IAnul XVII Nr. 828 Duminic[ 5 mai 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Pagina 6

“Don Carlo”, opera unei lumi `ntoarse pe dos

Pagina 7

Dep[;ind blocajele mentale, ne transform[m complet via\a

gheorghe Micl[u;,un matematician

care a f[cut o scurt[ escal[

;i `n administra\ie

Câmpul magnetic al planetei noastreeste responsabil cu blocarea unei maripărţi a radiaţiilor solare care se îndreaptăcătre Terra şi care ar putea să conducăspre dispariţia totală a atmosferei şi ocea-nului planetar, asigurând condiţiile nece-sare existenţei vieţii. Datele strânse de-alungul ultimului secol i-au determinat peoamenii de ştiinţă să concluzioneze că po-lul nord magnetic se află în mişcare, de-plasându-se către nordul geografic cuaproximativ 48 de kilometri pe an. Aceas-tă descoperire are două implicaţii majore<prima vizează câmpul magnetic  care seaflă, de asemenea, în mişcare continuă>cea de a doua< World Magentic Model(WMM), folosit pentru determinareapoziţiei pe glob, inexact. Existenţa unuiWorld Magnetic Model precis reprezintăo prioritate pentru utilizatorii civili, com-paniile aeriene şi chiar aplicaţiile care fo-losesc localizarea GPS, în absenţa acestuianavigarea fiind mult îngreunată.

Recordul pentru cel mai înalt arbore,care măsoară 100,8 metri, este în pădu-rea tropicală din Sabah din Borneo, con-form savanţilor din Marea Britanie şiMalaezia. Este atât de înalt încât nu estede mirare că cercetătorii l-au numit ”Me-nara”, cuvântul malaezian pentru „turn”.

Echipa a dat de Menara folosind teh-nologie laser în timpul survolărilor cuavionul peste terenul împădurit al acesteiregiuni. Un căţărător local pe nume Un-ding Jami a urcat în copac pentru a mă-sura exact înălţimea.

Menara este probabil cea mai înaltăplantă din lume care face flori.

Fără rădăcini, Menara cântăreşteaproape 81.500 de kilograme, dar doar5% din masa sa vine de la coroana latăde 40 de metri. Restul de 95% este trun-chiul său. De asemenea, arborele estefoarte drept, iar centrul său de greutateeste la 28 de metri de suprafaţă şi la doar0,6 metri de axa verticală. Astfel, copaculeste foarte simetric şi bine echilibrat,chiar dacă se află pe o pantă.

În următorii 50 de ani, Facebook arputea deveni un adevărat „cimitirdigital”, deoarece numărul utilizatorilordecedaţi îl va depăşi pe cel al celor vii,până în anul 2070. Un nou raport al academicienilorOII (Oxford Internet Institute) - parte aUniversităţii Oxford - analizează douăscenarii extreme, potrivit Gândul. Primul presupune că niciunutilizator nou nu s-a alăturat reţelei în2018. Al doilea presupune că Facebookva creşte în continuare cu 13% pe an, lanivel global, până când piaţa se va satura. Realitatea va fi undeva la mijloc, scriemirror.co.uk. În primul scenariu, celpuţin 1,4 miliarde membri vor muriînainte de 2100 şi numărul celor morţiîl va depăşi pe cel al viilor în 2070. Cercetătorii au avertizat că acesttrend ar putea avea impact asupra„moştenirii digitale” în viitor. În fiecarelună, potrivit Facebook, peste 30milioane de utilizatori vizualizeazăconturile unor persoane decedate.

Satu Mare `n presa comunist[

Polul nord magnetic se deplaseaz[ cu 48 km/an

Cel mai mare arbore din lume are 100 de metri

~n 1866 Regimentul 5 din S[tmar s-a remarcat la Custozza

din cauza unui gornist surdCaporalul Ducsapánczky György `n loc s[ intoneze „Retragere” a dat de zece ori semnalul „Înainte”

Soarta bătăliei de la Custozza a fost decisă de cucerirea înălțimii „Monte Croce”

Facebook, “cimitir digital”p]n[ în anul 2070?

Pagina 2

Pagina 3

Pentru “pruncele ;i coconii Oa;ului”, un viitor luminos deopotrivă cu lumina curată a ochilor lor - explicație foto din Revista Flacăra, 14 septembrie 1971

PaginiLE 4, 5

2 Informa\ia de Duminic[/5 mai 2019

aniversarea b[t[liei dela Custozza

Luna aceasta a avut loc cea de a 34-a aniversare a vestitei bătălii de la Cuz-tozza, la care au participat și 18 regi-mente maghiare. Cel mai mult s-a re-marcat Regimentul nr. 5, care purtaatunci numele regelui bavarez Ludovical II-lea, al cărui efectiv a fost asiguratdin comitatul Sătmar. Aniversarea afost sărbătorită cu mare fast de cătreregimentul 5 dislocat în Satu Mare. Încortul festiv amenajat în curtea cazăr-mii, dr. Fechtel János, profesor de gim-naziu a celebrat o liturghie solemnă,după care maiorul Schoffen și căpitaniiBădescu și Dienes au adresat cuvântăricătre trupă, explicând importanța aces-tei zile mari. La prânz, corpul ofițerescși trupa au servit masa festivă, dupăcare ei și-au petrecut vesel după amia-za. Corpul ofițeresc a organizat o seratăde camarazi în grădina de pe lângă pis-cină, la care a fost prezentă crema so-cietății orașului.

Pe apa Someșului s-au desfășuratbărci cu lampioane, au fost aprinse fo-curi de bucurie, au fost lansate racheteși focuri de artilerie spre distracția pu-blicului ales care a fost format din miide oameni și care a rezistat în ciudavremii răcoroase și a ascultat cu mareplăcere și cu răbdare în liniștea seriimuzica întonată.

Cu această ocazie vă prezentămamintirile unui ofițer veteran din acestRegiment 5. Soarta bătăliei a fost de-cisă în primul rând de cucerirea înăl-țimii cu numele de „Monte Croce”. Aicivânătorii de munte italieni au opus orezistență atât de dură Regimentului 5aflat în ofensivă, încât comandantulregimentului, colonelul baron Léderera și dat comandă gornistului surd delângă el, cu numele de DucsapánczkyGyörgy, să intoneze „Retragere”.

Însă caporalul gornist care nu aavut un auz foarte bun, a intonat lagoarnă în zgomotul bătăliei de zece orisemnalul de „Înainte” și apoi de „Atac”,lucru care a avut și efect penru că săt-mărenii au pornit folosindu-se în partede baionete, în parte de patul puștii laasalt, și au gonit vânătorii italieni, cares-au aflat într-o poziție sigură, de peînălțimea „Monte Croce”, mai mult,drapelul regimentului a fost salvat decaporalul Demeter. Cei doi militari vi-teji, în ciuda ordinului fals înțeles, aufost decorați cu medalii de aur. Iar ar-chiducele Albrecht a donat o coroanăsuperbă de lauri regimentului pentrusalvarea drapelulului, cu care este de-corat și acum acest drapel.

Corpul ofițeresc a comandat undesen cu aceste două episoade eroiceșticu figura caporalului Demeter și cu ceaa lui Ducsapánczky. Tablourile realizatedecorează și acum camerele de trupăale cazărmilor din Satu Mare și Mis-kolc.

Calea ferat[ c[tre ardud

21 Iunie 1900 Am relatat deja în zia-rul nostru pe scurt deschiderea pentrucirculație a căii ferate Satu Mare-Ardud.Au trecut 5 zile de când linia ferată res-pectivă s-a dat în folosință și dacă estevoie să tragem niște concluzii după câ-teva zile de funcționare, putem afirmacă cei care au militat foarte corect pen-tru ideea acestei linii ferate, au avut omare dreptate privind avantajele ei pen-tru public. Mai ales în zilele de sărbă-toare și de duminică, circulația a fostatât de intensă, încât numărul vagoa-nelor de persoane s-a dovedit insufi-cient. Duminica trecută a fost nevoieca 3 vagoane de marfă cu câte 8 roți săfie amenajate cu scaune împrumutatede la o sală de spectacole, ca circulațiasă se desfășoare în condiții normale.Lucru ce face imperios necesar ca di-recțiunea să facă demersuri pentru mă-rirea numărului de vagoane de trans-port persoane. Din acest considerent alconfortului publicului călător și cu con-diția aprobării comisiei de supraveghe-re, deja duminica viitoare va porni untren la ora 7 seara de la Vii, care va fi înprimul rând un lucru bun pentru aceipărinți care fac excursii la Vii, dar nuvor să rămâne acolo până la ora 9 seara.La fel, s-a arătat deja necesitatea porniriiunui tren din Satu Mare la ora 8 și 15minute cu sosirea la Vii la ora 9 pentrulocuitorii din Vii care vin în oraș într-un număr frumos. Publicul nostru arespectat întocmai ordinea la urcare șicoborâre din tren în ciuda circulațieiintense. Iar faptul că nu s-au registratimpedimente în circulație în condițiileînceputului, se datorează în primul rândinginerului șef și director Rózsa Károly,care a fost în permanență prezent laplecarea trenurilor și a luat imediat mă-suri dacă a fost nevoie.

Deci, calea ferată către Vii a pornitspre viitor `n `mprejur[ri extrem de fa-vorabile. Acest fapt poate să fie o bucu-rie generală pentru public și cu senti-mentul recunoașterii sincere față de de-putatul Chorin Ferenc, față de primarulnostru Hérman Mihály și față de nota-rul nostru șef Papp Géza, care au reușitîn mod fericit realizarea acestei căi fe-rate în ciuda unor piedici care se păreauaproape de neînvins.

28 Iunie 1900 Noua destinație devacanță a publicului nostru forțează lanoi și noi eforturi calea ferată Sau Ma-re–Ardud. Trenul de seară care a circu-lat de prima dată a fost atât de aglome-rat, încât nu numai toate vagoanele demarfă, dar și vagonul conductorului afost ocupat până-n ultimul loc. Și trenulcare a plecat la ora 3 după masa a cir-culat cu toate locurile ocupate. Pentrusatisfacerea acestui mare interes public,începând de vineri, 29 a lunii curente,calea ferată respectivă va porni și la ora9 și 6 minute un tren către Vii cu carese dorește preluarea unei părți dintre

turiștii doritori de excursiede la cursa de după masă și se doreștetotodată decongestionarea trenului carepornește de la Vii la ora 19 și 39 de mi-nute de la pod și care sosește în zilelede târg și de sărbătoare la Satu Mare laora 10 și 40 de minute, cursă care vacircula în condițiile unei vremi favora-bile.

Orientarea profesional[Aproape fiecare organ al presei din

Ungaria publică la sfârșitul și începutulunui an școlar materiale despre învăță-mânt. Aceste publicații ocazionale con-țin multe sfaturi și atenționări pentrupărinți. Dar ce fel de efect au avut acestepublicații, putem constata din realitateadin jur. Putem afirma fără teama de ageși și cu curaj că în ciuda acestor sfaturimulte societatea maghiară încă nu aprodus atâția indivizi cu profesia greșităca astăzi.

Care sunt cauzele acestei problemeacute? Din publicațiile amintite reiesecă părinții sunt foarte puțini prevăzătoriîn privința profesiei viitoare a copiilorlor și își îndeamnă copiii mai mult cătreniște profesii pentru care ei nu sunt pre-destinați din cauza inclinațiilor lor. Astase întâmplă foarte des. Un tânăr care arfi predestinat pentru preoție va devenimilitar, unul cu predilecții pentru avo-catură va deveni feroviar, altul devinejudecător în loc să devină inginer, iarunul care ar fi fost bun pentru profesiade executor judecătoresc se face învă-țător. Este la modă și sloganul că creș-terea alarmantă a numărului acelora ca-re își greșesc profesia se explică cu faptulcă părinții vor cu orice preț să facădomni din odraslele lor, și în acest felun copil care ar fi fost un excelent lu-crător industrial sau agricol, devine unmic funcționar care se va confrunta cumizeria.

Admit, că toate aceste circumstanțe,dar mai ales goana după profesiile in-telectuale mărește numărul existențelordubioase, însă nu sunt de acord cu re-proșul că părinții nu ar fi destul de cir-cumspecți la alegerea profesiei copiilor.Să vedem deci, care este explicația fap-tului că părinții își orientează copiii că-tre niște profesii la care ei nu sunt pre-destinați conform inclinațiilor lor. Esteușor de văzut, că acest fenomen nu arenicio altă explicație decât lupta între pă-turile sociale care s-a acutizat foartemult în ultima vreme. În această luptăde clasă învinge ba o clasă socială, baalta, iar cea care a ajuns într-o situațiemai norocoasă atrage către ea și ele-mentele dinafara ei. Astfel, înclinațiilepersonale se pot afirma rar în procesulalegerii profesiei.

Are o explicație importantă și faptulde ce părinții, ignorând `nclinațiile co-piilor, îi îndrumă către profesii intelec-tuale în loc de unele practice. Oricât demizerabile sunt la noi profesiile inte-lectuale, ele oferă totuși mai multe ga-ranții pentru trai decât profesiile teh-nice, fie acestea chiar aducătoare de ve-

nituri mari. Omul sărac nu poate oferiniciun fel de capital pentru copilul lui,iar fără capital nici chiar cel mai talentatmeseriaș industrial nu poate ajunge săfie vreodată sau doar foarte rar inde-pendent. Majoritatea rămâne deci mun-citor salariat pe toată viața lui. Acest lu-cru încă nu ar fi o problemă, dacă soar-ta salariaților nu ar fi atât de nesigură.Este adevărat și faptul că situația estedominată și de dorul de a deveni domn.Dar nici pentru asta nu părinții se facvinovați ci lipsa mult pomenită a uni-tății societății. Putem afirma că răsad-nița foarte fertilă a fenomenului înmul-țirii profesiilor greșite este tocmai ine-galitatea socială. Pe cine considerămnoi că și-au greșit profesia? Oare ceicare ar avea înclinații să mânuiască sa-bia dar devin apostolii păcii, sau cei carear fi meniți să facă munci practice dardevin intelectuali pe tărâmul luptei pen-tru existență? În sensul propriu al cu-vântului, aceștia sunt într-adevăr careși-au greșit profesia. Însă viața practicăne arată că totuși nu aceștia sunt careși-au greșit profesia cu adevărat, ci ceicare nu sunt în stare să se descurce înmultiplele probleme ale vieții sau ceicare încearcă prin metode nepermiseși nenormale să devină competitivi înluptele pentru existență. Societatea ine-gală chiar provoacă o astfel de compe-tiție, pentru că clasele sociale rămân so-lidare numai în cazul satisfacerii unorpretenții asemănătoare.

Dacă o pătură socială nu este înstare să-și satisfacă niște pretenții, lucrupe care o altă pătură reușește, atunci in-tervine - frumos spus – desconsidera-rea, deteriorarea aprecierii sociale. Șica să se evite acest lucru, mulți sunt înstare să renunțe la onoarea proprie, re-nunț cauzat de diferența dintre ei și deo altă pătură anume.

Noi îi dezaprobăm pe acești sărmanica fiind cei care și-au greșit profesia, cutoate că ei sunt victimele unei boli so-ciale mult mai grave decât alegereaproastă a unei profesii.

Deci, pentru că numărul crescândal celor care și-au greșit profesia are ex-plicația mai mult în relațiile sociale con-troversate decât în actul alegerii profe-siei, nu putem opri acestă creștere aacestora doar prin faptul că bombardămpărinții cu niște sfaturi neconcordantecu realitățile sociale.

În loc de niște sfaturi fără niciun fo-los practic trebuie să încercăm să creempunți peste acele goluri care despart pă-turile sociale. Dacă această muncă vaproduce roade, atunci numărul celorcare își greșesc profesia va sc[dea fărăniciun fel de sfaturi. Iar dacă aceastăstrăduință a noastră va aduce rezultatemodeste, atunci și chestiunea orientăriiprofesionale va rămâne un subiect ac-tual și peste mulți ani școlari pentrupresa cotidiană. Homo parvus(Szamos, 21 ;i 28 iunie1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

inspec\ie la penitenciar

Comisia de supraveghere a comisieiadministrative sub președinția prima-rului, a inspectat penitenciarul regaldin Satu Mare în data de 26 iunie. Co-misia a găsit celulele penitenciaruluicurate și bine aerisite și a găsit pâineași mâncarea servită fără cusur. Deți-nuții nu au formulat reclamații nici fațăde comportamentul gardienilor, nicifață de alimentație. În prezent se află86 de deținuți în penitenciar, din carecondamnați 37 de bărbați și 12 femei,în curs de apel 5 bărbați, încarcerațipreventiv 11 bărbați și o femeie.

Concertul lui Fátyol Józsi

Taraful vestit al lui Fátyol Józsi vaține un concert de ziua serbării cânte-cului, adică sâmbătă și duminică îngr[dina restaurantului casei Károlyi,fără taxă de intrare, la care sunt invitațicu stimă oaspeții autohtoni și străinide către Kalocsay Zsigmond.

(Szamos, 28 iunie 1900)

ISTORIE

~n 1866 Regimentul 5 dinS[tmar s-a remarcat

`n b[t[lia de la Custozza din cauza unui gornist surd

Caporalul Ducsapánczky György `n loc s[ intoneze„Retragere” a dat de zece ori semnalul „Înainte”

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

iubit uciga;Gereben András și Jónás Helén tră-

iau de mult împreună într-o dragostefericită în comuna Vetiș. Fericirea lornu a fost perturbată deloc prin faptulcă legătura dintre ei nu a fost consfințitănici de preot ;i nici de ofițerul stării ci-vile. Însă după o vreme bărbatul s-aschimbat. S-a apropiat de o altă fată,lucru pentru care și-a neglijat vecheaiubită și copila lor de doi ani, o fetițăcu p[rul blond ca aurul. Iubita aban-donată, după ce și-a dat seama de si-tuația bărbatului, și-a adunat avuția să-racă și a plecat înapoi la părinții ei `nBoghiș.

Când Gereben a venit acasă de pecâmp a găsit goală căsuța lor. Bănuiacă iubita lui nu a putut pleca altundevadecât la părinții ei, și s-a dus imediatdupă ea. Mai bine spus el a plecat nudupă iubită ci după fetiță. S-a trezit înel inima de tată. Era deja amurg de sea-ră când a ajuns la Boghiș. A găsit femeiaîn curte șezând pe o bancă. Fetița sejuca în preajma ei. A urmat un schimbde replici. Bărbatul a vrut să ducă copilacu el, femeia nu a lăsat-o. Schimbul dereplici a fost urmat de violență. Gere-ben a luat în mână un topor din apro-piere și a lovit -o mortal pe nenorocitafemeie. Ucigașul a fost arestat.

(Szamos, 1 iulie 1900)

5 mai 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}ICu o bogată activitate profesională, Gheorghe Miclăuș nu putea să nu fie

remarcat şi recompensat de-a lungul anilor. Astfel, în domeniul matematicii,deține titlul de conferențiar universitar doctor și are recunoașterea AcademieiRomâne prin nominalizarea sa ca matematician român. De asemenea, MinisterulEducației i-a conferit „Ordinul Gheorghe Lazăr” Clasa I, 2008, iar Societatea deȘtiințe Matematice i-a înmânat „Diploma de Excelență” 2013.

Puțini sunt profesorii sătmă-reni care au deținut funcții la nivelde top în administrația județuluiSatu Mare. Unul dintre ei este dr.Gheorghe Miclăuș, actualmenteprofesor de matematică la Cole-giul Național Mihai Eminescu Sa-tu Mare.

De mic copil, i-a plăcut să rezolveprobleme și îl stimulau mai ales cele grele,acolo unde alții nu reușeau. Profesoarasa de matematică din liceu, azi profesoruniversitar doctor Maria Pop, a fost ceacare l-a încurajat și a fost pentru el mo-del.

Dar primul model în viață a fost tatălsău, un om foarte muncitor, cu principiiferme și fără compromisuri. A fost datafară de multe ori din serviciu din cauzăcă nu a vrut să devină membru al parti-dului comunist, nu a vrut să se înscrie înCAP și nici să-și trădeze credința.

În domeniul matematicii, modelulsău de urmat a fost academicianul PetruMocanu, coordonatorul lui de doctorat,o personalitate recunoscută pe planmondial.

Acum, după experiența de o viață, l-am întrebat cum ar răspunde la întreba-rea ”de ce ar alege un tânăr matematica?”Iată răspunsul său, motivat< ”pentru că îlînvață să gândească corect> pentru că arefoarte multe aplicații în toate domeniilede activitate umană> pentru că poate ușorsă își aleagă o profesie în domeniul ingi-neriei, cercetării, economiei și în altele.

Notă biografică<

Primul lucru pe care l-am constatateste că profesorul deține un CV cu ade-vărat impresionant. Acesta este și punctulcentral al relatării noastre.

Născut în 1950 în Borlești, comunaPomi, județul Satu Mare. A urmat LiceulGheorghe Șincai din Baia Mare (1965-1969), apoi Universitatea Babeș-Bolyai,facultatea de matematică-informatică(1969-1974). Deține doctorat în mate-matică specializarea Analiză matematicăla Universitatea Babeș-Bolyai (1992-1997) cu teza Spații Hardy și operatoriintegrali, coordonator științific Acade-mician Petru Mocanu.

Cursuri postuniversitare și strategiide pregătire< Management in der öffen-tlichen Verwaltung, Ost-West Insitut,München, 2000-12001> Pregătire şi per-fecţionare în domeniul administraţiei co-munale Deutsche Stiftung für interna-tionale Entwicklung, Berlin, 1999> Artaşi ştiinţa în administraţia publică localăChemonics International, Agenţia Sta-telor Unite pentru Dezvoltarea Inter-naţională, 1998> Dezvoltarea regional înUE. Institutul Ramboll, Copenhagen,1998> Școala de ofițeri în rezervă, 1974– 1975, Șimleul Silvaniei, absolvită cugradul de sublocotenent de artilerie (r).

Funcții și locuri de muncă< Profesortitular la Colegiul Național Mihai Emi-nescu între 1974-2019 (45 de ani) grad I1988)> Lector universitar asociat la Uni-versitatea Tehnică Cluj-Napoca 1993-1996 (cumul)> Lector universitar asociatla Universitatea de Nord, Baia Mare,1996-2004 (cumul)> Conferenţiar uni-versitar la Universitatea de Nord, BaiaMare, 2004- (cumul).

Funcții administrative< Director alColegiului Național Mihai Eminescu Sa-tu Mare, 1990-1994> Președinte al Con-siliului Județean Satu Mare,1997-2000>Preşedinte al Comisiei Judeţene Satu Ma-re de Combatere a Corupţiei şi CrimeiOrganizate, 1997-1999> Preşedinte (fon-dator) al Fundaţiei Culturale Mihai Emi-

nescu, 1990-1998> Preşedintele FilialeiSatu Mare a Alianţei Civice, 1992-1997>Preşedintele Comisiei de aplicare a Legii112/1995.

Membru în organizaţii ştiinţifice,profesionale şi administrative> Membrual Societăţii de Ştiinţe Matematice dinRomânia> Membru al Asociației Univer-sităților Central Europene> Membru alCongresului Puterilor Locale şi Regio-nale ale Europei, CPLRE, Camera Re-giunilor (Consiliul Europei), Strasbourg,1997-1999> Membru al Consiliului Eu-roregiunii Carpatice (1997-2000)> Mem-bru al Comisiei Mixte de CooperareTransfrontalieră România-Ungaria(1997-2000)> Membru al Consiliului deDezvoltare Regională a Regiunii deNord-Vest (1998-2000)> Membru alConsiliului Naţional de Dezvoltare Re-gională (1999-2000)>Consilier Judeţean(1996-2004)> Membru al Comisiei deEvaluare a Calităţii (C.N.M.E.)> Evalua-tor, membru, vicepreşedinte, preşedinteal Comisiilor de Bacalaureat (1975-2018).

Activitatea publicistică

În domeniul editorial, profesorul areîn palmares un număr impresionant decărţi şi articole din mai multe domenii.A publicat peste 50 de lucrări științificeîn domeniul matematicii, didacticii sauadministrației publice în revista de spe-cialitate din șase țări de pe două conti-nente. Aşa cum e firesc însă, majoritatealucrărilor sale sunt din domeniul mate-maticii. Dintre lucrări, 21 sunt recenzateîn Mathematical Review și în Zentralblattfür Mathematic.

A publicat șapte cărți, dintre care do-uă manuale pentru liceu (în colaborare),trei cursuri universitare și două mono-grafii< Matematica, manual pentru clasaa X-a, Trunchi comun și curriculum di-ferențiat, Editura Dacia, 2005, reeditatîn 2007 și 2008 (în colaborare)> Mate-matica, manual pentru clasa a X-a.Trunchi comun, Editura Dacia, 2005>Matematici aplicate în economie, edituraGutinul, 1999> Metodica predării mate-maticii , Editura Risoprint, 2000> Dez-voltarea regională, cooperare transfron-talieră și integrare europeană, Editura

Dacia, 2002> Spații Hardy șioperatori in-tegrali, Editura Dacia, 2001> Hardy spa-ces and differential & integral operators,Pannonian Mathematical Applied mee-tings, Interuniversity Network in CentralEurope, Budapest, 2003. Această mono-grafie constituie volumul 29 al enciclo-pediei Monographical Booklets in Ap-plied & Computer Mathematics, editatde rețeaua de universități Central euro-pene.

Cele mai importante realizări în carieră

Să-i dăm cuvântul profesorului. ”Celemai importante realizări de-a lungul ani-lor  în primul rând sunt elevii mei. În cei45 de ani ca profesor de matematică ampregătit aproximativ 2.500 de elevi careau fost evaluați prin două examene< debacalaureat (toți l-au luat din prima se-siune) și aproximativ 70% admitere înînvățământul superior.

Mulți au devenit ingineri, profesori,informaticieni. Am pregătit de asemeneaalți aproximativ 2.500 de studenți la Uni-versitatea Tehnică din Cluj-Napoca șiUniversitatea de Nord din Baia Mare.

Ca director, am schimbat profilul li-ceului, din liceu de matematică-fizică cuprofil de electrotehnică și mecanică înliceu «teoretic» cu profile de matematică,informatică, științele naturii și filosofie.Am schimbat corpul profesoral în pro-porție de 50% și am introdus informaticaîncepând cu clase de informatică la liceuși apoi am avut o clasă de informaticăcursuri postliceale.

De asemenea, în colaborare cu Uni-versitatea Tehnică din Cluj-Napoca afuncționat, datorită dotărilor noastre dela acea dată, Colegiul de Tehnică de Cal-cul. Apoi, am inițiat construirea nouluicorp de clădire pentru laboratoare.

Ca președinte al Consiliului Județean,am restructurat aparatul propriu, am in-formatizat administrația și am inițiat pre-gătirea pentru aderarea la UE. Am inițiatformarea regiunii de Nord-Vest și aAgenției de Dezvoltare Regională, dupăce am susținut concurs pentru conduce-rea ei.

De asemenea, am contribuit la ade-rarea la Euroregiunea Carpatică și am

realizat mai multe proiecte de transfron-taliere. Am realizat sau inițiat multe pro-iecte de dezvoltare locală în calitate depreședinte< modernizări de drumuri, ali-mentări cu apă, cu gaze, etc”.

Foștii săi discipoli - azi, personalități strălucite

Gheorghe Miclăuș a fost mentorulunui șir de minți strălucite, cel mai bunargument că elevii săi au fost pe primulplan în munca sa. Iată doar câțiva dintreei, azi personalități cunoscute nu doarîn țară, ci și în străinătate< Coroianu Şte-fan, premiul U.T.C. la Olimpiada Naţio-nală de Matematică, 1981, membru alLotului Olimpic (lărgit) al României pen-tru Olimpiadele Internaţionale de Ma-tematică. MBA la Harvard University.Director la Erste Bank România> LitanLaura, menţiune la Olimpiada Naţionalăde Matematică, 1991, Premiul I la Con-cursul naţional al rezolvatorilor (din Ga-zeta Matematică) 1990 Câmpulung Mus-cel, premiul I la concursul G. Moisil1990-1993. Doctor în matematică şi pro-fesor la Universitatea Berlin, cercetătorla Siemens (Germania)> Maxim Voichiţa,premiul II la Concursul naţional al re-zolvatorilor (din Gazeta Matematică),1990, Câmpulung Muscel. Premiul I laConcursul Interjudeţean de MatematicăGh. Ţiţeica, 1991, Târgu-Jiu (judeţeleDolj, Olt, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Con-stanţa, Satu Mare). Premii la Concursulinterjudeţean de matematică G. Moisil,1990-1993. Doctor în matematică şi pro-fesor la Universitatea Lyon> Prodan Lu-cian, Profesor universitar doctor inginer,prodecanul Facultății de Calculatoare aUniversității Politehnica Timișoara>Paul-Trifu Lucian, cercetător la Cam-bridge (UK)> Farcău Lucian, premiul I laConcursul interjudeţean de matematicăG. Moisil, 1992. Cercetător şi director defirmă de software, Paris> Tătar MihaiOlimpiu, Profesor universitar doctor in-giner, Departamentul de Mecatronic[,Universitatea Tehnică Cluj-Napoca> Do-muța Daniela, Associate Professor, Uni-versitatea Manchester> Antonescu Mihai,conduce echipa de cercetare în SilliconValley (California). 

Recunoaştere profesională

Cu o bogată activitate profesională,Gheorghe Miclăuș nu putea să nu fie re-marcat şi recompensat de-a lungul anilor.Astfel, în domeniul matematicii, deținetitlul de conferențiar universitar doctorși are recunoașterea Academiei Româneprin nominalizarea sa ca matematicianromân. De asemenea, Ministerul Edu-cației i-a conferit „Ordinul Gheorghe La-zăr” Clasa I, 2008, iar Societatea de ȘtiințeMatematice i-a înmânat „Diploma deExcelență” 2013.

O recunoaștere pe plan internaționalrezultă din invitațiile adresate la confe-rințe și prin publicarea lucrărilor (a par-ticipat la peste 40 de conferințe și semi-narii naționale și internaționale și areșase lucrări publicate în volume ale unorconferințe internaționale).

La întâlnirile periodice, vede cum fo-știi săi elevi îi sunt recunoscători pentrueducația oferită.

Aprecieri privind sistemul de învăţământ

Îndelungata sa carieră didactică și laConsiliul Județean i-a permis profeso-rului să emită un punct de vedere binefundamentat în ceea ce priveşte plusurileşi minusurile sistemelor de învățământși administrativ. Redăm în cele ce ur-mează câteva dintre ideile sale.

”Sistemul de învățământ trebuie re-format! Elevii trebuie formați pentru via-ță, pentru muncă și nu deformați. Or da-că te duci în clasă ca „profesor” și nu facinimic decât liniște și le dai nota 10, eivor învăța că în viață nu trebuie să facinimic și ți se datorează totul. Profesoriicare lucrează (unii din greu) sunt cei caresunt verificați la final de ciclu prin exa-menele de capacitate, bacalaureat, admi-tere.

Din ce materii se dau aceste exame-ne? Pe o scară de la 1 la 10, există profe-sori pe toate treptele și totuși sunt plătițila fel! Matematica fiind și cea mai abs-tractă dintre toate (deci mai greu de în-țeles), presupune o muncă și o măiestriedeosebită.

La acest salariu nu vin și nu vor maiveni profesori de matematică (buni!) înînvățământ pentru că câștigă de multeori mai mult lucrând în alte domenii (deexemplu I.T.).

În domeniul administrativ lucrurilesunt la fel de grave. Cei 45 de ani de co-munism ne-au lăsat fără vârfuri autenti-ce< clasa conducătoare a fost decapitată,iar cea care ne-a condus în acea perioadăa învățat că trebuie să asculte de partid,iar populația este derutată, greu înțele-gând ce se întâmplă, mai ales că a fostobișnuită să primească... Așa că resimțimdin plin lipsa inițiativei, iar cei care în-cearcă să se formeze ca manageri suntținta multor atacuri nicidecum neinte-resate...

Dacă mai punem la socoteală și lipsamoralei din societate, nu știu cât de re-pede ajunge cineva la performanțe prinmuncă cinstită. Nu cred că se pot faceschimbări semnificative fără o justiție in-dependentă și eficace”.

Își propune un proiect

Îndreptându-şi atenţia şi spre viitor,Gheorghe Miclăuș dorește să finalizezeo lucrare la care muncește de mai multtimp și care se dorește a fi o introduceregenealogică la cea mai importantă pro-blemă a mileniului. Alte detalii nu ne-adezvăluit.

V. Nechita

gheorghe Micl[u;, un matematician care a f[cut o scurt[ escal[ ;i `n administra\ie

Fotografie din 1999. Gheorghe Miclău;, pe atunci președinte al CJ, arată un studiu de prefezabilitate ;i de traficpentru al treilea pod peste Some;. În imagine mai apar Carol Draveczky, :tefan Szabo ;i Rudolf Riedl

4 Informa\ia de Duminic[/5 mai 2019 5 mai 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

6 Informa\ia de Duminic[/5 mai 2019

FILA DE PSIHOLOGIE“La mult timp dup[ plecarea din casa p[rinteasc[,

noi continu[m s[ cre[m situa\ii `n care suntem trata\iprost, ignora\i, umili\i sau controla\i ;i ̀ n care nu reu;ims[ ne `ndeplinim cele mai importante obiective.”

Nu de pu\ine ori, de-a lungulvie\ii, ne-am surprins cople;i\i deemo\ii foarte puternice (anxieta-te, ru;ine, furie etc), de;i contex-tele ̀ n care le-am experimentat aufost diferite. Chiar ;i `n rela\ii cuparteneri de tipologii diferite, amajuns la un moment dat s[ ne con-firm[m acelea;i percep\ii desprenoi ̀ n;ine. Atunci c]nd avem ten-din\a s[ spunem despre noi c[ a;aam fost dintotdeauna ;i nu vomputea fi niciodat[ altfel, nu facemdec]t s[ ne bloc[m `n propriilecapcane mentale.

Capcanele mentale sunt, de fapt,tipare ce se instalează în copilărie și aureverberații pe tot parcursul vieții. “A`nceput prin ceva ce ni s-a f[cut dec[tre familie sau de c[tre al\i copii. Amfost abandona\i, critica\i,hiperproteja\i, abuza\i, exclu;i sau de-priva\i - am fost r[ni\i `ntr-un fel saualtul. Capcana mental[ a ajuns s[ fac[parte din noi.”

Capcanele mentale ne determin[at]t felul ̀ n care g]ndim ;i sim\im, c]t;i comportamentele ;i rela\iile cu cei-lal\i. Ele sunt ca ni;te lentile prin carenoi percem lumea. Sunt interfa\a dintrestimulii din mediu ;i r[spunsul nostruemo\ional ;i comportamental. Astfel,aceste scheme “ne declan;eaz[ senti-mente puternice, precum furia ;i an-xietatea. Chiar ;i atunci c]nd d[m im-presia c[ avem tot ce ne trebuie – statutsocial, o c[s[torie ideal[, respectul ce-lor apropia\i, succes `n carier[ –, demulte ori nu suntem capabili s[ ne bu-cur[m de via\[ sau s[ credem `n pro-priile noastre realiz[ri”.

În momentul când ni se activeazăo capcană mentală, reac\ia noastr[ vafi una automat[, de lupt[ sau fug[, me-canisme de ap[rare pe care creierul lefolose;te `n situa\ii percepute ca peri-col. “Prin Fugă, evităm să ne gândimla capcana în care ne aflăm. O scoatemdin minte. Fugim, de asemenea, desentimentele legate de această capcană.Când apar sentimente, le atenuăm.Luăm droguri, mâncăm excesiv, facemcurățenie în mod compulsiv sau mun-cim până la epuizare”.

Din necesitatea de a aduce o maimare con;tientizare asupra modului ̀ ncare sim\im, g]ndim ;i ac\ion[m, Jef-frey Young, fondatorul terapiei centratepe scheme cognitive, descrie unspre-zece capcane mentale, care ne contro-leaz[ ̀ n mod incon;tient ̀ ntreaga via\[;i pe care vi le prezent[m succint `ncele ce urmeaz[.

1. „Te rog, nu mă părăsi!” Capcana Abandonului

Aceast[ capcan[ se instaleaz[ deobicei foarte timpuriu, este o capcan[“preverbal[”, a;a cum o nume;te J.Young, astfel ea este legat[ de nevoilecele mai elementare de siguran\[, deata;amentul securizant de care are ne-voie un nou-n[scut din partea figuriimaterne. Ulterior, adultul care dezvolt[aceast[ schem[ va percepe iubirea cape un sentiment de disperare.

“C]nd are loc o separare, anxieta-tea, durerea ;i m]nia pe care acestepersoane le resimt sunt at]t de intense,`nc]t nu sunt `n stare s[ se lini;teasc[singure, sim\indu-se profund singure;i disperate. ~;i pot distrage aten\ia de

la aceste sentimente doar pentru pe-rioade scurte de timp”.

2. „Nu pot să am încredere în tine”.Capcana Neîncrederii și Abuzului

~n cazul acestei capcane este inhi-bat[ o nevoie de protec\ie pe care o areorice copil, dependent fiind de p[rin\iilui. Sentimentul pe care `l resimte co-pilul este acela de tr[dare din parteaunuia sau chiar a ambilor p[rin\i `ncazul `n care niciunul nu intervine `nap[rarea lui.

“O ciud[\enie a vie\ii este c[ tindems[ repet[m acelea;i tipare autodistruc-tive la nesf]r;it. Freud numea astacompulsie la repeti\ie. De ce ar vreacineva care a fost abuzat `n copil[ries[ se implice `ntr-o rela\ie abuziv[ dinnou? Nu are sens. Totu;i, a;a se`nt]mpl[“.

3. „Nu voi primi niciodată dragosteade care am nevoie”. Capcana Deprivării Emoţionale

Deprivarea emo\ional[ este un sen-timent al pustiului, al neglij[rii ;i seinstaleaz[ ;i aceasta foarte devreme, ̀ nperioada c]nd bebelu;ul este total de-pendent de mama sa, at]t fizic c]t ;iemo\ional. Aceast[ capcan[ rezult[ dinabsen\a unor comportamente de ̀ ngri-jire ;i afec\iune, ceea ce o face mai greude depistat, spre deosebire de alte cap-cane. Copilul mic are o mare nevoiede a-i fi validate emo\iile ca s[ se simt[`ntreg ;i acceptat necondi\ionat. ~n cazcontrar, el poate ajunge s[-;i inhibe`ntr-at]ta emo\iile `nc]t cu timpul s[nu mai aib[ acces nici m[car la cele debucurie dec]t la o intensitate foarte re-dus[, ceea ce duce la senza\ia c[ “numai sim\i c[ tr[ie;ti”.

Adultul ce a fost privat de hranaemo\ional[, dezvolt[ fie un sentimentde deta;are, fie o furie cronic[, cu toatec[, aparent, copil[ria lui a fost lipsit[de probleme.

4. „Nu‑mi găsesc locul nicăieri”. Capcana Izolării Sociale

Sentimentul care primeaz[ este sin-gur[tatea. Este inhibat[ nevoia de a fidezirabil, dar ;i nevoia de apartenen\[la grup ;i de integrare. “Cei care simt

c[ sunt diferi\i `;i formeaz[ grupurilelor. (...) Membrii unui grup de exclu;isociali `;i `nnobileaz[ propriul statut,sim\indu-se superiori ;i speciali”.

S[ nu `n\elegem, `ns[, c[ ar fi cevar[u `n a fi diferit. Problema apareatunci c]nd sentimentul de a fi diferiteste unul dureros. “De;i unii se credsuperiori sau se bucur[ c[ sunt maiaparte, cei mai mul\i g[sesc `n asta osurs[ de nefericire. Majoritatea dintrenoi vrem s[ ne integr[m, iar izolareane doare ;i ne face s[ ne sim\im sin-guri”.

5. „Nu mă descurc de unul singur”.Capcana Dependenţei

Copiii crescu\i `ntr-un mediu hi-perprotectiv dezvolt[ o angoas[ `n aaccepta ;i partea mai pu\in pl[cut[ aunei situa\ii ;i r[m]n `ntr-un con deumbr[ dominat de fric[ ;i ulterior depesimism. Nevoia de explorare le-a fostsufocat[ de teama de pericole iminenteindus[ de mam[.

Via\a este de-a dreptul cople;itoare`n lipsa sentimentului de competen\[.Aceste persoane sunt neajutorate, nuse descurc[ singure. La polul opus ̀ ns[,`n cazul dependen\ei ascunse, a con-tradependen\ei, persoanele `n cauz[refuz[ s[ apeleze la ajutor, la asisten\[sau `ndrumare. ~n acest caz, este sufo-cat[ nevoia de a fi vulnerabil.

~n general, p[rin\ii hiperprotectoriinhib[ copiilor nevoia de a func\ionaindependent de ceilal\i. Ace;tia se dez-volt[ cu o imagine deficitar[ asuprapropriei lor identit[\i. :i chiar sensulpropriei existen\e ajunge s[ fie pus subsemnul `ntreb[rii.

6. „O să se întâmple o nenorocire”.Capcana Vulnerabilităţii

Aceia ce dezvolt[ diverse fobii s-au`ndep[rtat foarte tare de sentimentulde siguran\[, care e o nevoie de baz[.Lumea a devenit periculoas[. O catas-trof[ se poate ̀ nt]mpla oric]nd. Aces-tor adul\i le este periclitat[ ;i nevoiade a sta pe picioarele proprii, de a fiautonomi.

“Majoritatea celor care au atacuride panic[ intr[ `n aceast[ categorie.Sunte\i mereu atent la senza\iile dincorp, tem]ndu-v[ s[ nu indice ceva

grav. Sunte\i hipersensibil fa\[ de pro-priul corp. Orice senza\ie mai ciudat[,oricare ar fi fost cauza ei natural[, poateda na;tere unei st[ri de panic[. Vremeaprea cald[, vremea prea rece, exerci\iilefizice, furia, bucuria, cofeina, alcoolul,medicamentele, sexul, `n[l\imile,mi;carea – toate v[ pot da senza\ii careduc la un atac de panic[“.

7. „Nu sunt bun de nimic”. Capcana Deficienţei

Cei prinși în capcana Deficiențeiau convingerea că nu merită să fie apre-ciați și nu sunt demni de iubire. În co-pilărie, aceste persoane simțeau că pă-rinții aveau tot dreptul să îi critice, săîi umilească și să îi respingă, luând vinaasupra lor. “Emoția cel mai strâns le-gată de capcana Deficienței este aceeade rușine. Sentimentul de rușine esteceea ce simțiți atunci când vă sunt dez-văluite defectele”.

Lipsa `ncrederii `n propriile com-peten\e ;i abilit[\i duce la o perma-nent[ nevoie de aprobare ;irecunoa;tere a meritelor de c[tre cei-lal\i. ~n dezvoltarea sa, copilul nu s-aputut oglindi s[n[tos ̀ n ochii unei ma-me deficitare `n a-l admira ;i a-l `ncu-raja `n timpul explor[rilor lui.

Capcana ascunde `n spatele ei ne-voia de a fi acceptat cu plusuri ;i mi-nusuri, dar ;i nevoia de a fi apreciat ;idemn de iubire. Ea se na;te `n generaldatorit[ unei atitudini critice din parteaunuia sau a ambilor p[rin\i.

8. „Mă simt ca un ratat”. Capcana Eșecului

Persoanele prinse `n aceast[ cap-can[ sunt total ne`ncrez[toare ̀ n for\eleproprii, au o stim[ de sine sc[zut[, simtc[ nu au suficiente realiz[ri `n raportcu cei din genera\ia lor, c[ via\a lor emediocr[ ;i nu avanseaz[ deloc. Ceice supracompenseaz[ ̀ ns[ sentimentule;ecului sunt de obicei oameni de suc-ces, `ns[ ei se simt `n interiorul lor ca;i niste impostori, ca ;i cum nu merit[succesul de care se bucur[ ;i p]n[ laurm[ to\i ̀ ;i vor da seama de cum suntei cu adev[rat. ~n general, ei au avutparte ̀ n copil[rie de mult[ critic[, umi-lin\[, au fost compara\i sau descuraja\ide c[tre p[rin\i. Prin urmare nu le-a

fost ̀ ndeplinit[ nevoia de a fi aprecia\i,`ncuraja\i, v[zu\i ;i admira\i.

9. „Mereu fac doar ce vrei tu!” Capcana Subjugării

Submisivii prezint[ o lips[ a con-trolului asupra propriei lor vie\i. Fle-xibilitatea ;i dorin\a de a fi pe placultuturor este dus[ la extrem ;i ascunde`n fapt o stim[ de sine sc[zut[. Trata-mentul de care au avut parte `ncopil[rie a fost unul foarte dominant,astfel `nc]t nevoia de autoexprimare afost mult inhibat[.

“~ntr-o anumit[ etap[ a vie\ii dum-neavoastr[, subjugarea s-a petrecut `nmod involuntar, ;i anume ̀ n copil[rie.Era\i neajutorat ;i dependent de adul\iicare v-au subjugat. Un copil nu se poateopune amenin\[rii cu pedeapsa sau cuabandonul. Subjugarea dumneavoastr[era adaptativ[. Dar ca adult, nu maisunte\i neajutorat ;i dependent. Caadult, ave\i de ales. Trebuie s[ ̀ n\elege\iacest lucru ca s[ pute\i ̀ ncepe procesulde schimbare.”

10. „Niciodată nu e suficient de bine”.Capcana Standardelor Nerealiste

Percep\ia standardelor nerealistenu este a celor ce au dezvoltat aceast[capcan[, ci a celorlal\i din jurul lor.Celor `n cauz[ li se pare ceva firesc s[fac[ totul la limita perfec\iunii, chiardac[ asta le r[pe;te ̀ ncet-`ncet bucuriade via\[ ;i de momente de relaxare.Acestora nu li s-a permis s[ se dezvolte`ntr-un ritm propriu, au fost mereu`mpin;i spre rezultate maxime.

11. „Pot să obţin tot ce‑mi doresc”.Capcana Revendicării de DrepturiPersonale

~ndrept[\i\ii sunt de obicei “deasu-pra legii”. ~;i `nsu;esc tot ce poftesc`ntruc]t consider[ c[ li se cuvine. Bamai mult, manevreaz[ `n a;a felsitua\iile `nc]t scap[ de consecin\elenegative de care ceilal\i `n modobi;nuit au parte `n cazul unui com-portament asem[n[tor. Cel mai grav ec[ n-au empatie atunci c]nd `i fac peal\ii s[ sufere. ~n cazul lor, no\iunea de“reciprocitate” nu se aplic[. Cei prin;i`n aceast[ capcan[ foarte greu vor re-cunoa;te ;i accepta c[ au nevoie s[ fac[schimb[ri ̀ n atitudinea lor, ̀ ntruc]t eichiar nu consider[ c[ gre;esc cu ceva`n raport cu ceilal\i. Cel mai probabilar fi avut nevoie de mult[ afec\iune,dar ;i de a le fi respectate limitele in-dividuale.

Dac[ v-a\i identificat cu una saumai multe din caracteristicile celor un-sprezece capcane mentale, a\i f[cut pri-mul pas `nspre con;tientizarea nevoiide schimbare. Vestea bun[ e c[ nu eniciodat[ t]rziu s[ facem schimb[rimajore `n sistemul nostru de g]ndire.Acest lucru aduce cu sine o cre;tere acalit[\ii propriei vie\i. Vestea mai pu\inbun[ e c[ aceste capcane nu vordisp[rea definitiv niciodat[. ~ns[ noiavem posibilitatea s[ ne `nzestr[m cuabilit[\i ce pot \ine sub control inten-sitatea, durata ;i frecven\a emo\iilor.Cu alte cuvinte, putem schimba centrulde control. Putem alege s[ ne priori-tiz[m adev[ratele nevoi, f[r[ a fugi dinfa\a emo\iilor cople;itoare. Ele vor fi`n continuare acolo, ca ni;te ghizi `ncontinua noastr[ c[l[torie spre auto-cunoa;tere ;i cre;tere.

Ioana Zaharia

Dep[;ind blocajele mentale, ne putem transforma `ntreaga via\[

În cartea “Cum să-ți reinventezi viața” (2017), Jeffrey E. Young identifică și descrie cele mai comune 11 capcane mentale

Terapia centrat[pe schemecognitiveconstituie modulde sine st[t[tor`n PsihoterapiaFamiliei (3 ani), un program deformare alAsociațieiMulticulturale dePsihologie șiPsihoterapie,condus[ de dr.psiholog clinician ;i psihoterapeutGáspár György

5 mai 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

CULTUR~

O jumătate de mileniu de lamoartea lui Leonardo da Vinci seîmplineşte pe 2 mai, iar momen-tul este marcat prin evenimentededicate celebrului artist şi om deştiinţă în toate colţurile Europeidar şi în Statele Unite, de la inves-tigaţii ADN legate de misterulmormântului său până laexpozi\ii complexe.

Personalitatea lui Leonardo daVinci se dovedeşte ofertantă şi la 500de ani de la moartea sa, pe 2 mai 1519.Doi experţi italieni vor efectua un testADN folosind o şuviţă de păr desprecare se crede că ar fi aparţinut lui daVinci. Şuviţa provine dintr-o colecţieprivată din Statele Unite şi va fi expusăla Muzeul din Vinci, oraşul din Tosca-nia unde s-a născut celebrul artist.

Savanţii consideră că analiza ADNar putea să spulbere şi dubiile care exis-tă cu privire la rămăşiţele pământeştiale artistului, despre care se spune căar fi fost descoperite într-un mormântdin Amboise, Franţa. Da Vinci a fostînmormântat iniţial în capela Saint Flo-rentin de la Castelul Amboise, de pevalea Loirei. Dar mormântul a fost dis-trus în timpul Revoluţiei Franceze, iarosemintele se crede că au fost mutateîntr-o capelă mai mică (Saint-Hubert)a aceluiaşi castel. Totuşi, până acumnu s-a stabilit niciodată cu certitudinecă este vorba despre rămăşitele lui Leo-nardo. Leonardo Da Vinci a trăit înFranţa ultimii trei ani din viaţă, la in-vitaţia regelui Francisc I.

Născut pe 15 aprilie 1452, Leonar-do este considerat una dintre cele maiimportante personalităţi ale Renaşterii.Celebru atât ca pictor cât şi ca sculptor,arhitect, muzician, inginer, inventator,anatomist, geolog, cartograf, botanistşi scriitor, da Vinci a reflectat aspiraţiilespre abordarea practică a domeniilor

teoretice specifică vremii sale.

Manifest[ri dedicate

În Marea Britanie are loc din ia-nuarie turneul ”Leonardo modelândinvizibilul”, un spectacol al formaţiei IFagiolini împreună cu expertul Martin

Kemp. Corul a înregistrat pentru unalbum omagial mai multe lucrări sem-nate, printre alţii, de compozitori caThomas Tallis, Claudio Monteverdi,Johann Sebastian Bach sau ClementJanequin, care sunt prezentate în pa-ralel cu secvenţe reprezentative dincreaţia lui da Vinci. Turneul a început

la National Gallery din Londra şi, dupăce a fost prezentat în Manchester, Ox-ford şi la Roma, în Italia, a ajuns joi,chiar în ziua în care se împlinesc 500de ani de la moartea lui da Vinci, laBristol, fiind programate concerte pânăla finalul anului.

La Florenţa, oraşul de care este le-gată cea mai mare parte a vieţii lui daVinci, o întreagă serie de evenimentemarchează jumătatea de mileniu îm-plinită de la dispariţia celebrei figurirenascentiste. Până pe 14 iulie, PalazzoStrozzi prezintă peste 120 de lucrăricare celebrează personalitatea lui An-drea del Verrocchio, în calitate demaestru al lui Leonardo. Din septem-brie, expoziţia se va muta la Washin-gton. În iunie, la muzeul Galileo dinFlorenţa se deschide expoziţia ”Leo-nardo şi cărţile lui. Biblioteca geniuluiuniversal”.

Muzeul Mijloacelor de Comunica-re din Arezzo a deschis în aprilie ex-poziţia “Leonardo da Vinci în De Di-vina Proportione” despre importanţatratatului matematic de Luca Pacioliilustrat de Leonardo.

În Franţa sunt programate nu maipuţin de 500 de evenimente dedicatelui Leonardo, printre care se numără oexpoziţie programată la muzeul Louvredin Paris, din octombrie. În Marea Bri-tanie au loc nu mai puţin de 12 ex-poziţii în care sunt expuse 144 de des-ene ale lui Leonardo, din colecţia regalăa Coroanei Britanice. Din mai până înoctombrie, peste 200 de desene vor fiprezentate publicului în Galeria Regi-nei din Palatul Buckingham.

“Don Carlos”, drama lui Frie-drich Schiller care evoc[ o pe-rioad[ agitat[ ;i decadent[ a isto-riei Spaniei, este un monument ro-mantic de mari propor\ii. A;a seface c[ adaptarea sa pentru oper[i-a prilejuit lui Giuseppe Verdi pe-ripe\ii ;i retu;[ri interminabile,povestea versiunilor spectacoluluiliric fiind ea `ns[;i pasionant[.

Comandat[ de Opera din Paris, pri-ma versiune a fost compus[ pe un textfrancez ;i a avut premiera `n 1867, `n 5acte ;i un balet. Spectacolul integral durapeste 5 ore, obositor chiar ;i pentru acelevremi, iar Verdi a tot t[iat, de voie, de ne-voie, din partitur[, a;a c[ premiera de laMilano din 1884, ̀ n limba italian[, a avutdoar patru acte, renun\]ndu-se la primul,cel al ̀ nt]lnirii pe furi; dintre Don Carlo;i prin\esa francez[ Elisabeta, promisa-imireas[. Ca s[ fie ;i mai `nc]lcite lucru-rile, `n 1886 la Modena s-a c]ntat `n ita-lian[ pe un format ̀ n cinci acte, f[r[ balet,tradus ̀ n mare parte dup[ originalul fran-cez. :i toate aceste versiuni au primitaprobarea lui Verdi!

Preten\ioasa versiune francez[ origi-nal[ se c]nt[ destul de rar chiar ;i `nFran\a. Cel mai des e folosit[ versiuneaModena (italian[, `n 5 acte). Pentru unspectacol ceva mai compact se folose;te;i versiunea `n 4 acte de la Milano, pecare am v[zut-o ;i noi `n 20 aprilie pe

scena Operei Na\ionale din Bucure;ti.Regizorul Mario di Carlo a a;ezat `n

centrul scenei o mare tabl[ de ;ah pe carepersonajele acestei intrigi de putere, amor;i influen\[ religioas[ se mi;cau ̀ n func\iede cine pe cine domin[. Dar tabla era ro-tit[ la 90 de grade, a;a c[ fa\[ de pozi\ia

normal[ albul era negru ;i negrul alb. Olume sucit[ a;adar, aflat[ sub blestem, ̀ ncare prin\ul mo;tenitor e distrus deg]ndul c[ mireasa promis[ i-a ajunsmam[ vitreg[, Inchizi\ia face ;i desfaceregi, prin\esa Eboli vrea iubire ;i aducemoarte, nobilul Rodrigo vrea prietenia

tuturor ;i este tr[dat de to\i, iar dreptateavine ̀ n forma fantomei lui Carol Quintul;i le `nchide tuturor u;a raiului `n nas.Totul pe o muzic[ `n care p]n[ ;i veseliaare ceva sumbru, iar umbra judec[\ii di-vine planeaz[ de la preludiul orchestral;i impreca\ia c[lug[rului din prima scen[

la concluzia Vocii din cer.De;i am avut parte de cea mai scurt[

variant[, spectacolul ONB a durat peste3 ore ;i jum[tate. Iar interpret[rile vocales-au ridicat destul de rar la un nivel cares[ evite senza\ia de oboseal[ ;i supraso-licitare `n fa\a acestei opere at]t de com-plexe. Ne-a pl[cut mult basul s]rb Dra-goljub Bajic ̀ n rolul regelui Filip, cu o vo-ce bine condus[, plin[, remarcabil[ ;i `nansambluri, emo\ionant `n marea arie“Ella giammai m’amo” ;i etal]nd o ele-gan\[ care aproape ̀ nnobileaz[ persona-jul, strivit de obliga\iile c[tre imagineasa public[. Interesant a fost ;i debutul luiAdrian M[rcan ̀ n Rodrigo, tonic ;i eroic,poate mai pu\in rafinat ;i sentimental.Tenorul Adrian Dumitru a supralicitatemo\ia ;i chiar isteria lui Don Carlo, su-ferin\a lui amoroas[ ajung]nd s[ par[mai cur]nd ridicol[ dec]t demn[ de com-pasiune. Madeleine Pascu a fost o Elisa-beta somptuoas[, parc[ prea “maredoamn[“, smulg]nd totu;i aplauze sin-cere cu aria din actul final, de;i nu preaam g[sit nici `n vocea, nici `n actoria eifarmecul ;i delicate\ea nefericitei regine.Oana Andra a fost spumoas[ ;i cam at]t`n Eboli, lipsindu-i nuan\ele ;i partea`ntunecat[ a personajului, iar Daniel Pas-cariu s-a achitat relativ onorabil de rolulMarelui inchizitor, la debut. Impun[torIustinian Zetea `n scurta interven\ie ac[lug[rului, bun corul ̀ n scena ereticilorflamanzi, competent[ presta\ia cunoscu-tului dirijor Tiberiu Soare.

Jocul de putere, amor ;i influen\[ religioas[ a fost a;ezat de regizorul Mario di Carlo pe o tabl[ de ;ah sucit[

În Franţa sunt programate nu mai puţin de 500 de evenimente dedicate lui Leonardo

Născut pe 15 aprilie 1452, Leonardo este considerat una dintre cele mai importante personalităţiale Renaşterii. Celebru atât ca pictor cât şi ca sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, ana-tomist, geolog, cartograf, botanist şi scriitor, da Vinci a reflectat aspiraţiile spre abordarea practicăa domeniilor teoretice specifică vremii sale.

S-au `mplinit 500 de ani de lamoartea lui Leonardo da Vinci

“Don Carlo”, opera unei lumi `ntoarse pe dos

8 Informa\ia de Duminic[/5 mai 2019

Kate Hudson și-a aniversat zi-ua de naștere dând o petrecerefabuloasă alături de prieteni, lacasa ei din California.

Derek Blasberg, un vechi prietende-al lui Kate, a adăugat o imagine peInstagram în care a scris despre cumactrița a reușit să dea o petrecere înultimul moment< „După ce s-a gânditdacă să organizeze sau nu o petrecere– acum șase luni -, ieri dimineața @ka-tehudson s-a dat bătută și și-a lăsatprietenii să-i pătrundă în casă, a in-stalat un cuptor de pizza și un bar cutequila, celebrându-și cei 40 de ani. Afost spontan și boem și distractiv șifabulos, exact ca sărbătorita.”

Blasberg a postat și pe Insta Storycum Hudson pregătește pizza, în timpce Jamie Mizrahi a postat o fotografiede grup alături de Hudson, Hawn,

Oliver Hudson, Sara și Eric Foster,Kurt Russell, Michael Kives și mulțialții. Printre invitați s-au numărat șialte celebrități precum Reese Wither-spoon, Orlando Bloom, Johnny Knox-ville, Rachel Zoe și Leonardo DiCa-prio.

Actrița a postat o fotografie alăturide cei trei copii ai săi, Ryder (15 ani),Bingham (7 ani) și Rani (6 luni), adău-gând în descriere< „Mi s-au îndeplinitdorințele. Vă mulțumesc pentru toatădragostea.”

Creatorul de modă RăzvanCiobanu a murit într-un accidentrutier.

Creatorul de modă Răzvan Cioba-nu a murit luni dimineaţa, într-un ac-cident rutier petrecut în judeţul Con-stanţa, după ce maşina pe care o con-ducea a lovit mai mulţi copaci. Trupulacestuia a fost găsit lângă autoturism.

El se întorcea de la o petrecere, dintr-un club de pe litoral

Designerul Răzvan Ciobanu nupurta centura de siguranță, aceasta fi-ind prinsă în spatele scaunului, infor-mează HotNews citând surse din ca-drul anchetei.

Din această cauză și a vitezei, șofe-rul a fost proiectat în afara mașinii șiar fi murit pe loc.

Autoturismul pe care îl conduceaîi aparținea unui prieten din Călărași.De altfel, în mașină au fost găsite douăacte de identitate, unul al său și unul alproprietarului.

Oamenii care au văzut accidentulcred că victima adormise la volan în-ainte ca vehiculul de teren să se rosto-golească de câteva ori şi să se opreascăpe câmp.

Rezultatul necropsiei în cazul luiRăzvan Ciobanu a arătat că acesta amurit în urma unei hemoragii interne,testele preliminare indicând şi faptulcă designerul vestimentar ar fi consu-mat droguri.

Prietenii spun că artistul nu mai consuma droguri

Laura Vicol, prietenă cu RăzvanCiobanu< “A fost un accident teribil, deaceea toată lumea trebuie să poartecentură de siguranță. Dacă avea cen-tură, trăia. A fost un ghinion teribil,nu a purtat centură de siguranță și amurit. ”

Adina Buzatu< “Răzvan a fost tottimpul o persoană asumată, și când aavut probleme cu drogurile și când aspus care îi sunt preferințele sexuale,el își asuma lucrurile. Dacă avea gân-duri sinucigașe ar fi spus prietenilor.”

A fost înmormântat în Cimitirul Progresul din Bucureşti

Creatorul de modă a fost înmor-mântat în Cimitirul Progresul din Bu-cureşti. Alături de rude au fost prieteniapropiaţi ai designerului, mulţi dintreei oameni din industria modei. Cei carel-au cunoscut mai bine spun că suntşocaţi de moartea fulgerătoare a luiRăzvan şi nu îşi explică ce s-a putut în-tâmpla.

Cătălin Botezatu, designer< “Ampierdut un om drag, un prieten adevă-rat, un om adevărat. Până la urmă, cutoții suntem oameni, sortiți pieirii șicu toții greșim. De aceea, în aceste mo-mente grele, rugăm pe toată lumea sărespecte durerea familiei, a celor carel-au iubit. Pentru noi, Răzvan Ciobanurămâne acel copil cu suflet minunat,declarat copilul minune al modei, care,prin creativitate a demonstrat că e bun.

Ne pare rău că ne despărțim atâtde devreme. Răzvan, te iubim, drumlin, somn lin și fie ca ceea ce se va în-tâmpla de acum încolo... mi-e foarte

greu... să fie luminat. Dumnezeu să teierte!”

Victoria Blochina< “Nu-mi vine săcred. A fost un prieten foarte bun și osă-mi lipsească foarte mult. Vorbeamși de 10 ori pe zi. Venea aproape zilnicla mine și prin mesaje vorbeam non-stop. Avea inocența unui copil. E maredurere. Nu mai am nici măcar lacrimi.”

Cine era Răzvan Ciobanu

Răzvan Ciobanu s-a născut pe 28ianuarie 1976 şi a murit la vârsta de 43de ani. Creatorul de modă a avut primaprezentare la 19 ani. În cariera sa a par-ticipat la mai multe prezentări de modăinternaționale, colaborând inclusiv cuIrina Schrotter, dar și cu branduri cu-noscute. În țară a mai fost juratul uneiemisiuni de modă.

Poate cea mai cunoscută colecție asa este cea de primăvară-vară „Rochia”.Lansată în 2009, conține 70 de rochiide seară și a primit critici pozitive dela specialiști.

La începutul carierei sale, designe-rul a avut câteva probleme cu greutatea.A urmat o dietă și a reușit să slăbeascăde la 130 de kilograme la aproximativ83 de kilograme.

A declarat public că este homose-xual, însă nu a fost niciodată de acordsă vorbească despre acest subiect, con-siderând că este un lucru personal.

Anul trecut, Răzvan Ciobanu a fostaudiat de DIICOT Ploieşti, fiind sus-pectat că ar deţine droguri de risc pen-tru consum propriu. Dosarul viza maimulte persoane care ar fi comercializatdroguri de risc și de mare risc.

Misterul mor\ii creatorului de mod[ R[zvan Ciobanu

Cum ;i-a celebrat Kate Hudson împlinirea vârstei de 40 de ani Potrivit mai multor zvonuri din

ultima vreme, familia regală britanicăs-ar gândi să le propună lui MeghanMarkle și Prințului Harry să locuiascăo perioadă în Africa, după ce li se vanaște copilul.

The Sunday Times,una dintre cele mai cititepublicații din Marea Bri-tanie, a scris recent desprecum consilierii luiHarry au lucrat laun plan de a leatribui un rolimportant Du-celui și Duce-sei de Sussex,care va presu-pune muncaîn favoarea Com-monwealth în ceeace privește organi-zațiile caritabile șipromovarea MariiBritanii. „Discu-țiile sunt încă la în-ceput, însă planul ur-mărește să găsească onouă modalitate princare Marea Britaniesă-și folosească abilită-țile și puterea pentru aface un lucru bun, celmai probabil în Africa”,le-a spus o sursă celorde la The Sunday Times.

Palatul Buckinghamnu a negat afirmațiile, în-să nici nu le-a confirmat,declarând< „Orice pla-nuri viitoare în ceea ce-

i privește pe Ducele și Ducesa de Sussexsunt doar speculații în acest moment.Nu au fost luate niciun fel de decizii înlegătură cu rolurile lor viitoare. Duceleva continua să-și îndeplinească rolulde Commonwealth Youth Ambassa-dor.”

Potrivit Sunday Times, planul ar fifost întocmit de Sir DavidMan ing, ambasadorulbritanic în Statele Uniteși consilier în atribuții

constituționale și interna-ționale, iar Lord

Geidt, secretarulprivat al buniciilor, Regina Elisa-beta a II-a, ar fifost implicat, deasemenea, în

discuție. Publi-cația a scris șidespre mărtu-

riile unorsurse din

interio-rul pa-

latului carear fi declaratcă Harry șiMeghan ar ur-

ma să primeas-că un rol oficial în

urma căruia ar sta în stră-inătate doi sau trei ani, și

că orice decizie în legăturăcu locul în care vor mergenu va fi luată până în anul2020.Africa reprezintă unloc special atât pentruHarry, cât și pentru Me-ghan.

Prințul Harry și-a petrecut

anul 2004 în Lesotho, iar mai târziu aînființat aici organizația Sentebale. În2016, a mers alături de Meghan într-omică excursie în Botswana, iar un anmai târziu, s-au întors pentru a aniversaziua de naștere a Ducesei. De asemenea,Harry a vizitat țara și singur, ca parte aimplicării lui în Rhino Conservation,numind-o „a doua casă”. După nuntaregală din 2018, Prințul Harry și Me-ghan Markle au fost în luna de miereîn Africa de Est.

Meghan Markle ;i Prin\ul Harry s-ar putea muta în africa?