CERCETĂRI DE TEREN ÎN CENTRUL ŞI SUD-VESTUL TRANSILVANIEI (1)

Prin rânduri le de faţă dorim să punem În circulatie o scrie de vestigii arheologice inedite rezultate în urma unor cercetări de teren recente. Lucrarea cuprinde doar o parte a materialelor aflate cu ocazia perieghezelor cfectuate În ultimii ani În spatiul avut În vedere, restul făcând obiectul unor lucrări viitoare. Atenţia ne-a fost Îndreptată mai cu seamă asupra localităţii Ciugud (jud. Alba), Care a beneficiat de cercetări mai insistente din partea noastră. Pentru acest motiv, respectivei localitati Îi dedicăm un spaliu mai vast şi o tratare sub forma unei schiţe monografice. Alături vom prezenta, apoi, şi alte puncte de interes arheologic, descoperite În hotarul localităţi lor Bemadea (jud. Mureş), Cărmăzăneşti, Densuş (jud. Hunedoara), Gura Arieşului, Şeuşa şi Tărtăria (jud. Alba).

Primele consemnări În literatura de specialitate referitoare la vestigii arheologice de pe raza localităţii Ciugud au fost făcute relativ târziu, acestea nedepăşind o jumătate de veac, perioadă de când localitatea intră În sfera de interes arheologic. Astfel, Începând cu anul 1 948, in zona numită Grue(, se vor intreprinde cele dintâi cercetări arheologice, cercetări care vor continua şi in anii următori. Săpături le, conduse de K. Horedt, au evidentiat O serie de materiale, surprinse stratigrafic, aparţinând epoci i hallstattiene, romane şi medieval timpurii'. Alte materiale vor mai ti publicate de LH.Crişan În 1969, ocazie cu Care se semnalează prezenţa În hotarul Ciugudlliui ş i a unor urme de cultură dacice'. Două decenii mai târziu, LAI. Aldea şi H. Ciugudean vor publica o daltă cu tub, din bronz, găsită fortuit în albia Mureşului, in dreptul localităţii Ciugud, piesă datată in Ha A'. În 1992, În monogratia dedicată epoci i bronzului in sud�vestul Transilvaniei, 1. Andriţoiu aminteşte materiale de tip Wietenberg În punctele numite La Brad" şi Crâşrna lui Bran-'.

Cu toate acestea, zona nu a mai constituit de multă vreme obiectul unor cercetări sistematice sau de teren". Pornind de la aceste realităţi, in vara anului 1 997 am intreprins o scrie de ccrcctări de suprafaţă, concretizate in identificarea a noi puncte de interes arheologic şi recoltarea unor variate vestigii de cultură materială, vestigii care vor face obiectul prezentei lucrări.

1. CIUGUD-fntre Potece. Staţiunea arheologieă este situată in hotarul sud-cstic al Ciugudului, pe panta superioară a

unui versant cu expunere nord-estică, in apropierea exploatării dl! bentonită (fig. 1-2). Materialul a fost recoltat de pe o suprafaţă de circa 150 x 30 m, tiind scos la suprafaţă de

lucrările agricole. Ceramica, ce constituie in proporţie covârşitoarc inventarul descoperirilor, aparţine, după factură, în exclusivitate culturii Wietenbcrg. Predominantă este specia grosieră, alături de cea scmifină, doar in câteva cazuri fiind întâlnită şi ceramica fină. Datorită stării extrem de avansate de fragmentare a materialului, nu putem preciza cu exactitate Întreaga gamă a formelor ceramice existente în cadrul descoperirilor noastre. Ar fi insă de notat recipicntele având marginea dreaptă �i rotunjită (PI. 1'6-8; 1V4,7), pUlin teşită spre interior (PI. 1/ 9-10) sau exterior (PI. II/ l2 ) ori cu cantul drept, pregătit pentru decorare (PI. 1V6), recipiente având buza evazată (Pl. !IlS) sau a căror margine Iătită este trasă spre exterior (PI. III 1,3). Se remarcă apoi, o serie de străchini având marginea teşită pe interior, ornamentate (PI. 1IJ5, I I ) sau fără urme de decor (PI. 1112,9). Unul dintre fragmente, aparlinând speciei grosiere, a făcut parte dintr-un vas-strecurătoare (PI. 11/ 1 7) . Alte recipiente au fost prevăzute cu torţi (PI . 1114- 1 5). Fundurile de vase, fragmentare, aparţin În totalitate spedei grosiere (PI. III/ I -3) .

, Horedt /95/, 196, 213-214, 216, pl.l, poz.ln; pI.l1ll3-9; pIXUl/IO-1 1,13; Horedt /953, R 14-R 15; Berciu /957, 150-151. 157, fig.9·IO, pl.ll. , - erişan /909,259, pI.LXI7.

J Ahleu. Ciugudean /989, 74, 79, pllll!3.

� Aici identificându-sc şi ccrcctăndu-st: partial in anii 194Fi-1949, O aşezare având un singur strat de cultură. Ce. Andri/oill /992,121, poz.30; Boroj/ku /994. 31, poz.119.

5 Amlriloiu /992, 12 t, poz.30.

6 Trebuie spus că descoperirile din zona "Carierei de bentonita", amintite ta fiind in hotarul Ciugudului (RepArhAlba 11)95,

77) se află, de fapt, in hatarullocalitătii Şeuşa.

108 CRISTIAN l. POPA

nll,$

Dtlpl GrldbU

erueuD

Delnlll

222."

Capu LatnPotere

Fig. 1. Harta localitilţii Ciugud cu descoperirile menţionate in text.

Ca elemente de decor semnalăm motivele liniare executate în tehnica inciziei, sub formă de linii verticale paralele (PI. I14), orizontale (p1. IVI3), sub formă de spirală (PI. IVIO, 14), arcade (PI. IV15) ori în zig-zag, închise într-o bandă orizontală (PI. IVI 1), toate dispuse pe pereţii vaselor. Motive liniare incizate apar însă şi pe buza unor vase, sub formă de V -uri culcate orizontal (PI. IV3) sau X-uri întretăiate (PI. IVS). O menţiune specială se cere a fi făcută în cazul a trei fragmente ceramice omamentate cu striuri dezordonate, ce acoperă gâtui, pereţii sau fundul recipientelor (PI. II l-3). Ceramica decorată în această manieră aparţine speciei grosiere şi semifine, fiind degresată cu nisip, pietricele şi mică, prezentând o culoare cenuşie, la care se adaugă şi nuanţe de cărămiziu.

Bine reprezentate între elementele decorative din această aşezare sunt şi omamentele plastice, ce constau din brâie orizontale crestate ori alveolate, plasate sub marginea sau pe pere�i vaselor (PI. I17-8, II), şi din proeminenţe simple (PI. I112-13) ori butoni alungiţi decoraţi cu alveole (PI. IlS). în două cazuri ne apare şi canelura îngustă dispusă oblic, distanţat, executată sub un şir de alveole (p1. IV16) precum şi decorul execntat în tehnica Zahnstempelung, realizat pe buza unui vas (p1. 1II6).

Alături de materialul ceramic prezentat deja, în punctul Intre Poteee au fost găsite şi patru piese litice, lucrate din silex având culori de cenuşiu-violaceu (PI. IIl/4), cenuşiu (p1. III, 5,7) ori maroniu deschis (p1. IIIJ6). Acestea prezintă urme de prelucrare, ceea ce ne îndeamnă să le conferim un rol utilitar,

. în rândul uneltelor.

.,. Incadrarea cronologică a descoperirilor, deşi

Fig. 2. Vedere generalii asupra aşezării Wietenberg de la Ciugud-lntre Palece

îngreunată într-o anumită măsură de sărăcimea decorului şi a formelor ceramice, este uşurată în schimb de unele caracteristici, în primul rând ornamentale, definitorii pentru anumite etape din evoluţia internă a culturii Wietenberg.

Cele mai timpurii materiale, relevante, din punctul Jntre Potece sunt fragmentele decorate în tehnica Besenstrieh realizată pe o ceramică de factură Wietenberg"

7 Ultime consideratii mai ample referitoare la subiectul de fată, vezi la BorojJka /994,207,287, cu bibliografia aferentă problemei.

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

----- -- - -

- ---- 3

6

--_. _ -- ---

,

14

,

I I

1

4

.�- ---------. ,

r-:�''''' - - - - - -

Planşa L Ciugud-Illlre Palece. Ceramică de tip Wietenberg.

109

2

B

110

2

!�" I , .;,-1 ___ --:

4

7

\0 I f

13

""" ------

15

5

14

17

CR1STlAN 1. POPA

6

------

Oi 2. 3 4 5vn 10 11 I I I ' (1) . . _ - --o " _ _ _

3

15

Planşa II. Ciugud-Jntre Potece. Ceramic" de tip Wictenberg.

Cercetllri de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

4

6

o 1 2 3 I I

5

7

4 5 '/Il I I

Planşa III. Ciugud-Între Potece. Ceramică de tip Wietenberg (1-3) şi unelte din silex (4-7).

111

112 CRISTIAN I . POPA

Opiniim că materialul decorat cu mături cea de aici poate fi plasat în faza a II - a din evoluţia acestei culturi pledând pentru aceasta factura ceramicii şi tehnica realizării ornamentaţiei. În această fază pot fi integrate şi alte elemente de decor, cum ar fi cele realizate în zig-zag (PI. IV 11), sub formă de caneluri oblice înguste, distanţate (PI. lI/ 16) sau X-uri (PI. IVS). Interesantă este şi prezenăa în aşezarea tratată de noi a decomlui in arcadă (PI. Il! I S) . Element de decor des întâlnit în cadrul descoperirilor de tip Otomani, la Ci ugud este însă realizat pe o ceramică de bună factură Wietcnberg, astfel Înc<tt prezenţa acestuia aici o consemnăm ca pe o receptare a unor intluente venite din areal Otomani . Palierul cronologic la care se resimt aceste influenţe în aşezarea de la Ciugud, nu poate fi stabil i t cu exactitate, deoarece din acelaşi sit provine şi un fragment decorat În tehnica Zahnstempe[ung, element decorativ caracteristic pentru faza a III - a a culturii Wictenberg'. În consecinţă, o datare a aşezării de la Ciugud-Între !'otece În intervalul Wietenberg II final!T\J incipient, pare cea mai probabilă, având, probabil, de-a face cu o comunitate aflată În retardarc, asemeni celei semnalate la PIăieşti'.

2. CIUGUD-Dellliţă. La marginea de sud-est a localităţii, În spatele unor grădini şi livezi, de pe o suprafaţă restrânsă

ca întindere. din arătură au fost recoltate eate va mici fragmente ceramice atipice apartinând speciei grosiere care, după factură, pot aparţine epocii bronzului.

La circa 100 m sud-est de acest punct, într-o alveolare a platoului utilizat pentru culturi agricole s-a găsit un fragment dintr-o cahlă medievală. Exemplarul, din care se păstrează doar o parte dinspre marginea acestuia, având un decor constând din arcade realizate În relief Înalt, arc o culoare cafenie, fiind degresat cu nisip şi pietricele (PI. VIII/8).

3. CIUGUD-"Capu Satului". Lângă biserica situată la ieşirea drumului de ţară În hotarul Ciugudului, pc partea dreaptă a căii

de comunicaţie amintite, dintr-un şanţ săpat până la o adâncime de cea. 0,70 111 s-au recuperat mici fragmente eeramice şi o buză, de culoare cărămizie lucrată la roată, apaT1inând unei străchini din epoca romană (PI. VIII/2).

4. CIUGUD-"După Grădini".

Aproximativ în dreptul locului În care Ampoiul se varsă În Mureş, pe prima terasă din stânga aceste i ultime ape, şi la nord de primele case ale comunei, se află o Întinsă aşezare (cu dimensiunile de cca. 2S0 x SO m) cu urme de locuire din epoci diverse.

Cele mai vechi vestigii apaT1in epocii bronzului. Dintre acestea, mai timpurii par a fi câteva fragmente ceramiee degresate cu nisip, pietri cele şi mai rar mică, având ca elemente de decor doar ornamente plastice (Pl. IVI!, 3), tot aici putând fi inclus şi un fragment dintr-o tortiţă (Pl. IVI2). Pe baza caracteristicilor ceramice, aceste descoperiri pot fi atribuite bronzului mijlociu, în speţă culturii Wietenberg.

Etapa următoare a locuirii din acest punct apaT1inc bronzului târziu, fiind reprezentată printr-o serie de materiale interesante sub aspectul cunoaşterii ceramicii din perioada BzD - HaA în spaţiul central transi Ivănean 11l.

Pentru început, ar fi de remarcat fragmentul unei torţi cu seqiune ovală şi triunghiul ară, prevăzută pe partea sa superioară cu un buton conic. Toana, de culoare cafenie, are suprafaţa lustruită, fiind wnfecţionată dintr-o pastă degresată cu nisip (PI. lV/4). Asemenea tOT1i specifice descoperirilor de tip Noua", apar însă şi în altc medii culturale contemporane cu aceasta. În Transilvania, spre exemplu, sunt întâlnite în mediu Wietenberg târziu (Witenberg [VID)",

� Chidioşan 1980,79. 9 Kalmar _ Maxml 1988, 1051. \() Precizăm faptul că dcsemnăm!.:a perioadă târzie a epocii bronzului, intervalul cuprins Între BzD-HaA, În cronologia rropusă de Reinecke.

1 Floreseu /991, passim. 12 Andri{oiu 1992. 33, pI.2R/2; Boro/fku 1994,17, taf.3!I; 140/9; 142/9; t45/5.

Cercetliri de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

2

------- ---- ---

. . , ' . .

. - . . " .

.' .

". ", '.'

o ' ' • • . ' - •

' ... . : -: . . " .

., : '.� '; " " " . ' "

. :: . ': _ .... ,d ••.. :�"'" :." . ' . . " . . ... ' .

o 3

5

4 5 �m

Planşa IV. Ciugud-Dupd Gradil/i, Ceramică de tip Wietcnberg (1-3); Noua ('1)(4) şi Vioara de Jos (Hallstan A)(5-8).

113

114

2

10

. ' , ' . , .

7

------ ---

3

. , " '" .

CRISTIAN 1 POPA

1

I

5

/2

11 O 1 2 .3 4 5 cm �!!iiI .. "ilJ!E:E1 31 3131

Planşa V. Ciugud-După Grădini. Ceramid de tip Uioara de Jos (Hallstatt A) ( 1 -9); Basarabi ( 1 1 - 12) şi unealtă de silex ( 10).

Cercetari de teren î n centrul şi sud-vestul Transilvaniei

- -

.. .

- " . •

- - , ---

2 ,------_ .. ,.

6

8

g

o , W

, , , , , , , , , , , 3 5", , , 2 4 , , ,

I I I

.. ' . . - . . . . -

I (1)

7

.... , . .

o , 2 3 4 5 om �&I'Ii.�!!: 31==EI == I I (2 -!a)

Planşa VI. Ciugud-După GrMini. Cer.mica dacică (1) şi romana (2- 1 0).

lIS

1 16

. . " ' "

. . . . .'

" " 1:' . fo2�< ' . '"'

--

' . ' . . •. "t .... '--.�"1i'�j ·.,." ... ,; ,

•

"' .•..... \ ·"',iii' ··" , .: . " ';. " . :'!o.... 1 . . ..

�'-.:::- .. - -----

6

CRISTIAN 1. POPA

3

7

em

Plan şa VII. Ciugud-După grădi"i. Ceramica romană/postromană (sec. III·IV) (1-5) şi din scc. VI p. Chr (6-7).

Cercet�ri de teren În centrul şi sud-vestul Transilvaniei

, ,

,

���-----

... _ .. . ." " -

6

4

o 1 '2. 3 4 5<:!m 12,'51

, ,

117

Planşa VIlI. Ciugud-Capul Satului. Ccramic� romană (2); Ciugud-Dupd grildini. Ceramici! romană (1,3-

4) şi prcfeudală (sec. VlII-IX p.Chr.) (6-7); ciir�midă romană cu ştampil� (5); Ciugud-La Delni{il. Fragment de cahl� medieval� (8).

118 CRISTIAN 1. POPA

În faza a Il-a a culturii Suciu de Sus" şi În descoperirile de tip Igriţa din sud-vestul Transilvaniei", acoperind un orizont cronologic ee se datea7ă În BzD, eventual început de HaA".

Un lot de materiale unitar din punctul de vedere al facturii, îl formează o serie de fragmentc ccramice ce aparţin Hallstattului A. Formele ceramice care pot li precizate cu certitudine sunt vasele­

sac având pereţii drepţi, cu marginea reşită spre interior (PI. IV/S), îngroşată (PI. lV/8), rotunjită (Pl. V! 1-3) sau netezită orizontal (PI. V/5). Exemplarele menţionate aparţin doar speciilor grosieră şi semifină, recipientele de acest tip având aplicate, În trei din cazuri, brâie simple (PI. [V/8) ori alveolate (PI. IV/5; V/5). Mai sunt de semnalat un fragment aparţinând unui vas având buza puternic evazată (PI.V/4) şi un fragment dintr-o strachină invazată (Pi.V/6), ambele făcând parte din categoria ceramicii tIne. Cele două funduri de vase tragmentare (Pi. IVI7; Vi9) vădesc, după unghiul de pornire a pereţilor, prezenţa În aşezare şi a unor recipiente având corpul pântecos. Ca elemente decorative, ar II de amintit, alături de cele deja semnalate, canelurile Inguste paralele, verticale, realizate distanţat, pe o ceramică semifină, de culoare maronie (PI. V/7) sau fină, lustruită, de culoare neagră-cenuşie (PI. VIS).

Cele mai bune analogii pentru descoperirile de mai sus le găsim în aşezarea de la Uioara de Jos. Aceasta atât În privinţa ceramicii de uz comun, pentru vasele de tip sac" cât şi pentru decorul constând În cancluri înguste distanţate" de pe ceramica fină şi semilină.

După cum este ştiut, descoperirile de la Uioara de Jos au stat la baza dcfinirii de către H. Ciugudean a grupului cultural Uioara de Jos, grup Înrudit cu manifestările de tip Igriţa din sud-vestul Transilvaniei". Dacă aşezarea eponimă de la Uioara a fost plasată cronologic la inceputul HaA, În schimb grupul Uioara de Jos s-a datat În intervalul I3I.D - HaA "'. Deşi restrânse ca număr, descoperirile de la Ciugud contribuie la formarea unei imagini asupra acestui grup cultural central-transilvănean, imagine ce abia Incepe să se contureze. Se pare că una din caracteristicile materialelor de tipul celor discutate este şi utilizarea pentru decorare a canelurilor verticale distanţate realizate cu un instrument având lăţimea părţii active de cca 2-3 mm, pe o ceramică specifică (cu suprafaţa uneori netezită sau lustruită). Estc de remarcat apoi, Infăţişarea exterioară a unor produse ceramice ce au aspectul unei angobe subţiri alburii-transparentc. Datarea descoperirilor de la Ciugud în HaA, parc cea mai probabilă, deşi în acest sens sunt necc_are ccrcetflri sistematice pentnl a verifica accastă supoziţie pe un lot mai larg de materiale. Aici trebuie spus că nu excludem posibil itatea Ca toarta cu buton conic să apartină orizontului cronologic de mai sus, În pofida faptului că această variantă este mai greu de susţinut cu probe indubitabile. Butoni conici realizaţi În maniera celui de la Ciugud, sunt cunoscuţi În mediu Noua''', În faza I a tumulului de la Lăpuş" şi In varianta transilvană a grupului Igrila. Ia Simeria-În Coastii", deci în descoperiri şi în manifestări culturale caracteristice BzD care, Însă sunt paralelizate de unii cercetători, pe o anumită secvenţă şi cu HaA". Legată de locuirea in HaA a hotaru lui localităţii Ciugud, trebuie amintită aici şi o daltă cu tub, din bronz descoperită în albia Murcşului, piesă datată în HaA 24 Cercetările de acum o jumătate de secol efectuate la Ciugud În punctul Grue! au relevat între adâncimile de -1-1,60 m un strat de cultură

13 Ku('.w) 1975, fig.ll!l� 1611-5.

1": Andri\oiu /9113. 129. 131, p1. 1II10: Alldri/oiu jYY2. 71-72. pL59i10; cea mai vestică semnalare a unor torţi de tip Noua, consemnate în pozitie secundară Într-un nivel ce contine materiale considerate de tip Wietenberg JJJ şi Otomani lll, este cea de la Hunedoara·"Grădina castelului"; cf. Mariş /992, 52, nota 5. 15 În Banat, torti cu buton apar in bronzul mijlociu, in mediu Vatina ; Cf. Guma 11)97, pI.XLVIJI/2. 16 Ciugudean /994, fig.3/2. 17 CiuguJean 1994, fig.4/S.

III CillKUdecI11 1994, 72. 1<,1 Cillgutll!an /994. fig, 7. harta cronologică.

m Andnl()iu 19Y2, 65-66, pL53/10; 55i3. 11 Kacsâ /975, fig. I It I.Un fragment dintr-o toartă, prevăzută cu buton conic decorat cu spirale executate prin incizie,

este pastrat În colectia Liceului S. Bărnutiu din Şimleul-Silvaniei. lipsindu-i, din păcate, locul de provenienta (vezi Bejinariu /995,19, p1.l317). Având În vedere asemănarea dintre decorul acestuia şÎ cel Întâlnit pe un alt buton al unei ceşti din turnului de la Lăpuş (vezi Kacw) /975, fig. 16/3) există posibilitatea ca piesa de la Şimlcul-Silvaniei să apartina

manifestărilor de tip Ulpuş. 22 Anunl'''" 19 83, 129. 131, pUI/20; An"nf()/U IYY2. 72, pL59i 1 O.

23 Pentru cultura Noua, vezi Horedt JWi7. 152-153; Va.\'Ilu:v 19X3. 37-.H�: Andri{oiu. rasihev 1<)<)3,134: pentru ifupul lgri\a vezi Vaszllt!v. A!dftu. Ciugudt'IJll 1Y91, 1 13, nota 585. Am/ri(oiu / 9C)(j. 124.

Alt/eu. CiugHdean /988, 74, 79, pLJ1I/3; Aldea. Cillgudewl /995.220. figJ/4.

Cercetari de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei 1 19

hallstattian" cu care autorii publicării piesei de mai sus sunt tentaţi a asocia dalta". Dat fiind însă faptul că nu cunoaştem nici în prezent despre ce etapă a hallstattului este vorba la GrueI', consideram că, cel puţin până în momentul de faţă, piesa de bronz poate fi pusă în conexiune, mai degrabă, cu locuirea din punctul După Grădini.

Epocii hallstattiene îi pot fi atribuite alte două fragmente ceramice. Unul dintre acestea prezintă o culoare maronie la interior �i neagră, cu lustru metalic puternic la exterior (PI. VIII), celălalt, de culoare neagră pe ambele feţc, poartă un decor executat în tehnica aşa-zisului şnur fals (PI. V/l2). După factură şi ornamentaţie putem aprecia că aceste materiale fac dovada prezenţei în punctul După Grădini a unor vestigii de tip Basarabi, deci la ori70nt de HaC. Acest nou punct se adaugă , alături de cel amintit de la Grue{. celor cu descoperiri Basarabi deja cunoscute dc pc valea Mureşului, dintre care cele mai apropiate de zona noastră sunt materialele de la Alba Iulia-Lumea NOUff", Limba (fostă. Dumbrava)''! sau importurile in mediul hallsattian local de la Teleac'''. Pc baza observaţiilor efectuate în timpul săpături lor din ultima staţiune citată s-a acreditat teza contemporaneităţii aşczărilor de tip Basarabi de pe cursul Mureşului cu nivelul III de aici, având de-a face astfel, cel puţin pe o anumită secvenţă cronlogică, cu o perioadă de coexistenţă şi influenţare reciprocă între cele două medii culturale distincte)J, în zona ce o avem în atenţie.

Următoarea locuire din punctul După Gnidini aparţine epocii Latenc. Din perieghezele noastre nu provin decât două fragmente ce au aparţinut unei fructiere, de culoare cenu�iu închis, lucrată la roată (PI. VIII). Descoperirea de la Ciugud poate fi datată în aşa-zisa fază "clasică" a culturii geto­dace, exemplare asemănătoare apărând, spre excmplu la Sighi�oara ", PoianaJJ sau CăpâlnaH Reamintim aici faptul că de pe raza Ciugudului, din locul numit Crâşma lui Bran (GrueI)" sunt semnalate o serie de materiale dacice între care ccşti tipice acestei civilizaţii şi o cană tară toartă decorată cu un brăduţ36.

Un număr însemnat de vestigii din acest punct aparţin epocii romane. Ele au apărut pc întreaga suprafaţă a aşezării, fiind reprezentate de materiale de construcţie (cărămizi, ţigle) şi ceramică.

Singurele forme ceramice ce au putut fi sesizate sunt oalele fără tor\i, de culoare cenuşie lucrate la roată (PI. VI/3-S) şi, într-un caz, chiupul (PI. VI/6), având acelea�i caracteristici tehnice. Pentru ornamcntare s-au utilizat inciziilc ori7.0ntale izolate (PI. VV2) paralele ce acoperă gâtui şi umărul recipientelor (PI. VII3, 7, 10), inciziile realizate in val dispuse pe umărul (PI. V!l9) sau pc buza vasului (PI. VIIV4) ori canelura Iată orizontală (PI. VI/8). Pe un fragment ceramic de culoare gălbuic lucrat la roată s-a folosit şi pictură maronie aplicată sub forma unei benzi înguste orizontale (PI. VIlI/3).

Alături de ceramică, aşa cum am amintit şi mai sus, În aşezare s-a găsit şi un număr apreciabil de material de construcţie roman. Dintre acestea reţinem atenţia cu un fragment dintr-o cărămidă (L = 1 Y,5 cm; 1 = 13,7 cm; g = 3 cm) pe suprafaţa căreia se observă urma unei ştampile, din care se păstrează colţul unui cartuş de formă dreptunghiul ară cu chenar interior şi anse atipice17 şi mici porţiuni din corpul a două litere realizate în relief (h = 1-1,5 mm) (PI. VIWS). Pe ambele feţe ale cărămizii se observă urme de mortar. Referitor la ştampilă, foarte probabil cele două caractere În

25 Berei" /957,351. 26 Ah/ca, Ciugudean /91\8,74.

27 Cunoaştem doar că de aici aprovÎn materiale specifice Hallstattului mijlociu; cf. Ciu",ulean I Y97 140. • •

Ciugudeanu /976, 13-14, fig..o. 2' Ci"gudeunu /976, 14, fig. 517. 30 Vasillev, Aldea, Ciugudeall 19Y /, 9S�96. 31 Vasi/iel', A/dea, Ciugue/elUi J YY 1, 100. 32 eri"an /969, pI.XLVI1lI5. 33 Crişan /969, fig.R2/2. )4 Glodari", Moga /989, 89, fig. 63/3. 35 Toponimul curent este acea la de "Grue(, cel de "Crâşma lui Bran" luând naştere, probabil, datorită faptului că �e acest loc a fiinţat cândva o cârciumă; cf. Ber,:iu /957, 350, fig.9.

6 Crişun 1969,259, pI.LXII7. Facem precizarea că la I.H.Crişan, toponîmul "Crâşma lui Bran" apare sub forma �reşită de "Cizma lui Sran".

3 Anse aproximativ similare se Întâlnesc pc o ştampilă de la Apulum; vezi Bălu/ă 1997,163.

120 CRISTIAN 1. POPA

relief, mai bine spus ceea ce se păstrează din acestea, reprezintă partea terminală a unei inscripţii de tipul (LEG XlI) J G", deşi, desigur, pot exista şi alte posibilităţi.

După observaţiile !acute pe teren se pare că locuirea în epoca romană în acest punct a cunoscut o oarecare intensitate. Cantitatea relativ mare de ceramică recuperată, la care se adaugă materialul de construCţie ce se concentrează în anumite zone ne indică prezenţa pe locul respectiv a unei aşezări nlrale, se pare de dimensiuni modeste. Interesantă, în schImb este cărămida cu ştampilă. Dacă admitem că aceasta purta sigla Legiunii XIII Gemilla, atunci caracterul locuirii semnalate de noi Îmbracă o formă aparte. Se Întrevede, În acest scns, posibili taica ca În punctul După Grădini să avem de-a face cu o prezenţă militară, posibila vexil/alio desprinsă din legiunea cantonată în castrul de la AplI/um". Consemnăm că descoperiri de acelaşi caracter, în care se consemncză şi material de construcţie roman având ştampila Legiunii XlII Gemina ne mai sunt cunoscute În zona Învecinată castrului de la Apu!unI şi a Ciugudului, la Straja'" şi Dumbrava (fosta Limba)", alte unne romane găsindu-se În apropiere şi l a Şeuşa" ori Drâmbar". Şi nu În ultimul rând, să nu uităm că cercetările de la Ciugud, din locul numit Gmeţ au condus şi la identiticarea unui nivel de cultură ce conţine vestigii romane", descoperire care cumulată cu datele oferite de investigaţiile noastre de teren ne sugerează o locuire destul de consistentă în hotarul Ciugudului, în epoca romană.

O altă serie de materiale arheologice descoperite În punctul Dl/pii Grădini ne Îndrcptăţesc să presupunem că locuirea din acest punct continuă, foarte probabil, până În secolul al lV -- lea p. Chr. Ne sprijinim supoziţiile pe prezenţa În cadrul ceramicii recolalate de noi a unor fragmente, ce prin factură, pot ti atribuite sec. III - IV p.Chr. Notăm aici câteva funduri de vase, de culoare cenuşie lucrate la roată (Pl. VIII1-5), dintre care pc unul, aparlinând speciei tine s-au incizat o serie de linii orizontale paralele (Pl. VJI!3).

Unei perioade ceva mai târzii îi pot ti atribuite alte două ti'agmente ccramice. Pc unul dintre acestea, de culoare cenuşiu Închis lucrat la roată şi aparlinând speciei tine se observă deasupra unui prag ce marchează umărul vasului, un decor ştampilat constând din pătrate haşurate ordonate pe un şir orizontal (Pl. VIl/6). Al doilea fragment este lucrat tot la roată, având o culoare cenuşiu d�schisă şi prezintă un prag asemănător celui descris la rragmcntul anterior. Ca elemente decorative acesta poartă linii lustruite şcrpuinde sau dispuse sub formă de haşur (Pl. VIII7).

Linii haşurate În retea, executate prin lustruirc, le regăsim în epoci diferite, începând cu epoca Latene". Ornamente lustruite realizate în maniera celor de pe fragmentul de la Ciugud se Întâlnesc pe ceramica din secolul al VI-lea p. Chr. din Transilvania"'. Mai mult chiar, În această perioadă cunoaştem şi recipiente prevăzute cu prag, similare celor descrise dm aşezarea ce o analizăm în rândurile de faţă". Plasarea cronologică propusă de noi este susţinută şi de prezenţa la Ciugud a decorului ştampilat care, în maniera cum este realizat, poate ti raportat la descoperirile de caracter gepidic din Transilvania, datate În acelaşi secol'". Pornind de la aceste observaţii, considerăm că avem temeiul necesar pentru a susţine posibilitatea locuirii aşezării din punctul Dupi/ Grădini şi în secolul al VI-lea p. Chr. Deşi pentru descoperirile amintite în rândurile de mai sus pot ti !acute cele mai bune apropieri cu vcstigiile de tip gepidic, formularea unei ipoteze care să pledeze şi În favoarea unei

3K Pentru ştampi le de lipul LEG XI/I G l:U chenar interior vezi, spre CX(!lllpÎu. pc ccle publicat:: recent de la Apulum; ,r. Bfillifii 1997, 161-t63.

!� Pentru problema acestor detaşamentc, vezi Moga I Y72. 151. In 1, 1 {i�: MORti /9i<5. 54-61. lIef'Adl.4lhu 1995, 177.

<lI 8erciu D., Ben'iul. 1Y49, 20. 42 RepArhAlha 1995, 1RO. Urme romane, constând din ceramică şi material de construcţie au apărut şi la sud de sat,

in stânga Văii Şcuşiţa, l a poalele dealului pe care se ană aşezarea Wietenbcrg de la Ciugud din punctul "Între Potece" (pcricghcză C.I.Popa 1(97).

43 Mitrolan /965, 44. 44 Ben'fu /957,351. Deşi lotul de descoperiri de factură romană nu a făcut obiect ul propiriu-zis al studiului citat, în materialul ilustrat de 1. Berciu şi considerat ca fiind feudal timpuriu, se pot observa două fragmente ceramice de epod romană: vezi Berciu 1957, pl.lI1 l5-16.

45 Vezi discuţia despre ornarnentele de acesi tip la Horedt 1979, 135. I � 7. 46 Gaiu /9Y3. 93, fig.M4. 47 Hore.!, 1979, figN./13; 67/10; Hore.!1 19��. fig.2 t 16; 22/5, 9. 4)\ Cele mai apropiate analogii pentru şta mpila aplicată pe fragmentul găsit la Ciugud, le întâlnim la Moreşti, cu deosebirea că În această ultimă aşe7..are forma imprill13tă in lut este împărţită În câmpuri egale ca număr, atât pe orizontală cât şi pe

verticală ; vezi Horedt 1979, 54/9 (pU7/1; MVI5: pL37/3 : Hore"t IWin, fig.23/IS.

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei I 2 1

prezenţe a acestui etnic în aşezarea de la Ciugud, trebuie exprimată cu rezervele ce se impun în astfel de cazuri4'J.

O nouă locuire în acest punct o înregistrăm abia cu pătrunderea în plină epocă prefeudală. Din această perioadă datează două fragmente ceramice apărute în extrema sudică a aşezării, respectiv partea superioară a unui vas de tip borcan cu marginea lăţită răsfrântă spre exterior, lucrată cu mâna, fragment ce poartă pe gât o scrie de impresiuni oblice ordonate pc şiruri paralele ce urcă înspre buza recipientului (PI. VIIV7) şi fragmentul unui perete dc vas, de aceeaşi factură, decorat cu linii incizatc paralele în val (PI. VIlI/6). Din punct de vedere cronologic, aceste descoperiri pot fi plasate, mai larg, in intervalul sec. VIII-IX.

lncheind aici prezentarea descoperirilor provenind din cercetări de teren efectuate În anul 1 997 în hotarul Ciugudului, ne mai rămâne să alăturăm acestor informaţii mai recente, restul de date ce le deţinem privitoare la locuirea acestei zone în evul mediu timpuriu.

Dacă din cercetările noastre nu s-a reuşit evidenţierea unor urme de cultură materia lă care să poată fi datate în această perioadă, în schimb săpături le mai vechi din punctul Gruei au adus i mportante contribuţii l a cunoaşterea zorilor epocii feudale, atât în plan local cât �i, prin extensie, în cel transilvănean. Amintim aici dezvelirea unor gropi conţinânu inventar spccific�(J :;;i a cinci vetre datând, de asemenea, din perioada feudală timpurie" . Se remarcă, in mod deosebit ceramica, în care Se întâlnesc. ca forme. vasul borcan decorat cu alveole, incizii sau cu rotiţa�2 şi căldarea de lutS\ descoperiri ce au stat la baza creării grupei ceramice de tip Ciugud".

Materialele feudale timpurii de la Grlle{ sunt precedate, cronologic, de descoperirile prefeudale din punctul După Grădilli însă nu putem stabili, în acest moment, raportul dintre cele două staţiuni arheologice. În această ordine de idei precizăm că datarea timpurie a ceramicii feudale de la Ciugud, în intervalul secolelor IX-XI" trebuie stabilită, in fapt, la perioada sec. XI-XII aşa cum a sugerat-o iniţial K. Horedt".

Mai cunoaştem din informaţiile lui 1 . Berciu că în hotarul localităţil s-ar Il găsit, inainte de anii '50, morminte şi vase ce conţineau cenuşă. Datele furnizate de săteni nu au fost însă probate şi pc cale arheologică". Cu toate acestea, nu exc1udem posibilitatea ca mormintele sii fie contemporane locuirii prefeudale sau feudale timpurii semnalate in punctele După Grădini şi GrueI.

Concluzionând, putem aprecia că potenţialul arheologic al local ităţii Ciugud este deosebit de interesant însă, în actualul stadiu, insuficient exploatat. Se remarcă, pentru epoca preistorica

•

descoperirile din punctele fntre Polece (aşezare Wietenberg) şi După Grădini, cu urme de tip Wictenberg, Noua (?), Uioara de Jos (BaA) şi Basarabi, descoperiri hallstattiene fiind amintite şi din punctul Grueţ Pentru perioada dacică, mărturii avem din locurile numite După Grădini şi Crâşma Illi Brall (Grue{), iar pentru epoca romană sunt cunoscute în prezent trei puncte de interes arheologic, şi anume Grue/" După Grădini şi Capu Satului. Urmele unor vestigii postromane (sec. Ill-IV) şi prcfeudale (sec. VIII-IX) apar in situl din punctul După Grădini, seria vestigii lor încheindu-se, in ordine cronologică, cu materialele feudale timpurii de la Gruei şi cu cele medievale târzii găsite în

49 Trebuie precizat aici faptul că imaginea noastră asupra culturii materiale din sec. VI p.Chr. in zona central şi sud.vest

transilvănerană este destul de sumară, majoritatea vestigii lor cunoscute provenind din necropole sau descoperiri fortuitc, lipsind. În mare măsură. rezultatul unor cercetări care s., vizeze şi aşezări le din accstă epocă. Mai notăm, pe de ahă parte. că unne materiale datate in sec al VI-lea p.Chr. sunt semnalate in apropierea localităţii Ciugud la Alba Iulia, Ghirbom şi Berghin; cf. RepArhA/ba t995, 37, 40, 43-44, 55, n. �� Horeât 195/. 1 96; considerate de C. Cosma drept locuin{e: cf. Cos",u IY96. 275, p1.2. 2 Horedt /95/, 1 96; Horedt / 953. R 14; B"ciu /95 7, 3 5 1 . fig. 1 0

5 . Horedl 195/, 196, 2 1 3.214, pLlIl/3-9; Xilii i (J-I I . 1 3 ; Homll 1953. R 14. fig . 1 4; Bernu / 957, 35 1 , pLlII I - 1 4, 1 7- 1 x. 53 Horedt l951, 1 96; Berciu / 95 7, 35 1 , pl . l Ii1 9-20: Diu("Ol1/1 IY56, 426, 433; Fodor I Y 75. 254, nota 5R, fig.3.

54 Cluşvusi _ Comşa / 957, 2R5; alte probleme legate de materialele de acest gen, vezi mai recent la Siminu /995, 109-1 1 9.

55 Berciu 1957, 357; O părere oarecum asemănătoare () Înt.ilnim şi la M.CoOlşa care optt::ază pentru secolele X-Xl. cf Chi,nJw·j - COJnşa 1957, 2R5. Pentru aceeaşi datare , in secolele IX-X! se pronun,ă şi C.Cosma citandu-I pe Berciu 1957; d. Cosmu 1996, 275. M. Rusu include, la rândul său, descopenrilc de la Ciugud În seria aşezări lor databile în secolele X-XL of. Rusu / 975, 2 1 5 . In -

Horedt / 95 1 , 2 t4; Horedt /Y53, R I 4-R t 5. 57 Berciu 1957, 35 1 . 5'11 Descinderilc noastre la faţa loculuÎ ne pcnnit să semnalăm existenla, Încă, a unui strat de cultură, gros de cea. 0.50 In anat la o adâncime de cca. 0,70 In de la nÎvelul de călcare actual.

1 22 CRISTIAN 1 . POPA

Delni/iT'- Se impun atenţiei siturile din locurile numite Între Patece şi După Grădini care atrag după sine necesitatea demarării unor cercetări arheologice sistematice, în vederea clucidării unor aspecte ridicate da analiza materialului prezentat În lucrarea de faţa.

5. DENSUŞ-Satul lu; Cremelle (jud. Hunedoara). Descoperirile ce le vom prezenta în continuare au apărut cu ocazia unor cercetări de suprafată

efectuate în hotarul estic al localităţii Densuş, în locul numit, sugestiv, Sultll ltli Cremene. in punctul respectiv, situat pc prima terasă din dreapta văii Densuşu lui se allă o întinsă aşezare neolitică, semnalată deja în l iteratura de speciali tate"', cu numeroase urme ale unor locuinţe de suprafată, de la care s-au păstrat bucăti mari de chirpici, deranjate de lucrările agricole. Din cuprinsul unor astfel de complexe, parţial distruse, ca şi din jurul acestora s-a recoltat un bogat material arheologic"'. Din acest punct se parc că provin o serie de fragmente ceramice neolitice (" ), alături de o rapieră de tip miccnian(·.:!

.

Ceramica. Cel mai numeros material arheologic recuperat il constituie eera mica. Răspândită •

pe toată suprafaţa aşezării , aceasta ne dă imaginea cea mai clară a locuirii de aici. In funqie de caracteristicile ceramice se pot stabili două mari speci i : ceramica roşie-cărămizie, mai rar de factură fină, şi ceramica neagră, îndeosebi fină, ultima categoric întâlnită în cantitate mult mai mică.

Pentru prima categoric amintim vase de proviz.i i , de factură grosi eră (PI. XVIII/ 1 , 3 , 5-8 ; XIX/ I -5). vase de dimensiuni mai mici (PI. XVII I/2) şi un bol (PI. X VIIL'4). Dccorul se reduce, practic, la proeminenţe de formă alungită sau rotundă, unele bine reliefate, cu evident rol practic (PI. XVIII! 1 , 3; XIX/2-5; XXI2). Un singur fragment ceramic este ornamentat cu benzi incizate, în canal lat, umplute cu impresiuni triunghiulare organizate În şiruri orizontale (PI. X IX/6) . Ceramicii fine îi aparţine doar puţine fragmente ale unor funduri de vase (PI . XIXI7). Tortile sunt de formă semicirculară şi sunt lucrate grosier, !ără excepţie (PI XIXi 1 : XX; 1 , 3 , 7 )

Din cea de-a doua categoric ar fi de amintit fragmentele a două castroanc tronconjc�, cu pereţii subţiri, având suprafaţa bine netezită (PI. X IX!8-9).

Plastica. Unul din motivele principale care ne-au determinat să prezentăm această aşezare îl constituie şi descoperirea a două piese de plastică antropomorfă.

Al Figurină anlroponwr{ă (h = 4, 9 cm; I = 4, 5 cm; g = I , R cm) lucrată din lut amestecat cu pietricele, ardere slabă, culoare cenuşiu-maronie. Din statuetă se păstrează doar partea de mijloc. Gâtui, deşi rupt, este marcat totuşi vag pc piesa noastră. Braţele, din care se păstrează doar unul singur, erau redate prin două prelungiri scurte laterale, prevăzute cu câte un mic orificiu. Sânii, destul de slab reliefaţi, sunt asimetrici. Piesa, ruptă în zona şoldurilor, se îngllsta În această zonă, talia fiind marcată pe partea anterioară printr-o l inie incizată, de altfel singurul clement de decor al statuctei . Spatele, neted, este lipsit de decoL Este greu de precizat cum era modelat capul figurinci, iar în ceea ce priveşte partea inferioară a sa, prin forma prelungă, subţiată, se parc că nu prezenta steatopigie accentuată (PI. XVIII I ).

B) Figurină alllropamorjă (h = 3,3 cm; I = 4, 9 cm; g = 1 , 8 cm), lucrată din lut av,înd ca degresant nisip fin, ardere bună, în urma căreia a rezultat o culoare cărămizie cu mici pete cenuşii. Piesa, din care se păstrează doar partea superioară, de la mijloc in sus, este neomamentată. Doar pe spate, vagi urme orintate vertical ar putea fi interpretate c a elemente decorative. Singurele detalii anatomice redate sunt bratele şi capul. În cazul braţelor, acestea sunt întinse lateral, cu antebraţclc ridicate, în poziţie de orantă. Capul statuetci, extrem de schematizat, este modelat prin tragerea din lutul moale a unei proeminenţe de formă relativ conică. Lipsesc de pe piesă detalii ce ar putea să ne indice sexul personajului, fapt greu de stabilit de altfel, dacă tinem seama şi de faptul că partea anterioară a figurinei este lucrată destul de neglijent (PI. XVlJ/2).

59 1ncepând cu sec. al XIV·lea despre localitatea Ciugud avem date şi din documentele scrise, pentru prima dată la 1 335,

�8nd este pomenit "Avram .wc:erJos de ��igud": Cf. DIR 195.4, 206.; Suc:u 196(" 152. . . rafu ef alia /991, 95, fig. 9/17-1 R. Atci aşezarea apare gfl:!Şlt ca fiind Situată pe malul VăII Galbena.

6 1 CercetărÎ la care au mai luat parte D. Drăghia, C. Rişcula, 1 . V. Fercncz, C. Ţu{uianu (Muzeul Civîlizalici Dacice şi Romane Deva). Aşezarea a fost semnalată colectivului amintit de preotul Daniel din localitate, pasionat arheolog. în a cărui coleclie particulară se găse5c şi alte materiale neolilice provenind din acest sit. 62 Cogâllal1 / 997, 55 (pentru ceramică); 55-65. fig. l .

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei 123

2

4

5 6

9 - - - - -

o 1 5cm

Planşa IX. Bemadea-La Criptă. Ceramică de lip Coţofcni ( 1 - 1 1) .

1 24

, t I ,

,

•

4

. .'

;' ,� .. . , . . , ' . .

' . , . , ,

•

- , . :; . : : .. . .. . . ..

, .:, ', '.: : ', . " . / . .

CRISTIAN I. POPA

- - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

.'.

. . . ... , . ---..

'.: '.:i?'''� � :�' �''"} .

� . . . .. . : . . :. -

, ,

"'.;i';'" ,' . ' ,

8

. . ,

.. '

""'';';'''"''';:'''��:: ' . ".

" - .

? -

D

,

I 3

• , ,

, ,

9 5 0m

Planşa X. Bemadea-La CripttJ, Ceramică de tip COlofeni ( 1 -4) şi din epoca bronzului (6-9); Bernadea­Chieui. Ceramică de tip COlofeni (5),

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

- - - - - - - - - -

_.-,.---:"C' .. . . / . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

\ 6

7

8

- - - - - - - -

. - . .

. . . . . . .

. . .

:2 I

3 I

4-J

5 C1Tl I

Planşa XI. Demadea-La Criptă. Ceramiel! din Hallsrall D ( 1 -5) şi medievală timpurie (6-9).

125

9

1 26

, ,

,

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -

· .

- - - - - - - - - - - - - - - - - -

. ' . . .

. . . · . . . . . .

• • ' • � " o " , o • • • • . '

. . . . - . - . . . - . . . . - .

. . " . , ',' ...

..

. :. - :" . . . .

CRISTIAN 1. POPA

1

\- - - - - - - - - - - - - - - - - -r'" - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

,

. . . . . .

· . . . . . . . . . .

4

o 1 2. :3 4 5em lIil&-liil'I:.e :::::::3:1 � 1 1 1

Planşa XII. Bemadea-La Criplil. C",amică medievală timpurie ( 1 -5).

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

O \ \ I I

, / , / , / , / , / .... " ,. .... '1 '- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ J

. . - . ' -

- - . " . . . .

o � oom (� ) W I

2

3

2 :3 4- 5un I I I I

Planşa XlII. Bemadea-La Criptă. Ceramică medievală timpurie ( 1 , 4) şi din sec. XlIl-XIV (2-3).

127

128

, ,

,

, ,

,

o 2.

CRISTIAN 1 . POPA

\ 2

. 3

4

4 5 C!J'n

Planşa XIV. Bemadea-La Criptă. Ceramică din sec. XIV (2) şi din scc. XV-XVI ( 1 , 3-4).

Cercetări de teren in centrul şi sud-vestul Transilvaniei

1

3

5

9

13

6 .- -

, , , / " � " " " f i ' , ' \ \ \ \

, , , ,

. , , ,

• • , ' , ' , ' , ' , , \ , , , ,

•

, ,

•

, ,

, , , , ,

, , , ,

i 1

, , ,

1- - - - - - - - - - - - -, , , , , " ,

' - -

7

,

2

, I

/ 11

>c-","- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -',

- - ' - - - - -

- - - -- - - - - - - - -

14

,

- - - - - - - - - - - -"...,.,,- - - - - - - - - - - -

) - - - - - - - - - - - - - - -_ . -

o L-----'-_ • •

- - - -

Planşa xv. Cărmăzăneşti-Peştera D}. Ceramică COloCeni ( 1 -3, 5- 1 1, 1 3 - 14) şi aparţinând grupului Şoimuş (4, 12).

129

8

1 30

. : ' " . . : " '

" "

2

3

. : ', . . . . ",

CRISTIAN 1. POPA

4

\ 6 , , 7

' - - - - - - - ,=

12

9

, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --- - - - - -

Planşa XVI. Cilrmazaneşti-Peştera D I Ceramică aparţinând grupului Balta Sărată, faza târzie (5, 8- 10). Cilrmilzăncşti-Peşteru D, . Ceramică COlofeni ( 1 -7, I I ) şi aparţinând scc XV l-XVI! ( 1 2- 1 4) .

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

--" \ " \

, ,

' .

- - - - - -

I

- - - - - - - - - - -

1 t

. . .

• • • . • t . . . ' . ' . . . .J:. . ' l . • . '

'. . ,". :. . �. . . . . ' . ,

. ' . . ' . � .

'. '. �

o 1

,

3

Planşa XVIl. Densuş-Salul lui Cremene. Pla'tica antropomorfă rurdăşeană ( 1 -2).

, , o , I / /

.-

4

1 3 1

1 32

. ... ."':

• '

, ',o

. ', . 1 . ' . . . '. ' . . o .. . . � . ' . . . ' . �" . . . . . . . . ,

· 0 . · · · - . : ­'. . : '. ' O . . . . . . ." . . . . 5

.. .. ..

. ; . . . . . • 1 ' . . . . ' .

. ' . . . . ' . . !J0 .

. . . . . I-�". . '

. .' . . . . -��

. .. . . . . . . . - . ; ..... ".",� .•... , . ,,, " .� " ' " _ . . ;,, ' . , . . . . . . . ' . . . _' . " � . " . " . . - .. . . , . . -. , . .

. , .. , • • • . • • • • , ' o • . , , ' . . . " . , . . . . . ' . - . ' " ' . . ' · � . '. . . ' ' .

CRISTIAN I . POPA

2

6

r---��.", .. . . . . . , . , . . . . . .

. . . . ' . . · . . i · .' .. � ·

; , . . . . .... , . . . . , ' . "

':" 0 . . . . O . ... . . , '1,: · ' . ' . � . . • '.r ' '. • . .

..

:

· Q •

. . ' . O • •

•

. '\} O .. . . . , . � ·o '0, " . �. • • • •

•

· . . o

I I

Planşa XVlIl. Densuş-Satul lui Cremene. Ceramică de tip Turdaş ( 1 -8).

5cm •

Cercctari de teren În centrul şi sud-vestul Transilvaniei

6

\

\

. . . ..

. , .

.. .

. .

. .

. . .. .

..

. . .

. . . , . .

.. ..

..

..

, . '

o

, . . ' . "

.'

Planşa XIX .. Densuş-SufU" ui Cremelle. Ceramică de tip Turdaş ( 1 -9).

133

Sem

1 34 CRISTIAN I. POPA

Prima dintre piese îşi găseşte numeroase analogii În cadrul plasticii neo-eneolitice de pe teritoriul României. Perforarea bratelor ce sunt orientate în pozitie orizontalâ este o trăsătură ce defineşte plastica antropomorl. a mai multor culturi.

Astfel, în cadrul plasticii pctreştene, redarea bratelor ca două mici prelungiri laterale mai este întâlnită la statuetele de la Păuca, Petreşti şi În cazul a trei piese de la Caşolt. !nsă în nici Una din situatii bratele nu sunt perforateM Figurina feminină de la Densuş îşi are În schimb, sub acest aspect, numeroase analogii în mediile culturale neo-eneolitice ce au evoluat Începând cu faza timpurie a culturii Vinea"', fazele evoluate Vinea"', Dudeşti"', Boian·7, VădastraM, Prccucuteni", Stoicani­Aldeni''', Sălcuta rr" şi Încheind cu descoperirile din mediul Cucuteni" sau GumcinitaH Acelaşi tip de braţe perforate ÎI regăsim şi în cazul unor figurine plate de os gumelnitene şi sălcutene" ori în cazul unei figurine de marmură datată În Gumelnita l:l".

Cunsideratii În privinta primei figurine analizate de la Densuş, ar mai putea fi făcute În direqia elucidării semnificatiei pe care a avut-o perforarea bratelor printr-un mic orificiu. Pot ti luate În considerare, În opinia noastră, două ipoteze privitoare la aspectul de mai sus. Prima dintre ele ar putea fi interpretarea perforaţiilor ca reprezentând spatiul dintre corp şi bratele tinute pc şold sau sub sâni, aşa cum cunsideră şi E. Comşa'·. Cea de-a doua ipoteză ar putea lua În calcul rolul practic al perforaţii lor, acestea putând fi utilizate pentru atârna rea figurinelor ori prin fixarea lor pe un suport.

Cele mai bune analogii stilistice le oferă, pentru prima piesă de la Densuş, câteva exemplare de la Liubcova, aparţinând culturii Vinea C". De asemenea, din mediul Cucuteni A-l:l se pot cita câteva piese similare", una dintre ele, de la Iablona, prezentând o incizie asemănătoare În jurul taliei, pe faţa anterioară''.

Problemele ridicate de cea de-a doua figurină găsită la Dcnsuş sunt ceva mai complexe. Din ceea ce cunoaştem, singurele apropieri şi acestea doar luate separat pentru fiecare detaliu anatomic în parte, put fi invocate din zona estică a teritoriului romiÎnesc. Aici avem În vedere analogiile pentru redarea braţelor în poziţie de aramă, modelate Înlr-o manieră particulară, prin accentul pus pe configuraţia încheieturii antebraţelor. Asemenea analogii sunt prezente in cadrul plasticii

�nlropomorfe ale aspectului cultural Stoicani-Aldeni, atât În spaţiul românesc câl şi În cel ucrainean"'. In cazul figurinelor amintite, gâlul este insă modelat după alte canaane, acestea fiind sub formă de

, .

culuană. Insă ligurina de la Densuş nu arc, practic, modelat gâtuI. Intre cele două braţe ridicate, se găseşte o proeminenţă conică reprezentând capul, excrecenţă ce nu depăşeşte decât cu puţin - fapt ce trebuie subliniat - , Înălţimea braţelor. Figurine având capul redat foarte schematizat, sub formă conică, sunt prezente În cadrul plasticii antropomor!'e cucuteniene, cu specificarea că în acest caz înălţimea capului este cu mult mai bine evidenţiată În raport cu redarea braţelor" ori pe capacele antropomorfe". Absenta sânilor de pc cea de-a doua piesă statuetă de la Densuş, ne determină să o considerăm ca reprezentând, cu probabilitate, un personaj masculin, deşi nu avem convingerea fermă

63 Pau1 1 9Y2, p1. LlI ; L1!5, 8-9, 1 3 .

64 La:::u.rovici IY7Y, 90, pl. XX/B 6·7, 1 1 ; Com,'-" 1995. 33, fig. 22/ 1 5- 1tl. 6 5 LazaroviC/ 1 9 79, pi XXlD 8; XXII R, I X ; XXI/B 8; XXliG 1 4; XXIt/A 3, 1 5Cam�a 1995, fig. 23/2 , 6. R. 1 0: 24/ 1 . 10: 25/3; 26/8; 27/3; 79/1-2; 107!3; Dra,"'''"'''' 1996, fig. XX/ I . o; XX11I4; XXVli2; Luc" 1 99X. fig. 36/0: 4 1 /2; 43/1 . (,fi Comşa I �Y5. 25, fig.. 7/1 . 67 Com,\'lJ /995, 29, fig. 14/1-4. ilS �

Camşa 1995, 30-3 1 , fig. 1 717: 1 9/R.

(li} Comsa 1 995. 36. fig. 33/4. 70 Com�t.J /995, 39, fig. 45/2; � H /3-6; 73/ 1 .

7 1 ComştI / 995, fig. 54i4; 87. " G,mşa 1 995, 38-39, fig. 40/4. 9; 4 1: 1 -2 . 4; 42/1-2, 4-5 : 43/4; M",,,,I, 1997, fig. �/3; 1 013, 6; 1 08/3-4; 29/2; X2/1 : 88/4; 9012; t O I / I ; 10317 ; 10911-3. 5, 8; I IO/t -2. 5, 7. 73 Comşa 1995, fig. 5317, 9. 74 Camşa 1995, 54-58, fig.58/1 -2; 5914-5, 7, 9, 1 1 - 1 5 ; 1.0/1-;: 0 1 / 1 . 75 Camşa 1 995, oH, fig. 65/6.

76 Comşa 1 995, 54. SR.

77 Draşavean 1 996, 66, p1. XXII I ; Lucu 1997, 63, fig. 36/6; 41/2; 43/1. 'x , Manah 1997, fig. 122/16; 1 23/10. 7. Manah 1997, fig. 1 03/3. RO Camşa 1995, fig. 46/ 1 ; 8 1 /5-0. ' 1 Comşa 1995, fig. 4015, 7-8; Manah 1997, fig. I R/3; 1 9/ 1 -2, 4, 7; 24/5; 50/4; 64/5; 66/ 1 -2; 82/ 1 ; 91/8; 94; 107/1 , 4, 8 . X> Ma/llI1, 1 997, fig. 22K

Cercetari de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei 1 35

în această direcţie. Privitor la semnillcaţia gestului redat prin poziţia în orantă a braţelor figurinei de la Densu�. ne ralicm opiniei exprimate de E. Com�a. care consideră pentru epoca neolitică astfel de cazuri, ca reprezentând personaje intermediare între cel ce folosea figurina şi o anumită divinitate, posibil una celestăII.l .

Alte categorii de inventar. În aşezare au mai fost găsite şi două greutăţi din lut de formă piramidală, păstrate fragmentar (PI. XX/6, 9), un număr ridicat de două unelte din silex, din care i lustrăm două piese de culoare cenuşie (PI. XXl4-5) şi două toporaşe din piatră păstrate întregi (PI. XXl8, 1 0), dintre care unul lucrat din rocă moale (PI. XX/JOi.

Privitor la Încadrarea cronologico-culturală a vestigiilor de la Densuş-"Satul lui Cremene", trăsărurile materialului de indică elemente care aparţin culturii Turdaş, la care se adaugă altele ce par a fi petreştene. Analiza eeramicii relevă bune similitudini cu orizontul turdăşean târziu de la Orăştie­"Dealul Pemilor", punctul X,", încadrat la un orizont Vinea C", ori cu materiale Vinea C din Banat"'.

Urmărind neoliticul târziu din Tara Haţegului. constatăm existenţa unor aşezări invecinate Dcnsuşului, conţinând materiale asemănătoare, datate la orizont de Vinea B,-Vinea B,iel, cum ar fi la

Hăţăgel", Peşteniţa", Crăguiş", Subcetate''', descoperiri de acela�i tip apărând şi culoarul Streiului inferior, la Călan"1 ş i Chitid". Cel mai posibi l , aşezarea neolitică de la Satul lui C.remene aparţine unui orizont turdăşean târziu, databil [a nivel de Vinea C. datare sugerată şi de plastica antropomorfa.

6. CĂRMĂZĂNEŞTI-Peştera D1. La nord-vest de ieşirea din localitatea Cărmă7ăneşti, pe drapta văii Cărmăzăneştiului, într-un ,

perete calcaros, se gasesc o serie de peşteri, in mare parte cartate de catre speologi . Intre acestea, se află şi două peşteri, notate de aceştia cu Peş/era DI, respectiv cu Peştera D3 Investigarea [OI', din punct de vedere arheologic, a condus la recuperarea unui lot interesant de materiale, majoritate datând din epoca preistorică".

Din lotul de materiale recuperat din Peştera DI, majoritatea aparţine culturii COlofeni .

Acestea reprezintă, deocamdată, cele mai vechi urme ale locuirii peşteri i .

Ca specii ceramiee, întâlnim indeosebi ceramica semifină, cu pereţii uşor neteziţi, alături fiind prezentă Însă �i ceramica fină. ,

In rândul eeramicii, puternic fragmentată, se remarcă doar o POlliune dintr-o cană cu buza oblică (rl. XVII 1 ). Alături mai pot ti consemnate buza dreaptă a unui vas (Pl. XV/2), precum şi două torţi în panglică, una fiind ornamentată (PI . XV/6, 1 3 ). Ca elemente decorative amintim inciziile inguste, dispuse vertical (PI. XVI I , 5) , oblic (PI. XVi5) sau În "brădu( (Pi. XVI7-9). În tehnica Furchenstich evoluată au fost executate ornamente în "că priori", pc toarta unui vas (P I . XV/6) şi sub formă de "schelet de peşte" combinat cu alte incizii verticale şi orizontale, precum apare pe o cană (PI. X V/ I I ) . Impresiunile, de mici dimensiuni s-au utilizat pentru a se decora buza unei căni (PI . XVII I ) ori 70na aflată imediat sub buza vasului (PI . XV 2) .

Cullurii COlofcni îi aparţ ine şi fragmentul unei lingun lucrală din lut, din care se mai păstrează jumătate din partea con ca vă cu o mică portiune din mânerul acesteia (PI. XVi I4). Exemplare de acest gen mai sunt cunoscute în mediul Cotofeni, rrecum în descoperirile de la Bocşa

1<3 Comşll 1996. 1 97.

x4 Vezi următoarele analogii: pl. X Vl1li6 - LUCll / 99 7. p l.V /3-4: X VII I ; XXXV I I I1 I 2 ; pl. X IX/fi - Lllc/1 J 1.)97, pl. V 1112, 14; X/9· 1 1 ; XII7; XIV/4. 16: XXIV/ 1 2 : pl. XIX/R·9 - L"(\I IW7. pl VIII I -2. 4-5. 7: XXI II/o, 1 0: XXXtXI7; XLVI I . 3, 5 . 7: pl. BVIII/4 - L"ca /997, pl. XXIIZ.

Luca t997, 77. Hri Vezi analogiile: pl. XVI II/5 - Draş"wulI /9 97, pl. L11/2; pl. XVIII/4 - Draş()ve"n /997, pl. CV/2: pl. XIX!R-9 -

Dru,I'IJI'ean 1997. pl. LVIII7; LXVlilO. H7 Kalmar. Tafu /985. 93; Tacu el ({lia ISi9!, 96; Luca /997, 69 "

Klllmar, Ta/u 1985, 94. <9 Kalmllr, rafU 19/:<5. 92. '" Luca l YY7, 70.

'oi I Andrei. R/Jşu 1 (9).:, 27.35. 42 Draşoveallu, Ro/eli /91<5. !\5-R9.

93 Cercetări conf. unÎv. dr. 1. Andriţoiu. 1. V. Ferencz. Mulţumim autorilor perieghezci pentru cedarea spre publicarea a materialului.

1 3 6 CRISTIAN L POPA

Montană-"Collani"9., Bretea Mureşană95 şi Unirea (jud. Alba)%. Locuirea COlofeni din Peştera DI poate fi plasată în faza a III-a a culturi i .

Alături de fragmentele ccramice de tip COţofeni se află ş i două fragmente care pot fi atribuite, prin factură, epocii timpurii a bronzului. N e referim la buza unui vas (PI. XV/4) şi la partea inferioară a unui rccipient, care, chiar la bază, prezintă două creste în relief, alungite (PI. XVII 2), Factura cclei din urmă piese este foarte bună, purtând urme de lustruire, Singura analogie pc care o cunoaştem pentru modul de dispunere a de corului o avem în asezarea datând din bronzul timpuriu de la Brad-Str. Oituz, atribuită grupului Şoimuş", Ţinând cont de analogia existentă, ca şi de zona în care se plasează descoperirea noastră, considerăm că putem atribui, la randul nostru, materialele de la Cărmăzăneşti­Peş/era DI grupului cultural Şoimuş.

Epocii bronzului îi aparţin, de asemenea, o serie de descoperiri ceramice, Se remarcă factura bună, în toate cazurile de culoare neagră, cu urme de lustruire, a ceramicii (PI. XVI!5, 8- 1 0), Decorul constă exclusiv din caneluri dispuse oblic, combinate cu un motiv format din cercuri concentrice ('1) (PI. XV/8). Atât factura, cât şi formele şi ornamentaţia materialului ne conduc spre o plasare a descoperirilor în etapa de sfârşit a bronzului mijlociu şi de dcbut a bronzului târziu, Mai precis, În privinţa străchinii cu umărul pseudo-carenat (PI . XV/5), aceasta i�i găseşte bune analogii în descoperirile dc tip Balta Sărat;; din Banat, în staţiunea eponimă"'. In privinţa decorului, acesta vădeşte o manieră evoluată, ce caracterizează ceramiea Balta Sărată târzie, asemenea descoperirilor de la Româneşti-Peştera cu Apă", Nedorind să discutăm cu acest prilej semnificaţia prezenţei aici a ceramicii Balta Sărată, ori a unui grup evoluat direct din acest grup cultural, la un nivel post Balta Sărată propriu-zisă, rczervându-ne această intervenţie cu altă ocazie, dorim totuşi să subliniem totuşi o realitate, Este vorba de problema existenţei, sau nu, a unor comunităţi Balta Sărată efective în spaţiul intracarpatic al României, întrucât problema s-a ridicat de mai multă vreme'''', rară a se da Încă un răspuns concret. Pornind Îndeosebi de la cercetările proprii de la Peşteana-"Măgureauă""I , la carc pot fi adăugate alte materiale tipice, Încă inedite, unele dintre ele păstrate în colecţia veche a Muzeului din Deva, provenind de la Streisângeorgiu ori Dcva, sau altele deja publieate '"2, opinăm în favoarca unei prezenţe Balta Sărată În sud-vestul Transilvaniei, ce depăşeşte cadrul unor simple importuri culturale În mediul Wietenberg local. În acest sens, Ţara Haţegului va trebui atent studiată şi delimitată cât mai exact "frontiera" Între aria controlată de comunităţi le de tip Balta Sărată şi cele Wietenbcrg, ultima fiind mai bine reprezentată spre nord, în culoarul Mureşului,

7. CĂRMĂZĂNEŞTl-Peş/era D3. Nu departe de Peştera DJ, se găseştc o altă grotă, notată de către speologi cu D3, Cercetările de

aici au condus la recoltarea de la suprafaţa peşterii a unei cantităţi nu prea mari de ceramică, Cele mai numeroase fragmente aparţin culturii Co\o(eni, Formele ceramicc sunt greu de

presupus, materialul fiind în stare avansată dc fragmentare, doar două mici buze putând fi atribuite unci ceşti (PI . XVII l , 3), Alte fragmente aparţin unor pereţi de vase de mari dimensiuni (PI. XVI/4, 7), DeconIl, mai rar întâlnit, este compus din incizii realizate sub formă de "scăriţă" (Pl. XV/4. 7) şi din împunsături succesive dispuse orizontal (PI. XVI/3) ori în "schelet de peşte" (PI. XV/6), Caracteristicile ceramicii prezentate ne conduc spre o plasare a acestora in faza Coţofeni [[1 ,

Din perioada medievală datează o serie de fragmente ceramice lucrate la roată, Singura formă ceramică prezentă este vasul borcan, având, într-un caz, buza şănţuită pe interior, pentru fixarea capacului (PI. XV/I3). Ca decoraţie se pot aminti doar fasciculele de incizii orizontale paralele (PI. XV/12, 1 4), Prin factură, materialele atestă o locuire târzie ocazională a peşterii, in sec. XVI-XVII,

�4 Roman /976, 30, pl. S2/10, 1 4. " Ratea /993, pl. V I / I O- l i . 96 RepArhA/ha /995, pl. 317.

97 Ri,�(:UI{/ lyf)fJ, pl. V/ l R. Factura fragmentului de la Brad este insa de calitate mai inferioară (informatie amabilă C. Rişcula).

�, Petrovs:ky, Gumă / 979, pl. 11110; I t I I 1 . 3 ; tV /3; Guma / 993. pl. V II I ; Rogozetl / 994, pl. It 1/1 Guma /997, pl. LXI I .

99 Guma / 993, pI.VI/4-S, 7; Rogozea /994, pl. 111/6; tV/9; Vt/S; Ciuma / 997, pl. LXXI/4-S, 7 . 100 Kalmur, TafU / 987, 35-44. 101 POpll, Ferenc:z 1 999. R3-R4. 102

Ka/mllr, Tatu /987, 3S-44; Tatu el alia /99/, 93 , 96, fig, t 1 /9; Andriloiu /992, 4R, t t9, 1 2S , poz, 5, 103, pl. 36115,

20; Boroflka / 994, 8 1 , 2R7, pl. 1 3512; Suvvnea / CJ98, 72-77, ultima descoperire beneficiind de altă Încadrarc c ro no logico-c u It ura Jă.

Cercetari dc teren in centrul şi sud-vestul Transilvaniei

�I I

� - - - - - .- - - - - - - - - � - - - - _

I '\ l ' , , '

\ '

" . . , ,

, I

I

,.'

......

•

•

\ \ I \

I ' . f.,' i:,. '. ('

• v, • " '\

. , ': ' " .' ' � �

', ; . '. ; I , " , . . . .. . '. " . \:

• • • • ' .. ' ,, � " 1 :-: • ..•.• • " 1 ' " :'lt,

, . . o" .....

-, , . .... ::/,.rJ.' .. ',. • •. ,,:,'.' . . . � ," . . "'", . , .. , , ' ,

• o' , .'

, " • .' : : � . ' ,'! . ' :" '.:.:..- ... " . : ; .

, ,

• I ,

. , ,.

, , . ..... .

. . '

. . J , . ' ....

. . . " .

I

,

- _ .- - ' , I ,

•

,

5

,(cii'�' : ;\' ,A" " , ',r,; ," ,' , " , .' , 'J " '

..... .. : .. . . . : {: " , , : .:: : . . . . .

":

."

1::' ," l· ' . . . . ' . . .

, , , , '

, , ' --

o 5 cm L. •

Planja XX, Dcnsuş-Sallll ilii Cremelle, Ceramică ( 1 .3, 7). greutăti din lut (6. 9). unelte din silex (4-5), toporaşc din piatră (X, 10) de tip Turdaş,

1 3 7

8

1 38

3

7

8

, , , \

9

CRISTIAN 1 . POPA

,

/ 12

o S em 1....---'-_-'-_., , _ .--L_---.J

PlaJlşa XXI. Gura Arieşului- Va/ea Cai/oI', ( 1 -2); Gura Arieşului-Jntre Dea/uri (3); Tărtăria- Va/ea Rea (4- 12); şeuşa-fntre Cărări ( 13) , Ceramica de tip Starcevo-Criş (6), Calafeni ( 1 , 3. 7- 1 1 ), Petreşti ( 1 2), Hallstan B (2), medievală ( 1 3) şi Krurnmesser (5).

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei

/'

]V

':7:;�::-zOl·rf 1\ -1J1J I�+',�, . �

\ ) I

� t � � '-'-- " \"S;-�\î ��":

Fig. 3 . Harta descoperirilor menţionate în text: 1 . Bcrnadea; 2. Cămărzăneşti; 3 . Ciugud: 4. Densuş; 5. Gura Aricşului; 6. Şeu�a; 7. Tărtaria.

x. BERNADEA-Clriclli.

1 39

Locul numit Chicui se găseşte l a cea. 200 m sud-est de sat, având aspectul unui mamelon ce se ridică din culmea unor dealuri ce inlănţuie intreaga 70na estică a hotarului localităţii Bernadea. Astă?i se mai păstrează doar aproximativ Jumătat� din Înălţimea respectivă, restul fiind distrus prin lucrări de excavare contemporanel1l3,

Observaţ i i le noastre În profilul creat ad-hoc prin lucrări le ami ntite, nu au fost de natură a releva existenţa unui strat de cultură sau a unor complexe de locui re, pământul având o consistenţă �i compozilie asemănătoare pc o mare adâncime, fiind reprezentat de un sol argilos amestecat cu mult pietriş. Însă la o adâncime de -0,80 m de la suprafaţa actuală a solului, au apărut cu lOtul sporadic, câteva mici fragmente ceramice atipiee, care însă prin factura lur indicau prezenţa in acest loc a unei loeuiri de tip Colofcni. O pOfliune mai mare din peretele unui vas intărcştc supoziţia enunlată. Fragmentul face parte din zona inferioară a recipicntului şi arc o culoare cenuşiu-roşcată, fiind degresat cu pictricele şi cioburi pisate. Ca elemente de decor sunt întâlnite doar inci?iilc scmilate (2-3 mm) dispuse, după câte se pare, in "căpriori" . Părţii inferioare a vasului i-a fost sporită rezistenţa, prin aplicarea unei barbati ne trasată cu degetele pc plan orizontal (PI. X/S). Descoperirea, prin factura şi ornamentica sa, aparţine unei faze timpurii din evolulia culturii COţofeni, cel mai probabi l debutului fazei a Il-a (Coţofeni Ila).

9, BERNADEA-La Criptă. inspre ieşirea din sat către localitatea l:lahnea, pe partea stângă a drumului, se găseşte locul

numit La Criptă, loc amplasat pe prima terasă din stânga Târnavei Mari . Aie, au fost identi ficate o serie de descoperiri ce aparţin unor cpoci diferite, ce se eşalonează cronologic din neolitic până in plin ev mediu.

Cele mai timpurii vestigii aparţin complexului cultural Starcevo-Criş, Însă În lucrarea de fală ne vom rezuma doar la semnalarea lor"�.

\03 Periegheză efectuată Împreună cu Paula Mazăre (Universitatea " 1 Decembrie 1 9 J R" Alba Iulia). 1114 • I I 1 · M C· . Descoperirile StarCevo-Cnş au fost cedate spre pre ucrare co egu UI . Iuta.

140 CRISTIAN 1. POPA

Un important lot de materiale datează din perioada de tranzitie spre epoca bronzului, putând fi atribuite culturii Cotofeni. Majoritatea accstora aparţin speciei semifine, având culori predominante de cărămiziu ori cenuşiu. Ca Forme ceramice pot fi deosebite unele străchini sau castroane (PI. IX/3, 1 0 ; Xl 1 ), vase având marginea mai mult sau mai pUlin evazată (PI. IX/2, 9) ori dreaptă, rotunjită (PI. IX/ I , 4). Decoraţia constă în incizii înguste dispuse în "briidu( (PI. IXi7-8, I I ), benzi haşurate (PI. IX/6), linii paralele verticale (PI. X/2-3) ori intretăiate (PI. IX(5). Prin impresiuni cu unghia ori cu vârful degetului s-au executat o serie de alveole plasate imediat sub buza vasului, pe un singur rând (PI. IXI l ) sau pe mai multe (PI. 004, 1 0). Tot legată de locuirea Cotofeni este ş i o toartă in bandă, de culoare brună (PI. X(4).

Caracteristicile eeramicii ne indică o datare a aecsteia spre finalul fazei a II -a a culturii, mai precis în subetapa COlofeni I I b, după P. Roman.

Un lot restrâns de materiale provenind din aşezarea din punctul numit L a Cripta aparţine epocii bronzului. Dispunem, pentru analiză, doar de buzele unor recipiente, între care pot fi amintitc castronul (PI. XI7), un vas de provizii (PI. X/6), un vas de mici dimensiuni (PI. X(8) şi un altul de formă globulară ('1) prevăzut cu torţi (PI. XI'!). Pasta respectivelor vase a fost degresată cu nisip şi pietricclc, iar intr-un caz cu cioburi pisate. Cât priveşte incadrarea cronologico-culturală a descoperirilor, aceasta este problematică, Întrucât formele prezentate nu sunt suficiente in direcţia preconizată de noi, iar un handicap considerabil este lipsa oricărui element de decor de pe produsele ceramice Încadrabile În epoca bronzului. Cel mai probabil Însă materialele aparţin bronzului mijlociu, În speţă culturii Wietenberg.

în ordine cronologică, următoarele vestigii aparţin primei vârstc a fierului. Descoperirile specifice acestei perioade sunt caracterizate, in special, prin prezena ceramicii canelate. Amintim astfel canelura lată dispusă pe corpul vaselor sub formă de ghirlandă, executată pe o ceramică cenuşiu-neagră, lustmită (PI.XI/4-5) ori sub forma de caneluri late realizate pc interiorul vasului, pe o ceramică cenuşiu-brună, lustruită, de asemenea (PI.XL· I ). Epocii hallstattiene Îi pot fi atribuite o proeminenţă-apucătoare, cu rol utilitar (PI.XIi3), precum şi un fragment dintr-o strachină invazată, de culoare cenuşie, ce aparţine speciei fine (PI.XI/2). Caracteristicile tipologico-stilisticc şi factura ceramicii, pledează pentru o plasare a descoperirilor tocmai analizate, În Hallstattul timpuriu, mai precis, 1n Ha B, incheind seria vestigii lor ce pot fi atribuite epocii preistorice din punctul La Criptă.

Următoarea locuire apartine evului mediu timpuriu, epocă bine reprezentată prin materialul arheologic recuperat. Deşi destul de fragmentat, lotul oferă posibilitatea unor reconstituiri a formelor ceramice. Cel mai bine reprezentat este vasul borcan, cu corpul bombat şi buza evazată. Decorul acestui tip eeramic se reduce la incizii orizontale distanţate executate În zona dintre gâtui şi partea inferioară a vasului (PI. XII7-8; XII! I -3).

O altă formă ceramică întâlnită este strachina tronconică, având buza ingrosata şi teşită oblic spre interior. Pe umărul rccipientului se găseşte un decor ce constă din impresiuni făcute cu un instrument special, in maniera specifică aşa-numitei ceramici de tip Ciugud. Mai insistăm asupra acestui tip ceramie doar pentru a aminti că reprezintă. pentru ccramica evului mediu timpuriu din Transilvania, unul dintre puţinele exemplare cunoscutel\)5.

AIălUri de cele două forme pomenite, semnalăm �i prezenţa unei căldăruşi din lut, din care se mai păstrează un fragment din buză, prevăzut cu urechiuşe având perforaţie pentru prindere. Sub margine, pc peretele exterior al vasului s-a executat un decor constând din incizii dispuse in val (PJ. XII I/4). Cazurile În care asemenea forme ceramice sunt decoratc sunt destul de rare pentru spaţiul transilvan, ele fiind mai des întâlnite pe teritoriul Moldovei II�. Specificăm faptul că asemenea căldăruşi decorate sunt cunoscute chiar la Bahnea, din punctul Podei""-

Materialele din locul numit La Criptă pot fi atribuite secolelor XI-XII, similar celor deja cunoscute din punctul "Podei", amintit deja mai sus"" . Ş i în privinţa formelor şi a dccorului, elementele sunt comune celor două aşezări. Aflate la mică distanţă una de cealaltă, descoperirile

105 O trecere în revistă a străchinÎlor din intervalul cronologic avuI in atentie in spatiul intracarpatic, o facem Într-o lucrare rtedală spre publicare revistei A�ta

. M�sei ��rolisensis.

_ _ . . . . . 16 Vezi Siminll /996, 1 60, cu tnmltcnlc blblografice pentru localitatile Bulel, Cnsturu SecUiesc, lemul. Lechmţu de Mureş, Moreşti, Sânnicolau de Beiuş. Cngra şi Tărtăria (fig, 4). La acestea POl fi adăugate descoperirile de la Stejeriş \A"ulmar-MlIxim 1 988, 1 052 , fig. 5 / 1 9) şi Mieeşli, in judeţul Cluj (Alieu el alia / 993, pl. IXJ3R),

117 Baltag, Amla"her / 988, 1 00, pl. VlIR·9. 10' O Ba/tag Am/aeher /988, 100, pl. VI/2-9; VII/ I · I .

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei 14 1

credem că s-au succedat totuşi În timp, având de a face cu o strămutare a vetrei satului dintr-un loc În celălalt. Cea mai veche dintre aşezări se pare că a fost cea din Podei, Întrucât aici nu găsim materiale mai târzii, precum o serie de fragmente di n punctul La Criptă, databile Începând cu sec. XIII-XIV (Pl. XlIl/2-3; XIV/2) până către sec. XV-XVI (PL XlVI I , 3-4).

Prima menţiune documentară a localităţii Bernadea o avem abia de la 1 3 0 1 , sub forma "terra Barnad"UJ9, când vatra era deja stabilită pc terasa aferentă punctului La Criptă.

Rclativ la elcmentele de noutate aduse de materialele prezentate mai sus, trebuie subliniată existenţa totuşi l a Bernadea, Însă În punctul La Criptă, a unei locuiri Starcevo-Criş, după ce materialele de la Dâmbău au fost puse serios sub semnul Întrebării"". Apoi, poate fi remarcat numărul destul de ridicat (patru) al locuirilor de tip Coţofeni din hotarul Bernadei, locuiri întâlnite pe forme de re lief variate, atât de terasă, cât şi de înălţime, cu specificarea că nici una nu depăşeşte în timp limita superioară a fazei a II-a a culturii. Alături de materialele semnalate de noi, amintim descoperirile deja cunoscute din punctele DâmbălI ' " şi di n Podej' I2 .

Matcrialele aparţinând epoci i hronzului pot fi relaţionate cel mai probabil cu cele de la DâmbălI, de tip Wietenbcrg ' ' '. Cât priveşte descoperirile de tip Gava-Teleac de la Pac/ei, trebuie spus că acestea preced În timp locuirea consistentă dc pc Dâmbău, din Hallstattul mijlociu" ' .

10. GURA ARIEŞULUI- Valea Cailor. Punctul Valea Cailor sc atlă situat pe prima terasă, Înaltă, din dreapta Arieşului, Înainte de

vărsarea acestuia în Mureş, la extremitatea nordică a hotarului localităţii Gura Arieşului. Perieghezclc efectuate aici au dus la descoperirea unui număr redus de fragmente ceramice lucrate cu mâna, de factură preistorică şi a unui fragment ceramic de culoare cenuşie, lucrat de la roată, de factură dacică. Între primele amintite se remarcă doar fragmentul unui perete de vas decorat cu caneluri oblice, ars ro�u la interior şi negru la exterior, in tehnica speeitică ori7.0ntulu i Gava (1'1. XXli2) ş i o buzâ de vas de tip Coţofeni (Pl. XXII I ) .

Din descoperirile mai vechi provine o sabie de bronz datată În Ha B, găSită Într-un punct neprccizat al satului ' '' . Alte descoperiri hals!atticne, neîncadrate mai tin, ce pot fi legate de descoperirea din Hallstatt-ul B de la Valea Cailor, se mai cunosc din cercetarile lui Y. Lazăr, ele putând aparţine perioadei Ha B_C"h. Recent A . Giurgiu Ardeu, luând În discuţie descoperi ri le hallstattiene timpuri i din interiorul arcului carpatic, este de părere că materi alele, ce pot ti atribuite acestei perioade, sunt reprezentate la Gura Arieşului de o ceaşcă cu toarta supraînălţat;;' 1 7 , descoperire care însă poatc fi inclusă, cu destulă siguranţă, în Hallsattul târziu " ' .

I I. GURA ARIEŞULUI-lntre Dealuri. La circa 1 00 m sud distanţă de locul numit Valea Cailor, imediat deasupra primelor case

atlate la extremitatea nordică a vetrei satului, se atlă O terasă ce urcă În treptc spre sud. Pe una dintre , aceste trepte, î n punctul Intre Dealuri, din ruptura malului se pot aduna fragmente eeramice de tip COlofeni. Singurul element de decor întâlnit constă În incizii dispuse în "'brăduţ" (PI . XXII3). Prin factură ş i decor, descoperirea se Încadrează În faza Coţofeni m.circa 100 m sud distanţa dc locul numit Valea Cailor, imediat deasupra primelor case atlate la extremitatea nordică a vetrei satului. se afă o terasa ce urcă spre sud în trepte. Pe una din aceste trepte, În punctul Între Dealllri. din ruptura malului se pot aduna fragmente eeramiee aparţ i nând culturii Co\ofeni. Singurul element de dcwr întâlnit consta în incizii dispuse În brăduţ (pl . XXI!3). Prin factura şi decor, descoperirea se Încadreaza În faza Co\ofeni flI.

109 Sucill /1)67, 74.

l i n V{assa el (I/ia IY95, 575. ) 1 1 Vezi Lazăr 1 995, 54·55, cu bibliografia mai veche şi V!O.\'.Hl ef alia 1 995. 576-578, fig. I ; 2/1 5 ; 1 7- 1 R.

' 1 ' - Ba/tag, Amlachel' / 988, 100, p1.Vll t .

" , L<lzăr /995 54-55; Vlassa et alia / 995, 579-5�2. fig. 2 / 1 6 , 1 9-20 ('1); 3 1 1 ·16; Ursu{iu 1 996, 10. I 14 '

Un'uliu 1996, 1 0. I l S 8ad" /99/, t 56 - 1 57, poz. 369, pl. 52/369. I I ' La=ăr / 977. 6 1 9, pl. 111/9. 1 1 7 GiurgIU Ardeu 1 996, 203. I l' Lazăr /977, 6 1 9, pl. 111110.

1 42 CRISTIAN l. POPA

12. ŞEUŞA-lntre Cărări. -

In vatra localităţii Şcuşa, pe partea dreaptă a văii I:lorocilor. În imediata vecinătate a podeţului peste care trece drumul principal, În pamântul excavat În malul apei se aflau mai multe fragmente ceramice apaI1inând evului mediu. Reprezentativ este un fragment din buza unui castron cu marginea I.ţita spre exterior, de culoare maronie (PI. XXIII 3). Tipologie, descoperirea se încadrează în sec. XV.

13. TĂRTĂRIA-Gura Văii Cioarei. Vis-it-vis de statiunea ncolitica de la Balomir-GI/ra Văii Cioarei, peste vale, într-o mică

albiere a pantei tcrasei a doua a Mureşului au fost observate slabe urme ale unei locuiri preistorice. Este vorba de resturi de chirpici, mici fragmente atipice de culoare cărămizie, de factură neolitică şi O aşchie din silex, de culoare gălbuic.

14. TĂRTĂRIA-Valea Rea. Aşezarea, situată pe terasa a doua a Mureşului, deasupra binecunoscutei staţiuni neolitiec de

la GlIra LIIIlCii, este cunoscută În literatura de specialitate de mai multă vreme. De aici sunt publicate o scrie de descoperiri apaI1inând culturii Coţofeni, faza a III-al 19 şi bronzului timpuriul2u

Cercetările noastre de teren au urmărit Îndeosebi marginile terasei, atât Înspre prima terasă, cât şi Înspre Valea Rea. Din prima zonii au fost culese foarte puţine fragmente ceramice care merită semnalate. ele reprezentând etape noi de locui re, nesemnalate Încă În literatura dc specialitate. Astfel, amintim pentru epoca neo-eneolitică buza unui castron tronconic, de culoare maronie, degresată cu nisip �i pleavă, apaI1inând unei faze evoluate a complexului cultural Starcevo-Criş (PI. XXI/6) şi buza unui vas similar, de culoare cărămizie, de factură Petreşti (PI. XXIII 2). Tot de aici mai provine �i un fragment ceramic de tip Wietcnberg, decorat pe corp cu eaneluri înguste dispuse oblic iar pc buză cu X-uri. precum şi un fragment dintr-un Krllmmesser lucrat din rocă cenuşie (PI. XXI/3). De pe marginea terasei aflată spre Valea Rea au fost culese câteva fragmente ceramice de tip Coţofeni. Fragmentele au o culoare cenuşie, cărămizie şi chiar albicioasă, unele trădimd prin factură, o etapă timpurie. Ca decor amintim inciziile late (PI . XXl/9- 1 0) ori înguste, dispuse În căpriori (PI. XXII7), inciziile oblice (PI. XXII8) şi impresiunile executate sub buza şi pe marginea vasului (PI. XXVI I ).Tol de aici avem şi o unealtă lucrată din riolit, de culoare alb-cenuşie (PI. XXl/4).

Materialele de tip Coţofeni aparţin fazelor I şi II, CUţitul din piatră putând fi legat, eventual, de locuirea, deja semnalată, din bronzul timpuriu .

•

lncheind aici prezentarea unei părţi a materialelor descoperite ÎII ultimii ani în centrul şi sud-vestul Transilvaniei, ne exprimăm Încrederea că acestea contribuie la mai buna cunoaştere a zonelor de interes arheologic aflate În hotarul localităţilor enumerate În rândurile de mai sus. Odată semnalate ele trebuiesc Însă verificate pc cale sistematică, pentru certincarea sau nu a unor aspecte legate de Încadrarea cronologică şi culturalii a lor.

A ldea, Ciugudean 1 988

Aldea, Ciugudean 1 995

A fic/I et alia 1 993

A ndrei, Roşu 1 998

CRISTIAN IOAN POPA Universitatea " 1 Decembrie 1 9 1 8"

Alba Iulia

ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

- I. Al. Aldea, H. Ciugudcan, Obiecte din clIpru şi brollz recent descoperite ÎIl jlldep.1i Alba, în Aplllwn, XXV, 1 988, p. 7 1 -82. - I . AI . Aldea, H. Ciugudean, Der drille hal/stallzeitliche Depotfund von Vin{ll de Jos, Kr. A lba. Siebenb"rgen, Bronzefunde aus Rumănien, În Prăhistorisc/re Archăologie in S"doesteuropa, 10, 1 995, p. 2 1 3-225. - D. Alicu, S. Cociş, A. Paki, Raport privind cercetările arheologice efectuate În satul Miceşti, judelul C1l1j, În ActaMN, 26-30, l/2, 1 989-1 993 , p. 495-5 1 2. - Şt. Andrei, T. Roşu, Cercetări arheologice de suprafaJă ÎI! aşezarea de

1 19 Bereiu, Bereiu 1949,29, 33, fig. 24; 2511, 4·5; H,wdt 1 949, 55; Roman 1976, R5, poz. 2RO; ClUglldean /996.1>9. 120 lJ(!rciu, Berciu 1949, fig. 25/2; Ciugudean 1 99{', fi9. fig. ROI I I .

Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei 143

la CaÎan- "La Podină" ljud. Hunedoara), în BCSS, 4, 1 998, p. 27-35. Andriţoi" 1 983 -1 . Andriţoiu, ConsideraPi asupra unor materiale arheologice

aparţinând bronzului târziu descoperite în împrejurimile Devei, în Sargetia, XVI-XVII, 1 982- 1 983, p. 1 25 - 1 37 .

Andriţoiu 1 992 - 1 . Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din epoca bronzului in sud-vestul Transilvaniei, Bibliotheca Thracologica, I I , Bucureşti, 1 992.

Andri{oiu 1 996 - 1 . Andriţoiu, Considerations concernant la fin de I 'âge du Bronze dans la sud-ouest de la Transl'ivanie, în The Thracian World at the Crossroads of Civilisations, Bucharest, 1 996, p . 224-225.

Andrifoili, Vasiliev 1 993 - 1 . Andriţoiu, V. Vasiliev, Câteva eonsideraţii l'rivind cultura Noua in Transilvania, în A pulum, XXVII-XXX, 1 990- 1 993, p. 1 2 1 - 1 46.

Bader 1 991 - T. Bader, Die SchlVerler in Rumiinien, PBF, IV, Band 8, 1 99 1 . Baltag, Amlacher 1 988- Gh. Baltag, E. Amlacher, Contribuţii la problema continuităţii În zona

Târnave1or, în AllA Cluj, XXVIII, 1 987- 1 988, p. 97- 1 3 8. BaÎuţă 1 9 9 7 - C. L. Băluţă, Tipuri de ştampile tegulare militare inedite descoperite la

Apulum. II. Ştampile fără antroponim, În Apulum, XXXIV, 1 997, p. 1 33- 1 68.

Bejinariu 1 995 U- 1. Bejinariu, Materiale arheologice preistorice din colecpa Liceului Simion Bărnuţil/ din Şimleul-Silvaniei, în ActaMP, XIX, 1 995 , p. 1 7-37.

Bereiu D., Berciu 1. 1 949 - D . Berciu, 1 . Berciu, S§p§turi şi cercetări arheologice i'n anii 1 944-1 947, în A pulum, XIV, 1949, p. 1 -43.

Bereiu 1 957 - 1 . Berciu, Descoperiri din epocafeudală timpurie i'n raionul A lba Iulia, în Materiale şi cerceU/ri arheologice, IV, 1 957, p. 335-360.

Boroffka 1 994 - N. Boroffka, Die Wietcnherg-kultur. Ein Beitrag �ur Eljorschullg da Bronzezeit in Slidoestellropa, Teil 1 -2, Bonn, 1 994.

Chidioşan 1 980 - N.Chidioşan, Contri/mlii la istoria tracilor din nord-vestul României Aşe�area Wietenberg de Ici Derşida, Oradea, 1 9RO.

Chişvasi - Comşa 1957 - M.Chişvasi-Comşa, Unele concluzii istorice pe baza ceramicii din secolele VI-Xll, in SCIV, VIII, IA, 1 957, p. 267-294.

Ciugudeanu 1 976 - H. Ci ugudeanu, Cultura BasUI'ahi pe teritoriul judeţului Alba, in A pulum, XIV, 1 976, p . 9-22.

Ciugudean 1 994 - H.Ciugudean, Perioada Hallstatt A in centrul Transilvaniei, in Aplllum, XXXI, 1 994, p.59-73 .

Ciugudean 1 99 7 - H . Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstii a fierului în Transilvania, Bibliotheca Musei Apulensis, VII, Alba Iulia, 1 997.

Comşa 1995 - E. Comşa, Figurinele alltropomor{e din epoca neolitică pe teritoriul României, Bucureşti, 1 995.

Comşa 1 996 - E. Comşa, Gesturi redate de jigurillele neolitice din sudul României, in ActaMN, 3 3/ 1 , 1 996, p. 1 9 1 -208.

Cosma 1 996 - C. Cosma, Consideraţii privind aşezările rurale şi tipurile de locuinţe din Transilvania În secolcle VIII-X, în Ephemeris Napocensis, VI, 1 996, p. 26 1 -279.

Cri.,r.;an 1969 - 1 . H. Crişan, Ceramica daco-getic;i. Cu privire specială la Transilvania, Bucure�ti, 1 969.

Diaconu 1 956 - P. Diaconu, Cu privire la problema căldărilor de lut În epoca feudahi timpurie (sec. X-XlII), în SCIV, 3A, 1 956, p. 42 1 A39.

DIR 1 954 - Documente privind istoria României, veacul XlV. C Transilvania, voi. J!! (l331-1340), Bucureşti, 1 954.

Draşovean 1 996 - FI. Draşovean, Cultura Vinea târzie (faza C) În Banat, Bibliotheca Historica et Archacologica Banatica, 1 , Timişoara, 1 996.

Draşovean, Rotea 1 985 - FI. Draşovean, M. Rotea, Cercetări de suprafaţă pe teritoriul aşez§rii neolitice de la Chitid ljl/d. Hunedoara), în Sargetia, XVIII-XIX, 1 9R4-1 985, p. 85-89.

Florescu 1 991 - A . C. Florescu, Repertoriul culturii Noua - Coslogeni din România, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos/Biblioteca Thracologica, 1 , CăIăraşi, 1 9 9 1 .

,

Fodor 1 9 75 - 1 . Fodor, Cseriipăstjeillk szârmazâsa, în Archaeologiâi Ertesitâ, 1 02 , 2,

144

Gaiu 1 993

Giurgiu Ardeu 1 996

Glodariu, Moga 1 988 Gogâltan 1 9 9 7

Gumă 1 993

Gumă 1 9 9 7

Horedt 1 95 /

Horedt 1953

Horedt 1 967

Horedt 1 979

Horedt 1 986 Horedt şi colab. 1 950

Kacso 1 9 75

Ka/mar - Maxim 1 988

Kalmar, Tatu / 985

Kalmar. Tatu 1 98 7

Lazarovici 1 979

Lazăr 1 97 7

Lazăr 1 995

Luca 1997

Mariş 1 992

Mitrofan 1 9 74

Monah 1 9 9 7

Moga 1 9 72

Moga 1 985

Palll 1992 Petrov.vzky, Gumă 1 979

CRISTIAN J. POPA

1 975. p. 250-265. - C Gaiu, Aşezarea din secolul al V1-lea de la Dipşa, jud. Bistriji1-Năsăud, în Revista Bistriţei, VII, 1 993, p. 9 1 - 107 . - A. Giurgiu Ardcu, Contribuţii privind stadiul cercetării hal/statlului timpuriu În spaţiul intracarpatic, în Sargetia , XXVII I , J 995-1 996, p. 1 89-226. - J. Glodariu, V . Moga, Cetatea dacică de la Căpâlna, Bucureşti, 1 988. - FI. Gogâltan, O rapieră de tip micenian de la Densuş (iud Hunedoara), în Apulum. XXXV, 1 997, p. 55-65. - M . Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului În sud-vestul României. Bibliotheca Thracologica, IV. Bucureşti, 1 993. - M. Gumă, F.poca bronzului În Banat, Bibliotheca Historiea et Archaeologica Banatiea, V, Timişoara, 1 997. - K. Horcdt, Ceramica slavă din Transilvallia, în SCIV, 11, 2, 1 95 1 , p. 1 89-232. - K. Hored[, Cercetările arheologice din regiunea Hoghiz- Vgra şi Te;uş, În Materiale şi cercetări arheologice, 1, 1 953. p. 785- 8 1 5 . - K. Horedl, Problemele ceramicii din perioada bronzului evoluat ÎI1 Transilvania . În StComBrukental, 1 3 , 1 967, p. 1 3 7- 1 56. - K. Horcdt, Moreşti. Grabungen 1 eiller vor- und jriihgeschicht/ichen Sicdlung in Siebenbiirgen, Bucureşti, 1 979. - K . Horedt, Siebenbiirgen im Fnihmittelalter, Bonn, 1 986. - K. Boredt, ŞI. Ferenczi, N. Liu, V. Mirea, M. Rusu, Pătrunderea şi aşezarea slavilor În Transilvania, în SeIV, 1 , 1 950, p. 1 23- 1 30. - C. Kacso, Contrihutions ci la conaissance de la culture de Suciu de Sus il la lumiere des recherchesfaites li L ăpIlŞ, în Dacia. N.S. , XIX. 1 975, p. 45-68. - Z. Kalmar-Maxim, Săpături/e arheologice de salvare de la PlăieşIi şi Stejertş, în ActaMN, XXIV-XXV, 1 987- 1 988, p. 1 047- 1 063. - Z. KaJmar, H. Tatu, Materiale neo-eneolitice descoperite in Ţara Ha/egului, În Sargetia, XVIII-XIX, 1 984- 1 985, p. 9 1 - 1 00. - Z. Maxim, H. Tatu, Contribuţii la cunoaşterea unui grup cultural din epoca bronzului din Banat răspândit şi În sud-vestul Transilvaniei (1). în Sargetia, XX, 986- 1 987, p. 35-44. - Gh. Lazarovici, NeoliticlIl Banatului, Bibliotheca Musci Napocensis. IV, CJuj-Napoca, 1 979. - V. Luăr, Descoperiri arheologice il! zona Mureşu/ui miiloeiu. În Apulul1l, XV. 1 977. p.6 1 3-629. - V . Lazăr, Repertoriul arheolof(ic al judeţullli Mureş, Târgu Mureş. 1 995. - S . A. Luca, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (1). Habitatul turdăş ean de la Orăştie- "Dealul Pemi/or " (punct X,), Bibl iotheca Musci ApuJensis, IV. Alba Iulia, 1 997. - T. Mariş, Cercetările arheologice de la Hunedoara, În Materiale, Ploieşti, 1 992, p.5 1 -55. - L Mitrofan, Villae rusticae În Dacia Superioară (li), în ActaMN, XI, 1 974, p. 4 1 -59. - D. Monah, Plastica antropmnor[ă a cu/turii Cucuteni- Tripo/ie, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra Neamţ, 1 997. - V. Moga, Detaşamentele legiunii a XIlI-a Gemina Î/I Dacia, în Apulum, X, 1 972, p. 1 5 1 - 1 64. - V. Maga, Din istoria militară a Daciei romane. Legiunea X111 Gemina,

Cluj-Napoca, 1 985. - J. Paul, Cultura Pell'eşti. Bucureşti, 1 992. - R. Pelrovszky, M. Gumă. Un nou grup cultural al epocii bronzului ÎI! sud-vestul României descoperirile de tip Balta Sărată, în SrCom Caransebeş/In memoriam Constantin Daicovicill (1898-1 973), 111, 1 979, p. 53- 1 1 0.

Cercetări de teren În centrul şi sud-vestul Transilvaniei 145

Popa, Ferencz 1 999

RepArhAlba 1 995

Rişcllia 1 996

Rogozea 1 994

Roman 1 9 76

Ro/ea 1 993

Rusu 1 975

Savonea 1 998

Siminu 1 995

SilIIina 1 996

Sucill 1 966

Tatu et alia 1 99/

Ursuţiu 1996

Va.\'iliev 1 983

Vasiliev şi co/ab. /991

VlaSSll et alia / 995

- C. I . Popa, I . V. Ferencz, Peşteana- "Măgureauă", jud. Hunedoara, în Cronica cercetări/ar arheologice, Vaslui, 1 999, p. 83-84. -Repertoriul arheologic al judeţului Alba (ed. V. Moga, H , Ciugudean), Bibliotheca Musei Apulensis, I l , Alba Iulia, 1 995 . - C . Rişcuţa, Repertoriul arheologic al depresiullii Brad, În Sargetia, XXVIi I , 1 995- 1 996, p. 265-3 1 7. - P. Rogozea, New archaeological .jinds in fhe cave fi'OIn Româneşti, Timi} coun/,\', În The Earlv Halls/att period (/200- ?OO B. C.) in sou/h­eastem Europe, Biblithcca Musei Apulcnsis, 1, (ed. H. Ciugudean, N. Boroffka) Alba Iulia, p. 1 5 5- 1 66. - P . I. Roman, Cultura Corofeni, Biblioteca de arheologie, XXVI, Bucureşti, 1 976.

M . ROtC3, COlllrihu pi privind bronzul timpuriu in centrlll Transilvaniei, în Thraco-Dacica, XIV, 1-2, 1 993, p. 65-86. - M. Rusu, Tile au/ochtollous population and the Hungarian.\' on tile territory of Tran�ylvanÎa in IlIe 9 III - 1 1 tii centuries, în Re/alion ... ·

beIWeen tile autochtonous population ami the migratorI' population.\', Bibliotheca Historica Romaniac Monographis, XVI, Bucureşti, 1 975, p. 201 -2 1 7. - L. Savonca, () nou li descoperire apurţinând hronzului târziu, În BCSS, 4, 1 998, p. 71- 77.

- M . Simina, Despre "cultura Ciugud", În Buletinul Cercurilor Şriinţi/ice Studen ţeşti, 1, 1 995, p. 1 09- 1 2 1 . - N. M . Simina, Descoperiri aparţinând feudali'ill1ului timpul'lu 10 Tlirtliria (jud Alha), în HCS'S, " , 1 996, p. 1 55 · 1 6 1 . - C. Suciu. Dicţionar istoric al localită(i/ol ' din Ţransilvania, voI. 1 , Bucureşti, 1 966. - H. Tatu, O Popa, Z. Kalmar, Contribll{ii la repertiul arheologic al Ţării Haţeguilii (judeţul Hunedoara), în Sargetia, XXI-XXIV, 1 988-1 99 1 , p. 93-8 1 . - A. Ursuţiu, Bernadea, plinctul "DâmbălI ", com. Bahnea, .lud. A1ureş, în Cronica cercetărilor arheologice. Campnnia 1 995, Brăila, 1 996, p. 9-1 0. - V . Vasi li ev, Probleme ale cronologiei Halls/illtu/ui În Transilvania, în ActaMN, XX, 1 983, p.33-57. - V. Vasilicv, 1. Al. Aldea, II. Ciugudcan, Civilizaţia dacică timpurie in aria in/racarpatică a României, Cluj-Napoca, 1 99 1 . - N. Vlassa, Z. Maxim, Gh. Lazarovici, Descoperiri arheologice la Bernadea (partell l-a), În ActaMN, 3211, ! 995, p. 575-588.

SURFACE RESEARCH

I N CENTRAL AND SOUTH-WESTERN TRANSYLVA;'IIIA

SUMMARY

The papcr deals with a series of new archaeological discoverics from Ciugud locality's boundary, of somc surt�1ce research accomplished by the autor like a micromonograph.

A Wielenberg settlemeol was idcotified in the place called Între POleee, showing up some decorativ(;; decorating malcrials in t!le Besensrrich tehnique, of Otomani influence, 00 Wict�nberg typical paste, the settJement belonging ta phase IJiIlI of this culturc.

Thc bulk vestiges were found in the poiot După Grădini, place whcrc carne rrom matcrials bclonging ro: Middle Bronze Age. a handle with buHon bclonging 10 Late Bronze Age (Noua <ulture '1), Hallstatt A (discowrics of Uioara de Jos type), Hallstatt C (Basarabi cuhure), Latene D (Daci an ones). Roman, post­Roman JII·IV-th century), Gcpydic (?) (Vl-th) and pre-feudal (VIlI-IX-th cetury).

Pre-historical materials (probably belonging to Bronze Age) and Late Medieval carne into sight in thc place named De/lli[d, vestiges of Roman Epoch being regisl�red in the place namcd Capu Sarului.

AI these discoveries other already koown data arC" added. From the specially literature completing in

146 CRISTIAN 1. POPA

thÎs way thc Ciugud localîty' s rcpertory wilh new poinls and malcrials of archaeological importance. Other matcrÎals are also presented results of the surlacc research in the boundaries of Dcnsuş

Cărmăzăneşti (Hunedoara eounly). Bemadea (Mureş counly). Gura Arieşului and Tărtăria (Alba eoun<y). [n Densuş, in lhe place Satul lui Cremene lhere is a wide seuelment belonging to the Turdaş culture.

lhc late phase. A rich ceramic material was found, weights c1ay, lools made of si lex and stone. Two antropomorph idols wcre found in Ihe same place. one feminine (PI. XVIII I ) and Ihe olher masculine (PI. XV1lI2).

A part of the malerials from two caves in Cărmăzăneşli arc published. From Ihe cave nOled wilh Dl resulted ceramic and a c1ay made spoon of Co\ofeni III Iypc. ceramic of Şoimuş Iype and ccramic of the lale Balta Sărala <ype. From Ihe second cave, D3. wc have discoveries of Colofeni III Iypc and from Ihe Midle Age (XVI-VII-Ih contury).

From Ihe boundary of Bemadea a 101 of Ihe malerials resultcd from Ihe place caUed La Criptă. Here, we found ceramic material, of Slareevo-Criş. Co\ofeni II. Wiclcnbcrg CI), I fallstau Il Iypc, rrom de Early Middle Age (XI-XII-Ih ccntury), from Ihe XIII-XIV-th cenlury and [rom Ihe XV-XVI-Ih cenlury. A scUdmenl d�stroyed, bclonging to thc Coţofeni culture, was discovered in the place callcd "Chicui·'.

Surface research an the bondary of Gura Arieşu!ui led to the discovcry of a settlement containing ceramic of Coţofeni type, Hallstat B and dacian ccramic in the place called Valea Cailor. A lso. vestiges of a sdtkmcnt of Co\ofeni III type were f ound in the place Îfllre Dealflri.

From Şeuşa we have a howl fragment bclonging 10 thc XV -1h ccntury. A part of the archaeological matcrials prcscntcd arc from Tărtăria, found in (hc place called Valea

Rea. I Iere. wc tound vcstigcs of the Starcevo-Criş, Coţofeni 1 and Petreşti rypc, and a Krummesser fragment.

EXPLANA nON OF FrGURFS

Fig. 1 . Map of Ciugud locality with the discoverÎes mentioned in lhe text. fig . 2. Vicw upan \Viclenberg sculcment rrom Ciugud-În/re Po/ece Fig . 3 . The map wilh Ihe discoveries mentioncd in Ihe lext: I - Ikmadea: 2 - Carmăzăneşli; 3 - Ciugud; 4 -Densuş; 5 - Gura Arieşului; 6 - Şeuşa; 7 - Tărlăria. PL. 1 . Ciugud-!I/tre Potece. Wielenberg Iypc pottery. PL.[!. Ciugud-ÎI/tre Poteee. Wielenberg 'Ype pOllcry .

•

PL.lll. Ciugud-Jntre Potece. Wielenberg Iype pOllcry ( 1 -3) and silex lools (4-7). PI.IV. Ciugud -Dupa Grădini. Wietenberg Iype pOllcry ( 1 -3 ) : Noua ('1) (4) and Vioara de Jos Iype pOllery (HaUslall A) (5-8) . PLV. Ciugud-D"pă Grădini. Vioara de .las Iype pOllery (Ilailstall A) ( .1 -9), llasarabi ( 1 1 - 1 2) and silex 1001 ( 1 0) PLVI. Ciugud-După Grădini. Dacian ( I ) and Roman pollery ( 2 - 1 (1) PL.VII. Ciugud-D"pă Grădini. Roman (lll-IV-Ih cenlury) ( 1 -5 ) amI posl-Roman pOlle,y (VI-Ih cenrury) (6-7). PL.Vl.Il. Ciugud-Capul Satului. Roman pOltery (2); Ciugud-După Grădil/l . Roman pOllcry ( 1 , 3-4); Roman brick wilf slamp (5) and pre-Feudal pOllery (VlIl-IX century) (6-7): ClUgud-Delllila . . Fragment of Medieval leracolla plale (8). PI. IX. Beroadea-La Criptă. COlofeni potrery ( 1 - 1 1 ) .

PI. X. Beroadea-La Criptă Co\ofeni pOllcry ( 1 -4 ) and from Bronzc Age (6-9); Bemadea-Chicui. COlofeni

pOllery (5). PI. XI . Bemadea-La Criptă. POllcry [rom HaUrarr Il ( 1 -5 ) and lrom Early Midle Age (6-9). PI. XII. Beroadea-La Criptă Early Middle Age pOllery ( 1 -5 ) . 1'1. XIII. Bemadca-La Cripta Early Middlc Age pOllery ( 1 . 4 ) and from Ihe XIII-XIV-lh cenlury (2-3). PI. XIV. Bemadea-La Cripta. Pottery from Iho XIV-th cenrury (2) and from Ihe XV-XVI-Ih ccnlury ( 1 , 3-4). PI. XV. Cărmăzăneşri-Peştera Dt. PoHery and c1ay 'poon belonbing 10 Ihe COlo!en i culture ( 1 -3 , 5 - 1 1 . 1 3 ) . ( 1 4) and belonging la Şoimuş group (4, 1 2 ) . PI. XV. Cărmăzăneşli-Peştera DI . POllcry belonging 10 Balla Sărată group. tardiv phase (5 , 8-1 0). Cărmăzăncşli-l'eştera D3. COlofeni pOllery ( 1 -7, I I ) and pOllcry belonging 10 Iho XV[-XVll-th century ( 1 2-14). PI. XVII. Densuş-Salu! lui Cremene. Anlhropomorph idols bdonging 10 Ihe Turdaş cullure ( 1 -2). Pl. XVIII. Dcnsuş-Satul lui Cremene. Turdaş pOllery ( 1 -8). 1'1. XIX. Densuş-Satul lui Cremelle. Turdaş pOllcry ( 1 -9). PI . XX. Densuş-Satul lui Cremene. rollcry ( 1 . 3, 7), wcight$ made by c1ay (6. 9). si lex lools (4-5). stone axes (8, 1 0) of Turd.ş <ype. PI. XXI. Gura Arieşului- Valea Cailor ( 1 -2) ; Gura Arieşului-Îlltre Dealuri (3) ; Tărlăria-Valea Rea (4- 1 2); şeuşa-fntre Cilrilri ( 1 3). Slarcevo-Criş (6), Colofeni ( 1 , 3, 7- 1 1 ) , Pelreşli ( 1 2), HaUstall B (2), Midle Age (XV­th century) ( 1 3 ) and Krwnme,.ser (5).