1

MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ

- RAPORT DE ACTIVITATE -

conform Ordin 2799 / 2015

Perioada raportată: 1 ianuarie – 31 decembrie 2015

Anul 2015 a fost un an deosebit de bun pentru Muzeul Național de Artă Contemporană (numit

de aici încolo Muzeul, sau MNAC). În contextul unui început de exercițiu bugetar mai dificil, Muzeul

a reușit, cu sprijinul ordonatorului de credite, și datorită flexibilității strategice a managementului, să

își atingă până la sfârșitul anului toți indicatorii propuși.

Astfel, managementul a decis întocmirea unui Plan Minimal care se putea încadra în limitele

financiare acordate, mizând totodată pe rectificările bugetare estimate a se produce la sfârșitul

semestrului 1 și la jumătatea semestrului 2 pentru aducerea planului de expoziții și evenimente la

nivelul propus inițial. De asemenea, s-a lucrat la flexibilizarea planului managerial prin redefinirea

priorităților și prin concentrarea pe activități care puteau fi acoperite în principal din resurse interne.

În același sens s-a înscris și intensificarea eforturilor de atragere de fonduri din activitatea de

bază, din sponsorizări și din alte activități.

Aici trebuie făcută o remarcă de ordin general privind evoluția planului de management

2014-2017, anexă la contract pentru aceeași perioadă. Într-un context economic și instituțional în

continuă schimbare, în situația în care Muzeul necesită o transformare profundă a structurilor sale, a

viziunii sale ca instituție de cultură și a rolului său pe plan intern și internațional, planul de

management a căpătat o nouă complexitate: au apărut noi priorități influențate de evoluțiile

contextului, au fost necesare modificări de parcurs, tocmai pentru a păstra linia strategică previzionată

inițial.

Una dintre prioritățile anului 2015 a fost reorganizarea instituțională. Începută deja în anul

2014, această operațiune s-a făcut cu maturitate și competență, combinând o bună cunoaștere a

specificului instituției, o analiză aprofundată a resurselor umane, cu o cercetare asupra modului cum

este organizat un muzeu de artă contemporană în secolul 21. Rezultatul acestor eforturi concertate a

fost producerea unei noi structuri organizaționale, suplă, flexibilă, cu o mai echilibrată distribuție între

axele ierarhice și cele de colaborare transversală. Această organigramă a fost detaliată într-un nou

Regulament de Organizare și Funcționare, care a întrunit acordul Consiliului de Administrație și a

obținut aprobarea Ministerului Culturii. În continuarea acestui efort a fost redactat și adoptat și un

Regulament Intern, primul din istoria instituției.

A doua prioritate, stabilită și printr-un control al Curții de Conturi a României, a fost

finalizarea inventarului patrimoniului mobil al Muzeului. Această activitate extrem de importantă

a parcurs etapa inventarului faptic, trecându-se apoi la confruntarea concluziilor din teren cu evidența

centralizată a gestiunii operelor de artă. În această etapă a devenit evident că era necesară declanșarea

unei operațiuni de clarificare a situației registrelor și actelor din evidența centralizată, care se va

finaliza în anul 2016, cu revenirea ulterioară la comparația inventarului faptic cu cel scriptic.

O altă prioritate a fost activarea sediilor Muzeului. Prin cele trei sedii pe care le ocupă,

Muzeul este unul dintre actorii importanți ai dezvoltării urbane a Bucureștiului. Strategia Muzeului a

avut în permanență această dimensiune prioritară, căutând să activeze și să mențină atenția publicului

2

Capitalei, îndeosebi pe cea a tinerilor care constituie sectorul de public cel mai fidel. Participarea la

proiecte ca „Dâmbovița inteligentă” sau activitățile de explorare urbană împreună cu studenți ai

Universității de Arhitectură Ion Mincu sunt parte a acestui efort. Vom enumera pe scurt în cele ce

urmează caracteristicile fiecărui sediu.

Sediul din Palatul Parlamentului, considerat sediul principal al Muzeului, are o reputație mai

bună în contextul activării sale prin diverse strategii punctuale și pe termen mediu. Ritmicitatea

expozițiilor, cu două stagiuni de vernisaje în toate spațiile (primăvara, respectiv toamna), calitatea și

numărul evenimentelor conexe (prezentări de artiști, teatru, concerte, performanțe, dezbateri, lansări

de publicații), au contribuit la re-poziționarea acestui sediu în conștiința publică. Muzeul va continua

să identifice strategii menite să faciliteze accesul auto și pietonal la acest sediu, precum și integrarea

sa în circuitul transportului public urban – aspecte care continuă să fie deficitare.

Sediul din Calea Moșilor, dat integral în administrarea Muzeului la începutul anului 2015,

cuprinde trei depozite de artă, precum și două spații expoziționale, în situația în care condițiile de

conservare sunt precare și situația de siguranță a clădirii e neclară. Aceste date au determinat

închiderea accesului public și începerea activității de expertizare. În prezent, se așteaptă rezultatele

finale ale expertizei, pentru a se lua o decizie informată referitor la funcțiile viitoare ale clădirii, pe

baza unei strategii în curs de elaborare legată de transformarea sediului într-un nod al industriilor

creative și al artei tinere. În paralel, se studiază posibilitatea și logistica mutării depozitelor în sediul

din palatul Parlamentului.

În ceea ce privește Sala Dalles, după considerabile eforturi juridice și de strategie culturală

locală, Muzeul a reușit re-deschiderea pentru public și către stradă a activităților Muzeului s-a bucurat

de un remarcabil succes atât la pubicul larg cât mai ales la comunitatea artistică, care a considerat

întotdeauna Sala Dalles ca pe centrul incontestabil al vieții sale profesionale. Muzeul elaborează în

prezent o strategie pentru atragere de fonduri în vederea reabilitării spațiului, care se află într-o

situație critică după ce a fost ocolit, timp de 25 de ani, de orice investiție semnificativă.

Publicul rămâne în centrul preocupărilor managementului actual. Previzibilitatea programului

expozițional pe un termen de 16 luni, vizibilitatea media a Muzeului, campaniile de publicitate

realizate din resurse proprii au contribuit la atingerea, atragerea și implicarea unui public tot mai larg.

Au contribuit la această creștere, cum am arătat mai sus, și diversificarea strategiilor conexe

expozițiilor, dar și evenimente punctuale de activare a popularei terase MNAC prin prânzuri festive

(Valentine's Day Brunch, brunch-ul de toamnă, cu ocazia Zilei Europene a Patrimoniului). De

asemenea, atenția acordată activitățior educative s-a nuanțat prin parteneriatul cu asociația „De-a

arhitectura”, inițiatoare a unui pachet educațional în școli și în afara acestora, pe baza interacțiunii cu

mediul construit.

Implementarea și urmărirea sistemului electronic de acces al vizitatorilor au permis o

monitorizare mai detaliată a categoriilor de public. La aceasta se adaugă o premieră absolută în

istoria MNAC, crearea unei relații sistematice cu un grup de sociologi care să proiecteze, să

implementeze și să analizeze rezultatele unor instrumente mai fine de analiză a structurilor de public

ale Muzeului, în vederea ameliorării performanței.

În același cadru prioritar al diversificării relației cu publicul, dar și cu o extindere în zona unei

alte priorități cu caracter permanent – cea a cercetării – se situează demararea operațiunii de

inventariere a fondului de carte existent la Muzeu. Această operațiune a fost efectuată în perspectiva

3

deschiderii unei Biblioteci publice de istoria și teoria artei contemporane. Împreună cu fondul

documentar și cu arhiva foto, această bibliotecă va funcționa ca interfață publică pentru comunitatea

de cercetare, pentru studenți și pentru publicul larg.

În fine, cunoscând dinamica bugetară a anilor precedenți, cu rectificări bugetare pozitive

realizate în ultimele săptămâni ale anului financiar, Muzeul a pregătit la nivelul tuturor secțiilor și

serviciilor, cu sprijinul compartimentului Achiziții publice, un pachet de investiții, servicii și

reparații, care au fost realizate la sfârșit de an. Astfel, s-a achiziționat un nou sistem de iluminat

expozițional, a fost completat stocul de aparatură electronică pentru expoziții, s-a achiziționat un

autovehicol pentru transport lucrări de artă de mici dimensiuni, s-a realizat faza 1 de expertizare a

sediului din Calea Moșilor și s-a refăcut podeaua terasei de la Palatul Parlamentului.

În concluzie, managementul Muzeului a fost în anul 2015 un management creativ, care a

gestionat cu succes provocările ivite pe parcurs. Pe acest fond, considerăm că realizările în domeniile

de activitate specifice au fost cu atât mai remarcabile prin calitate, consistență și răsunet. Sperăm ca

paginile următoare să demonstreze acest lucru în mod convingător.

A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea:

A1. colaborarea cu instituții, organizații, grupuri formale care se adresează aceleiași comunități

Alte muzee din țară

Muzeul Agriculturii din Slobozia, Muzeul de Artă din Craiova

ALEXANDRU CHIRA Retrospectivă, Sala Dalles, 11.06.2015 – 25.10.2015

Muzee și instituții din străinătate

MNAC a activat relații de schimburi de expoziții și publicați și de elaborare de strategii comune

cu următoaree muzee: Muzeul de Artă, Wroclaw; Muzeul de Artă Contemporană, Lodz; Muzeul

de Artă Contemporană, Varșovia; Muzeul de Artă Contemporană, Zagreb; Muzeul de Artă

Contemporană, Belgrad.

MNAC a participat la întâlniri profesionale în cadrul următoarelor organisme colegiale: CIMAM

(Comitetul Internațional al Muzeelor de Artă Modernă); EAN (European Art Net, reţea de baze de

date de artă contemporană).

MNAC a fost vizibil prin contacte directe, prezentări, conferințe la: Bienala de la Veneția;

Academia Regală de Artă, Haga; Off-Biennale, Budapesta.

MNAC a explorat piața de artă și noile sale tendințe la următoarele târguri de artă:

FIAC Paris, ARCO Madrid.

Institute și Centre Culturale

Acción Cultural Española (AC/E); Programul internațional pentru cultură al Guvernului

Spaniol (PICE); Delegaţia Comunităţii Franceze Valonia-Bruxelles; Forumul Cultural

Austriac; Institutul Maghiar Balassi, Bucureşti; Institutul Cervantes, Bucureşti.

Punctul alb și cubul negru. Partea întunecată a naturii, MNAC Palatul Parlamentului 27.11.2015 -

31.01.2016

4

ERSTE Foundation; Galeria Ivan.

Eroismul răsare într-un depozit de mărfuri, Salonul de proiecte, 05.03–24.05.2015

Galeria Zeno X, Belgia

Mircea Suciu, Fractura, MNAC Palatul Parlamentului, 04.06 – 01.11.2015

MOTI (Museum of the Image) și BredaPhoto, Olanda

Der Wanderer, MNAC Palatul Parlamentului, 04.06 – 01.11.2015

ODD, MAGMA Contemporary Medium, Biblioteca Naţională a României

Niciodată singur, MNAC Palatul Parlamentului, 04.06 – 30.10.2015

Goethe Institut; Centrul Ceh din București

Atelier 35 (Larisa Crunțeanu, Xandra Popescu), Goodbye Language, seria de performance și

conferințe“Best Frenemies: Art and Philosophy”, Salonul de proiecte, DATA 24-26.06.2015

24 iunie: Atelier 35 – conferință cu participarea artiștilor: Zbyněk Baladrán, Irina Gheorghe, Alina

Popa, Tomáš Svoboda

25 iunie: Atelier 35 – Performance de Adriana Gheorghe.

26 iunie: Salonul de Proiecte, MNAC ANexa – conferință cu participarea lui Marcus Steinweg

Organizații non-guvernamentale

Fundația Art Encounters

Art Encounters, Bienala de artă Timișoara-Arad, 1.10 – 31.10.2015

Asociația Ephemair/Noaptea Albă a Galeriilor Politica Unghiului Drept, MNAC Anexa, 24.04 – 31.05.2015 Wasteland Empire, Sala Dalles, 24.04 – 31.05.2015

Asociația Volum Art

De la confirmare la contestare. Practici artistice în spațiul public, Spațiu Expandat, V

MNAC Palatul Parlamentului, 15.10 – 1.11.2015

Asociația O2G

Pentru că Meriți, proiect non-profit de artă activă, Platforma de Teatru Politic 2015, MNAC Palatul

Parlamentului, 20.08 – 30.08.2015

Asociația Compania de Teatru Labirint

My Friend, proiect interdisciplinar non-profit, MNAC Palatul Parlamentului, 16.10 – 18.10.2015

Asociația pentru Tranziție Urbană, Asociația Poiana lui Iocan

URBOTECA la MNAC, Noaptea Muzeelor

Fundația OBOS

Ana Bănică, Din dragoste. Fapte morale, MNAC Palatul Parlamentului, 15.10 – 15.11.2015

Asociația Câte-n lună și-n mansardă

Apa trece, poveștile locului rămân, expoziție interactivă pentru copii, despre patrimoniul cultural,

MNAC Dalles, 13.11 – 06.12.2015

Fundația Domeniul Cantacuzino, Florești, Prahova

Gala de premiere și expoziția proiectelor participante la concursul de idei „Restaurarea, punerea în

valoare și refuncționalizarea palatului Micul Trianon Domeniul Cantacuzino Florești Prahova –

MNAC Dalles, 22 octombrie 2015

Inițiativa civică Dâmbovița Râu Inteligent

MNAC a devenit partener instituțional al acestei inițiative de afirmare și amenajare a râului ca spațiu

public și de deschidere a instituțiilor de cultură și industrii creative către malurile sale. Inițiativa s-a

născut la Urban Fest 2014 și a primit și susținerea Comisiei Europene la București.

Organizații și foruri profesionale

Ordinul Arhitecților din România, Filiala București

5

MNAC este în continuare partener instituțional strategic al Anualei de Arhitectură București.

Uniunea Artiștilor Plastici (UAP)

Premiile UAP 2014 – expoziție și gală, MNAC Sala Dalles, 25.11 – 20.12.2015

Instituții de educație de specialitate

Universitatea Naţională de Arte (UNArte)

Învăţământul artistic bucureştean şi arta românească după 1950, Expoziţie la aniversarea a 150 de

ani ai Universităţii Naţionale de Arte, 28.11.2014–25.10.2015

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București

Vizite ghidate ale studenților, în cadrul unor cursuri de teoria arhitecturii (prof. Augustin IOAN, conf.

Celia GHYKA) și de urbanism (lect. Vera MARIN)

Explorări urbane pe Calea Moșilor, octombrie-noiembrie 2015, în cadrul activității de atelier prof.

Cristina GOCIMAN

Instituții/organizații de educație generală

Liceul Teoretic Școala Mea

Vizite ghidate și ateliere în perioada septembrie – decembrie 2015

Asociația De-a Arhitectura

De-a arhitectura, educație de arhitectură și mediu construit expoziție și program educațional 2014-

2015.

Parteneri: Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din

România, Uniunea Arhitecţilor din România.

A2. analiza SWOT:

Puncte tari Puncte slabe - MNAC este singurul muzeu public exclusiv de

artă contemporană din România;

- programul anual de Apeluri de proiecte MNAC

este un succes;

- 3 sedii în 3 zone de maxim interes ale oraşului,

cu personalitate puternică şi distinctă;

- disponibilitate de spaţii şi atractivitate

instituţională pentru asocieri cu bază economică

(horeca, librării, evenimente);

- patrimoniul muzeal pe baza căruia se pot angaja

proiecte curatoriale, de cercetare, editoriale;

- arhiva de artă contemporană, dosare de artişti,

clişee;

- digitizarea colecţiei şi arhivei (în curs);

- fondul de carte, cataloage şi publicaţii

referitoare la arta contemporană şi posibilitatea

de a le scoate în domeniul public prin bibliotecă;

- capacitatea de a atrage proiecte curatoriale

locale şi internaţionale;

- sustenabilitatea parteneriatelor cu organizații și

instituții locale, naționale și internaționale;

- accesul la sediul MNAC Palatul Parlamentului;

- dotări insuficiente și probleme de construcție

(MNAC Dalles și MNAC 21);

- starea de conservare a lucrărilor de artă

contemporană;

- piața specialiștilor conservatori și evaluatori;

- lipsa unui sistem de educație pentru muzeografi-

conservatori;

- lipsa unui mediu conform de depozitare şi

conservare a lucrărilor de artă;

- necesitatea evaluării patrimoniului cultural

deţinut;

- lipsa unei politici de achiziții de lucrări de artă

contemporană la nivel național;

- lipsa unei unei corelări la nivel strategic a

activităţii universitare de artă cu cea muzeală.

6

- relație susținută cu centre și institute culturale

străine din România;

- buna colaborare cu operatori culturali

independenți și organizatori de evenimente

anuale de artă contemporană;

- buna colaborare cu scena alternativă de artă

contemporană;

- existența unui public educat și fidelizat pentru

arta contemporană;

- MNAC funcționează într-un sistem 360º – spaţii

de expunere, programe educaţionale, cercetare,

documentare și arhivare.

Oportunități Amenințări - număr foarte mare de artişti şi profesionişti

rezidenţi în Bucureşti și în țară;

- context internațional favorabil: artiştii români

sunt recunoscuţi la nivel internaţional;

- aderarea MNAC la diverse reţele şi platforme

internaţionale: EAD, CIMAM, ICOM;

- oportunităţi pentru programe de rezidențe,

programe de finanţare, și activități comerciale;

- calitatea produselor culturale românești de artă

vizuală;

- dinamismul crescut al scenei de artă

contemporană şi interesul internaţional tot mai

pregnant pentru comerțul cu artă contemporană

românească;

- dezvoltarea proiectelor alternative şi

diversificarea pieţelor de artă din România;

- tendința ascendentă a sectorului industriilor

creative;

- interes din partea comunităţii artistice şi a

publicului larg pentru studierea arhivelor

Muzeului;

- interes crescut din partea sectorului privat

pentru cultura vizuală;

- potenţial interes al unor personalităţi și instituţii

din domenii conexe (OAR, APUR, UAUIM,

UNA, muzee, colecţionari din București şi din

ţară);

- potențial de creștere a numărului și amplorii

parteneriatelor cu societatea civilă, instituții,

specialiști din cultura vizuală;

- potenţial de a crește un public specific;

- transparentizarea activităților Ministerului

Culturii;

- lipsa unei coagulări a scenei de artă

contemporană prin asociaţii profesionale, reţele şi

platforme locale cu programe de producţie şi

promovare comune;

- continuarea tendinţei de migrare a interesului

internaţional în domeniul artei vizuale dinspre

zona Europei de Est înspre zona Asia;

- lipsa unui sistem educaţional artistic generalizat

și a unor programe educative competente în

zonele instituţională şi independentă;

- continuarea tendinţei descendente de implicare

în domeniu a Institutului Cutural Român şi a

institutelor şi centrelor culturale străine de la

Bucureşti;

- dificultatea colaborării cu autorităţile naționale

sau locale, cu administrația Palatului

Parlamentului, cu diverse servicii ale Primăriei

Municipiului București în vederea ameliorării

accesului la sediile MNAC și pentru dezvoltarea

unor proiecte de activare urbană în jurul acestora;

- lipsa unor tarife preferenţiale pentru afişaj

stradal și media advertising pentru insitutuții

culturale;

- tendința de scădere a fondurilor disponibile

pentru programele de finanţare existente –

europene, naţionale şi locale – sau birocratizarea

lor excesivă;

- atractivitate redusă pentru antreprenori horeca;

- limitările impuse de cadrul legislativ, în special

în sensul dezvoltării de parteneriate public-privat;

- slaba dezvoltare a filantropiei în România;

- activitatea redusă a Asociației Amicii MNAC.

7

- demararea schimbării cadrului legislativ

corespunzător statutului artistului contemporan;

- îmbunătăţirea legislaţiei locale privind taxele,

impozitele, licenţele, autorizaţiile în domeniul

artelor vizuale;

- schimbarea legislaţiei naţionale privind

sponsorizările, cu reglementări pozitive pentru

proiectele culturale;

- crearea de oportunităţi pentru demararea unor

proiecte multidisciplinare pentru expoziții și

evenimente, în parteneriat cu companii private;

- crearea pentru instituțiile culturale a unor

oportunităţi de sprijinire a investiţiei în

infrastructură;

- existența unei organizații de sprijin financiar și

logistic, Asociația Amicii MNAC.

A3. Evoluția imaginii existente și măsuri luate pentru îmbunătățirea acesteia:

- Actualizarea permanentă şi îmbogăţirea conţinutului foto şi video pe paginile Facebook ale

MNAC; dezvoltarea acţiunilor de social media în strategia de comunicare;

- Publicarea articolelor relevante, a imaginilor de la vernisaje, crearea evenimentelor în social

media, diseminarea şi repetarea anunțurilor cu privire la activităţile MNAC înaintea vernisajelor,

încurajarea dialogului şi interacţiunii cu publicul;

- Realizarea unui nou cont Facebook (profil Facebook din 09.2014) adiţional paginii MNAC

(fan page) şi a paginilor Salonului de Proiecte;

- Continuarea parteneriatelor media (online şi print) şi creşterea vizibilităţii prin publicarea

bannerelor online pe pagina de pornire a unor site-uri partenere; realizarea unor interviuri cu

Directorul muzeului, artişti, curatori; articole despre Muzeu etc.;

- Identificarea şi stabilirea unor noi parteneriate media (weART; Institute, the Magazine;

Energiea; Vision Media) etc.;

- Identificarea publicaţiilor naţionale şi internaţionale în vederea preluării newsletter-ului şi a

altor materiale, anunţuri, interviuri în presa naţională şi internaţională (v. dosar presă);

- Promovarea publicațiilor Muzeului pe site-ul de specialitate www.p-u-n-c-h.ro;

- Menţinerea relaţiei cu presa, transmiterea comunicatului către agenţiile de presă relevante

precum Mediafax, Agerpress etc.;

- Îmbunătăţirea activităţii site-ului Muzeului www.mnac.ro (afişarea fotografiilor de la

vernisaje, din cadrul expoziţiilor şi a anunțurilor relevante);

- Propunere pentru rebranding, noua identitate vizuală MNAC, actualizarea site-ului;

- Fidelizarea publicului, atragerea unei noi categorii de public şi punerea în valoare a

expoziţiilor MNAC prin organizarea unor evenimente de design, arhitectură, festivaluri de muzică şi

evenimente speciale complementare, accesibile unui public largi şi cu un grad ridicat de delectare,

relaxare şi educaţie, desfăşurate în sălile muzeului şi/sau în spaţiile conexe (terasa, spațiul pentru

cafenea);

8

- Realizarea unor parteneriate pentru distribuirea outdoor a unui spot de promovare MNAC în

locaţii centrale din oraş şi a unui slide show pe ecrane din Energiea (pub&hub urban), locaţii cu un

public-ţintă comun, dar disponibil şi unor noi categorii de public;

- Menţinerea şi dezvoltarea sau stabilirea relaţiilor cu publicaţiile internaţionale precum

Artforum, Mousse, New York Times, ARTslant, Flash Art etc. pentru distribuirea unor anunţuri, ştiri,

articole; pomovarea în regiunea central şi est-europeană, susţinerea schimburilor culturale prin

parteneriate instituţionale;

- Identificarea altor posibilităţi de promovare A/V şi demararea unor parteneriate (TVR, Digi

TV) prin prezenţa la vernisaje, difuzarea a două ştiri pe lună în cadrul grupajelor principale de ştiri,

preluarea unui spot MNAC (min. 10”), realizarea unor interviuri despre activitatea MNAC /

promovarea artei contemporane din România;

- Preocupare pentru vizibilitatea MNAC şi obţinerea ofertelor corespunzătoare; realizarea

mapelor de prezentare, materialului explicativ pentru expoziţii (broşuri, texte de sală);

- Planificarea şi implementarea campaniei de comunicare pentru aniversarea .3 + 10. MNAC.

13 ani de la înfiinţare, 10 ani în Palatul Parlamentului prin deschiderea a 5 expoziții, performance-uri

și muzică live, un eveniment amplu, fără precedent pe scena muzeală românească, (incluzând 231

artiști români și internaționali, 7 curatori, 1 arhitect și 1 designer), cu aproape 4000 de vizitatori în

seara vernisajului;

- Sistem de afişaj în oraș (Sala Dalles etc.) şi bannere amplasate central;

- Includerea siglei MNAC în materialele de promovare ale partenerilor şi posibilitate de

activări în cadrul evenimentelor partenerilor, menţionarea în comunicatele de presă şi online, bannere

electronice etc.

O decizie strategică de importanță se referă la activarea terasei panoramice de la etajul 4 al

sediului din Palatul Parlamentului prin evenimente punctuale (concerte, lansări de carte, brunch-uri),

cu un deosebit succes la publicul tânăr. Aceste evenimente sunt menite nu doar să crească în mod

direct audiența, ci și să stimuleze interesul sectorului horeca pentru o relație permanentă cu Muzeul.

Aceasta va determina pe termen mediu o creștere constantă, de ordin calitativ și cantitativ, a

publicului Muzeului.

Promovarea evenimentelor MNAC s-a făcut mai ales în mediul online, prin:

- acţiuni de social media pe website-ul şi pe paginile Facebook ale muzeului, potrivite cu

specificul publicului majoritar al MNAC, foarte activ în mediul online;

- distribuirea comunicatelor şi invitaţiilor către contactele locale, naţionale şi internaţionale

cuprinse în baza de date a Muzeului – protocolul include Ministerul Culturii, mediul diplomatic,

galerii, artişti, muzee, instituţii de învăţământ superior, instituţii şi fundaţii culturale, centre culturale

străine, edituri, agenţii de turism, bănci, hoteluri, agenţii de publicitate, parteneri şi colaboratori etc.;

- distribuirea comunicatelor şi invitaţiilor pe canale electronice de comunicare către presă –

comunicatele transmise au fost preluate de multe ori cu imagini şi titluri mari în publicaţii cheie,

precum Igloo, habitat şi arhitectură, Zeppelin, Șapte Seri, feeder. Aceste parteneriate media au inclus

acordarea unei pagini întregi în ediţiile lunare sau săptămânale tipărite pentru macheta MNAC şi/sau

material editorial, precum şi pentru publicări regulate online ale anunţurilor şi imaginilor transmise

pentru promovarea expoziţiilor şi evenimentelor Muzeului (social media, blog, website).

– flyer special pentru promovarea expozițiilor din perioada iunie-octombrie 2015, distribuit

către liderii de opinie, în instituţii centrale (MCC, MAE), în instituţii de învăţământ superior (UNArte,

UAUIM, UNATC, Universitatea Bucureşti), în cluburi dedicate unor activităţi culturale (Cărtureşti,

9

La Scena, Green Hours, Energiea etc.), în muzee, în centre culturale străine, precum şi la agenţii de

turism, hoteluri etc.

Promovarea evenimentelor MNAC s-a făcut şi pe posturi A/V precum RFI Radio France

Internationale sau Radio România Cultural – anunţuri sau interviuri în studio.

De asemnea, nu este lipsită de importanţă nici comunicarea personală, virală în locurile

specifice publicului ţintă şi la evenimente similare. Cu aceste ocazii, s-au dezvoltat şi noi parteneriate

media.

De remarcat prezența în publicații internaționale de mare anvergură și cu audiențe

semnificative:

– Vogue International: “Why You Should Add Bucharest, Romania, to Your Must-Travel List”

http://www.vogue.com/13385232/travel-bucharest-romania-travel-guide-entrance-boutique/

– Monocle magazine http://monocle.com/radio/shows/the-voyager/17/

În ceea ce priveşte mediul tipărit, pe lângă spaţiul acordat de parteneri, au fost publicate articole

sau interviuri şi în alte publicaţii importante (v. dosar de presă din Anexa 3 la prezentul Raport). De

asemenea, s-a făcut promovare cu ajutorul materialelor promoţionale tipărite (invitaţii, afişe, pliante

etc.).

A4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari:

Situaţia la nivelul anului 2014, momentul realizării propunerii de management

La nivelul anului 2014, datele disponibile (Barometrul de Consum Cultural, ediţia 2008, cele mai

recente pentru momentul la care ne referim) indicau faptul că 73,6% din populaţia Bucureştiului nu

fusese niciodată la MNAC în ultimele 12 luni, instituţia deţinând cel mai mare procent de non-

vizitatori. Se constata atunci o pondere mai mare a publicului masculin, iar, din punctul de vedere al

vârstei, cele mai bine reprezentate categorii erau cele de 25-34 ani, 45-54 ani şi 55-64 ani. Tinerii cu

vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani reprezentau o mică parte din vizitatorii muzeului. În ceea ce

priveşte nivelul de educaţie, 48% dintre participanţii la sondaj şi care vizitaseră MNAC aveau studii

superioare.

Graficul 1. Distribuţia publicului MNAC în funcţie de gen.

Sursa datelor: Barometrul de Consum Cultural 2008 (CCCDC)

10

Graficul 2. Distribuţia publicului MNAC în funcţie de categoria de vârstă.

Sursa datelor: Barometrul de Consum Cultural 2008 (CCCDC)

Graficul 3. Distribuţia publicului MNAC în funcţie de categoria de vârstă.

Sursa datelor: Barometrul de Consum Cultural 2008 (CCCDC)

Cele mai noi date disponibile cu privire la comportamentul şi practicile de vizitare a muzeelor în

rândul populaţiei Bucureştiului

Cele mai noi date privind comportamentul de consum cultural al populaţiei din Bucureşti (Barometrul

de Consum Cultural, I.N.C.F.C, ediţia 2014) indică faptul că, atunci când este vorba de o tipologie a

muzeelor frecventate în ultimul an, întâlnim următoarea situaţie (p.154):

- istorie (62%);

- ştinţele naturii (56%);

- arheologie (55%);

- artă (54%);

- etnografie (51%);

- istorie militară (49%);

- memoriale (48%);

- carte veche (46%);

- ştiinţă şi tehnică (46%);

- numismatică (43%);

- artă religioasă (41%);

11

Deşi procentele pot părea mari în cazul publicului de artă, credem că pot fi făcute două

observaţii. În primul rând, respondenţii au putut alege mai multe variante de răspuns (acestora fiindu-

le adresată practic întrebarea „Ce fel de muzee aţi vizitat în ultimele 12 luni?”). În al doilea rând,

varianta de răspuns „artă”, deşi oferă ca suport potenţialului participant la sondaj o serie de explicaţii

cu privire la sensul întrebării („pictură, sculptură, desen, costume, decoraţiuni, mobilă etc.”), apreciem

că rezultatele obţinute nu pot fi folosite pentru a identifica (măsura) dimensiunea publicului de artă

contemporană. Cu toate acestea, datele pot fi utile cel puţin pentru o imagine de ansamblu.

În ceea ce priveşte un top al instituţiilor muzeale din Bucureşti la care participanţii au mers

cel puţin o dată în decursul anului, observăm că Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României

se situează pe a şaptea poziţie, cu 8% dintre subiecţi răspunzând că l-au vizitat cel puţin o dată

(Barometrul de Consum Cultural, I.N.C.F.C, ediţia 2014, p.155).

Acelaşi studiu menţionează că, din perspectiva publicului, frecvenţa de vizitare a muzeelor ar

putea creşte în următoarele situaţii (am exclus motivul lipsei de timp): existenţa unor oferte de bilete

promoţionale (32%), extinderea programului de vizitare (26%), o mai bună promovare a expoziţiilor

şi evenimentelor (17%), îmbunătăţirea calităţii personalului (13%), îmbunătăţirea calităţii

informaţiilor despre expoziţii sau exponate (10%), existenţa unor facilităţi de parcare (9%),

diversificarea modalităţii de achiziţionare a biletelor (7%), existenţa unei cafenele / ceainării în incinta

instituţiei (6%), diversificarea tipului de activităţi disponibile în cadrul muzeului (precum conferinţe

sau ateliere: 6%), sau posibilitatea de a interacţiona cu exponatele (3%) (Barometrul de Consum

Cultural, I.N.C.F.C, ediţia 2014, p.158).

Referitor la sursele de informare, datele Barometrului de Consum Cultural indică faptul că

mass-media (presă, TV, radio) reprezintă sursa de informare cea mai des uzitată de vizitatorii

muzeelor (a fost menţionată de 40%). În continuare se plasează reţeaua socială de prieteni (38%),

mediul online (36%), afişele (20%), tipăriturile precum broşurile sau pliantele (14%), revistele de

evenimente culturale (5%), ghidurile de timp liber (4%) sau ecranele din staţiile de metrou (2%)

(Barometrul de Consum Cultural, I.N.C.F.C, ediţia 2014, p.162).

Până în prezent, MNAC a întreprins activităţi de cunoaştere a publicului vizitator şi evaluare

a satisfacţiei vizitelor la muzeu, apelând în acest sens la un instrument sociologic (chestionarul

autoaplicabil).

Chestionarul a fost distribuit de personalul instituţiei fiecărui vizitator, cu indicaţia de a-l

completa la sfârşitul vizitei. Instrumentul de colectare a datelor a cuprins un umăr total de 23

întrebări, de diferite tipuri: întrebări cu răspuns deschis (vizitatorii au oferit răspunsuri de tip text, fără

restricţii impuse de anumite categorii de opţiuni predefinite); întrebări cu răspuns închis (vizitatorii au

răspuns folosind opţiuni predefinite, au ales între diferite variante de răspuns). La rândul lor, aceste

întrebări au fost de mai multe tipuri: scale de măsurare a satisfacţiei, întrebări cu răspuns multiplu etc.

Instrumentul de cercetare este bilingv (fiind redactat în limbile română şi engleză). Acest lucru a

permis culegerea adecvată de date privind profilul vizitatorului actual, fără a distorsiona rezultatele

obţinute prin excluderea din analiză a persoanelor din străinătate.

De asemenea, instituţia a urmărit apariţia studiilor şi cercetărilor realizate la nivelul oraşului

Bucureşti în ceea ce priveşte consumul cultural, în particular acele lucrări care au atins şi domeniul

muzeal. Un loc important în acest sens îl constituie consultarea rezultatelor Barometrului de Consum

12

Cultural realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), instituţie aflată în

subordinea Ministerului Culturii.

În perioada următoare, ne propunem:

- dezvoltarea şi implementarea unui instrument de cercetare sociologică (chestionar) în mediul

online (pe website-ul MNACR) destinat culegerii unor informaţii de profunzime referitoare la

publicul muzeului. Vom putea astfel evalua cu o mai mare acurateţe aspecte deosebit de importante,

precum satisfacţia vizitei la muzeu, interacţiunea cu website-ul instituţiei, comunicarea instituţiei cu

publicul şamd;

- îmbunătăţirea chestionarului actual de culegere a evaluărilor publicului MNACR, distribuit

conform indicaţiilor de mai sus. Deşi informaţiile culese prin forma actuală sunt utile, apreciem ca

fiind necesară o dezvoltare a instrumentului cu scopul de a atinge şi alte obiective de cunoaştere a

beneficiarilor, precum: realizarea unei tipologii a vizitatorilor în funcţie de preferinţele de consum de

artă contemporană, percepţia publicului asupra locului muzeului în peisajul local de artă

contemporană – comparaţii cu galerii private etc;

- iniţierea unor activităţi de studiere şi cunoaştere a categoriilor de beneficiari bazate pe

metode calitative de cercetare (precum interviul sociologic). Apreciem că astfel de date sunt deosebit

de importante pentru a completa informaţiile cantitative (obţinute prin chestionare) şi pentru a avea

acces la explicaţii de profunzime / detaliu în aspecte ce ţin de: formarea preferinţelor beneficiarilor /

vizitatorilor, modalităţi de stimulare a participării la evenimente organizate la MNACR sau de

creştere a gradului de vizitare etc;

- aplicarea unor metode noi de studiere şi cunoaştere a profilului vizitatorilor, precum metoda

time&tracking (metodă de observaţie şi măsurare temporală a experienţei de vizitare într-un muzeu).

Datele culese la nivelul MNAC cu privire la experienţa de vizitare a muzeului

Plecând de la aceste date generale pe care le-am avut la dispoziţie, am iniţiat în această

perioadă o activitate de analiză a publicului MNAC pentru a înţelege prin ce anume se diferenţiază de

publicul larg al muzeelor din Bucureşti. Pentru acest lucru, am apelat la acelaşi instrument folosit în

studiile mai sus amintite, respectiv chestionarul.

Astfel, a fost creat un chestionar autoaplicabil distribuit de presonalul instituţiei fiecărui

vizitator, cu indicaţia de a-l completa la sfârşitul vizitei. Chestionarul a cuprins un umăr total de 23

întrebări de diferite tipuri, respectiv:

- întrebări cu răspuns deschis;

- întrebări cu răspuns închis; la rândul lor, aceste întrebări au fost de mai multe tipuri: scale de

măsurare a satisfacţiei, întrebări cu răspuns multiplu etc.

În ceea ce priveşte conţinutul, chestionarul abordează caracteristicile socio-demografice ale

vizitatorilor, istoricul şi experienţa de vizitare a instituţiei, nivelul de satisfacţie a experienţei de

vizitare (din diferite perspective), precum şi sugestiile adresate instituţiei.

Deşi tipul de studiu realizat la nivelul instituţiei nu poate fi comparat din punct de vedere

metodologic cu sondaje mai mari, realizate la nivlelul întregului oraş şi folosind chestionare mai mari

sau având obiective de cercetare diferite, apreciem că activitatea întreprinsă pentru cunoaşterea

profilului publicului actual este utilă întrucât:

- pune la dispoziţie o imagine de ansamblu, câteva tendințe ale vizitării MNAC;

- constituie un prim punct de plecare în realizarea unor analize mai detaliate;

13

- reprezintă o bună ocazie de a testa instrumente şi obiective de cercetare ce vor fi ulterior

dezvoltate.

Analiza datelor culese prin acest sondaj vor fi prezentate și analizate la punctul A6. Profilul

beneficiarului actual.

14

Figura 1. Chestionarul de evaluare a vizitării MNAC

A5. Grupurile-țintă ale activităților instituției:

Rămâne o prioritate continuarea procesului de atragere şi fidelizare a următoarelor categorii de

beneficiari:

1. Tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani (indiferent de forma de învăţământ pe care o

urmează);

2. Tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, cuprinşi în sistemul de învăţământ pre-

universitar sau universitar de specialitate;

3. Tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, care se confruntă cu dificultăţi economice,

sociale sau educaţionale (tineri cu oportunităţi reduse);

4. Persoane active pe piaţa muncii (angajaţi cu studii superioare sau antreprenori) care fac parte

din categoria tinerilor profesionişti (profesii liberale, manageri şamd) sau formează

comunitatea oamenilor de afaceri, în special din categoria de vârstă 35-44 de ani (care

momentan se îndreaptă mai degrabă spre oferta galeriilor de artă contemporană);

5. Nucleul puternic al consumatorilor de artă contemporană: comunitatea artiştilor, curatorilor,

directorilor de instituţii culturale (inclusiv centrele culturale străine), dar şi persoanele

publice, reprezentanţii ambasadelor din România;

6. Persoane care tranzitează Bucureştiul (turişti din străinătate sau România, persoane aflate în

vizite de studiu şi/sau afaceri şamd);

7. Publicul general cu un comportament bine conturat în vizitarea muzeelor, dar care nu este

socializat în domeniul artei contemporane;

15

8. Publicul general cu un comportament de consum cultural bine conturat (consum

cinematografic, de teatru, de concerte etc.), dar care nu obişnuieşte să viziteze muzee sau

colecţii.

A6. Profilul beneficiarului actual:

Caracteristici socio-demografice ale publicului MNAC

Pentru a vedea în ce măsură se suprapun aceste grupuri țintă cu profilul socio-demografic al

publicului MNAC, chestionarul dedicat evaluării vizitei în muzeu cuprinde o secţiune dedicată

culegerii acestui tip de date.

Pe baza sondajului efectuat, constatăm că vizitatorii muzeului provin în cea mai mare parte

din România (graficul 4). Următoarele patru ţări din care provin vizitatorii instituţiei sunt state

membre ale Uniunii Europene (Italia, Spania, Olanda şi Danemarca). Vizitatorii provenind de la

distanţe mai mari sunt mai puţini la număr.

Graficul 4. Ţara de origine a vizitatorilor MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern

În ceea ce priveşte grupa de vârstă (graficul 5), cele mai importante categorii de public (din

punct de vedere numeric) sunt mai degrabă tinerii (57,5% au între 20 şi 29 de ani; 25% au între 30 şi

39 de ani). Segmentul foarte tânăr de vârstă (15-19 ani) reprezintă doar 2,5% din eşantionul

sondajului pe care am realizat analize.

Referitor la distribuţia publicului pe gen (graficul 6), constatăm o prezenţă mult mai mare a

femeilor (62,5%).

Capitalul educaţional al publicului este unul ridicat: 57,5% au studii universitare sau

postuniversitare (graficul 7).

16

Graficul 5. Vârsta vizitatorilor MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern

Graficul 6. Distribuţia pe gen a vizitatorilor MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern

Graficul 7. Nivelul de studii al vizitatorilor MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern

În ceea ce priveşte ocupaţia (graficul 8), se observă o predominanţă a publicului care se află

cuprins într-o formă de învăţământ superior, 42,5% declarându-se studenţi.

17

Graficul 8. Ocupaţia vizitatorilor MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern

Istoricul şi experienţa de vizitare ale MNAC

Un aspect important care a reieşit din analiza datelor culese ţine de faptul că întâlnim o

pondere mare a publicului „nou”, a persoanelor care declară că vizitează muzeul pentru prima oară.

Această informaţie este importantă şi poate sugera nu doar că numărul de vizitatori este în creştere, ci

şi faptul că muzeul reuşeşte să atragă un segment anterior neacoperit.

Graficul 9. Istoric de vizitare.

Sursa datelor: Sondaj intern

Cine sunt persoanele care vin pentru prima dată la muzeu? Nu sunt în mod obligatoriu

persoane tinere sau foarte tinere, categorii în rândul cărora ne-am putea aştepta să-i regăsim pe cei mai

mulţi dintre cei care accesează prima dată oferta instituţiei. Mai degrabă este vorba de categoriile de

vârstă adultă – mijlocie (28,6% au între 30 şi 39 de ani, iar 14,3% au între 40 şi 49 de ani – graficul

10).

18

Graficul 10. Profilul de vârstă în funcţie de experienţa anterioară de vizitare.

Sursa datelor: Sondaj intern Conform datelor disponibile, vizitarea MNAC este o practică de grup, cu un caracter care

favorizează socializarea. Astfel, observăm că doar 15% din participanţii se aflau singuri în vizită. Cei

mai mulţi (55%) au declarat că au venit însoţiţi de prieteni, iar 30% împreună cu familia (graficul 11).

În ceea ce priveşte sursele de informare accesate pentru a descoperi oferta culturală a

muzeului, internetul predomină cu un procent de aproximativ 60% din răspunsuri (graficul 12). Acest

lucru se corelează desigur cu alte informaţii deţinute despre profilul vizitatorului (respectiv vârsta şi

nivelul de studii). Interesant în ceea ce priveşte sursele de informare este faptul că a doua poziţie este

ocupată de ceea ce am putea numi „reţeaua socială” a vizitatorului, respectiv prieteni, cunoscuţi,

profesori ş.a.m.d. Această categorie de răspunsuri se regăseşte în 30,2% din cazuri. Publicaţiile au fost

menţionate în puţin peste 9% din cazuri. Aceeaşi ordonare a surselor de informare este valabilă şi

dacă luăm în considerare ţara de origine a vizitatorilor (graficul 13), cu observaţia că procentele

variază într-o oarecare măsură.

Graficul 11. Practici de vizitare.

Sursa datelor: Sondaj intern

19

Graficul 12. Surse de informare cu privire la MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern* * Întrebare cu răspuns multipliu, pot fi alese mai multe categorii de răspuns

Graficul 13. Sursele de informare cu privire la MNAC în funcție de țara de proveniență a

respondenților .

Sursa datelor: Sondaj intern MNAC**

*Categoria „Altele” face referire la prieteni, profesori, facultate, vizitator constant

** Întrebare cu răspuns multipliu, pot fi alese mai multe categorii de răspuns

Satisfacţia față de experienţa de vizitare a MNAC

În general, vizitatorii MNAC se consideră satisfăcuţi de experienţa de vizitare a muzeului

(graficul 14), un procent de doar 5% spunând că nu sunt mulţumiţi. Diferenţe ale satisfacţiei în funcţie

de genul respondenţilor nu sunt semnificative (graficul 15).

20

Graficul 14. Satisfacţia față de

experienţa de vizitare a MNAC.

Sursa datelor: Sondaj intern

O diferenţă, dar nu foarte mare, în ceea ce priveşte satisfacţia de vizitare se observă dacă

analizăm răspunsurile în funcţie de ţara de origine. Astfel, în cazul vizitatorilor din România se

observă un procent de aproape 8% de persoane nesatisfăcute.

Graficul 15. Satisfacţia față de experienţa de vizitare a MNAC în funcţie de gen.

Sursa datelor: Sondaj intern

21

Graficul 16. Satisfacţia față de experienţa de vizitare a MNAC în funcţie de ţara de provenienţă.

Sursa datelor: Sondaj intern

În graficul 17 sunt redate rezultatele chestionarelor în ceea ce priveşte evaluarea făcută de

publicul vizitator anumitor elemente ce ţin de expunerea lucrărilor. Evaluările pentru cele trei

elemente evaluate (informaţii generale despre muzeu, etichete şi texte informative, iluminare) sunt

preponderent pozitive (însumând aici răspunsurile „excelent” şi „rezonabil”).

Graficul 17. Evaluarea expunerii de către publicul vizitator.

Sursa datelor: Sondaj intern

Analizând acelaşi tip de informaţie, dar ţinând cont de ţara de origine a vizitatorilor (tabelul

1) observăm că nu se înregistrează diferenţe semnificative între cele două grupuri de persoane. În

cazul „etichetelor şi textelor informative”, se remarcă totuşi o diferenţă mai mare între persoanele din

România şi cele din alte ţări: sunt mai mulţi vizitatori din străinătate care le evaluează ca fiind slabe

(14,3%, spre deosebire de 3,8%).

Tabelul 1. Evaluarea expunerii în funcţie de ţara de origine.

Sursa datelor: Sondaj intern

Cum evaluaţi următoarele aspecte ale expunerii? România Altă țară

Informații generale despre muzeu Excelent 30,8% 35,7%

Rezonabil 57,7% 50%

22

Slab 11,5% 14,3%

TOTAL 100,0% 100,0%

Etichete și texte informative

Excelent 42,3% 35,7%

Rezonabil 50% 50%

Slab 3,8% 14,3%

Nespecificat 3,8% ,0%

TOTAL 100,0% 100,0%

Iluminarea

Excelent 50% 64,3%

Rezonabil 34,6% 28,6%

Slab 11,5% 7,1%

Nespecificat 3,8% ,0%

TOTAL 100,0% 100,0%

În materie de facilităţi şi servicii, costul biletelor şi curăţenia sunt itemii care au fost apreciaţi

în măsura cea mai mare ca fiind „excelenţi” (tabelul 2). La polul opus, cafeneaua şi accesibilitatea au

înregistrat cele mai mari procente de persoane care le-au evaluat ca fiind „slabe”.

Tabelul 2. Evaluarea facilităţilor şi serviciilor MNAC de către publicul vizitator.

Sursa datelor: Sondaj intern

Excelent Rezonabil Slab Nespecificat TOTAL

Costul biletelor 75% 22,5% 2,5% 0% 100%

Signalistica 37,5% 37,5% 12,5% 12,5% 100%

Cafeneaua 12,5% 32,5% 50% 5% 100%

Utilitățile pentru o persoană cu

dizabilități

37,5% 40% 5% 17,5% 100%

Serviciile de pază 52,5% 25% 12,5% 10% 100%

Curățenie 72,5% 22,5% 2,5% 2,5% 100%

Accesibilitate 60% 17,5% 20% 2,5% 100%

Tabelul 3. Evaluarea facilităţilor şi serviciilor MNAC în funcţie de ţara de provenienţă

Sursa datelor: Sondaj intern

Cum evaluaţi următoarele facilități și servicii? România Altă țară

Costul biletelor Excelent 84,6% 57,1%

Rezonabil 15,4% 35,7%

Slab 0.00% 7,1%

TOTAL 100,0% 100,0%

Signalistica Excelent 38,5% 35,7%

Rezonabil 46,2% 21,4%

Slab 7,7% 21,4%

Nespecificat 7,7% 21,4%

TOTAL 100,0% 100,0%

23

Cafeneaua Excelent 11,5% 14,3%

Rezonabil 26,9% 42,9%

Slab 57,7% 35,7%

Nespecificat 3,8% 7,1%

TOTAL 100,0% 100,0%

Utilitățile pentru o persoană cu

dizabilități

Excelent 30,8% 50%

Rezonabil 38,5% 42,9%

Slab 3,8% 7,1%

Nespecificat 26,9% ,0%

TOTAL 100,0% 100,0%

Serviciile de pază Excelent 46,2% 64,3%

Rezonabil 26,9% 21,4%

Slab 11,5% 14,3%

Nespecificat 15,4% ,0%

TOTAL 100,0% 100,0%

Curățenie Excelent 69,2% 78,6%

Rezonabil 26,9% 14,3%

Slab ,0% 7,1%

Nespecificat 3,8% ,0%

TOTAL 100,0% 100,0%

Accesibilitate Excelent 61,5% 57,1%

Rezonabil 11,5% 28,6%

Slab 23,1% 14,3%

Nespecificat 3,8% ,0%

TOTAL 100,0% 100,0%

Concluzii

Publicul actual al MNAC face parte mai degrabă din categoria persoanelor tinere (în primul

rând 20-29 de ani şi, secundar, 30-39 de ani). Este un public cu un capital educaţional (şi corelat cu

acesta, cultural) de nivel ridicat. Predomină femeile, iar per ansamblu în ceea ce priveşte ocupaţia

întâlnim mulţi studenţi. Este un public care provine mai curând din România şi care, în cele mai multe

cazuri, este „novice” în a vizita MNAC (se află la prima vizită). Aceste date ne indică (sau cel puţin

sugerează) că publicul instituţiei trece printr-o fază de creştere, muzeul reuşind să atragă un număr

crescând de persoane care nu au mai fost anterior în vizită aici. Este un public mai degrabă autohton,

aproape 7 din 10 vizitatori fiind din România.

Publicul MNAC se descrie ca având un comportament de vizitare în grup, doar în 15% din

cazuri întâlnim vizitatori singuri. Preferă să se informeze preponderent de pe internet şi prin

intermediul reţelelor de prieteni şi cunoscuţi. Este un public în general satisfăcut de vizita la muzeu,

iar diferitele aspecte ce ţin de expunere, servicii şi facilităţi sunt evaluate cu precădere pozitiv.

B) Evoluţia profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

24

B1. Adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și la

strategia culturală a autorității

În cele ce urmează, vom urmări felul în care prioritățile stabilite prin planul de management

redactat în anul 2014, și devenit anexă a contractului nostru, se verifică prin cursul de dezvoltare a

Muzeului, și în ce măsură modificările de curs sunt justificate de contextul în care își desfășoară

Muzeul activitatea.

Planul de management afirmă că „MNAC va trebui să își modifice misiunea în concordanță

cu ambițiile unei instituții culturale din secolul 21, care își propune să exploreze tendințele cele mai

noi ale artei contemporane, integrandu-le într-o perspectivă de analiză culturală și de context istoric.

Mai mult decât un facilitator de evenimente, MNAC va trebui sa devină un loc de reflecție și o

platformă de creativitate deopotrivă pentru cei care produc, cei care comentează și cei care sunt

consumatori de cultură vizuală.” Privind retrospectiv la programele și proiectele anului 2015, vom

vedea că ele au realizat un echilibru între scena locală, cea regională și cea internațională, îmbinând

cercetarea și prezentarea celor mai noi tendințe din artele vizuale cu re-evaluarea și repoziționarea

unor valori ale artei contemporane ignorate sau marginalizate de istoria recentă, așa cum își propune

planul de management prin programul „Istoria artei din mers”.

Un pas important în această direcție l-au constituit cele două expoziții cu lucrări din colecția

MNAC (Învățământul artistic bucureștean și arta românească după 1950; Colecția ca arhivă), care

s-au deschis succesiv în spațiul cel mai amplu deținut de Muzeu, cel din Palatul Parlamentului.

Această afirmare spațială a colecției răspunde unei nevoi manifestate cu insistență de către diverse

categorii de public și de către mass-media referitor la asumarea unui program permanent legat de

colecțiile muzeului. Abordarea istoriei recente a fost întărită de expozițiile monografice Alexandru

Chira (MNAC Sala Dalles), și Liviu Stoicoviciu (Orașe imaginate, MNAC Palatul Parlamentului),

evenimente care au adus în atenția publicului și a specialiștilor două nume importante pentru

înțelegerea culturii vizuale din România anilor 1970 – 2000.

Într-un contrast benefic cu aceste exemple s-a situat programul „Experimenta”, de promovare

a celor mai noi tendințe din arta contemporană, apanaj al tinerei generații de creatori. Aici se înscriu

expoziții ca: Bienala mobilă, What About Y[our] Memory?, Punctul alb și cubul negru (Palatul

Parlamentului), De la aftershock la nemurire (programul Platforma, Anexa MNAC), Uniunea

Româno-Bulgară. O retrospectivă, Eroismul răsare într-un depozit de mărfuri, Working from

Language (programul Salonul de Proiecte, Anexa MNAC).

În intervalul generos definit pe de o parte de experimentalismul modernismului târziu, iar pe

de alta de post-conceptualismul artei de ultimă oră, se înscriu alte evenimente menite să definească

strategia profesională a Muzeului. Astfel, s-a consolidat direcția de colaborare regională în jurul

istoriei politice și geo-politice comune printr-o serie de expoziții-eveniment în cadrul programului

„Parlamenta”, care au adus în spațiul din Palatul Parlamentului nume de prestigiu ale artei

contemporane din zonă: Deimantas Narkevicius, Dulapul și muzica; Noi Începuturi - Achiziții recente

din colecția Muzeului de Artă Contemporană, Belgrad; Anna Konik, În același oraș, sub același cer.

Pe de altă parte, a fost urmărită cu consistență prin programul „Geografii sumare” (parte a

programului „Istoria atei din mers”) linia de proiecte menite să dea vizibilitate unor comunități

25

artistice importante din afara capitalei și care – deși au dobândit un prestigiu local și chiar

internațional – nu sunt suficient cunoscute la nivel național. Menționăm expozițiile Niciodată singur

(cu participarea unor grupuri de artiști din Târgu-Mureș, Sfântu Gheorghe și din diaspora); În vremuri

de speranță și neliniște (artă și critică socială din Iași); R.E.M.X. (artă experimentală din Arad). Mai

multe despre strategiile Muzeului la punctul următor.

B2. Orientarea activității profesionale către beneficiari

Așa cum s-a afirmat și în planul de management, pentru a asigura o dinamică de creștere a

Muzeului, „prima prioritate strategică este PUBLICUL. […] MNAC va trebui să pună publicul, în

toate sensurile și aspectele acestui concept, în centrul strategiei sale.” Cum am văzut mai sus, la

punctul A5. Profilul beneficiarului actual, publicul MNAC este o entitate dinamică, în continuă

schimbare. Aici intră publicul ocazional și cel fidel, dar și persoanele, instituțiile și organizațiile cu

care Muzeul dezvoltă relații punctuale sau pe termen lung, legat de anumite programe și proiecte.

Modul cum Muzeul își definește strategiile operative și de comunicare trebuie să fie într-o continuă

relație de feedback cu toate categoriile de beneficiari, pentru a putea menține și crește numărul și

calitatea acestora.

Să ne oprim aici asupra termenului de calitate a beneficiarului, pentru a sublinia faptul că în

managementul cultural al unor instituții emergente, cum este – de fapt și în continuare MNAC, menit

să gestioneze un domeniu de nișă al culturii din România – calitatea beneficiarului compensează într-

o măsură semnificativă pentru dimensiunea cantitativă mai redusă, demonstrată statistic. Anul 2015 a

confirmat faptul că MNAC are un public cu o educație și cu venituri peste medie, public activ social și

prezent în mediile online. Această situație este încurajatoare tocmai pentru că un astfel de public are

capacitatea de amplificare a mesajului pe care Muzeul vrea să îl disemineze. Acest mesaj este

complex în articulările sale, iar programele și proiectele expoziționale menționate selectiv mai sus

constituie doar una dintre dimensiunile acestei strategii axate deopotrivă pe cercetarea, expunerea,

diseminarea și stimularea scenei contemporane de cultură vizuală.

Expozițiile din toate sediile au fost încadrate de evenimente conexe și/sau complementare,

menite să coaguleze și să susțină atenția unui public divers în jurul unor teme sugerate de demersul

curatorial. Astfel, s-au organizat întâlniri bilunare cu artiști prezenți în expoziția Învățământul

artistic bucureștean și arta românească după 1950, întâlniri care s-au bucurat de o mare popularitate

îndeosebi în rândul publicului tânăr, al studenților și în comunitatea artistică. Alt format de succes a

fost cel al dezbaterilor pe teme de actualitate în prelungirea unor discursuri artistice și/sau curatoriale

cu implicare social-politică: folclorul urban și tema emigrării (eveniment de închidere al expoziției

Niciodată singur); analiza critică a expoziției ca format de reflexie intelectuală (Fiind artă.

Materialitatea discursului artei și extensiile lui, conferință internațională de încadrare a expoziției

Dispoziții în timp și spațiu); discuția cu rectorii universităților naționale de arte (Starea și

perspectivele învățământului artistic din România); dezbaterea academică a relației artă-istorie (Artele

vizuale și recuperarea istoriei recente a României) – acestea două din urmă în cadrul oferit de aceeași

expoziție-eveniment Învățământul artistic bucureștean.

MNAC și-a confirmat politica de instituție vie, orientată către beneficiarii care înțeleg cultura

vizuală în sensul larg, al unui sistem poli-articulat de discipline și formate. Astfel, un vector important

l-au constituit spectacolele de diverse tipuri și intervențiile de tip „art performance”. Din prima

categorie menționăm spectacolul de teatru de păpuși realizat de artistul Ciprian Mureșan (Untitled);

spectacolul My Friend, al Companiei de Teatru Labirint; spectacolul Pentru că meriți, realizat de

26

către Asociația O2G; spectacolul Voi n-ați văzut nimic!, (Alexandru Fifea, Cătălin Rulea, David

Schwartz) – ultimele două în cadrul Platformei de Teatru Politic. În cea de a doua categorie, a

performanțelor (performance – o formă hibridă de teatru cu dimensiuni deopotrivă performative și

vizuale, extrem de populară în rândul creatorilor tineri), putem nota: Larisa Crunțeanu, Xandra

Popescu, Ghid pentru un comportament inacceptabil; Biroul de cercetări melodramatice, Above the

Weather; seria de micro-performanțe realizate în cadru sonor de un grup de artiști condus de Victor

Meertens (Australia), cu prilejul Nopții Albe a Muzeelor; performanța-dezbatere realizată de Florin

Flueraș și Ion Dumitrescu în cadrul evenimentului De la confirmare la contestare. Practici artistice în

spațiul public.

Strategia de diversificare a profilului beneficiarului MNAC se sprijină pe conceptul de

cultură vizuală, sensibil diferit de cel de artă vizuală. Muzeul consideră arta ca fiind un sub-domeniu

al culturii vizuale, și este interesat în politicile sale de crearea unei platforme suficient de generoase

pentru a servi astfel publicului său un spectru mai larg de conținut. De aici interesul pentru

promovarea industriilor creative, manifest în 2015 prin găzduirea celor două ediții ale Târgului de

bijuterie de autor și a expoziției-târg de design contemporan V for Vintage. Tot aici pot fi menționate

preocupările pentru sprijinirea design-ului de carte, ce a rezultat în două publicații ale Muzeului ce

au fost premiate la concursul „Cele mai frumoase cărți”: albumului monografic subREAL și

publicației Dear Money li s-au decernat Premiul pentru cel mai frumos album, respectiv Marele

premiu al competiției.

Pentru că am menționat aici două dintre publicațiile Muzeului, e momentul să ne oprim

asupra cercetării, care este una dintre dimensiunile majore, transversale, ale activității Muzeului.

Implicită în articularea programului curatorial și a proiectelor conexe acestuia, cercetarea are și o

dimensiune concretă, sub forma publicațiilor. În pofida perpetuării unei legislații frustrante, care

împiedică finanțarea acestei activități esențiale pentru Muzeu de la buget, MNAC a reușit să identifice

fonduri pentru a publica în 2015, pe lângă cele două titluri antemenționate, opt broșuri-catalog pentru

expozițiile: Deimantas Narkevicius – Dulapul și muzica; Dispoziții în timp și spațiu; Noi începuturi.

Achiziții recente ale Muzeului de Artă Contemporană din Belgrad; What Abot Y[our] Memory;

Mircea Suciu, Fractura; Der Wanderer; Niciodată singur; Alexandru Chira. Cu un aspect voit

modest, această serie a fost inițiată pentru a constitui memoria concretă a drumului profesional

parcurs de Muzeu începând din iulie 2014. Conținutul broșurilor furnizează informația de bază despre

conceptul curatorial, despre artiști și lucrări, constituindu-se astfel într-un instrument de lucru

indispensabil pentru cercetătorul istoriei recente a culturii din România.

Tot la capitolul cercetare/publicare trebuie înregistrată activitatea on-line susținută în cadrul

secției Documentare-Memorie digitală, care a realizat proiectul editorial Docu.Magazin, co-finanțat

de AFCN și care reflectă o parte din activitățile de cercetare arhivistică și istorică ale Muzeului.

O importantă schimbare de orientare către beneficiari este inițiativa managementului de a

deschide programele muzeului către curatori, artiști și organizații de profesioniști prin programul de

Apeluri anuale de proiecte. Acest program este de mare succes, el furnizând pentru anul 2015 un

număr de cinci proiecte, ceea ce înseamnă aproximativ 20% din activitatea expozițională a Muzeului.

Apelul este important nu doar la nivelul statistic și logistic, ci și la cel al poziționării Muzeului ca

instituție deschisă către societatea civilă, către profesioniștii din domenii conexe artelor vizuale, către

lucrătorii culturali în general. Un element important al mecanismului acestui Apel este posibilitatea

co-finanțării de către Muzeu a unor inițiative care altfel ar găsi cu greu surse de realizare și de

expunere.

27

Relația cu beneficiarii activităților profesionale ale Muzeului este cel mai bine cuantificată de

efortul educațional. La acest capitol, anul 2015 a adus o diversificare a activităților. Pe lângă

programele curente de tururi ghidate la cerere sau inițiate în parteneriat cu instituții din educație

(școli, universități vocaționale sau de alt tip), pe lângă momentele deja intrate în practica curentă (de

tipul Săptămâna Școala altfel, Noaptea Europeană a Muzeelor etc.), s-au abordat formate noi. Astfel,

în colaborare cu Asociația „De-a arhitectura”, s-a lansat un program de educație interactivă pe teme

de arhitectură și urbanism. Cu prilejul Nopții Albe a Muzeelor, MNAC a găzduit Urboteca Asociației

pentru Tranziția Urbană, o unitate mobilă de educație pe teme urgente ale orașului. Aceste două noi

direcții sunt justificate prin strategia de poziționare a MNAC ca actor urban activ prin sediile sale

în trei puncte cheie ale Bucureștiului. În aceeași direcție, de asimilare în conținutul Muzeului a

problematicii și evoluției spațiului urban se înscrie și atelierul „De la confirmare la contestare. Practici

artistice în spațiul public”, moderat de experții olandezi Jeroen Boomgaard și Hans van Houwelingen.

O activitate importantă pentru atragerea unor noi categorii de public este organizarea de

concerte-eveniment. MNAC are deja o tradiție în cultivarea scenei de muzică electronică, care se

continuă prin parteneriatul strategic cu festivalul Rokolectiv. Elementul de noutate a fost includerea în

programul Muzeului a unor evenimente live, performate de grupuri din cu totul alte sub-culturi.

Menționăm aici concertele trupelor PC Harem (grudge), respectiv Dead Ceaușescus (punk), dar și

evenimentul electro Cannibal Disco Party. Importanța acestei linii de dezvoltare a conținutului constă

în contaminarea unor grupuri diverse cu conceptul de cultură vizuală contemporană și cu mediul

muzeistic, mulți dintre participanții la acest tip de evenimente intrând pentru prima dată la MNAC.

Aici trebuie menționate și strategiile punctuale de atragere a unui public mai vast prin

evenimente de socializare. Astfel, brunch-urile de pe terasa MNAC (unul organizat pe 14 februarie,

de Valetine’s Day, Ziua Îndrăgostiților, celălat pe 19 septembrie, de Ziua Internațională a

Patrimoniului) au fost o confirmare a strategiei ICOM conform căreia Muzeul este nu doar un

instrument de cultură și educație, ci și un important furnizor de amuzament de calitate. Atracția

publicului tânăr pentru terasa MNAC a fost folosită cu succes pentru crearea unor evenimente menite

să dea maximă vizibilitate instituției, pe lângă faptul că publicul „captiv” al acestor evenimente a

vizitat în proporție mare expozițiile curente.

În sfârșit, Muzeul și-a menținut interesul pentru a participa la cele două evenimente-cheie ale

primăverii artelor vizuale – Noaptea Alba a Galeriilor (prin expozițiile Vlad Olariu, Wasteland

Empire, și Maxim Liulcă, Politica unghiului drept), respectiv Nopatea Europeană a Muzeelor, printr-

un eveniment complex la Palatul Parlamentului. În calitate de partener, Muzeul a sprijinit astfel activ

aceste inițiative, inclusiv pe plan logistic și financiar, ajutând galerii și organizații non-profit să fie

prezente în circuitul de evenimente. În același timp, Muzeul a dovedit astfel că este deschis către cele

mai diverse categorii de beneficiari și către cele mai diverse formate de lucru cu aceștia.

B3. Analiza principalelor direcții de acțiune întreprinse

Planul de management redactat în primăvara anului 2014 stabilea 4 puncte prioritare pentru

perioada 2014-2017: Publicul – în toate articulațiile funcționale și simbolice ale termenului;

Economicul – în toate dimensiunile legate de administrarea / creșterea instituției muzeale;

Cercetarea curatorială – tot în sens larg, de motor al activităților specifice manifeste prin expoziții,

publicații, evenimente; Colecția de artă – în dublul aspect al gestionării fondului existent și – mai

28

ales – în sensul creșterii colecției până la atingerea standardelor unei instituții de cultură vizuală

contemporană. O ultimă prioritate (nu în sensul ierarhic) se referă la ameliorarea cadrului legislativ

în care funcționează Muzeul.

În mod previzibil, prioritățile profesionale s-au nuanțat și s-au diversificat în cadrul actului

managerial, prin experiența nemijlocită dobândită în munca cu instituția. Astfel, pentru a păstra

publicul în centrul efortului instituțional, MNAC a diversificat oferta de conținut, căutând să

reflecte fenomenul contemporan al artei printr-o strategie complexă.

Pe de o parte s-a consolidat grila de evenimente expoziționale și conexe de așa manieră

încât să existe o previzibilitate calendaristică a manifestărilor realizate și/sau găzduite de către

MNAC. Spre deosebire de anii precedenți, MNAC a structurat activitatea expozițională în două mari

sezoane (primăvară și toamnă), fiecare cu câte un vernisaj unic marcând deschiderea de noi expoziții

pe toate etajele din Palatul Parlamentului. Această strategie conferă un spor masiv de atenție din

partea publicului, precum și de vizibilitate media, consolidând locul Muzeului în comunitate. Un alt

avantaj constă în faptul că efortul financiar, logistic și de resurse umane sunt diminuate, în situația în

care Muzeul se confruntă cu limitări la aceste capitole.

Pe de altă parte, strategia curatorială a Muzeului are în vedere diversificarea ofertei în

funcție de categoriile de public identificate, cu respectarea cadrului de programe propus în planul de

management. În acest sens, fiecare nou set de expoziții conține un eveniment de tip „Parlamenta”

(instalație a unui artist de prestigiu la parter), o privire istorică realizată cu lucrări din colecția

Muzeului, o evaluare istorică monografică a unui artist din România (programul Istoria artei din

mers), o prezentare monografică a unui centru artistic din țară (Geografii sumare), și una sau două

expoziții din ciclul „Experimenta”. Se urmărește astfel realizarea unei oferte echilibrate pe generații,

stiluri, preferințe media, precum și un balans rezonabil între arta produsă local și cea internațională.

În ce privește celelalte sedii ale Muzeului, lucrurile sunt sensibil diferite la acest capitol.

Astfel, la sediul din Calea Moșilor (MNAC Anexa), activitatea expozițională a fost întreruptă din

luna iulie pentru efectuarea unor lucrări de investigație a sănătății clădirii. Decizia a fost luată pe

fondul unor semnale clare că există un potențial de risc la structură. La Sala Dalles, după eforturi

legislative, logistice și de strategie relațională care au durat în jur de opt luni, Muzeul a reușit să

recupereze integral spațiile acestei locații de maximă importanță pentru viața artistică a Bucureștiului.

Sala Dalles a fost încă din anii '30 ai secolului trecut locul celor mai prestigioase manifestări de

cultură vizuală de la noi, rămânând astfel până la distrugerea ei parțială în timpul luptelor din

decembrie 1989. Managementul Muzeului a considerat de la început o prioritate de onoare readucerea

Sălii Dalles la standarde corsepunzătoare de funcționare. În acest sens, au fost eliminate instituțiile și

activitățile parazitare, și s-a relansat integral spațiul cu o importantă expoziție – prima retrospectivă de

anvergură a regretatului artist Alexandru Chira. Atât acest eveniment, cât și expoziția dublată de

festivitatea acordării Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici au fost primite cu entuziasm și emoție de

către comunitatea artistică.

Sala Dalles necesită următoarele intervenții: refacerea sistemelor de ventilație și încălzire,

refacerea instalației electrice, repararea acoperișului, refacerea fațadei și a căilor de acces. Eforturile

de a găsi finanțări, precum și elaborarea unui plan de reparații etapizat în așa fel încât să permită

continuitatea activităților sunt priorități strategice ale anului 2016. Pentru 2015 însă, în pofida

condițiilor adverse, Sala Dalles a reintrat în conștiința urbană, jucând un rol important în

29

promovarea culturii vizuale contemporane, atât prin expozițiile ante-menționate, cât și prin două

evenimente de design – târgul de bijuterie Autor, respectiv târgul de design de produs V for Vintage.

Cercetarea curatorială. Pornind de la premisa că o viziune curatorială originală nu poate

exista în absența unei viziuni științifice, Muzeul a inclus programul său o importantă dimensiune de

cercetare. În noua viziune managerială, activitatea curatorială (organizarea de expoziții) este tratată

transversal; angajații secțiilor Colecții-Conservare, Educație-Marketing și Documentare-Memorie

digitală sunt implicați, alături de angajații compartimentului Producție Expoziții în lansarea,

pregătirea, și după caz producerea de evenimente curatoriale. Asta fie în calitate de autori de proiect,

fie încadrând proiecte invitate din afară prin Apelul de proiecte, sau în cadrul schimburilor culturale

internaționale. Această modificare operativă se datorează faptului că muzeografii de la MNAC au cu

toții o pregătire umanistă, au experiență de muzeu care îi califică la munca expozițională. Pe de altă

parte, până la această dată nu au existat muzeografi care să se supra-califice în domeniul curatorial,

deci nu se pot face ierarhii valorice pe această bază. Similar, cercetarea este atribuită ca sarcină

permanentă tuturor muzeografilor, indiferent de dispunerea în organigramă, fiind elementul

fundamental care unifică profesia, de la conservatori la bibliotecari, educatori și documentariști, până

la cei care în mod explicit optează pentru cercetare curatorială propriu-zisă.

Cercetarea colecției MNAC este esențială pentru activitatea de bază a Muzeului; aceasta a

fost insuficient urmărită până în prezent, intensificându-se datorită viziunii actualului management în

perioada 2014-2015, cu prilejul pregătirii, realizării și încadrării expozițiilor de colecție realizate la

Palatul Parlamentului (Învățământul artistic bucureștean și arta românească după 1950 și Colecția ca

arhivă). În continuare, se dorește ca expozițiile tematice de la MNAC să devină instrumente pentru

formarea unor noi generații de specialiști, cu un sistem de referință solid în arta recentă din România.

O altă dimensiune este cea a cercetării artei contemporane din România în general, un

subiect preocupant și urgent având în vedere lipsa unor resurse bibliografice standardizate cu privire

la domeniu. Această cercetare se aplică diverselor colecții, arhive, fonduri de artă, precum și operelor

acelor artiști în viață care prezintă interes pentru Muzeu.

MNAC a făcut și face în continuare eforturi pentru a remedia o situație critică: absența

memoriei culturale active în domeniul producției vizuale. Dinamismul artei vizuale contemporane

face ca multe dintre informaţiile relevante să dispară din sfera publică, ceea ce impune un efort

concertat de arhivare, cercetare şi analiză a istoriei recente a diverselor categorii artistice. Muzeul a

început parteneriate tentative cu Facultatea de Istoria si Teoria Artei din Universitatea de Arte

București, cu revista Arta și cu AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă) filiala România,

în vederea stimulării producției de literatură de specialitate prin ateliere, publicații-pilot, programe

editoriale în colaborare. Aceste parteneriate sunt menite să sprijine programul editorial al MNAC,

program concretizat până acum prin broșurile-cataloage de expoziții și prin albumul subREAL. În

extensia cercetării curatoriale pentru expozițiile Alexandru Chira, Liviu Stoicoviciu, Mihai Olos etc.

se configurează un plan editorial ambițios, menit să publice volume monografice despre acești artiști.

Totodată, Muzeul a început demersuri pentru realizarea unui anuar MNAC pe modelul academic

peer-reviewed, care să devină o publicație de referință în literatura despre Istoria Artei Recente.

Față de cele stabilite inițial în 2014, anul 2015 a adus în cadrul priorității Colecția de artă o

modificare substanțială: anume conservarea și gestionarea patrimoniului mobil existent a căpătat o

importanță crescută, în detrimentul eforturilor de creștere a colecției. Starea de conservare a

lucrărilor din gestiunea MNAC este o preocupare constantă a Muzeului în actuala perioadă de

30

management. La o analiză retrospectivă, mutările succesive datorate unui nivel ridicat de nomadism

instituțional, depozitarea îndelungată în spații neadecvate, cu mobilier improvizat, tehnicile practicate

de către artiștii contemporani în realizarea lucrărilor proprii, toate acestea au contribuit la starea de

degradare a unui număr de lucrări. Un alt capitol sensibil este preluarea la înființarea Muzeului, sub

presiuni ierarhice, a unui lot de lucrări cu caracter politic, în special machete de proiecte

monumentale dedicate Partidului Comunist și liderilor săi, lucrări care, fiind realizate din materiale

perisabile, sunt la ora actuală degradate până la descompunerea fizică.

Pe termen scurt, Muzeul are nevoie de o recalculare a bugetului său operațional, pentru a

putea angaja lucrări de reproiectare și reamenajare a depozitelor, precum și de inițiere a unor

operațiuni minime de conservare și stabilizare. MNAC are, de asemenea, nevoie de sprijin

legislativ și de expertiză pentru casarea sau, după caz, trecerea în inventarul altor instituții ale

statului a lucrărilor degradate dincolo de posibilitatea recuperării fizice. Tot pentru viitorul scurt se

impune angajarea de personal cu studii medii care să fie re-calificat în execuția funcțiilor de gestionar-

custode, cu specializarea de conservator. De asemenea, în prelungirea recomadărilor Curții de Conturi

a României, și ținând seama de noile termene acordate de către aceasta, va trebui – în paralel cu

reorganizarea gestiunilor – efectuat un nou inventar faptic. Apoi, pe baza reorganizării evidenței

centralizate a operelor de artă, se va trece la etapa confruntării inventarului faptic cu scriptele. Toate

aceste operațiuni se vor efectua pe fondul de criminalitate și de fals în acte pe care l-am schițat în

introducere, ceea ce aduce o presiune suplimentară în îndeplinirea acestei priorități.

În contextul celor detaliate mai sus, creșterea colecției a rămas o prioritate care va fi adresată

în anul 2016, după cum vom arăta la Punctul E.

C) Organizarea, funcționarea instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare,

pentru mai buna funcționare, după caz:

C1. Măsuri de organizare internă

Un nou Regulament de Organizare și Funcționare, aprobat în iunie 2015.

Acesta a urmărit eliminarea disfuncţionalităţilor, îmbunătățirea performanței operaționale,

armonizarea atribuțiilor cu practicile existente, utilizarea eficientă a resurselor în scopul îmbunătățirii

calității serviciilor oferite utilizatorilor și al îndeplinirii indicatorilor economico-financiari și culturali

pentru realizarea de venituri proprii în completarea bugetului de stat, în condițiile legale.

Astfel, obiectivele principale ale noului ROF sunt:

- Reflectarea intențiilor din programul managerial în felul cum sunt definite competențele și

atribuțiile;

- Crearea unor linii mai clare de comunicare, pe orizontală și pe verticală, între structurile de

conducere, funcționale și organizatorice ale Muzeului;

- Clarificarea nivelurilor decizionale între management, directori și secții / servicii /

compartimente;

Pentru a răspunde mai bine noului context socio-cultural în care funcționează Muzeul,

Direcția Curatoriat a fost reorganizată în două direcții care să preia complementar principalele

atribuții specifice unui muzeu al secolului 21, care trebuie să răspundă adecvat unui public din ce în

ce mai divers și pretențios, pe de o parte, și să își mărească autonomia financiară, pe de cealaltă parte.

31

Acestea presupun activități complexe, care necesită o abordare transversală între cele trei direcții noi:

Direcția Programe, Direcția Dezvoltare și Direcția Economică.

Astfel, managementul consideră că activitățile de cercetare și curatoriat sunt activități care țin

de competența întregului personal de specialitate al muzeului. În plus, planul de management propune

o relație deschisă cu mediul artistic național, pentru ca Muzeul să își ducă la îndeplinire misiunea de

instituție națională de cultură vizuală, moderator și modelator al scenei artistice contemporane

românești. Mai mult, din activitatea curentă și în urma controalelor din partea Curții de Conturi a

României și a Auditului public din partea Ministerului Culturii, în anul 2014, este evidentă nevoia

urgentă a Muzeului de a acorda o prioritate strategică de rangul I patrimoniului muzeal propriu

(constituire, administrare, conservare, restaurare). Astfel, Direcția Programe preia atribuțiile de

specialitate ale Compartimentul Colecții-Conservare din subordinea managerului, prin redenumirea

Secției Curatoriat-Cercetare ca Secția Colecții-Conservare, care va lucra îndeaproape cu

Compartimentului Evidența Centralizată a Operelor de Artă și Colecțiilor.

În completarea activităților de bază ale muzeului, managementul consideră vitală promovarea

a două direcții strategice complementare și interdependente: una legată de lărgirea și diversificarea

publicului, iar alta legată de multiplicarea surselor de venit, pentru a putea crește calitativ și cantitativ

oferta culturală. Pentru aceasta, înființarea Direcției Dezvoltare este esențială. Aceasta va urmări să

construiască noi parteneriate și să atragă noi colaboratori, pe baza și în relație cu conținutul propus de

Direcția Programe. Acest lucru include dezvoltarea de proiecte culturale și cu dimensiune urbană și

socială, prin accesarea de granturi și linii de finanțare. De aceea, am propus înființarea în cadrul

acestei direcții a compartimentului Proiecte Culturale-atragere de fonduri.

Un nou Regulament de Ordine interioară.

În urma aprobării noului ROF, Regulamentul Interior a fost actualizat și aprobat în Ședința

Consiliului de Administrație din data de 1 iulie 2015.

Codul de conduită etică și profesională pentru personalul MNACR este în lucru, urmând să

fie finalizat în 2016.

C2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne

Anul 2016 va fi decisiv pentru implementarea direcțiilor strategice ale noului management,

începând cu planificarea activităților și distribuirea sarcinilor. Astfel, primul trimestru va fi dedicat

într-o proporție semnificativă clarificării structurii organizatorice și decizionale, stabilirii schemelor

de relații dintre departamentele Muzeului, asumarea de roluri și responsabilități (inițiere, planificare,

execuție, monitorizare și control). În paralel, se vor organiza concursurile de ocupare a posturilor

vacante și se vor face demersurile necesare transformărilor unor posturi și suplimentării statului de

funcții. Aceste activități se petrec la nivelul Muzeului și au nevoie de acțiunea concertată a echipei de

conducere.

În același timp, directorii vor căuta stabilirea unui climat și a unui ritm de lucru propice

fiecări direcții, urmărind totuși anumite suprapuneri calendaristice și orare pentru coordonarea

activităților comune. ROF-ul favorizează relațiile pe orizontală între diferitele structuri ale muzeului,

permițând o mai mare flexibilitate în alcătuirea și gestionarea grupurilor de lucru (task-force) pe

anumite teme precise și clar delimitate în timp.

32

Dincolo de reorganizarea și eficientizarea structurilor Muzeului, un obiectiv major stabilit

prin planul de management este creșterea coerenței dintre programele de expoziții, de educație și de

cercetare. Acest lucru impune o colaborare strînsă între cei trei directori de direcție și manager, căci

caracterul unic al unui muzeu rezidă tocmai în concertarea politicilor de colecționare, conservare,

documentare, expunere și interpretare. Iar valoarea muzeului depinde de abordarea multi-disciplinară

a îngrijirii și prezentării colecției și a serviciilor de interpretare și educare pe baza acesteia.

C3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere

Consiliul Științific

Consiliul Științific MNAC , format din personalități din zona universitară și curatorială

contemporană, europeană și națională, s-a întrunit în ședință ordinară la data de 27 noiembrie 2015.

Au fost discutate noile modificări ale ROF-ului și organigramei MNAC, precum și atribuțiunile

șefilor de secții și situația celor trei sedii MNAC.

Consiliul Științific MNAC 2015 este format din: Ami Barak (curator, critic de artă, fost

Director FRAC Languedoc-Roussillon, fost președinte IKT, Paris); Andrei Siclodi (curator, Director

Künstlerhaus Büchsenhausen, Innsbruck); Enrico Lunghi (Director General, MUDAM Luxembourg);

Petru Lucaci (profesor universitar UNArte București, Președinte UAP din România); Cătălin Bălescu

(rector UNArte București) și Călin Dan (Director General MNAC).

La ședință au mai participat în partea a doua, dedicată jurizării proiectelor primite în cadrul

Apelului de proiecte MNAC 2015, și o serie de specialiști ai Muzeului: Irina Radu (Șef Secție

Educație); Magda Radu, Sandra Demetrescu, Mălina Ionescu, Adriana Oprea (Compartiment

Producții Expoziții) și Antigona Silvia Rogozea (Secția Comunicare-Educație-Marketing, MNAC).

Consiliul de Administrație

Consiliul de Administrație MNAC, format din personalul cu funcție de conducere al

Muzeului și un reprezentant al Ministerului Culturii, s-a întrunit în 3 ședințe ordinare, după cum

urmează:

- la data de 16 martie 2015, pentru discutarea și avizarea noilor modificări ale ROF-ului și

organigramei MNAC;

- la data de 1 iulie 2015, pentru avizarea Regulament Intern și discutarea propuneriIor privind

Codul de conduită etică și profesională pentru personalul MNAC;

- la data de 5 noiembrie 2015, pentru discutarea concluziilor și măsurilor cuprinse în PV de

constatare și sancționare a contravențiilor nr. 304702/2015 al ITM București, și pentru analiza

stadiului finalizării proiectului Codului de conduită etică și profesională pentru personalul

MNAC.

C4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției (fluctuație, cursuri, evaluare,

promovare, motivare / sancționare)

Fluctuație: personalul Muzeului a fost supus procesului de reorganizare instituțională.

Urmărind implementarea noului ROF, s-au păstrat încadrările personalului, dar majoritatea salariaților

33

au fost redistribuiți în noile Secții și Compartimente, ținându-se seama de competențele și specificul

muncii fiecăruia.

Cea mai gravă problemă de personal rămâne gradul ridicat de neocupare a posturilor, nivelul

de vacantare depășind 15%. De aceea, o prioritate urgentă pentru anul 2016 va fi scoaterea la concurs

a acestor posturi, în ciuda atractivității extrem de reduse – aspectul financiar rămânând în continuare

principalul factor de demotivare.

12 salariați au participat la cursuri de formare profesională, după cum urmează:

Controlul financiar preventiv și implementarea sistemului de control intern/managerial în instituțiile

publice, 18.06-21.06.2015

- Bucătaru Maria, economist

Arhivarea documentelor, 26.07-02.08.2015

- Pană Gabriela, fotograf

Expert achiziții publice, 20.07-26.07.2015

- Stancu Gilda, tehnician

- Tudor Ioana, referent de specialitate

- Mocanu Simona, referent de specialitate

Bazele administrației publice, 02.08-09.08.2015

- Dumitrașcu Cristina, gestionar custode

Comunicare și relații publice, 16.08-23.08.2015

- Popp Gabriela. Muzeograf

- Barbone Cerasela, muzeograf

- Rogozea Silvia, redactor

- Borovină Sînziana, contabil

- Nefliu Virginica, supraveghetor muzeu

Arhivare, 05.10-16.10.2015

- Dobre Tudora, referent

Managementul resurselor umane, 07.12-13.12.2015

- Mocanu Simona, referent de specialitate

În cadrul politicii de motivare și formare profesională, o parte din personalul de specialitate a

participat la Bienala de artă Timișoara-Arad „Art Encounters” (1-31 octombrie).

- Adriana Oprea și Antigona Rogozea au participat la vernisaj și la evenimentele din cadrul

deschiderii Bienalei (conferințe, prezentări de artiști, performance);

- Irina Radu și Gabriela Popp au asistat la evenimentele din a treia săptămână.

C5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri / refuncționalizări

ale spațiilor

La nivelul anului 2015, MNAC Palatul Parlamentului a avut parte de o serie de reparații la

izolația acoperișurilor, reparații curente la instalațiile sanitare, redistribuire și ameliorare a spațiilor de

birouri, refacrerea și completarea sistemului de iluminat expozițional, repararea instalațiilor de

climatizare, refacerea terasei de la etajul 4. Acest sediu este o dovadă clară a rolului pe care contextul

urban îl joacă, la rândul său, în posibilitățile de dezvoltare a unui muzeu. Subiectul este extrem de

incitant, analiza dovedind că managementul are în față o serie de priorități, ținând de integrarea zonei

34

în rețeaua de transport public urban, în cea de circulație pietonală și de biciclete, miza fiind ca acest

sediu să devină un actor al democratizării spațiului urban și al refacerii unui firesc al legăturilor și

traseelor din oraș. O altă prioritate este reorganizarea spațiilor și crearea de suprafață utilă

suplimentară pentru depozite de artă.

Pentru readucerea sa de către MNAC în circuitul cultural al Capitalei, Sala Dalles a suferit

câteva intervenții: eliminarea zidurilor despărțitoare dintre traveea de la fațadă și spațiul central;

refacerea parțială a sistemului de iluminat; instalarea unui sistem de jaluzele care sa protejeze de

lumina prea puternică pe timpul verii; degajarea de materialele și inventarul abandonat de către foștii

ocupanți ai spațiilor; igienizarea curții interioare. În 2016, Muzeul va elabora o strategie menită să

reașeze Sala Dalles pe harta reperelor culturii bucureștene. Pentru ca spațiul să redevină un centru

important în „rezervația de arhitectură modernă” a Bulevardului Magheru, expozițiile de marcă vor fi

dublate de eforturile de reamenajare și de identificare a operatorului comercial pentru Grădina Dalles

– loc de sociabilitate și posibil instrument de refacere a legăturilor cu Facultatea de Farmacie.

Acest plan va include în prima etapă o intervenție pe trei planuri:

1. Punerea în siguranță a Sălii Dalles: repararea întregului sistem al rețelei electrice, pentru

curenți slabi și curenți înalți, precum și refacerea acceselor și evacuărilor conform standardelor în

vigoare.

2. Îndepărtarea adaosurilor și intervențiilor făcute la interior în ultimii ani, și refacerea design-

ului original al vitrinelor care constituie marca distinctă a acestei opere de arhitectură modernistă.

3. Repararea sistemului de ventilație.

Imobilul din Calea Moşilor nr. 62-70, sector 3, București, se află în în zona protejată nr. 01-

Calea Moşilor, una din cele cinci axe fundamentale pentru structura tradiţională a oraşului şi pentru

definirea în timp a identităţii acestuia. Întreaga zonă este în curs de dezvoltare culturală şi

infrastructurală, dar este și supusă unui risc seismic major (o serie de clădiri din zonă au fost

expertizate tehnic și încadrate în clasa I risc seismic). Imobilul a fost construit în anii 1930, ca depozit

de hârtie, devenind ulterior depozitul editurii Cartea Românească.

În urma Hotărârii de Guvern nr.801/2014, MNAC a devenit unicul administrator al

imobilului. Acest fapt susține eforturile strategice de dezvoltare instituțională, dar implică și asumarea

integrală a responsabilității asigurării cerințelor de calitate în construcții, conform Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Managementul Muzeului a refuzat să își asume

riscul de a pune în pericol viața publicului său și a anunțat, în luna iulie 2015, închiderea temporară a

sediului din Calea Moșilor, până la evaluarea și punerea în siguranță a imobilului. Această decizie a

fost luată în urma sesizărilor repetate din partea Serviciului Tehnic al MNAC, precum și în urma

vizitelor la fața locului și constatării situației incerte din subsol, unde umiditatea pare să fi afectat

structura de rezistență.

În paralel, MNAC a demarat evaluarea potențialului de ocupare a clădirii cu noi activități din

zona industriilor creative, care să confirme oportunitatea demersului de schimbare de destinație din

spații de depozitare în spații cu caracter public. În contextul unei cereri încurajatoare și al unor

proiecte extrem de interesante care deja se conturează, asigurarea cerințelor de calitate

corespunzătoare normelor actuale devine cu atât mai urgentă. Deocamdată, raportul preliminar de

expertiză tehnică indică un risc seismic mare spre major (clasa I sau II, I fiind cel mai mare risc /

bulina roșie).

35

C6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării / auditării din partea autorității sau a altor

organisme de control în perioada raportată

În anul 2015, MNAC a fost supus unui control din partea Camerei de Conturi București, în perioada

1-25 septembrie. În urma raportului de control, MNAC a luat următoarele măsuri:

A fost organizată conducerea evidenței angajamentelor bugetare și legale cu ajutorul conturilor în

afara bilanțului, respectiv:

- 8060 – credite bugetare aprobate

- 8066 – angajamente bugetare

- 8067 – angajamente legale

A fost organizată și efectuată inventarierea pentru anul 2015, conform deciziei nr.

106/12.10.2015.

Inventarierea operelor de artă se află în curs de realizare.

Este în curs de realizare: întocmirea documentației cadastrale și depunerea la Oficiul de Cadastru

și Publicitate Imobiliară în vederea intabulării clădirii și terenului situate în Calea Moșilor nr. 62-70,

sector 3, București

Pentru închirierea spațiilor excedentare aparținând domeniului public al statului, aflate în

administrarea MNAC, s-a întocmit o notă de fundamentare privind tarifele minime de închiriere, ce a

fost transmisă spre aprobare la Minister, cu nr. de înregistrare 1506/18.12.2015.

D) Evoluţia situației economico-financiare a instituției:

execuţia bugetară a perioadei raportate: - lei -

Indicatori economici Anul 2015 BVC

aprobat

Încasări

/Plăţi

Realizat /

BVC

aprobat 0 1 2 3=2 / 1 x

100 Venituri totale ( lei), din care 4.594.000 4.462.366 97.13%

venituri proprii 218.000 223.036 102.31% sponsorizare 48.000 47.110 98.15% subvenţii 4.282.000 4.192.220 97.90%

Cheltuieli totale (lei), din care 4.594.000 4.442.907 96.71% cheltuieli de personal 1.448.000 1.379.604 95.28%

bunuri şi servicii, din care 2.905.000 2.833.317 97.53% PROGRAM MINIMAL 209.300 209.300 100% Convenţii furnizare servicii ( cf. Cod civil ) 173.264 173.264 100% Contracte pe drepturi de autor 193.041 193.041 100%

cheltuieli de capital, din care 241.000 229.986 95.43% reparaţii capitale - -

36

Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor

instituţiei (%)

6.2% 6.08%

Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor

(%)

31.51% 31.05%

Gradul de creştere a veniturilor proprii în totalul

veniturilor

5.79% 6.05%

D1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanțul contabil al

perioadei raportate

Venituri

Indicatori Plan management 2015 Bilanț contabil 2015 Venituri proprii totale, din care: 266.000 335.167

- Bilete intrare 38.000 65.021

- Închirieri spații și alte servicii 148.000 223.036

- Sponsorizări 80.000 47.110

Nivelul veniturilor proprii din activitatea de bază (provenite din vânzarea de bilete de acces la

expoziții) este considerabil mai mare decât cel preconizat, ceea ce confirmă interesul în creștere

pentru programele MNAC.

O creștere semnificativă se înregistrează și la veniturile proprii provenite din închirieri de

spații și alte servicii, confirmând potențialul urban și arhitectural al sediilor MNAC.

În ceea ce privește sponsorizările, acestea au fost de două feluri:

- Venituri încasate din sponsorizări, în valoare de 47.110 lei;

- Venituri materiale: vopsea lavabilă de la Policolor și gipscarton de la Saint Gobain, în valoare

de 23.080 lei.

Cumulate, cele două tipuri de sponsorizare ating un nivel de 70.180 lei, în continuare sub

ambițiile și potențialul instituției. Pentru a ameliora acest aspect, noua organigramă prevede Direcția

Dezvoltare, o direcție nouă în contextul muzeal românesc, dar care s-a dovedit deja indispensabilă

muzeelor contemporane.

Noul director de dezvoltare va trebui să lucreze cu ceilalți directori și cu angajații din subordine la

crearea cadrului pentru revitalizarea Asociației Amicii MNAC, actor cheie în dezvoltarea de resurse

economice ale Muzeului.

Cheltuieli

Indicatori Plan management 2015 Bilanț contabil

2015 Cheltuieli totale, din care: 1.172.250 701.722

- Expoziții 632.250 611.722

- Reparații și modificări spații Palatul

Parlamentului

90.000 90.000

- Reparații și modificări spații Sala Dalles 450.000 0

Bugetul pe anul 2015 nu a permis alocarea de fonduri pentru reparațiile și modificările

necesare la Sala Dalles, iar MNAC a solicitat fără succes alocarea de venituri suplimentare în acest

scop:

37

- Prin adresa 685/21.05.2015, cu număr de înregistrare la Ministerul Culturii 2069/21.05.2015

– pentru Sala Dalles

- Prin adresa 686/21.05.2015, cu număr de înregistrare la Ministerul Culturii 2070/21.05.2015

– pentru MNAC Calea Moșilor

Una din prioritățile urgente ale anului 2016 constă în identificarea de soluții alternative de

finanțare – prin POR, în parteneriat cu Ministerul Culturii și cu Primăria Municipiului București, în

subordinea căreia se află Universitatea Populară Dalles (cea care deține în administrare cealaltă

jumătate a imobilului Dalles, construit în anii 1930).

D2. Evoluția valorii indicatorilor de performanță în perioada raportată, conform criteriilor de

performanță ale instituției din următorul tabel:

Nr.

crt.

Indicatori de performanță Perioada

evaluată 1 Cheltuieli pe beneficiar (subvenție + venituri – cheltuieli de capital)/nr.

beneficiari

110,92 lei 2 Fonduri nerambursabile atrase (lei) 0 3 Număr de activități educaționale 34

4 Număr de apariții media (fără comunicate de presă) 1.170 5 Număr de beneficiari neplătitori 28.690

6 Număr de beneficiari plătitori 9.468 8 Număr de expoziții 31 9 Număr de evenimente conexe expozițiilor 41

10 Număr de evenimente independente de expoziții 22 11 Număr de proiecte/acțiuni culturale 96

12 Număr de artiști expuși 3.000 13 Număr de curatori interni 12

14 Număr de curatori externi 25

15 Număr de invitați (artiști, curatori și specialiști naționali și

internaționali)

400

16 Venituri proprii din activitatea de bază 65021

17 Venituri proprii din alte activități 213639

E) Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin

proiectul de management:

E1. Viziune

În viziunea actuală, aplicabilă până în anul 2021 conform planului de management, MNAC

trebuie să devină un Muzeul al secolului 21, servind cu mijloacele muzeografiei de ultimă oră un

public interesat de cultura vizuală în sensul cel mai larg al cuvântului. În același timp, MNAC va

trebui să își consolideze poziția de factor decident în scrierea istoriei recente a artelor vizuale din

România, contribuind prin aceasta în mod hotărâtor la cristalizarea unui set de valori sigure în

domeniu. În sfârșit, MNAC trebuie să își afirme poziția de actor al dezvoltării urbane a

Bucureștiului, participând prin cele trei sedii ale sale la reconfigurarea orașului într-o capitală a

culturii.

38

E2.Misiune

Muzeul Secolului 21 este o instituție care lucrează în condițiile unui public fragmentat, cu

atenție distributivă și fără concentrare pe un anume gen, public ale cărui așteptări sunt definite de

viteza, accesibilitatea și capacitatea de amuzament (entertainment) oferite de mediile sociale (social

media).

Muzeul va întări activitățile menite să atragă un public diversificat, atât ca vârstă, cât și ca

pregătire și nivel economic. Pornind de la evaluarea realistă a posibilităților, lărgirea conceptului de

public-țintă se va face gradual, concentric. Pe de o parte se va lucra la fidelizarea publicului actual

(tânăr, clasă de mijloc, studii superioare, familii tinere cu copii mici), pe de altă parte se va lucra la

atragerea unor categorii problematice și/sau marginalizate în contextul social al prezentului. Aici se

includ pensionarii și persoanele de vârsta a treia în general; tinerii din zonele sociale defavorizate;

persoanele cu dizabilități; alte grupuri care nu au în acest moment istoric o relație cu arta și cultura

vizuală contemporană. Metodele pentru atingerea acestei misiuni vor fi transversale:

- Imagine: Muzeul va trebui să își schimbe imaginea publică, prin refacerea siglei, a sitului

internet și a tuturor instrumentelor de comunicare simbolică legate de acestea, pentru a putea fi

identificat cu noua viziune și pentru a căpăta un loc distinct în discursul cultural din România. De

asemenea, MNAC va trebui să diversifice canalele media, adăugând un canal youtube, o pagină

Instagram și o posibilitate asimilată pe situl internet de vizitare virtuală a instituției.

- Conținut: multi-vers, trans-cultural, cu un caracter profund de diversitate și

complementaritate a temelor, programelor și proiectelor.

- Cercetare aplicată: publicații on-line și tipărite, cu un nivel ridicat de informație dar și de

atractivitate.

- Educație: strategii pro-active; campanii de atragere către Muzeu realizate pentru și în

colaborare cu diverse instituții – de la cele de învățământ de toate gradele și specializările, la

instituțiile dedicate sprijinirii minorilor și / sau a persoanelor vârstnice; ateliere la sediile Muzeului,

dar și în exterior; colaborare cu organizații non-guvernamentale și cu personalități creative (artiști

vizuali, designeri, actori, muzicieni, arhitecți) pentru diversificarea ofertei de educație.

- Expunere: o expunere care să îmbine caracterul științific cu cel general-educativ, având în

permanență o importantă componentă de divertisment cultural de calitate. Introducerea de elemente

multi-media, eventual interactive în relația publicului cu conținutul (filme, grafice, hărți digitale etc.).

Ca factor de decizie în elaborarea istoriei recente a artei din România, Muzeul va trebui să își

asume dimensiunea continuă a cercetării fundamentale și aplicate asupra tendințelor, curentelor și

personalităților artei din ultimii 50 de ani, dezvoltând instrumente pentru prezentarea rezultatelor

acestei cercetări în expoziții tematice de anvergură, în monografii consistente, publicate în colaborare

cu edituri de prestigiu, și în studii de specialitate prezentate în planul editorial al Muzeului, în

conferințe, colocvii, dezbateri. Această activitate va trebui diseminată nu doar local, ci și

internațional.

O altă dimensiune importantă a acestei misiuni este elaborarea și consolidarea unei politici de

achiziții într-o piață de artă diversificată, în continuă creștere. În contextul unui buget limitat și al unei

39

slabe culturi filantropice în România, Muzeul va trebui să găsească instrumente de activare prin co-

interesarea comunității artistice, după cum urmează:

- Comisionarea de lucrări noi printr-un sistem de premii. Acestea vor fi acordate de jurii

mixte, formate din specialiști ai Muzeului, membrii ai Consiliului Științific al aceluiași, precum și

membri ai comunității artistice interne și internaționale. Selecția se va face dintre participanții la două

evenimente de prestigiu – Salonul tinerelor talente (dedicat tinerilor absolventi până în 30 de ani),

respectiv Bienala internațională de artă contemporană (eveniment organizat cu ajutorul unei

echipe curatoriale invitate). Nota bene: dincolo de caracterul internațional al celei de a doua

manifestări, premiile se vor acorda doar participanților din România. În ambele cazuri, premiile vor

consta în finanțarea producției unor lucrări care vor intra în patrimoniul Statului prin colecția MNAC.

- Lobby pentru crearea unui Fond Național de Artă contemporană, care să fie administrat de

MNAC împreună cu alte instituții (uniuni de creație, universități de artă, alte organisme colegiale).

- Reactivarea Asociației Amicii MNAC, a cărei activitate, temporar supendată, ar putea atrage

din nou resurse importante de finanțare nebugetare pentru Muzeu.

Ca actor al dezvoltării urbane a Bucureștiului, MNAC deține trei sedii în trei zone

importante pentru viitorul acestui oraș. Ele au fost prezentate anterior la punctul C5. Aici ne vom

referi doar la modalitățile prin care fiecare sediu poate participa la viața orașului, din perspectiva

planului de management și a viziunii manageriale.

Sediul din Palatul Parlamentului, ca sediu principal al Muzeului, concentrează întregul

personal, toate serviciile și cea mai mare parte a programelor. În acest sediu va trebui să se

concentreze integral Colecția, depozitată acum parțial în Anexa MNAC din Calea Moșilor. Rolul

acestui sediu în dezvoltarea zonei este dependent de accesibilizarea pietonală prin parcul Izvor, de

integrarea în circuitul de transport public urban, și de deschiderea accesului pentru automobile.

Muzeul va trebui să elaboreze în 2016 un plan strategic în jurul acestor teme, pe baza noului Plan

Integrat de Dezvoltare Urbană aprobat de Primăria capitalei.

Sediul din Calea Moșilor 62-70, fost MNAC Anexa, a căpătat o nouă denumire – MNAC 21

– în concordanță cu planurile Muzeului de a transforma acest sediu într-un nod de cultură vizuală de

ultimă oră, axat pe colaborarea și buna vecinătate dintre reprezentanți ai industriilor creative și

reprezentanți ai creativității artistice din cele mai tinere generații. Într-o articulare complexă a

responsabilităților, ocupanții clădirii își vor asuma costurile efective legate de utilizarea acesteia,

furnizând în același timp un conținut care va fi valorificat public în colaborare cu Muzeul. Curtea și

parterul vor fi dedicate activităților de tip horeca. MNAC își va rezerva în continuare două nivele din

cele opt pentru activitățile proprii: atelierele unui program internațional de rezidențe artistice,

respectiv spațiile expoziționale aferente programului. Fezabilitatea acestui proiect depinde de

rezultatele expertizei asupra stării de siguranță a clădirii, în curs de desfășurare.

Sala Dalles (nume oficial MNAC Dalles) are potențialul de a deveni vitrina de prestigiu a

Muzeului la nivelul capitalei. Cu un program coerent, orientat exclusiv către arta și cultura

contemporană, dezvoltat pe priorități strategice de recuperare a valorilor ignorate / marginalizate ale

artei recente, MNAC Dalles va avea și avantajul unei poziționări pe axa istorică Nord-Sud, într-un

punct central al dezvoltării urbane. Structura spațiului va permite o distribuție polivalentă de funcții –

expoziții mari, expoziții mici, utilități de tip librărie / cafenea, spații pentru ateliere și conferințe.

Curtea anexă este vizată pentru crearea unei grădini urbane de acces public, cu facilități de horeca.

Pentru punerea în siguranță a clădirii (reparații la instalația electrică, accese și evacuări conforme

40

standardelor) și pentru readucerea fațadelor la aspectul inițial prin refacerea vitrinelor, Muzeul va face

un efort cu sprijinul Ministerului Culturii. Pentru operațiunile de reabilitare (acoperire, izolație,

ventilație/încălzire, reamenajări de spații pe funcții) se va lucra la un dosar pentru finanțare

Europeană.

E3.Obiective (generale și specifice)

Conform Statutelor ICOM, adoptate de cea de a 22-a Adunare generală, la Viena, în 24 august

2007, Muzeul este o instituție permanentă, fără scop lucrativ, în slujba societății, care achiziționează,

conservă, studiază, expune și comunică patrimoniul material și imaterial al umanității, cu scopul

cercetării, educării și delectării.

MNAC își stabilește obiectivele pe baza celor de mai sus și ținând cont de prioritățile planului de

management care prevede, reamintim, patru priorități strategice: dezvoltarea publicului; creșterea și

diversificarea resurselor economice; diversificarea activității de cercetare și curatoriat; conservarea

și creșterea colecției.

În raport cu cele de mai sus, Muzeul a stabilit 3 obiective generale, care, în măsura în care sunt

însușite de către echipă, vor ghida activitățile acesteia pe termen lung. Acestea sunt:

1. Dobândirea poziției de instituție cu importanță recunoscută la nivel regional și European

în domeniul specific.

2. Dobândirea și recunoașterea autorității profesionale în elaborarea unei istorii vii a artei

contemporane din România.

3. Consolidarea poziției de actor important al dezvoltării urbane și culturale a Bucureștiului.

Pentru atingerea acestor obiective generale, al căror orizont este anul 2021, se vor urmări prin

structurile Muzeului următoarele obiective specifice.

Publicul – crearea de noi oportunități de cunoaștere a culturii vizuale

- Creșterea colecției Muzeului pe criterii valorice transparente și susținute științific.

- Consolidarea și lărgirea ofertei de servicii culturale și educaționale, în Muzeu și în afara acestuia.

- Stimularea inovării în definirea de tehnici și procese de educație formală, non-formală și informală.

- Extinderea și accesibilizarea arhivei de artă contemporană.

- Ridicarea metodelor de expunere la standarde internaționale.

Personalul Muzeului – consolidare a competențelor

- Elaborarea unui set de proceduri menite să clarifice relațiile de muncă pe axele de comunicare

orizontală și ierarhică.

- Formarea profesională a diferitelor categorii de personal în funcție de necesitățile activităților

specifice (conservare și gestionare a patrimoniului mobil, cercetare științifică și curatoriat, educație,

achiziții publice, control managerial intern).

- Formarea profesională a întregului personal, în vederea unei bune interacțiuni cu publicul.

- Alinierea angajaților Muzeului la un sistem de valori și principii definite și promovate de MNAC

prin instrumentele specifice (ROF, ROI, Cod Etic).

INSTITUȚII – inițierea și consolidarea unor rețele de educație și dezvoltare culturală

- Inițierea și menținerea de parteneriate cu alte instituții și organizații de cultură, educație, artă, și de

gestiune a patrimoniu cultural.

- Atragerea de experți din afara Muzeului pentru programe și acțiuni culturale, pentru proiectarea și

co-producția de evenimente speciale.

- Inițierea și susținerea de programe naționale de educație artistică și culturală, sub umbrela

41

Ministerului Culturii și a Ministerul Educației.

- Inițierea și susținerea unor programe și proiecte menite să promoveze cultura vizuală din România

pe plan internațional, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și cu Institutul Cultural Român.

- Atragerea și cultivarea donatorilor și sponsorilor pentru programele Muzeului.

LOCURI – asigurarea unor medii accesibile și atrăgătoare

- Creșterea accesibilității și atractivității spațiilor celor trei sedii.

- Asigurarea amenităților necesare pentru confortul experienței de vizitare.

- Reabilitarea și revitalizarea sediilor, dezvoltarea funcțională ca incubatoare de cultură și generatoare

de viață urbană.

E4. Strategia culturală pentru întreaga perioadă de management

Strategia culturală a Muzeului se bazează pe planul de management care oferă linii directoare

pe termen mediu – până în anul 2021. Această strategie nu poate fi izolată de reforma instituțională

profundă prin care trece MNAC, și care vizează tocmai aducerea instituției în zona culturii vii a

secolului 21. În acest sens, deschiderea Muzeului către competențe oferite de către comunitatea

culturală a avut loc simultan cu o regândire a structurii organizatorice menite să afirme această

deschidere.

1. Strategia managementului actual de transformare a secției care definește activitatea

specifică a Muzeului din secția Curatoriat-Cercetare într-o secție dedicată Colecțiilor și Conservării a

fost luată pe baza următoarei diagnoze aplicate perioadei precedente de management:

- un program curatorial axat prioritar pe oferta aleatorie venită din afară;

- absența cercetării fundamentale și specifice, manifestă prin lipsa expozițiilor analitice / monografice

/ tematice, pe de o parte, și prin absența unui program editorial, pe de altă parte;

- neglijarea potențialului de conținut și cercetare oferit de către colecția Muzeului;

- nivelul slab de interes pentru starea de conservare a colecției;

- crearea unor ierarhii artificiale între secții, pe baza unei evaluări eronate a locului „privilegiat” pe

care l-ar fi avut secția Curatoriat-Cercetare în cadrul Muzeului;

- preconcepția că cercetarea, curatoriatul, educația sunt domenii separate prin frontiere clare și

funcționând după reguli diferite de ale muzeografiei în general.

Un alt argument a fost furnizat de observarea condițiilor obiective ale pieții profesionale din

România. Se constată astfel, pe de o parte, creșterea sensibilă a numărului de profesioniști cu

competență sectorială în afara instituțiilor bugetare, iar pe de altă parte o neîncredere a profesioniștilor

din cultură în cadrul economic și legislativ oferit de către aceste instituții. Această situație este

generală pe plan internațional, unde noua tendință este tocmai de externalizare punctuală a

activităților specifice, pentru o fluidizare sporită a conținutului în funcție de dinamica gustului și

așteptărilor publicului.

În al treilea rând, conform strategiei pe termen mediu a Muzeului,

- cercetarea în toate aspectele ei (fundamentală, punctuală, de publicare și expunere) este o

dimensiune implicită a activității întregului personal de specialitate;

- conservarea patrimoniului existent este o prioritate permanentă, și totodată o urgență a

Muzeului;

42

- creșterea și gestionarea pe conținut a colecției este de asemenea o urgență ce trebuie

sprijinită organizațional.

Pe baza acestor considerente, Muzeul a redefinit parametrii secției care acoperă activitățile de

bază, și a lansat apeluri de proiecte menite să completeze agenda de expoziții și evenimente generate

intern, în conformitate cu planul de management.

2. Desfacerea secției Educație-Comunicare-Marketing, o construcție hibridă, în componentele

ei logice (secția Educație, respectiv Comunicare-Marketing) a fost o acțiune a cărei importanță este

dată de prioritatea strategică ce pune publicul în centrul eforturilor Muzeului. O bună comunicare a

activităților MNAC este o garanție a unei atenții publice susținute, după cum o secție de educație

puternică va putea să acopere misiunea Muzeului de a oferi programe educative atractive vizitatorilor

fideli sau ocazionali.

Programele și proiectele Muzeului sunt configurate pe șapte direcții majore:

1. Întărirea Muzeului ca instituție de cercetare, expunere și promovare a culturii vizuale

contemporane.

2. Recuperarea unor personalități marcante ale istoriei recente a artelor vizuale din România,

care din motive diverse (în principal cu caracter politic, dar nu numai) au fost marginalizate, și

promovarea lor pe scena națională și internațională.

3. Realizarea unui program editorial de referință, menit să umple golul bilbiografic pentru

perioada de referință pe care o gestionează Muzeul.

4. Reașezarea colecției pe baze noi, printr-o politică de achiziții definită de cunoașterea

valorilor artei produse în România ultimilor 50 de ani.

5. Sprijinirea artei tinerelor generații printr-o politică de achiziționare / producție de lucrări

noi, prin crearea de formate de expunere-dezbatere-valorificare și prin crearea de oportunități (burse,

ateliere).

6. Poziționarea strategică a Muzeului ca unul dintre actorii importanți ale tendințelor de

creștere a importanței artelor vizuale din regiunea Central-Est-Sud-Est Europeană pe plan global.

7. Întărirea sediilor Muzeului ca factori de influență a politicilor culturale urbane ale

Bucureștiului, și mutarea sediului principal din Palatul Parlamentului într-un loc mai adecvat misiunii

MNAC.

E5. Strategie și plan de marketing

Activitatea de marketing local a cuprins activități specifice de creare și distribuție broșuri, spoturi

video și inițierea și organizarea unor evenimente speciale, după cum urmează:

- Broșuri de prezentare program MNAC august-octomrbie 2015;

- Spoturi video difuzate în club Energiea și pe ecrane din centrul Bucureștiului;

- Organizarea unor evenimente de marketing, care să atragă noi categorii de public: brunch-uri

organizate pe terasa MNAC în 14 februarie 2015 (Valentine’s Day) și 19 septembrie 2015

(Ziua Internațională a Patrimoniului). Publicul prezent a putut vizita gratuit expozițiile

43

muzeului, aceste două evenimente aducând împreună peste 3000 de vizitatori în Muzeu și

peste 6000 de vizitatori virtuali (sursa Fan page Facebook MNAC)

Acțiunile de marketing cultural, specifice activității de bază a muzeului, au cuprins continuarea

activării în cadrul CIMAM și EAN și participarea la întâlnirile anuale 2015 ale acestor rețele

internaționale.

Activitatea de marketing pentru atragerea de noi sponsori și parteneri MNAC a cuprins

următoarele acțiuni:

1. Continuarea și consolidarea parteneriatelor existente:

- Sponsori MNAC 2015: Crama Oprișor, Grup Transilvae

- Parteneri media: Igloo, zeppelin, Șapte Seri, Radio France Internationale - Rfi, feeder,

energiea, we ART, Vision Media Plus, Kepi Consult

2. atragerea de noi parteneri:

- Noi parteneriate media: Veioza Arte, 2activePR

- Sponsori: Epson, BenQ, Policolor, Saint - Gobain Rigips

De asemenea, au fost păstrate la Sala Dalles numai acele evenimente și târguri de creație care

promovează cultura vizuală în sens larg, precum Autor – târg de bijuterie contemporană, V for

Vintage, târg de design contemporan.

Pornind de la un model propus de literatura de specialitate, vom schița mai jos câteva puncte ale

strategiei de marketing a Muzeului pentru perioada următoare.

Fig. 5: Nouă practici eficiente pentru

creșterea audienței

Sursa: Bob Harlow, The Road to Results:

Effective Practices for Building Arts

Audiences, Wallace Foundation / Wallace

Studies in Building Art Audiences, 2014, p.

5,

http://www.wallacefoundation.org/knowled

ge-center/audience-development-for-the-

arts/strategies-for-expanding-

audiences/Documents/The-Road-to-

Results-Effective-Practices-for-Building-

Arts-Audiences.pdf, accesat la data de 14

ianuarie 2016

44

a) Recognize when Change is Needed / Recunoaște când este nevoie de schimbare: etapă în

care organizația trebuie să răspundă noilor cerințe ale publicului și să întrevadă oportunitățile

de care ar putea beneficia organizația.

Acțiuni: Sigla MNAC este foarte greu sesizabilă în materiale publicitare, nu este vizibilă mai ales în

machete de presă, acolo unde se află poziționată printre mai multe sigle. De asemenea, sigla nu

reflectă profilul actual al muzeului, care este mai dinamic și mai ludic decât în primul deceniu de

existență. Situl web MNAC are unele disfuncționalități, este greu navigabil și cu o grafică încărcată.

Așadar este necesară refacerea acestor două interfețe cheie ale muzeului. A fost organizat un apel de

proiecte în noiembrie 2015, însă nu a fost desemnat un câștigător. Se propune reluarea în 2016 a

apelului, poate secondat de un workshop cu specialiști din București pentru reinventarea logo-ului și

website-ului MNAC, de această dată separând cele două în concursuri diferite, pentru fiecare

categorie în parte.

b) Identify a Target Audience that Fits / Identifică o categorie de public potrivită activității

organizației: concentrarea asupra unei categorii de public care răspunde cel mai bine artei

expuse de către instituție.

Acțiuni: Îmbunătățirea prezenței MNAC în rețelele de socializare (publicul tânăr și foarte

tânăr), după cum urmează:

- Facebook – dezvoltarea unor pagini diferite pentru fiecare sediu în parte;

- Instagram – o rețea eminamente concentrată în zona vizualului, această rețea are un share important

la nivel internațional, cu o creștere semnificativă în România, crearea unui cont MNAC Instagram

putând contribui la dezvoltarea publicului internațional, cu precădere în zona profesională (muzee,

galerii, artiști și curator), precum și în zona Glam (advertising, presă de nișă, colecționari).

- Twitter – o rețea extrem de populară în mediul internațional, prin intermediul căreia sunt comunicate

știri scurte, însă cu trimiteri la infomații mai detaliate. Toate aceste trei rețele sunt interconectate în

prezent, utilizatorul putând opta să conecteze conturile Facebook, Instagram și Twitter astfel încât

mesajele sunt preluate automat dintr-o rețea în alta. Crearea și dezvoltarea unui cont Twitter MNAC

ar spori vizibilitatea proiectelor muzeului și ar ajunge la alte categorii de public.

c) Determine What Kinds of Barriers Need to be Removed / Află care bariere trebuie

îndepărtate: în cazul MNAC, percepția asupra nivelului de înțelegere al artei expuse.

Acțiuni: Activitățile de educație care ar putea contextualiza expozițiile – indiferent de

tematica lor – sunt absente. Excepție fac programele dedicate educației pre-școlarilor,

activitate ținând mai mult de domeniul exprimării vizuale și al familiarizării cu limbajul

artistic decât de relația conținutistică cu opera (acțiunea se va dezvolta în colaborare cu

Direcția Dezvoltare, Secția Educație).

d) Think Through the Relationship / Gândește prin relaționare: Dezvoltarea unei viziuni

despre cum anume interacționează diversele categorii de public cu produsele culturale

MNAC.

Acțiuni: Finalizarea bazei de contacte a MNAC, pe diversele categorii relevante – Ministerul Culturii

și alte instituții care țin de MC; Galerii și Asociații/Fundații de artă; Artiști vizuali și UAP; ICR și alte

45

ministere; Muzee de artă; Alte muzee; Parlament; Primării; Academia Română; Organizații

internaționale; Institute și Centre Culturale, Ambasade și Consulate la București; Universități de artă;

Alte universități; Organizații educație; ONG-uri mari; Artele spectacolului; Colecționari;

Evaluatori/Experți; Festivaluri; Presă; Business; Public fidel; Formatori opinie; Logistic; VIP.

Utilizarea produselor online ale Secției Documentare-Memorie Digitală într-o strategie comună cu

Direcția Dezvoltare pentru sporirea accesibilității acestor studii și reviste.

e) Provide Multiple Ways In / Pune la dispoziție mai multe puncte de acces: Ofertă

diversificată pentru toate categoriile de public.

Acțiuni: Planificarea și implementarea unui program de evenimente transdisciplinare, care se

adresează unor categorii diverse de public: Concerte live – lunar (în urma succesului repurtat

de concertul The Dead Ceausescus din 26 noiembrie 2015, cu ocazia vernisajului a șase

expoziții MNAC Palatul Parlamentului, se propune continuarea acesteor concerte cu artiști

muzicieni din zona underground, mai ales în contextul în care numărul spațiilor disponibile

pentru concerte în București s-a redus considerabil); Brunch-uri pe terasa MNAC – lunar

(clele două brunch-uri organizate în 2015 au avut un succes răsunător, cu peste 3000 de

vizitatori/eveniment); Teatru social și activist – muzeul dispune de Sala Auditorium, care

poate fi utilizată în mod propice pentru spectacole de teatru din zona underground; Arte

performative la MNAC – spectacole de dans contemporan, electronic music/performance și

new media; Evenimente speciale dedicate persoanelor cu dizabilități (în parteneriat cu

Asociația Active Watch); Conferințe internaționale (rețeaua internațională We Are

Museums, mai 2016); Artist Talks – serii de prezentări de artiști etc.

E6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management

Parlamenta (Palatul Parlamentului parter): acest program, care se desfăşoară într-un spaţiu

cu caracteristici arhitecturale specifice legate de istoricul clădirii, răspunde interesului deosebit de

mare manifestat deopotrivă de public şi de comunitatea artistică faţă de Casa Poporului, atât ca obiect

de arhitectură, cât şi ca instrument de imagine a oraşului Bucureşti. Expoziţiile din acest spaţiu pun în

dialog arhitectura, arta şi politicul în instalaţii site-specific. Preferințele curatoriale merg către artiști

din regiune, care au o relație de empatie cu istoria politică și socială a locului.

Istoria artei din mers (Palatul Parlamentuluiu etaj 1, Sala Dalles): programul răspunde

aşteptărilor publicului larg de a regăsi în spaţiile Muzeului un parcurs al istoriei recente a artelor

vizuale din România, bazată în primul rând pe o selecţie comprehensivă din colecţiile MNAC. Un alt

element de focalizare al programului sunt expoziţiile monografice dedicate unor artişti importanţi care

nu s-au bucurat de suficientă atenţie în ultimii 25 de ani.

Experimenta (Palatul Parlamentului etajele 2, 3 şi 4, MNAC Anexa): proiectele acestui

program se concentrează pe sectorul cel mai tânăr şi cel mai orientat către experiment al producţiei de

cultură vizuală, adresându-se unui public de nişă aparţinând preponderent ocupaţiilor cu caracter

creativ (artişti, curatori, jurnalişti, oameni din lumea teatrului, muzicii şi dansului contemporan).

46

Poziţionarea strategică a instituţiei în regiune (Palatul Parlamentului etajul 3) şi în Europa

(Palatul Parlamentului etajul 4): acest program răspunde unei necesităţi instituţionale, şi anume

crearea unei identităţi de maximă vizibilitate pe plan internaţional prin stabilirea unor alianţe şi

schimburi profesionale cu instituţii de profil şi cu specialişti din zona Central-Est-Sud-Est-Europeană,

şi mai general Europeană.

Integrarea arhitecturii în programele muzeului (Sala Dalles, etajul 3 din Palatul

Parlamentului): MNAC continuă şi amplifică prin proiecte specifice o relaţie stabilă cu comunitatea

arhitecţilor şi cu disciplinele aferente.

DocuMNAC – este singurul program preluat de actualul management dintre programele

anterioare ale Muzeului. Deşi lipsit momentan de vizibilitate, acest program urmăreşte digitizarea

informaţiilor despre colecţie şi despre arhiva documentară a MNAC, pregătind astfel terenul pentru o

relaţie funcţională a instituţiei cu comunitatea de cercetători şi curatori din ţară şi din străinătate.

ViziMNAC – programul de comunicare, imagine şi relaţii publice este esenţial pentru buna

desfăşurare atât a proiectelor punctuale ale Muzeului, cât şi a activităţii sale specifice, însoţind şi

susţinând toate celelalte programe muzeale şi asigurând interfaţa cu publicul acestora.

EduMNAC – este unul dintre programele cele mai importante pentru strategia pe termen

mediu şi lung a Muzeului, având deopotrivă funcţia de formare şi informare a publicului, concretizând

eforturile de fidelizare şi creştere a unui public avizat şi implicat.

EdiMNAC – programul editorial a fost conceput pentru a umple un gol în cercetarea de istorie

şi teorie a artei recente din România şi pentru a compensa lipsa unor studii tematice şi monografice

referitoare la aceasta zonă. Din păcate, programul se confruntă momentan cu două tipuri de

pauperitate: în primul rând, numărul limitat al specialiştilor interesaţi de studiul artei contemporane şi,

în al doilea rând, lipsa unui cadru legal şi economic, care să permită muzeului realizarea unui program

de publicaţii în regim propriu. MNAC îşi propune pe termen mediu crearea unor programe adiţionale

de educaţie postdoctorală pentru specialişti. De asemenea, Muzeul va acţiona în vederea modificării

cadrului legal, care îi limitează posibilitatea de a realiza materiale tipărite.

E7. Proiecte în cadrul programelor

Proiectele realizate de către Muzeu în perioada raportată au reflectat strategia descrisă anterior și au

fost distribuite în mod judicios în cadrul programelor, după cum urmează (Nota bene, pentru o

descriere mai amănunțită a fiecărui proiect, vă rugăm să vă referiți la Anexa 1 a acestui Raport):

EXPOZIȚII MNAC 2015

Nr.

crt. TITLUL EXPOZITIEI SPAȚIU PERIOADA

1 Zoltan Bela, Instalație MNAC Moşilor etaj 3 29 octombrie 2014 –

31 ianuarie 2015

2 Deimantas Narkevicius, Dulapul și muzica (3

+ 10. MNAC) sediul MNAC, parter

28 noiembrie 2014 –

12 aprilie 2015

3 Dispozitii in timp si spatiu (3 + 10. MNAC) sediul MNAC, etaj 2 28 noiembrie 2014 –

17 mai 2015

47

4 Noi începuturi. Achiziţii recente ale Muzeului

de Artă Contemporană din Belgrad (3 + 10.

MNAC)

sediul MNAC, etaj 3 28 noiembrie 2014 –

17 mai 2015

5 WHAT ABOUT Y[OUR] MEMORY (3 +

10. MNAC) sediul MNAC, etaj 4

28 noiembrie 2014 –

17 mai 2015

6 Învăţământul artistic bucureştean şi arta

românească după 1950 (3 + 10. MNAC) sediul MNAC, etaj 1

28 noiembrie 2014

– 25 oct. 2015

7 Uniunea Româno-Bulgară. O retrospectivă MNAC Moşilor etaj 2

– Salonul de Proiecte

4 decembrie 2014 -

15 februarie 2015

8 De la aftershock la nemurire. Partea Întâi:

Discotopia

MNAC Moşilor

etaj1 – Spațiul

Platforma

9 decembrie 2014 -

11 ianuarie 2015

9 Exerciții de conștiență colectivă: De la

aftershock la nemurire, partea a 2-a

MNAC Moşilor etaj 1

- Spațiul Platforma

13 februarie - 8

martie 2015

10 Eroismul răsare într-un depozit de mărfuri MNAC Moşilor etaj 2

- Salonul de Proiecte 5 martie - 24 mai

11 Romania – Queer Documentaries (ROQ

DOC)

MNAC Moşilor etaj 1

– Spațiul Platforma 20-22 martie

12 Vincent Leroy, Boreal Halo sediul MNAC, parter 24 aprilie- 17 mai

13 Maxim Liulcă, Politica Unghiului Drept MNAC Moşilor etaj 3 24 aprilie - 31 mai

14 Vlad Olariu, Wasteland Empire Sala Dalles 24 aprilie - 31 mai

15 Ciprian Mureșan/Eric Fort Ballester, Working

from Language

MNAC Moşilor etaj 2

– Salonul de Proiecte

5 martie –24 mai 28

mai – 12 iulie

16 Mircea Suciu, Fractura sediul MNAC, parter 4 iunie - 1 noiembrie

17 Der Wanderer sediul MNAC, etaj 2 4 iunie - 1 noiembrie

18 Niciodată singur sediul MNAC, etaj 3

4 iunie – 30

octombrie

19 De-a Arhitectura sediul MNAC, etaj 4 4 iunie - 5 octombrie

20 Alexandru Chira, Retrospectivă Sala Dalles 11 iunie – 25

octombrie

21 14 x 14 – Studiu al regiunii Dunării. Instanţe

în arta contemporană MNAC Moşilor etaj 3 12 iunie – 12 iulie

22 Din dragoste. Fapte morale DOI:

Ana Bănică sediul MNAC, etaj 3

15 octombrie - 15

noiembrie

23 Dela confirmare la contestare. Practici

artistice în spațiul public sediul MNAC, etaj 4

15 octombrie - 1

noiembrie

24

Partea întunecată a naturii. Capitolul I al

proiectului expozițional în VI părți “Punctul

alb și cubul negru”

sediul MNAC, etaj 4 26 noiembrie 2015 –

31 ianuarie 2016

25 Anna Konik. În același oraș, sub același cer sediul MNAC, parter 26 noiembrie 2015 –

10 aprilie 2016

48

26 Colecția ca arhivă sediul MNAC, etaj 1 26 noiembrie 2015 –

20 martie 2016

27 Liviu Stoicoviciu, Orașe Imaginate sediul MNAC, etaj 2 26 noiembrie 2015 –

20 martie 2016

28 În vremuri de speranță și neliniște. Artă

critică din Iași

sediul MNAC, etaj

3, sala 1

26 noiembrie 2015 –

20 martie 2016

29 R.E.M.X sediul MNAC, etaj

3, sala 2

26 noiembrie 2015 –

20 martie 2016

30 Apa trece, poveștile locului rămân Sala Dalles 13 noiembrie – 6

decembrie 2015

31 Premiile UAP 2014 Sala Dalles 25 noiembrie-20

decembrie 2015

EVENIMENTE CONEXE LA EXPOZITIILE DIN ANUL 2015:

WHAT ABOUT Y[OUR] MEMORY (3 + 10. MNAC)

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 1. serie de performance în cadrul expoziției

WHAT ABOUT Y[OUR] MEMORY?

Ghid pentru un comportament inacceptabil

10.12.2014, 19.00

17.12.2014, 19.00

9.01.2015, 19.00

15.01.2015, 19.00

sediul MNAC, et. 4 2. finisaj al expoziției WHAT ABOUT

Y[OUR] MEMORY?

Sound installation & performance

Proiect special MNAC @

Noaptea Muzeelor,

16.05.2015, 21.00

sediul MNAC, etaj 4

3. Ghid pentru un comportament inacceptabil

(WHAT ABOUT Y[OUR] MEMORY)

10.12.2014 –

14.01.2015 sediul

MNAC, etaj 4

Învăţământul artistic bucureştean şi arta românească după 1950 (3 + 10. MNAC)

Seria de conferințe tematice, colocvii și întâlniri

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 4. Artele vizuale și recuperarea istoriei

recente a României

conferință

moderator: Adrian Guță.

12.03.2015, 18.30

5. Colocviu: Starea și perspectivele

învățământului superior artistic în

România

colocviu

moderator Călin Dan

25.03.2015,17:30

6. Prezentare de artist Ion Grigorescu dialog cu Călin Dan 22.04.2015, 18:30 7. Prezentare de artist: Ștefan Câlția dialog cu Adrian Guță 6.05.2015, 19:00 8. Prezentare de artist: Teodor Graur dialog cu Adrian Guță 20.05.2015, 19:00 9. Prezentare de artist: Marilena Preda

Sânc

dialog cu Adrian Guță 10.06.2015, 19:00

49

10. Prezentare de artist: Petru Lucaci dialog cu Adrian Guță 24.06.2015, 19:00 11. Prezentare de artist: Aurel Vlad dialog cu Adrian Guță 9.09.2015, 19:00 12. Prezentare de artist: Marin Gherasim dialog cu Adrian Guță 23.09.2015, 19:00 13. Prezentare de artist: Alexandru Patatics dialog cu Adrian Guță 16.10.2015, 18:00 14. Prezentare de artist: Iosif Kiraly dialog cu Adrian Guță 21.10.2015, 18:00

MNAC @Noaptea Muzeelor

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 15. proiectul URBOTECA Proiect special

MNAC @

Noaptea

Muzeelor

16.05.2015, sediul MNAC

16. finisaj al expoziției WHAT ABOUT Y[OUR]

MEMORY?

Sound installation & performance

Proiect special

MNAC @

Noaptea

Muzeelor

16.05. 2015, 21.00

sediul MNAC, etaj 4,

Auditorium

DE-A ARHITECTURA

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 17. Atelier design, pentru copii

vârstele 8-12 ani.

De-a designul în parc, arh.

Oana Coarfă

8-10.07.2015, 10:30-13:30

18. Atelier desen, pentru copii vârstele

9-13 ani.

De-a desenul de

arhitectură, arh. Oana

Popescu

15-17.07.2015, 10:30-13:30

19. Atelier arhitectură SF, pentru copii

vârstele 10-15 ani.

Agre-gata, arh. Andrei

Ivănescu

22-24.07.2015, 10:30-13:30

20. Ateliere de vară de-a arhitectura,

atelier dezvoltat în cadrul unui

proiect cultural al Ordinului

Arhitecţilor din România (OAR).

Prima tabără-atelier „De-a

arhitectura în sat”

8-15.07.2015, satul Buneşti,

comuna Mălureni, judeţul

Argeş

21. Atelier desen, pentru copii vârstele

9-13 ani.

De-a desenul de

arhitectură. Caietul de

schițe color.

9-11.09.2015, 10:30-13:30

DE LA CONFIRMARE LA CONTESTARE. PRACTICI ARTISTICE ÎN SPAȚIUL PUBLIC

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 22. 4 intervenții temporare în spațiul public

realizate de artiștii Hans van Houwelingen,

Hester Oerlemans, Matei Bejenaru, Mihai

Balko

1 -15.10.2015

23. Practici artistice în spațiul public, moderatori

Jeroen Boomgaard, Hans van Houwelingen și

Tudor Bratu

Atelier 19-23.10.2015

24. Florin Fluieraș și Ion Dumitrescu Discuție 15.10.2015

NICIODATĂ SINGUR

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 25. Finisaj: conferință si petrecere 30.10.2015 sediul MNAC,

etaj 3, etaj 4

50

PARTEA ÎNTUNECATĂ A NATURII

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 26. Artist -talk: Rosell Meseguer: Archives and

Spaces

prezentare 14.11.2015, 11:00

Institutul Cervantes

București 27. Biroul de Cercetări Melodramatice, Above the

Weather

performance 31.01.2016, 17:00

MNAC, etaj 4

EVENIMENT CONEXE EXPOZIȚII SALONUL DE PROIECTE

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 28. Ion Dumitrescu si Florin Flueraș Discuție 5.03.2015, 18.00

MNAC Moşilor 29. Spectacol „Voi n-ati vazut nimic!” Alexandru

Fifea, Cătălin Rulea, David Schwartz

spectacol 7.03.2015, 19.30;

8.03.2015, 19.30

MNAC Moşilor 30. Cosmin Costinaş Conferință 11.05.2015

MNAC Moşilor 31. Goodbye Language, artă contemporană și

filosofie

Conferință 26.06.2015

MNAC Moşilor 32. Best Frenemies: Art and Philosophy, Markus

Steinweg

Conferință 26.06.2015

MNAC Moşilor

LANSĂRI PUBLICAȚII

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 33. LANSAREA PUBLICAȚIEI

MONOGRAFICE subREAL Invitați – Prof.

Dr. Anca Oroveanu, Director Științific,

Colegiul Noua Europă; arh. Șerban Țigănaș,

președintele Ordinului Arhitecților din

România; Igor Mocanu, critic de artă,

redactor revista Arta.

18.06.2015, 19.00

Cărturești Verona

34. Lansarea publicației on-line docu.magazin Librăria

Pavesiana, Str.

Boteanu, nr. 5,

București

29.10.2015

ARTE PERFORMATIVE:

Nr.crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii

35. „Pentru că Meriți”,

Platforma de Teatru Politic 2015 Spectacol

29-30.08.2015 sediul

MNAC, Auditorium

36. „My Friend” – Instalație performativă

experimentală Spectacol

16-17.10.2015

sediul MNAC

37. „Aftertaste” performance

11-14.11.2015

sediul MNAC, etaj 4,

Auditorium

51

EVENIMENTE MUZICĂ

Nr. crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 38. Rokolectiv – Opening Night Festival 23.04.2015, 20:00 39. The Dead Ceaușescu & Friends @

MNAC

Concert live 26.11.2015, 20:30 – 21:30

EVENIMENTE DE MARKETING:

Nr. crt. Titlu eveniment Tip_eveniment Observatii 40. BRUNCH LA MNAC

14.02.2015

sediul MNAC, etaj 4 41. Daytime Party @ MNAC 19.09.2015

sediul MNAC, etaj 4

F) Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției, cu o estimare a resurselor

financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum și a veniturilor instituției ce pot fi

atrase din alte surse:

F1. Proiectul de venituri și cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare

2016 2017

Venituri proprii totale, din care: 13.241.000 12.914.000

- Venituri proprii 300.000 300.000

- Subvenție 12.941.000 12.614.000

Venituri proprii totale, din care: 13.241.000 12.914.000

- Personal 2.489.000 2.589.000

- Bunuri și servicii 4.067.000 3.640.000

- Capital 6.685.000 6.685.000

F2. Nr. de beneficiari estimați pentru următoarea perioadă de management

Numărul total de beneficiari ai programelor desfășurate de MNAC în 2015 este de 38.158, fără să

ținem seama că fiecare vizitator beneficiază de fapt de cel puțin 4 proiecte expoziționale în cadrul

unei singure vizite.

Anul 1

Anul 2 Anul 3

Estimat în planul de

management

Dezvoltarea şi implementarea sistemului

de colectare a datelor;

Realizarea primei măsurători cu valorare

de referinţă (N1);

N2 = N1 + 5 % N3 = N2

+ 5 %

Realizat N1 = 2x17.395 = 34.790*

N2 = 38.158 =

N1 + 9,68%

52

* N1 a fost estimat prin dublarea beneficiarilor măsurați în perioada 15 iulie -31 decembrie 2014.

În baza estimărilor din planul de management și a realizărilor din 2014 și 2015, putem estima în

continuare o creștere a numărului de beneficiari cu cel puțin 5% față de N2 (2015), respectiv cu 1908,

conducându-ne la un total de peste 40.000 de beneficiari.

F3. Analiza programului minimal realizat

Programul

/Proiectul

Scopul Beneficiari Perioada de

realizare

Finanţarea

(subvenţie/alocaţie

şi surse

atrase/venituri

proprii) Denumirea

iniţială/modificată

Declarat/Atins Estimat/Realizat Estimat/Realizat Estimat/Realizat

Parlamenta Atins 5000/ 9022 23.04.2015-

01.11.2015

48.300/48.300

Mircea Suciu Atins 5000/9022 04.06.2015-

01.11.2015

40.650/40.650

Boreal Halo Atins 5000/9022 23.04.2015-

21.06.2015

7.650/7.650

Istoria artei din

mers. Expoziţii la

Palatul

Parlamentului

Atins 5000/ 9150 04.06.2015-

01.11.2015

59.800/59800

Der Wanderer –

tema călătorului în

cultura digitală

Atins 5000/9022 04.06.2015-

01.11.2015

40.467/40.467

Niciodata singur Atins 5000/9150 04.06.2015-

01.11.2015

19.333/19.333

EDUMNAC –

Palatul

Parlamentului

Atins 860 04.06.2015-

05.10.2015

9.200/9.200

De-a arhitectura Atins 860 04.06.2015-

05.10.2015

9.200/9.200

Experimenta.

Expoziţii în Calea

Moşilor 62-70

Atins 2620 05.03.2015-

04.06.2015

57.500/57.500

Open Call 7 Atins 180/900 05.03.2015-

24.05.2015

39.317/39.317

Workshop –uri și

dezbateri

Atins 500/620 01.01.2015-

30.03.2015

6.466/6.466

Maxim Luică -

NAG

Atins 800/1000 24.04.2015-

31.05.2015

4.466/4.466

Donumenta Atins 100/100 04.06.2015 0/0

Anna Konik

(Palatul

Atins 5000/9022 26.11.2015 –

10.04.2016

7.251/7.251

53

Parlamentului)

Sala Dalles.

Vitrine la

stradă.Arta din

Romania în

context

Atins 4000 24.04.2015-

11.11.2015

34.500/34.500

Alexandru Chira Atins 1000 11.06.2015-

11.11.2015

27.626/27.626

Vlad Olariu Atins 3000 24.04.2015-

31.05.2015

6.874/6.874

Total lei 209.300 / 209.300

PARTEA II

(opțional)

Propuneri privind modificarea și/sau completarea clauzelor contractuale, formulate, după caz,

în baza prevederilor art. 39 alin. (3) din ordonanța de urgență.