MONOGRAFIACOMUNEI REMETEA– Județul BIHOR

DATELEDESPRELOCALITATE

Prezentarea geografică şi fizică, AmplasareComuna Remetea se află în nord-vestul României, în fosta regiune Crişana,

actualmente în judeţul Bihor. Satul Remetea, impreuna cu satele Dragoteni, Meziad, Petreasa şiŞoimuş aparţin comunei REMETEA, comună situată în sud-estul judeţului Bihor, în depresiuneaBeiuşului, la 10 km nord de Municipiul Beiuş, pe drumul judetean Beiuş_Aleşd, la confluenţa râurilorValea Roşiei cu Valea Meziadului.

Comuna Remetea se învecinează după cum urmează:- la nord cu comunele Pomezeu şi Căbeşti- la est Valea Iadului aparţinând comunei Curăţele- la sud Municipiul Beiuş şi comuna Pocola- la vest cu comunele Pocola şi RăbăganiSatul Remetea care este şi centru de comună se situează la confluenţa văilor Roşiei si

Meziadului, respectiv intersecţia acestora cu drumul judetean Beiuş – Aleşd; satul Meziad în parteaestică a comunei, deci lateral dreapta legat fiind de centrul de comună prin drumul judeţeanRemetea – Meziad; satul Petreasa la sudul centrului de comună pe şoseaua Beiuş - Aleşd ; satulŞoimuş tot la sud de centrul de comună însă în aval pe Valea Roşiei; lateral stânga de centrul decomună, astfel ca spre vest peste Dealul Mic sau Corniş cum i se mai spune, se situează satulDrăgoteni.

Istoricul comuneiTransilvania este una dintre cele mai importante regiuni din Europa Centrală şi de Sud-Est

pentru descoperirile bogate în aur, bronz, cupru, depozite de sare, care au reprezentat principalulsuport al înfloririi acestui spaţiu pe parcursul epocii bronzului.

Descoperirile din bazinul Crişului Negru, în special în zona comunei Roşia, în peşterile dinaceastă comună şi împrejurimi, deosebit de importante, scot la iveală rolul deţinut de această zonă înrelaţiile comerciale la mare distanţă, dovedit astfel ca fiind un loc de intersecţie pentru marile civilizaţiiîncă din epoca bronzului.

Aceste descoperiri ne duc cu gândul ca zona geografică în care cele două sate suntapropriate ca distanţă a fost locuită încă din epoca bronzului.

Cercetările făcute dealungul timpului asupra zonei locuite de daci şi mai apoi de dacii liberi auscos la iveală faptul că în sec. III-II î.H. în zona ce cuprinde şi satul Drăgoteni se pare că se întindeatribul dacic „Predavenses”.

Mai târziu, aşezările dacilor liberi cele mai nordice cunoscute în nord-vestul ţării au fost situatela nord de Crişul Negru, în zona munţilor Pădurea Craiului şi ale ramificaţiilor acestora spre zona decâmpie. Aceste scrieri ne confirmă adevărul istoric despre zona comunei Remetea, existenţaaşezărilor omeneşti din cele mai vechi timpuri pe aceste hotare.

Din păcate, lipsa cercetărilor arheologice sistematice din zona comunei, aşa cum se întâmplăîn multe dintre satele din depresiunea Beiuşului, văduvesc această zonă de cunoaşterea unor realităţilegate şi de dezvoltarea satului la început de ev mediu. După toate probabilităţile, ţinutul comunei, aaparţinut voievodatului condus de Menumorut. Acest voievoidat se întindea la sud până la valeaMureşului, în nord până la Someş, în est era delimitat de Munţii Bihorului şi Porţile Meseşului, sprevoievodatul lui Gelu, iar la Vest era delimitat de Tisa.

Ţinutul comunei Remetea a fost populat, chiar dacă în număr restrâns, de români şi poategrupuri mici de slavi, ultimii fiind foarte uşor asimililaţi în timp. Primele conflicte cu cetele de luptătorimaghiari din secolul X a însemnat doar supunerea cetăţii Bihariei, care era reşedinţa voievodului, însăîncepând cu secolul XI, o dată cu creşterea numărului de cete maghiare au început şi cuceririleteritoriilor voievodatului.

Din punct de vedere administrativ, comitatul bihorean a fost înfiinţat în anul 1111. ComunaRemetea a făcut parte din comitat, chiar dacă a intrat în atenţia instituţiilor abia peste 400 de ani, cânda fost atestat istoric prima dată.In nord vestul satului Remetea este mentionat pentru ultima data in anul 1445 satul Bokorfalva.Aceasta asezare este disparuta, tot ce se stie este ca fost prima asezare din comuna, cu mult timpatestata fata de celelalte sate.

Sigiliul satului PetreasaPrima atestare a satelor a fost urmatoarea: Soimus - Petreasa in anul 1213, astazi fiind 2 sate

distincte, localitatea Petreasa s-a desprins de satul Soimus-Petreasa in anul 1956.Meziad este atestat stiintific in anul 1552, Conscrierea mentionand 11 porti in posesia voievodului

Matei. In anul 1742 Popa Iosif din beius mentioneaza 25 de morti de ciuma in Meziad.

Sigiliul satului MeziadRemetea a fost atestata in anul 1422, numindu-se atunci Remethe, dupa care au urmat o serie demodificari ale numelui astfel: Remethe;anul 1445-denumirea de Magyar Remethe.Olah Remethe;anul1552 Magyar Remethe Warchya Remethe ; 1650-Belso Remethe; anul 1702-Belenyes Remethe.Prima atestare documentara,dar cu data incerta,este din1345,17 octombrie.

Sigilii satul RemeteaPrima atestare ştiinţifică a satului Dragoteni a fost în anul 1552, numindu-se atunci Dragotha. În

acea perioadă satul avea 18 porţi şi era posesiune a lui Drăghici Spătarul. Trebuie să menţionăm cănumărul porţilor nu coincide cu numărul caselor satului. O poartă era considerată casă pentru douăfamilii care în general erau alcătuite din cel puţin trei sau patru membri.

Tipologia satelor din zona Beiuşului era specifică aşezărilor de deal. Satele se caracterizau prinizolarea relativă a gospodăriilor şi dispersarea lor. În jurul fiecărei locuinţe exista câte o parcelă depământ. Viaţa cotidiană a ţăranilor era destul de simplă, împărţindu-se între muncile câmpului, plataseniorială şi păstrarea sărbătorilor religioase. Casa ţărănească era construită din lemn şi chirpici,acoperită cu paie sau trestie, de obicei fiind constituită dintr-o singură încăpere, la care se adăugaadăpostul pentru animale. În cele mai multe cazuri cazuri casele erau semiîngropate şi totodatăexistau şi bordeie de locuit. Ferestrele erau mici, fiind dublate cu obloane. Interiorul casei era la fel desimplu, mobilierul fiind format dintr-o ladă de zestre, confecţionată din lemn, în care se păstrau hainele,

patul confecţionat din lemn şi care era umplut cu paie şi aşternut cu ţesături groase făcute din in şicânepă în casă de către femei, o masă simplă şi câteva laviţe completau interiorul caselor vremii.Vasele folosite la gătit erau din ceramică, multe cumpărate de la târg la schimb pe produse agricole,trocul fiind exercitat de către oamneii evului mediu. Iluminatul caselor era realizat cu ajutorullumânărilor din seu de oaie iar cei mai avuţi aveau sfeşnice realizate din material ceramic.

Datorită unor dificultăţi întâlnite în satele din jurul Beiuşului şi astfel şi în comuna Remetea:lăcuste, friguri persistente primăvara, operaţiuni militare, jafuri ale soldaţilor vagaonzi, în anul 1692 însatul Drăgoteni sunt pomenite doar 3 gospodării, satul fiind depopulat.

Unul dintre şpanatele existente in zona Beiuşului în anul 1721, mentionate de cronicele vremiieste cel al lui Ioan Ciune, care cuprindea 26 de sate, intre care cele mai mari: Remetea cu 20 defamilii, Meziad cu 15 familii, Feneriş cu 19, Vintere cu 18, Uileacu de Beiuş cu 13 si Şuncuiuş cu 18 iarcele mai mici sate fiind Delani cu 8 familii, Pocola cu 9 familii, Roşia cu 9, Sohodol împreuna cu Lazuricu 7 familii iar Dragoteni cu 10.

În acea perioadă animalul de tracţiune reprezentativ rămâne boul, animal ce reprezintă principalulelement al potenţialului economic al supusului, şi îşi va păstra această titulatură timp de veacuri, pânăîn sec. XX. În satele din jurul Beiuşului, la nivelul secolului XVIII se ara cu 4, 6 sau 8 boi. Înconscrierea de la 1720, este pomenit un chestionar cu privire la această temă aplicat ţăranilor dinsatele depresiunii Beiuşului, oamenii precizând că au nevoie fie de 6 boi, cum sunt cei din Drăgoteni,Şoimuş, Roşia, Ştei şi Finiş iar ceilalţi au declarat că 4-6-8 boi dar nu au expus şi situaţiile când diferăacest număr de boi de care este nevoie. Motivele pentru care în Drăgoteni erau folosiţi 6 boi eraumultiple. Unele dintre acestea sunt că boii erau de talie mult mai mică decât cei din ziua de azi, plugulfolosit era greu de mânuit, opunea o rezistenţă mare la tracţiune, starea naturală a terenului (deal) câtşi structurii lui (argilos). Stabulaţia era deasemenea un factor important în puterea acestora. Boiiprezentau o condiţie precară datorită sincopelor alimentare, de multe ori primăvara se întârzia aratuldin cauza slăbiciunii animalelor. Datorită acestor factori nu foarte buni pentru drăgoteni, de multe orise asociau două, trei familii pentru a avea numărul de boi la plug necesari. Când aceasta nu era cuputinţă erau folosite şi vacile pentru a forma un plug complet.Conscrierea din anul 1733 a definitivat teritoriul cuprins de domeniul episcopal catolic al Beiuşului:„Domeniul începe la răsărit de posesiunea Roşia şi se termină în vecinătatea posesiunilor Lorău,Damiş şi a districtului Pomezeu din acest comitat. Continuă înspre sud spre Transilvania, către Abrudşi se termină cu posesiunea Criştior, învecinându-se cu distructul Hălmagiu din comitatul Zărand. Laapus continuă de la Briheni până la Finiş şi în districtul Groşeni (Beliu) cu care se termină,învecinându-se cu districtul Dezna şi în sfârşit spre nord cu Căbeşti şi Vintere se închide, de o partecu districtul Pomezeu şi de alta cu apa Holodului.”În secolul XVIII în satele din jurul Beiuşului, au fost tipărite zeci de scrieri, multe dintre acestea fiindtipărite în zeci de exemplare. O parte dintre acestea s-au distrus sau au fost înstrăinate, ajungând pealte meleaguri. Toate acestea reprezintă piese de tezaur pentru neamul românesc, unele fiind poatesingurele monumente ale culturii româneşti din zona Beiuşului. Una dintre tipăriturile amintite mai suseste Octoih, tipărită la Râmnic în anul 1742, care cuprinde comunităţile: Băiţa, Drăgotenii, Remetea şiVărzarii de Jos.

OmogenitatePotrivit Recensamantului din 2011 populatia comunei Remetea este de 2.906 locuitori, facand

parte din urmatoarele etnii:

Populatia stabila a comunei, dupa principalele religii se imparte astfel:

ReliefRelieful predominant este colinar incadrandu-se in tinutul piemonturilor de sud din Muntii

Padurea Craiului, remarcându-se Dealurile Meziadului.Satele comunei se intind pe o scara de altitudine medie intre 200 si 700 de metri, iar inaltimile

cele mai mari sunt atinse prin Varful Merisoru 695,5 m si Magura Meziadului 752 m aflate in zonapiemontana de nord-est a teritoriului satului Meziad.

Conditiile naturale rezultate din insumarea de framantari geologice, de actiuni ale agentilormorfogenetici precum si de activitati umane, au determinat pe suprafata comunei aparitia unoraspecte complexe de relief care se caracterizeaza prin aparitia relativ uniforma a trei trepte de relief:zona de ses, zona colinara si zona de munte. Ceea ce caracterizeaza insa aceasta zona a Apusenilor,si astfel si a comunei Remetea, este multitudinea dolinelor instalate pe platourile carstice precum sinumarul mare al pierderilor si ivirilor de apa. Varsta geologica a teritoriului studiat este legata derectonica partii apusene a Carpatilor Occidentali care, in neogen, a fost supus unor scufundaritectonice.

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde uneșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituitănu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung,pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.Lista siturilor Natura 2000 cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile deimportanță comunitară (SCI) ce aparțin rețelei ecologice Natura 2000 în România, încadrate în celecinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică șistepică.Potrivit Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea OrdinuluiMinistrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimuluide arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologiceeuropene Natura 2000 în România), comuna Remetea face parte din :

- aria protejata ROSCI0062 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului, cu un procent de25% din totalul ariei. Acestea sunt situri de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţeleiecologice europene Natura 2000 în România;

- aria protejata ROSPA0115 Defileul Crişului Repede – Valea Iadului. Aceasta este sit deimportanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Reteaua hidrograficaResurse de ape de suprafaţă

Rezervele de apa de la suprafata reprezinta pentru comuna o valoare, satele ce suntstrabatute de acestea fiind in avantaj fata de celelalte. Comuna este strabatuta de Valea Rosiei insatele Remetea si Soimus si Valea Meziadului, in satele Meziad si Remetea.

Desi cantitatea de precipitatii care cade in bazinul hidrografic este mai redusa (800 -1000 mm),paftul ca dreneaza, in buna parte, regiuni carstice intinse ale Muntilor Padurea Craiului, face ca aportullor de apa sa fie destul de insemnat. Cele doua vai au adancimi mici, sub 2 m, dar viteza de scurgereeste relative mare.La ploi se formeaza adesea viituri care erodeaza puternic malurile.

Rezerve de ape subteraneÎn general rezervele de ape subterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect

cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţiloreconomice, în special a celor industriale.

În comună regiunea dealurilor şi piemonturilor se caracterizează prin ape freatice dispusediscontinuu, în depozite cu permeabilităţi diferite a teraselor înalte, la adâncimi în general de peste 5m, fiind drenate puternic spre orizonturile de adâncime, acolo unde permeabilitatea apelor o

permite. Apele de adâncime sunt cantonate în general în depozitele panonice inferioare, laadâncime de 150 – 200m, fiind de calitate mediocră şi slab productive. Rezervele de apă suntimportante insa posibilitatea lor de captare e redusă, limitandu-se doar la satisfacerea unor necesităţilocale de apă potabilă.

ClimaDin punct de vedere climatic, teritoriul comunei Remetea face parte din climatul temperat

continental cu veri relativ calduroase si ierni blande, cu un maximum al precipitatiilor la sfarsitulprimaverii si inceputul verii si un deficit de umiditate in lunile iulie, august si chiar septembrie.

Temperatura medie anuala este de 10,5 oC, iar suma precipitatiilor este de 633 mm in zonade ses si colinara de altitudine mica, iar in zona muntoasa variaza intre 4-80C.

Deşi cantitatea de precipitaţii care cade în bazinul hidrografic al Văii Roşia este mai redusă(800-1000 mm), faptul că drenează, în bună parte, întinse regiuni carstice ale Munţilor PădureaCraiului, face ca aportul lor de apă să fie destul de însemnat. Cele două văi au adâncimi mici, sub 2 m,dar viteza de scurgere este relativ mare. La ploi se formează adesea viituri care erodează puternicmalurile.Solul

Principalele tipuri de soluri prezente în comună sunt: solul brun-roşcat de pădure, solul brunde pădure, podzolul argilo-iluvial. Solurile brun-roşcat de pădure şi brun de pădure se găsesc în zonapădurilor de foioase şi în apropierea lor, podzolul argilo-iluvial se găseşte în regiunea dealurilorpremontane.

Solurile au conţinut mic în humus, fiind slab aprovizionate cu N, P şi K şi având reacţie îngeneral acidă (pH între 4,95-5,80).

Resurse naturaleÎnvelişul de soluri al comunei reflectă în mod fidel interacţiunea dintre factorii pedogenetici,antropici şi climatici rezultând structura asolurilor. O importanţă deosebită o au de asemenea şidepozite de aluviuni care sunt utilizate mai ales în domeniul construcţiilor. În cadrul domeniuladministrat de Primăria Remetea nu sunt înregistrate exploataţiiale resurselor subsolului şi solului.Cele mai importante resurse comunitare de care dispune comuna Remetea sunt următoarele:

• Peştera Meziad, monument al naturii, mulŃi ani fiind considerată cea mai lungă peşteră dinRomânia;

• Excedent de produse agricole (lapte, ouă, carne, grâu, porumb, fructe);• Fructe de pădure, ciuperci;

Vegetatia si faunaAvând în vedere relieful comunei, clima şi hidrografia acestuia vegetaţia este specifică acestor

factori, terenurile fiind acoperite cu plante ierbacee în general, în zona de luncă de o parte şi alta avăilor menţionate fiind prezente speciile iubitoare de apă în care şi pipirigul se evidentiază, iar pedealuri specii de graminee şi leguminoase din vegetaţia spontană. Pe terenurile cultivate apar tot felulde buruieni ca mohorul, costreiul, palamida, pirul, rapiţa, coada calului şi altele.

Ca specii arboricole în zonele de luncă predomină salcia şi răchita, iar pădurea ce o deţinesatul este dominată de specii de foioase: fag, gorun, carpen, cerul , jugastrul, insa intalnim si conifer inpadurile de la o altitudine mai mare.

Colinele uscate, terenurile stâncoase şi marginile pădurilor adăpostesc cimbrişorul-de-câmp(Taymus serpillum), plantă ce înmiresmează natura pe tot timpul verii, turta (Carlina acaulis), numită şiscaiete, poroinicul (Orchis morio) sau bujor, sânzâienele galbene (galium verum), năpraznica(Geranium robertianum), măcrişul de pădure (Oxalis acetosella) cunoscută şi ca trifoi acru, murul(Rubus fructicosus), muşchi de piatră (Centraria islandica), ciuboţica-cucului (Primula officinalis) sauanglicelul. În adâncul pădurilor intâlnim toporaşi( Viola adorata), rostopasta (Chelidonium majus) etc.

Considerăm oportun a menţiona că în pădurea Brăi - Drăgoteni vegetează cca 5000 decuiburi de ghimpe ( Ruscus aculeatus), un subarbust cu caracter termofil.

Este o specie de plantă ocrotită, de interes comunitar, a cărei prelevare din natură şiexploatare face obiectul măsurilor de management conform Legii nr. 462 din 18 iulie 2001 pentruaprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului, nr. 236/ 2000 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Ghimpele, numit popular ghimpe pădureţ este un arbust totdeauna verde, cu ramurile lăţite şiterminate printr-un spin cu flori mici, verzi şi cu fructe în formă de boabe roşii. Prezintă valoarebotanică, valoare genofond şi valoare farmaceutică.

Dintre animalele mari care compun fauna comunei cele mai răspândita sunt: mistreţul, cerbul,căpriorul şi vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică şi cerbullopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii,nevăstuicile, şoarecii şi şobolanii de deal. Dintre reptile, şarpele de apă, napârca şi şopârla de dealsunt cele mai răspândite. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla , privighetoarea, piţigoiul, rândunica,

graurul, vrabia, gaiţa, cioara, codobatura, uliul, bufniţa, corbul şi cucul. Dintre peşti, se întălnesc înapele mici din satele comunei cleanul, mreana, porcuşorul şi plătica. Insectele întălnite în aceastăzonă sunt: musca comună, viespele, albina ţigănească, gaunele, dragoiaşul, ţânţarul, furnica,cărăbuşul, rădaşca şi altele.

Dintre animalele, ocrotite de lege amintim – cerbul carpatin şi căpriorul, a cărei vânare esteinterzisă prin lege deoarece numărul acestora a scăzut în mod îngrijorător.

Populaţie – demografie

Potrivit datelor privind recensamantul din 2011 eliberate de catre Institutului National deStatistica comuna Remetea are un numar de 2.906 locuitori stabii.

Populaţie total stabilă

Grafic 1.1.1 Populaţie total stabilă

Conform acestui recensamant, populația comunei Remetea se ridică la 2.906 locuitori, înscădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.153 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români (76,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,79%)și romi (5,71%). Pentru 1,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,68%), dar există șiminorități de reformați (11,63%), baptiști (7,85%) și penticostali(6,57%). Pentru 1,75% din populație,nu este cunoscută apartenența confesională.

Se constata astfel o scadere a populatiei si astfel imbatranirea acesteia. Populatia esteimpartita in 1404 barbati si 1459 femei.

Tinerii intre 20-30 ani sunt in numar de 416, reprezentand 35,1 % din populatia active, iar ceide peste 60 ani, in numar de 1214, reprezinta 61,9 din populatia activa.

Relatiile interconfesionale sunt bune, fiind adesea un model de colaborare romano-maghiarasi remarcabila este acceptarea rommilor in comunitate.

Patrimoniul de mediuPatrimoniu natural

Comuna Remetea este asezata la poalele Muntilor Padurea Craiului, bucurandu-se astfel deceea ce ofera zona Montana a Dealurilor Meziadului: Valea Meziadului – apa curgatoare ce strabatesatul Meziad si o parte a satului Remetea, Valea Rosiei – ce strabate satele Remetea si Soimus;vegetatia forestiera ce reprezinta 35 % din suprafata comunei, fondul cinegetic al zonei: fazani, ratesalbatice, iepuri, mistreti, ofera posibiltatea turismului cinegetic.

1. Pestera MeziadPestera Meziad este un obiectiv speologic si turistic important, care se afla situata in versantul

drept al vaii Pesterii, la 3,74 km amonte de confluenta cu Valea Meziadului. Valea Meziadului segaseste in extremitatea sud-estica a Muntilor Padurea Craiului. Accesul se poate realiza cu mijloaceauto prin localitatile Beius – Remetea – drum judetean, Remetea – meziad drum comunal asfaltat, de

Remetea Anul 2011REMETEA TOTAL 2906

MASCULIN 1424FEMININ 1482

unde se continua pe drumul pietruit circa 3 km. La o distanta de 15 minute mers pe jos se deschideportalul spectaculos al Pesterii.

Pestera Meziad este una dintre putinele cavitati naturale de mari dimensiuni de pe teritoriulRomaniei accesibile de la punctual de patrundere al apelor in masivul calcaros, pana la reaparitia la zia acestora. Pestera Meziad este una din pesterile Romaniei unde au fost semnalate colonii de lilieciinca de la inceputul secolului trecut. De asemenea , ea este bogata in depozite paleonologice sivestigii arheologice.

Pestera MeziadPestera dezvolta trei nivele de carstificare distincte:

- Nivelul fosil, superior – este o retea labirintica de galerii cu sectiuni eterogene, ingeneral cu sectiuni transversale mai mici decat nivelul subfosil, intermediar. Acest ansamblu de galeriidescrie un arc de cerc si cumuleaza peste 3,4 km galerii.

- Nivelul subfosil, intermediar – ofera cele mai mari spatii de pe parcursul pesterii.Sectiunea transversala medie a galeriilor componente este de 10/10 m. Galeria Principala estetraversata de un parau subteran cu caracter temporar al curgerii. Lungimea acestui nivel este de 1,8km.

- Nivelul inferior, activ – este inundat aproape in intregime.In aceasta pestera au fost semnalate colonii de lilieci inca din secolul trecut. Deasemenea ea estebogata in depozite paleonologice si vestigii arheologice.Conform Legii nr. 5 din 6 martie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a III-a - zone protejate, Pestera Meziad este arie protejata de interes national.

2. Stejarul secularStejarul secular se poate admira pe drumul comunal Remetea- Meziad in Padurea Meziad. El

face parte din specia stajar pedunculat, fiind una dintre cele mai mari specii din Romania. Aceasta areo crestere activa de 200 ani, avand o longevitate care atinge frecvent varsta de 500 – 600 ani.

Potrivit Anexei 8 din Decizia nr. 19/1995 privind măsurile deoragnizare,administare,gestionare și ocrotire a rezervațiilor (zonelor,ariilor) protejate și monumentelornaturii din județul Bihor emise de Consiliul Județean, Stejarul din comuna are statutul de monumental naturii, fiind protejat prin lege. Acesta este ultimul arbore dintr-o veche si intinsa padure de stejar cefacea legatura in trecut intre satele Remetea si Meziad si are un diametru de 170 cm, inaltime de 25 msi varsta aproximativ de 400 ani.

Patrimoniu arhitectural şi cultural

Primele sate ale comunei au fost atestate istoric in anul 1213, astfel comuna detine 900 ani de traditie,mestesuguri, obiceiuri si caracteristici arhitecturale specifice.Dintre acestea amintim:

1. In comuna exista biserici vechi: Biserica Reformata de zid din sec. XIII in localitateaRemetea, Biserica Ortodoxa de lemn din sec. XVIII din localitatea Petreasa;

Biserica din Remetea, azi apartinand comunitatii maghiare reformate din sat, estecaracterizata prin picturile de la partea turnului, cu influente bizantine venite pe filiera sub-carpatica,precum si inscriptii cu caractere chilirice – ceea ce indica prezenta preotilor ortodocsi , la fel ca sictitorii lacasului. Frescele din altar, evidentiaza unui mester de formatie apuseana, mai precisreprezentant al goticului tirolez, precizand ca aceasta biserica a fost pictata in primele doua deceniiale sec. XV.În anul 1907, sub păstorimea preotului Cornel Roşianu, credincioşii ortodocşi din localitatea Dragoteniau hotărât că este momentul să îşi construiască o nouă Biserică pe amplasamentul topografului„Mărcăşască” în mijlocul cimitirului parohial nu departe de locul unde era amplasată Biserica ceaveche, acoperită de istorie şi stricată de vreme. Lăcaşul de cult a fost înălţat prin jertfa acestor oamenitruditori pentru ei şi urmaşii lor şi a fost locul unde s-au simţit mai aproape de Dumnezeu timp deaproape un secol.In localitatea Remetea exista un Muzeu - colecţiile aflate aici cuprind obiecte specifice dingospodăriile ţărăneşti: există ştergare cu motive specifice din Bihor, coşuri de nuiele, unelte agricoledin cele mai diverse şi obiecte de uz casnic din mai multe localităţi. Interiorul muzeului este aranjatidentic cu interiorul oricărei case tradiţionale cu cerdac specifică Bihorului din ziua de astăzi; muzeulare două secţiuni: una dedicată comunităţii româneşti, iar cealaltă comunităţii maghiare;

2. In fiecare sat din comuna intalnim mestesuguri ce s-au pastrat de sute de ani,demonstrand relatia omului cu natura si legarea acestuia de ceea ce pamantul ii poate oferi: inlocalitatea Meziad intalnim cuptoare de var – datorita bogatiei muntilor in piatra de calcar, fabricandu-se aici bulgari de var;

O specializare venind şi ea dintr-un ev mediu îndepărtat, pe fondul existenţei în zonă, maimult decât în orice parte a României, a rezervelor naturale, respectiv a calcarelor din care se ardea

varul. La început, exploatarea calcarului şi arderea lui ca piatră de var a fost limitată doar la nivelulsolicitării locale, în cadrul economiei naturale. În timp însă, solicitările crescânde ale economiei depiaţă au intensificat procesul de specializare a localnicilor în producţia şi desfacerea varului.

Iată o imagine de epocă a producţiei de var de aici: „În 1738, pentru «clădirile noi» dinprovizoratul Beiuş, ardeau var Hoza Mihai şi Astaloş Petru din Sohodol. În 1740, în provizoratulVaşcău, pentru nevoile bisericii (probabil din această localitate), Hoza Marian şi Hoza Toader primeaupentru varul ars ca zilieri suma de 15,29 florini renani (14 crăiţari pe zi), iar Hoza Crăciun şi HozaMarian din Cărpinet, pentru 12 căruţe de var (ars cu lemnele stăpânului de pământ) 5 florini renani.Pentru huta de sticlă din Hăşmaş (jud. Arad), acestui stăpân feudal erau date din provizoratul Beiuş, la15 iunie 761, 10 căruţe de var. În 1770, pentru acelaşi provizorat al Beiuşului, se ardeau 4 cuptoarede var: unul de 30 de căruţe, de către Hoza Teodor, unul de 25 de căruţe de către Hoza Gavrilă dinMeziad”.

Capacitatea unui cuptor era de la 2000-3000 kg la 7000 kg dar putea fi şi mult mai mare.Arderea dirijată dura în funcţie de capacitatea cuptorului şi de tehnici locale, după care gurile erauînchise. Faptul că arderea era finalizată se cunoştea după culoarea flăcării, când aceasta albea ieşindprin crăpăturile acoperişului cuptorului. Munca la un cuptor era destul de complexă şi de aceea selucra în tovărăşii, împărţirea varului între participanţii la tovărăşie făcându-se în funcţie de aportulfiecăruia. Varul ars şi răcit era transportat la târguri în căruţe cu coviltir. Căruţele vărarilor din zonaBeiuşului, cu deosebire ale celor din Izbuc, Ponoare, Cărpinet, Meziad au străbătut secole la rândcâmpia în vest, în nord până spre Satu Mare, în sud până la Timişoara trecând şi prin câmpiamaghiară, spre Debreţin, Gyula etc. Varul era vândut fie pe bani, fie pe cereale. Vărăritul e una dintrepuţinele ocupaţii – meşteşuguri tradiţionale care se mai practică şi astăzi, deşi e tot mai mult concuratde oferta industrială diversificată. Totuşi, în jurul anului 2000 în Izbuc mai lucrau 104 vărari,majoritatea autorizaţi, în Călugări 10, în Briheni 5, la Roşia 2, la Meziad 7, la Sohodol 2, la Câmp –Moţi 16.

Cuptoarele pentru ars varul erau fie îngropate, săpate în pământ, de obicei într-o pantă dedeal, fie de suprafaţă. Părţile constituente ale unui cuptor sunt: „cuptorul propriu-zis, numit şi varniţăsau camniţă în zonă, locul unde arde focul – numit, de regulă, vatra cuptorului, locul de unde începesă fie clădită piatra – numit talpa cuptorului (în satele din zona Munţilor Codru Moma) şi părcan(Meziad, Sohodol), locul sau gura de alimentare cu lemne a focului – numit gura cuptorului, locul peunde se scoate cenuşa numit fisc (această denumire presupunem că are legătură cu modul de«impozitare» a celor care practicau vărăritul de către autorităţile vremii – probabil că prezenţacenuşii – aşa cum «fumurile» în cazul caselor – era luată drept un indiciu pentru funcţionarea uneivarniţe), locul sau gura pe unde se introduce piatra şi se scoate varul – numit gura sau vârful varniţei”.

Piatra de var, respectiv calcarul era şi este adusă din zone speciale, aflate, în general, înhotarele satelor care practică vărăritul, dar, de multe ori, cuptoarele se zideau chiar în acele zone.

Lemnele sunt aduse din pădure, cantitativ la fiecare căruţă de piatră arsă în cuptor trebuind ocăruţă de lemne – la 20 de căruţe de piatră, douăzeci de căruţe de lemne. În ultimul timp, lemnul, fiindcostisitor, s-a practicat şiarderea cauciucurilor uzate în locul lemnelor. Clăditul pietrei de calcar încuptor se face după o tehnologie specifică, pentru a evita surpările, pentru a proteja focul şi a dirijacorect fluxul de aer ce întreţine arderea. O ardere ce durează între 3 zile şi 3 nopţi şi 6-7 zile şi nopţi,în funcţie de localităţi, de mărimea cuptorului etc, dirijată mereu ca intensitate prin guri de aerisire.

De subliniat, pentru ultimii ani, un contact interesant realizat între vărarii din Meziad şi oechipă din Anglia, venită la Meziad în 2005 să înveţe tehnologia tradiţională a arderii varului, pentru ao utiliza în Anglia la restaurarea monumentelor istorice. În acelaşi schimb, anul următor vărarii dinMeziad au fost duşi în Anglia, demonstrând acolo, cu resursele locale ale englezilor aceeaşitehnologie. Relaţia de colaborare a fost condusă de doamna Brigitte Gubbins şi realizată prinmijlocirea Muzeului din Beiuş.

3 Incondeiatul oualor;In satul Dragoteni exista obieciul de a se incondeia oua in Postul Pastelui – denumit

Impistritul Oualor – obicei ce a dat nastere unui festival concurs ce a ajuns la a XVIII editie, ceea ce nearată că, acolo unde oamenii ţin la tradiţie şi la specificul locului, acestea pot fi conservate şi transmisecu succes generaţiilor tinere.

Pe lângă tradiţionalul concurs de încondeiat ouă, mai au loc şi şi alte întreceri: de bătut toaca,de interpretare a cântecelor şi poeziilor cu tematică religioasă, acestora adăugându-li-se o expoziţiede icoane pe sticlă şi tradiţionala paradă a costumelor populare.În satul Drăgoteni se obişnuieşte să se ÎMPRISTEASCĂ ouă de Paşti. Aşa cum se deduce dinexpresie acestea nu se fac în orice perioadă a anului de cât în postul mare, în cele şapte săptămâniînainte de Paşti.

Pentru această îndeletnicire este nevoie de ceară de albină care se pune într-un vas de tablăpentru a putea fi topită pe foc. Unealta cu care se scrie desenul pe ou poartă denumirea de bizarcă şise confecţionează dintr-o nuia de dimensiunile unui creion. Acest suport de lemn este crăpat la uncapăt aici fiind fixat cu ajutorul unui fir de aţă un tub cu rol de rezervor. Tubul se obţine din tabla uneidoze de suc sau bere (cu ani în urmă din capacul de la sticla de ulei) astfel: tai un dreptunghi cu

lăţimea de apriximativ un centimetru pe care îl rulăm în jurul unui ac de cusut (acul fiind aşezat pelăţimea dreptunghiului), tai din lungimea dreptunghiului atât cât este necesar pentru a obţine tubulrespectiv şi se fixează în suportul de lemn cu ajutorul firului de aţă.

Pentru a desfăşura activitatea este nevoie de o flacără deschisă, lumânare sau lampă, şi ouăcrude, proaspete. Bizarca se încinge în ceara încălzită, se mai încălzeşte o idee la flacăra deschisă şise trasează motivele dorite pe ouă.

Ouăle încondeiate se păstrează până în vinerea mare. Se pregăteşte baia de vopsea din cojide ceapă sau vopsea de ouă. Se introduc ouăle încondeiate în baia de vopsea rece, se pun la fiert înbaia de vopsea. Când se consideră că sunt fierte se ia vasul de pe foc, se scot cu o lingură şi se ştergcu o cârpă. Astfel ceara încălzită se îndepărtează, oul rămâne roşu, iar desenul alb sau gălbui în cazulvopsirii în coji de ceapă. Se ung cu slănină pentru a avea luciu.

Exceptie facand turismul de o zi, dezvoltarea turismului in comuna a inceput o data cu aparitiaprimei agropensiuni in localitatea Remetea si deschiderea spre vizitare a Pesterii Meziad. In comunaintalnim potential turistic ridicat insa potentialul economic si pregatirea duc la diminuarea starii dedezvoltare.

4 Portul popularIn universul de referinte cosmice, sociale, biologice, istorice ale taranului din depresiunea Beiusului,pentru taranul român în general, portul popular constituia o marca a identitatii sale. O identitateconstruita într-un timp multimilenar, cu ascendenta neolitica, influentata în devenirea ei de timpiiistorici mai mult sau mai putin imediati, de comenzi sau obligatii sociale, de moda, de noi tehnologii,dar destul de putin de initiativa singulara.

Orice initiativa singulara în acest domeniu, pentru a se perpetua, pentru a se transmite în timp,trebuia sa fie preluata de comunitate. Or comunitatea prelua numai forme ce reprezentau identitaticategoriale, conform mentalitatilor colective ale fiecarui timp. Mutatii importante în acest port popularcu fundament arhaic, specific acestei zone, s-au produs fie prin influente straine, mai accentuateodata cu începutul epocii moderne, fie prin preluarea unor modele sau materiale din comert, procesaccentuat pe la începutul sec. XX. Oricum, costumul traditional românesc al zonei, în componentelesale esentiale este parte a unui întreg, fiind unitar ca morfologie, functionalitate si exprimari stilistice cucostumul national românesc în general.

Credem ca esentiala în cercetarea lui este, în primul rând, evidentierea interactiunii întrefunctia utilitara a costumului si cea identitara: „În cercetarea portului bihorean, asadar am constatat nunumai pastrarea functiilor practice, utilitare si estetice ale pieselor de port, ci deopotriva, functiilelegate de conditia sociala, economica, de vârsta, de ocupatie si de stare.

Economia locală

Componenta de baza a politicilor publice din ultimii ani, relansarea cresterii economice adevenit prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea conditiilor derealizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cat si pentru cresterea nivelului de trai.

Cu atat mai mult, propagarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicareafactorilor locali si a reprezentantilor societatii civile au devenit din ce in ce mai pregnante in procesulde elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico – sociala, indiferent daca resurselefinanciare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinantari siimprumutri externe.

Pe langa activitatile economice legate de agricultura si exploatarea forestiera, agroturismulincepe sa prinda contur cu pasi mici. In comuna intalnim doua familii care practica agroturismul.

Afacere de familie, Pensiunea Turul este situată în centrul satului Remetea. Aceasta detine opensiune rustica si 10 casute de lemn. Gazdele ofera servicii de cazare, de servire a mesei cu bucatetraditionale romanesti si maghiare facute in casa, ei detinand o curte cu animale, solaria si gradinipentru legume si fructe. Totodata de aici se pot organiza drumetii atat pe jos, cat si cu atv-uri, pentru aexplora muntii si imprejurimile comunei.

Pensiunea Turul - RemeteaCea de a doua casa traditional ce ofera cazare este in localitatea Dragoteni. Aici, gazdele ne

intampina intr-o casuta a bunicii, veche, curate si primitoare. Casa taraneasca este conservata intr-unstil traditional si creaza un mediu perfect pentru o vacanta speciala ca la bunica. Gazdele au ingradina o plantatie de levantica, astfel ca pe langa mirosul painii coapta in cuptor si a bucatelorimbietoare, oaspetii se pot delecta si cu mirosul fin al levanticii.

Casa Tara Beiusului - Dragoteni

I.2.1 Repartizarea populaţiei activeConform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Remetea se ridică la 2.906

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.153 de locuitori.Populația comunei pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă 2007 2009 2011 2013

0 - 4 ani 149 124 126 1185 – 9 ani 183 174 156 141

10 – 14 ani 163 176 180 18415 – 19 ani 179 180 177 17420 – 24 ani 210 191 202 19625 – 29 ani 217 203 199 18930 – 34 ani 217 231 215 18835 – 39 ani 207 196 206 22540 – 44 ani 136 188 207 20745 – 49 ani 185 127 130 16050 – 54 ani 211 231 194 17355 – 59 ani 188 207 215 21460 – 64 ani 152 171 174 19665 – 69 ani 191 143 133 14570 – 74 ani 190 197 171 13075 – 79 ani 139 142 143 14480 – 84 ani 98 89 83 88

>84 ani 37 41 41 46

Evoluţia populaţiei din perspectiva grupelor de vârstă între 2007-2013, pe baza datelor oficiale,arată o scădere a populaţiei tinere, încadrându-se în tendinţele naţionale şi europene. Scădereapopulaţiei tinere, generată de scăderea natalităţii, este acompaniată de creşterea populaţiei de vârstăactivă (15-60 de ani) cu cca. 2 procente şi de creşterea cu 3 unităţi a procentului populaţiei cu vârstede peste 60 de ani.

Un aspect important este că, în ultimii 3 ani, procentele populaţiei pe grupe de vârstă semenţin constante, deşi, din punct de vedere numeric se constată o diminuare a scăderii populaţiei.

In tabelul 1.3 se poate observa numarul de nascuti vii in Comuna Remetea; astfel peparcursul perioadei de analiza 2009-2013, acesta are o tendinta descrescatoare:

Nr de născuți vii în Comuna Remetea:Remetea 2009 2011 2013

Nr. Persoane 29 23 26

Analizând tabelul 1.4, putem observa o scădere a deceselor in comuna Remetea princompararea numărului de decese din anii trecuţi cu cea din anul 2009.

Numarul de deceseRemetea 2009 2011 2013

Nr. persoane 68 49 52Grafic 1.3 Numarul de decese

Sporul natural al comunei Remetea:

Pe parcursul perioadei de analiza, rata natalitatii in comuna Remetea, a inregistrat in anul2009 un prag de 9.63‰, urmand ca in anii urmatori sa inregistreze o tendinta descrescatoare.

In ceea ce priveste rata mortalitatii, pe intreaga perioada de analiza, aceasta a inregistrat ocurba descrescatoare, iar in anul 2009 un prag maxim de 22.58‰.

Rata natalitatii si rata mortalitatii

Anul Rata natalitatii Rata mortalitatii

2009 9.63‰ 22.58‰2011 7.79‰ 16.59‰2013 8.91‰ 17.82‰

Sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală amortalității în anul de referință.

Sporul natural

Anul Sn= RN-RM

2009 -12.95‰2011 -8,80‰2013 -8.91‰

Din tabel se poate observa ca rata mortalitatii prezinta valori superioare ratei natalitatii, astfelincat pe tot parcursul perioadei analizate, sporul natural inregistreaza valori negative.

Repartizarea populatiei in functie de categorie: activa / ocupata / in somaj se poate determinain tabelul de mai jos:

Repartizarea populatieiPOPULATIA STABILA

TOTAL Populatiaactiva

Populatia ocupata Populatiainactiva

Somaj

2906 1328 1262 1578 66MASCULIN 1424 720 677 704 43FEMININ 1482 608 585 874 23

Populatia activa:Potrivit datelor statistice disponibile, pentru anul 2013, la nivelul teritoriului se înregistra un

număr de 964 de persoane active – cuprinzând aici atât persoanele care desfăşurau o activitate

economică retribuită, cât şi populaţia aflată în căutarea unui loc de muncă (salariaţii, muncitoriiindependenţi, dar şi şomerii sau tinerii în căutarea primului loc de muncă).

În ansamblu, din punct de vedere al repartizarii populatiei active, teritoriul comunei Remetea,reflecta o situatie generalizata pentru mediul rural din Romania cu o pondere majoritara sisemnificativa a populatiei ocupate, predominand persoanele de sex masculin.

Populatia inactiva:În ce priveşte populaţia inactivă, aceasta cuprinde persoanele care nu au atins încă vârsta

adultă sau care sunt în curs de formare elevii, femeile casnice, intretinute, pensionarii, persoana cualta situatie.

Din punct de vedere al repartizarii populatiei inactive, teritoriul comunei Remetea, reflecta osituatie generalizata pentru mediul rural din Romania cu o pondere majoritara si semnificativa apensionarilor, predominand populatia de sex feminin.

Repartizarea populatiei pe categorii, astfel în total populatie active, persoanele ocupateinregistrează o valoare semnificativă de 964 persoane.

În total populatie inactivă, se remarcă o valoare semnificativă a pensionarilor, de 426persoane.

Activitati ale economiei practicate in comuna Remetea

Agricultura, vanatoare si servicii anexe 680 356 324Silvicultura si exploatare forestiera 24 18 6Industria alimentara 36 21 15Fabricarea bauturilor 16 13 3Fabricarea produselor textile 3 - 3Fabricarea articolelor de imbracaminte 35 5 30vopsirea blanurilor 41 11 30materiale vegetale impletite 31 21 10utilaje si instalatii 4 4 -Fabricarea calculatoarelor si aproduselor electronice si optice 7 * 5semiremorcilor 21 10 11Fabricarea altor mijloace de transport - - -Fabricarea de mobila 15 8 7Productia si furnizarea deenergie electrica si termica,gaze, apa calda si aer conditionat 9 9 -Captarea, tratarea si distributia apei 4 4 -Constructii de cladiri 25 25 -Lucrari de geniu civil 8 8 -Lucrari speciale de constructii 11 11 -Comert cu ridicata si cu amanuntul,intretinerea si repararea autovehicu-lelor si a motocicletelor 11 8 3Comert cu ridicata, cu exceptiacomertului cu autovehicule simotociclete 26 18 8Comert cu amanuntul, cu exceptiaautovehiculelor si motocicletelor 48 11 37Transporturi terestre si transporturiprin conducte 26 26 -Depozitare si activitati auxiliarepentru transporturi 3 3 -Activitati de posta si de curier 8 5 3Hoteluri si alte facilitati de cazare * * *Restaurante si alte activitati deservicii de alimentatie 15 6 9financiare, activitati de asigurare 4 * 3

si fonduri de pensii - - -Tranzactii imobiliare * * *activitati de management si de consul- 4 * 3Activitati de peisagistica si 9 9 -suport si alte activitati de servicii - - -Administratie publica si aparare; - - -asigurari sociale din sistemul public 50 33 17Invatamant 27 5 22Servicii combinate de ingrijire medicala 21 5 16Activitati de asistenta sociala, * - *Activitati de creatie si interpretare 4 - 4Reparatii de calculatoare, de articole 6 5 *personale si de uz gospodaresc * * -Activitati ale gospodariilor private in 5 * 3producere de bunuri si servicii destinate * - *Activitati ale organizatiilor si * - *organismelor extrateritoriale - - -

Agricultură

Principala activitate economică din comuna Remetea este reprezentată de agricultură şisilvicultură, dar şi creşterea animalelor.Structura terenurilor agricole pe teritorilul administrat de comuna Remetea se prezintă astfel:

Structura terenurilor agricole

Categoria suprafeteiagricole

Ha – Anul 2007 Ha – Anul 2009 Ha – Anul 2011 Ha – Anul 2013

Total fond funciar 6670 6670 6670 6670Suprafata Agricola totala

din care 4512 4478 4512 4602-Fâneţe 495 482 495 495

-Vii si pepiniereviticole 6 6 6 6

-Livezi 4 3 4 4-Arabil

2711 2691 2711 2711- Pasuni 1296 1296 1296 1386

Teren neagricol 0 0 2158 2068-Păduri 0 0 1695 1750-Ape si blti 0 0 70 70-Drumuri si cai ferate 0 0 89 89

-Construcţii 0 0 255 110-Neproductiv 0 0 49 49

Productia Agricola se bazeaza pe culturi de grau, porumb, orz, ovaz, cartofi, legume si plante furajere.Structura culturilor agricole cultivate pe suprafeţele de teren arabil şi potentialul agricol din comuna inanul 2014 sunt redate mai jos:

Grau 240 ha – potential scazutPorumb 400 ha – potential mediuFanete 1600 ha – potential mediuAlte culturi 160 haGradini 80 ha – potential mediu

Structura culturilor agricole cultivate pe suprafeţele de teren arabil şi producţiile realizate în anul 2014sunt redate mai jos:- grâu 5,22% 3120 kg/ha- porumb 8,69% 2800 kg/ha- legume 1,74% 10200 kg/ha- fanete 34,77%

Analizând situaţia prezentată se observă ca activitatea din ramura agricolă reprezentată prin

culturile de câmp precum şi creşterea animalelor prezintă o scădere în ultimii ani. Cauzele acestuifenomen sunt multiple una dintre cele mai importante se referă la lansarea acestor activităţi îndomeniul particular. Prin cultivarea de cereale şi creşterea animalelor individual, adică fiecare localnicîncearcă să cultive singur terenul aflat în proprietate, precum şi creşterea de animale. Acest lucru sedatorează desfinţării unităţilor zootehnice şi agricole, care au existat în urmă cu mulţi ani.

Domeniul agricol - sector economic prioritar in comuna – exploatarea terenurilor agricoleextravilane este asigurată în proporţie de 100% de asociaţii familiale (terenuri private si arendate) lastandarde de mecanizare sub nivelul celor din ţările europene; sectorul zootehnic este organizat lanivel de gospodării, cu tendinţe de organizare sub forma de ferme

Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

In comuna Remetea exista 220 intreprinderi. Nu exista intreprinderi mari, unitatile economicece isi au sediul in comuna incadrandu-se doar la micro-intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii.

Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 25% din totalul unitatilor economice, existand 56 deunitati. Acestea au ca activitati principale comert cu amanuntul al produselor alimentare, tutun sialcool si le intalnim in minimarketurile existente la nivel de comuna, exploatare forestiera si prelucrarea lemnului – dintre acestea le intalnim in satele Remetea si Meziad – satele aproape de munte si devegetatia forestiera. Totodata, intalnim in comuna si firme ce au ca activitate transporturi rutiere demarfuri, fabricarea produselor de panificatie, fabricarea produselor din carne si servicii de coafura,servicii anexe silviculturii.

Microintreprinderile reprezinta 75% din unitatile economice de pe raza comunei Remetea,existand 168 unitati. Numarul acestora a crescut o data cu tinerii fermieri ce s-au autorizat capersoane fizice autorizate pentru a beneficia de sprijinul Uniunii Europene si au ca activitateprincipala cultivarea plantelor si cresterea animalelor. Alte activitati intreprinse de microintreprinderisunt in domeniul constructiilor, lucrari de constructii, lucrari de instalatii electrice si sanitare.

Intreprinderi dupa numarul de angajati

Anul IntreprinderiIntreprinderi

cu 1-9 salariatiIntreprinderi

cu 10-49 salariatiIntreprindericu 50-249salariati

Intreprindericu peste 250 salariati

2007 24 23 1 0 0

2009 25 24 1 0 0

2011 21 19 1 1 0

2013 22 18 4 0 0

Majoritatea covarsitoare a firmelor sunt din categoria microintreprinderi ( aproape 90%) si nuexista nicio societate comerciala cu peste 250 de salariati.

Gruparea întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate, în anul 2013:

Întreprinderi în funcţie de tipul de activitate - an 2013

Clase de marimeDenumire Text Total 0-9 10-

4950-249

250 sipeste

T O T A L Numar de unitati active 22 18 4 0 022 - Exploatarea forestiera Numar de unitati active 4 4 0 0 023 - Colectarea produselorforestiere nelemnoase din floraspontana

Numar de unitati active 1 1 0 0 0

24 - Activitati de servicii anexesilviculturii

Numar de unitati active 1 0 1 0 0

107 - Fabricarea produselor debrutarie si a produselor fainoase

Numar de unitati active 1 0 1 0 0

161 - Taierea si rindeluirealemnului

Numar de unitati active 1 0 1 0 0

310 - Fabricarea de mobila Numar de unitati active 1 1 0 0 0360 - Captarea, tratarea sidistributia apei

Numar de unitati active 1 1 0 0 0

412 - Lucrari de constructii a Numar de unitati active 1 1 0 0 0

cladirilor rezidentiale sinerezidentiale471 - Comert cu amanuntul inmagazine nespecializate

Numar de unitati active 3 3 0 0 0

475 - Comert cu amanuntul al altorproduse casnice, in magazinespecializate

Numar de unitati active 1 0 1 0 0

478 - Comert cu amanuntulefectuat prin standuri, chioscuri sipiete

Numar de unitati active 1 1 0 0 0

494 - Transporturi rutiere demarfuri si servicii de mutare

Numar de unitati active 2 2 0 0 0

702 - Activitati de consultanta inmanagement

Numar de unitati active 2 2 0 0 0

731 - Publicitate Numar de unitati active 1 1 0 0 0750 - Activitati veterinare Numar de unitati active 1 1 0 0 0

ComerţUnitatile economice de pe teritoriul comunei practica comert agricol, insa la scara mica,

acoperind teritoriul Tarii Beiusului. Persoanele autorizate ca persoane fizice autorizate sauintreprinderi individuale in urma finantarii europene a activitatilor acestora incep sa vanda ceea ceproduc in gospodarie, atat prin cultivarea plantelor cat si prin cresterea animalelor. Dintre acesteaamintim fermele de vaci ce sunt in continua dezvoltare in comuna si exploatatiile agricole, care audepasit granita gospodariilor familiale. Astfel, finantarile nerambursabile au ajutat la startul uneieconomii in comuna bazate pe agricultura.

Comertul semnificativ la nivel de comuna este reprezentat de unitatile ce exporta lemne siproduse prelucrate din lemne. Acestea au ca activitate exploatarea forestiera, rindiluirea si uscarealemnului, fasonarea bustenilor si fabricarea de mobila.

Aceste activitati au dus la exploatarea intensiva primara a resurselor forestiere, fara caprelucrarea sa aiba loc in comuna. Astfel se pierde procese importante economice din prelucrarealemnului.

Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale

Structura serviciilor de sănătate

Unităţi servicii medicale 2007 2009 2011 2013

Cabinete medicale 1 1 1 1Laboratoare de tehnicadentara

- - - -

Medici 1 1 1 1din care: medici defamilie

1 1 1 1

Cabinete stomatologice 1 1 2 2Stomatologi 1 1 2 2Farmacii - - - -Farmacisti - - - -Personal sanitar mediu 2 2 2 2

In comuna Remetea functioneaza doua cabinet medicale si puncte farmaceutice, unul inlocalitatea Meziad si unul in localitatea Remetea.In localitatea Remetea functioneaza si un cabinet medical stomatologic.

Activităţi sociale şi instituţii localeSituaţia învăţământului pentru anul universitar 2014-2015, în localităţile aferente comunei se

prezintă astfel:In comuna exista 4 centre educationale si anume: in localitatea Remetea exista 2 grupe gradinita, 3clase primare dintre care una in limba minoritara maghiara, 4 clase gimnaziale.In anul scolar 2014-2015 in comuna Remetea invata un efectiv de 317 elevi de gradinita, scoalaprimara si scoala gimnaziala.

localitatea RemeteaIn localitatea Remetea functioneaza 2 grupe gradinita cu program normal – una in limba romana siuna in limba maghiara.In localitate se afla si Scoala Gimnaziala Nr. 1 Remetea unde functioneaza 3 clase primare dintre careuna in limba minoritara maghiara si 4 clase gimnaziale.In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in aceasta localitate se imparte astfel:

- exista 10 elevi la sectia de gradinita in limba maghiara si 12 elevi in limba romana;- exista 16 elevi la sectia de grupa maghiara a claselor I-IV si 20 elevi la sectia de romana;- exista 63 de elevi in invatamantul gimnazial.

Localitatea MeziadIn localitatea Meziad exista 2 grupe gradinita cu program normal, ambele in limba romana.In localitate se afla si Scoala Gimnaziala cu clasele I-VIII unde functioneaza 4 clase primare si 4 clasegimnaziale.In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in aceasta localitate se imparte astfel:

- exista 30 elevi la gradinita;- exista 60 elevi in clasele primare;- exista 44 elevi in calsele V-VIII.

Localitatea PetreasaIn localitaea Petreasa exista o gupa de gradinita cu program normal si Scoala cu clasele I-IV undefunctioneaza o singura clasa primara unde invata clasa pregatitoare, cls I, III, IV.In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in localitatea Petreasa se imparte astfel:

- exista 18 elevi la gradinita;- exista 15 elevi in clasele primare.

Localitatea DragoteniIn localitatea Dragoteni exista o grupa de gradinita cu program normal si Scoala cu clasele I-IV undefunctioneaza o clasa primara unde invata cls. I, III.In anul scolar 2014-2015 situatia elevilor ce invata in localitatea Dragoteni este urmatoarea:

- exista 11 elevi la gradinita;- exista 11 elevi in clasele primare.Mentionam ca in localitatea Soimus nu exista nici o unitate de invatamant, elevii fiind adusi la

gradinita si la scoala in localitatea Petreasa.In anul scolar 2013-2014 in comuna Remetea au absolvit 23 elevi:

- in localitatea Meziad au fost 9 absolventi: 3 fete si 6 baieti;- in localitatea Remetea au fost 14 absolventi: 10 fete si 4 baieti.

ADMINISTRATIA PUBLICA DUPA 1990

Căderea comunismului și revenirea la sistemul politic caracterizat prin alegeri libere șipluripartidism, a însemnat ca alegerile din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, primăria și consiliullocal să prezinte o componență conform preferințelor electoratului.

In urma scrutinului din 10 iunie 2012, si a ședinței de constituire a Consiliul local al comuneiRemetea din data de 20 iunie 2012, au fost validate mandatele a unui număr de 11 consilieri localiprin hotărârea nr. 2/20 iunie 2012, fiind validați:

Nr. crtNumele şi prenumele Lista pe care a candidat

0 1 21 Antal Stefan PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL2 Balind Gyorgy Mihaly UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARÂ DIN ROMANIA3 Bodea Nicolae Dan UNIUNEA SOCIAL LIBERALA4 Copil Ionel Stelian UNIUNEA SOCIAL LIBERALA5 Domocoş Dumitru -Florin UNIUNEA SOCIAL LIBERALA6 Fliţa Ioan UNIUNEA NATIONALA PENTRU PROGRESUL

ROMANIE7 Laza Simion UNIUNEA SOCIAL LIBERALA8 Matiu Marcel Ovidiu UNIUNEA SOCIAL LIBERALA9 Sabău Călin Radu PARTIDUL POPORULUI DAN DIACONESCU10 Stefănică Ioan UNIUNEA SOCIAL LIBERALA11 Foghiș Mariana -Florica UNIUNEA SOCIAL LIBERALA

In baza HCL nr. 5/20.06.2012 a fost ales domnul Bodea Nicolae Dan în calitate de

viceprimar al comunei Remetea, începănd cu data adoptării prezentei hotărâri.Urmare a scrutinului electoral din 10 iunie 2012, Biroul Electoral al Circumscripției

Electorale nr. 71 din localitatea Remetea, constatănd că domnul Ștefănică Adrian Călin a obținut celmai mare număr de voturi dintre cele valabil exprimate, adică 1404 de voturi dintr-un total de 1733 devoturi valabil exprimate, Judecatoriei Beiuș-Județul Bihor prin Încheierea din Camera de consiliu dindata de 19 iunie 2012 a validat alegerea domnului Ștefănică Adrian Călin, în funcția de primar alcomunei Remetea, județul Bihor.

PRIMARIA COMUNEI REMETEA are aprobate un număr de 23 posturi, care cuprindeatat funcționarii publici căt și personalul contractual

Din totalul de 23 posturi, 7 posturi sunt funcții publice, 2 posturi demnitari și 14 posturifuncții contractuale

Compartimetele din cadrul primăriei Remetea sunt:1. Primarul comunei2. Viceprimarul comunei3. Secretarul comunei4. Compartimentul financiar-contabil5. Compartimentul Stare civilă și asistență socială6. Compartimentul urbanism și amenajarea teritoriului7. Compartimentul agricol8. Compartimentul protecția mediului9. Compartimentul gospodărire comunală

Popovici Vasile Virgel