MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală August 2017

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XI, nr. 5 (84) – august 2017

Director: Doru SinaciRedactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Ovidiu Pecican, Adelina Stoenescu, Sorin Sabău, Gheorghe Mocuţa, Corina Huţan,

Eugen Rogojan, Horia Truţă.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM AradEditor: Centrul Cultural Județean Arad

www.ccja.roResponsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126

uralculturalcultculturalaugust 2017 3

ED

ITOR

IAL

Mă numesc Loredana Ilie, am 18 ani și sunt absolventă a Colegiului de Arte „Sabin Dragoi” din Arad, secția Arte Textile Grafi că, iar mai târziu aș vrea să continui pe spe-cialitatea Grafi că. În timpul liceului am participat la diverse concursuri de specialitate, unde am obținut diferite premii, iar în anul 2016 am participat la Olimpiada Naţională de Arte Plastice, Arhitectura şi Istoria Artei, la secția Design Vesti-mentar unde am obținut locul 1.

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Loredana Ilie Odată cu vara încep târgurile şi sărbătorile care animă

localităţile judeţului nostru. Trase parcă la xerox, ele

nu diferă prea mult de la an la an şi de la o localitate la

alta. Staruri mai mici sau mai mari, după buget, ritmuri

de folclor manelizat printre tarabe improvizate, cu mici,

bere şi chinezisme. Meciurile de fotbal între fl ăcăii satului

şi cei ai satelor vecine, ţin capul de afi ş, investiţiile în acest

sport fi ind generoase raportate la bugetele locale. Pentru

că, unde altundeva se pot defula mai liber agresivitatea şi

limbajul colorat decât la un meci de fotbal şi ce subiect bun de

discutat la cârciumă sunt disputele care de obicei depăşesc limi-

tele oricărei sportivităţi.

Doar prezentarea tradiţiilor şi a portului popular mai

reuşeşte să transmită ceva din spiritul locului. Excepţiile ferici-

te când se produc evenimente culturale şi artistice autentice,

sunt intreprinderi riscante atât pentru organizatori, cât şi pen-

tru invitaţi. Cu ochii la bucatele bine mirositoare de pe mese, la

sticlele încă pline, celor prezenţi le este pusă la grea încercare

răbdarea atunci când trebuie să-i asculte pe cei care prezintă o

lansare de carte, fi e ea şi monografi a satului, sau un vernisaj.

Însă, a risca un astfel de demers cultural este o investiţie

responsabilă în substanţa comunităţii respective. Chiar dacă

la început răspunsul acesteia va fi descurajant, băşcălios chiar.

Printr-o consecvenţă riguroasă el se va impune în timp, trezind

imaginaţia şi curiozitatea, mai ales a tinerilor de la sate cu acces

destul de limitat la actul de cultură autentic.

Îmi amintesc de experimentul trăit împreună cu regretatul

artist plastic arădean, Mihai Takacs la două ediții ale zilelor

comunei mele natale, Mișca. Elevii din clasele primare au fost

implicați într-un atelier de artă plastică, unde li s-au prezentat

materiale și tehnici ale picturii stimulându-li-se creativitatea.

Lucrările astfel obținute au fost expuse în Căminul Cultural

unde urmau să se defășoare mai multe activități din cadrul

sărbătorii „Fii satului”, iar cele mai reușite au fost premiate.

Toate acestea au fost posibile datorită implicării unor dacăli

cu vocație din localitate și a autorităților locale care au înțeles

că o componentă importantă a sărbătorii trebuie dedicată

investiției în viitorul comunității.

Astfel de momente ar trebui să fi e, o regulă nu o excepție, o

provocare culturală care să-l mobileze interior pe omul modern,

european.

Ioan Matiuţ

Loredana Ilie, Neon

august 2017 5uralcultural

4 august 2017

cultcultural

Final de stagiune la Teatrul de Vară

Cea de-a V – a ediţie a Teatrului de Vară Ethos, organizată de Consiliul Judeţean Arad, prin Cen-

trul Cultural Judeţean Arad, se va încheia, în luna au-gust, cu o serie de spectacole şi concerte de excepţie. Pe scena din curtea Centrului Cultural Judeţean vor urca, în fi ecare miercuri, începând cu ora 20.00, actori şi muzi-cieni de marcă ai scenei româneşti: Magda Catone, Ra-luca Aprodu, Tudor Aaron Istodor, Nicu Alifantis, Mihai

Neniţă, Răzvan Mirică şi mulţi alţii.

2 august - Băiatul din Brooklyn (Teatrul Evreiesc de Stat)

Teatrul Evreiesc de Stat revine, în acest an, la Arad cu tragi

– comedia „Băiatul din Brooklyn”, în regia lui Cristi Juncu, pe

textul lui Donald Margulies. ”Brooklyn Boy” prezintă carie-

ra scriitorului Eric Weiss, al cărui roman autobiografi c devine

bestseller, în timp ce viața sa personală e compromisă. Soţia îl

părăseşte, tatăl bolnav este internat în spital, prietenul lui din

copilărie crede că l-a trădat. O privire amuzantă și emoţionantă

asupra familiei, prietenilor şi a succesului. O piesă inteligentă,

provocatoare, care atinge resorturile intime ale fi ecăruia,

demonstrând ştiinţa dramaturgului american în a descifra psi-

hologia relaţiilor.

În distribuţie îi regăsim pe: Tudor Aaron Isto-

dor, Andrei Finți, Marius Călugărița, Raluca Aprodu,

Mihaela Velicu, Natalie Ester, Cezar Grumăzescu şi Ruxandra

Dragomir.

9 august - Dumnezeu iubește (Teatrul de Artă Bucureşti şi Teatrul IV Bucureşti)

„Dumnezeu iubește”, după Zlatna Demina, este un

spectacol despre condiția femeii și despre rolul și

rostul ei de mamă. Patru femei însărcinate sunt

internate într-o rezervă a unui spital, asteptând

să nască – patru destine care se intersectează

într-un punct din timp și din spațiu, ur-

mând ca mai apoi să-și reia traiecto-

riile separat, fi ecare mai bogată cu o

viață. Toate, în afară de una.

Șase actori construiesc o pov-

este în care nu se poate să nu te

regăsești pentru că, până la urmă,

cu toții suntem fi ii unor mame

și, indiferent ce facem, pe toți ne

iubește Dumnezeu.

Scenografi a și regia specta-

colului „Dumnezeu iubește”

sunt semnate de Tomi Cristin,

iar distribuția este alcătuită din Magda Catone, Amalia Ciolan,

Ana Maria Carablais, Teodora Calagiu Garofi l, Tamara Roman

și Darius Daradici/Liviu Cheloiu. Producția: Liviu Cheloiu.

16 august – Fragile (Nicu Alifantis & Fragile Band)„Fragile”, ca și construcție artistică, s-a născut în data de

17 decembrie 2013 și a fost un omagiu adus maestrului Radu

Beligan la cea de-a 95 - a aniversare a domniei sale, sărbătorită

la Banca Națională a României. „Am pus laolaltă instrumentele

vii, acustice, vibrând cu emoție, aidoma fi brelor pline de viață

din care au fost zămislite, cu poezia ce erupe delicat sau cu

vigoare sentimente, iubiri, trăiri, patimi, întâlniri, despărțiri,

aidoma existenței noastre. Ce-a ieșit din această alchimie? O

muzică în varii ritmuri și graiuri, o călătorie de la fadou la

rock, pe șoapte de poezia românească, spaniolă, portugheză,

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

august 2017 76 august 2017

uralculturalcultcultural

PR

OIE

CTE

C

ULR

UR

ALE

greacă, aromână, un elixir al vieții, care, sper din tot sufl etul, să vă bucure!” – mărturiseşte Nicu Alifantis.

Pe scena Teatrului de Vară vor fi prezenţi: Nicu Alifan-tis (voce, chitare, resonator, percuții), Mihai Neniță (vioară), Răzvan Mirică (chitare, doublesix, mandolină), Lyuben Gordi-evski (baian, acordeon, pian), Adrian Flautistu (contrabass, chitară bass), Victor Panfi lov (sound director).

23 august - Fugato labile: Camille Claudel (Asociaţia Femeilor din Teatru IF… / DACĂ… PENTRU FEMEI)

Asociaţia Femeilor din Teatru IF… / DACĂ… PENTRU

FEMEI, cu sprijinul UNITER, ne invită la spectacolul „Fugato

labile: Camille Claudel”, de Georgette-Garbès Putzel, în

regia Lianei Ceterchi, dedicat vieţii şi operei sculptoriţei

franceze, menit să pună în valoare personalitatea unei ar-

tiste mai puţin promovate pe scena artistică modernă.

Femeia artist cunoscută mai mult pentru relaţia ei cu

Rodin (căruia i-a fost elevă, colaboratoare, amantă şi muză)

şi-a depăşit timpul şi a fost dată uitării chiar de oamenii cei

mai apropiaţi ei. Un destin remarcabil, atât prin forţa cu

care a pătruns şi a reuşit în lumea artistică, cât şi prin tra-

gismul care i-a marcat sfârşitul. Paul Claudel, fratele ei mai

mic, spunea că ar fi fost înzestrată cu toate darurile. Considerată

genială, inteligentă, cultivată, de o frumuseţe izbitoare – a fost

dăruită acestei lumi pentru a revela frumosul.

Din distribuţie fac parte: Liana Ceterchi, Cezara Munteanu

şi Teodora Toader.

30 august - Gala Starurilor de Operă ArădeneCea de-a cincea ediţie a Teatrului de Vară Ethos se încheie

cu... cântec. În 30 august melomanii sunt invitaţi la Gala

Starurilor de Operă Arădene, când pe scena din curtea Centru-

lui Cultural Judeţean vor urca soprana Carmen Gurban şi teno-

rul Cosmin Ifrim, acompaniaţi de Ansamblul Johann Strauss

Modern, sub conducerea muzicală a lui Constantin Tălmaciu.

Corina Huţan

august 2017 98 august 2017

uralculturalcultcultural

Postul alimentar, mâncarea de post în comunităţile tradiţionale din judeţul Arad şi împrejurimi

Postul alimentar sau abstinenţa alimentară, mai veche decât creştinismul, prin purifi carea pe care o realiza, avea

ca scop, urmărea după etnologul Ofelia Văduva, o anumită mediere a comunităţilor tradiţionale, în dialogul cu forţele di-vine.1 Această practică a privării de hrană a fost preluată de creştinism, care i-a conferit noi valori spirituale, transformând-o

în act de cult, cu mare însemnătate în viaţa religioasă.În calendarul ortodox, în cursul anului sunt patru perioade de

post: Postul Crăciunului, Postul Paştelui, Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului. Pe lângă aceste perioade, ţăranii posteau şi în zilele de miercuri şi de vineri.

În trecut, în satele româneşti din judeţul Arad, toţi membrii comu-nităţii ţineau postul cu stricteţe, nu consumau produse animale (carne, ouă, lapte) iar legumele şi aluaturile2 erau gătite cu ulei, mai ales de dovleac, deoarece „aşa se gătea”. În Leasa, „miercurea şi vinerea bătrânii ajunau” (beau doar apă).

La intrarea în post, vasele erau spălate cu leşie, operaţia marcând această importantă schimbare în

regimul alimentar (Vârfuri, Cărand, Bodrogul Vechi, Pecica, Micălaca etc.).

În postul Crăciunului, de Ignat, când se tăiau porcii, oamenii se legau cu cârpe peste nas, să nu simtă aburii cărnii. Teodor Şeran din Cherechi (Caporal Alexa) explică: „după poveştile mamei mele, până prin anii 1920 nu s-o mâncat nici din porc când s-or tăiet porcii. Deci o fost on post sfânt, aspru. S-o mâncat aşa... mâncări cu ulei... S-o mîncat aşe crumpe întregi, ferce, cu coajă. După ce erau ferce, să curăţau dă coaje, s-or tăiet aşa, felii, s-or făcut cu nişte ceapă tăietă, un pic de ulei pă deasupra, sărate după gust... Şi aia o fost o mâncare foarte bună, dă post.”3

Cum postul ţinea până în ziua de Crăciun, mâncarea din Ajun era tot una de post.

La fel, în Postul Mare, cei mai stricţi nu foloseau în Săptămâna Mare, nici ulei, mâncărurile fi ind numai fi erte, fără rântaş.

Aceste reguli alimentare le găsim şi în comunităţile româneşti

din estul Ungariei, plasate în prelungirea satelor din judeţul Arad: „Când s-o-nceput Postu Crăciunului, Postu cel Mic...atunce înainte dă lasare dă post or spălat în leşie tăte laboşile, blidile, lingurile. Şi nu s-or mai prins dă unsoare, nici dă carne pînă ce n-o vinit Crăciunu...Numa tă cu oloi or fert, or mîncat dă post, nu s-o mai mîncat dă dulce.” (Chitighaz).4

Oamenii mâncau varză, fasole, cartofi şi aluaturi fără ou, pregătite în diferite moduri: „crumpe ferte cu oloi şi ceapă”, „mămăligă cu dulceaţă”, „păsulă uscată cu oloi dă ludaie”, ,,zamă dă mere”, „zamă dă părădici” (Leasa), „crumpe cu coajă în oloi”, „pogace în oloi” (Chişineu-Criş)5, „chisăliţă6 subţire cu crumpi fi erţi”, „chisăliţă cu pită moale”, „chisăliţă cu fl echiţă cu crumpi”, „zamă dă părădaică”, „păsulă dă post”, „crumpi întreji cu oloi şi curechi acru” (Secusigiu)7, „păsulă (fasole) cu oloi dă ludaie acrită cu chisăliţă” (Căprioara),8 „pisat, mămăligă, hirinci, ploaţă” (Micherechi), „zamă pârgălită, înnodate, crumpe cu boţ, lângălău, moşcoroană” (Cenadul Unguresc)9 .

La sârbi postul alimentar a fost la fel de strict ca la români. Sârbii obișnuiau în ultima zi înainte de post să mănânce mai bine, fi indcă următoarele săptămâni nu se mai atingeau de produsele de origine animală. Unele familii aveau două rânduri de vase, unele de post, altele de dulce. Alții foloseau aceleași vase, pe care însă le fi erbeau în leșie, la fel ca şi românii.

La celelalte populaţii din zonă, catolice şi reformate, restricţiile alimentare au fost mai uşoare.

Ungurii din Pecica consumau în ajunul Crăciunului supă de fasole de post şi tăiţei cu mac: „Supă de fasole cu fasole uscată,morcovi, verdeaţă, de toate, dar nu era carne. După care se serveau tăiţei cu mac şi cu miere. Se fi erbea, se presăra macul şi se turna puţină miere. Apoi se serveau fructe uscate. Se preparau prune, mere, pere, vişine uscate, acela era compotul. Din ele se făcea compotul. Îl numeam plămânul bufniţei. Nu ştiu de ce. Era o mâncare de post.”10

Din bucătăria locală slovacă de post făceau parte supele de car-tofi şi fasole cu ulei şi aluaturile cu mac, brânză sau gem de caise: makovo koláča (colac cu mac), makovie haluške (găluşte cu mac), tvarohovo ľepňika (lipie cu brânză), lekvároví chleb (pâine cu gem de caise) etc .

Trebuie să spunem însă că, în trecut, bătrânele nemţoaice, un-guroaice, slovace ţineau şi ele un post alimentar strict. Slovacele din Nădlac, în Ajun, nu mâncau nimic până răsărea luceafarul pe cer.

În felul acesta, în alimentaţia tradiţională era un echilibru între

grăsimile animale şi uleiuri.

Dr. Rodica Colta

TRA

DIŢIITR

AD

IŢII

1 Văduva, 2011, p.962 Şi ele preparate fără ou3 Teodor Şeran, n.1934, Cherechi (azi Caporal Alexa); culegere Ciprian Lipovan, 20164 Borza, 2000., p.63 .

5 Matiuț, 2012, p.1036 Un preparat specifi c românesc, cu gust arişor, ce se face în casă din tărâţe7 Colta, Sinaci, 2013, p.2398 Colta, Sinaci, Traia, 2011, p.1749 Borza, 2000, p.63-6610 Inf. Tóth József, n. 1937 în Pecica (Jud.Arad)

august 2017 1110 august 2017

uralculturalcultcultural

Locuitorii Ţării Zărandului şi emigrarea spre America (II)

Emigranții plecați în America s-au stabilit mai ales în statele Pennsylvania, New York, Ohio și Indiana lucrând în

turnătorii de oțel și uzine de fi er, la fabricile Ford sau în mine, unde în timp scurt puteau câștiga mai mulți bani. Unii dintre ei, mai puțini, au emigrat în Canada. Inițial, scopul lor era să strângă o sumă de bani cu care să se întoarcă înapoi în țară și să-și cumpere pământ1.

Mulți dintre emi- granții zărăndeni au revenit, unii însă au rămas în noua patrie. În satele din zona Hălmagiului de exem-plu „...grosul emigran-ților s-a întors în țară după terminarea răz-boiului, mai sunt însă mulți cari din ce în ce

tot mai rar trimit bani acasă, rupându-se pentru totdeauna de pământul natal, întemeindu-și gospodării în patria adoptivă2”.

Și asuprirea națională a contribuit la sporirea numărului de emigranți în rândul românilor zărăndeni. Astfel, în condițiile în care desfășurarea învățământul românesc din Transilvania suferea tot mai multe interdicții din partea statului austro-ungar, românii emiganți în America (localitatea Cleveland), înfi ințează la 15 iulie 1916 o societate cu scopuri fi lantropice numită Viito-rul. În statutul societății intitulat „Litere Fundaționale” se pre-ciza scopul acestei societăți, și anume ”...ajutorarea și înzestrarea copiilor greco-ortodocşi români care cercetează școala gr. Ort. Română din Hălmagiul Mare, cu cele trebuincioase, cum sunt cărți, îmbrăcăminte și altele. Preferați sunt copiii săraci care dau dovadă că sunt diligenți3”.

Din procesul-verbal al unei ședințe ținută la sfârșitul anului 1918 afl ăm și localitățile din care au emigrat cei care au donat sume de bani pentru fondul societății. Majoritatea sunt emigranți din zona Hălmagiului, dar sunt și din alte județe ale Transil-

vaniei și Banatului. Vom trece în revistă doar localitățile din Ținutului Hălmagiului de unde proveneau acești do-natori: Hălmagiu, Brusturi, Poienari, Sârbi, Ociu, Baia de Criș, Bănești, Brad, Pleșcuța, Hălmăgel, Tisa, Luncșoara, Ocișor, Groși, Ionești, Tomești, Dobroț, Tomnatec, Leauți, Râșca etc.4.

După terminarea primului război modial, majoritatea membrilor societății se vor întoarce în țară, unde vor sprijini învățământul din zona Hălmagiului, oferind la fi ecare sfârșit de an școlar, premii pentru elevii merituoși, cărți pentru bib-lioteca școlii, organizând manifestări cultural-artistice și serbări. Din păcate, din anul 1941, odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, societatea intră într-o perioadă de declin5.

Încă din timpul primului război mondial și imediat după aceea, condițiile de emigrare spre America au început să fi e mai prohibitive, astfel că acest fenomen a fost foarte redus în perio-ada interbelică6. A contribuit la aceasta și aplicarea pe teritoriul noului stat român, a reformei agrare.

Părerile economiștilor despre emigrarea în America, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sunt împărțite. Pe de o parte, unii susțin că fenomenul a fost util deoarece, la întoarecerea în țară, emigranții aduceau cu ei sume importante de bani cu care își vor organiza gospodăriile, țăranii devenind mai buni și mai chibzuiți gospodari. Pe de altă parte, s-a înregistrat un efect negativ din punct de vedere demografi c, al pierderii forței de muncă (care devine tot mai scumpă). De asemenea, creșterea prețului pământului va duce la apariția unei diferențieri de clasă în rândul țărănimii7.

Fenomenul emigrării în America se va reduce simțitor în pe-rioada interbelică, atât datorită măsurilor prohibitive impuse de

statul american cât și datorită crizei economice.

Sorin Sabău

1 Acațiu Egyed, „Problema emigrării......, p. 375 și Ioan Godea, Bârsa. Comună din Ţara

Zărandului – monografi e, Arad, Editura Mirador, 2012, p. 1342 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte economice. Partea I, Arad, Tiparul Tipografi ei

Diecezane, Arad, 1928, p. 283 Vasile Buta, „Emigranții din Hălmagiu și jur (județul Arad), din alte județe ale Transilva-

niei și din România în Statele Unite ale Americii de Nord (în al doilea deceniu al secolului al

XX-lea) care au înfi ințat societatea „Viitorul”, în Ziridava, nr. XIX-XX, Arad, 1996, p. 255 4 Ibidem, p. 2565 Ibidem, 258-2606 Traian Mager, Ținutul Hălmagiului. Aspecte economice...., p. 287 Acațiu Egyed, „Problema emigrării......, p.376-377

ETN

OG

RA

FIE

Loredana Ilie, La Pescuit de Gânduri

august 2017 1312 august 2017

cultural

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Un Arad pentru români 1860–1865

Din amintirile lui Ioan Slavici perioada arădeană apare

aureolată. „La Arad am stat șase ani, până-n vara anu-

lui 1865, deci în timpul așa-zisului provizoriu, când românii

erau acolo mari și tari” (p. 489). Cum au ajuns pe atunci atât

de importanți românii din orașul de pe Mureș? Mânat de bune

intenții de liberalizare, suveranul luase cu cinci ani înainte o

decizie importantă: „La 20 octomvrie 1860, împăratul Francisc

Iosif I a emis diploma prin care a rânduit ca popoarele de sub

stăpânirea sa să-și chivernisească ele însele treburile prin oamenii

lor de încredere și să se folosească fi ecare de limba sa, nu numai

în biserică și-n școală, ci și-n administrațiune, precum și-n fața

tuturor instanțelor judecătorești”. Era, într-adevăr, o situație fără

precedent, dar ea nu pare să-i fi găsit pe arădenii de origine

română nepregătiți pentru binefacerile civice care urmau.

Deși eram puști pe atunci, trimis de părinți la școală, Slavici

și-i amintește chiar pe nume pe cei mai bine poziționați dintre

românii arădeni: „Mă afl am atunci la gimnaziul din Arad și eram

trecut de trisprezece ani, dar nu-mi dedeam seamă că prin aceste

se croiește pentru români o viață cu totul nouă.// Umblând la

biserică, unde se adunau românii din Arad, afl asem de la colegii

mei [de gimnaziu – n. O. P.] mai știutori că domnii români sunt

mari și tari la Arad”. „Constantini, un român macedonean, era

un fel de inspector școlar. Rusu, dr. [Atanasie] Șandor și [Alexan-

dru] Gavra erau profesori la Preparandie, alt Constantini, fi ul

inspectorului, Cocioba, Cornea, Arkosy și alții erau diregători la

comitat. Mi se părea deci că și aici e cam ca la noi la Șiria, unde

toate de la români atârnau și găseam că nu e lucru nou în felul lui

că la Arad a fost numit comite suprem un român, Gheorghe Popa,

același al cărui tată a fost împușcat de către generalul Bem”.

Nu numai comitele suprem a ajuns să fi e numit dintre români

pe atunci. „A fost apoi aleasă congregațiunea comitatensă, care a

ales diregătorii comitatului și «solgăbiraiele», totodată și judecători

cercuali, români pentru cercurile cu poporațiune românească. În

satele românești a fost apoi introdusă limba românească drept

limbă protocolară, și era de la sine înțeles că și solgăbiraiele, pre-

cum și diregătorii de la centrul comitatului aveau să se folosească

de ea, ba și pe la ministerii trebuiau să fi e secțiuni românești”.

Noile reglementări juridice imperiale erau, într-adevăr, mirabile

și prindeau formă în viața cotidiană, creând noi cadre de viață

socială și politică.

„Rămânea să se mai aleagă și deputații pentru Dieta ungară,

care avea să-și trimită delegații în așa-zisul Reichsrath din

Viena, unde urma să se stabilească organizațiunea monar-

hiei federalizate” (Ioan Slavici, „Lumea noauă”, în Lumea prin

care am trecut, în Opere, vol. VI, ed. de Constantin Mohanu,

București, Academia Română, Ed. Fundației Naționale pentru

Știință și Artă, Ed. Univers Enciclopedic, p. 480-481.).

Era însă, un experiment care nu avea să dureze. În 1867,

Imperiul devenea Dualist, ca urmare a împăcării aristocrației

austriece cu cea maghiară. Etapa paradisiacă a autorităților

românești sub semnul pajurei bicefale lua sfârșit, la Arad și în

toate teritoriile de sub autoritatea Vienei...

Ovidiu Pecican

Loredana Ilie, O Nouă Venus

august 2017 15uralcultural

Complexul Muzeal Arad

Zilele Aradului Vineri, 25 august, orele 19.00-24.00

Intrarea este liberă

Eveniment realizat de Complexul Muzeal Arad cu sprijinul fi nanciar al Consiliului Județean Arad și sprijinul Primăriei Municipiului Arad/Centrul Municipal de Cultură Arad.

EXPOZITIA ȘTIINTELE NATURII/ PALATUL CULTURALArad, Piaţa George Enescu 1 - intrarea dinspre Parcul Copiilor1. Expoziţia Un secol de istorie naturală. Comori ale patrimoniu-lui arădean în colecţia Gimnaziului Superior Regal 2. Micro-expoziție a elevilor Liceului Sfânta Ana Arad 3. Expoziţia De la lemnul scobit la tezaur. Odissea unei monoxile

4. Expoziția de concholo-gie Oameni și melci (co-lecțiile: prof. Călin Istrate și prof. Simona Opriș-Dinea)În expoziție sunt etalate, într-o manieră interactivă, specii rare de moluște, cochilii colecțio-nate din întreaga lume, dar și

modul în care acestea și-au găsit utilitatea în viața oamenilor, de-a lungul vremii.

EXPOZIȚIA DE ISTORIE/PALATUL CULTURAL, ETAJ 2Arad, Piaţa George Enescu 1 - intrarea dinspre Parcul Copiilor1. Expoziţia permanentă de istorie2. Expoziţia Bizere - art&technology 3. Expoziția Arădeni în războiul cel mare 4. Expoziţia Tezaur 1848/49. Repere din Colecția de relicve a muzeului arădean5. Expoziţia Arad – 19896. Proiecţie fi lme documentare de etnografi eAutori: dr. Sorin Sabău, Gabriel Hălmăgean/Complexul Muzeal AradPromovarea tradiţiilor din zona arădeană prin fi lme documentare, nominalizate și premiate la Concursul național de fi lm etnografi c:Furcaşii din Avram Iancu, Împletitul nuielelor la Ineu, Meșterii olari de la Târnăviţa, Mori țărănești pe apă în judeţul Arad, Târgul de la PâncotaCanalul morilor Cultura pâinii

14 august 2017

cultcultural

MU

ZEU Cu ocazia Zilelor Aradului, Secţia de Etnografi e a Complexului

Muzeal Arad îşi propune să aducă în faţa publicului arădean o parte din rezultatele cercetărilor de teren din ultimii ani, materializate prin şapte fi lme documentare. Filmele se adresează tuturor per-soanelor interesate de tradiţiile şi obiceiurile din judeţul nostru, vizând subiecte precum făcutul pâinii în casă, vechile mori pe apă, canalul morilor, vestitul târg de la Pâncota sau practicarea unor vechi meşteşuguri cum ar fi împletitul nuielelor, olăritul sau confecţionarea furcilor din lemn.

SALA KINEMA IKON/ PALATUL CULTURALArad, Piaţa George Enescu, 1 - intrarea dinspre Parcul CopiilorAtelier kinema ikon/fi lme documentareProiecție de fi lme documentare realizate de grupul kinema ikon în județul Arad, în perioada anilor 1970-1989

SALA CLIO Arad, str. Horea 10Expoziția orașului Pécs

MUZEUL DE ARTĂArad, str. Gh. Popa 2-4, etaj II1. Expozitia permanentă de artă europeană şi românească2. Colecția de artă „La peisaj cu Nicolae Grigorescu”, cuprinde nouă lucrări, peisaje, sem-nate de apreciatul pictor român. Lucrările fac parte din colecția Complexului Muzeal Arad.3. Screens : Atelier kinema ikon/fi lme experimentaleProiecție de fi lme experi-mentale kinema ikon

COMPLEXUL MUZEAL ARAD/ MUZEUL MEMORIAL „Ioan Slavici şi Emil Monţia” ȘIRIA(str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)Program de vizitare: Ma-D 09.00-17.00; L- închisTel. 0257. 384.088Muzeograf: Laura MATEŞIntrarea este liberă în perioada 16-20 august 2017

Cu prilejul comemorării a 92 de ani de la moarte marelui scriitor român Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 – 17 august 1925), pasionaţii de istorie, literatură şi muzică sunt invitaţi în această vară să viziteze expoziţiile dedicate scriitorului şirian, deschise la Caste-lul Bohus din Şiria.

Adelina Stoenescu

august 2017 17uralcultural

16 august 2017

cultcultural

PATRIM

ON

IU Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare

Spaţiul urban desemnat de municipalitate în anul 2000, pentru amenajarea unui Parc al Reconcilierii Româno-

Maghiare s-a numit succesiv Attila ter, Piaţa Împăratul Traian, Meresiev și Pompierilor. Ca producţie urbanistică, Attila ter, a fost realizată în intervalul 1865-1893, perioadă în care s-au construit, probabil, majoritatea clădirilor de pe

conturul actual al pieții cu excepţia laturii de vest, ocupată de o cazarmă, care este mai veche. Acesta era de fapt, un complex de cinci edifi cii în stil baroc provincial, cu grajduri, depozite și alte construcţii, necesare instruirii cailor. În 1892, întregul grup de clădiri, împreună cu terenul aferent a fost atribuit Serviciului Civil de Pompieri, imobilele fi ind folosite ca locuinţe, birouri administrative, încăperi pentru depozitarea tehnicii de stingere a incendiilor (pompe, căruţe, mașini, cisterne, etc).

La începutul secolului al XIX-lea, străzile din zonă erau deja trasate, iar casele aliniate la front și mărginite cu trotuare pie-tonale și clădiri prestigioase. În 1929, la solicitarea primăriei, Societatea de Electricitate, schimbând lămpile din centrul ora-șului, a montat în perimetru, stâlpi Mannesmann de 6 m, cu câte un braţ și lămpi de 200 w., iar în 1934, suprafața deși încă nepavată dispunea de apeduct, canal pluvial și Shone. Până spre sfârșitul secolului trecut, spațiul cu fronturile anterioare menţi-nute în totalitate, era folosit, ca piaţă zilnică pentru păsări, ani-male mici și talcioc.

Schimbarea fundamentală a zonei s-a petrecut după 2000, ca urmare a unei convenţii dintre guvernele României și Un-

gariei pentru amenajarea Parcului Reconcilierii Româno-Maghiare, în care Statuia Libertăţii (autor, Zalla Gyorgy, 1890) demolată în 1925, urma să fi e reamplasată alături de Arcul de Triumf al Revoluţiei Române de la 1848 (autor, Ion Bolborea, 2005).

Corespunzător proiectului, în centrul pieţei s-a format o suprafaţă dalată cu piatră cubică din andezid, care mai integrează alei, spațiu verde și un luciu de apă iluminat, care comunică cu un bazin mai mic și un port-drapel cu trei catarge metalice și rigole care, traversează parcul pe lăţime. De-a lungul aleilor, pe ambele laturi, au fost amplasate bănci, creîndu-se astfel o zonă de agrement și destindere specifi că par-curilor. Spaţiul liber a fost gazonat și plantat cu 22 specii de ar-bori și arbuști.

După montarea față în față a celor două monumente, inau-gurarea Parcului Reconcilierii, o ecuaţie a împăcării româno-maghiare, a avut loc în 22 august 2005, în prezenţa ofi cialităţi-lor arădene, a unor personalităţi române și din străinătate. S-a apreciat atunci că, Aradul constituie un exemplu de convieţuire pașnică dintre români și maghiari.

O sumară evaluare critică a proiectului, nu poate însă să oco-lească dispariţia prin demolare în 2004, a vechii clădiri a pom-pierilor, obiectiv de patrimoniu cultural al Aradului, alături de supradimensionarea spaţiului public, nesusţinut arhitectural de fronturi adecvate ca mărime și continuitate. Deși monumentele abundă în mesaje, exprimate prin informaţii directe, alegorii, simboluri, care pot constitui o excelentă formă de propagandă, se pune întrebarea, dacă spectatorii, privindu-le într-un ansam-blu urban unitar, pot descifra din aceste lucrări de artă ideea generoasă de Reconciliere româno-maghiară. Realizat printr-o decizie politică, formulată ca urmare a unui compromis social, așa cum a fost conceput, parcul în cauză este un eșec din punct de vedere artistic. El se prezintă ca o alăturare neinspirată, pe un spaţiu inadecvat a două monumente, realizate la distanţă de un secol unul de celălalt, din materiale, concepţii, stiluri și autori diferiţi. Singurul lor punct comun, este tematica, preluată nuan-ţat din evenimentele politice ale anului 1848. Este un lucru știut, că dacă în decorarea statuară a unui oraș, se așează în vecinătate creaţii artistice complet deosebite ideatic, consistenţă, viziune artistică, manieră și dimensiuni, devine clar că nu gustul, price-perea, sau profesionismul a decis, ci eterna politică de vanitate sau de compromis în mânuirea propagandei. Astfel, chiar dacă luat în parte, fi ecare din cele două monumente, este justifi cat, din punct de vedere emoţional, așezate împreună, pentru esteti-ca urbană, ele rămân cel mult indiferente.

Horia Truţă

PATR

IMO

NIU

august 2017 1918 august 2017

DBE 2017Ediția a 8-a a Dark Bombastic Evening se va desfășura la

Dorobanți, județul Arad, în 3, 4 și 5 august. După două

ediții indor la București și cinci ediții outdor în Cetatea

Alba Iulia, DBE se mută în Dorobanți, la Grădina Termală.

Cu artiști din România, Grecia, Belgia, Statele Unite ale

Americii, Danemarca, Franța, Norvegia, Austria, Insulele

Feroe și Regatul Unit al

Marii Britanii, DBE 2017 se

va desfășura în patru zone

diferite.

Va fi o zonă de camping, una

cu scenă, în care în timpul

zilei publicul se poate relaxa,

trei piscine cu apă termală:

cea mare cu o adâncime de

doi metri, a doua pentru

copii, iar a treia (cu bar în mijloc) dedicată adulților, atât ziua,

cât și noaptea și o zonă de food and drinks, la umbra copacilor.

Abonamentele se găsesc pe eventook.ro, sau la intrare, prețul

abonamentului pentru toate zilele de festival fi ind de 275 de lei.

Organizatorii asigură și transport către și dinspre Dorobanți, în

fi ecare zi.

Moneasa Trail RunningA doua ediție a competiției de alergare montană se va desfășura

între 11 și 13 august, la Moneasa. Pe 11 august se vor face în-

scrieri și se vor ridica pachetele de Start, pe 12 iulie se va putea

face o cursă de recunoaștere a traseului, iar pe 13 august

va avea loc competiția sportivă. Organizatorii pun la

dispoziție trei trasee cu difi cultate diferită, pe distanțe în-

tre 8 și 12 kilometri. Taxele de înscriere sunt între 50 și 70

de lei, înscrierea putându-se face în ziua concursului, sau

pe site-ul moneasamountainbike.ro

Praznicul de Pită NouăOrașul Pecica va fi , pentru a 53-a oară, gazda Praznicului de

Pită Nouă, între 18 și 20 august. Evenimentul ce se desfășoară de

mai bine de jumătate de secol va îmbina bucătăria tradițională și

pita specifi că acestei localități, cu muzica și dansurile folclorice.

Zilele Aradului

Zece zile de sărbătoare dedicate aniversării a 183 de ani de la nu-

mirea Aradului ca Oraș Liber Regesc. Din 18 și până pe 27 au-

gust, Aradul va fi în sărbătoare, cu târg estival, concerte, proiecții

de fi lm în aer liber, concurs nautic, ședințe festive, spectacole

pentru copii și o noapte albă a instituțiilor de cultură.

Eugen Rogojan

AVAN

CR

ON

ICA

AVANCRONICA

AVAN

CR

ON

ICA

uralculturalcultcultural

AVA

NC

RO

NIC

A

august 2017 21uralcultural

20 august 2017

cultcultural

Petru M. Haș - 70

La 70 de ani bătuți pe muchia unei vieți zbuciumate, marcată de victorii și înfrângeri, (care se numesc Dor negru, 1969; Liniște, 1983; Fărâme din PrOfET, 2002; Wagram, 2002; Lectura de apoi, 2009; Când au venit imaginezii, 2010; Preotul din pădurea a patra, 2011, Aicea plouă de rupe, 2012), po-etul Petru M. Haș este o apariție surprinzătoare și pitorească în peisajul citadin, ce unește pe Cavalerul Tristei Figuri cu Sancho Panza, într-o singură persoană. Rebel fără cauză și

supus fi del al Poeziei, acest iluminat solitar își refuză condiția de om căpătuit și de poet admirabil, continuând să scrie poeme în care „preferă cuvântul simplu, de o primă aparență banală, în realitate ten-sionat de poezia stranie a cotidianului care, scos din context, devine bi-zar” (Livius Ciocârlie).

Ziua obișnuită a poetului (născut la Mișca, pe 10 iulie 1947,

în Câmpia Crișului Alb) începe cu lectura și se sfârșește tot cu ea; e fascinat de clasici, dar și de Cioran, de antici dar și de Mircea Ivănescu.

Pe geamul „garsoneriei” de pe strada Episcopiei, el vorbește cu salcâmul înfl orit și trimite mesaje păsărilor: fărâme din PrO-fET. Apoi coboară în stradă într-un ritual neschimbat, cu simțurile ascuțite, gata de atac:

„Îţi imaginezi/ atunci cînd au venit/ IMAGINEZII/ cu cîinii după ei/ umblînd prin sat/ ce de imagini ne-am/ imaginat/ fi ecare. Pierzîndu-ni-se/ poft a de mîncare./ Pe sub nori printre/ cireşii amari/ ziceai că suntem cu toţii/ nişte măgari/ imaginari.// Din vremea aia mi se trage şi mie/ că sufăr de-o păcătoasă/ lordoză/ şi nu mă scapă nimeni de imaginara-mi/ imaginoză.”

Elogiul simplității se îmbină în discursul său poetic cu o atentă supraveghere și pândă lucidă, laolaltă cu subtilul joc al unei inteligențe care își reprimă condiția de marginal. Poeții tineri îl iubesc și îl citesc, unii chiar se inspiră din poezia sa.

Un critic vede în acest creator venerabil, pe bună dreptate, „un poet pentru care merită să revizuim toate ierarhiile”, mizând astfel pe un moment în care cota sa va crește spectaculos la bursa valo-rilor literare. E omagiul cel mai potrivit care i se poate aduce unui poet autentic, nu doar al Aradului, ci al lumii noastre, măcinată de drame și contraste.

CA

RTE În urmă cu un an am început un dialog scris cu poetul „imagi-

nezilor” și sper să-l terminăm în câteva luni, zdruncinați de calva-rul evenimentelor și de lumea prin care a trecut, precum o umbră dantescă. Răspunsurile sale pătrunzătoare și seci îți dau fi ori. Petru nu se dezminte și își dezvăluie cu mare discreție trecutul, în vederea „lecturii de apoi”.

Să-l recitim și să-i ascultăm muzica vieții, cu leit-motivul de contrabas îndurerat ce se înalță deasupra labirintului:

„ce bine e să ai o/ casă – afară e iarnă şi/ e noapte -/ cauţi prin cărţi şi-n sinea/ ta îţi dai cu părerea/ uneori chiar simţi/ ceva care te face să hm sigur/ că da şi-ţi place/ în altă lume demult ai/ învăţat să citeşti litere/ şi cuvinte c a s ă/ casă ! – cînd intri-ntr-un/ tîrziu în aşternut citeşti mai/ departe pînă ţi se-nchid ochii/ ş-adormi - / chiar dacă-i o prăpădită de/ garsonerie tot aia e/ şi-n ea locuieşti împreună c-o/ grămadă de cărţi oricum/ poţi să-ţi faci un ceai/ poţi fuma poţi/ răsfoi pe săturate/ cărţile – nu-i aşa şobolane?”

La mulți ani și o picătură de liniște celui mai zen dintre poeții noștri de azi!

Gheorghe Mocuța

Loredana Ilie, Luminiș

august 2017 23

Turneul Internaţional de Tenis „Trofeul ILIE • NĂSTASE”, Arad, august

Festival Concurs Judeţean de Folclor „La Izvoare” • - etapa fi nală şi seniori, Moneasa, 6 august

Festivalul „Flori de Sânziene”, ediția a XI – a, • Bârsa, 6 august

Serată Literară - Spectacol de folclor şi lansare • „Antologia scriitorilor români de pretutindeni - LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” Moneasa, 30 august-1 septembrie

PR

OG

RA

M

CU

LTUR

ALP

RO

GR

AM

C

ULT

UR

AL

22 august 2017

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad – luna august

• Festivalul Internațional de Folclor din Europa Centrală, Arad, august

Festivalul Internațional Folcloric Maghiar, ed. a IV-a, • Satu Nou, 4-6 august

Festivalul Folk „Maris Fest”, • Bulci, 4-5 august

Festivalul „Ioan Slavici”, • Şiria, 5-6 august

Festivalul „Emil Monția”, • Şiria, 6 august

Festivalul Internațional de șah, ediția a X-a, • Arad, 5-13 august

Moneasa Trail Run 2017, ed. a II-a, • Moneasa, 11-13 august

Întâlnirea Ansamblurilor de Dansuri Populare, • Arad, 12 august

Sărbătoare tradiţională la Şepreuş, • Șepreuş, 12-13 august

Praznicul de Pită Nouă, ed. a XLIV-a (44), • Beliu, august

„Sărbătoarea Satului- Ziua Recoltei„ ed. a XII - a, • Felnac, 14-15 august

Spectacol concurs ,,Spicul de aur”, ediţia a III - a, • Olari, 5 august

10 ani de activitate a Asociației Pro Pir Kult, • Arad, august

„Întâlnire cu Fiii Satului„- comemorarea • personalităților locale Sever Bocu și dr. Ioan Suciu, Șiștarovăț, 15 august

Târgul Meşterilor Populari şi Parada Portului • Tradiţional, ed. a XV - a, Lipova, 14-15 august

Festivalul de Folk- Joc, • Utviniș, 18-19 august

Praznicul de Pită Nouă Pecica, ediţia a-LIII-a (53), • Pecica, 18-20 august

Festival concurs al Cântecului Popular din Ţara • Zărandului ediţia - XLVIII-a (48), Moneasa, 20 august

uralculturalcultcultural Loredana Ilie, Fata cu Blană