Motto:

“PLĂNUIEŞTE-ŢI CU GRIJĂ VIITORUL,

PENTRU CĂ ACOLO O SĂ-ŢI PETRECI RESTUL VIEŢII.”

MARK TWAIN

VIZIUNEA

Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” localitatea Coloneşti este o şcoală

în care elevii, cadrele didactice, părinţii, întreaga comunitate își unesc eforturile pentru a construi

viitorul.

MISIUNEA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Valorificarea eficientă în cadrul oferit de şcoală,a tuturor posibilităţilor de educare astfel

încât pe parcursul anilor de şcoală elevii să-şi contureze o personalitate autonomă şi creativă

capabilă să se integreze în viaţa socio –economică a societăţii contemporane.

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

-ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”AVIATOR ALEXANDRU ŞERBĂNESCU”,JUD.OLT-

I.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN

1.ARGUMENT Schimbările în procesul educațional sunt rapide si frecvente,de aceea

toți cei implicați în acest proces trebuie să poată gestiona aceste schimbări. Descentralizarea

sistemului de învățământ-prioritatea reformei educaționale implică necesitatea propriei politici

educaționale a fiecărei scoli. La baza întocmirii Proiectului de Dezvoltare Instituţionalǎ al Școlii

Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti, au stat legile care guvernează

domeniul învăţământului(Legea Învăţământului, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul

României, toate actele normative ce decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele,

Metodologiile, Precizările şi Programele elaborate de M.E.N.C.Ş. ) precum şi condiţiile concrete

existente în zona în care se află şcoala. Activităţile din cadrul şcolii se desfăşoară în conformitate

cu legile şi strategiile naţionale care guvernează domeniul, prin considerarea specificului

regional, judeţean şi local. Echipa managerială , împreună cu toţi colegii, au ajuns la concluzia că

sunt necesare ţinte şi obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii necesită adaptare la noile

condiţii locale şi naţionale în care funcţionează şcoala. Proiectul de Dezvoltare Instituţionalǎ

este necesar: pentru a ne cunoaşte ţintele, scopurile, resursele şi a stabili modalităţile de

îndeplinire a acestora; pentru ca activitatea noastră să se desfăşoare ordonată, în echipă şi să

putem ridica standardele scolii şi să ducem la îndeplinire misiunea propusă. Proiectul mai este

necesar şi pentru ca alţii să ne cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul

acestei şcoli.

2.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN

2.1.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

CONTEXTUL ECONOMIC ŞI SOCIAL.DATE GEOGRAFICE

Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti este aşezată în centrul

localităţii,în satul Coloneşti.

Comuna Colonesti este situata in nordul judetului Olt pe valea raului Vedita la 36 km de

orasul Slatina si 34 km de orasul Pitesti. Este alcatuita din 9 sate: Colonesti, Barasti, Maruntei,

Guiesti, Batareni, Navargheni, Chelbesti, Carstani, Vlaici.

Localitatea dateaza din secolul III-IV d.Hr. asa cum reiese din descoperirile arheologice din

satul Maruntei.

In comuna Colonesti exista 1200 de familii, alcatuind o populatie de peste 3000 de

locuitori.

Suprafata arabila, predominant campie, este de 3600 ha . Puterea economica a comunei este

asigurata din activitati agricole, 14 magazine mixte, bine aprovizionate si 2 mori.

In comuna exista un dispensar medical uman, un local de posta, un post de politei, 6

biserici foarte vechi si impunatoare, două monumente ridicate in cinstea eroilor cazuti.

Populatia este imbatranita, numarul familiilor de tineri care locuiesc in comuna este mic-

aproximativ 70-80 de familii care nu au unde sa lucreze.

Populatia este de nationalitate romana si de credinta crestin-otodoxa.

Activitatea culturala se desfasoara in cadrul caminului cultural in incinta caruia

functioneaza si o biblioteca.

Procesul de invatamant se desfasoara in 2 gradinite si o scoală cu clase I-VIII Şcoala

Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” în incinta căreia se află şi un Centru de

Documentare şi Informare. Pe bancile acestor scolii s-au format multi oameni care ne-au facut

si fac cinste localităţii: invatatori, profesori, actori, sportivi, medici.

DATE ECONOMICE.

Populaţia,în majoritate ,lucrează în agricultură,pentru că în localitate nu există alte domenii

în care ar putea să lucreze.Populaţia este îmbătrânită ,numărul familiilor de tineri care locuiesc în

comună este mic ,aproximativ 70-80 de familii şi nu prea au unde să lucreze. 100% populaţia

este de naţionalitate română şi de religie creştin ortodoxă.

ANALIZA SWOT

Diagnoza organizazaţiei şcolare prin tehnica SWOT,a fost făcută pe mediul intern şi cel

extern pe următoarele paliere:

-oferta curriculară

-resursele umane

-resursele materiale şi financiare

-relaţiile cu comunitatea

A.OFERTA CURRICULARĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

►Pentru fiecare ciclu de îvăţământ,şcoala

dispune de întreg materialul curricular (planuri

de învăţământ,programe şcolare

alternative,auxiliare curriculare,manuale,caiete

de lucru,ghiduri de aplicare,culegeri de

probleme,îndrumătoare)

►Disciplinele opţionale-curriculum la

decizia şcolii-satisfac cerinţele părinţilor şi

elevilor.

►Oferta C.D.S.-contribuie la dezvoltarea

unei motivaţii intrinsece pentru învăţare.

►C.D.S. permite valorificarea abilităţilor

individuale.

►Slaba implicare a cadrelor didactice

,elevilor şi părinţilor în organizarea activităţilor

extracurriculare

►Baza materială existentă nu permite

realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)

beneficiarilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

►Perfecţionarea / formarea cadrelor

didactice prin cursuri manageriale ,C.C.D.,etc.

►C.D.S. oferă posibilitatea satisfacerii

dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite

domenii de activitate.

►Există riscul micşorării numărului de elevi

B.RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

►Toate cadrele didactice sunt calificate

►Relaţiile interpersonale existente

favorizează crearea unui climat educaţional

deschis ,stimulativ.

►Există o bună delimitare a

responsabilităţilor cadrelor didactice precum

şi o bună coordonare a acestora.

►Slaba motivare datorată salariilor mici

►Cadre didactice navetiste

►Lipsa cabinetului de consultanţă

psihopedagigică

►Slaba participare la olimpiade

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

►Varietatea cursurilor de formare şi

perfecţionare organizate de C.D.D. ,O.N.G-

uri.

UNIVERSITĂŢI.

►Posibilităţi financiare de

stimulare,motivare a cadrelor didactice.

►Criza de timp a părinţilor datorată implicării

acestora în agricultură

►Implicarea copiilor în agricultură în special

primăvara şi toamna.

C.RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

►Starea fizică a spaţiilor şcolare şi

încadrarea în normele de igienă

corespunzătoare

►Existenţa cabinetelor şi laboratoarelor

funcţionale pentru anumite discipline

:informatică,biologie,istorie,geografie, mate-

matică,limba română.

►Existenţa unei biblioteci şcolare în

cadrul C.D.I.-ului

▶Dispune de fonduri pentru igienizarea

spaţiilor pentru iluminat şi încălzire

►Şcoala este conectată la INTERNET

►Nu există sală de sport

►Nu există cabinet de consiliere

psihopedagogică

►Material didactic insuficient

►Lipsa materialului sportiv

►Fondurile băneşti sunt insuficiente pentru

stimularea cadrelor didactice şi elevilor.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

►Descentralizare şi autonomie

instituţională

►Parteneriat cu comunitatea locală

(primărie , părinţi,O.N.G.-uri,firme)

►Posibilitatea antrenării elevilor şi

părinţilor în activităţi de întreţinere a şcolii.

►Ritmul accelerat al schimbărilor

tehnologice conduce la uzura morală a

echpamentelor existente.

D.RELAŢIILE CU COMUNITATEA

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

►Semestrial-comisia diriginţilor

organizează întâlniri cu reprezentanţi ai

Poliţiei în scopul prevenirii delicvenţei

juvenile

►Întâlniri semestriale cu Comitetul

Reprezentativ al părinţilor,suplimentate de

consultaţii individuale cu părinţii.

►Dezvoltarea relaţiei profesor-elev-părinţi

se realizează prin intermediul serbărilor

şcolare.

►Şcoala colaborează cu medicul de familie

în vederea prevenirii îmbolnăvirilor la copii şi

asigurarea asistenţei medicale.

►Şcoala colaborează cu Biserica

►Şcoala colaborează bine cu autorităţile

locale în ceea ce priveşte repartizarea

fondurilor necesare pentru întrţinerea şi

repararea şcolilor şi grădiniţelor.

►Puţine activităţi desfăşurate în şcoală la care

să participe părinţii

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

►Disponibilitatea şi responsabilitatea unor

instituţii de a veni în sprijinul şcolii

(Primăria,O.N.G.,Biserica,Poliţia).

►Cererea exprimată de Consiliul

Reprezentativ al elevilor privind desfăşurarea

de activităţi comune,părnţi,profesori,elevi.

►Interesul şcolii de a-şi reprezenta oferta

educaţională.

►Nivelul de educaţie şi timpul limitat al

părinţilor poate duce la slaba implicare a

părinţilor în viaţa şcolară.

►Indiferenţa unor familii faţă de situaţia

şcolară a copiilor lor.

►Conservatorismul unor părinţi

►Lipsa educaţiei de acasă ,comportamentul

necivilizat al unor elevi.

2.2.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

INFORMAŢII GENERALE PRIVIND UNITATEA

Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” a fost înfiinţată în jurul anului

1900.

Şcoala este unitate şcolară coordonatoare avănd în subordine următoarele unităţi:

- G.P.N. COLONEŞTI

-G.P.N. “MARIA TUDORACHE” MĂRUNŢEI

Şcoala este conectată la INTERNET.

CONSTRUCŢIA ŞCOLARĂ

Unitatea funcţionează în aceeaşi clădire cu G.P.N.Coloneşti

Şcoala dispune de o suprafaţă utilă de 1110 m² , 1 laborator , 3 cabinete şcolare şi o sală de

clasă dotată cu 10 calculatoare obţinute printr-o sponsorizare de la Universitatea „Spiru Haret”,5

calculatore la C.D.I.,4 calculatoare prin programul AEL.

UTILITĂŢI

Şcoala dispune de curent electric ,apă curentă,sistem de încălzire cu gaze prin centrală

termică şi toalete în incinta şcolii .Nu dispune de canalizare.

CURRICULUM

Prima construcţie cu destinaţie şcolară a fost realizată în anul 1924.Actualul local

de şcoală a fost construit între anii 1971/1974.În cadrul şcolii există învăţământ

preşcolar,învăţământ primar şi învăţământ gimnazial.

G.P.N. “Maria Tudorache” a fost înfiinţată în anul 1985.Actualul local a fost construit în

perioada 1913/1926-tip Spiru Haret.

INFORMAŢII PRIVIND PERSONALUL DIDACTIC ŞI NEDIDACTIC

Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” şi grădiniţele afiliate, au un număr

de 12 de posturi didactice.

Există un număr de 11 cadre didactice titulare şi 6 cadre didactice suplinitoare, dar

calificate.

Şcoala nu dispune de psiholog şcolar şi nici de consilier şcolar.

În ultimii ani încadrarea cu personal calificat a fost în general bună .O parte din cadre

locuiesc în localitate fiind fii ai satului iar cealaltă parte este formată din navetişti.

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ŞCOLARI / PREŞCOLARI.

În învăţământul preşcolar există 2 posturi didactice şi un număr de 32 de preşcolari.

În şcoală există clase cu predare simultană şi în învăţământul primar şi în cel gimnazial.

La Şc. Gimnazială„Aviator Alexandru Şerbănescu „ există trei posturi de învăţători:

Nr.

crt.

Unitatea şcolară Clasa/grupa Număr

elevi/preşcolari

1 G.P.N. Coloneşti 20

2 G.P.N. “Maria Tudorache” Mărunţei 12

3 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa pregătitoare 6

4 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa I 14

5 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a II-a 6

6 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a III-a 10

7 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a IV-a 13

8 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a V-a 8

9 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a VI-a 10

10 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a VII-a 7

11 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a VIII-a 20

12 TOTAL 127

Numărul total al elevilor din învăţământul primar este de 45 de elevi.

În învăţământul gimnazial există 10,5 posturi didactice şi un număr de 49 de elevi.

La sfârşitul anului şcolar 2013/2014 toţi elevii au fost promovaţi.

RESURSE MATERIALE.

G.P.N.“ Maria Tudorache” dispune de un local construit din cărămidă ,o toaletă pentru

preşcolari şi apă curentă.

Şc. Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti dispune de un local construit în

anul 1974 din cărămidă cu 10 săli de clasă ,un teren de sport betonat şi o toaletă pentru elevi şi

profesori.

În urma inundaţiilor care au avut loc în data de 29 iulie 2104 parterul şcolii şi terenul de

sport au fost distruse.

Toate sălile de clasă au fost recondiţionate.S-a pus parchet în toate clasele,în

cancelarie,grădiniţă,cabinetul directorului şi gresie în arhivă,boxa pentru materiale sportive şi

bucătărie.

S-a construit o toaletă în incinta şcolii,cea veche fiind afectată de inundaţii.

Şcoala a primit 10 calculatoare printr-un contract de sponsorizare de la Universitatea

„Spiru Haret”.

Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti şi G.P.N.“ Maria

Tudorache” dispun de condiţii de iluminat , condiţii de încălzire prin centrală cu gaz metan şi apă

curentă.

Şcoala funcţionează intr-un singur schimb dimineaţa intre orele 8-14.

Activitatea şcolară se desfăşoară în cabinete şi laboratoare bine dotate.

Scoala are parteneriate cu şcoli din judeţ în cadrul proiectelor inscrise în calendarul

activitatilor educative al I.S.J. „Ruga pentru parinti” si „O melodie de aripi neterminata”

coordonate de prof. Mirela Celmare şi prof. Lilian Celmare.

RELAŢIA CU COMUNITATEA

În general părinţii ,cu excepţia câtorva,nu se implică în activităţi manageriale.În cadrul

şcolilor s-au organizat lunar întâlniri cu părinţii şi lectorate.Colaborarea cu autorităţile locale şi

cu agenţii economici este bună.Nu există parteneriate cu şcoli din ţară sau străinătate,înfrăţiri

,programe comune.

II. STRATEGIA

3.MISIUNEA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Valorificarea eficientă în cadrul oferit de şcoală,a tuturor posibilităţilor de educare astfel

încât pe parcursul anilor de şcoală elevii să-şi contureze o personalitate autonomă şi creativă

capabilă să se integreze în viaţa socio –economică a societăţii contemporane.

VIZIUNEA

Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” localitatea Coloneşti este o şcoală

în care elevii, cadrele didactice, părinţii, întreaga comunitate își unesc eforturile pentru a construi

viitorul.

4.ŢINTE (SCOPURI) STRATEGICE

1.Organizarea eficientă a unităţii de învăţământ –cadru propice desfăşurării unui proces de

învăţământ de calitate;

2.Realizarea obiectivelor şi formarea competenţelor –finalităţi ale unui act de înaltă calitate

apropiat de cerinţele şi standardele europene;

3.Încheierea unor programe de parteneriat cu şcoli din ţară şi străinătate;

4.Asigurarea ,în fiecare an şcolar , pentru fiecare copil din şcoală a cel puţin 50 de ore de

pregătire în funcţie de nevoile identificate;

5.Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru elevii şcolii;

6.Perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale;

7.Creşterea prestigiului şcolii în comunitate prin implicarea acesteia în proiecte / programe

educaţionale şi parteneriate sociale;

8.Implicarea directă a elevilor,a părinţilor şi a comunităţii locale în vederea realizării

dezideratelor şcolii;

9.Finanţarea :surse noi / idei noi pentru sursele vechi;

5.RESURSE STRATEGICE

Pentru atingerea ţintelor strategice şi ţinând cont de realităţile existente îmi propun

următoarele obiective:

O₁. Asigurarea cunoaşterii şi

respectării legislaţiei în vigoare

şi a regulamentelor

■Cunoaşterea şi respectarea de către personalul unităţii şcolare şi

elevi a legilor şi reglementărilor în vigoare

■Respectarea legislaţiei şi regulamentelor privind curriculum-

ul,evaluarea ,finanţarea,drepturile elevilor şi protecţia acestora.

■ Cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţia muncii

O₂.Aplicarea programului de

reformă din învăţământul

preuniversitar în şcoli

■ Prezentarea ofertei şcolii privind disciplinele opţionale în

concordanţă cu curriculum-ul naţional şi local

■Consultarea părinţilor ,profesorilor şi membrilor comunităţii locale

privind stabilirea curriculum-ului unităţii

■Stabilirea schemei orare pe clase şi arii curriculare în care să fie

incluse şi disciplinele opţionale

O₃.Valorificarea continuă şi

eficientă a resurselor umane şi

materiale

■Cuprinderea tuturor elevilor de vărstă şcolară din circumscripţia

şcolii

■Atragerea unor elevi din satele învecinate printr-o ofertă curriculară

diversificată şi atractivă

■Încadrarea cu personal calificat la toate disciplinele

■Dotarea cabinetelor şcolare cu mijloace audio-video moderne cu

ajutorul I.S.J.Olt şi prin sponsorizări

■ Pastrarea şi îngrijirea materialelor şi mijloacelor audio-video

existente

■Folosirea oportună şi eficientă a materialelor didactice şi a

mijloacelor audio-vizuale în procesul invăţării

menţinerea şi diversificarea colaborării dintre şcoală şi familie în

vederea eficientizării procesului instructiv –educativ

■Proiectare,planificarea şi realizarea unui program special cu elevii

clasei a VIII-a în vederea susţinerii examenului de Evaluare

Naţională.

■Acţiunea se declanşează începând cu primul semestru prin:

-cunoaşterea conţinuturilor programelor pentru Evaluarea Naţională

-cunoaşterea opţiunilor elevilor şi a părinţilor în vederea organizării

pregătirii

-rezervarea unui spaţiu mai mare la orele de predare –învăţare,la

evaluarea semestrială pentru tematica examenului de Evaluare

Naţională.

-simularea examenului la fiecare din cele două obiecte de Evaluare

Naţională.

O₄.Desfăşurarea eficientă a

activităţii didactice

■Studierea manualelor ,programelor,metodicilor şi a literaturii de

specialitate

■Urmărirea modului în care se întocmesc planificările calendaristice

anuale şi semestriale,precum şi a modului în care se proiecteză

unitatea de învăţare

■Pregătirea materialului didactic şi a lucrărilor de laborator,pe lotul

agricol,pe terenul de sport,în CDI.

■Verificarea modului în care cadrele didactice se pregătesc pentru

lecţiile ce urmează a fi predate

■Confecţionarea de material didactic necesar desfăşurării eficiente a

activităţii didactice

■Urmărirea modului şi a modalităţilor prin care se realizează

evaluarea cunoştinţelor predate atât în cursul semestrului precum şi în

perioada de recapitulare.

O₅.Asigurarea eficienţei

activităţii manageriale

■ Planificarea şi proiectarea unui program managerial la începutul

fiecărui an şcolar în care să se regăsească toate dimensiunile noului

sistem curricular

■Repartizarea responsabilităţilor de aşa natură încât obiectivele

planificate să fie realizate cu succes

■Colaborarea permanentă cu membri consiliului de administraţie în

luarea deciziilor la nivelul şcolii

■Colaborarea cu comitetul de părinţi ,ales la începutul fiecărui an

şcolar,în vederea îndeplinirii anumitor proiecte ce s-au stabilit de

comun acord

■Menţinerea şi cultivarea unei bune relaţii cu organele de conducere

ale comunităţii locale

■Urmărirea modului în care se realizează activităţile proiectate

O₆.Eficientizarea activităţii de

perfecţionare

■Proiectarea şi organizarea acţiunilor de perfecţionare în forme

specifice şcolii (comisiile metodice şi colectivele de catedră)

■Participarea cadrelor didactice la acţiunile de formare continuă prin

studiu individual,lecţii deschise şi referate metodice,atât în cadrul

comisiilor metodice cât şi în cadrul cercurilor pedagogice

■Popularizarea unor metode de învăţare eficientă ce s-au desprins din

activităţi proprii sau din activităţi desfăşurate la cercurile pedagogice

■Partciparea cadrelor didactice la acţiunile de perfecţionare continuă

organizate la nivel judeţean de I.S.J. –Olt sau C.C.D. –

Olt,îmbunătăţirea pregătirii profesinale şi metodice prin înscrierea la

grade didactice

■Urmărirea modului în care perfecţionarea cadrelor didactice

contribuie la ridicarea nivelului de pregătire al elevilor

O₇.Redefinirea calităţii şi

diversificarea acţiunilor

educative

■Exploatarea cu măiestrie şi tact pedagogic a conţinutului educativ al

unităţilor de învăţare în vederea formării la elevi a unor principii

morale sănătoase (cinstea,omenia,bunătatea,atitudinea faţă de

muncă,patriotismul şi respectarea valorilor democratice)

■Întocmirea şi proiectarea muncii educative a diriginţilor

,monitorizarea rezultatelor şi găsirea unor soluţii adecvate pentru

atingerea scopului educativ propus

■Formarea de cercuri cu caracter artistic ,cu caracter tehnico-

aplicativ,

cercuri sportive şi turistice

■Organizarea unor activităţi extradidactice de masă:serbări şi şezători

şcolare ,serbări sportive,excursii,evocări istorice,diferite competiţii şi

concursuri

■Pregătirea cu conştiinciozitate şi responsabilitate a fiecărei activităţi

astfel încât scopul propus să fie atins

O₈.Îndrumarea,controlul şi

evaluarea activităţii în unitate

■Îndrumarea cadrelor didactice tinereşi a celor necalificateasupra

modului de planificare şi întocmire a documentelor şcolare

■Verificarea modului în care se desfăşoară activităţile la clasă prin

discuţii şi asistenţe la lecţii

■Proiectarea împreună cu cadrele didactice a unor teste de evaluare

care să conţină obiectivele prevăzute în programele şcolare pentru a

măsura nivelul de pregătire al elevilor

■Găsirea unor soluţii optime pentru remedierea rămînerii în urmă la

învăţătură a unor elevi

■Urmărirea progresului şcolar şi a rezultatelor obţinute de elevi la

examenul de capacitate precum şi găsirea unor soluţii de îmbunătăţire

a situaţiilor existente

■Întocmirea fişei de evaluare a fiecărui cadru didactic pentru

stabilirea calificativului anual

O₉.Atragerea de resurse

financiare şi dezvoltarea bazei

materiale

■Construirea unei Săli de sport

Achiziţionarea unor aparate audio-video necesare pentru activităţile

cultural –artistice

■Amenajarea bazei sportive şi dotarea ei cu materiale le necesare

Sprijinirea Fundatiei Aviator Alexandru Şerbănescu”în realizarea

unui Centru de Documentare şi Informare istorico-muzeal

■Realizarea unui muzeu de artă populară

O₁₀.Încheierea unor programe

de parteneriat cu şcoli din ţară

şi din străinătate

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Menţionăm că planurile operaţionale vor fi stabilite în conformitate cu rezultatele

analizelor SWOT, care au evidenţiat următoarele nevoi:

importanţa muncii în echipă şi participarea la decizie;

necesitatea intăririi legăturilor între şcoală şi principalii actori ai comunităţii locale

(Consiliul local, Poliţie, Biserică, părinţi, agenţi economici, ONG-uri,etc.);

abilităţi sociale şi nevoi afective atât pentru elevi cât și pentru profesori;

cooperarea între profesori – elevi – părinţi;

diversificarea ofertei educaționale;

formarea continuă a cadrelor didactice şi participarea lor la programe de dezvoltare

pesonală;

consilierea elevilor în probleme legate de orientare şcolarăşi profesională, dar şi în

aspecte referitoare la viaţa de zi cu zi;

dotarea cu echipamente IT şi materiale auxiliare;

resurse de învăţare şi facilităţi logistice.

Din lista de nevoi enumerate mai sus considerăm că rezolvarea lor de către şcoală cu

sprijinul comunităţii locale şi prin diferite programe în care aceasta s-ar putea implica, ar putea

atinge, pe perioada derulării acestui plan de dezvoltare şcolară, toate ţintele strategice, după cum

urmează:

cooperarea dintre profesori - elevi - părinţi, dar şi consilierea elevilor ar putea crește

motivația pentru învățare și performanță înaltă, darşi întărirea colaborării cu familia.

rezolvarea problemelor de dotare cu echipamente IT şi materiale auxiliare ar asigura

resursele de învăţare şi facilităţile logistice;

creşterea calităţii actului educaţional prin diversificarea ofertei educaționale și prin

formare continuă a cadrelor didactice ar asigura creșterea abilităților sociale ale elevilor,

integrarea lor mult mai eficientă în echipe de învățare, proiectare sau muncă.

1. OPŢIUNI MANAGERIALE

Întreaga activitate din şcoală va fi organizată astfel încât să se creeze în cadrul său un

mediu educaţional profesionist, la standarde instrucţionale şi morale înalte. Contextul general

actual şi direcţiile stabilite de documentele educaţionale în vigoare constituie premise solide de

continuare a eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe

aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, deprinderi de muncă intelectuală pentru a

putea învăţa pe tot parcursul vieţii, competenţe necesare inserţiei sociale şi profesionale.

Întregul proces de instrucţie şi educaţie al şcolii trebuie să fie centrat pe un set de valori

care să se imprime şi să definească profilul moral şi acţional al elevilor noştri.

Demersul managerial are în vedere realizarea idealului educaţional propus de Legea

Învăţământului şi de documentele de politică educaţională ale Ministerului Educaţiei Naționale.

Din această perspectivă finalităţile unităţii noastre şcolare au în vedere formarea unui absolvent

în măsură să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale şi profesionale, activ

integrat în viaţa socială.

2. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de

învăţământ şi reflect idealul educaţional al şcolii româneşti.

Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la

o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu

success examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional.

3. TRUNCHIUL COMUN

Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de prograrnele şcolare şi îndeplinirea

obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului

colectiv didactic.

Fiecare comisie metodică va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să

asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:

- ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de

examen);

- elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);

- simulări de examene;

Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală

orientaţi în dorneniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea

de a-ţi mobiliza propriile resurse.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:

afectarea numărului de ore pentru temele din prograrnele de invăţământ prevăzute de

trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la

nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu

performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a

aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);

curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la

disciplinele care constituie probe de examen;

la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or

pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia

prevăzută de programele pentru examene);

stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea

procesului educativ;

asigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ,

competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

4. CURRICULUM-UL LA DECIZIA ŞCOLII

Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia

unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure

individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul

absolvenţilor săi.

Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea

centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns

la nevoile concrete ale comunităţii.

Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de

şcolaritate) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi

interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor ).

Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul

fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:

elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se conturează

perspective disciplinelor opţionale;

oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de

posibilitatea de opţiune a elevilor;

proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând structura unităţii

şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;

proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:

- argumentul;

- competenţe specifice;

- competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);

- conţinuturi;

- valori şi atitudini;

- sugestii metodologice;

proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de

învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe teren

scurt şi mediu;

proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de

comisii metodice;

predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi

de metode de evaluare performante;

informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a

dezvoltării rutelor individuale de pregătire;

disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an

şcolar;

dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circuculaţie internaţională se asigură

prin studiul a doua limbi străine (limba engleză, limba franceză sau limba germană) la

clasele de gimnaziu;

formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin

asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului

(oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis

de planul de învăţământ);

adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la

un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;

transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel

din ţară şi din străinătate;

compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi

cele care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în perioada

2014-2018;

Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi

aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în

următoarele domenii de interes:

1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale

dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;

familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;

accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modern;

studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, geografia, discipline

tehnologice, în limba franceză sau limba engleză;

2. Educaţia informaţională

interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real;

utilizarea echipamentului multimedia;

proiectarea asistată de calculator;

3. Educaţia moral-civică

drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;

promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;

drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;

4. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii

rolul artei în formarea personalităţii individului.

IV.MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI

În elaborarea planului am consultat :

cadrele didactice în vederea stabilirii priorităților strategice care trebuie urmărite pentru

realizarea misiunii pe care școala și-a asumat-o;

reprezentanți ai părinților pentru a determina așteptarile acestora și modul în care acestea

au fost atinse până acum; au fost reținute aspecte pe care părinții doresc să le ameliorăm și

să le dezvoltăm în etapele următoare;

Consultările au fost realizate în perioada iunie – septembrie 2014, în perioada de

elaborare a proiectului.

Activitățile de monitorizare și evaluare vor viza următoarele aspecte:

întocmirea setului de date care să sprijne monitorizarea realizării țintelor, etapă cu etapă

(datele și informațiile sunt colectate în “baza de date a școlii”);

analiza informațiilor privind atingerea țintelor;

evaluarea progresului în atingerea țintelor, adică gradul de avansare în raport cu

obiectivele și termenele propuse;

costurile – concordanța/neconcordanța dintre ceea ce am planificat și ceea ce am obținut;

calitatea – nivelul atingerii cerințelor din standardele de calitate;

Monitorizarea se va realiza prin :

deciziile curente – referitoare la derularea concretă a acțiunilor, în cazul “problemelor

bine structurate”;

rezolvarea de probleme – adică elaborarea deciziilor în cazul “problemelor structurate

impropriu”;

stilul managerial – alternarea stilurilor manageriale iîn functie de situațiile concrete;

Monitorizarea de tip managerial. Cea mai frecventă formă de monitorizare pe care o vom

folosi va fi cea de tip managerial, adică vor fi monitorizați indicatorii :

eficacitate – indicatorii care arată atingerea finalităților propuse;

economicitate – indicatorii care arată nivelul consumului de resurse;

eficiență – indicatorii care arată relația dintre eficacitate și economicitate;

efectivitate – aspectele care arată dacă ceea ce facem este chiar ceea ce trebuie să facem;

În asociere cu acești indicatori, vom monitoriza frecvent gradul de satisfacție al

beneficiarilor serviciilor educațioanle oferite de școala noastră.

Monitorizarea inovației. Vom folosi de asemenea și acest tip de monitorizare, având în

vedere ca inovația, creativitatea reprezintă o cale esențială de asigurare a calității

educației:

măsura în care personalul școlii (cadre didactice, personal auxiliar, personal nedidactic),

părinți, elevi, actori educaționali din comunitate s.a. adoptaă/participă/inițiază procese

de schimbare;

măsura în care cei implicați corectează/remediază și îmbunătățesc/crează o anumită

schimbare, în concordanță cu cerințele din standardele de calitate;

Datele și informațiile colectate pe baza monitorizării vor fi valorificate pentru evaluarea

propriu-zisă: stabilirea gradului de atingere a obiectivelor propuse, gradul de implicare a

actorilor educaționali, impactul asupra mediului intern și cel extern, nivelul costurilor,

oportunitatea continuării/dezvoltării/diversificarii acțiunilor.

Planurile operationale vor fi monitorizate de echipa de cadre didactice care au contribuit

la realizarea acestora. Membrii comisiilor metodice își vor evalua activitatea, în orizontul

sarcinilor care le revin din planurile operaționale, cel putin o dată la sfârșitul semestrelor.

Concluziile reieșite din evaluarea realizată la nivelul comisiilor vor fi incluse în raportul anual,

privind starea învățământului din unitatea noastră, și se vor stabili măsuri corective și

ameliorative. Consiliile profesorale de la sfârșitul semestrelor I și II vor analiza gradul de

atingere a obiectivelor din planurile operaționale asociate semestrului încheiat.

Directorul școlii este răspunzător de realizarea obiectivelor din plan și are datoria de a

interveni pentru implementarea de măsuri de optimizare și stabilirea direcțiilor de acțiune.

Revizuirea planului se va face, de regulă, la inceputul anului școlar, în lunile septembrie

– octombrie, pe baza concluziilor desprinse din Raportul privind starea învățămaântului în

școală, în anul școlar încheiat, și pe baza propunerilor făcute de beneficiarii directi și indirecti ai

școlii.