................................................................... 81 INTRODUCERE .................................................................................................................................................................................... 81 II. RECOMANDĂRI PRIVIND PRELEVAREA PROBELOR..................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
II.1. PRELEVAREA PROBELOR DE SOL .................................................................................................................................................. 81 II.2. PRELEVAREA PROBELOR DIN APELE SUBTERANE ........................................................................................................................... 81 II.3. PRELEVAREA PROBELOR DIN APELE REZIDUALE ............................................................................................................................ 81 II.4. PRELEVAREA PROBELOR DIN APELE DE SUPRAFAŢĂ ...................................................................................................................... 82 II.5. STUDIUL GAZELOR ŞI VAPORILOR DIN SOL ..................................................................................................................................... 82 II.6. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE ...................................................................................................................................................... 83 II.7. POLUAREA ATMOSFERICĂ ............................................................................................................................................................ 83
III. LABORATOARE DE ANALIZĂ ....................................................................................................................................................... 83 D. RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU DE NIVEL II .......................................................................................................................... 85 I. METODOLOGIE DE EVALUARE ...................................................................................................................................................... 85 II. DESCRIEREA ŞI REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR ................................................................................................................... 88
II.1. PROBE DE SOL............................................................................................................................................................................ 88 II.2. PROBE DE APE SUBTERANE ......................................................................................................................................................... 88 II.3. PROBE DE APE REZIDUALE ........................................................................................................................................................... 88 II.4. PROBE DE AER ATMOSFERIC ...................................................................................................................................................... 105
3
E. EVALUAREA HAZARDULUI ŞI RISCULUI .................................................................................................................................. 129 E.1. RISCURI CALITATIVE (SURSĂ - CALE - RECEPTOR) ....................................................................................................................... 130
E.1.1. Riscul poluării solului şi subsolului local ........................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. E.1.2. Riscul poluării apei subterane .....................................................................................................................131 E.1.3. Riscul poluării apelor de suprafaţă ..............................................................................................................131 E.1.4. Riscul poluării aerului atmosferic .................................................................................................................131 E.1.5. Riscul epidemiologic şi al transmiterii unor zoonoze ........................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.
F. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................................................................................... 133
F.1. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE ŞI CUANTIFICAREA ACESTORA .............................................................................. 133 F.2. REZUMATUL OBLIGAŢIILOR CONDIŢIONATE DE UN EVENIMENT VIITOR ŞI INCERT ............................................................................. 133
F.3. Recomandări pentru studii următoare
...................................................................................................................................................................................................... 133
4
A . B I L A N Ţ D E M E D I U D E N I V E L I
I N T R O D U C E R E
B E N E F I C I A R B I A N T D E M E D I U :
S . C . A L P R O M S . A
S T R . D O B R O G E A N U G H E R E A N R . 2 - 4 , P I T E S T I – J U D . A R G E S
tel./fax 0248282500
PROIECTANT:
S.C. ARTOPROD S.R.L. Ramnicu Valcea,
str. Regina Maria,nr.17°
tel.0250736527
judetul Valcea
Platforma SC ALPROM SA are o suprafata de 13.8 ha, din care 9.3 ha -
constructii, 0.4ha – drumuri, 1.6 ha – zone verzi si este situata in zona
industriala nord a municipiului Pitesti, intre calea ferata Pitesti-Curtea de
Arges, paraul Bascov si SC Nova Textile Bumbac SRL, la cca. 500m E-NE
de DN 7C Pitesti-Curtea de Arges si la cca. 800 m V de albia raului Arges .
Vecinatatile Amplasamentului:
- nord – str. Dobrogeanu Gherea
- sud –str. George Cosbuc,S.C NOVATEX S.A
- vest –calea ferata Pitesti-Curtea de Arges
- est -proprietati particulare
5
Prezentul bilanţ va identifica şi cuantifica răspunderea civilă pentru starea
mediului în zona de impact a activităţilor analizate, pentru a stabili asumarea unor
obligaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului prin acţiuni de
reconstrucţie ecologică dirijate sau naturale.
6
2 . U T I L I Z A R E A T E R E N U L U I Î N Z O N A A M P L A S A M E N T U L U I O B I E C T I V U L U I Ş I Î N
V E C I N Ă T A T E A A C E S T U I A
Platforma SC ALPROM SA are o suprafata de 13.8 ha, din care 9.3 ha -
constructii, 0.4ha – drumuri, 1.6 ha – zone verzi si este situata in zona
industriala nord a municipiului Pitesti, intre calea ferata Pitesti-Curtea de
Arges, paraul Bascov si SC Nova Textile Bumbac SRL, la cca. 500m E-NE
de DN 7C Pitesti-Curtea de Arges si la cca. 800 m V de albia raului Arges .
Vecinatatile Amplasamentului:
- nord – str. Dobrogeanu Gherea
- sud –str. George Cosbuc,S.C NOVATEX S.A
- vest –calea ferata Pitesti-Curtea de Arges
- est -proprietati particulare
Constructiile propuse spre realizare sunt amplasate conform planului de
situatie si de incadrare in zona, anexa la CU, vizate spre neschimbare.
Bazin hidrografic: Arges
Cursul de apa: pr. Bascov , mal drept , cod curs apa X- 1.016.00.00.00.0
Incadrarea in zona a obiectelor componente se realizeaza conform
planselor anexate documentatiei.
Accesul in societate se realizeaza din str. Dobrogeanu Gherea, nr. 2-4.
7
3 . I S T O R I C U L Z O N E I
Unitatea functioneaza cu profilul actual din anul 2000 si este amplasata pe un fost teren viran. Nu exista indicii
ale unei poluari anterioare a amplasamentului . In cei peste 40 ani de experienta in domeniul prelucrarii lemnului SC
ALPROM SA a cunoscut o continua dezvoltare fiind recunoscuta drept furnizor traditional de mobilier pentru piata
vest europeana.
1965 - este proiectat si pus in functiune Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitesti avand ca obiect de
activitate industrializarea lemnului cu cel mai inalt grad de valorificare . La infiintare avea in componenta sa fabrica de
cherestele , fabrica de placaj si o fabrica de mobila.
1974 - Este pusa in functiune ultima fabrica de pe platforma industriala.
1992- Combinatul de Prelucrare a Lemnului devine societatea comerciala sub numele ALPROM PITESTI
1995 -Incepe procesul de privatizare a societatii . Sectia de placaj se transforma in societate de sine statatoare
in cadrul grupului cu capital mixt romano-german sub numele Forest Product.
1997- Se infiinteaza MOBALP FURNITURE specializata in productia de scaune si bucatarii si compania de
exploatare forestiera ALPEX .
2000- Sunt infiintate societatile MOBTAP ALPROM ,ALP INVEST CONSTRUCT, ALP FIV, ALP MARKET
COMPLEX.
2003- Compania a fost certificate conform standardului ISO 9001/2001
8
2005- Este finalizat procesul de privatizare a SC ALPROM SA PITESTI
2006- Se continua consolidarea grupului Alprom prin infiintarea Timber Product Alprom , Furniprod Alprom ,
Alpstrat Alprom,
2007- se infiinteaza SC MCS EXIM ALPROM SRL cu profil de vanzari de produse din lemn.
2009- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA cat si in cadrul sectiilor de mobila se reduce prin inchiderea
sectiei mobile 3 si intrarea in conservare a unor sectii (societati independente care functionau pe platforma ALPROM)
2012- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA se reduce, toate societatile de pe platforma si-au incetat
activitatea.
In prezent nu sunt avute in vedere dezvoltari viitoare ale activitatii . Modificarile pot aparea ca urmare a cerintelor
pietii produselor de lemn , in general modificari de ponderi de productie sau tipuri de mobila. Se apreciaza in general
ca aceste tendinte nu vor schimba prea mult problemele de mediu ale acestei platforme . Se fac eforturi investitionale
pentru conformarea la cerintele de protectia mediului.
DESCRIEREA ACTIVITATILOR
Activitatea desfasurata de S.C. ALPROM S.A. este structurata astfel:
1.DIRECTIA PRODUCTIE:
9
Fabrica de Mobila, cu sectoarele: Semifabricate, Prefabricate, Rigle imbinate, Uscatare, croit PAL-zetuit-presa,
Furnire, Pregatire, Finisaj, Montaj, Ambalaj, Prototipuri
Atelier Tapiterie
Sectia Mobila 3 – in conservare
Cantina
2.DIRECTIA MECANO-ENERGETICA:
Atelier termomecanic
Atelier energomecanic
S.C.ALPROM S.A. este o unitate de industrializare a lemnului avand ca obiect de activitate productia de mobila de
diverse tipuri, inclusiv prototipuri, semifabricate, prefabricate si activitati anexe ( atelier mecanic, centrala termica,
atelier electric, coloana auto, atelier SDV-uri.
Sectia Semifabricate este sectia ce prelucreaza lemnul in scopul producerii mobilei.
Semifabricatele sunt piese din lemn, componente ale mobilei din lemn masiv, piese realizate din prelucrarea
cherestelei, imbinare si pregatire a unor parti de piese (ex: rame pentru sertare , picioare de mobilier ).
Functie de reperele comandate de sectiile utilizatoare se aleg cele de dimensiuni acoperitoare, se prelucreaza prin
retezare, spintecare, tivire, etc. si se paletizeaza pentru expeditie. Productia sectiei asigura necesarul intern si pentru
terti contra cost .
Sectia Prefabricate este sectia ce aplica lemnului o prelucrare mai complexa, adancita si de mai mare precizie.
10
Piesele de lemn prelucrate sunt pregatite la forma, dimensiunea si finisajul care le permite sa fie inglobate ca atare in
piesele de mobilier ale unei garnituri. Sectia asigura necesarul intern si pentru terti.
Sectiile de mobila sunt sectii unde din diverse piese lemnoase si materiale auxiliare se produc piese de mobilier de
diverse tipuri: mobilier din lemn masiv, mobilier furniruit si piese de mobilier de serie mica (prototipuri). In functie de
tipul de mobilier, materialele de baza, modul de finisare si expediere, mobila se face in sectii distincte (hale) deoarece
diversitatea operatiilor si a utilajelor necesare este extrem de mare. Produsele finite se ambaleaza in cutii de carton,
piesele fiind protejate deasemenea cu folii de plastic si hartie.
2.Dotari specifice:
2.1CLADIRI SI SPATII DE PRODUCTIE
-Masina de rindeluit pe patru fete IP 4
-Presa CIF
-Masina de rindeluit la grosime MRG
-Masina de indreptat MI
-Ferastrau circular de retezat FCR
-Ferastrau panglica FP
-Masina normala de frezat MNF
-Masina simpla de cepuit MSC
-Masina de gaurit verticala MGV
-Masina de gaurit orizontala MGO
-Masina de calibrat MC
-Freza cu ax superior FAS
11
-Masina de gaurit multipla MGM
-Masina de slefuit canturi MSC
-Masina de slefuit cu banda orizontala MSBO
-Masina dubla de slefuit MSD
-Disc pentru slefuit DS
-Prese manuale
-Masina cu comanda program
-Circular multiplu de spintecat CTAM
-Pendule de retezat cu actionare pneumatica
-Pendula hidraulica de retezat PAH
-Circular de spintecat COSMEC SM 320
-Linie de retezat cu potimizarea croirii
-Circular simplu de spintecat
-Circular pendula de retezat deseuri lungi
-Tocator deseuri
Sector croit PAL-zetuit-presa
-Foarfeca ghilotina pentru taiere pe lungime – 4buc.
-Foarfeca ghilotina pentru taiere transversala – 2buc
-Circular formatat panouri – 1 buc.
-Masina de calibrat – 1buc.
-Presa hidraulica – 1buc.
-Ferastrau circular dublu formatizare – 2 buc.
-Ferastrau CIRCFCT – 1 buc
12
-Masina normala de frezat – 1 buc
-Masina aplicat adeziv – 1 buc.
-Masina de imbinat fir fuzibil KUPER - 6 buc.
Sector finisaj
-Cabine de pulverizat, masina de aplicat lac UV, tunel uscare UV, masina slefuit
Sector Pregatire
-Masina de slefuit MSBO – 10buc.
-Masina de slefuit Hesseman – 4buc
-Masina de slefuit Viet – 1buc
-Masina de periat – 2buc
- Masina cu disc abraziv orizontal – 2buc
- Masina cu disc abraziv vertical – 1buc
-Masina de slefuit cu tambur – 1buc
- Masina de slefuit doua benzi – 1 buc.
- Masina de slefuit MICRO – 1 buc.
-Presa pneumatica –3 buc.
-Presa asambalare corpuri – 1 buc
-Circular simplu – 1 buc.
Sector Montaj
-Masina de indreptat – 3 buc.
-Circular – 3 buc
-Disc pentru slefuit – 3 buc.
Regimul de functionare –
13
Fabrica de Mobila, pavilion Administrtiv si Sectia mecanica : 8ore/zi, 260zile/an; C.T., retele utilitati, pompieri, ,paza : 24ore/zi,
365 zile/an; Atelier Electric: 8ore/zi, 365zile/an.
4.1 MATERIALE DE CONSTRUCTII
Fabrica de Mobila este o constructie monobloc (cu dimensiunile in plan de 90x290.5m) avand urmatoarele
caracteristici: suprafata construita Sc=28.205mp, suprfata desfasurata Sd=30.443mp, volum V=186.153mc, regim
inaltime P si partial P+1. Constructia are structura de rezistenta alcatuita din: stalpi din beton armat, planseu din
beton armat, ferme de beton armat comprimat (cu placi din b.c.a si izolatie hidrofuga), pardoseli din mozaic turnat sau
ciment sclivisit, finisajele din zugraveli simple sau vopsitorii in ulei. Tamplaria este realizata din beton (glasswanduri si
luminitoare din beton), metal (ferestre, luminatoare, usi, glasswand), lemn (ferestre, usi, glasswand), poliester
(luminator)
4.2 STOCAREA MATERIALELOR
Existe platforme pentru depozitarea materiei prime (busteni, cherestea); platforme betonate pentru depozitarea: deseurilor de
lemn, deseurilor metalice, deseurilor de ambalaje, hartie si carton, sopron cu structura de beton pentru depozitare cherestea;
baraca metalica pentru depozitare semifabricate; magazii pentru depozitarea materiilor prime auxiliare (feronerie, materiale de
finisare), depozite pentru depozitarea produselor finite, alei asfaltate.
14
15
4 . P O S I B I L I T A T E A P O L U Ă R I I S O L U L U I
CALITATEA SOLULUI
Solul poate fi afectat de activitatea desfasurata direct sau indirect .
Poluarea indirecta se poate face cand substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund in acesta
direct sau odata cu precipitatiile avand ca effect poluarea solului , reducerea productiei de biomasa, contaminarea
produselor agricole sau chiar distrugerea ecosistemelor .
In zona fabricii de mobila ALPROM cantitatile de poluanti din aer nu sunt de natura insa sa produca astfel
de fenomene descries. Aceasta datorita faptului ca emisiile de poluanti rezultati in urma arderii combustibilului solid
sunt in concentratii mici asa cum am aratat la capitolul tratat anterior. Din punct de vedere al surselor de poluare care
pot afecta terenul pe care este amplasata fabrica de mobile , acestea se pot manifesta doar accidental scurgeri de
produse petroliere de la utilajele care deservesc obiectivul . In ceea ce priveste scurgerile de produse petroliere ,
acestea nu constituie totusi o sursa de poluare deoarece capacitatae de epurare naturala a solului fata de infiltratii
partial poluate provenite din apele pluviale care spala zonele necurate depasesc cu mult necesitatile.
Particulele de hidrocarburi dispersate in apa de infiltratie in sol , migreaza spre stratele de baza ale
solului fixandu-se pe fractiuni de argila. In timp, ca urmare a infiltratiilor din precipitatii fractiunile de argila sunt spalate
, cedand treptat din particulele de hidrocarburi care se disperseaza pe sol.
Pierderile accidentale de la transportul si manipularea substantelor periculoase ar putea produce o
poluare a solului cu probabilitate mica date fiind modul de depozitare si spatiile de lucru si depozitare betonate.
16
Eventualele defectiuni ale mijloacelor de transport , pentru evitarea lor se verifica starea tehnica a
mijloacelor auto folosite. Deseurile ce provin din activitatea personalului , acestea sunt colectate in europubele si
colectate periodic de catre SC SALUBRITATE 2000.
Deseurile din lemn se depoziteaza pe platforma betonata si sunt folosite ca materie prima pentru centrala
termica proprie.
Mentionam ca , efectele amintite nu se refera in mod specific la activitatea de productie mobile ci iau in
considerare si activitatile care se desfasoara pe platforma ALPROM de catre unitatile desprinse din structura initiala
de productie.
Desfasurarea activitatii in conditii normale de exploatare cu respecatarea proceselor tehnologice , a
normelor de protectia muncii si PSI, respectarea managementului deseurilor si al substantelor periculoase si
urmarirea in general, ca activitatea SC ALPROM SA sa nu afecteze calitatea solului in zona.
Conform Ordinului 756/06.11.1996 (ordin al mistrului apelor, pădurilor si protectiei mediului pentru aprobarea
Reglementarii privind evaluarea poluării mediului), relevanta pragurilor de alerta si de interventie determina
urmatoarele masuri:
• in situatia in care concentraţiile de poluanţi in sol se situeaza sub valorile de alerta pentru folosinţa sensibila a
terenurilor, nu se vor stabili masuri speciale;
• cand concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din soluri depasesc pragurile de alerta, dar se situeaza sub
pragurile de interventie pentru folosinţa corespunzătoare a terenurilor, se considera ca exista impact potential
asupra solului;
• cand concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din soiuri depasesc pragurile de interventie pentru folosinţa
curenta a terenului, se considera ca exista impact asupra solului.
17
In conformitate cu cele prezentate anterior, se poate concluziona ca activitatea desfasurata in cadrul societatii
nu are efecte semnificative asupra mediului
18
6 . C O N D E N S A T O R I / T R A N S F O R M A T O R I E L E C T R I C I
Pe amplasamentul studiat exista transformatori electrici, 17 tranformatori, din care 6 functionali, 2 transformatori cu continut
de PCB in concentratie mai mare de 50ppm. 11 transformatori in conservare.
Importanţa menţionării prezenţei pe un amplasament a unui asemenea post de transformare sau a unor baterii de
condensatori electrici este legată de faptul că, în cazul unui incendiu, arderea uleiului de transformator cu conţinut de bifenili
policloruraţi conduce la riscul apariţie unor substanţe cancerigene ca cele din grupele dioxinelor şi furanelor.
Acest lucru se poate întâmpla atunci când în uleiul de transformator sunt prezenţi bifenili policloruraţi (PCB) care prin ardere la
temperaturi scăzute produc asemenea substanţe dăunătoare sănătăţii.
În general, după 1980, aceşti compuşi (PCB) au fost eliminaţi din uleiurile de transformator produse.
19
7 . S E C U R I T A T E A Z O N E I
Sistemul de pază şi supraveghere în cadrul obiectivului se stabilesc pentru condiţiile specifice ale fiecărui amplasament, astfel
încât masurile trebuie luate pentru protecţia obiectivului:
Amplasamentul este îngrădit şi prevăzut cu mecanisme sigure de închidere.
Este prevăzut un sistem de iluminare de siguranţă.
Activitatea in cadrul fabricii de mobile ALPROM se desfasoara in conditii de siguranta cu respectarea
perimetrului de activitate.
Sc ALPROM SA are servicii cu programe non stop de paza, intretinere utilitati si centrala termica. Personalul
printre obligatiile de serviciu are si aceea ca in caz de sesizare a unor situatii deosebite sa anunte personalul de paza
pe unitate , care are posibilitatea de a lua primele masuri pentru limitarea sau combaterea avariei si de a alarma
totodata personalul din conducerea unitatii.
Se mentioneaza ca pentru usurarea sarcinilor de control a unitatii exista iluminat de lucru in depozite , iluminat
perimetral de paza si imprejmuire gard.
Integritateta gardului si a iluminatului perimetral fac parte din sarcinile care revin personalului de paza.
ADMINISTRATIA –
Societatea este organizata din punct de vedere managerial astfel incat sa acopere cu specialisti toate
sectoarele de activitate. Pentru probleme de protectia mediului exista persoana desemnata ca responsabil cu
probleme de protectia mediului.
20
8 . M Ă S U R I D E P A Z Ă Î M P O T R I V A I N C E N D I I L O R
Prevenirea si stingerea incendiilor.Riscul major in cadrul activitatii de productie este incendiul. Din acest
motiv, masurile PSI sunt ample si foarte stricte, urmand a fi respectate. Societatea este dotata cu stingatoare cu praf
si CO2 si stingatoare cu spuma chimica.Unitatea este protejata contra fulgerelor prin paratrasnetele montate.
a) pentru eventualele interventii in caz de incendiu, unitatea dispune de hidranti montati pe reteaua de distributie,
iar pentru sectiile cu grad ridicat de periculozitate exista instalatii de sprinkletre alimentate din aceeasi retea . La
sectia Mobila 3 exista o gospodarie independenta de apa pentru incendiu.
b) gospodaria de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatie de sprinklere la Sectia Mobila 3 are in
componenta :
- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);
- instalatia de sprinklere
- o statie de pompare echipata cu 2 + 1 pompe LOTRU 125 (Qp = 100 mc/h, Hp = 50 mCA);
- conducta de legatura de la instalatia de sprinklere ;
Debitul necesar Q = 2.3 l/s (pentru refacerea rezervei de incendiu este aseigurat printr-un racord la reteaua de
distributie multiinelara a platformei).
c) volumul intangibil necesar este de 1000 mc, iar debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de
110 l/s timp de 3 ore
Este necesara respectarea prevederilor normelor departamentale de prevenire si stingere a incendiilor specifice
domeniului de activitate si sunt asigurate dotarile cu mijloace de stingere precum si instruirea intregului personal. De
organizarea activitatii de prevenire si stingerea incendiilor raspunde conducerea unitatii. Activitatea este autorizata
PSI nr 1396/05.12.1998. Unitatea dispune pentru intreaga incinta de instalatii de stinmgere cu apa a incendiilor la
21
debitele si presiunile cerute de normele in vigoare in domeniu.Pentru prevenirea si stingerea incendiilor , fabricile sunt
dotate cu instalatii de semnalizare incendiu automate si manuale. Acestea dau semnal sonor si optic pe o centrala de
semnalizare incendiu aflata in remiza PSI. In interiorul halelor de productie caile de evacuare in caz de incendiu sunt
marcate.
Unitatea dispune de formatie de pompieri voluntari din randul salariatilor cu utilaje mobile de stins incendiu cu
resedinta intr-o cladire proprie. In incinta ca si in constructii sunt mijloace de prima interventie in caz de incendiu
(panouri PSI, stingatoare portabile si carosabile cu spuma CO2 sau spuma si CO2, lazi cu nisip ).
Instalatiile , dispozitivele de semnalizare , alarmare si alertare in caz de incendiu precum si a celor de stingere:
-statie de semnalizare si avertizare SESAM compusa din 36 linii cu butoane de incendiu
-instalatii sprinkler amplasate in sectiiile de productie si depozite
-Autospeciala pentru stins incendii APCAT 12-215 DF echipata conform normelor in vigoare si incadrata cu 4
cond auto si un sevant din randul pompierilor voluntare !!!!!!calificati.
-statia de apa pentru stins incendii amplasata langa fabrica Mobila 3 este echipata cu electropompa cu debit 240
mc/h , rezervor de apa de 200 mc
-hidranti exteriori , interiori, si stingatoare de incendiu
Este necesara respectarea prevederilor normelor departamentale de prevenire si stingere a incendiilor specifice
domeniului de activitate si sunt asigurate dotarile cu mijloace de stingere precum si instruirea intregului personal. De
organizarea activitatii de prevenire si stingerea incendiilor raspunde conducerea unitatii. Activitatea este autorizata
PSI nr 1396/05.12.1998. Unitatea dispune pentru intreaga incinta de instalatii de stinmgere cu apa a incendiilor la
debitele si presiunile cerute de normele in vigoare in domeniu.Pentru prevenirea si stingerea incendiilor , fabricile sunt
dotate cu instalatii de semnalizare incendiu automate si manuale. Acestea dau semnal sonor si optic pe o centrala de
semnalizare incendiu aflata in remiza PSI. In interiorul halelor de productie caile de evacuare in caz de incendiu sunt
marcate avand si iluminat de siguranta inclusive la hidrantii interiori de incendiu si la usile de evacuare.
22
23
9 . P R O T E C Ţ I A M U N C I I Ş I I G I E N A L O C U L U I D E M U N C Ă
S.C. ALPROM S.A. este alimentata cu energie electrica din statia de 110/6 KV Textila prin 3 fideri de alimentare
de 6 KV montati ingropat.
Pentru S.C. ALPROM S.A. energia electrica este asigurata de 6 posturi de transformare (PT1A SI PT1B pentru
fabrica de mobila : PT2A, PT2B, PT5 – in conservare. Cele 6 posturi contin 12 unitati de transformare in ulei. In sala
tablourile de 0,4 KV ale posturilor de transformare sunt amplasate instalatiile de compensare a energiei reactive.
Instalatiile sunt compuse din condenstatoare de 10,15 si 20 KVAr / 0,4 KV si 6 KV.
Unitatea are o statie de incarcare acumulatori cu 16 posturi de incarcare.
Cantitatea de energie electrica consumata pe toata platforma este de cca. 3000 MWh/an.
24
1 0 E V A C U A R E A A P E L O R U Z A T E
ALIMENTAREA CU APA, EFLUENTI TEHNOLOGICI SI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE
Surse de alimentare Necesarul de apa al platformei S.C. Alprom S.A. – Pitesti este asigurat din 2 surse si anume:
a) reteau de alimentare cu apa potabila a municipiului Pitesti, punctul de racord fiind amplasat la poarta 4 a S.C. ALPROM S.A. unde se gaseste si statia de pompare ZIN (in prezent este sursa de rezerva)
b) subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj amplasat in incinta, in vecinatatea centralei termice (coordoonate STEREO 70 X = 375981,2 ; Y = 487506,7)
Caracteristicile tehnice si constructive ale forajului:
-adancime forata: 150m
-diametru coloana: 240mm
-grosime totala straturui de apa captata: 18m intre intervalele 64,0-67,0; 72,5-74,5; 86,0-88,0; 111,o-113,3;
126,0-131; 137,0-141,0;
-ciment exterior coloana pe intervalul 2,0-55,0 si dop de argila pe intervalul 50,0-52,0;
-nivel hidrostatic: artezian +0,4m;
-nivel hidrodinamic: -10,2 m;
-debit max. explotabil: 5,6 l/s
-debit optim de exploatare: 5,4 l/s
25
Instalatii de captare
a) doua bransamente ( Dn = 400 mm ) Pe unul din brasamente se asigura necesarul de apa pentru consum curent menajer, tehnologic, alimentarea
hidrantilor pentru combatera incendiului din interior si gospodarirea de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatia
de sprinklere.
Cel de al doilea bransament se deschide numai in caz de incendiu, asigurand impreuna cu primul debitul si presiunea
pentru instalatiile de sprinklere de la toate halele din incinta.
b) un foraj echipat cu pompa submersibila -Qp = 5.4 l/s ,Hp = 40 mCA
Apa prelevata din subteran incepand cu 15.02.2010, este utilizata in scop potabil si industrial, aductiunea apei in
reteaua fabricii realizandu-se prin conducta PEHD (Dn = 50 mm, L = 20m )
Timp de functionare a folosintei de apa : in medie 16 ore/zi, 250 zile/an
Localizare bransament
Bransamentul societatii S.C.ALPROM S.A. la reteaua oraseneasca de alimentare cu apa este proprietate
S.C.APA CANAL 2000 S.A. si este compus din: conducta de bransament, contor si robinet (vana ) inainte de contor.
Amplasarea sa este la poarta 4 a S.C. ALPROM S.A.(poarta de langa S.C.NOVATEX S.A.), unde se gaseste si
statia de pompe ZIN.
Forajul este amplasat in incinta ALPROM in apropiere de Sectia Mobila in partea de V, in fata Centralei
Termice.
26
Aparate de masura
a) pentru captare
- debitmetru MOM D 200 montat pe firul 1- bransament la reteaua oraseneasca;
- debitmetru cu diafragma montat pe frul 2 – bransament la reteaua oraseneasca
- debitmetru Woltman WP – MNFD, Dn 50 mm, Qn 15 mc/h seria 36468844 montat pe conducta de refulare a
forajului.
Apa pentru stingerea incendiilor
a) pentru eventualele interventii in caz de incendiu, unitatea dispune de hidranti montati pe reteaua de
distributie, iar pentru sectiile cu grad ridicat de periculozitate exista instalatii de sprinkletre alimentate din aceeasi
retea . La sectia Mobila 3 exista o gospodarie independenta de apa pentru incendiu.
b) gospodaria de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatie de sprinklere la Sectia Mobila 3 are in
componenta :
- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);
- instalatia de sprinklere
- o statie de pompare echipata cu 2 + 1 pompe LOTRU 125 (Qp = 100 mc/h, Hp = 50 mCA);
- conducta de legatura de la instalatia de sprinklere ;
Debitul necesar Q = 2.3 l/s (pentru refacerea rezervei de incendiu este aseigurat printr-un racord la reteaua de
distributie multiinelara a platformei).
c) volumul intangibil necesar este de 1000 mc, iar debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de
110 l/s timp de 3 ore.
Scopul in care este folosita apa
Reteaua de distributie a apei preluata din forajul din fata Centralei Termice asigura necesarul de apa pentru :
27
- consum menajer – grupurile sanitare,
- consum tehnologic-perdea apa sector finisaj, spalat sector finisaj, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia
finisaj si lacuit mobila
- apa necesara producerii agentului termic ( apa fierbinte )
- apa necesara combaterii incendiilor prin hidranti interiori , hidranti subterani si sprinklere
SC ALPROM SA asigura necesarul de apa, din forajul propriu si pentru ALPFIV INTERNATIONAL S.A.
Evacuare ape uzate.
S.C. ALPROM S.A. dispune de trei retele de canalizare , in sistem divizor .
-reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 preia apele uzate menajere
de la grupurile sanitare si vestiare si apele tehnologice slab impurificate preepurate local si le descarca printr-un
colector general in reteaua oraseneasca.
-reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 (lipsa debite)
-reteaua de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe platforma si le evacueaza in paraul
Bascov.
Lungimi si diametre de canalizare:
-canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate - 3,15 Km (pe teritoriul ALPROM )cu
diametre circulare 20-40 cm
-canalizare ape tehnologice impurificate - 0,77 Km pe teritoriul ALPROM si cca. 0,8 km pe strada
Depozitelor , cu diametre circulare 20-40 cm.
28
-canalizare ape pluviale – 2,79 km pe teritoriul ALPROM cu diametre cuprinse intre 30 si 120 cm,
colecteaza apele pluviale de pe intreaga platforma si le descarca in pr. Bascov la cca. 250m amonte de confluenta cu
r. Arges, printr-un canal de evacuare cu sectiune ovoidala 110 / 160cm pe teritoriul Alprom, canal deschis pana la colt
nord-estic al incintei S.C. Nova Textile Bumbac S.R.L. si tuburi circulare Dn = 100 cm pana la varsarea in pr. Bascov.
6.3. Verificare indicatorilor de calitate
Probele se preleveaza din ultimele camine de vizitare inainte de evacuarea in canalizarea
oraseneasca.Indicatorii de calitate se vor incadra in NTPA002/2005.
Racorduri la reteaua de canalizare
Canalizarea menajera preia apele uzate menajere de pe intreaga platforma ALPROM, iese pe la poarta 4 a
societatii, iar la cca 0,5 km de platforma se racordeaza la canalizarea oraseneasca intr-un camin pe str.Depozitelor,
in dreptul Fabricii de Componente Auto .
Canalizarea pluviala preia apele meteorice de pe intreaga platforma si se racordeaza, dincolo de gardul
societatii, la canalul deschis de pe teritoriul REMAT.Toate apele pluviale colectate pe acest traseu sunt deversate in
paraul Bascov.
Instalatii de preepurare
Pe platforma S.C.ALPROM S.A. se afla urmatoarele instalatii de preepurare locala :-separator suspensii lacuri
-decantor clei
-separator de grasimi si ulei
-statie de neutralizare ape uzate impure
Instalatii de preepurare :
29
-4 separatoare de suspensii lacuri (Q=12 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele
de pulverizat sector finisaj 1, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila
-2 decantoare de clei (Q=4,3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi –
in conservare
-1 decantoare de adezivi (Q=2 mc/zi)- epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi
– in conservare
-3 separatoare de suspensii lacuri(Q=10 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de
pulverizat sector finisaj 2, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila
-1 separatoare de clei (Q=2,1 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi
- 1 decantor adezivi (Q=3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi
- 1 separator de suspensii lacuri (Q=1 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de
pulverizat, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila – in conservare
La Mobila 3
-1 separator de suspensii lacuri (Q=3 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de
pulverizat, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila – in conservare
La cantina
-1 separator de grasimi –retine uleiul si grasimile din apele uzate rezultate la cantina
DESCRIERE-statie de preepurare mecano-chimica AMINODAN - schema tehnologica si functionala a statiei
se bazeaza pe epurarea mecano-chimica cu sistemul AMINODAN – DAC (concentrare cu Aer Dizolvat ) urmata de
epurarea biologica cu membrana Biokube.
-statie de neutralizare ( Q=12,04 l/s) pentru decantare si corectia pH-lui apelor puternic impurificate – in
conservare
30
Separatorul suspensii lacuri are rolul de preepurare locala a apelor uzate provenite de la cabinele de pulverizare
si de la spalarea pardoselilor din sectiile de finisaj si lacuit mobila. Separatorul de suspensii lacuri se curata
saptamanal. Depunerile de particule de lac si nisip se curata cu o lopata de lemn si se transporta la un loc dinainte
stabilit pentru reziduuri. Exploatarea separatorului se face de catre personalul instruit in acest scop .
Separatorul de clei se utilizeaza la preepurarea apelor uzate provenite de la sectorul de preparat adeziv
(rezultate in urma spalarii instalatiilor) din cadrul fabriciilor de mobila 1 si 2, care folosesc ca adeziv clei compus din
urelit (rasina ureoformaldehidica) si intaritor .
Separatorul de grasimi si ulei peepureaza local apa uzata cu continut de grasimi. Semestrial, sau mai des functie
de cantitatile de materiale in suspensie depuse in separator, se indeparteaza stratul de grasimi si ulei strans la
suprafata apei prin vidanjarea intregii cantitati de apa din separator, indepartarea stratului de grasimi depus pe peretii
separatorului si de pe conducta de intrare si evacuare a apei, dupa care se va proceda la punerea in stare de
functionare .
STATIA DE EPURARE AMINODAN ARE IN COMPONENTA URMATOARELE INSTALATII TEHNOLOGICE:
IN CONSERVARE
I.TREAPTA DE EPURARE MECANICA PRIMARA :
-bazin de acumulare debite si omogenizare (V = 200mc)
-gratar (site cu ochiuri de max 2mm)
-1+1 pompe (Q=7.5m/h, H=10Mca ) pentru transvazarea apelor uzate in rezervorul de amestec cu agentul de
floculare al intalatiei de epurare mecano-chimice
II.INSTALATIA DE EPURARE MECANICO-CHIMICA AMINODAN-DAC care are in componenta urmatoarele
constructii si instalatii :
Debitmetru pentru contorizarea apei intrate in proces;
31
Bazin de amestec cu agentul de floculare echipat cu mixer submersibil pentru omogenizarea apelor uzate;
Concentrator secundar;
Bazin de nivel pentru concentratorul secundar;
Sistem apa DAC compus din : - bazin ape preluate din concentratorul secundar sau din reteaua de apa potabila ;
- 1+1 pompe de inalta presiune (Q = 7,5 m/h, H= 85 mCA);
- compresor si ejector pentru asigurarea aerului necesar precipitatrii flacoanelor la suprafata apei in
concentratorul secundar;
- hidrofor (V = 0,5 mc);
- sistem pentru prepararea si dozare clorura ferica ;
- sistem pentru dozarea agentului de floculant (polielectrolit);
- sistem pentru prepararea si dozarea hidroxidului de sodiu:
- sistem automat pentru indepartarea namolului din concentratorul secundar ;
- container pentru colectarea namolului deshidratat (va fi transportat la depozitul de deseuri Albota).
III.TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA este o instalatie de epurare biologica tip Biokube AWTS format dintr-
un bioreactor cu biofiltru submersibil, sistem de aerare si decantor. Intregul proces de epurare este comandat de
calculator, inclusiv intrarea unui volum de apa ce urmeaza a fi epurarata la intervale stricte de timp (patent Biokube).
Namolul in exces rezultat din camerele de sedimentare este transvazat in bazinul de egalizare al treptei de epurare
mecanica . Apele epurate sunt evacuate in reteaua de canalizare ape uzate industriale existenta in incinta.
Calitatea apelor evacuate din statia de preepurare, se incadreaza in limitele maxime admise stabilite de SC
APA CANAL 2000 SA PITESTI conform NTPA 002 aprobat cu HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare
.
32
Instalatii de recirculare a apei
Instalatiile de recirculare si reutilizare a apei sunt compuse din :
a) –instalatii de recirculare locala Asemenea instalatii se gasesc la toate cabinele de pulverizat din sectiile de mobila. Bazinul cabinei de pulverizat
este dotat cu o pompa care aspira apa din bazin si o refuleaza intr-o conducta gaurita prin intermediul careia se
realizeaza o perdea de apa necesara retinerii particulelor de lacuri, eventual absorbite de instalatia de exhaustare cu
care este echipata cabina, pentru ca aceste particule sa nu ajunga in mediul inconjurator. Debitul pompei este de 12-
18 mc/h. Pompele functioneaza pe toata durata de utilizare a cabinei de pulverizat (6,12 sau 18 ore/ zi ), functie de
numarul de schimburi prevazut in sectorul respectiv. Apa cu particule de lac este recuperata intr-un bazin, filtrata si
apoi repompata in instalatie. La fiecare cabina in parte, apa utilizata se recircula 100 % si se evacueaza la canalizare
12 ori pe luna functie de materialul de acoperire utilizat ( lac, grund, bait, solutii de colorare, etc.) si de capacitatea
rezervorului cabinei.
Sectia Nr.cabine Capacitate
rezervor
Fabrica de Mobila
2
1
2
1
1
2x0.312 mc
0.66 mc
(in conservare)
4.04 mc
(in conservare)
2.35 mc
(in conservare)
2.68 mc
(in conservare)
33
1 2.385 mc
3
1
2
3x1.15 mc
(1 in conservare)
2.5 mc
(in consevare)
2x1.6 mc
Ultimul camin de vizitare al retelei interioare de canalizare (pluviala, menajera , tehnologica )
Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 este
amplasat in incinta societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.
Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 este amplasat in incinta
societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.
Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape pluviale este la 30 de metri de gardul societatii, in
interiorul incintei. Canalizarea intra apoi pe teritoriul REMAT si colecteaza apele pluviale de la REMAT si NOVATEX.
Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 340 din 29.11.2013,emis de SGA Arges-Vedea.
II.ALIMENTAREA CU APA
2.1 Surse de apa
Debite si volume de apa captate
34
Categoria
apelor
Receptor autorizat
Menajere si
tehnologice slab
impurificate
Retea oras
Conv. curate
(imbunatatire conditii
climatice)
Pr. Bascov
Pluviale -Qc Pr. Bascov
Consumul de apa este contorizat .
Breviar de calcul consum si restitutie ape
A- FABRICA MOBILA
-functionare 260 zile/an
-Van = 8748 mc
1. Consum menajer
35
N= 289 muncitori + 15 TESA
Debite specifice -50 l/om/zi
-20 l/om/zi
Qnec.zi= N pers.*qspecific/pers. =14450 +300 litri = 14.75 mc/zi = 0.17 l/s
Qs zi med.= Kp*Qn = 1.1*14.75 = 16.23 mc/zi = 0.19 l/s
Kp-coef de pierderi in retea=1.1
Qs zi max= Kzi*Qs zi med= 1.2*16.223 = 19.48 mc/zi = 0.23 l/s
Kzi- coef neuniformitate =1.2
Van med = 4220 mc
2.Restitutie apa uzata menajera
Qzi med= 12,98 mc/zi = 0.15 l/s
Qzi max= 15,58 mc/zi= 0.18 l/s
Van med = 3375 mc
3.Consum tehnologic
Qzi med= 17.36 mc/zi = 0.200 l/s
Qzi max= 20.76 mc/zi = 0.240 l/s
Van med = 4514 mc
4.Restitutie ape uzate tehnologice
Qzi med= 13,88 mc/zi = 0.160 l/s
Qzi max= 16,60 mc/zi = 0.190 l/s
Van med = 3608 mc
5.Consum in scopul imbunatatirii conditiilor climatice de lucru si curatirii spatiilor de productie de praf
Qzi med= 5.61 mc/zi = 0.065 l/s
36
Qzi max= 6.73 mc/zi = 0.078 l/s
Van med = 1460 mc
6.Restitutie apa in canalizarea conventional curata
Van med = 14 mc
B-ADMINISTRATIV
-functionare 260 zile/an
-Van = 4805 mc
Qzi med.=18.48 mc/zi = 0.21 l/s
1. Consum menajer
N= 84 tesa
Debite specifice -50 l/om/zi
-20 l/om/zi
Qnec.zi= N pers.*qspecific/pers. =1680 = 16.80 mc/zi = 0.19 l/s
Qs zi med.= Kp*Qn = 1.1*16.80 = 18.48 mc/zi = 0.21 l/s
Kp-coef de pierderi in retea=1.1
Qs zi max= Kzi*Qs zi med= 1.2*16.80 = 20.16 mc/zi = 0.25 l/s
Kzi- coef neuniformitate =1.2
Van med = 4805 mc
2. Restitutie apa uzata menajera
Qzi med= 14,78 mc/zi = 0.17 l/s
Qzi max= 16,12 mc/zi = 0.18 l/s
Van med = 3843 mc
Reteaua de aductiune-din reteaua oraseneasca si din sursa propriE
37
Reteaua de distributie :
Distributia apei se realizeaza printr-o retea de distributie multiinelara (L:7,2t<rn) executata din conductaOL (O:
100-400 mm) .
Conductele sunt pozate sub adancimea de inghet 1,0 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 0,15 m, iar lateral si
deasupra 0,20 m.
Rezervoare de inmagazinare-- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);
Instalatii de aductiune, inmagazinare si distributie a apei:
Statie de pompare-
Un foraj echipat cu pompa submersibila -Qp = 5.4 l/s ,Hp = 40 mCA .Apa prelevata din subteran incepand cu
15.02.2010, este utilizata in scop potabil si industrial, aductiunea apei in reteaua fabricii realizandu-se prin
conducta PEHD (Dn = 50 mm, L = 20m )
Instalatii de tratare: -
In cadrul societatii exista instalatie de tratare apa , respectiv dedurizarea apei prin schimb ionic,o statie de
dedurizare (Q = 30 mc/h) a apei folosita la centrala termica, compusa din 2 filtre Na-cationice si un degazor .
Rezerva de incendiu-
a) pentru eventualele interventii in caz de incendiu, unitatea dispune de hidranti montati pe reteaua de distributie,
iar pentru sectiile cu grad ridicat de periculozitate exista instalatii de sprinkletre alimentate din aceeasi retea . La
sectia Mobila 3 exista o gospodarie independenta de apa pentru incendiu.
b) gospodaria de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatie de sprinklere la Sectia Mobila 3 are in
componenta :
- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);
38
- instalatia de sprinklere
- o statie de pompare echipata cu 2 + 1 pompe LOTRU 125 (Qp = 100 mc/h, Hp = 50 mCA);
- conducta de legatura de la instalatia de sprinklere ;
c) volumul intangibil necesar este de 1000 mc,
Necesarul si cerinta de apa
Necesarul total de apa -
Q maxim = 82,71 mc/zi=0,95 l/s
Q mediu = 70,66 mc/zi=0,81 l/s
Q minim = 56,52 mc/zi=0,65 l/s
Cerinta totala de apa -
Q maxim = 82,71 mc/zi=0,95 l/s
Q mediu = 70,66 mc/zi=0,81 l/s
Q minim = 56,52 mc/zi=0,65 l/s
Gradul de recirculare interna a apei:
Se recircula apa de la urmatoarele activitati :
- lacuirea suprafetelor de lemn (cabinele de pulverizare din sectiile de mobila)-sunt 15 cabine de
pulverjZat prevazute cu cate un bazin de r."up".ui, a apei (V = intre 0,3 si 4,04 mc fiecare), sistem de
hltrarJsi eiectropompa (Q : 12-18 mc/h) pentru pulverizarea apei ; -
Gradul de recircul are realizat este 98'oZ in cadrul cabinelor de pulverizare si de 33 Yo
Instalatiile de recirculare si reutilizare a apei sunt compuse din :
39
b) –instalatii de recirculare locala Asemenea instalatii se gasesc la toate cabinele de pulverizat din sectiile de mobila. Bazinul cabinei de pulverizat
este dotat cu o pompa care aspira apa din bazin si o refuleaza intr-o conducta gaurita prin intermediul careia se
realizeaza o perdea de apa necesara retinerii particulelor de lacuri, eventual absorbite de instalatia de exhaustare cu
care este echipata cabina, pentru ca aceste particule sa nu ajunga in mediul inconjurator. Debitul pompei este de 12-
18 mc/h. Pompele functioneaza pe toata durata de utilizare a cabinei de pulverizat (6,12 sau 18 ore/ zi ), functie de
numarul de schimburi prevazut in sectorul respectiv. Apa cu particule de lac este recuperata intr-un bazin, filtrata si
apoi repompata in instalatie. La fiecare cabina in parte, apa utilizata se recircula 100 % si se evacueaza la canalizare
12 ori pe luna functie de materialul de acoperire utilizat ( lac, grund, bait, solutii de colorare, etc.) si de capacitatea
rezervorului cabinei.
Sectia Nr.cabine Capacitate rezervor
Fabrica Mobila 2
1
2
1
1
1
2x0.312 mc
0.66 mc
4.04 mc
2.35 mc
2.68 mc
2.385 mc
3
1
2
3x1.15 mc
2.5 mc
2x1.6 mc
40
41
1 1 . E M I S I I A T M O S F E R I C E
11.1. Surse de emisie fixe
Centrale termice
Procesul tehnologic de producere a mobilei
Rezervorul de carburanti - in consevare
Poluantii principali A.Centrala termica : NOx , SO2; CO,particule in suspensie. B.Procesul tehnologic de producere a mobile :particule de lemn de diferite dimensiuni si compusi organici volatili naturali si de sinteza.
C. Rezervor carburanti :COV – IN CONSERVARE Caracteristicile emisiilor de poluanti (debite masice si concentratii)s-au determinat pe baza bilanturilor de material , fluxurilor tehnologice, caracteristicilor sistemelor de colectare –epurare –exhaustare a aerului impurificat ,factorilor de emisie AP-42 pentru COV din activitatile industriale si pentru poluantii de la centrala termica .
A. Centrale termice
Cazan de apa calda pe deseuri de lemn, model MTN, tipul C300.
Cazan din otel pe deseuri de lemn, tip FSB, putere 166 kw.
Energie termica necesara proceselor tehnologice de incalzirea a platformei este asigurata de cazan de apa calda, model
MTN, tip C300 cu functionare pe deseuri lemn (solid si rumegus), debit caloric 3225kw, presiune 2bar, temperatura apa calda
90°C, continut apa 8756 l, randament cca 90% – functional in lunile de iarna, cand exista activitate (noiembrie – februarie).
Energia termica necesara proceselor tehnologice de uscare este asigurata de cazan tip FSB, model 200, putere max. 166
kW, cu functionare pe deseuri lemn, , temperatura min. pe retur 60°C, continut apa 320 l, randament 75 % , inaltime minima
42
cos 11-12m, diametru cos 350mm- functionare discontinuua (functioneaza numai cand functioneaza camerele de uscare
cherestea).
Dispersia poluantilor in atmosfera Dispersia poluantilor in atmosfera depinde de o serie de factori ce actioneaza simultan:
Factorii meteorogici care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care determina imprastierea pe
orizontala si pe verticala a poluantilor.
Orografia si rugozitatea
Factori ce caracterizeaza sursa (inaltimea fizica a cosului de evacuare a gazelor ,cantitatea de poluant evacuat
in unitatea de timp si proprietatile fizico-chimice ale poluantului)
B.Procesul de producere a mobile Poluantii principali proveniti din activitatile industriale sunt : Particulele de lemn rezulta din urmatoarele operatii: taieri si fasonari materie prima ,maruntire , macinare , tocare , sortare ,prelucrari mecanice , slefuiri, transport pneumatic. Activitatile generatoare de particule de lemn, cu exceptia transportului pneumatic exterior al rumegusului si prafului de lemn ,se desfasoara in incinte inchise. Zonele si utilajele cu care se realizeaza aceste activitati sunt prevazute cu sisteme de colectare , transport , epurare si exhaustare a aerului impurificat cu particule de lemn . Mai departe praful de lemn si rumegusul ajung in silozul de rumegus si de aici la centrala termica , unde este folosit pentru producerea agentului termic. Transportul prafului si rumegusului prin instalatia de exhaustare si mai departe in silozul de rumegus si in final in centrala termica , se desfasoara intr-un sistem inchis , fara pierderi.
43
Unitatea este dotata cu un sistem avansat de control al emisiilor de pulberi din procesul de productie ,produs de firma FIDA –Italia (la sectiile mobile 3 si protoripuri din 15.10.2009 fara activitate) si de firma TERMOVENTILTEHNICA –Italia (la Fabrica de mobila). Sistemul de colectare a pulberilor functioneaza cu ventilatoare de exhaustare tipTRc801,1001,1121,cu un debit total de exhaustare de 250 .400 mc/h ( Sectia 2-158.300 mc/h si Sectia 1 -28.500mc/h) si cu evacuare la 10m inaltime. Instalatia de control functioneaza cu sisteme automate antiincendiu ,sisteme de purificare cu saci textile tip PF/JET separatoare centrifugare si scrubbere Venturi,cu o eficienta de retinere a pulberilor in suspensie de peste 99,9%. Compozitia granulometrica a particulelor de lemn evacuate in atmosfera este: -particule respirabile ,cu diametre mai mici sau egale cu 5 µm: 99%, dintre care o fractie variabila cu diametre peste 20µm.
C.Rezervor carburanti - IN CONSERVARE
Poluanti: Compusii organici volatili (COV) sunt in majoritatea hidrocarburi din grupa benzinelor (hidrocarburi aciclice
saturate ,ciclice saturate ,olefin si aromate ). Dintre hidrocarburile sunt prezente benzenul ,toluenul ,xilenul .Din punct de
vedere toxicologic benzenul este o substanta cancerigena ,iar toluenul este toxic.
Valorile concentratiilor maxime admise pentru zona locurilor de munca sunt :
Benzen CMA momentan =30 mg/mc
CMA mediu =15 mg/mc
Toluen CMA momentan = 200mg/mc
CMA mediu =100 mg/mc
Emisiile specifice activitatilor desfasurate in punctele de distributie a carburantilor se incadreaza in tipul “Emisii prin
evaporare “ care sunt permanente si temporare.
44
a.Sursele de emisii permanente sunt reprezentate prin :
-gurile de aerisire vertical ale rezervoarelor subterane
-stuturile conductelor de aerisire
Prin acestea se produce evaporarea datorita variatiilor zilnice de temperatura (regimnoapte /zi) ,variatii care creeaza
suparpresiune sau vacuum in rezervoare (mica respiratie ).
b.Sursele de emisie temporare sunt constituite din :
-gura de alimentare a rezervorului
-pompele de alimetare auto
-golirea in vederea curatarii rezervoarelor
Concluzii:
Pentru central termica care functioneaza in cadrul S.C. ALPROM S.A concentratiile poluantilor NOx, SOx,CO,pulberi in
atmosfera sunt nesemnificative in comparative cu limita admisa de Normele de limitare a emisiilor de polunati pentru
instalatii de ardere,norme prevazute in Ord.462/1993 al MAPPM .Nu s-au determinat depasiri ale valorilor limita penrtru
protectia sanatatii umane la arderea deseurilor de lemn si rumegusului si nici la arderea gazului metan.
45
1 2 . I M P A C T U L Z G O M O T U L U I
Sursele de zgomot sunt:
-ventilatoarele instalatiilor de transport pneumatic cu debit peste 5000 mc/h
-ventilatoarele de gaze arse de la centrala termica
-circulare
-masini de frezat
-masini de ascutit.
Utilajele si instalatiile sunt executate de firme specializate DUPA PROIECTE OMOLOGATE . Montarea acestora
se face conform proiectelor de montaj cu materiale si dimensiuni corespunzatoare respectandu-se normele NTS si
PSI in vigoare. Astfel nivelul de zgomot si de vibratii produs se situeaza la functionarea normala a utilajelor si
intsalatiilor in fluxul tehnologic.
46
1 3 . P R O X I M I T A T E A C A B L U R I L O R D E T E N S I U N E
Cablurile electrice de înaltă tensiune sunt generatoare de câmp electromagnetic, câmp ce ar putea influenţa sau produce
dereglări fiziologice asupra personalului deservent.
Valorile maxime admise pentru expunerea la câmpuri magnetice exprimate prin densitatea de flux magnetic (mT) sunt cele
prezentate în tabelul de mai jos:
CÂMPURI MAGNETICE
VALORILE MAXIME ADMISE ALE DENSITĂŢII FLUXULUI MAGNETIC B (mT) PENTRU CÂMPURI MAGNETICE STATICE, VARIABILE ÎN TIMP ŞI LA FRECVENŢA
REŢELEI DE 50 - 60 Hz*)
Tipul câmpului magnetic Densitatea de flux magnetic (mT)
Pentru întregul corp
Pentru extremităţi
Pentru purtători de pacemaker
Valoarea maximă admisă indiferent de durata expunerii sau zona expusă
0 1 2 3 4
Câmp magnetic static 60 mT 600 mT 1 mT 2 mT
Câm
p
mag
netic
varia
bil î
n tim
p
frecvenţa < 1Hz 60 mT
1 mT Se calculează după formula: Blim=60/f unde: B = inducţia magnetică (mT); f = frecvenţa în Hz
1Hz - 30kHz 0,002 mT 0,0002 mT
47
CÂMPURI ELECTRICE
VALORI MAXIME ADMISE ALE INTENSITĂŢII EFICACE A CÂMPULUI ELECTRIC [V/m] PENTRU CÂMPUL ELECTRIC STATIC, DE FOARTE JOASĂ FRECVENŢĂ ŞI LA FRECVENŢA REŢELEI DE 50 - 60 Hz*)
Tipul câmpului electric Intensitatea eficace a câmpului
electric [V/m] Observaţii
Câmp electric static < 25.000 V/m
Câm
p el
ectr
ic d
e
foar
te jo
asă
frec
venţ
ă
0 - 100 Hz 25.000 V/m
100 - 4.000 Hz
Elim = 2,5 x 106 /f unde: E = intensitatea eficace în V/m f = frecvenţa în Hz
4.000 - 30.000 Hz 625 V/m
Câmp electric la frecvenţa reţelei de 50 - 60 Hz
10.000 V/m/schimb de lucru 30.000 V/m pentru durate scurte
Pentru: 10.000<E<30.000 V/m, timpul maxim (t) permis se calculează după formula: t(h) < 80/[E(V/m)]
48
*Aceste valori pot fi folosite ca valori orientative pentru evaluarea expunerii organismului uman la câmpuri electrice
49
1 4 . S U R S E D E I N F O R M A R E
Pentru documentarea în vederea întocmirii Bilanţului de Mediu, s-au utilizat atât documentări practice în teren, consultarea
unor persoane care au putut furniza informaţii relevante asupra istoricului rampei, dar şi situaţiei actuale, documentare arhivistică,
documentare teoretică din literatura de specialitate referitoare la gospodărirea deşeurilor etc.
Astfel dintre sursele de documentare utilizate amintim concret:
o Examinarea directă în teren a depozitului de deşeuri.
o Prelevarea de probe din factorii de mediu, fapt care ne-a dat o imagine clară şi precisă asupra situaţiei actuale.
o Consultarea unor materiale arhivistice şi documentaţii puse la dispoziţie de către beneficiar
o Discuţii cu personalul care deserveşte exploatarea rampei.
50
B . R A P O R T L A B I L A N Ţ U L D E M E D I U N I V E L I
I N T R O D U C E R E
Prezentul Bilanţ de Mediu de Nivel I şi II s-a întocmit pentru S.C.ALPROM S.A
Prezentul bilanţ va identifica şi cuantifica răspunderea civilă pentru starea mediului în zona de impact a activităţilor analizate,
pentru a stabili asumarea unor obligaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului prin acţiuni de reconstrucţie
ecologică dirijate sau naturale.
51
I I . I D E N T I F I C A R E A A M P L A S A M E N T U L U I Ş I L O C A L I Z A R E
52
S . C . A L P R O M S . A
53
S T R . D O B R O G E A N U G H E R E A N R . 2 - 4 , P I T E S T I – J U D . A R G E S
tel./fax 0248282500
Platforma SC ALPROM SA are o suprafata de 13.8 ha, din care 9.3 ha - constructii, 0.4ha – drumuri, 1.6 ha – zone verzi si este situata in zona industriala nord a municipiului Pitesti, intre calea ferata Pitesti-Curtea de Arges, paraul Bascov si SC Nova Textile Bumbac SRL, la cca. 500m E-NE de DN 7C Pitesti-Curtea de Arges si la cca. 800 m V de albia raului Arges . Vecinatatile Amplasamentului:
- nord – str. Dobrogeanu Gherea
- sud –str. George Cosbuc,S.C NOVATEX S.A
- vest –calea ferata Pitesti-Curtea de Arges
- est -proprietati particulare
II.2. GEOLOGIE ŞI HIDROLOGIE
Obiectivul luat in studio este amplasat in Lunca Argesului, amonte de confluenta raului Arges cu raul Bascov
pe malul drept al raului Bascov. Din punct de vedere morphologic , perimetrul studiat este situat in zona de
terasa a raului Arges de 15 -17 m , care se formeaza in apropierea comunei Dobrogostea , acolo unde in talvegul
raului se constata o rupture de panta , terminandu-se dupa 15 km fiind erodata de rau in apropiere de podul de cale
ferata Bananai. Ea domina lunca raului Arges la Bascov cu 3-4 m . Podul terasei are o latime de 700 m . Pe acesta
este instalat centrul orasului Pitesti iar fruntea terasei este intretaiata de Calea Bucuresti str. Sf Vineri ,Teiuleanu,.
La Nord paraul Bascov fragmenteaza podul acestei terase. Inaltimea absoluta a zonei este de 265 270 m
fata de nivelul raului Arges.
54
Structural perimetrul este situate in extremitatea estica a Piemontului Getic , respective regiunea piemontana
inalta , deluroasa in care se include dealurile Cotmenei si Argesului (dealurile Candesti).
Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat apartine unitatii majore Depresiunea Getica . Formatiunile
cristaline ale Carpatilor Meridionali trec in partea sudica de la dispunerea monoclinala la o structura cutata in
avanfosa , structura marcata de depozitele Pliocene orizontal dispuse . Formatiunile de molasa se instaleaza in
aceasta zona incepand cu Albianul si se continua in tot sistemul tertiar . Geologic, dealurile de tip Candesti
reprezinta orizonturile inferioare al Villafranchianului. Umplutura detritica a Depresiunii Getice ce se depune in special
in Pleistocen are grosimi mari si se continua la partea superioara cu depozite fluvio lacustre de Candesti de varsta
pleistocena , este legata de marile contacte morfotectocnice , cum ar fi cele dintre Subcarpati si Campia Romana.
Straturile de Candesti au o structura torentiala si sunt constituite dintr-o alternanta de argile si nisipuri cu o mare
varietate de facies at ape verticala cat sip e orizontala . Acest prim etaj al Cuaternarului inferior este constituit din
doua orizonturi :
- orizontul inferior psamo-pelitic alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte (interceptat in forajele de la Micesti si ferma de miei Bascov la 150-350 m adancime).
- Orizontul superior psamo-psefitic constituit din nisipuri (fine, pana la grosiere) pietrisuri si bolovanisuri cu intercalatii argiloase. Straturile permeabile purtatoare de apa sunt constituite din nisipuri fine , micacee pana la nisipuri grosiere si pietrisuri. Ele au o dispozitie monoclinala cu cadere usoara spre sud. In ceea ce priveste conditiile de depunere a sedimentelor Cuaternarul in Pleistocenul inferior se instaleaza un regim fluviatil in care se depun straturile de Candesti.
Urmeaza in Pleistocenul mediu un regim lacustru , care a generat complexul marnos.In timpul Pleistocenului
superior se formeaza depozitele fluviatile ale teraselor (raul Arges si raul Doamnei). Acestea sunt acoperite de
depozitele cele mai noi , apartinand Holocenului unde predomina acumularile de origine fluviatila , care alcatuiesc
depozitele de lunca (raul Arges) . Holocenul reprezinta ultimul interval in care au loc modificari pe care le au suferit
teritoriul pentru a ajunge la infatisarea actuala.
55
SOLUL
In zona obiectivului studiat intalnim urmatoarele tipuri de soluri: soluri aluviale , aluviuni, rogosoluri si soluri
erodate (soluri slab dezvoltate si de lunca). Solurile aluviale sunt soluri care corespund stadiului incipient de
solificare a depozitelor aluviale sau aluvio –proluviale. Se caracterizeaza printr-un orizont superior de 20-35 mcm
grosime , brun galbui inchis, brun cu pete mai galbui sau chiar brun cenusiu inchis cu structura grauntoasa moderat
slab dezvoltata , instabila. Urmneaza un orizont de tranzitie de 10-20 cm grosime neuniform colorat , brun galbui
inchis. La diferite adancimi se pot intalni soluri aluviale ingropate cu grad de solificare diferit, fapt care subliniaza
instabilitatea reliefului respectiv. Continutul de humus al solurilor aluviale depinde in general de textura si este cuprins
intre 1,3 si 7 %.
Rogosolurile denumite si soluri crude sau tinere sau neevoluate genetic sunt formate pe depozite afanate sau
slab consolidate.
Apar predominant pe versanti cu inclinare puternica , coaste cu alunecari ,rupture de panta , in general in locuri
unde eroziunea prin apa este destul de active , incat ritmul proceselor de denudatie este mai intens sau egal cu cel al
procesului de solificare.
Au un profil foarte slab dezvoltat incat in el nu se pot distinge caractere morfologice specifice unui anumit tip
genetic. Se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala in general foarte scazuta.
CLIMA
Clima este de tip continental moderat de deal/padure caracterizata de temperature medii anuale de 9,7 si cu
precipiotatii medii anuale de 600-700 mm .
56
Datele meteorologice au fost inregistrate la statia Pitesti.
REGIMUL TERMIC
Datele au fost inregistrate la statia meteorological Pitesti (1896-1955, 1975-1992)
L
una
I I
I
I
II
I
V
V V
I
V
II
V
III
I
X
X X
I
X
II
A
N
T
emp
m
edie
lunara
-
1,6
-
0,2
3
,6
9
,9
1
5,1
1
8,6
2
0,3
1
9,6
1
5,9
1
0,0
4
,8
0
,3
9
,7
Temperatura medie anuala cea mai mare: 10,9 gr C (1990)
Temperatura medie anuala cea mai scazuta :8,9 gr C (1955)
Durata medie a zilelor cu temperaturi peste 30 gr C este de 32 zile
Cele mai mici temperature medii lunare se inregistreaza in lunile ianuarie si februarie
Maxima absoluta: 39,2 gr C (1947)
Minima absoluta: -27 gr C (1907).
REGIMUL PRECIPITATIILOR (1939-1992)
Cantitatea de precipitatii medii lunare si anuale (1939-1992)
57
I I
I
I
II
I
V
V V
I
V
II
V
III
I
X
X X
I
X
II
A
N
4
0,8
3
8,3
3
5,1
5
2,9
8
3,2
9
5,8
8
1,4
5
6,1
4
2,5
4
5,1
5
1,2
4
6,5
6
69,4
Cea mai mare si cea mai mica din cantitatile medii anuale si lunare (mm).
I I
I
I
II
I
V
V V
I
V
II
V
III
I
X
X X
I
X
II
A
N
M 1
18,5
9
3,7
1
63,4
1
00,6
2
61,8
2
52,4
2
49
1
66,3
1
87,6
1
59,9
1
44,5
1
24,2
1
099
A
n
1
942
1
954
1
939
1
955
1
897
1
897
1
941
1
899
1
912
1
922
1
912
1
938
1
897
M 0
,0
1
,3
4
,1
6
,7
7
,5
1
9,3
0
,4
2
,4
0
,0
0
,0
1
,0
2
,2
3
76,5
a
n
1
896
1
949
1
943
1
949
1
907
1
950
1
953
1
945
1
923
1
913
1
898
1
942
1
945
CANTITATEA MAXIMA IN 24 ORE
I I I I V V V V I X X X M
58
I II V I II III X I II AX SI
DATA
5
7,4
4
0,2
3
3,9
4
2,5
5
4,9
1
11,0
1
33,4
7
0,0
8
5,0
6
9,3
5
8,2
4
0,2
1
33,4
1
941
1
928
1
955
1
930
1
897
1
915
1
941
1
936
1
911
1
905
1
952
1
911
1
941
Precipitatiile medii anuale: 669,4 mm
Precipitatiile medii lunare multianuale cele mai mari : 95,8 mm
Cea mai mare cantitate de precipitatii medie lunara si anuala : 261,8 mm (1897) si 1099 mm (1897)
Cea mai mica cantitate de precipitatii medie lunara si anuala : 0 mm (ianuarie, septembrie, octombrie), 376,5 mm
Cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta in 24 ore : 133,4 mm (1941)
EVAPOTRANSPIRATIA : (1896-1955)
Evapotranspiratia (1896-1955)
1 I
I
I
II
I
V
V V
I
V
II
V
III
I
X
X X
I
X
II
A
N
0 0 1
6
4
9
9
2
1
16
1
34
1
19
7
9
4
4
1
3
0 6
62
0 0 1 4 9 1 1 7 6 4 1 0 6
59
6 9 2 16 34 5 5 4 3 02
Evapotraspiratia potentiala medie anuala: 662 mm
Evapotranspiratia reala medie lunara :604 mm
Valoarea cea mai mare a evapotranspiratiei potentiale medii lunare: iulie-august
REGIMUL EOLIAN
Directia predominanta a vantului este NV
Calmul atmospferic : 29,3%
Viteza maxima a vantului este de : 2,3 m/s ( directiile E, SE, NV)
HIDROLOGIE
Apele de suprafata din zona amplasamentului sunt reprezentate de raul Arges si raul Bascov afluent al Argesului.
Raul Arges este principala apa curgatoare a Pitestiului albia sa formand marginea estica a orasului pe o distanta de
aproximativ 10 km . Debitul mediu multianual al Argesului la iesirea din zona piemontana este de 40 mc/s.Debitul maxim
al Argesului a fost de 1950 mc/s aval de confluenta cu Raul Doamnei.
HIDROGEOLOGIA
Din punct de vedere hidrogeologic, litologia interceptata prin forajele executate in zona studiata este favorabila
circulatiei si acumularii de ape subterane si deci formarii de orizonturi acvifere. Exista orizont acvifer freatic si acvifer sub
presiune. Freaticul din Lacul Argesului este afectat de barajul din zona Bascov.
In acest grup se incadreaza straturile acvifere din lunca si terasa raului Arges, avand un caracter uniform in cadrul
perimetrului studiat. Alimentarea panzei freatice se face din raul Arges prin drenarea straturilor acvifere freatice ce se
60
dezvolta in terasa si din precipitatii.Litografic depozitele in care sunt localizate aceste straturi acvifere se constituie din
pietrisuri , bolovanisuri si nisipuri aluvionare.
Straturi acvifere de adancime :
Hidrogeologic ,perimetrul studiat face parte din structura de tip “ straturi de Candesti” caracterizate prin prezenta
acviferelor de medie si mare adancime (35-45 m) , cu character ascensional pan ala artesian interceptate in lunca si
terasele I si II ale raului Arges ; ele apartin geologic Pleistocenului inferior.
Aceste straturi sunt situate sub baza raului Arges si au o arie de raspandire foarte mare: la Pitesti zona Beleti-
Negresti, Micesti-Ciumesti, Straturile de Candesti, reprezinta o structura monoclinala incrucisata (origine fluviatila).
Forajele executate in zona pana la adancimea de 100 m, au inetrcepatat orizontul superior , psamo-psefitic ,
constituit din nisipuri cu o granulatie variata , pietrisuri si bolovanisuri cu intercalatii argiloase. Ele apar deci imediat sub
baza raului Arges de la 40-45 m adancime pana la 100-120 m .
61
I I I . I S T O R I C U L A M P L A S A M E N T U L U I Ş I D E Z V O L T Ă R I V I I T O A R E
III.1. Istoricul amplasamentului
Unitatea functioneaza cu profilul actual din anul 2000 si este amplasata pe un fost teren viran. Nu exista indicii ale
unei poluari anterioare a amplasamentului . In cei peste 40 ani de experienta in domeniul prelucrarii lemnului SC
ALPROM SA a cunoscut o continua dezvoltare fiind recunoscuta drept furnizor traditional de mobilier pentru piata
vest europeana.
1965 - este proiectat si pus in functiune Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitesti avand ca obiect de
activitate industrializarea lemnului cu cel mai inalt grad de valorificare . La infiintare are in componenta sa fabrica de
cherestele , fabrica de placaj si o fabrica de mobile.
1975 - Este pusa in functiune ultima fabrica de pe platforma industriala.
1992- Combinatul de Prelucrare a Lemnului devine societatea comerciala sub numele ALPROM PITESTI
1995 -Incepe procesul de privatizare a societatii . Sectia de placaj se transforma in societate de sine statatoare
in cadrul grupului cu capital mixt romano-german sub numele Forest Product.
1997- Se infiinteaza MOBALP FURNITURE specializata in productia de scaune si bucatarii si compania de
exploatare forestiera ALPEX .
62
2000- Sunt infiintate societatile MOBTAP ALPROM ,ALP INVEST CONSTRUCT, ALP FIV, ALP MARKET
COMPLEX.
2003- Compania a fost certificate conform standardului ISO 9001/2001
2005- Este finalizat procesul de privatizare a SC ALPROM SA PITESTI
2006- Se continua consolidarea grupului Alprom prin infiintarea Timber Product Alprom , Furniprod Alprom ,
Alpstrat Alprom,
2007- se infiinteaza SC MCS EXIM ALPROM SRL cu profil de vanzari de produse din lemn.
2009- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA cat si in cadrul sectiilor de mobila se reduce prin inchiderea
sectiei mobile 3 si intrarea in conservare a unor sectii (societati independente care functionau pe platforma ALPROM)
2012- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA se reduce, toate societatile de pe platforma si-au incetat
activitatea.
III.2. Dezvoltări viitoare
In prezent nu sunt avute in vedere dezvoltari viitoare ale activitatii . Modificarile pot aparea ca urmare a
cerintelor pietii produselor de lemn , in general modificari de ponderi de productie sau tipuri de mobila.
63
I V . A C T I V I T Ă Ţ I D E S F Ă Ş U R A T E Î N C A D R U L O B I E C T I V U L U I
IV.1. Generalităţi - Angajaţi / Schimb; Proces tehnologic
Angajaţi / Schimb - Personal-244 din care TESA-80
DESCRIEREA ACTIVITATILOR
Activitatea desfasurata de S.C. ALPROM S.A. este structurata astfel:
1.DIRECTIA PRODUCTIE:
Fabrica de Mobila, cu sectoarele: Semifabricate, Prefabricate, Rigle imbinate, Uscatare, croit PAL-zetuit-presa,
Furnire, Pregatire, Finisaj, Montaj, Ambalaj, Prototipuri
Atelier Tapiterie
Sectia Mobila 3 – in conservare
Cantina
2.DIRECTIA MECANO-ENERGETICA:
Atelier termomecanic
Atelier energomecanic
64
S.C.ALPROM S.A. este o unitate de industrializare a lemnului avand ca obiect de activitate productia de mobila de
diverse tipuri, inclusiv prototipuri, semifabricate, prefabricate si activitati anexe ( atelier mecanic, centrala termica,
atelier electric, coloana auto, atelier SDV-uri.
2.Dotari specifice:
2.1CLADIRI SI SPATII DE PRODUCTIE
-Masina de rindeluit pe patru fete IP 4
-Presa CIF
-Masina de rindeluit la grosime MRG
-Masina de indreptat MI
-Ferastrau circular de retezat FCR
-Ferastrau panglica FP
-Masina normala de frezat MNF
-Masina simpla de cepuit MSC
-Masina de gaurit verticala MGV
-Masina de gaurit orizontala MGO
-Masina de calibrat MC
-Freza cu ax superior FAS
-Masina de gaurit multipla MGM
-Masina de slefuit canturi MSC
-Masina de slefuit cu banda orizontala MSBO
-Masina dubla de slefuit MSD
-Disc pentru slefuit DS
65
-Prese manuale
-Masina cu comanda program
-Circular multiplu de spintecat CTAM
-Pendule de retezat cu actionare pneumatica
-Pendula hidraulica de retezat PAH
-Circular de spintecat COSMEC SM 320
-Linie de retezat cu potimizarea croirii
-Circular simplu de spintecat
-Circular pendula de retezat deseuri lungi
-Tocator deseuri
Sector croit PAL-zetuit-presa
-Foarfeca ghilotina pentru taiere pe lungime – 4buc.
-Foarfeca ghilotina pentru taiere transversala – 2buc
-Circular formatat panouri – 1 buc.
-Masina de calibrat – 1buc.
-Presa hidraulica – 1buc.
-Ferastrau circular dublu formatizare – 2 buc.
-Ferastrau CIRCFCT – 1 buc
-Masina normala de frezat – 1 buc
-Masina aplicat adeziv – 1 buc.
-Masina de imbinat fir fuzibil KUPER - 6 buc.
Sector finisaj
-Cabine de pulverizat, masina de aplicat lac UV, tunel uscare UV, masina slefuit
66
Sector Pregatire
-Masina de slefuit MSBO – 10buc.
-Masina de slefuit Hesseman – 4buc
-Masina de slefuit Viet – 1buc
-Masina de periat – 2buc
- Masina cu disc abraziv orizontal – 2buc
- Masina cu disc abraziv vertical – 1buc
-Masina de slefuit cu tambur – 1buc
- Masina de slefuit doua benzi – 1 buc.
- Masina de slefuit MICRO – 1 buc.
-Presa pneumatica –3 buc.
-Presa asambalare corpuri – 1 buc
-Circular simplu – 1 buc.
Sector Montaj
-Masina de indreptat – 3 buc.
-Circular – 3 buc
-Disc pentru slefuit – 3 buc.
67
V.2. Materiale de construcţie
Fabrica de Mobila este o constructie monobloc (cu dimensiunile in plan de 90x290.5m) avand urmatoarele caracteristici:
suprafata construita Sc=28.205mp, suprfata desfasurata Sd=30.443mp, volum V=186.153mc, regim inaltime P si partial P+1.
Constructia are structura de rezistenta alcatuita din: stalpi din beton armat, planseu din beton armat, ferme de beton armat
comprimat (cu placi din b.c.a si izolatie hidrofuga), pardoseli din mozaic turnat sau ciment sclivisit, finisajele din zugraveli simple
sau vopsitorii in ulei. Tamplaria este realizata din beton (glasswanduri si luminitoare din beton), metal (ferestre, luminatoare, usi,
glasswand), lemn (ferestre, usi, glasswand), poliester (luminator)
IV.3. Stocarea materialelor –
Existe platforme pentru depozitarea materiei prime (busteni, cherestea); platforme betonate pentru depozitarea: deseurilor de
lemn, deseurilor metalice, deseurilor de ambalaje, hartie si carton, sopron cu structura de beton pentru depozitare cherestea; baraca
metalica pentru depozitare semifabricate; magazii pentru depozitarea materiilor prime auxiliare (feronerie, materiale de finisare), depozite
pentru depozitarea produselor finite, alei asfaltate.
IV.4. Emisii în atmosferă
11.1. Surse de emisie fixe
Centrale termice
Procesul tehnologic de producere a mobilei
Rezervorul de carburanti - in consevare
Poluantii principali
68
A.Centrala termica : NOx , SO2; CO,particule in suspensie. B.Procesul tehnologic de producere a mobile :particule de lemn de diferite dimensiuni si compusi organici volatili naturali si de sinteza.
C. Rezervor carburanti :COV – IN CONSERVARE
Unitatea este dotata cu un sistem avansat de control al emisiilor de pulberi din procesul de productie ,produs de firma FIDA –Italia (la sectiile mobile 3 si protoripuri din 15.10.2009 fara activitate) si de firma TERMOVENTILTEHNICA –Italia (la Fabrica de mobila). Sistemul de colectare a pulberilor functioneaza cu ventilatoare de exhaustare tipTRc801,1001,1121,cu un debit total de exhaustare de 250 .400 mc/h ( Sectia 2-158.300 mc/h si Sectia 1 -28.500mc/h) si cu evacuare la 10m inaltime.Instalatia de control functioneaza cu sisteme automate antiincendiu ,sisteme de purificare cu saci textile tip PF/JET separatoare centrifugare si scrubbere Venturi,cu o eficienta de retinere a pulberilor in suspensie de peste 99,9%.Compozitia granulometrica a particulelor de lemn evacuate in atmosfera este: -particule respirabile ,cu diametre mai mici sau egale cu 5 µm: 99%, dintre care o fractie variabila cu diametre peste 20µm.
IV.5. ALIMENTAREA CU APA, EFLUENTI TEHNOLOGICI SI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE
Surse de alimentare Necesarul de apa al platformei S.C. Alprom S.A. – Pitesti este asigurat din 2 surse si anume:
c) reteau de alimentare cu apa potabila a municipiului Pitesti, punctul de racord fiind amplasat la poarta 4 a S.C. ALPROM S.A. unde se gaseste si statia de pompare ZIN (in prezent este sursa de rezerva)
d) subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj amplasat in incinta, in vecinatatea centralei termice (coordoonate STEREO 70 X = 375981,2 ; Y = 487506,7)
69
Caracteristicile tehnice si constructive ale forajului:
Aparate de masura
a) pentru captare
- debitmetru MOM D 200 montat pe firul 1- bransament la reteaua oraseneasca;
- debitmetru cu diafragma montat pe frul 2 – bransament la reteaua oraseneasca
- debitmetru Woltman WP – MNFD, Dn 50 mm, Qn 15 mc/h seria 36468844 montat pe conducta de refulare a
forajului.
Scopul in care este folosita apa
Reteaua de distributie a apei preluata din forajul din fata Centralei Termice asigura necesarul de apa pentru :
- consum menajer – grupurile sanitare,
- consum tehnologic-perdea apa sector finisaj, spalat sector finisaj, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia
finisaj si lacuit mobila
- apa necesara producerii agentului termic ( apa fierbinte )
- apa necesara combaterii incendiilor prin hidranti interiori , hidranti subterani si sprinklere
SC ALPROM SA asigura necesarul de apa, din forajul propriu si pentru ALPFIV INTERNATIONAL S.A.
Evacuare ape uzate.
S.C. ALPROM S.A. dispune de trei retele de canalizare , in sistem divizor .
-reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 preia apele uzate menajere
de la grupurile sanitare si vestiare si apele tehnologice slab impurificate preepurate local si le descarca printr-un
colector general in reteaua oraseneasca.
-reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 (lipsa debite)
70
-reteaua de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe platforma si le evacueaza in paraul
Bascov.
6.3. Verificare indicatorilor de calitate
Probele se preleveaza din ultimele camine de vizitare inainte de evacuarea in canalizarea
oraseneasca.Indicatorii de calitate se vor incadra in NTPA002/2005.
Instalatii de preepurare
Pe platforma S.C.ALPROM S.A. se afla urmatoarele instalatii de preepurare locala :-separator suspensii lacuri
-decantor clei
-separator de grasimi si ulei
-statie de neutralizare ape uzate impure
Instalatii de preepurare :
-4 separatoare de suspensii lacuri (Q=12 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele
de pulverizat sector finisaj 1, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila
-2 decantoare de clei (Q=4,3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi –
in conservare
-1 decantoare de adezivi (Q=2 mc/zi)- epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi
– in conservare
-3 separatoare de suspensii lacuri(Q=10 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de
pulverizat sector finisaj 2, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila
-1 separatoare de clei (Q=2,1 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi
- 1 decantor adezivi (Q=3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi
71
- 1 separator de suspensii lacuri (Q=1 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de
pulverizat, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila – in conservare
La Mobila 3
-1 separator de suspensii lacuri (Q=3 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de
pulverizat, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila – in conservare
La cantina
-1 separator de grasimi –retine uleiul si grasimile din apele uzate rezultate la cantina
DESCRIERE-statie de preepurare mecano-chimica AMINODAN - schema tehnologica si functionala a statiei
se bazeaza pe epurarea mecano-chimica cu sistemul AMINODAN – DAC (concentrare cu Aer Dizolvat ) urmata de
epurarea biologica cu membrana Biokube.
-statie de neutralizare ( Q=12,04 l/s) pentru decantare si corectia pH-lui apelor puternic impurificate – in
conservare
Separatorul suspensii lacuri are rolul de preepurare locala a apelor uzate provenite de la cabinele de pulverizare
si de la spalarea pardoselilor din sectiile de finisaj si lacuit mobila. Separatorul de suspensii lacuri se curata
saptamanal. Depunerile de particule de lac si nisip se curata cu o lopata de lemn si se transporta la un loc dinainte
stabilit pentru reziduuri. Exploatarea separatorului se face de catre personalul instruit in acest scop .
Separatorul de clei se utilizeaza la preepurarea apelor uzate provenite de la sectorul de preparat adeziv
(rezultate in urma spalarii instalatiilor) din cadrul fabriciilor de mobila 1 si 2, care folosesc ca adeziv clei compus din
urelit (rasina ureoformaldehidica) si intaritor .
Separatorul de grasimi si ulei peepureaza local apa uzata cu continut de grasimi. Semestrial, sau mai des functie
de cantitatile de materiale in suspensie depuse in separator, se indeparteaza stratul de grasimi si ulei strans la
suprafata apei prin vidanjarea intregii cantitati de apa din separator, indepartarea stratului de grasimi depus pe peretii
72
separatorului si de pe conducta de intrare si evacuare a apei, dupa care se va proceda la punerea in stare de
functionare .
STATIA DE EPURARE AMINODAN ARE IN COMPONENTA URMATOARELE INSTALATII TEHNOLOGICE:
IN CONSERVARE
I.TREAPTA DE EPURARE MECANICA PRIMARA :
-bazin de acumulare debite si omogenizare (V = 200mc)
-gratar (site cu ochiuri de max 2mm)
-1+1 pompe (Q=7.5m/h, H=10Mca ) pentru transvazarea apelor uzate in rezervorul de amestec cu agentul de
floculare al intalatiei de epurare mecano-chimice
II.INSTALATIA DE EPURARE MECANICO-CHIMICA AMINODAN-DAC care are in componenta urmatoarele
constructii si instalatii :
Debitmetru pentru contorizarea apei intrate in proces;
Bazin de amestec cu agentul de floculare echipat cu mixer submersibil pentru omogenizarea apelor uzate;
Concentrator secundar;
Bazin de nivel pentru concentratorul secundar;
Sistem apa DAC compus din : - bazin ape preluate din concentratorul secundar sau din reteaua de apa potabila ;
- 1+1 pompe de inalta presiune (Q = 7,5 m/h, H= 85 mCA);
- compresor si ejector pentru asigurarea aerului necesar precipitatrii flacoanelor la suprafata apei in
concentratorul secundar;
- hidrofor (V = 0,5 mc);
- sistem pentru prepararea si dozare clorura ferica ;
- sistem pentru dozarea agentului de floculant (polielectrolit);
73
- sistem pentru prepararea si dozarea hidroxidului de sodiu:
- sistem automat pentru indepartarea namolului din concentratorul secundar ;
- container pentru colectarea namolului deshidratat (va fi transportat la depozitul de deseuri Albota).
III.TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA este o instalatie de epurare biologica tip Biokube AWTS format dintr-
un bioreactor cu biofiltru submersibil, sistem de aerare si decantor. Intregul proces de epurare este comandat de
calculator, inclusiv intrarea unui volum de apa ce urmeaza a fi epurarata la intervale stricte de timp (patent Biokube).
Namolul in exces rezultat din camerele de sedimentare este transvazat in bazinul de egalizare al treptei de epurare
mecanica . Apele epurate sunt evacuate in reteaua de canalizare ape uzate industriale existenta in incinta.
Calitatea apelor evacuate din statia de preepurare, se incadreaza in limitele maxime admise stabilite de SC
APA CANAL 2000 SA PITESTI conform NTPA 002 aprobat cu HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare
.
Instalatii de recirculare a apei
Instalatiile de recirculare si reutilizare a apei sunt compuse din :
c) –instalatii de recirculare locala Asemenea instalatii se gasesc la toate cabinele de pulverizat din sectiile de mobila. Bazinul cabinei de pulverizat
este dotat cu o pompa care aspira apa din bazin si o refuleaza intr-o conducta gaurita prin intermediul careia se
realizeaza o perdea de apa necesara retinerii particulelor de lacuri, eventual absorbite de instalatia de exhaustare cu
care este echipata cabina, pentru ca aceste particule sa nu ajunga in mediul inconjurator. Debitul pompei este de 12-
18 mc/h. Pompele functioneaza pe toata durata de utilizare a cabinei de pulverizat (6,12 sau 18 ore/ zi ), functie de
numarul de schimburi prevazut in sectorul respectiv. Apa cu particule de lac este recuperata intr-un bazin, filtrata si
apoi repompata in instalatie. La fiecare cabina in parte, apa utilizata se recircula 100 % si se evacueaza la canalizare
74
12 ori pe luna functie de materialul de acoperire utilizat ( lac, grund, bait, solutii de colorare, etc.) si de capacitatea
rezervorului cabinei.
Sectia Nr.cabine Capacitate
rezervor
Fabrica de Mobila
2
1
2
1
1
1
2x0.312 mc
0.66 mc
(in conservare)
4.04 mc
(in conservare)
2.35 mc
(in conservare)
2.68 mc
(in conservare)
2.385 mc
3
1
2
3x1.15 mc
(1 in conservare)
2.5 mc
(in consevare)
2x1.6 mc
Ultimul camin de vizitare al retelei interioare de canalizare (pluviala, menajera , tehnologica )
Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 este
amplasat in incinta societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.
75
Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 este amplasat in incinta
societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.
Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape pluviale este la 30 de metri de gardul societatii, in
interiorul incintei. Canalizarea intra apoi pe teritoriul REMAT si colecteaza apele pluviale de la REMAT si NOVATEX.
Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 340 din 29.11.2013,emis de SGA Arges-Vedea.
IV.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor
Producerea si eliminarea deseurilor. Din procesul de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri
solide, ape uzate tehnologic, ape provenite de la grupurile sanitare,deseuri de lemn. Deseurile menajere si
nemenajere se depoziteaza temporar in pubele si containere amplasate in spatiul special amenajat- platforma
betonata. Deseurile de lemne sunt depozitate pe platforme special amenajate , o parte din deseuri fiind uilizate drept
combustibil pentru centrala termica ,valorificare catre terti si comercializate.Rumegusul -este folosit drept combustibil
la centrala termica Deseurile de fier -fierul vechi se depoziteza in locuri special amenajate , de unde se predau
la.Bateriile Uzate-se predau la societati specializate.Deseurile de hartie si carton se predau la .Substantele toxice si
periculoase (diluanti si vopsele) sunt gestionate corespunzator .Deseurile provenite de la ambalaje de carton sunt
predate la societati specializate.. Dezinfectia si deratizarea se face, cu substantele admise si conform graficelor din
procedurile documentatiei de implementare a sistemului de siguranta alimentara.
76
IV.7. Alimentarea cu energie electrică
S.C. ALPROM S.A. este alimentata cu energie electrica din statia de 110/6 KV Textila prin 3 fideri de alimentare
de 6 KV montati ingropat.
Pentru S.C. ALPROM S.A. energia electrica este asigurata de 6 posturi de transformare (PT1A SI PT1B pentru
sectiile de mobila : PT2A, PT2B, PT5 – in conservare. Cele 6 posturi contin 12 unitati de transformare in ulei. In sala
tablourile de 0,4 KV ale posturilor de transformare sunt amplasate instalatiile de compensare a energiei reactive.
Instalatiile sunt compuse din condenstatoare de 10,15 si 20 KVAr / 0,4 KV si 6 KV.
Unitatea are o statie de incarcare acumulatori cu 16 posturi de incarcare. Cantitatea de energie electrica
consumata pe toata platforma este de cca. 3000 MWh/an.
ASIGURAREA ENERGIE TERMICE
Energia termica necesara proceselor tehnologice de uscare, presare si de incalzire a platformei este asigurata
din centralele termice proprii.
IV.8. Protecţia şi igiena muncii
Se efectueaza instructaje cu protectia muncii si PSI conform reglementarilor in vigoare, care se consemneaza in
procesul verbal de instructaj si in fisele individuale urmate de semnatura fiecarui angajat. La fiecare loc de munca
sunt afisate instructiunile de lucru cu fazele aferente procesului de productie.Echipamentul de protectie este conform
normelor de protectia muncii si se compune din:
-salopete; -halate;
77
-manusi de protectie.
IV.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor
Riscul major in cadrul activitatii de productie este incendiul. Din acest motiv, masurile PSI sunt ample si foarte
stricte, urmand a fi respectate. Societatea este dotata cu stingatoare cu praf si CO2 si stingatoare cu spuma
chimica.Unitatea este protejata contra fulgerelor prin paratrasnetele montate.
a) pentru eventualele interventii in caz de incendiu, unitatea dispune de hidranti montati pe reteaua de distributie,
iar pentru sectiile cu grad ridicat de periculozitate exista instalatii de sprinkletre alimentate din aceeasi retea . La
sectia Mobila 3 exista o gospodarie independenta de apa pentru incendiu.
b) gospodaria de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatie de sprinklere la Sectia Mobila 3 are in
componenta :
- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);
- instalatia de sprinklere
- o statie de pompare echipata cu 2 + 1 pompe LOTRU 125 (Qp = 100 mc/h, Hp = 50 mCA);
- conducta de legatura de la instalatia de sprinklere ;
Debitul necesar Q = 2.3 l/s (pentru refacerea rezervei de incendiu este aseigurat printr-un racord la reteaua de
distributie multiinelara a platformei).
c) volumul intangibil necesar este de 1000 mc, iar debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de
110 l/s timp de 3 ore.
78
IV.11. Secur itatea zonei
Activitatea in cadrul fabricii de mobile ALPROM se desfasoara in conditii de siguranta cu respectarea
perimetrului de activitate.
Sc ALPROM SA are servicii cu programe non stop de paza, intretinere utilitati si centrala termica. Personalul
printer obligatiile de serviciu are si aceea ca in caz de sesizare a unor situatii deosebite sa anunte personalul de paza
pe unitate , care are posibilitatea de a lua primele masuri pentru limitarea sau combaterea avariei si de a alarma
totodata personalul din conducerea unitatii.
Se mentioneaza ca pentru usurarea sarcinilor de control a unitatii exista iluminat de lucru in depozite , iluminat
perimetral de paza si imprejmuire gard.
Integritate3a gardului si a iluminatului perimetral fac parte din sarcinile care revin personalului de paza.
IV.12. Administraţie
Din punct de vedere administrativ SC ALPROM SA este organizata conform organigramei prezentate in fig 6.
Numarul total de angajati ai societatii este de 324 persoane.
79
V . C A L I T A T E A S O L U L U I - E F E C T E P O T E N Ţ I A L E A L E A C T I V I T Ă Ţ I I
Solul poate fi afectat de activitatea desfasurata direct sau indirect . Poluarea indirecta se poate face cand
substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund in acesta direct sau odata cu precipitatiile avand ca effect
poluarea solului , reducerea productiei de biomasa, contaminarea produselor agricole sau chiar distrugerea
ecosistemelor . In zona fabricii de mobila ALPROM cantitatile de poluanti din aer nu sunt de natura insa sa produca
astfel de fenomene descries. Aceasta datorita faptului ca emisiile de poluanti rezultati in urma arderii combustibilului
solid sunt in concentratii mici asa cum am aratat la capitolul tratat anterior. Din punct de vedere al surselor de poluare
care pot afecta terenul pe care este amplasata fabrica de mobile , acestea se pot manifesta doar accidental scurgeri
de produse petroliere de la utilajele care deservesc obiectivul . In ceea ce priveste scurgerile de produse
petroliere , acestea nu constituie totusi o sursa de poluare deoarece capacitatae de epurare naturala a solului fata de
infiltratii partial poluate provenite din apele pluviale care spala zonele necurate depasesc cu mult necesitatile.
Particulele de hidrocarburi dispersate in apa de infiltratie in sol , migreaza spre stratele de baza ale solului fixandu-se
pe fractiuni de argila. In timp, ca urmare a infiltratiilor din precipitatii fractiunile de argila sunt spalate , cedand treptat
din particulele de hidrocarburi care se disperseaza pe sol. In cazul obiectivului studiat, solul si subsolul sunt protejate
prin amplasarea rezervorului de motorina intr-o cuva betonata. Pierderile accidentale de la transportul si
manipularea substantelor periculoase ar putea produce o poluare a soluli cu probabilitate mica date fiind modul de
depozitare si spatiile de lucru si depozitare betonate. Pierderea etanseitatii bazinelor de tratament termic al bustenilor
, a bazinelor si decantoarelor de ape de la instalatia de spalare busteni si statia de neutralizare ape uzate industriale
impure.Eventualele defectiuni ale mijloacelor de transport , pentru evitarea lor se verifica starea tehnica a mijloacelor
auto folosite. Deseurile ce provin din activitatea personalului , acestea sunt colectate in europubele si colectate
80
periodic de catre SC SALUBRITATE 2000. Deseurile din lemn se depoziteaza pe platforma betonata si sunt folosite
ca materie prima pentru centrala termica proprie.
Mentionam ca , efectele amintite nu se refera in mod specific la activitatea de productie mobile ci iau in
considerare si activitatile care se desfasoara pe platforma ALPROM de catre unitatile desprinse din structura initiala
de productie.
Desfasurarea activitatii in conditii normale de exploatare cu respecatarea proceselor tehnologice , a
normelor de protectia muncii si PSI, respectarea managementului deseurilor si al substantelor periculoase si
urmarirea in general, ca activitatea SC ALPROM SA sa nu afecteze calitatea solului in zona.
81
C . B I L A N Ţ D E M E D I U D E N I V E L I I
I N T R O D U C E R E
Menirea bilanţului de nivel II este în principal aceea de a veni în completarea celui de nivel I (care prin esenţă este unul
descriptiv şi estimativ al activităţii desfăşurate), prin realizarea unor analize specifice a factorilor de mediu presupuşi a fi influenţaţi
de desfăşurarea activităţilor pe amplasamentul în cauză. Astfel, se permite testarea unor ipoteze estimative avansate cu ocazia
realizării bilanţului de mediu de nivel I.
Prezentul Bilanţ de Mediu de Nivel II se întocmeşte pentru obiectivul "FABRICA DE MOBILA" aparţinând S.C.ALPROM S.R.L,
judeţul Arges şi are drept scop completarea documentaţiei necesare reglementării situaţiei pe linie de protecţie a mediului.
II.1. Prelevarea probelor de sol
Nu s-au efectuat probe de sol
II.2. Prelevarea probelor din apele subterane-
II.3. Prelevarea probelor din apele reziduale
Apele uzate menajere si tehnologice slab impurificate sunt evacuate in reteaua de canalizarea a municipiului Pitesti dupa
trecerea prin instalatiile de preepurare proprii; cabinele de pulverizat sunt prevazute cu perdea de apa pentru retinerea particulelor
fine de lac, apa se recircula in cadrul instalatiei. Se respecta prevederile impuse prin Autorizatiei nr. 5037/2013 privind alimentarea
cu apa si evacuarea apelor uzate menajere, industriale si pluviale in sistemul de canalizare al municipiului Pitesti Ape pluviale
evacuate in raul Bascov. Se respecta prevederile impuse prin Autorizatia de gospodarirea apelor nr. 340/29.11.2013, emisa de
Administratia Nationala ”Apele Romane” Administratia Bzinala de Apa ARGES-VEDEA.
82
CALITATEA APEI
Activitatile desfasurate de SC ALPROM SA nu sunt generatoare de poluanti pentru apele de suprafata sau
subterane. Raul Bascov este cel mai apropiat curs de apa de amplasamentul studiat. Acesta se afla la o distanta de
cca 300 m.
Apele pluviale colectate de pe suprafata incintei si acoperisurile constructiilor din cadrul SC ALPROM SA sunt
singurele ape care se descarca intr-un emisar natural. Calitatea apelor pluviale colectate de pe suprafata incintei si
acoperisurile constructiilor din cadrul societatii este determinate prin prelevarea de probe de apa dintr-un punct de
monitorizare amplasat in partea de nord –est a amplasamentului , la iesirea din incinta.
Apele menajere si industriale sunt colectate si evacuate printr-o retea de canalizare pe doua fluxuri principale
: un flux de canalizare pentru apa industriala si alt flux de canalizare pentru apa menajera si industriala slab
impurificata.
Calitatea apelor menajere si industriale slab impurificate – provenite din sectiile de mobile sunt evacuate tot
in reteaua de canalizare oraseneasca . Calitatea acestor ape este urmarita prin prelevarea de probe de apa din
ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera situate la 10 m de poarta 4.
II.4. Prelevarea probelor din apele de suprafaţă-NU S-AU PRELEVAT PROBE
II.5. Studiul gazelor şi vaporilor din sol-nu s-au prelevat probe
83
II.6. Materiale de construcţie
Fabrica de Mobila este o constructie monobloc (cu dimensiunile in plan de 90x290.5m) avand urmatoarele
caracteristici: suprafata construita Sc=28.205mp, suprfata desfasurata Sd=30.443mp, volum V=186.153mc, regim
inaltime P si partial P+1. Constructia are structura de rezistenta alcatuita din: stalpi din beton armat, planseu din
beton armat, ferme de beton armat comprimat (cu placi din b.c.a si izolatie hidrofuga), pardoseli din mozaic turnat sau
ciment sclivisit, finisajele din zugraveli simple sau vopsitorii in ulei. Tamplaria este realizata din beton (glasswanduri si
luminitoare din beton), metal (ferestre, luminatoare, usi, glasswand), lemn (ferestre, usi, glasswand), poliester
(luminator)
II.7. Poluarea atmosferică
11.1. Surse de emisie fixe
Centrale termice
Procesul tehnologic de producere a mobilei
Rezervorul de carburanti
Poluantii principali A.Centrala termica : NOx , SO2; CO,particule in suspensie. B.Procesul tehnologic de producere a mobile :particule de lemn de diferite dimensiuni si compusi organici volatili naturali si de sinteza.
C. Rezervor carburanti :COV
84
I I I . L A B O R A T O A R E D E A N A L I Z Ă
Pentru analizele calitative şi cantitative ale probelor prelevate s-au utilizat laboratoarele din cadrul laboratorului S.C.Artoprod
S.R.L-Rm. Valcea.
85
D . R A P O R T L A B I L A N Ţ U L D E M E D I U D E N I V E L I I
I . M E T O D O L O G I E D E E V A L U A R E
În scopul evaluării în raport cu limitele admise ale gradului de poluare a factorilor de mediu din amplasamentul studiat, s-a
utilizat i n d i c e l e d e p o l u a r e I P care a rezultat din raportul dintre concentraţia maximă determinată prin analize fizico-chimice
pe poluanţi specifici şi concentraţia maximă admisă conform reglementărilor specificate mai sus.
CMA
CI p
mãsurat
Urmare a acestui raport - rezultă valori cuprinse între 0 şi 20,0 - valori ale lui I P care se compară cu o scară de bonitate
exprimată prin note de la 1 la 10 în funcţie de valoarea I P şi care pune în evidenţă gradul de poluare a factorului de mediu analizat
şi efectele acestuia asupra mediului înconjurător:
Nota de
bonitate Valoarea I P Efecte asupra mediului
10 0 Mediu neafectat de activitate
9 0,1 0,25 Fără efecte cuantificabile
8 0,25 0,5 Efecte reduse asupra mediului
Mediu afectat în limite admisibile nivel I
7 0,5 1,0 Efectele nu sunt nocive
Mediu afectat în limite admisibile nivel II
6 1,0 2,0 Efectele sunt accentuate
Mediu afectat peste limita admisibilă nivel I
5 2,0 4,0 Efectele sunt nocive
Mediu afectat peste limite admisibile nivel II
86
Nota de
bonitate Valoarea I P Efecte asupra mediului
4 4,0 8,0 Efecte nocive accentuate
Mediu afectat peste limite admisibile nivel III
3 8,0 12,0 Efectele sunt letale la durate medii de expunere
Mediul degradat nivel I
2 12,0 20,0 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
Mediul degradat nivel II
1 > 20 Mediul este impropriu formelor de viată
Pentru a face aprecieri asupra mărimii efectelor poluării am utilizat indicii de calitate I C ca raport al unei valori unitare şi
efectele pozitive sau negative rezultate din cuantificarea influenţelor activităţii în raport cu normele legale de reglementare.
Cuantificarea elementelor în mărimi cantitative (E) ne permite integrarea şi medierea lor pe o scară de tipul:
+ = influenţe şi efecte pozitive
0 = influenţe şi efecte nule
- = influenţe şi efecte negative
+/- E reprezintă efectul pozitiv sau negativ comparativ cu limitele admise pentru factorii de mediu prin acte, norme, STAS-uri
de reglementare.
IC = + / -
I C = 0 + 1 - influenţele sunt pozitive iar mediul ambiant este afectat peste
limitele admise
I C = - 1 0 - influenţele sunt negative iar mediul ambiant este afectat peste
limitele admise
I C = 0 - starea factorilor de mediu este neafectată de activităţi
Valoarea indicilor de calitate I C pentru cuantificarea efectelor activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului:
87
Nota de
bonitate Valoarea I C Efecte asupra mediului
10 0,0 Mediu neafectat de activitatea desfăşurată
9 0,0 0,25 Mediu afectat în limite admisibile nivel I, influente
pozitive mari
8 0,25 0,5 Mediu afectat în limite admisibile nivel II, influenţe
pozitive medii
7 -0,5 1,0 Mediu afectat în limite admisibile nivel III, influenţe
pozitive mici
6 -1,0 Mediu afectat peste limita admisibilă nivel I, efecte
neglijabile
5 -1,0 -0,5 Efectele sunt negative. Mediul este afectat peste
limite admisibile nivel III
4 -0,5 -0,25 Efectele sunt negative. Mediul este afectat în limite
admisibile nivel III
3 -0,25 -0,25/10 Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere.
Mediu degradat nivel I
2 -0,25/10 -
0,25/100
Efectele sunt nocive la durate medii de expunere.
Mediu degradat nivel II
1 sub -0,25/100 Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere.
Mediu degradat nivel III
Notaţii: N B nota de bonitate
I P e l indicele de poluare pentru elementul respectiv
I P m e d s o l i indicele de poluare mediu al probei de sol nr. “i”
N B m e d s o l i nota de bonitate medie pentru proba de sol nr. “i”
88
I I . D E S C R I E R E A Ş I R E Z U L T A T E L E I N V E S T I G A Ţ I I L O R
II.1. NU S-AU PRELEVAT PROBE DE SOL
II.2. Probe de ape subterane-S-AU PRELEVAT PROBE DE APE SUBTERANE
II.3. Probe de ape reziduale
BENEFICIAR: S.C. ALPROM S.A. PITESTI
TIPUL PROBEI: APA UZATA PLUVIALA
DATA COLECTARII PROBEI/ORA PRELEVARII – 07.09.2015 /0835
CANTITATEA DE PROBA RECEPTIONATA : 2 l
LOC COLECTARE PROBA : c.v. situat langa sopron cherestea – retea pluviala, evacuare in raul Bascov
PRELEVARE PROBA : proba prelevata de catre client pe propria raspundere
COD PROBA : 229
Nr.
crt
INDICATORUL DE
CALITATE UM
CONCENTRATIA
ADMISA, CONFORM
NTPA 001/2005
VALOAREA
DETERMINATA
METODA DE
ANALIZA
1 Materii
totale in suspensie
(MTS)
mg/l
35,0 21 SR EN
872:2005
PS-LA 04, ed1
rev 4
2 Consum
chimic de oxigen
(CCO-Cr)
mgO2/l
125,0 24 KIT MERCK
PS-LA 10, ed1
rev 5
3 Reziduu
filtrat la
105 0C
1)
mg/l
2000 286 STAS 9187-84
89
4 Azot total
(N) 1)
mg/l
10 3,9 KIT MERCK
5 Substante
extractibile cu
solventi organici1)
mg/l 20,0 <20 SR 7587-96
6 Fosfor total
( P )
mg/l
1,0 0,65 KIT MERCK
PS-LA 13, ed1
rev 5
Analizarea acestei probe a fost făcută prin metode chimice clasice şi metode fotocolorimetrice.În baza acestei analize s-a
întocmit buletinul anexat, iar sintetic prezentăm aici datele obţinute împreună cu calcularea indicilor de poluare aferenţi.
Indicatori UM
Limită NTPA 001/2002 modif şi
compl. cu HG 352/2005
Valori măsurate
Materii totale in
suspensie (MTS) mg/l
35,0 21
Consum chimic
de oxigen (CCO-
Cr) mg/l
125,0 24
Reziduu filtrat la
105 0C1) mg/l
2000 286
Azot total (N) 1) mg/l 10 3,9
Substante
extractibile cu mg/l
20,0 <20
90
Indicatori UM
Limită NTPA 001/2002 modif şi
compl. cu HG 352/2005
Valori măsurate
solventi organici1)
Fosfor total ( P ) mg/l 1,0 0,65
Indicator Ip Nb
Materii totale in suspensie (MTS) 0,6 7
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,1 9
Reziduu filtrat la 0,1 9
105 0C1)
Azot total (N) 1) 0,39 8
Substante extractibile cu
solventi organici1) 0,5 7
Fosfor total ( P ) 0,65 7
91
BENEFICIAR: S.C. ALPROM S.A. PITESTI
TIPUL PROBEI: APA UZATA MENAJERA
DATA COLECTARII PROBEI/ORA PRELEVARII – 07.09.2015 /0900
CANTITATEA DE PROBA RECEPTIONATA : 2 l
LOC COLECTARE PROBA :Ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera, situat la 10 m de poarta 4 –
Evacuare in canalizarea oraseneasca
PRELEVARE PROBA : proba prelevata de catre client pe propria raspundere
COD PROBA : 230
NR.
CRT
INDICATORUL DE
CALITATE UM
CONCENTRATIA
ADMISA, CONFORM
NTPA 002/2005
VALOAREA
DETERMINATA
METODA DE
ANALIZA
1 pH1)
unita
ti pH
6,5 ÷8,5 7,12
Temperatura de
masurare: Ө =16,3OC
SR ISO
10523:2009
PS-LA 01, ed1
rev 4
2 Materii
totale in suspensie
(MTS)
mg/l
350 41
SR EN
872:2005
PS-LA 04, ed1
rev 4
3 Consum
chimic de oxigen
(CCO-Cr)
mgO2/l 500 38 KIT MERCK
PS-LA 10, ed1
rev 5
4 Substante
extractibile cu
solventi organici2)
mg/l 30,0 <20 SR 7587-96
5 Azot
amoniacal (NH4+
)
mg/l
30,0 1,25 KIT MERCK
PS-LA 14, ed1
rev 5
6 Fosfor total
( P )
mg/l
5,0 1,74 KIT MERCK
PS-LA 13,
ed1 rev 5
92
7 Detergenti
sintetici
biodegradabili
mg/l
25,0 0,63
KIT MERCK
PS-LA 17, ed1
rev 5
Nota 1) Raportarea pH-ului se face cu doua zecimale, deoarece incertitudinea de masurare a pH-ului conform Certificatului de etalonare este cu doua
zecimale (U(pH)= 0,05);
Indicatori UM
Limită NTPA 002/2005 modif şi
compl. cu HG 352/2005
Valori măsurate
pH1)
-
6,5 ÷8,5 7,12
Temperatura de
masurare: Ө =16,3OC
Materii totale in
suspensie (MTS)
mg/l
350 41
Consum chimic de
oxigen (CCO-Cr) mg/l 500 38
Substante
extractibile cu solventi
organici2)
mg/l
30,0 <20
Azot amoniacal
(NH4+
) mg/l 30,0 1,25
Fosfor total ( P ) mg/l 5,0 1,74
Detergenti sintetici
biodegradabili mg/l 25,0 0,63
93
Indicator Ip Nb
pH1)
0,80 7
Materii totale in suspensie (MTS) 0,11 9
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,07 10
Substante extractibile cu solventi organici2)
0,66 7
Azot amoniacal (NH4+
) 0,04 10
Fosfor total ( P )
0,34 8
Detergenti sintetici biodegradabili 0,02 10
Nota de
bonitate Valoarea I P Efecte asupra mediului
10 0 Mediu neafectat de activitate
9 0,1 0,25 Fără efecte cuantificabile
8 0,25 0,5 Efecte reduse asupra mediului
Mediu afectat în limite admisibile nivel I
7 0,5 1,0 Efectele nu sunt nocive
Mediu afectat în limite admisibile nivel II
6 1,0 2,0 Efectele sunt accentuate
Mediu afectat peste limita admisibilă nivel I
5 2,0 4,0 Efectele sunt nocive
Mediu afectat peste limite admisibile nivel II
4 4,0 8,0 Efecte nocive accentuate
94
Nota de
bonitate Valoarea I P Efecte asupra mediului
Mediu afectat peste limite admisibile nivel III
3 8,0 12,0 Efectele sunt letale la durate medii de expunere
Mediul degradat nivel I
2 12,0 20,0 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
Mediul degradat nivel II
1 > 20 Mediul este impropriu formelor de viată
95
BENEFICIAR: S.C. ALPROM S.A. PITESTI
TIPUL PROBEI: APA UZATA PLUVIALA
DATA COLECTARII PROBEI/ORA PRELEVARII – 09.03.2015 /0830
CANTITATEA DE PROBA RECEPTIONATA : 2 l
LOC COLECTARE PROBA : c.v. situat langa sopron cherestea – retea pluviala, evacuare in raul Bascov
PRELEVARE PROBA : proba prelevata de catre client pe propria raspundere
COD PROBA :
Nr.
crt
INDICATORUL
DE CALITATE UM
CONCENTRATIA
ADMISA, CONFORM
NTPA 001/2005
VALOAREA
DETERMINATA
METODA
DE ANALIZA
1 Materii
totale in
suspensie (MTS)
mg/l
35,0 24 SR EN
872:2005
PS-LA 04,
ed1 rev 4
2 Consum
chimic de oxigen
(CCO-Cr)
mg
O2/l
125,0 22 KIT MERCK
PS-LA 10,
ed1 rev 5
3 Reziduu
filtrat la
105 0C
1)
mg/l
2000 263 STAS 9187-
84
4 Azot total
(N) 1)
mg/l
10 2,8 KIT MERCK
5 Substante
extractibile cu
solventi organici1)
mg/l 20,0 <20 SR 7587-96
6 Fosfor
total ( P )
mg/l
1,0 0,53 KIT MERCK
PS-LA 13,
ed1 rev 5
96
Indicatori UM
Limită NTPA 001/2005 modif şi
compl. cu HG 352/2005
Valori măsurate
Materii totale in
suspensie (MTS)
mg/l 35,0 24
Consum chimic de
oxigen (CCO-Cr) mg/l 125,0 22
Reziduu filtrat la
105 0C
1) mg/l
2000 263
Azot total (N) 1)
mg/l 10 2,8
Substante
extractibile cu solventi
organici1)
mg/l
20,0 <20
Fosfor total ( P )
mg/l
1,0 0,53
Indicator Ip Nb
Materii totale in suspensie (MTS)
0,68 7
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,17
9
97
Indicator Ip Nb
Reziduu filtrat la
105 0C
1)
0,13 9
Azot total (N) 1)
0,28 8
Substante extractibile cu solventi organici1)
1 7
Fosfor total ( P )
0,53 7
RAPORT DE INCERCARE
NR……………./DATA...............................
BENEFICIAR: S.C. ALPROM S.A. PITESTI
TIPUL PROBEI: APA UZATA MENAJERA
DATA COLECTARII PROBEI/ORA PRELEVARII – 20.10.2015 /0935
CANTITATEA DE PROBA RECEPTIONATA : 2 l
LOC COLECTARE PROBA :Ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera, situat la 10 m de poarta 4 –
Evacuare in canalizarea oraseneasca
PRELEVARE PROBA : proba prelevata de catre client pe propria raspundere
COD PROBA : 270
98
Nr.
crt
INDICATORUL
DE CALITATE UM
CONCENTRATIA
ADMISA, CONFORM
NTPA 002/2005
VALOAREA
DETERMINATA
METODA
DE ANALIZA
1 pH1)
unit
ati pH
6,5 ÷8,5 7,23
Temperatura de
masurare: Ө =13,9OC
SR ISO
10523:2009
PS-LA 01,
ed1 rev 4
2 Materii
totale in
suspensie (MTS)
mg/l
350 57
SR EN
872:2005
PS-LA 04,
ed1 rev 4
3 Consum
chimic de oxigen
(CCO-Cr)
mg
O2/l
500 41 KIT MERCK
PS-LA 10,
ed1 rev 5
4 Substante
extractibile cu
solventi organici2)
mg/l 30,0 <20 SR 7587-96
5 Azot
amoniacal (NH4+
)
mg/l
30,0 1,38 KIT MERCK
PS-LA 14,
ed1 rev 5
6 Fosfor
total ( P )
mg/l
5,0 1,86 KIT MERCK
PS-LA 13,
ed1 rev 5
7 Detergenti
sintetici
biodegradabili
mg/l
25,0 0,74
KIT MERCK
PS-LA 17,
ed1 rev 5
99
Indicatori UM
Limită NTPA 002/2005 modif şi
compl. cu HG 352/2005
Valori măsurate
pH1)
-
6,5 ÷8,5 7,23
Temperatura de
masurare: Ө =13,9OC
Materii totale in
suspensie (MTS)
mg/l
350 57
Consum chimic de
oxigen (CCO-Cr) mg/l 500 41
Substante
extractibile cu solventi
organici2)
mg/l
30,0 <20
Azot amoniacal
(NH4+
) mg/l 30,0 1,38
Fosfor total ( P ) mg/l 5,0 1,86
Detergenti sintetici
biodegradabili mg/l 25,0 0,74
Indicator Ip Nb
pH1)
0,85 7
100
Indicator Ip Nb
Materii totale in suspensie (MTS) 0,19 9
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,08 10
Substante extractibile cu solventi organici2)
0,66 7
Azot amoniacal (NH4+
) 0,04 10
Fosfor total ( P )
0,34 8
Detergenti sintetici biodegradabili 0,02 10
Efecte asupra mediului
Fără efecte cuantificabile
101
RAPORT DE INCERCARE
NR……………./DATA...............................
BENEFICIAR: S.C. ALPROM S.A. PITESTI
TIPUL PROBEI: APA UZATA MENAJERA
DATA COLECTARII PROBEI/ORA PRELEVARII – 01.02.2016 /1045
CANTITATEA DE PROBA RECEPTIONATA : 2 l
LOC COLECTARE PROBA :Ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera, situat la 10 m de poarta 4 – Evacuare in canalizarea oraseneasca
PRELEVARE PROBA : proba prelevata de catre client pe propria raspundere
COD PROBA :
Nr.
crt
INDICATORUL
DE CALITATE UM
CONCENTRATIA
ADMISA, CONFORM
AUTORIZATIEI
DE MEDIU
VALOAREA
DETERMINATA
METODA
DE ANALIZA
1 pH1)
unit
ati pH
6,5 ÷8,5 7,23
Temperatura de
masurare: Ө =10,2OC
SR ISO
10523:2009
PS-LA 01,
ed1 rev 4
2 Materii
totale in
suspensie (MTS)
mg/l
350 57
SR EN
872:2005
PS-LA 04,
ed1 rev 4
3 Consum
chimic de oxigen
(CCO-Cr)
mg
O2/l
500 42 KIT MERCK
PS-LA 10,
ed2 rev 0
4 Substante
extractibile cu
solventi organici2)
mg/l 20,0 <20 SR 7587-96
5 Azot mg/l
30,0 2,18 KIT MERCK
102
amoniacal (NH4+
)
PS-LA 14,
ed2 rev 0
6 Fosfor
total ( P )
mg/l
5,0 1,96 KIT MERCK
PS-LA 13,
ed2 rev 0
7 Detergenti
sintetici
biodegradabili
mg/l
25,0 0,72
KIT MERCK
PS-LA 17,
ed2 rev 0
Indicatori UM
Limită NTPA 002/2005 modif şi
compl. cu HG 352/2005
Valori măsurate
pH1)
-
6,5 ÷8,5 7,23
Temperatura de
masurare: Ө =10,2OC
Materii totale in
suspensie (MTS)
mg/l
350 57
Consum chimic de
oxigen (CCO-Cr) mg/l 500 42
Substante
extractibile cu solventi
organici2)
mg/l
30,0 <20
Azot amoniacal
(NH4+
) mg/l 30,0 2,18
Fosfor total ( P ) mg/l 5,0 1,96
Detergenti sintetici
biodegradabili mg/l 25,0 0,72
103
Indicator Ip Nb
pH1)
0,85 7
Materii totale in suspensie (MTS)
0,16
9
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,08 10
Substante extractibile cu solventi organici2)
0,66 7
Azot amoniacal (NH4+
) 0,07 10
Fosfor total ( P ) 0,34 8
Detergenti sintetici biodegradabili 0,02 10
MEDIA 9
Efecte asupra mediului
Fără efecte cuantificabile
104
Nota de
bonitate Valoarea I P Efecte asupra mediului
10 0 Mediu neafectat de activitate
9 0,1 0,25 Fără efecte cuantificabile
8 0,25 0,5 Efecte reduse asupra mediului
Mediu afectat în limite admisibile nivel I
7 0,5 1,0 Efectele nu sunt nocive
Mediu afectat în limite admisibile nivel II
6 1,0 2,0 Efectele sunt accentuate
Mediu afectat peste limita admisibilă nivel I
5 2,0 4,0 Efectele sunt nocive
Mediu afectat peste limite admisibile nivel II
4 4,0 8,0 Efecte nocive accentuate
Mediu afectat peste limite admisibile nivel III
3 8,0 12,0 Efectele sunt letale la durate medii de expunere
Mediul degradat nivel I
2 12,0 20,0 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
Mediul degradat nivel II
1 > 20 Mediul este impropriu formelor de viată
105
II.4. Probe de aer atmosferic
,
RAPORT DE INCERCARE
NR……………./DATA...............................
BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A
Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .
EXECUTANT: Preda I.Ionel
DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 28.10.2015/ 11:00-14:30
CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 10oC ,umiditate 56,2 %, Presiune
atmosferica 999,8 mb.
106
Pentru determinarile de COV- se utilizeaza aparat tip MULTIPID 2
Caracteristicile:
Acuratete +/-10%, precizie 1% din
calibrare, domeniu de masura
0,1-2000 ppm.
INDICATOR CONCENTR
ATIE
LA EMISIE
[mg/m3]
VALOARE
LIMITA CONFORM :
Ordin 462/1993
[mg/m3] ,
METODA
DE ANALIZA
STAS
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat grund manual cu
perdea de apa din sectorul
finisaj 1(Mobila1 )
89 150 EPA 21
PSLA 08
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat lac manual cu
perdea de apa din sectorul
finisaj 1(Mobila1 )
75 150 EPA 21
PSLA 08
COV-uri
Cos tunel de uscare
din sector de finisaj 1(
Mobila1 )
81 150 EPA 21
PSLA 08
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat bait manual cu
perdea de apa din sectorul
finisaj 2(Mobila2)
46 150 EPA 21
PSLA 08
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat bait manual cu
perdea de apa din sectorul
finisaj 2(Mobila2)
63 150 EPA 21
PSLA 08
107
Indicatori UM
VALOARE LIMITA
CONFORM :
Ordin 462/1993
[mg/m3] ,
Valori măsurate
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat grund
manual cu perdea
de apa din sectorul
finisaj 1(Mobila1 ) [mg/m3]
150 89
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat lac
manual cu perdea
de apa din sectorul
finisaj 1(Mobila1 ) [mg/m3
150 75
COV-uri
Cos tunel de
uscare din sector
de finisaj 1(
Mobila1 ) [mg/m3
150 81
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat bait
manual cu perdea [mg/m3
150 46
108
Indicatori UM
VALOARE LIMITA
CONFORM :
Ordin 462/1993
[mg/m3] ,
Valori măsurate
de apa din sectorul
finisaj 2(Mobila2)
COV-uri
Cos cabina de
pulverizat bait
manual cu perdea
de apa din sectorul
finisaj 2(Mobila2) [mg/m3
150 63
Indicator Ip Nb
COV-uri
Cos cabina de pulverizat grund manual cu perdea de
apa din sectorul finisaj 1(Mobila1 )
0,59 7
COV-uri
Cos cabina de pulverizat lac manual cu perdea de apa
din sectorul finisaj 1(Mobila1 )
0,50
8
COV-uri
Cos tunel de uscare din sector de finisaj 1( Mobila1 )
0,54 7
109
Indicator Ip Nb
COV-uri
Cos cabina de pulverizat bait manual cu perdea de apa
din sectorul finisaj 2(Mobila2)
0,30 8
COV-uri
Cos cabina de pulverizat bait manual cu perdea de apa
din sectorul finisaj 2(Mobila2)
0,42 8
MEDIA 8
Efecte asupra mediului
Fără reduse asupra mediului
Mediu afectat in limite admise nivel I
110
RAPORT DE INCERCARE
NR....................../DATA..................................
BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A
Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .
EXECUTANT: Preda I.Ionel
DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 23.10.2015/ 14:00-16:30
CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 15oC ,umiditate 55,2 %, Presiune
atmosferica 898,8 mb.
COD PROBA :
Descrierea instalatiei: Cos de evacuare gaze arse cu D=1,3 mm si H=2m
Emisii –Combustibil solid
Cod proba : Punct de masurare: Cos evacuare gaze nr.1
Componen
t
masurat
Concentr
atie
la emisie
Valoare
medie
(mg/Nm3
)
Concentratie
la emisie
Valoarea
maxima
(mg/Nm3)
Valoare
limita
ConformO
rdin 462/1993
mg/Nm3
Metoda de
analiza
STAS
Monoxid de
carbon (CO)
105
mg/Nm3
112 mg/Nm3 250 SR ISO
10396:2008
111
PSLA 06
Oxizi de azot
(NOx)
121mg/N
m3
130mg/Nm3 500 SR ISO
10396:2008
PSLA 06
Oxid de sulf
(SO2)
0mg/Nm3 0mg/Nm3 2000 SR ISO
10396:2008
PSLA 06
Pulberi * 16mg/N
m3
16mg/Nm3 100 SR
EN12341:2002
PSLA 07
COV 21
mg/Nm3
23 mg/Nm3 50 EPA-21
Nota :
Determinarea noxelor s-a executat cu un aparat tip MULTILOG 2000 , seria W NE 03 0003, Acuratete +/- 5%; Rezolutie 0,1-1 %; Domeniu de concentratie -0-999 mg/l si 0-100%
Prelevarea pulberilor in suspensie s-a executat cu un aparat tip Clean Air Express Isokinetic 220v
Indicatori UM
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Concentratie
la emisie
Valoarea maxima
(mg/Nm3)
Monoxid de
carbon (CO) [mg/Nm3]
250 112 mg/Nm3
Oxizi de azot
(NOx) [mg/Nm3
500 130mg/Nm3
112
Indicatori UM
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Concentratie
la emisie
Valoarea maxima
(mg/Nm3)
Oxid de sulf
(SO2) [mg/Nm3
2000 0mg/Nm3
Pulberi * [mg/Nm3 100 16mg/Nm3
COV [mg/Nm3 50 23 mg/Nm3
Indicator Ip Nb
Monoxid de carbon (CO) 0,44 8
Oxizi de azot (NOx) 0,26
8
Oxid de sulf (SO2) 0,00 10
Pulberi * 0,16 9
COV 0,46 8
media 9
Efecte asupra mediului
Fără efecte cuantificabile
113
RAPORT DE INCERCARE
NR....................../DATA..................................
BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A
Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .
EXECUTANT: Preda I.Ionel
DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 29.10.2015/ 11:00-13:30
CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 10oC ,umiditate 56,2 %, Presiune
atmosferica 999,8 mb.
COD PROBA :
Cod proba : Punct de masurare: Cos evacuare ins./sistem de exhaustare nr.1
Componen
t
masurat
Concentratie
la emisie
Valoaremedie
(mg/Nm3)
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Metoda de analiza
STAS
42 100 SR
EN12341:2002
PSLA 07
Nota : - Raportul se refera numai la proba supusa incercarii;
- Este interzisa reproducerea partiala sau totala a raportului fara aprobarea laboratorului.
- Laboratorul nu face opinii si interpretari ale rezultatelor.
114
Prelevarea pulberilor in suspensie s-a executat cu un aparat tip Clean Air Express Isokinetic 220v
Indicatori UM
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Concentratie
la emisie
Valoarea MEDIE
(mg/Nm3)
Pulberi [mg/Nm3] 100 42 mg/Nm3
Indicator Ip Nb
Pulberi 0,42 8
Efecte asupra mediului
Efecte reduse asupra mediului
Mediu afectat în limite admisibile nivel I
115
RAPORT DE INCERCARE
NR....................../DATA..................................
BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A
Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .
EXECUTANT: Preda I.Ionel
DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 29.10.2015/ 11:00-13:30
CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 10oC ,umiditate 56,2 %, Presiune
atmosferica 999,8 mb.
COD PROBA :
Cod proba : Punct de masurare: Cos evacuare ins./sistem de exhaustare nr.2
Componen
t
masurat
Concentratie
la emisie
Valoaremedie
(mg/Nm3)
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Metoda de analiza
STAS
Pulberi 49 100 SR
EN12341:2002
PSLA 07
Nota : - Raportul se refera numai la proba supusa incercarii;
116
Prelevarea pulberilor in suspensie s-a executat cu un aparat tip Clean Air Express Isokinetic 220v
Indicatori UM
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Concentratie
la emisie
Valoarea MEDIE
(mg/Nm3)
Pulberi [mg/Nm3] 100 49mg/Nm3
Media
Indicator Ip Nb
Pulberi 0,49 8
Media 8
Efecte asupra mediului
Efecte reduse asupra mediului
Mediu afectat în limite admisibile nivel I
117
RAPORT DE INCERCARE
NR....................../DATA..................................
BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A
Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .
EXECUTANT: Preda I.Ionel
DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 29.10.2015/ 11:00-13:30
CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 10oC ,umiditate 56,2 %, Presiune
atmosferica 999,8 mb.
COD PROBA :
Cod proba : Punct de masurare: Cos evacuare ins./sistem de exhaustare nr.3
Componen
t
masurat
Concentratie
la emisie
Valoaremedie
(mg/Nm3)
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Metoda de analiza
STAS
Pulberi 40 100 SR
EN12341:2002
PSLA 07
Nota : - Raportul se refera numai la proba supusa incercarii;
- Este interzisa reproducerea partiala sau totala a raportului fara aprobarea laboratorului.
118
- Laboratorul nu face opinii si interpretari ale rezultatelor.
Prelevarea pulberilor in suspensie s-a executat cu un aparat tip Clean Air Express Isokinetic 220v
Indicatori UM
Valoare limita
ConformOrdin
462/1993
mg/Nm3
Concentratie
la emisie
Valoarea MEDIE
(mg/Nm3)
Pulberi [mg/Nm3] 100 40 mg/Nm3
Indicator Ip Nb
Pulberi 0,40 8
Media
8
Efecte asupra mediului
Efecte reduse asupra mediului
Mediu afectat în limite admisibile nivel I
119
RAPORT DE INCERCARE
NR……………./DATA...............................
BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A
Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .
EXECUTANT: Preda I.Ionel
DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 20.10.2015/ 11:00-13:30
CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 10oC ,umiditate 56,2 %, Presiune
atmosferica 999,8 mb.
COD PROBA :
120
R- LA-19-02-
02,Editia 1,Revizia 1
Pag 1/2
Nr.Crt. Indicator U
nitate
de
masura
Valoare
determinata,
Valoare
Limita
Conform:
Legea
104/2011
Metoda de
analiza
STAS
1. Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate N
(poarta 1 de acces in
societate)
µg
/m3
2 50 µg/m3
Perioada
de mediere 24h
SR
EN12341:2002
PS LA 07
2. Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate S
( (poarta 4 de acces in
societate,lim.cu
str.spre
str.Depozitelor)
µg
/m3
5 50 µg/m3
Perioada
de mediere 24h
SR
EN12341:2002
PS LA 07
3. Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate V
( (lim. cu calea ferata
Pitesti Curtea de
Arges, intre fabrica
de mobila si fosta
fabrica de placaj)
µg
/m3
3 50 µg/m3
Perioada
de mediere 24h
SR
EN12341:2002
PS LA 07
4. Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate E
( (in zon soproanelor,
limita spre raul
Bascov.)
µg
/m3
1 50 µg/m3
Perioada
de mediere 24h
SR
EN12341:2002
PS LA 07
5. Monoxid de
carbon*
Limita N
mg
/m3
1,8 10 mg/m3
Perioda de
mediere 8 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
6. Oxizi de sulf* µg/ 0 350 µg/m3 SR ISO
121
Indicator U
nitate
de
masura
Valoare
determinata,
Valoare
Limita Conform:
Legea
104/2011
Metoda de
analiza
STAS
1
0.
Monoxid de carbon*
Limita S
mg
/m3
1,6 10 mg/m3
Perioda de
mediere 8 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
1
1.
Oxizi de sulf*
Limita S
µg/
m3
0 350 µg/m3
Perioda de
mediere 1 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
1
2.
Oxizi de azot*
Limita S
µg/
m3
6 200 µg/m3
Perioda de
mediere 1 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
1
3.
Monoxid de carbon*
Limita V
mg
/m3
1,4 10 mg/m3
Perioda de
mediere 8 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
1
4.
Oxizi de sulf*
Limita V
µg/
m3
0 350 µg/m3
Perioda de
mediere 1 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
1
5.
Oxizi de azot*
Limita V
µg/
m3
4 200 µg/m3
Perioda de
mediere 1 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
1
6.
Monoxid de carbon*
Limita E
mg
/m3
1,7 10 mg/m3
Perioda de
mediere 8 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
Oxizi de sulf*
Limita E
µg/
m3
0 350 µg/m3
Perioda de
mediere 1 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
Oxizi de azot*
Limita E
µg/
m3
5 200 µg/m3
Perioda de
mediere 1 h
SR ISO
10396:2008
PSLA 06
122
Determinarea noxelor s-a executat cu un aparat tip MULTILOG 2000 , seria W NE 03 0003, Acuratete +/- 5%; Rezolutie 0,1-1 %; Domeniu de concentratie -0-999 mg/l si 0-100%
Determinarea pulberilor s-a efectuat cu aparat tip TECORA cu urmatoarele caracteristici: TECORA –ECHO PM, Serie /nr E0542110
Rezolutie-0,001l/minut
Precizie- +/- 1,8%
Indicatori UM
Valoare Limita
Conform:
Legea 104/2011
Valoare
determinata,
Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate N
(poarta 1 de acces
in societate)
µg/
m3
50 µg/m3
Perioada de
mediere 24h
2
Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate S
( (poarta 4 de acces
in societate,lim.cu
str.spre
str.Depozitelor)
µg/
m3
50 µg/m3
Perioada de
mediere 24h
5
Pulberi in
suspensie PM10
µg/
m3
50 µg/m3
Perioada de
3
123
Indicatori UM
Valoare Limita
Conform:
Legea 104/2011
Valoare
determinata,
limita propietate V
( (lim. cu calea ferata
Pitesti Curtea de
Arges, intre fabrica
de mobila si fosta
fabrica de placaj)
mediere 24h
Pulberi in
suspensie PM10
limita propietate E
( (in zon soproanelor,
limita spre raul
Bascov.)
µg/
m3
50 µg/m3
Perioada de
mediere 24h
1
Monoxid de
carbon*
Limita N
mg/
m3
10 mg/m3
Perioda de mediere 8 h
1,8
Oxizi de sulf*
Limita N
µg/
m3
350 µg/m3
Perioda de mediere 1 h
0
Oxizi de azot*
Limita N
µg/
m3
200 µg/m3
Perioda de mediere 1
h
9
124
Indicator Ip Nb
Pulberi in suspensie PM10
limita propietate N
(poarta 1 de acces in societate)
0,25 9
Pulberi in suspensie PM10
limita propietate S
( (poarta 4 de acces in societate,lim.cu
str.spre str.Depozitelor)
0,10
9
Pulberi in suspensie PM10
limita propietate V
( (lim. cu calea ferata Pitesti Curtea de
Arges, intre fabrica de mobila si fosta
fabrica de placaj)
0,06 10
Pulberi in suspensie PM10
limita propietate E
( (in zon soproanelor, limita spre raul
Bascov.)
0,02 10
Monoxid de carbon*
Limita N
0,18 9
Oxizi de sulf*
Limita N
0 10
Oxizi de azot* 0,04 10
125
Indicator Ip Nb
Limita N
MEDIA 9,57
Mediu neafectat de activitate
Efecte asupra mediului
Fără efecte cuantificabile
Indicatori UM
Valoare Limita
Conform:
Legea 104/2011
Valoare
determinata,
Monoxid de
carbon*
Limita S
mg/
m3
10 mg/m3
Perioda de mediere 8 h
1,6
Oxizi de sulf*
Limita S
µg/
m3
350 µg/m3
Perioda de mediere 1 h
0
Oxizi de azot*
Limita S
µg/
m3
200 µg/m3
Perioda de mediere 1
h
6
126
Indicatori UM
Valoare Limita
Conform:
Legea 104/2011
Valoare
determinata,
Monoxid de
carbon*
Limita V
mg/
m3
10 mg/m3
Perioda de mediere 8 h
1,4
Oxizi de sulf*
Limita V
µg/
m3
350 µg/m3
Perioda de mediere 1 h
0
Oxizi de azot*
Limita V
µg/
m3
200 µg/m3
Perioda de mediere 1
h
4
Monoxid de
carbon*
Limita E
mg/
m3
10 mg/m3
Perioda de mediere 8 h
1,7
Oxizi de sulf*
Limita E
µg/
m3
350 µg/m3
Perioda de mediere 1 h
0
Oxizi de azot*
Limita E
µg/
m3
200 µg/m3
Perioda de mediere 1
h
5
127
Indicator Ip Nb
Monoxid de carbon*
Limita S
0,016 10
Oxizi de sulf*
Limita S
0
10
Oxizi de azot*
Limita S
0,03 10
Monoxid de carbon*
Limita V
0,014 10
Oxizi de sulf*
Limita V
0,0 10
Oxizi de azot*
Limita V
0,02 10
Monoxid de carbon*
Limita E
0,17 9
Oxizi de sulf*
Limita E
0 10
Oxizi de azot*
Limita E
0,025 10
MEDIA 10
128
Efecte asupra mediului
Fără efecte cuantificabile
129
E . H A Z A R D U L S E I D E N T I F I C Ă C U O R I C E S I T U A Ţ I E C U P O T E N Ţ I A L D E P R O D U C E R E A U N U I A C C I D E N T .
Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu impact negativ semnificativ asupra mediului
ambiant.
În această situaţie, indicele de risc vis a vis de posibilitatea unor impacturi negative semnificative asupra factorilor de mediu va
avea următoarea configuraţie reprezentată schematic:
Nivel de risc (Nr) minim foarte
mic mic mediu mare
foarte
mare maxim
Măsuri de protecţie a
factorilor de mediu maxim
foarte
mare mare mediu mic
foarte
mic minim
În contextul unuia din principiile fundamentale ale legii protecţiei mediului nr. 137/1995, cel al "dezvoltării durabile", aceasta ne
avertizează că trăim într-o lume în care explozia demografică a dus la o explozie proporţională a industriei şi a bunurilor de
consum, însă nu în acelaşi ritm şi a dezvoltării problematicilor legate de protecţia mediului, generaţiei actuale revenindu-i obligaţia
să asigure celor viitoare aceleaşi condiţii calitative de mediu.
Astfel, apare ca deosebit de necesară efectuarea unor studii de risc de apariţii a unor impacturi ecologice (evaluarea
impactului factorilor de risc asupra mediului - EIRM). În acest domeniu se aplică pentru managementul mediului un standard, ISO
14000 ce conţine:
sistemul de management al mediului SC1
analiza mediului SC2
etichetarea ecologică SC3
evaluarea activităţii privind mediul SC4
Acest standard are la bază ca sursă fundamentală Directiva Seveso/3,4/ şi Directiva 85/337/EEC privind evaluarea mediului.
130
Schema de procedură pentru evaluarea riscului cantitativ:
Trebuie să facem precizarea că evaluarea ruscului cantitativ s-a făcut în Bilanţul de mediu de nivel II prin prelevarea probelor
din factorii de mediu şi determinarea atât cantitativă cât şi calitativă a poluanţilor din sol, levigat şi aer atmosferic.
În cele ce urmează ne vom referi la evaluarea riscurilor calitative şi calea de urmat a acestora.
E.1. Riscuri calitative (sursă - cale - receptor)
În concluzie:
Riscul poluării solului şi subsolului este mimim datorită faptului că s-au luat iniţial măsuri de protecţie a acestui factor de
mediu.
PPrreezzeennttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii
IIddeennttiiffiiccaarreeaa hhaazzaarrdduulluuii
EEssttiimmaarreeaa
ccoonnsseecciinnţţeelloorr EEssttiimmaarreeaa
ffrreeccvveennţţeeii
ddeeffeeccţţiiuunniilloorr
CCrriitteerriiii ddee eevvaalluuaarree
HHAAZZOOPP;; FFMMEEAA NNiivveelluurrii ddee rriisscc rreezzuullttaattee
EE vv aa ll uu aa rr ee aa rr ii ss cc uu ll uu ii
131
E.1.2. Riscul poluării apei subterane
Apa subterană (pânza de apă freatică) este un alt factor de mediu supus riscului de poluare.
În condiţiile actuale poluării apei freatice este descris de schema:
De remarcat că în această situaţie, riscul doar al unei poluări locale a freaticului nu este valabil .
E.1.3. Riscul poluării apelor de suprafaţă
Acest risc este în strânsă legătură cu regimul pluvial al zonei şi nu trebuie pierdut din vedere faptul că în ultimi ani, ca peste tot
în ţară, apar tot mai des căderi abundente de precipitaţii în unitate de timp relativ mică, ceea ce măreşte posibilitatea ca aceste ape
să depăşească cota terenului. Nu exista poluari semnificative ale apelor de suprafata
E.1.4. Riscul poluării aerului atmosferic
Din determinarile effectuate se concluzioneaza ca limitele maxim admise nu sunt depasite fata de normativele in vigoare.
Unitatea dispune de masuri care sa evite poluarea atmosferei cu noxe.
Risc potenţial al poluării freaticului
Neimpermeabilizarea substratului şi lipsa unui
sistem de drenaj şi colectare a apelor reziduale
Posibilitatea poluării pânzei de
apă freatică
poluare locală
poluare zonală
132
133
F. C O N C L U Z I I Ş I R E C O M A N D Ă R I
F.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în
propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare
F.2. Rezumatul obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert; în cazul privatizării
se include şi lista obligaţiilor de mediu de tip B identificate
Considerăm că nu este cazul includerii unor obligaţii de mediu tip B întrucât nu
este vorba de un proces de privatizare.
Ca obligaţii necuantificabile sugerăm monitorizarea factorilor de mediu in
scopul identificarii poluarii mediului.
Lucrarea a fost intocmita in vederea fundamentarii deciziei Agentiei de
Protectia Mediului Arge, privind acordarea si conditiile de acordare a Autorizatiei de
mediu obiectivului analizat. Investigatiile de teren au condus la fundamentarea
urmatoarelor concluzii.
-vecinatatile stricte ale amplasamentului nu sunt reprezentate de obiective din
punct de vedere al caracteristicilor amplasamentului, obiectivul analizat nu se
constituie intr-o sursa de perturbare a functionalitatii sistemului natura! si uman..
F.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi
condiţionate de un eveniment viitor şi incert
INTOCMIT,
S.C. ARTOPROD S.R.L.
ing.chimist Preda Maria
ing.Ecologia Mediului Preda Ionel
ing. Coserea Ramona-responsabil determinari
fizico-chimice
134