Asezare Munii Fgraului sunt amplasati in jumatatea estica a Carpailor Meridionali.

Acestia reprezint cea mai mare unitate alpin din ara noastr, ceea ce l-a determinat pe renumitul geograf francez Emm. de Martonne s-i numeasc ,,Alpii Transilvaniei.

Limite La nord, Muntii Fagarasului sunt marginiti de Depresiunea Fagarasului

Spre sud, culmile masivului se continua cu Muscelele Argesului si Cmpulungului.

Limita estica este plasata ntr-o zona cuprinsa n dreptul Vaii Dmbovitei. La vest, Valea Oltului constituie o demarcatie foarte precisa ntre Muntii Fagarasului de o parte, si Muntii Lotrului, respectiv Muntii Capatnii, de partea cealalta.

Relieful

Muntii Fagarasului se prezinta sub forma unei creste principale, o veritabila coloana vertebrala orientata pe directia est-vest din care se desprind mai multe culmi laterale att spre nord ct si spre sud. Privita dinspre nord, creasta principala apare ca o insiruire de vrfuri separate prin sei putin adnci. ntre vrful Lutele (2176 m) la est si Gavanul (Lacustele, 2135 m) la vest, pe o lungime de 45 km, cu o singura exceptie (Curmatura Zrnei) creasta se mentine la o altitudine mai mare de 2100 de m.

Datorita eroziunii ghetarilor care s-a manifestat mai puternic n partea umbrita (nordica) a masivului, vaile cu orientare septentrionala sunt n general scurte, accidentate, echidistante si se ramifica putin. Culmile sudice, mai putine la numar sunt mai domoale si mult mai ntinse.

Muntii Fagarasului sunt cei mai nalti munti ai Romniei. n cuprinsul lor se afla opt din cele 14 vrfuri ale muntilor Romniei care ating altitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2522 m), Cornul Caltunului (2510 m), Vnatoarea lui Buteanu (2507 m), Hrtopu (2506 m), Dara (2500 m)

Relieful din zona nalta poarta amprenta glaciara. Aici se ntnesc circuri si lacuri glaciare(Balea-cel mai mare din Fagaras), cu profil transversal n forma de U,despartite prin custuri ascutite. n jumatatea inferioara vaile devin nguste si adnci. Acestia sunt traversai de Transfagarasean-cea mai spectaculoasa osea din Romnia si a doua sosea din tara ca altitudine dupa Transalpina.

Clima Muntii Fagarasului au o clima aspra cu caracter subpolar data de inaltimea, masivitatea si orientarea lor.In zona alpina iarna este lunga, de sase-sapte luni, vara de cca doua luni si jumatate, primavara si toamna sunt scurte fiind anotimpuri de tranzitie. Temperatura aerului variaza cu altitudinea, scazand cu cresterea acesteia cu cca 1 oC la 200 m. In zona inalta temperatura medie anuala este de sub -2 0C; media lunilor de iarna este de -9 0C iar a celor de vara 7 0C, pe versantul sudic fiind ceva mai ridicate.

SCALA CONDIIILOR CLIMATICE ESTIVALE FAVORIZANTE TURISMULUI N REGIUNILE MONTANE

SCALA CONDIIILOR CLIMATICE HIBERNALE FAVORIZANTE TURISMULUI N REGIUNILE MONTANE

Staia meteorologicaTemperatura medie sezonier a aerului (C)Durata medie sezonier de strlucire a Soarelui (ore)Valoarea medie sezonier a nebulozitii (zecimi)Numrul mediu sezonier de zile cu cer senin (0 3.5)Umiditatea relativ medie sezonier a aerului (%)Numrul mediu sezonier de zile cu strat de zpadGrosimea medie sezonier a stratului de zpad (cm)Frecvena medie sezonier a calmului (%)Viteza medie sezonier a vntului (m/s)

VLADEASA14-3,581,6-6,18,049,450,64C.M.FRUCAR1610,72-8,951,515-2,91-55,08C.M.FVF.OMUO16,193,59,81,622,510,60,51-2,362,4 C.M.FPALTINIS1215,713,89,852,619,1511,52,865,683,07C.FPETROSANI16153-1,62,536,250,09-74,44C.FMUNTELE MIC12-3,581----24,5C.F.mTARCU413,923,6-2,7-24,20,69-2,347,8C.M.FBOITA1812,693,1-1,2--3,625,243,81C.M.FPARANG10-3,3-1,7-21,46,618,651,61C.F.MRANCA6-3,411,317,567,14-42,34C.F.M

Hidragrafia Apele din masivul Fagarasului sunt incluse n doua mari bazine hidrografice: al Oltului si al Argesului. Oltul dreneaza toate apele versantului nordic si apele Topologului de pe versantul sudic. Restul praielor sudice sunt asociate bazinului hidrografic al Argesului. Cel mai ntins lac glaciar este Blea(4,65 ha) urmat de Podragu, Urlea, Capra... Cel mai adnc este Podragu (15,5 m). La cea mai mare altitudine din Carpatii romnesti este situat Lacul Mioarelor (2282 m) aflat n caldarea glaciara Hrtopul Leaotei. n ultimele decenii au aparut mai multe lacuri de baraj artificial. Cel mai mare este Vidrar la intrarea n Cheile Argesului, urmat de Pecineagu, Vlsan .

.Flora Muntii Fagarasului prezinta o vegetatie bogata si diversa, etajata de la poale la creasta inalta in functie de altitudine: etajul padurilor de fag pana la 1000 m; etajul padurilor de fag amestecat cu conifere 1000-1200 m; etajul padurilor de molid 1200-1600 m; etajul alpin inferior 1600-2200 m format din jneapan, ienupar, smirdar si arin de munte si pajisti intinse;etajul alpin superior peste 2200 m cuprinde pajistile alpine. Pe versantul sudic limitele etajelor vegetale sunt mai ridicate cu 100-200 m. La inceputul verii suprafete intinse ale golului alpin iau culoarea roz a bujorilor de munte. Dintre florile ocrotite de lege mentionam: floarea de colt si sangele voinicului

Fauna

Obiective turistice antropice Principalele obiective antropice se gsesc n localitile situate la baza masivului din rndul crora amintim : Cetatea Fagaras Mnstirea Brncoveanu Complex turistic Smbta de Sus i Curtea de Arge, advrate capodopere arhitecturale i spirituale. Manastirea sapata in stanca ce dateaza din secolul al XII-lea Muzeul Badea Cartan unde pot fi admirate obiecte etnografice, sau colectia de port popular de la Bucium. Cetatea Poienari dateaza din vremea lui Vlad Tepes si care troneaza acum mai jos de barajul de pe lacul Vidraru asupra vaii Argesului. Statiunea climaterica -Balea Lac Transfagarasan Rezervatia Botanica Poiana Narciselordin Dumbrava Vadului Parcul National Fagaras

****