MONITOR STRATEGIC

REDREDREDREDREDAAAAACTCTCTCTCTOR {EFOR {EFOR {EFOR {EFOR {EF• General-maior (r) drGeneral-maior (r) drGeneral-maior (r) drGeneral-maior (r) drGeneral-maior (r) dr. MIHAIL E. MIHAIL E. MIHAIL E. MIHAIL E. MIHAIL E. IONESCU. IONESCU. IONESCU. IONESCU. IONESCU, Directorul Institutului

pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\, Ministerul Ap\r\rii,România

COLEGIUL DE REDCOLEGIUL DE REDCOLEGIUL DE REDCOLEGIUL DE REDCOLEGIUL DE REDAAAAAC}IEC}IEC}IEC}IEC}IE• General de brigad\ (r) profGeneral de brigad\ (r) profGeneral de brigad\ (r) profGeneral de brigad\ (r) profGeneral de brigad\ (r) prof. . . . . MICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESENMICHAEL CLEMMESEN, R, R, R, R, Royal Danishoyal Danishoyal Danishoyal Danishoyal Danish Defence College, Copenhaga, Danemarca Defence College, Copenhaga, Danemarca Defence College, Copenhaga, Danemarca Defence College, Copenhaga, Danemarca Defence College, Copenhaga, Danemarca• Prof• Prof• Prof• Prof• Prof. asociat dr. asociat dr. asociat dr. asociat dr. asociat dr. JORD. JORD. JORD. JORD. JORDAN BAEVAN BAEVAN BAEVAN BAEVAN BAEV, The New Bulgarian University, Bulgaria• ProfProfProfProfProf. univ. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. dr. DENNIS DELET. DENNIS DELET. DENNIS DELET. DENNIS DELET. DENNIS DELETANTANTANTANTANT, London University, Marea Britanie• SORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCUSORIN ENCU}ESCU, pre[edintele Asocia]iei „Manfred Wörner“,

Bucure[ti, România• Lector univLector univLector univLector univLector univ. IULIAN FO. IULIAN FO. IULIAN FO. IULIAN FO. IULIAN FOTTTTTAAAAA, Directorul Colegiului Na]ional de Ap\rare,

Ministerul Ap\r\rii, România• DrDrDrDrDr. SERGEY K. SERGEY K. SERGEY K. SERGEY K. SERGEY KONOPLONOPLONOPLONOPLONOPLYYYYYOOOOOVVVVV, Harvard University Program for Black Sea

Security, SUA• ProfProfProfProfProf. univ. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. dr. V. V. V. V. VASILE SEC|RE{ASILE SEC|RE{ASILE SEC|RE{ASILE SEC|RE{ASILE SEC|RE{, {coala Na]ional\ de Studii Politice

[i Administrative Bucure[ti, Rom=nia• ProfProfProfProfProf. univ. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. dr. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR. MICHAEL SHAFIR, Universitatea din Cluj-Napoca, România• Colonel (r) SHAColonel (r) SHAColonel (r) SHAColonel (r) SHAColonel (r) SHAUL SHAUL SHAUL SHAUL SHAUL SHAYYYYY, [eful Departamentului de Istorie Militar\ al

Statului Major al Armatei Israeliene• DrDrDrDrDr. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON. JEFFREY SIMON, Institutul de Studii Strategice al Universit\]ii

Na]ionale de Ap\rare din Washington D.C., SUA• ZHOU JIANZHOU JIANZHOU JIANZHOU JIANZHOU JIAN, Institutul pentru Studii Strategice Interna]ionale, Beijing, China• Comandor (r) GHEORGHE VComandor (r) GHEORGHE VComandor (r) GHEORGHE VComandor (r) GHEORGHE VComandor (r) GHEORGHE VARTICARTICARTICARTICARTIC, Redactor [ef al „Revistei de Istorie

Militar\”, Ministerul Ap\r\rii, România

ADRESAADRESAADRESAADRESAADRESAStr. Constantin Mille nr.6, sector 1, Bucure[ti, cod 010142,telefon> 0040 21 315.17.00, fax> 0040 21 319.58.01www.ispaim.ro www.sarindar.roe-mail>ipsdmh@yahoo.com

Revista este inclusă în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din ÎnvăţământulSuperior, fiind evaluată la categoria „B+”.

Revistă editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară,membru al Consorţiului Academiilor de Apărare şi Institutelor de Studii deSecuritate din cadrul Parteneriatului pentru Pace, membru asociat al Proiectuluide Istorie Paralelă pentru Securitate prin Cooperare.

SUMARIS

PAIM

— m

onito

r st

rate

gic

3-4

/ 200

7

• SECURITATE INTERNA}IONAL|- The South Caucasus in the European Security System – dr. GAYANE NOVIKOVA ........ 5- Pipeline Politics in The Caspian Region – dr. CIPRIAN BENIAMIN BENEA .................. 10

• REGIUNEA EXTINS| A M|RII NEGRE- Ini]iativa „Sinergia M\rii Negre”- Uniunea European\ planific\ extinderea cooper\riisale regionale – dr. ANNELI UTE GABANYI ................................................................... 27

• RUSIA/CSI- Ideologie versus interes na]ional> determin\ri ale politicii externe a Rusiei– MARIANNA KULEVA .................................................................................................... 31

• ORIENTUL MIJLOCIU- Strategia Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu extins> critici ale abord\rii neoconser-vatoare [i limitele teoriei p\cii democratice – MIHAELA MATEI ..................................... 41

• STUDIUL RELA}IILOR INTERNA}IONALE- Perspective ale cercet\rii [tiin]ifice în domeniul securit\]ii [i Rela]iilor Interna]ionale înRomânia – dr. MIHAIL E. IONESCU, {ERBAN FILIP CIOCULESCU ............................... 57

• STRATEGII DE SECURITATE- Procesul de stabilizare [i reconstruc]ie post-conflict> o abordare teoretic\

– DRAGO{ B|NESCU ................................................................................................... 65- The Role of Romanian Military in Post-Conflict Stabilization and Reconstruction Processin Iraq – Lt.-col. LAUREN}IU-CRISTIAN DUMITRU ...................................................... 78

• POLITICI DE AP|RARE- Aspecte controversate ale politicii de ap\rare a Republicii Populare Chineze. Revolu]iaîn Afacerile Militare [i proiec]ia geografic\ a securit\]ii [i puterii na]ionale– {ERBAN FILIP CIOCULESCU ............... ...................................................................... 89

• OPINII- Desp\r]irea de realism sau despre s\r\cia realismului neoclasic – dr. ANDREI MIROIU .... 105- România în secolul al XXI-lea> de la falimentul na]ional la relansarea moderniz\rii

– IULIAN FOTA ............................................................................................................. 113

• DIN AGENDA {TIIN}IFIC|- Seminarul international> “How can the Black Sea Region contribute to improved global security?”, Bucure[ti, 7-9 iunie 2007– DRAGO{ B|NESCU ........................................... 121- Conferin]a Interna]ional\ Balkan Communication Network, Bucure[ti, 28-29 iunie 2007 ........ 123- Reuniunea informal\ a Grupului de lucru „România în politica interna]ional\” cu temaKosovo, 13 iulie 2007 – {ERBAN FILIP CIOCULESCU .................................................... 125

• RECENZII- Kenneth Waltz, Teoria Politicii Interna]ionale – {ERBAN FILIP CIOCULESCU .............. 129- Mari probleme umanitare în dezbaterile oamenilor de [tiin]\, editori Ionel Clo[c\ [i Ion Suceav\– LAUREN}IU IONESCU ................................................................................................... 132- Alexandra Sarcinschi, Vulnerabilitate, risc, amenin]are – {ERBAN FILIP CIOCULESCU ..... 135

Redactori> maior Stelian Fize[an, Drago[ B\nescuTiparul executat la Centrul Tehnic Editorial al Armatei, sub comanda nr. 1064/2007

B 54/20/12/2007

SECURITATE INTERNA}IONAL|

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 20074

Monitor Strategic

Monitor Strategic

5SECURITATE INTERNA}IONAL|

The fundamental geopolitical changes thathave been taken place in Eurasia in severalrecent years, on the one hand, have urgedintensification of relations of the three SouthCaucasian states with the Western Europeanstates and Euro-Atlantic structures, and onthe other hand, they have increased the im-portance of that newly shaped region withinthe European security system.

For Europe, interested in creation of asecurity belt along the perimeter of its ownborders, as well as in the alternative sourceof energy from the Caspian region, the un-stable security environment in the SouthCaucasus is a subject of concern to someextent. However, the level of that concern issubstantially less than that regarding the situ-ation in the Balkans in 1990s1, or as regardsto Ukraine and Russia, or the Central-Asianregion at present.

Actually, the South Caucasus finds itself inthe periphery of the interests of Europe andEuropean structures. At the same time it isobvious that in case if the situation in the SouthCaucasus gets out of control, the same Euro-pean states and organizations will directly facesuch unconventional threats as uncontrolledmigration, trafficking, the use of territory fordrug-traffic, as well as one of the ways for pen-etration of international terrorist organizationsand transnational crime to Europe. In addi-tion, resumption of hostilities in any of thethree South Caucasian unresolved conflicts(the Nagorno-Karabakh, Abkhazian and SouthOssetian) will endanger the European stabil-ity one way or another. Therefore, Europe andEuropean organizations cannot afford com-pletely ignoring the processes, going on insome nearness to its borders.

The South Caucasusin the European Security System*

Gayane Novikova,Yerevan, Armenia

Proposal of various projects, aimed at in-volving Armenia, Georgia and Azerbaijan intothe European security system is, first, an evi-dence of the desire to minimize the threats,coming out from the region and the onescoming via the region, and to create somesecurity area along the existing and new bor-ders of the European Union, after the 2007enlargement, rather than its economic pros-pects and attractiveness.2

Second, these projects, in particular, theEuropean Neighborhood Policy, define and es-tablish the marginal status of the South Caucasusin Europe< at least in the visible future the Eu-ropean Union is not ready to consider the SouthCaucasian states even as its potential members.

Third, the proposed projects and realizedprograms are something like carte blanche anda stimulus for the development of the SouthCaucasian states, and hopefully Armenia, Geor-gia and Azerbaijan will be able to use the open-ing opportunities in the maximum effectivemanner.

Thus there are unequal, but coinciding in-terests of the leading European states and all-European institutes and three states of the SouthCaucasus – Armenia, Georgia and Azerbaijan.

The European states and all-European in-stitutes consider development of democracyin the South Caucasian states, assistance tothe economic and educational programs thereas priority directions of their activity. To a lessextent they are ready for active engagementinto the processes of settlement of the con-flicts in that part of the post-Soviet space.

As for the South Caucasian states, theystress that their orientation toward Europe hasno alternative.3 Each state has its own moti-vation> Georgia sees itself as a undoubted

* The paper has been initially published by the ”Spectrum” Center for Strategic Analysis, Yerevan, 2005,and expresses the author’s points of view.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 20076

Monitor Strategic

European state, the “price” of which drasti-cally grows with the operation of the Baku-Tbilisi-Ceyhan oil pipeline and Baku-Erzrumgas pipeline< Azerbaijan proceeds from theimportance of its energy resources for Europe<Armenia uses its adherence to the Europeancultural values as its brand.

But the above-mentioned is not enoughto make Europe consider the three SouthCaucasian states as its own part. In addition,having encountered with well-known seriousproblems inside the European Union, Europewill try to keep itself off from additional hard-to-tackle and as a whole distant problems ofthe South Caucasus. In spite of the fact thattwo states of the region – Armenia and Geor-gia – have already prepared their Action Planswithin the European Neighborhood Policy(AP ENP) and have intentions to closely co-operate with the EU within that program,considering it as the first step on the path tointegration into Europe, besides having nocommon border with the EU, the EuropeanUnion is not ready to integrate the states ofthat problematic zone. In the European pro-cesses the South Caucasian states will remainobjects of policy for a very long period oftime. They become subjects of policy whenEuropean states solve some principle prob-lems with the Armenian-Turkish relations inthe context of the Turkey-EU relations.4

So when speaking about the European di-rection as a strategic way for the South Cau-casian states, it is necessary to understandwell that it is just the point of mutually ben-eficial cooperation, and not integration. How-ever, it is worth paying attention in the Euro-pean and South Caucasian movements to-ward each other that>

- being interested in the preservation ofthe stable political situation in the three SouthCaucasian states<

- considering that stability as the maincondition for preventing and/or non-spread-ing of the non-conventional threats furtherto the West<

- making some efforts to prevent resump-tion of hostilities in the conflict zones, first ofall the Abkhazian and the Nagorno-Karabakhconflicts<

- perceiving and taking into account theinterests of its partners, in particular, Russia,USA, Turkey and Iran, – Europe is ready toignore or close its eyes to some processes,going on in its periphery.

In general, announcing itself as one of themain foreign players in the South Caucasusand the same time admitting that the SouthCaucasus is not an attractive region from thepolitical and economical points of view, Eu-rope is ready to make efforts to help thatregion to remain stable and play the role ofquite predictable periphery, and not lettingcurrently existing problems to spread out be-yond the borders of that region, where theprocesses of democratization are at differentphases of the initial stage.

From this point of view 2005 was remark-able enough. If we observe the main trendsin each of the South Caucasian state sche-matically, then the picture will be the follow-ing>

- first, up to the second anniversary of the“Rose revolution” the change of almost thewhole echelon of power has been completed<against the background of the increasingauthoritarianism the process of formation andstructuring of the Georgian right-wing oppo-sition has started. Some shifts in the settle-ment of the South Ossetian conflict have al-ready been outlined. The Georgian leader-ship is trying to build up military and politi-cal relations with Euro-Atlantic structures andto get them involved into the settlement ofthe Abkhazian conflict<

- second, Armenia held a referendum onintroduction of some amendments into its Con-stitution, along with which contradictionsamong the ranks of the “old” opposition in-creased and new political parties have ap-peared. Bearing in mind the parliamentary elec-tions held in 2007, the authorities and theopposition both started to “play out” theKarabakh “card” in the context of possible dip-lomatic breakthrough in the settlement of theNagorno-Karabakh conflict in 2006<

- third, the 2005 November Parliamen-tary elections in Azerbaijan strengthenedPresident Ilham Aliyev’s power even more.

Monitor Strategic

7SECURITATE INTERNA}IONAL|

Another attempt of the secular opposition tounite efforts has failed< religious structureshave increased their influence< the southernpart of Azerbaijan is controlled by the centralgovernment with difficulty. The “Karabakh fac-tor” still plays the role of a “domestic irritant”factor, fueling increasing anti-Armenian senti-ments.

Among the three states of the region Geor-gia seems more attractive for Europe and itsstructures and organizations. Despite its twointernal unresolved conflicts, unpredictabilityof actions of the leadership, and an apparenttrend of authoritarianism in the country, byevaluation of foreign experts, Europe is stillready to support Georgia as a regional quasi-power. Some minimum of democracy ispresent in Azerbaijan as well, but the actionsof the authorities, aimed at strengthening itspower, are considered with understanding.In Armenia much depended not so from theresults of the referendum on Constitutionalamendments, but rather from the mecha-nisms used by the authorities in its process,and in that case the assessment by the inter-national community was mostly affected bythe lack of constructive opposition and theboycott of the referendum by the latter.

As a whole, the reaction of European statesand all European organizations was quiteamorphous, though it was stressed the will-ingness to support democratic reforms in allthree South Caucasian states. I would men-tion that it corresponds to the basic directionof the Action Plans of Armenia and Georgiawithin the European Neighborhood Policy.

Thus, preservation of the status quo suitsEurope more than other subjects of the SouthCaucasian space, and the main objective ofthe European Union in the region for com-ing decades will be the preservation of sta-bility. In the South Caucasus Europe is readyto cooperate with the United States and Rus-sia as much as possible, though the EU policyas aimed at preventing the US domination inEurope itself, and in its periphery as well.

The search of the ways of minimizationof unconventional threats for Europe can besuccessful, first, in case of development ofbilateral relations of each of the South Cau-

casian states with European partners,5 andsecond, if the three states will be constrainedto cooperate on the regional level.

The term “constraint” is used because,unfortunately, today any debate about trilat-eral cooperation on the sub-regional, South-Caucasian level are utopian, and even over-coming of the common unconventional andconventional threats is not a stimulus for co-operation on the intra-state level. Security ofeach of them – Armenia, Georgia andAzerbaijan – is mostly guaranteed at the ex-pense of just bilateral relations with the off-regional states and structures, and not due totheir ties with each other. This situation willlast quite long.

Nevertheless, Europe, first, is trying to unifyits approach to them, proposing a sample –the Action Plan within the European Neigh-borhood Policy< and second, jointly with theUSA, is persistently searching for some frame-works, in which it would be possible to achieveeven a minimal trilateral interaction of thethree South Caucasian states.

Being marginal in the European mega-project of the Wider Europe,6 the South Cau-casian states within the frameworks of a littledifferent configuration, we can expect somemore active role. One of such configurations– the project of “Wider Black Sea”7 providesall three South Caucasian states with the re-quired opportunity to be subjects of the Euro-pean policy. It is necessary to stress that themajor motivation for creating that project ismaximum possible development of ties be-tween the Black Sea states and the EuropeanUnion with some limitation of the EU engage-ment into the settlement of problems of thatcategory of states.8

Besides the theoretical provisions, it is im-portant that within the Wider Black Sea for-mat the South Caucasus may practically be-come a part of the region, where the results ofintegration processes may be more tangible,as far as>

a) the economic and political level of de-velopment of the Black Sea region is as a wholebehind the European standards, but it is al-most the same just on the wide sub-regionallevel<

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 20078

Monitor Strategic

b) all states of that shaping region feel theirsecondary role on the all-European level andare trying to intensify their own efforts.

Thus, there is an objective intention onthe Wider Black Sea region having it united,to use all advantages of their, first of all, geo-graphical situation for development of econo-mies of its countries, and for getting seriouspolitical dividends in the future. For the pre-vailing majority of the Black Sea states themain task is creation of the internal counter-balance to, conventionally, “Old Europe,”elaboration of the political and economicmechanisms to let them play a more signifi-cant role in the Eurasian continent. With thenew wave of the EU enlargement, in 2007,new configurations within that all-Europeanstructure, most probably, will be more effec-tive.

However, among the Black Sea states thestruggle for leadership is getting momentum.If in the relative past there were only twoaspirants for such role – Turkey andRoumania, then after the “colored revolu-tions” Georgia and Ukraine also have inten-tions to join that group of leaders. Azerbaijanwill get the role of the economic “locomo-tive.” Taking into account the above, the at-tempt to intensify the activity of GUAM asan internal axis of the Wider Black Sea looksquite logical, bearing in mind the anti-Rus-sian component of that political bloc as well.

In addition, it is expected that Turkey willconsiderably intensify its positions, havingalready entered the first phase of its EU mem-bership talks> the country will try to use alladvantages of its geographical location, mili-tary, political and human potential to changethe marginal status within the Wider Europeto the status of a patron within the system ofthe branch European project of the WiderBlack Sea.

Russia, for which the Black Sea is of sig-nificant strategic importance, has not yet aclearly expressed position today.

For Armenia, which has a peripheral sta-tus within the Wider Black Sea project also,participation in any integration projects,simulating the economic development of the

area of the South Caucasus, is very impor-tant. At the same time it urges Armenia tosearch for a solution of the accumulated po-litical problems both on the bilateral and tri-lateral levels. The same grounds make theneighboring states – Georgia and Azerbaijanto search the ways for mutual understandingand to build up a security system on the sub-regional level.

From the view of formation of the secu-rity system of the South Caucasus, the con-figuration of the “Wider Black Sea” may benot only an interim link for our three statestoward the large-scale participation in the Eu-ropean processes, but also an environmentin which, at least, creation of favorable con-ditions for reconizing the potential of the sub-regional – South Caucasian cooperation willbe possible.

Thus, taking into account the objectiverealities, strategic interests of the great pow-ers, international institutions and such a sub-jective factor as the vision of their own roleby the South Caucasian states, it is possibleto state the following>

- Europe and European institutions are onthe way to overcome the inertia in perceiv-ing the South Caucasian states as countries,being beyond the area of its interests, how-ever, any substantial growth of that interestshould not be expected<

- Europe is not ready to take the wholeresponsibility for tackling the complex inter-related and serious problems of the sub-re-gion of the South Caucasus and will try tosatisfy itself with following up of the compli-ance or incompliance of the democratic re-forms to high European standards, attachingthe South Caucasus with a role of some bufferzone between Europe and problematicMiddle East<

- the South Caucasus will preserve its pe-ripheral status on all large-scale Euro-Atlan-tic projects<

- the only project where Armenia, Geor-gia and Azerbaijan may be subjects of policy,is today the Wider Black Sea<

- actual deadlock situation will force theSouth Caucasian states to search the ways

Monitor Strategic

9SECURITATE INTERNA}IONAL|

just to mutual understanding, the access tothe trilateral level of cooperation and creationof some regional security system<

- in the long-term perspective, regardingArmenia, Georgia and Azerbaijan coopera-tion, it will be possible to expect that partici-pation of these states in the European inte-gration projects may stimulate their positiveinterest to each other, which, in its turn, willcause formation of the security environmentin the South Caucasus. Successful realizationof that approach will increase the importanceand attractiveness of the South Caucasus bothfor the West, and the East.

Notes>1 The Eastern and South-Eastern European states

had or still have the same burden of problems, due tohistorical and geographical background. In the last 15-17 years, the issue of political factors became an all-European objective. The leading European states bymeans of the NATO and EU enlargement prove theirreadiness to solve those problems.

2 Relations of the South Caucasian states with NATOand their participation in the NATO programs will notbe discussed individually in this article, but it isnecessary to mention that Armenia, Azerbaijan andGeorgia have already presented their Programs ofindividual cooperation with that organization and they

are intensifying the level of relationship, taking part amongothers in the NATO-led peacekeeping operations.

3 However, for Azerbaijan the European directionis not so straightforward, taking into account religious,cultural and ethnic identity of the prevailing majority ofthe population, as well as its geographical location.

4 On the eve of the talks there were a lot rumors onthe probable inclusion of such problems of theArmenian-Turkish relations as recognition of theArmenian Genocide and opening of the Turkish-Armenian border into the basic package. The “Armeniancard” was played by Armenia, as a party concerned,and by the EU, which was trying to prolong Turkey’saccess to the European family.

5 Having no intention to analyze the bilateralrelations in detail, I would just point out that they arequite intensively developing by the axes Armenia-EU,Georgia-EU. In the context of this article the possibilitiesand/or prospects of cooperation of the South Caucasus–EU pose much more interest.

6 „The Wider Europe> New Neighborhooddocument”, adopted in June 16, 2003, actually reducesthe status of the South Caucasus compared to the otherEU documents. The region is mentioned only once infootnote 4> “Given their location, the Southern Caucasustherefore also fall outside the geographical scope of thisinitiative for the time being.”

7 There are two Wider Black Sea projects – American(by Ronald Asmus and Bruce Jackson) and European(by experts from the International Center for Black SeaStudies, Athens)

8 Romania and Bulgaria have joined the EU in 2007<Turkey started membership talks in October 2005. Russia,Ukraine, Moldova, Armenia, Azerbaijan and Georgia arenot yet formal applicants for EU membership.

Dr. Gayane Novikova is Director of the Center for Strategic Analysis Spectrum, Yerevan, Armenia, withmore than 60 articles and studies published in Armenia as well as aborad. She is also Co-Chairperson of theRegional Stability in Southern Caucasus Study Group within the PfP Consortium of Defense Academies andSecurity Studies Institutes. Among areas of expertise> concepts of the Wider Europe and the Greater MiddleEast, terrorism issues, ethnopolitical conflicts.

This paper is focused on the analysis of the major fundamental geopolitical changes that took place inEurasia in the recent years and the nature and characteristics of the relations between the South Caucasusstates and the Euro-Atlantic structures. The paper also presents the political and economical interests as well asthe security threats and opportunities involved in the relations between the Caucasian states and the WesternEuropean states. Among the interests, probably one of crucial importance is the energy issue, taking into ac-count the fact that the Caucasus region is a very important energy hub. When analyzing the security threatsfrom the Caucasus region, one may notice that the “frozen conflicts” and the problems imposed by illegaltrafficking are among the most threatening ones. Last but not least, the paper focuses on the issues related to theWider Black Sea Area> opportunities, evolution and chances for regional cooperation.

SUMMARY

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200710

Monitor Strategic

Pipeline politics in the Caspian region

dr. Ciprian-Beniamin BENEA

Graham E. Fuller once said that> „TheCaspian’ no longer refers merely to a sea, buthas become a new geopolitical concept de-noting Eurasian rivalries over energy and geo-politics in the region”.

At the Versailles peace talks in 1919 Presi-dent Wilson concluded “that there were threedominant factors in international relations –international transportation, internationalcommunication, and petroleum – and thatthe influence which a country exercised ininternational affairs would be largely depen-dent upon their position of dominance inthese three activities.”1 As these words weretrue at the end of the World War I, their forceand validity isn’t lesser nowadays, when thedeveloped and developing economies des-perately need reliable energy resources andsafe transportation facilities between the ex-traction and the consumption places. Of 193countries in the world, none are energy in-dependent.2 Nearly 60% of total oil pro-duction is traded across national borders.3

Even the major oil-exporting countries ofSaudi Arabia, Russia, Norway, United ArabEmirates, and Nigeria all imports energy inthe form either of refined petroleum prod-ucts, electricity, natural gas, or coal. Muchmore, the ability to move energy across bor-ders has been a source of savings and secu-rity and a basis for foreign commercial anddiplomatic relations. It must be understandthat foreign policy and energy policy are in-extricably linked.

Yet Wilson let to be understand that therewas a kind of separation among the threeelements which dominate international af-fairs, today the transport of non-recoverableresources (apart from oil, the gas becoming avery important resource, due to its capacity

of being a cleaner alternative to oil – an im-portant factor taking into account the climatechange) and the possession of resources (ordomination/existence of levers which couldinfluence the politics of those countries whichposes resources) become two interrelatedelements of national power. What a magnifi-cent combination!

Both are pointed on the agenda of allstates with great importance and through thefact that the link between these two elementsis so visible, the influence of political factorregarding the routing of supply route andupon the areas which would be crossed bythat route from the extraction to the consum-ing places is a presence which, be it be-clouded of more visible, influences the di-rection to which that route is directed. It iswhat one could name as pipeline politics.

In the era of high tech and instant com-munications, the role of geography in theformation of strategy and politics in interna-tional affairs could be underestimated< butthe Afghanistan’s mountains and the scorch-ing sand storms in Iraq remember us in atough manner that geographical realities con-tinue to poses a profound impact upon thesuccess of military campaigns< that for, it isnecessary to recognize the importance of in-corporating the geography in the grand strat-egy. This is due to the fact that the states canrise and maintain their power positionthrough the pursuance of a geo-strategy thatconcentrates upon the control of resourcesand of communications networks. For the oiland gas this means that the control of accessto the places with resources and the incor-poration of this control into grand geo-stra-tegic schemes could be more important thanthe possession on the resources themselves.

Monitor Strategic

11SECURITATE INTERNA}IONAL|

This geo-strategy must take into account theinterrelated geopolitical and geo-economicalaspects and for the purpose of putting in prac-tice grand schemes in the transport of energyresources, one needs to regard the importanceof understanding pipeline politics.

It is a well known fact that in history, allgreat powers faced dramatic changes ofgeopolitical nature when new communica-tions links were established or identified. Thelocalization on resources, the location andthe physiognomy of communication net-works and the borders’ stability played a de-cisive role in the success or in the falling ofgreat powers. Although a lot of aspects offoreign policy changed during history, the stra-tegic response regarding geographical factorsremains one of the most important in assign-ing and maintaining the power on interna-tional arena.

Competition for guaranteed access to theunreplenishable resources tends to becomeincreasingly political, getting even the char-acteristics of darwinist behavior< this meansthat the geopolitical dimension of energy islikely to remain an essential feature of world-wide developments in the early half of the21-st century.4 Therefore, we must remem-ber that foreign policy and energy policy areinextricably linked.

Delimitating the Caspian region

After the collapse of USSR, the Caspianarea began to attract the every great power’sattention, due to its proven and possible en-ergy resources. Based on geological groundsand on the routing of pipelines which wouldtransport those resources, the broaderCaspian region is composed by states reach-ing from eastern Black Sea shores to Xinjiangand from Russia to the Gulf. The conceptualdefinition of Caspian area is determined byoil and gas reserves and transit routes andreplaces the old map from soviet times.5 Fromthis perspective, Caspian region comprisesRussia, Azerbaijan, Iran, Turkmenistan,Kazakhstan, the adjoining states, and ofcourse the Caspian per se, on the bottom of

which there are resources. In this way Cau-casus and Central Asia are from geopoliticalpoint of view one entity. Caspian region islike an intersection, a meeting place for dif-ferent people and cultures and of differenteconomical, social and political forces,6 a do-main of weak economies, fragile polities, andquarrelling nationalities,7 or put in other words,weak administrative structures, insecureproperty rights, nonexistent judicial con-strains, deep divisions, and strong politicalambitions. For the Caspian states there is noescape from the global marketplace, preciselybecause of their strategic location and en-ergy wealth.

The importance of wider Caspianarea on the global stage

When we look a at a world map, CentralAsia appears as a piece of great importancerelating to great politics and great powers’geo-strategic actions. Add to this geographicreality the ideals of dominating energy re-sources and access routes to this area andyou will see that Central Asia is the strategicbackyard of every major Eurasian power.8

Caspian area was the place of nineteenthcentury’s Great Game and it represents thecentral-south-western part of the Heartland.9

Through this area pass the links between Eu-rope and China and between Russia and Iran,countries which own huge resources of oil,and especially gas.

There is worth to be mentioned that evenif there is present a strong relationship be-tween Riyadh and Washington rooted in bi-lateral economic and political ties, at the lastvisit in Saudi Arabia, President Putin declaredthat Russia and Saudi Arabia are the world’sleading energy producers and exporters andthat it would be “easy” for the two countries“to find a common ground.”10 King Abdullahpointed that Russia and Saudi Arabia enjoy“huge political influence at the world stage,”which could contribute to the beginning of acooperation to new heights within a strate-gic perspective.11 Iran, bolstered by the di-saster in Iraq – a country which was seen as

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200712

Monitor Strategic

a counterweight of Iran’s hegemony in theGulf12 – possesses the world’s third-largestproven oil reserves,13 the second largest gasreserves, with nearly 16% of the world’s to-tal,14 and controls the Strait of Hormuz, animportant red point on military maps, beingin the same time considered the Achile’s heelof global economy. Iran has troops stationedon an island near the strait’s entrance andcould disrupt the transit of about 17 millionbarrels of oil per day,15 which amounts to 40%of the world’s oil trade.16

Aside from important reserves of theCaspian region, it fits precisely as a central el-ement along an imaginary North-to-South axislinking the oil and gas producing area of Rus-sia with those of the Gulf. Taking into accountthe possible Russian-Saudi and Russian-Iranianalignments, Western analysts (most of themAmerican), regard such a material connectionas unacceptable from the view point of thegeneral interests of a reasonable free worldeconomy.17

Located on the crossroads of different civi-lizations and exposed to repercussions fromvolatile neighboring regions of Middle East,South Caucasus and Central Asia, the CaspianSea is seen to be of utmost importance for thenew balance of power in Eurasia and in widersense for the future shape of the world order.18

This fully explains the clearly expressedpreference for multiple routes, bypassing Rus-sia and excluding Iran from the scheme, totransport Caspian hydrocarbons eastward toChina and Pacific rim markets and especiallywestward to Europe, which started to be pro-moted by Clinton administration in an attemptto create an “East-West energy corridor” tolink the countries in the Caspian region. ThisEast-West energy corridor initiative principallysupports the construction of trans-Caspian oiland gas pipelines running under the CaspianSea, linking the countries on the easternCaspian shore – Kazakhstan and Turkmenistan– with those of the west, starting withAzerbaijan in the coastal city of Baku. Bothlines would traverse Georgia.19

Multiple pipelines “will enhance the com-mercial interests of companies operating inthe Caspian states as well as host states.”20

Even if oil were not at stake, there areother key interest driving US policy (and ofother NATO members) in the Caspian area,especially the desire to break regional depen-dence on Russia, isolate Iran, and supportTurkish ambitions in the region. Neighboringcountries need only be mentioned – Chinato the east (with its hunger for new energysources),21 Russia to the north (with its con-trol over pipelines),22 and Afghanistan, Iran,and Turkey to the south – to comprehendthe extensive interests involved and the de-sire of big powers to gain influence. Add theirresistible element to this mix of one of theworld’s largest unexploited sources of oil andgas, and the attention of dominant countriesis guaranteed even if other significant alter-native energy sources should arise. Becausethe Caspian reserves offer the US the entic-ing prospect of political leverage in the re-gion in the post-Soviet era, political consid-eration determines Washington’s agenda asmuch as the search for guaranteed hydrocar-bon deposits.23 Here it is worth to be men-tioned that in high American circles the en-ergy and the reliance on energy supply is aproblem which demands special foreignpolicy attention, as we could observe fromlatest CFR concerns.24 Since reliable accessto reasonably priced energy is vitally impor-tant to the world’s three economically mostdynamic regions (North America, Europe,and East Asia) strategic domination over thearea – through pipeline on the land andtrough ships from the South-West Asian ports,even if cloaked by cooperative arrangements,“would be a globally decisive hegemonic as-set.”25

Main features of Caspian states

What have in common Caspian states?Without exception, the Caspian states andtheir neighbors are ruled by authoritarian oli-garchies characterized by suppression of op-position elements, gross corruption and cum-

Monitor Strategic

13SECURITATE INTERNA}IONAL|

bersome bureaucracy, in a pattern commonto all the successor states of the SovietUnion.26

Each state in this region has, in differentproportion, people which do not share thesame linguistic, religious and ethnical char-acteristics as the dominant proportion ofpopulation from that state, which rise thevolatility in this region. They are called forthis reason “The Eurasian Balkans.” Theirborders were “cut off” taking account of eth-nical principle but reflected in the same time,the Kremlin’s interest to maintain in its south-ern part “divided” states,27 hindering futureregional cooperation among them.

In all Caspian states tribal connectionplays an important role in political process<and belonging to a specific tribe opens theopportunities for launching in profitable eco-nomic activities. There are also significant cul-tural and ethnic ties across many of the coun-tries, even if these have at times been rup-tured by the experience of conflict and geo-political rivalries. Ferghana Valley with itstriangular shape running across Uzbekistan,Kyrgyzstan and Tajikistan, is the best exampleto show the mix of these sociological groups– a nest for Islamic radicals.28 Most of thesestates lack fully demarcated internationalborders, boundary demarcation being post-poned in many of these countries because itis expected to be a very sensitive and con-troversial process.29

From economic point of view, most coun-tries in the wider Central Asia region sharesome common economic characteristics,such as difficult terrain and largely commod-ity-oriented structure of exports,30 with pri-mary energy resources as important part ofthose exports.31

Their energy resources (with the excep-tion of Russia) outrun their needs for energydue to the dimension of their economies andtheir industrial capacity. Their leaders hopethat through the exploitation and export ofresources, they would pull out from barenessand isolation. All these states in the regionown remarkable energy resources and all ofthem hope that their economic development

will start and will be sustained by the exportof their natural resources. Rulers need rev-enues desperately – and very fast – if theywish to hold together their fragile new poli-ties.

But what is the most important thing fromthe pipeline politics’ perspective is the factthat the countries from this region – with theexception of Russia and Iran – lack directaccess to the open seas, an aspect never metat this dimension in the history of exploita-tion and transportation of oil and gas. Due tothe fact that other oil-states have direct ac-cess to the open seas, none of them is com-pelled to enter the complicated and com-plex negotiations in order to create the pos-sibility to pull out their resources on the glo-bal market. But in the case of Caspian states,this blessing is missing altogether.

Once the gas and oil pipelines are fulfilledand cross national borders they become „steelumbilical cords” that link countries togetherin relatively enduring relationships that last longafter the circumstances that led to their con-struction have changed.32 Thus, basic issueslike preferred routes, timing, and cost havebeen tremendously politicized. “No other oil-exporter in history has had to maneuverthrough such a complicated and conflict-ladenexternal environment, and this reinforces asystematic divergence between commercialand political imperatives in the region.”33

So the main challenge facing the region isgeopolitical isolation. The countries are land-locked and at least 2000 km from ports onthe open seas.

The future of Caspian energy-producingstates depends on export pipelines that arefinancially viable and secure. Azerbaijan,Turkmenistan and Kazakhstan are landlocked.Turkmenistan has the added disadvantage ofbeing dependent on Russian goodwill – spe-cifically, on access to Gazprom’s pipelinenetwork – to export its natural gas to hardcurrency markets. If these countries are todevelop their economies by shipping energyto the global market, and to do so in a man-ner that reduces their dependence on Rus-sia, new pipelines are a sine qua non ele-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200714

Monitor Strategic

ment. Pipelines are expensive to built andmaintain and adequate throughout commit-ments by oil producers are necessary if pipe-lines are to be built. Here it must be notedthat the requirements for financing naturalgas pipelines differ from ”offtake” agreements– that is sufficient to justify the construction.34

The gas deliveries have another specific fea-ture in comparison with oil> in the case of oilfrom one maritime port where ends the pipe-line, oil can be shipped almost in every placeon the globe< gas deliveries have a greater“inelasticity” and pose a stronger tie betweenproducer and consumer countries. This in-elasticity is grown by the pressure put by cli-mate change constraints and for these rea-sons “the interconnection of gas pipelines andthe establishment of regional and sub-re-gional networks with multiple supply sourcesis likely to become a central concern for na-tional governments and international organi-zations, including financial institutions.”35

Because domestic demand for oil and gasin the Caucasus and Central Asia are com-paratively small, and likely to stay that way,most of the expansion in the Caspian pro-duction will be available for export – indeedit must be exported. But there can be noexpansion in production unless and untilexport pipelines are in place. The routing ofthe prospective pipelines involves high stakes.Countries that lie between producers and theports from which that energy could be ex-ported want to be selected as routes< thereare several gains to be made by becoming achannel for energy exports>36

- the transit fees earned can be substantial<- pipeline construction and maintenance

generate jobs and have numerous beneficialmultiplier effects<

- the investment made for pipeline con-struction may bring other sorts of foreign in-vestments in their wake<

- transit country’s economic and strate-gic leverage is enhanced – it receives moreattention from great powers because its po-litical stability and economic health mattermore once pipeline traverse its territory, and

it can therefore ask for economic and mili-tary assistance from a position of advantage.

Being landlocked has a negative impacton trade and economic growth37 and as alandlocked region, far from major consum-ing nations, the export of Caspian energy ismostly dependent on long pipelines routedthrough difficult terrain. The cumulative costof pipeline construction and transit feeswould add up to 5$ a barrel,38 not includingtanker transportation charges from pipelineterminals to consumer markets.

Caspian legal status

At this point it could be launched an in-nocent question> Is it a sea, a lake, or a poolof oil? But how troublesome would prove tobe the answer...

The third part of the question is that onewhich complicates very much the posibilityof an accurate answer. Already the questionof jurisdiction in the Caspian Sea and theroutes for pipelines from the region havebecome occasions for conflict rather thancooperation.39 This is due in great part to thefact that compared to onshore prospects, „oilprojects in the Caspian Sea are percieved …as having critical geopolitical importance.”40

The confrontation regarding Caspian le-gal status raised this question and this prob-lem hasn’t been solved yet. The five litoralstates – Russia, Kazakhstan, Turkmenistan,Iran, and Azerbaijan – have yet not come toan agreement on the territorial division of theCaspian Sea.41 How the oil will be distrib-uted depends on the definition of the world’slargest inland body of water. US Departamentof Energy projected that around 200 billionbarrels of oil could be find in the CaspianSea42 – this proving US interests in the area –but the projection was „widely derided” inthe oil industry.

International Institute for Strategic Stud-ies sustains that most forecasts show all theregion containts between 25 billion and 35billion barrels,43 and for this reason multiplepipeline routes may not enhance the com-mercial intrests of companies operating in the

Monitor Strategic

15SECURITATE INTERNA}IONAL|

Caspian region, but this strategy would en-hance US and Europe leverage in the regionand upon Russia. In the struggle betweenpower and profit, governments push for pro-moting their strategic interests, even if eco-nomically only one main corridor of pipelineswould be the best option of oil companies.This corridor is represented by Iran, but hishostility regarding Middle East Peace Processand tensions between this country and Israeland US exclude the possibility of pipeline con-struction through its territory. US want an iso-lated Iran, even if the arguments for an Ira-nian option are not only logistical, financial,ecological, but in some ways geopolitical. In1998, Iran defaulted on debt payments to in-ternational creditors for the first time in fouryears, but Iran is more stable than most of thenewly independent states of the Caspian re-gion, and (the American embargo notwith-standing) has seen a general improvement inits international position. A European officialsummed the situation up by saying> “The USposition of excluding Iran is patently unten-able,”44 which signals some divergent pointsbetween Brussels and Washington.

If the Caspian Sea is a lake, each nationwould merely control a strip of several nauti-cal miles stretching out from its respectivelycoastline. The large central part of the lakewould, however, be international waterswhose shipping routes, fish stocks, and natu-ral resources would have to be used commu-nally in a condominium, making it subject totheir joint sovereignty.45 The states would haveto agree on how to develop the oil fields andhow to split the profits.

If the Caspian is defined as a sea, how-ever, the entire seabed and surface would bethen divided among the riparian states, like apie. Most legal experts interpret the UnitedNations Convention on the Law of the Sea(UNCLOS) in such a way that has determinedthe Caspian Sea is not a lake. Of course, thiswould harm Russian and Iranian interests< butthe riparian NIS adopted a position differentfrom the Russian one, which does not fit per-fectly with that of Iran. Since the collapse ofSoviet Union, the NIS on the Caspian Sea, off

whose coasts the greatest resources happento lie, no longer feel bound by the old treatiesbetween USSR and Iran. With American sup-port, they want to divide the seabed and itsnatural riches into five unequal sectors corre-sponding to the coastal length of each coun-try. The Russians repeatedly rejected such asolution until they discovered oil reserves intheir own sector.46 Moscow has since insistedthat only the seabed be divided and not thesurface into national sectors. This way ships,including naval forces, would continue to navi-gate the Caspian without encountering armedborder patrol vessels. This would be primarilyto the Russians’ advantage because>

- they could easily move their large Cas-pian fleet close to the shores of the formerSoviet territories, in a time when Americaninfluence strongly manifests in Georgia,Azerbaijan, even Kazakhstan and when Ameri-can troops are based in Kyrgyzstan47<

- treating Caspian as a special body ofwater, dividing its seabed and not its surfacewill not transform it in an inland as defined byUNCLOS. If Caspian Sea would be treated asan inland sea as defined in part X of Law ofthe Sea, Russia’s Volga-Don and Volga-Balticchannels would be considered internationalwaterways and littoral states would be entitledto free transit on their way to internationalmarkets48 – and this would pose a threat toRussian geo-economic and strategic interests.

Initially Iran maintained that Caspian is alake whose natural resources should be ex-ploited together, but conceding that this wouldpose absurd practical problems, it proposedto split the seabed into equal sectors,49 fromthe sea bottom to the surface.50

The unilateral move of Azerbaijan when itproceeded to the signing of “Contract of theCentury” in 1994, in order to develop theChirag and Guneshli oilfields, without estab-lishing a final solution regarding Caspian sta-tus, brought strong protests from Russia, Iranand periodically even from Turkmenistan, dueto their dispute with Azeris regarding the de-limitation of national sectors in the CaspianSea (especially dispute over the rights inSerdar/Kyapaz offshore field).

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200716

Monitor Strategic

Connected to Caspian legal status is theconstruction of a trans-Caspian pipeline un-der the water, linking its eastern shores toBaku< strong commitments from USA for theBaku-Ceyhan pipeline construction helpedfulfilling this project, but even if it is of vitalimportance from geopolitical point of view,being the only pipeline which doesn’t crossRussian territory, in order to be commerciallyviable some oil must be brought from thefields on the eastern side of the Caspian,which would require the construction of un-dersea trans-Caspian pipelines for both oiland gas. This can only be done if the legaldisputes over the status of the sea are re-solved. Russian obduracy could hold up sucha pipeline for many years, with Russian usingthe argument that such a pipeline wouldthreaten with ecological catastrophe.51

Yet the eastern Caspian states are eagerto develop their resources and Russia reen-tered the arena as a forceful player< trans-Caspian pipeline could become a ”pipedream”because in May 12, 2007 in Turkmenbashi,Putin, Nazarbaev, and Berdymuhammedovreached an agreement that regards the con-struction of a gas pipeline from the Caspianshore to Russia, move which was hailed byinternational media as a Russian victory overthe West.52 “Russia registers victory in Caspianbasin energy game”, declared EurasiaNet,while the Washington Times referred to thedeal reached in the city of Turkmenbashi as“a victory for Moscow over US and Europeanplans for the region,” President Putin statingwith this occasion that the accord fully cor-responds with those agreed at G-8 Summitin Sankt Petersburg53 and underscoringRussia’s importance in the energetic sector.54

This result from the fact that questions re-garding the security and sustainability of en-ergy supply have mostly been left to indi-vidual EU member states and to the invisiblehand of the market. Many European leaderspreferred not to discuss the geopolitics ofenergy, instead delegating this portfolio totheir economic ministries. There is little unityamong member states’ energy policy andRussia has deliberately taken advantage of this

lack of cohesion to gain favorable energy dealsand heighten European dependence on Rus-sian supplies. On the other hand, Russia has aunified position due to Putin’s policy55 and thesiloviki – which heavily influence the presi-dential administration, perhaps the most pow-erful institution in Russian politics.56 ”Siloviki’”sshared beliefs and policy preferences are amajor source of group cohesiveness,57 theybeing economic nationalists, promoting res-toration of Russia’s greatness on the interna-tional stage.58 Disunity among EU membersand cohesiveness in Russia has allowed Mos-cow to preemptively block European attemptsto construct transport routes for Caspian andCentral Asia oil and gas that do not involveRussia,59 a move that bolsters Russia’s domi-nance over the region’s gas exports.

Resources of oil and natural gas in theCaspian region and existent pipelines

“It is known fact that Central Asia andCaspian Sea basin have huge oil and gas re-sources which are much bigger that those ofKuwait, Gulf of Mexico or North Sea” said dr.Brzezinski in 1997.60 The growth of significantforeign investment in the region’s oil and gasprojects in 1990s has been accompanied byraging controversies involving a plethora ofstatesmen, oil executives, lobbyists, scholarsand journalists over the amount of energywealth and the problems associated with theeconomic feasibility of its development. Thiscontroversy reached its zenith in 1997-1998,in the midst of conflicting declarations andreports, the debate being fuelled by technicaldifficulties inherent in the process of estimat-ing oil and gas reserves, as well as by the geo-political and economic motivations of regionaland international actors. When the “Contractof the Century” was signed, the energy re-sources of the Caspian states were said to becompared to those of Kuwait,61 while otherestimates placed the Caspian reserves on a parwith the massive energy wealth of the PersianGulf, the soviet estimates of the mid 1980sbeing the base for such a claim (200 billionbarrels).62

Monitor Strategic

17SECURITATE INTERNA}IONAL|

In 1993, Kazakh specialists claimed acombined 65.5 billion barrels (bnb) of provenand possible oil reserves, the Turkmens 46bnb, the Uzbeks 2.3 bnb, and the Azerbaijanis10.3 bnb.63 Following a seismic survey whichtook place in the seabed near the Kazakh lit-toral, Kazakh officials claimed that the reserveswere at a level of 73 bnb, while the CaspianSea Consortium (now OKIOC) – internationalgroup which carried the survey announcedonly 29 bnb.64 Kazakhstan’s Tengiz field alonewas reported to contain between 6 and 9bnb.65 But other source present the astonish-ing amount of 25 bnb of oil – the sixth largestbubble in the world66 – while the Kashagan(discovered in 2000) field containing 30 bnbof crude (the Kazakh government claiming thatthere are even 50 bnb of crude).67 RegardingKazakhstan, with estimated reserves of 100billion barrels of oil and continuously expand-ing production,68 it could shake the geopoliti-cal balance in the Caspian region, because in2020 this country could sell up to 10 mnb ofcrude per day to the world, second after SaudiArabia. Being a non-OPEC country, Kazakhstan,along with Russia – also a non-OPEC member– could break Saudi monopoly and be a ma-jor strategic force in the 21st century. But thepipeline through which would pass this oil willinfluence in a great manner this possibility> ifthey would pass just through Russia, thenKazakhstan can’t become a geopolitical force.Turkmenistan’s offshore reserves were esti-mated at 21.9 bnb of oil and 4.5 trillion cubicmeters (tcm) of gas by an American company,while Turkmen officials claimed 47.5 bnb ofoil and 5.5 tcm of gas. On the other part ofthe sea, Azerbaijanis officials gave figures vary-ing between 15 and 100 bnb of oil, and eventhe astronomical figure of 250 bnb.69

The frenzy of speculation was appeasedby the publication of another source< it re-vealed that the combined proven oil and gasreserves of Azerbaijan, Kazakhstan,Turkmenistan and Uzbekistan were 68 bn oilbarrels equivalent. Of this amount, the totaloil was 25.2 bnb> 65% for Kazakhstan (16.43bnb), the rest for Azerbaijan (6.5 bnb),Turkmenistan (0.91 bnb), and Uzbekistan(1.34 bnb).70

It is important to mention that thisamounts were changed by Russia’s discover-ies in 2000 (2.2 bnb of oil in the Caspian inSeverny field),71 Iran’s (with 2.5 to 3 bnb,72

in South Caspian) and Kazakhstan’s inKashagan field. In the main time, Iran sits onproven reserves of 93 billion barrels (10%world’s resources).73

Now we turn around to natural gas re-serves, which is an abundant resource in theCaspian area, too. Turkmenistan possess 2.58tcm proven and 6.97 tcm possible gas re-serves< Kazakhstan has 1.94 tcm proven and5.69 tcm possible reserves< Uzbekistan hastcm 1.92 proven and 3.6 tcm possible re-serves and Azerbaijan had 0.61 tcm provenand 1.71 tcm possible reserves.74 In addition,there were discovered significant deposits inAzerbaijan’s Shah Deniz field – between 0.4and 1 tcm.75

Based on the other estimates, the CaspianSea region has about 3% of the world’s oil re-serves (compared to the North Sea with 2%and the Middle East with 65%) and 4% of theworld’s gas reserves (compared to the NorthSea with 27% and Middle East with 34%).76

Regarding the pipelines, the “Caspianmania” started some years before, culminat-ing with the signing of the Contract of theCentury in September 1994. Russia tried tostop reaching an accord and sensingWashington’s pressure and its interests inRussia’s ”Near Abroad”, President Yeltsin, inJuly 21, 1994, signed the secret directive nr.396 in order “to preserve Russian Federation’sinterests in the Caspian”, clearly indicatingthat Russia wants to maintain its influence inCaucasus and Central Asia.77

Signing of this contract prompted a stronghand tactic from the Russian side> in Novem-ber 1994 Russia would attack Chechnyathrough whose capital city, Grozny, passedthen the only pipeline linking Baku toNovorossiysk,78 which in the same time is animportant oil processing centre – three giantoil refineries, with a combined capacity of17 million tons by 1991.79 But what meansGrozny for Russia can be understand only ifone takes into consideration Russia’s pipe-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200718

Monitor Strategic

line networks> it was the center of a majornetwork pipelines linking Siberia, Kazakhstan,and Novorossiysk, with the flow of theCaspian pipeline traveling in reverse, fromGrozny to Baku, which received oil viaGrozny from West Siberian reserves.80 But thereason for attacking Chechnya lies behind thescenes> General Lebed – Russian special en-voy to the region – accused powerful finan-cial circles in Russia of having coerced Yeltsininto invading this little Caucasian country.81

During first Chechen war, the only existingpipeline linking Baku to Novorossisk wastapped in hundreds of places in order to pro-vide fuel for back-yard refineries, but this lineceased operations in 1996.82 In December1997, this pipeline started carry again oil, butexasperated by the continuing series of ter-rorists incidents, Moscow proposed buildinga new $200 million, 250 km oil pipeline by-passing Chechnya. In November 1999 thework on the by-pass pipeline apparently be-gan83 and it was built closer to Russian armypositions.84 Much more, in 1997 a new 80-km railway was built linking Dagestan withRostov, without crossing Chechen territory.85

As a result of Soviet policies and the con-figuration of existing pipeline networks,Kazakhstan exports most of its oil and gasproduction, while importing oil from Russiaand gas from Uzbekistan and Turkmenistanfor domestic needs,86 Moscow having in thisway strong leverage to influence this region.

Oil and gas negotiations are the new“Great Game,” played for high internationalpolitical and economic stakes. Sea reserves,believed to be the world’s biggest oil reservesoutside the Persian Gulf and Russia itself, arebeing contested for by Russia and the world’smajor oil companies. Eight Western compa-nies – Amoco, BP, Exxon, McDermott Inter-national, Pennzoil, Ramco Energy PLC,Statoil, and Unocal Corp. – have joined toinvest $7.5 billion (bn) in an internationalconsortium – AIOC – to drill for oil and gasreserves estimated at 4 billion barrels.87 Whenthe contract was first signed, Russia said itwould not recognize the agreement. In Oc-tober 1995, Heydar Aliyev, then Azerbaijan’s

president, after fierce lobbing by both US andRussian governments, tried to reconcileconflicting proposals from Russian and Tur-key by deciding that Caspian oil would beshipped through two pipelines. One pipe-line would link Baku through Groznyy byNovorossiysk, while the other – which re-sulted from the Contract of the Century’ssigning – would flow from Baku throughTbilisi to the Turkish port of Ceyhan.88 An-other link with smaller commercial impor-tance, but with great political overtone is thepipeline which links Baku to the Georgianport of Supsa. In this case we could see thatpipeline politics also affect internal dynam-ics of some of the Caspian states. For Geor-gia, pipelines passing through its territorymight be its only hope of economic survival.This route is an alternative to Baku-Ceyhanone – which started to pump in June 2005and is currently pumping up to 700,000 bar-rels per day (bpd)89 – and is part of the “east-west” corridor that isn’t passing through Rus-sia. It was officially commissioned in April1999.90 But in this way Georgia becomes “animportant geopolitical linchpin in theCaucasus region> as the Western portal of theGreat Silk Road and the newest ”conduit” ofCaspian oil to world markets, Georgia is astrategic gateway of energy and trade routeslinking East and West.”91 While Baku-Ceyhanserves more US interests, Baku-Supsa servesmore those of EU.

Another pipeline for exporting oil is theone linking Tengiz oil field with Novorossiysk,through Russian territory. A big hope forKazakhstan was the Tengiz field, on whichChevron has spent $1 billion through jointextraction venture TengizChevroil. In Janu-ary 1992, the international Caspian PipelineConsortium (CPC) was formed byKazakhstan, Russia, and Oman to built 1500km, $2 billion pipeline from Tengiz to Astra-khan, and then to the Black Sea portNovorossiysk, with a projected capacity of 70million tons per year. Half the CPC sharesare held by governments and half by compa-nies.92 The lying of pipe began in November1999 and the recently completed pipeline

Monitor Strategic

19SECURITATE INTERNA}IONAL|

would carry, as Chevron hopes, a daily out-put of 700000 barrels per day by 2010.93

The Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) pipeline isrun by BP and pumps crude oil from largeAzeri fields on the Caspian Sea to theYumurtalik Mediterranean port in the gulf ofCeyhan< it can pump more that 1 millionbarrels per day< and due to the fact that ithas excess capacity (700000 mbd are routedthrough it) it is looking for extra volumes ofcrude. TengizChevroil shipped about 6 mil-lion tonnes of crude by tankers via theCaspian Sea and Azerbaijan to world mar-kets in the late 1990’s. But it has re-routedall volumes to Russia’s Black Sea port ofNovorossiisk after building a pipeline viaKazakhstan and Russia – Caspian PipelinesConsortium (CPC). CPC wants to double ca-pacity to accommodate rising output inKazakhstan, but Moscow has been blockingthe plan for years, asking the pipeline groupto raise payment to the Russian government.Tengiz-Chevroil badly needs extra pipelinecapacity as it wants to increase productionto more than 500,000 bpd this year. The ex-cess capacity of BTC can help handle thisproblem.94

Another pipeline is the South CaucasusPipeline (SCP), which follows the same routeas BTC, but terminates in Erzurum, Turkey.

Apart from these main pipelines in theCaspian region, and the Russia’s giantsGazprom and Transneft systems, there areother means (of little importance) to take outresources from the countries from the area.These are>

- for Turkmenistan – which out of neces-sity, continues to export its main cash prod-uct, gas, through old pipelines to Russia –there are no others, except for a small newpipeline to Iran – the Korpeje-Kurt-Kui gaspipeline put in operation in December199795 – which hardly reduces the country’sdependence on Moscow<96

- the swap deals between Kazakhstan andTurkmensitan on the one side and Iran onthe other side. “We agreed on a very gooddeal. Now we are preparing everything for

the oil swap.”97 An added terminal has al-ready been built at the Caspian port of Neka,and 26 miles of a new pipeline to Tehran havebeen laid< the NIOC has built two new re-fineries north of Tehran where up to 500000barrels of Kazakh oil are to be processed ev-ery day. But “ŠTšhe oil does not just comefrom Kazakhstan but also from Turkmenistan.”98

For the oil sent in the northern part in Iran(where great part of its population is concen-trated), it will sell an equivalent quantity ofoil for Kazakhstan and Turkmenistan from thesouth of the country, where its main depositsare located< it improves Iran’s position on in-ternational arena, but brings Washington’sprotests< there is a little pipeline for oil be-tween Turkmenistan and Iran, too<

- a gas pipeline from Baku to Ankara(through Tbilisi)<

- Tebriz-Tehran-Persian Gulf – oil pipeline<- Aktau-Tengiz-Baku-Batumi (by pipeline,

barge and rail – a costly option)<- Volga-Don canal system, by barge, to

Novorossiysk.

Future possible pipelines in Caspianregion and their implications

Apart from the existent pipelines in theCaspian area, there are some possible routesfor new pipelines which could be laid on inthe future>

- a gas pipeline linking Turkmenistanthrough Kazakhstan and Russia to existingpipeline system dominated by Gazprom (asagreed upon in May 2007) – it will enhancethe Russian leverage upon EU and willstrengthen its position on the global stage<

- an oil pipeline from Kazakhstan underthe Caspian Sea to Baku, and from there anew pipeline parallel with the BTC toCeyhan<

- an oil pipeline between Aktau andTurkmenbashi, and from here to Baku.

These two last pipelines will create newopportunities for both Kazakhstan andTurkmenistan, converting them in strongerplayers on global energy market, enhancingtheir geopolitical position on regional level

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200720

Monitor Strategic

to Russia’s disadvantage< the BTC is the onlypipeline which is not under Russian control<in the Black Sea, Russia has the strongestmilitary fleet, and for this reason Baku-Supsaoil pipeline possess (just) a symbolic force< Itis important for Georgia and Azerbaijan, butnot very much for EU or even USA – whileBTC helped to consolidate Azerbaijan’s gov-ernment, its independence from Russia, itsposition regarding Iran, promoting in thesame time incentives for governments fromCentral Asia states to look to the West andopening Central Asia to Turkish influence(backed by US) to the disadvantage of Iran,China and Russia. They will isolate Iran, willcheck China’s interests in Central Asia andwill break Russia’s monopoly<

- an oil pipeline from Turkmenistan to Iran<- an oil pipeline from Turkmenistan

through Afganistan and Pakistan (ending inport of Gwadar)<

- an oil pipeline from Kazakhstan to China.In Kazakhstan, China National PetroleumCompany (CNPC) has bought and is devel-oping three large oil fields, both countriesagreeing to build a pipeline from the CaspianSea shore through Kazakh steppe, toUrumqui, Beijing envisaging to continue thispipeline to China’s capital city.99 This pipe-line will reduce China’s dependence onMiddle East sources, which must be shippedthrough ocean’s waters dominated by mari-time powers’ fleet and will satisfy its greatneeds for resources< in fact, China has be-gun building a pipeline from the Kashaganoil field<100

- an oil pipeline from Tengiz throughTurkmenbashi through Bandar Abbas in Iran.If we look at the map and replace every coun-try from the Caspian area with simple pointsand trace a line in order to unite all thesepoints, it would be seen that Iran offers thebest option for each Caspian state for bring-ing oil to the world market. Every point (coun-try) crossed means new expenses, new chal-lenges, risks and problems. Problems in onepoint could disrupt the functioning of theentire line (pipeline). Iran is the only optionwhich offers just one point to be crossed (its

territory). As graph theory presents, in such acase all links could direct to this point, en-riching once more its position. In a short timeit will become a hub and a hub dominatesthe structure of network where it is present.101

A Central Asian pipeline system dominatedby Iran is not the best option from strategi-cally point of view, even if the arguments foran Iranian route are logistical, financial, eco-logical and geopolitical (Iran being less sensi-tive to pressure than Azerbaijan). Even if BTCpipeline offered a more expensive alterna-tive to the Iranian one, political viewes domi-nated the economical and financial ones andin the struggle between power and profitpower came up, governments (especially US,Turkish and Azerbaijanis) winning over oilcompanies interests. Much more, evenamong NATO allies there has sometimes beendifferent positions> some EU members (es-pecially France is more conciliatory regard-ing Iran and investments in oil industry in thiscountry)< in the same time, EU wants pipe-lines to end in the Black Sea eastern shores,while looking at BTC like at an instrumentthrough which USA promoted its interests inCentral Asia without permitting to much op-tions for Europeans<

- even among EU members, there is amalefic disunity – which blocked it to con-struct transport routes for Caspian and Cen-tral Asian oil and gas that do not involve Rus-sia< but it is important to be mentioned thatunless Moscow is able to secure additionalgas supplies from Central Asian fields, it maystruggle to meet its commitments to Europe,which is why maintaining full control overCentral Asia’s export routes is so critical forKremlin. Therefore diversifying oil and gassupplies by constructing pipelines directlyfrom Caspian region to Europe would notonly decrease Russia’s influence on EU coun-tries but would also loosen Moscow’s gripon Europe’s neighbors, and through break-ing of Russia’s monopoly on the region’s en-ergy transportation system there would be felta greater economic and political indepen-dence from Moscow<

Monitor Strategic

21SECURITATE INTERNA}IONAL|

- a pipeline linking Constan]a to Trieste(South-East European Line – SEEL) via Hun-gary-Croatia-Slovenia to supply existing re-fineries and markets in the Balkans and Cen-tral Europe, including southern part of Ger-many, by connecting with TAL and Adriapipeline systems<

- a gas pipeline from Turkmenistanthrough Iran to Turkey<

- a gas pipeline from Turkmenistan acrossthe Caspian Sea through Turkey, and eventu-ally to Europe (project promoted in late1990s), but Moscow moved fast and con-structed its own Blue Stream gas pipelineunder the Black Sea to Turkey, completing itin 2002.102 This maneuver ”killed” the US-EU-backed alternative, as the political andcommercial momentum was lost andTurkey’s market at the time was not bigenough to justify construction of both pipe-lines.

Now EU and USA support two gas pipe-lines directly to Europe>

1) one from Turkey to Greece and Italy(TGI)<

2) the second from Turkey across Bulgaria,Romania, and Hungary into Austria(Nabucco). Here, access at Azerbaijan’s ShahDeniz field is particularly important, becauseAzerbaijan could export 1/3 of the amountthat Russia currently sends to Europe.103

But while EU makes plans, Putin signsdeals> in March 2007, Moscow reached anagreement with Greece and Bulgaria to sendoil via a new pipeline – Burgas-Alexandroupolis– that is being constructed on their respec-tive territories< on June 23, 2007, leadersfrom Russia and Italy announced their inten-tion to build the massive gas pipeline to beknown as South Stream between their twocountries – potentially the most devastatingof Moscow’s efforts to block the construc-tion of Nabucco (Putin even visited countriesinvolved in this route, taking its stance veryseriously). Gazprom has already proposed theconstruction of a pipeline from Blue Stream,which terminates in Hungary.

TGI and Nabucco would be commerciallyviable only if Central Asian gas is available ina reasonable time frame. That is why Putinnegotiated a series of agreements withKazakhstan, Turkmenistan and Uzbekistan inMay 2007 (expanding their existing pipelinesand agreeing to construct a new one alongthe eastern shore of the Caspian). The EUand US have long desired the constructionof a Trans-Caspian Gas Pipeline (TCGP) tocarry Central Asian gas directly to Europe, butit would be difficult to justify the construc-tion of such a pipeline if the bulk of that gasis already committed to flow through Rus-sian pipelines. Here EU must learn from US,which strongly supported the construction ofBTC and SCP. EU must have a unique voiceand engage very seriously with Caspian coun-tries. The Caspian region is soon going to beproducing large volumes of oil and gas andthe EU must move quickly in order to securethe timely production and reliable, environ-mentally sustainable transport of these re-sources to its markets. Support for Nabuccoand TGI would rise Western investments inthe Caspian area and EU market is largeenough to attract the bulk of gas and oil re-serves, preventing in the same time the re-orientation of Caspian states to Russia<

- a gas pipeline from Turkmenistan(Dauletabad gas field) to Tashkent-Bishkek-Almaty-China (hard to become reality)<

- a gas pipeline from Turkmenistan(Dauletabad gas field) to Afghanistan (throughHerat and Kandahar), and from there to Pa-kistan (ending in Karachi) and even to India(Delhi), with a possible extension from Paki-stan into Iran. This project had prompted theneutral Niyazov to side with Afghan Talibans(at that time strongly supported by Pakistanis,which in their turn wanted their country tobecome an outlet for Caspian riches), hop-ing in the construction of this pipeline if Af-ghanistan would have been won underPakistani’s influence .

As a conclusion we have different strate-gies pursued by great and regional powers in

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200722

Monitor Strategic11 Joseph Braml, “Can the United States Shed Its

Oil Addiction?” in The Washington Quarterly, 30>4,Autumn 2007, p. 119.

12 Alexander L. George, Bridging the Gap. Theory &

Practice in Foreign Policy, Washington, DC, USIP Press,1994, p. 33.

13 Joseph Braml, op. cit., p. 120.14 Geoffrey Kemp, “U.S. – Iranian Relations> Com-

petition or Cooperation in the Caspian Sea Basin”, inRobert Ebel and Rajan Menon (eds.), Energy and Con-

flict in Central Asia and the Caucasus, Lanham, Rowman& Littlefield Publishers, Inc., 2000, p. 155.

15 Anthony H. Cordesman, “Iran, Oil, and the Straitof Hormuz”, in Centre for Strategic and InternationalStudies’ Publication, March 26, 2007, p. 7.

16 Ibidem, p. 2.17 Sergiu Celac, op. cit., p. 51.18 Kassymzhomart Tokaev, Minister of Foreign Af-

fairs of Kazakhstan, “Kazakhstan in the context of thegeopolitics of the Caspian” Statement at the Interna-

tional Institute of Strategic Studies (London, March 9,2006).

19 Federico Pena, Secretary of Energy, Statementbefore the Committee on International Relations, USHouse of Representatives, April 30, 1998.

20 Idem, cited from Geoffrey Kemp, “U.S. – IranianRelations> Competition or Cooperation in the Caspian,Sea Basin”, in Robert Ebel and Rajan Menon (eds.),op. cit, p. 158.

21 Bates Gill and Matthew Oresman “China’s newJourney to the West. China’s Emergence in Central Asiaand Implications for U.S. Interests”, A Report of the CSIS

Freeman Chair in China Studies, Washington DC, CSIS,August 2003, p. 22.

22 Terry Linn Karl, “Crude Calculations> OPEC Les-sons for the Caspian Region”, in Robert Ebel and RajanMenon (eds.), op. cit., p. 32.

23 Ian Bremmer, “The Riches of the Caspian” inWorld Policy Journal 10, No. 1, Spring 1998.

24 John Deutsch, James R. Schlesinger and David GVictor, “National Security Consequences of U.S. OilDependency”, Independent Task Force Report No. 58,Council on Foreign Relations, 2006.

25 Zbigniew Brzezinski, The Choice. Global Domi-nation or Global Leadership, New York, Basic Books,2004, p. 72.

26 H. Hrair Dekmejian & Hovann H. Simonian,Troubled Waters. The Geopolitics of the Caspian Region,New York, I. B. Tauris, 2001, p. 170.

27 Zbigniew Brzezinski, Marea tablã de {ah.Suprema]ia americanã [i imperativele sale geostrategice,Bucure[ti, Editura Univers Enciclopedic, 2000,pp. 142-144.

28 James Nixey, “Postcard from Uzbekistan. Into theValley” in The World Today, August 2007, vol. 63, Num-ber 8/9, p. 38.

29 Martha Brill Olcott “Regional Cooperation inCentral Asia and the South Caucasus”, in Robert Ebeland Rajan Menon (eds.), op. cit., p.135.

Caspian region> US and EU struggle for de-veloping alternative routes and multiple pipe-lines to transport oil and gas from Caspianarea, favoring east-west routes. Caspian coun-tries want their energy resources getting tothe global energy market. Russia struggles tomaintain its control and monopoly upon ex-port routes. Iran wants to become a regionalhub and hence, a regional power. China (andrecently India) are eager to enter the greatpower’s arena, but for this they need re-sources to sustain their growing industrialcomplex.

Over this Geographical Pivot of History –which is in great part the Caspian region –great powers have been struggling during his-tory for power and influence. Today thestruggle is still there, but it has a higher com-plexity. What has changed is technical meansfor controlling this space.

1 Gleason L. Archer, History of Radio to 1926, NewYork, American Historical Society, 1938, p. 164.

2 Frank Verrastro and Sarah Ladislaw, “ProvidingEnergy Security in an Interdependent World”, in TheWashington Quarterly, 30>4, Autumn 2007, p. 99.

3 Ibidem, p. 99.4 Sergiu Celac, “Geopolitics of Energy> Recent De-

velopments” in Millenium III, Spring 1999, p. 51.5 Laurent Ruseckas, “State of the Field Report> En-

ergy and Politics in Central Asia and the Caucasus”, inAccess Asia Review, No. 2, The National Bureau of AsianResearch, p. 43.

6 Michael Mandelbaum, “The Caspian Region inthe Twenty-first Century” in Robert Ebel and RajanMenon (eds.), Energy and Conflict in Central Asia and

the Caucasus, New York, Rowman & Littlefield Publish-ers, Inc., p. 21.

7 Robert Ebel and Rajan Menon, “Introduction> En-ergy, Conflict, and Development in the Caspian SeaRegion”, in Robert Ebel and Rajan Menon (eds.),op. cit., p. 14.

8 Eugene Rumer, “The U.S. Interests and Role inCentral Asia after K2” in The Washington Quarterly, 29>3,Summer 2006, p. 142.

9 Halford John Mackinder, Democratic Ideals andReality, New York, Henry Holt and Company, 1942,p. 105

10 Flynt Leverett and Pierre Noel, “Ahead on theCurve> The New Axis of Oil”, in National Interest, Feb-ruary 13, 2007.

Notes

Monitor Strategic

23SECURITATE INTERNA}IONAL|

30 William Byrd, Martin Raiser, Anton Dobronogov& others, “Economic Cooperation in the Wider CentralAsia Region”, a World Bank Working Paper No. 75, Wash-ington DC, The World Bank, 2006, p. 3.

31 Ibidem, p. 4.32 Laurent Ruseckas, op. cit., p. 51.33 Terry Lynn Karl, “Crude Calculations> OPEC Les-

sons for the Caspian Region”, in Robert Ebel and RajanMenon (eds.), op. cit., p. 33.

34 Robert Ebel and Rajan Menon, “Introduction> En-ergy, Conflict, and Development in the Caspian Sea Re-gion”, op. cit., p. 10.

35 Sergiu Celac, op. cit., p. 53.36 Robert Ebel and Rajan Menon, “Introduction> En-

ergy, Conflict, and Development in the Caspian Sea Re-gion”, op. cit., p. 10.

37 William Byrd & Martin Raiser with AntonDobronogov & Alexander Kitain, op. cit., p. 16.

38 H. Hrair Dekmejian & Hovann H. Simonian, op.

cit., p. 168.39 Michael Mandelbaum, “The Caspian Region in

the Twenty-first Century” in Robert Ebel and RajanMenon (eds.), op. cit., p. 26.

40 David I. Hoffman, “Azerbaijan> The Politicizationof Oil”, in Robert Ebel and Rajan Menon (eds.), op. cit.,p. 58.

41 Lutz Kleveman, The New Great Game. Blood and

Oil in Central Asia, New York, Grove Press, 2003, p.146.

42 Geoffrey Kemp, “U.S. – Iranian Relations> Com-petition or Cooperation in the Caspian Sea Basin”, inRobert Ebel and Rajan Menon (eds.), op. cit., p. 159.

43 “Countries Delay Caspian Sea Agreement, IISSQuestions Oil Potential of Region”, The Energy Report

26, No. 18, May 4, 1998.44 David Filipov, “US Warns against Pipeline Going

through Iran”, in Boston Globe, 1 March 1998, A12.45 H. Hrair Dekmejian & Hovann H. Simonian, op.

cit., p. 20.46 Lutz Kleveman, op. cit., p. 147.47 Idem, p. 190 (interview with Viktor Kalyuzhny,

then Russian deputy foreign minister and Putin’s envoyto the Caspian region).

48 Richard R. Dion, “Cutting up the Caspian”, inThe World Today, vol. 54, No. 3, March 1998, p. 81.

49 H. Hrair Dekmejian & Hovann H. Simonian, op.

cit., p. 80.50 Lutz Kleveman, op. cit., p. 147.51 Peter Rutland, “Paradigms for Russian Policy in

the Caspian Region”, in Robert Ebel and Rajan Menon(eds.), op. cit, p. 179.

52 http>//www.iiss.org/index.asp?pgid/20092 (Sep-tember 9, 2007).

53 http>//www.reuters.com/news/video/video-Story?videoId/52462 (September 9, 2007).

54 Vladimir A. Orlov and Miriam Fugfugosh, “The G-8 Strelna Summit and Russia’s National Power”, in The

Washington Quarterly, 29>3, Summer 2006, pp. 41-42.

55 Stephen J. Blank, “Putin’s Twelwe-Step Program”,in The Washington Quarterly, 25>1, Winter 2002,pp. 147-160.

56 Ian Bremmer, “The Siloviki in Putin’s Russia> WhoThey Are and What They Want”, in The Washington

Quarterly, 30>1, Winter 2006-2007, p. 87.57 Idem, p. 88.58 Idem, p. 89.59 Zeyno Baran, “EU Energy Security> Time to End

Russian Leverage”, in The Washington Quarterly, 30>4,Autumn 2007, p. 131.

60 Zbigniew Brzezinski, Marea tablã de {ah, p. 141.61 Hans Nijenhuis, “Azerbaijan> Kuwait of the

Caucasus”, in World Press Review, 42, No. 1, January 1995.62 Matthew J. Sagers, “The Oil Industry in the South-

ern Tier Former Sovier-Republics”, in Post-Soviet Geog-

raphy, 35, No. 5, May 1994, pp. 269-270< Dilip Hiro,“Why is he US Inflating Caspian Oil Reserves?”, in MiddleEast Journal, No. 558, September 12, 1997, p. 18.

63 Matthew J. Sagers, “The Oil Industry in the South-ern Tier Former Sovier-Republics”, in Post-Soviet Ge-ography, 35, No. 5, May 1994, pp. 270-271.

64 Thomas Land, “Caspian Neighbors Seek Accordon Offshore Deals”, in The Middle East, No. 265, March1997, p. 22.

65 Charles Clover and Robert Corzine, “TreasureUnder the Sea> The Caspian’s Oil Reserves Could beEnormous but there are Disputes to Overcome”, in Fi-

nancial Times, April 30, 1997, p. 25.66 Lutz Kleveman, op. cit., p. 80.67 Idem, p. 75.68 H.E. Mr. Kassymzhomart Tokaev, Minister of For-

eign Affairs of Kazakhstan, “Kazakhstan in the context ofthe geopolitics of the Caspian” Statement at the Interna-

tional Institute of Strategic Studies (London, March 9,2006).

69 Dominique Pianelli, “L’enjeu Pétrolier dans leCaucase”, in Roberte Berton Hogge and Marie-AgnèsCrosnier (eds.), Arménie-Azerbqijan-Géorgie> L’An V desIndépendances< La Russie> International Ex-URSS Edition

1996, Paris, Les Etudes de la Documentation Française,1996, p. 70.

70 “Caspian Oil> Not the Great Game Revisited”, inStrategic Survey 1997/98, London, IISS, April 1998,pp. 22-29.

71 Dimitri Zhdannikov, “Russian Lukoil Makes Ma-jor Caspian oil Find”, Reuters, March 23, 2000.

72 Vahe Petrossian, “Raising the Stakes”, in MiddleEast Economic Digest, September 8, 2000, p. 8.

73 Lutz Kleveman, op. cit., p. 134.74 H. Hrair Dekmejian & Hovann H. Simonian,

op. cit., p. 32.75 ibidem, p. 32.76 Zeyno Baran, “The Caucasus> Ten Years after In-

dependence”, in The Washington Quarterly, 25>1, Win-ter 2002, p. 221.

77 Amineh Parvizi Mehdi, Towards the Control ofOil Resources in the Caspian Region, New York, St.Martin’s Press, Inc., 1999, p. 87.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200724

Monitor Strategic78 Lutz Kleveman, op. cit., pp. 53-54.79 Carlotta Gall and Thomas de Wall, Chechnya> A

Small Victorious War, London, MacMillan, 1997, p. 12780 Lutz Kleveman, op. cit., p. 54.81 Idem, p. 55.82 Peter Rutland, “Paradigms for Russian Policy in

the Caspian Region”, in Robert Ebel and Rajan Menon(eds.), op. cit, p. 176.

83 Moscow Times, December 7, 1999.84 Lutz Kleveman, op. cit., p. 57.85 Peter Rutland, “Paradigms for Russian Policy in

the Caspian Region”, in Robert Ebel and Rajan Menon(eds.), op. cit, p. 177.

86 H. Hrair Dekmejian & Hovann H. Simonian,op. cit., p. 59.

87 Jerrold L. Schecter, Russian Negotiating Behavior.

Continuity and Transition, Washington DC, USIP Press,1998, p. 161.

88 Idem, p. 161.89 http>//www.reuters.com/article/company-

NewsAndPR/idUSL037829820070403?pageNumber/2(September 9, 2007).

90 Martha Brill Olcott, “Regional Cooperation inCentral Asia and the South Caucasus”, in Robert Ebeland Rajan Menon (eds.), op. cit, p. 142n7.

91 Doug Stokes, “Blood for Oil? Global capital,counter-insurgency and the dual logic of American en-

ergy security”, in Review of International Studies, 33,2007, p. 258.

92 Peter Rutland, “Paradigms for Russian Policy inthe Caspian Region”, in Robert Ebel and Rajan Menon(eds.), op. cit, p. 175.

93 Lutz Kleveman, op. cit., p. 80.94http>//www.reuters.com/art icle/company-

NewsAndPR/idUSL037829820070403 (September 11,2007).

95 Geofrrey Kemp, “U.S. – Iranian Relations> Com-petition or Cooperation in the Caspian Sea Basin”, inRobert Ebel and Rajan Menon (eds.), op. cit, p. 153.

96 Lutz Kleveman, op. cit., p. 156.97 Seyed Reza Kasaei-Zadeh, director of the Na-

tional Iranian Oil Company (NIOC), interviewed byKleveman, in Lutz Kleveman, op. cit., p. 134.

98 Idem, p. 135.99 Lutz Kleveman, op. cit., p. 114.100 Joseph Braml, op. cit., p. 121.101 Albert-Laslo Barabasi, Linked. The New Science

of Networks, Cambridge, MA., Perseus Publishing, 2002,p. 56.

102 The Economist, April 14th – 20th 2007, pp. 27-29.103 Zeyno Baran, “EU Energy Security> Time to End

Russian Leverage”, in The Washington Quarterly, 30>4,Autumn 2007, p. 138.

After the collapse of the Soviet Union, the Caspian region, until recently an unfamiliar zone combiningmystery, romance and ignorance, the struggle for dominating this key area entered once again the agenda. Firstpart of the paper brings out the main reasons regarding the importance of this area on the world stage. Afterthat, there are presented the main features of Newly Independent States (NIS) from the region. Caspian legalstatus follows with its implications for littoral states and possible pipelines are presented as means throughwhich countries could influence the future orientation and development of this strategically located area.

SUMMARY

Ciprian Benea holds a PhD in Political Science/International Relations (National School for Political andAdministrative Studies – Bucharest). Fields of expertise and fields of interests> geopolitics and transportationin the Black Sea area, Middle East and Central Asia< globalization and transportation< EU and transportation.Mr. Benea is currently a Lecturer at the University of Oradea, Faculty of Economics, International AffairsDepartment.

Monitor Strategic

25REGIUNEA EXTINS| A M|RII NEGRE

REGIUNEA EXTINS|A M|RII NEGRE

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200726

Monitor Strategic

Monitor Strategic

27REGIUNEA EXTINS| A M|RII NEGRE

Comisia European\ vrea s\ înlocuiasc\rela]iile de pân\ acum, predominant bila-terale, cu statele nemembre ale UE din bazinulM\rii Negre, printr-o component\ de poli-tic\ regional\. Prin aceasta, Uniunea Euro-pean\ acord\ aten]ie importan]ei strategicecrescute a regiunii, în dublu sens> stateleriverane M\rii Negre alc\tuiesc cel mai im-portant coridor pentru livrarea energiei fosiledin Rusia [i Caucazul de Sud, ele devenindîntre timp, îns\, [i spa]iul preferat de tranzitpentru migra]ia ilegal\ [i activit\]ile de con-traband\. Succesul noii ini]iative a UniuniiEuropene va depinde dac\ se reu[e[te, încadrul Comisiei, printr-o re]ea de responsa-bilit\]i diverse, s\ se ob]in\ de asemenea [iun efect de sinergie organizatoric\, dac\ vorfi asigurate mijloace financiare suficientepentru implementarea inten]iilor.

La 11 aprilie 2007, Comisia European\ aprezentat, printr-o comunicare c\tre Consiliu[i Parlamentul European, noua sa ini]iativ\de cooperare regional\ cu ]\rile M\rii Negre.Documentul trebuia s\ fie prezentat la sum-mit-ul UE din iunie 2007.

Comunicarea atest\ reevaluarea spa]iuluiM\rii Negre, care poate fi explicat\ prinurm\toarele motive>

• Extinderea> admiterea la 1 ianuarie2007 a ]\rilor riverane, România [i Bulgaria,

Iniţiativa “Sinergia Mării Negre” -Uniunea Europeană planifică

extinderea cooperării sale regionaleAnneli Ute Gabanyi, Berlin, Germania

are ca urmare faptul c\ Uniunea îns\[i, seînvecineaz\ cu Marea Neagr\<

• {ocul livr\rii> criza livr\rii gazului rusescc\tre Ucraina la cump\n\ dintre anii 2005-2006 [i consecin]ele acesteia pentru securi-tatea energetic\ european\ au adus rapid înaten]ia UE însemn\tatea strategic\ a spa]iuluiM\rii Negre<

• Regiune de criz\> spa]iul M\rii Negreeste tot mai mult perceput în statele UE, ca ozon\ de poten]iale riscuri de securitate> pelâng\ factorii de risc „duri”, între care se nu-m\r\ conflictele „înghe]ate” din Transnistria,Osetia de Sud, Abhazia [i Nagorno Karabach,apar în spa]iul M\rii Negre, de asemenea,în mare m\sur\, riscuri „u[oare” desecuritate, precum contrabanda cu arme [inarcotice, traficul de fiin]e [i migra]ia<

• For]\ motrice pentru politica devecin\tate> în cadrul Politicii Europene deVecin\tate (ENP) statelor vecine din estulUniunii Europene le revine, în viziunea Ger-maniei, un rol crescut. Cooperarea UE cuaceste state ENP din est, în contextul noiiini]iative, poate fi accelerat\, f\r\ ca aceastas\ provoace team\ în statele din sud nemem-bre ale Uniunii Europene fa]\ de o decuplarea dimensiunii estice de dimensiunea sudic\a politicii de vecin\tate.

SUMMARY

This paper focuses on the main elements of the „Black Sea Sinergy”, a document created bythe EU Commission, and published in April 2007. This document expresses the increasing interestof the European actors for the Black Sea region, due to its geo-political, economical and politicalvalue for the entire European security architecture.

Dr.phil. Anneli Ute Gabanyi is a Senior Research Analyst in International Affairs and mem-ber of the Board of the German-Romanian Forum in Berlin. Areas of expertise> Political system<transition< elite and minority problems< gender studies< foreign and security policy in Romaniaand the Republic of Moldova.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200728

Monitor Strategic

Monitor Strategic

29REGIUNEA EXTINS| A M|RII NEGRE

RUSIA/CSI

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200730

Monitor Strategic

Monitor Strategic

31RUSIA/CSI

Ideologie versus interes naţionalDeterminări ale politicii externe

a Rusiei

Marianna Kuleva, R. Moldova

Istoria este ştiinţa despre conştiinţa naţionalăS.M. Soloviov

De-a lungul istoriei, dup\ apari]ia organi-z\rilor statale, a fost generat interesul na]ional,statul fiind, în concep]ia clasic\, organizareajuridic\ a unei na]iuni. Interesul na]ional destat a fost o continuitate de-a lungul istoriei[i a trecut prin mai multe etape de dezvoltare,de la sclavagism la socialism, fiecare etap\având ideologia [i mecanismele sale sociale,economice [i politice.

Orânduirile sociale s-au succedat în ordi-nea cunoscut\ de la apari]ia organiz\riistatale, dar interesul na]ional a existat [i vaexista [i în viitor, deasupra tuturor ideologiilor[i mecanismelor economice, sociale [i poli-tice. Orânduirile sociale, cu ideologiile [i me-canismele lor au ap\rut pe anumite trepteale istoriei [i au disp\rut, înlocuite de altele,dar interesul na]ional al statului a existat [i s-adezvoltat, sus]inut de acestea.

Rusia dore[te s\ joace un rol importantpe scena politic\ mondial\ în urm\toareledecenii [i s\-[i p\streze identitatea [i caut\s\-[i proiecteze un nou concept ideologic [is\ conceap\ o nou\ doctrin\ care s\-i sus]in\interesul na]ional.

Rusia este o ]ar\ ideologizat\, în sensulc\ ideea mesianic\, în mod tradi]ional, a jucatun rol foarte important, unificator, dând astfelsens ac]iunilor sale politice, considerându-sec\ ideea predestin\rii poporului rus, ca fiindun popor ales, a putut s\ men]in\ integritateastatului rus1. Ideea c\ are o misiune mesiani-c\ a r\mas pe veci în mentalitatea sa2. Înaceast\ accep]iune, mesianismul a însemnatmijlocul s\u de autoconservare.

Elita politic\ rus\ a conturat [i a deter-minat interesul na]ional primordial al statului,]inând cont de valorile ei tradi]ionale, con-struind astfel viitorul politicii sale externe [ial statului rus. Rusia a fost [i este un stat pa-ternalist, cu o societate tradi]ional\, în careelita politic\ î[i legitima puterea sa prin religie[i ideologie, acestea constituindu-se în ele-mente unificatoare.

În perioada contemporan\, na]ionalitatea,armata, ideologia, politica [i religia constituieelemente unificatoare [i integratoare, carecontribuie la omogenizarea [i unitatea Rusiei„Imperiale” de ast\zi. Problema Rusiei ac-tuale este c\ pre[edintele Vladimir Putin nua g\sit resursele ideologice necesare pentrumobilizarea societ\]ii.

Actualmente, Rusia se afl\, ca [i în trecut,la „r\scrucea marilor drumuri”, între Occi-dent [i Orient. Va avea oare primul drumdirec]ia c\tre ideea cooper\rii cu StateleUnite, iar al doilea cu Uniunea European\?Sau va alege Rusia drumul c\tre Asia, rea-nimând astfel schemele eurasiatice?

Nu este prima dat\ în istoria Rusiei cândea trebuie s\ ia o decizie istoric\. Procesulacestei decizii se desf\[oar\ în condi]ii nutocmai favorabile pentru ea. Încotro se uit\vulturul imperial rusesc? Dac\ exist\ înaceast\ situa]ie o „busol\“, atunci rolul ei estejucat de analiza trecutului s\u istoric.

De-a lungul istoriei, procesul de luare adeciziei politice în Rusia a fost înfluen]at [ideterminat de marile personalit\]i ale mo-mentului, precum> mitropolitul Filaret, Petru I

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200732

Monitor Strategic

[i Stalin. Ei au ales drumuri diferite> mitro-politul Filaret a optat pentru izolarea Rusieifa]\ de Occident, Petru I a f\urit o fereastr\c\tre Europa, în timp ce Stalin a ales lumeasovietico-eurasianist\.

Ideali[tii erau de p\rere c\ Rusia trebuies\ se apropie de Occident printr-un sistempolitico-social unic în emisfera nordic\ a lumiide la Atlantic pân\ la Pacific, de la Vancouverpân\ la Vladivostok, pe dou\ continentegigantice. În Rusia post – gorbaciovist\, acestvis a fost spulberat> dou\ entit\]i occidentale,Statele Unite ale Americii [i Europa de Vest,în anii ’90, au eviden]iat în mod clar, din punctde vedere politic, interesul lor major de a-[iap\ra sferele de interes.

Argumentele pro–europene sunt con-stituite de rela]iile tradi]ionale ruse, apropie-rea istoric\ [i geografic\, nevoia Europei Occi-dentale de pie]e de desfacere în Rusia [inevoia de a-[i asigura noi surse de materiiprime. Pe de alt\ parte, Rusia are nevoie deinstrumente high-tech, de infuzii de capital[i sisteme financiare moderne, capacitatemanagerial\ [i mecanisme antreprenorialeoccidentale. Dar la orizont s-au conturatdificult\]i [i obstacole majore. Efectele celordou\ R\zboaie Mondiale sunt resim]ite înc\[i ast\zi. Este evident c\ Europa Occidental\nu dore[te s\ ri[te printr-o extindere exage-rat\ [i prin p\trunderea într-un mediu amorf[i imens, la care se adaug\ [i dificult\]ileeconomice [i psihologice ale Rusiei de dup\anii ’90.

Dac\ „circula]ia” va fi blocat\ pe celedou\ drumuri, Rusia va trebui s\-l aleag\ pecel de-al treilea. Nedorind s\ fie numai unfurnizor de materiii prime [i de mân\ de lucruieftin\, sim]indu-se inegal\ în rela]ia cu Occi-dentul, [i ca urmare a pierderii R\zboiuluiRece în Europa, precum [i datorit\ faptuluic\ nu se întrevede o deschidere a[a cum [i-odore[te ea, Rusia î[i va îndrepta strategia poli-ticii sale externe, cel mai probabil spre Asia,unde î[i poate realiza mai bine obiectivele.

De fapt, din punct de vedere istoric [igeografic, Rusia a fost tot timpul între celedou\ civiliza]ii – cea asiatic\ [i cea vest-

european\. Ea a preluat de la aceste dou\civiliza]ii, mecanismele politice [i de guver-nare, constituindu-le într-un sistem hibrid.Sistemul hibrid rusesc a preluat elemente alesistemului politic post-bizantin. Mecanismelede guvernare asiatice, un sistem de conduit\politic\, de la marele cneaz Vladimir pân\conducerea actual\ formeaz\ politica rus\ deast\zi. Rusia a parcurs drumul dintre celedou\ poluri în timp de zece secole. Expan-siunea teritorial\, migra]ia [i colonizareapopula]iei a constituit o caracteristic\ fun-damental\ a istoriei [i evolu]iei ei.

A[ezarea unic\ între Occident [i Asia ainfluen]at destinul istoric al Rusiei. Ea a asi-milat elemente din ambele sisteme. Din Asiaa preluat> etica ap\r\rii colective, tacticamilitar\, sistemul de cooperare, sistemul deimpozitare, iar începând cu secolul al XVI-leaelita ruseasc\ începe s\ perceap\ influen]aoccidental\. Astfel, ru[ii încearc\ s\ imitesistemul militar, s\ preia progresele culturale,ra]ionalismul occidental [i [tiin]a. Elita poli-tic\ ruseasc\ tindea s\ uneasc\ [i s\ asimilezepasivitatea, prejudec\]ile Estului fatalist cudinamismul [i individualismul occidental.

Trei evenimente majore au determinatevolu]ia Rusiei, a[ezat\ între dou\ civiliza]ii[i culturi>

• Cre[tinarea< evolu]ia politic\ [i social\a Rusiei în perioada domniei lui Ivan al IV-lea,supranumit cel Groaznic<

• Reformele [i testamentul lui Petru I(„cel Mare”)<

• Revolu]ia din anul 1917.Ast\zi, Rusia a întrerupt vechiul drum

pacifist, evolu]ionist, al dezvolt\rii [i se arunc\între dou\ extremit\]i opuse. Rezultatul –observabil – conflictul inevitabil dintre popor[i elita conduc\toare, care cu încredere însine, merge cu „aplomb” înainte. În aceast\situa]ie, elita politic\ rus\, care a preluat dinteoriile dezvolt\rii occidentale, începe s\ seadapteze pe un teren tradi]ionalist, cl\dit desute de ani, [i începe s\ se loveasc\ de opo-zi]ia popula]iei.

Elita are convingerea c\ aceste noi refor-me vor aduce succes, dezvoltare pentru popor.

Monitor Strategic

33RUSIA/CSI

Inova]ia [i noile paradigme valorice culturale,înd\zne]e, duc ;ns\ la o confruntare între elitapolitic\ [i popor, amenin]ând societatea rus\cu un cataclism social de propor]ii.

Acesta este conflictul pasiv [i cronic careamenin]\ s\ se transforme într-o ciocnire depropor]ii între elit\ [i popor. Ultima con-fruntare, din anul 1993, a demonstrat c\ luptautopi[tilor cu opozi]ia continu\ înc\ dinsecolul al X-lea, când un num\r mare de popu-la]ie cre[tinat\, stând la liturghie „nu în]elegeaunde se afl\, în ceruri sau pe p\mânt”3, iaracest lucru îl vedem [i la artizanii reformelor[i privatiz\rilor anilor ’904.

Istoria nu se poate înv\]a „ad literam”, [inu trebuie s\ a[tept\m de la ea „re]ete gataf\cute”. Dar ea reprezint\ un context unic,iar noi, intrând în esen]a ei, vom în]elege ceeace se întâmpl\ ast\zi. Un lucru este impor-tant, [i anume faptul c\ experien]a na]ional\ne poate oferi o viziune obiectiv\ asupraistoriei, geografiei, a codului specific alRusiei.

Nu avem o garan]ie absolut\ c\ istoria neva ar\ta drumul corect, dar ea ne demons-treaz\ (pentru a câta oar\?) faptul c\ ignorareatrecutului specific rusesc ne poate conducela o analiz\ incorect\ a situa]iei actuale aRusiei.

Realizând obiectivele principale ale mo-derniz\rii economice, politice [i de c\utarea identit\]ii sale, noua elita politic\ ajunge laanumite concluzii, înv\]ând lec]ia istoriei.

Ast\zi, Rusia se concentreaz\ asupraintereselor sale na]ionale, experien]a Chineifiindu-i exemplu. Atunci când China era pevalul umilin]ei na]ionale, burghezia na]iona-list\, în frunte cu Sun Yat-sen5, a r\sturnatultima dinastie Qing, în anul 1911, [i a în-ceput o perioad\ de transformarea a impe-riului în republic\.

În 1914 China, declarând r\zboi Germa-niei, a încheiat alian]a militar\ cu Occidentul.La început, în anii 1920, elita conduc\toarea Guomindan-ului se baza pe Rusia comu-nist\, iar apoi, pierzând credin]a în acestmijloc de cooperare în lupta împotriva Occi-dentului, a preferat s\ joace un rol dublu, ca

o contrapondere în divergen]ele Rusiei cuOccidentul. Comuni[tii chinezi din Komintern,din partea de nord, se orientau c\tre UniuneaSovietic\, iar na]ionali[tii din Guomindang,din sud, se orientau spre Occident, în spe-cial, spre cooperarea cu Statele Unite.

Când în anul 1949, Mao Zedong6 a pro-clamat republica comunist\ [i China aîncheiat pactul cu URSS, Occidentul a v\zutîn aceast\ coali]ie, Moscova-Beijing, unpericol geopolitic de propor]ii mondiale. Înanul 1978, conduc\torii chinezi, observândc\ sistemul comunist nu produce rezultatelescontante [i c\ izolarea fa]\ de Occident vaspori dependen]a Chinei fa]\ de ]\rile indus-triale, în frunte cu Chiang Kai-shek, deciddeschiderea drumului c\tre o ampl\ coo-perarea cu Occidentul. Tabloul politic [i stra-tegic a constat în faptul c\ guvernul chinezs-a schimbat dup\ moartea lui Mao Zedong[i a adoptat o nou\ strategie inovatoare, princare [i-a p\strat identitatea sa na]ional\ [i aconceput [i poten]at un dialog pe picior deegalitate cu Occidentul.

Un alt exemplu îl reprezint\ Imperiul Oto-man, care a manifestat pân\ în anul 1917 oopozi]ie îndelungat\ fa]\ de Occident. ÎnTurcia de dup\ anul 1918, peisajul politic s-a schimbat aproape în totalitate, în loculsultanilor „obscuri”, apar conduc\torii pra-gmatici turci, care în]eleg c\ f\r\ cooperareacu Occidentul, Turcia este sortit\ pieririi.Dup\ r\zboiul cu Rusia din anul 1877, Turciaa fost exclus\ din cercul european, iar clasapolitic\ turc\ de la Istanbul, în urma pierderiir\zboiului, se orienteaz\ c\tre Germania luiBismarck. În agonia pierderii imperiului, întreanii 1918-1922, Turcia î[i concentreaz\ for-]ele sub Mustafa Kemal Atatürk, care a în-ceput implementarea de reforme, în moddrastic, în toat\ ]ar\, în scopul moderniz\rii]\rii dup\ modelul occidental. Pe baza patrio-tismului descris mai sus, s-a pus problemaconceperii unei noi doctrine na]ionale pentruaceast\ na]iune, care era în criz\. R\zboiulRece a înt\rit elementele pro-occidentale dinTurcia, conform „Doctrinei Truman” [i dup\„Planul Marshall”, ajutorul economic al Occi-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200734

Monitor Strategic

derjavnosti sobornosti cetăţenia patriotism

dentului a permis ]\rii s\-[i construiasc\ oinfrastructur\ la nivelul standardelor occi-dentale.

Un alt exemplu, elocvent [i de admirat,r\mâne Japonia. P\strând cultura [i valorileei na]ionale, aceasta a preluat tehnologii noidin Occident [i a dezvoltat foarte mult cer-cetarea.

Am oferit câteva exemple pentru a de-monstra c\ lec]ia istoriei nu este uitat\ [i c\anumite elemente de modernizare social\ [ipolitic\ sunt de folos pentru elita conduc\-toare rus\> folosirea experien]ei occidentaleîn privin]a progresului tehnico-[tiin]ific,concomitent cu p\strarea identit\]ii sale na-]ionale< pe baza aceastor experien]e, for-marea unui nou centru de dezvoltare, valori-ficând poten]ialul s\u na]ional, existent înperioada contemporan\.

Actualmente, se încearc\ g\sirea uneiformule ideologice de c\tre Rusia, formul\care ar p\stra unele elemente din trecut, darar introduce elemente ce ar marca identitateaRusiei în sistemul interna]ional actual. Derezolvarea problemei identit\]ii, civiliza]ieiruse depind, în mare m\sur\, formulareapoliticii sale externe pe termen lung, cât [iconceptul de strategie na]ional\ de securitate.

Noile tendin]e ale elitei politice ruse de adefini o ideologie s-au soldat cu propunereaproiectului profesorului Andjusev B. E. Acestproiect s-ar rezuma la urm\toarea fromul\>

Spiritualitatea [i cultura polietnic\ tradi]ional\

Conceptul central al modelului este celde spiritualitate [i cultur\ polietnic\ tradi-]ional\, un complex de valori, credin]e, tradi-]ii caracterizat prin dinamism. Derjavnosti [isobornosti reprezint\ elementele tradi]ionale,iar cet\]enia [i patriotismul – elementele noi.

Toate componentele se afl\ în rela]ie direct\[i se determin\ una pe cealalt\ pentru a nupermite c\derea sistemului într-o formul\ mairadical\.

Importante în aceast\ formul\ sunt ele-mentele tradi]ionale, în special cel de „derja-vnosti”, pentru c\ reprezint\ leg\tura cu tre-cutul politic extern al Rusiei7. Trebuie s\ men-]ion\m de la bun început c\, acest conceptde autocra]ie nu este o inova]ie rus\. Aceas-t\ doctrin\ politic\ a fost aplicat\ în trecutde c\tre marile imperii> Imperiul Roman,Imperiul lui Gingis-Han atât pe plan intern,cât [i extern.

Sobornosti în acest context este un con-cept care exprim\ con[tiin]a unirii poporuluiprin spiritualitate, ideea organismului social viu[i nu a unui mecanism de stat inert8. Din punctde vedere extern, aceast\ doctrin\ se refer\la transformarea statului într-o putere mon-dial\. Rolul Rusiei a constat în faptul c\ apreluat aceast\ doctrin\ [i a încercat s\-i deaun caracter ideologic propriu, prin anumiteformule, înc\ din Evul Mediu, pentru a-[iexplica [i legitima ac]iunile pe plan extern.

„Samoderjavie” – o ideologie specific\a statului [i a puterii ruse.

„Samoderjavie” a însemnat sufletul, via]a,pentru ru[i, a[a dup\ cum guvernarea republi-can\ a reprezentat un element crucial pen-tru Roma. Este o idee de ordine [i de legiti-mitate a puterii. A fost o ideologie politic\conceput\ de Ivan al IV – lea cel Groaznic.El a vrut s\ diferen]ieze concep]ia bizantin\a ]arului autocrat, adic\ a puterii autocrate,de noua sa ideologie de guvernare.

„Samoderjavie” era echivalent cu „samov-lastie” („conduc singur”), refuzul puterii rusede a accepta orice ingerin]\ din exterior(Bizan], Hoarda de Aur), o putere politic\ desine st\t\toare, autohton\. Este putereasuprem\, independent\, care se baza doarpe for]ele proprii. „Samoderjavie”, pentruRusia, a însemnat nu numai ideologia sau mo-delul proiectiv, ci realitatea istoric\ de la Ivancel Groaznic pân\ la ultimul ]ar, Nikolai al II-lea.

Monitor Strategic

35RUSIA/CSI

Puterea suprem\ era unic\, constant\, neîn-trerupt\, sfânt\, puternic\, inviolabil\, in-destructibil\, oriunde pe teritoriul ]\rii. Eraexpresia puterii depline. Aceast\ putere a fostexprimat\ prin ideologia „Moscova – a TreiaRom\”9.

„Samoderjavie” nu înseamn\ numai auto-cra]ie, absolutism ([coala de gândire occiden-tal\) [i forma istoric\ evolu]ionist\ ([coala sla-vofililor), ci este o ideologie universal\ a statului[i a puterii. Tradus ad literam, „samoderjavie”înseamn\ puterea nelimitat\ a unui singur om.Privit\ la început ca un concept religios, încare ]arul era considerat Dumnezeu pe p\-mânt (deci samoderjavie era o form\ de guver-nare a ;mp\r\]irea lui Dumnezeu pe p\mânt),a devenit apoi un concept politic.

Cum definim „interesul na]ional”Rusia singur\ trebuie s\ defineasc\ [i s\

interpreteze care sunt interesele ei na]ionale.Prin urmare, Rusia va putea formula [i definipolitica sa extern\. Diploma]ia [i politica ex-tern\ vor fi mult mai previzibile [i vor permiteconstruirea sistemului vital de rela]ii cu al]iactori ai sistemului interna]ional, [i colabora-rea cu drepturi egale cu Occidentul pe pro-bleme fundamentale ale politicii mondiale.Vor permite, de asemenea, definirea locului[i rolului Rusiei în politica mondial\, în pro-cesul istoric de globalizare. Amânarea pro-cesului de definire a intereselor na]ionalena[te riscul de a împinge Rusia la periferiasistemului mondial.

Bazându-ne pe tradi]iile istorice, putemdefini „interesul na]ional” ca ansamblu de in-terese [i cerin]e comune ale membrilor co-munit\]ii socio-culturale respective. Ap\ra-rea [i satisfacerea acestor interese sunt con-di]ii necesare pentru existen]a [i pentru iden-titatea na]ional\, în calitatea de subiect alistoriei.

„ Interesul na]ional” exprim\ necesit\]ilecomunit\]ii na]ionale în cadrul comunit\]iimondiale, acolo unde corespund cu tradi]iilesale istorico-culturale, spirituale, [i care per-mit realizarea maxim\ a resurselor sale pote-n]iale.

Genetic, „interesele na]ionale” sunt lega-te pe baz\ etnic\. În prima faz\, ele se for-meaz\ pe o baz\ na]ional-etnic\, dar ulterioracest rol îi revine factorului socio-cultural.

Pe parcursul evolu]iei istorice a societ\]ii,cre[te factorul socio-cultural în formareaintereselor na]ionale, iar rolul factorului etnicse retrage în „umbr\”.

În societ\]ile contemporane dezvoltate,baza etnic\ nu mai joac\ un rol primordial îndefinirea interesului na]ional. Aceste societ\]idevin etnic amestecate, apartenen]a etnic\ sedepolitizeaz\ [i influen]eaz\ prea pu]in situa]iacivil\ [i în]elegerea intereselor na]ionale(apartenen]a na]ional\ nu joac\ un rol impor-tant în definirea intereselor na]ionale).

În compara]ie cu ]\rile dezvoltate (undes-au format na]iuni neutre din punct de ve-dere etnic, ca un ansamblu al tuturor cet\]e-nilor statului respectiv), în Rusia situa]ia estemult mai complicat\. Aici nu exist\ un or-ganism socio-cultural unitar. Factorul na]ional-etnic joac\ înc\ un rol important [i aceastase vede în activitatea statului [i în pozi]iaelitelor regionale, în special în zonele cucaracter compact, ale minorit\]ilor na]ionale.

De aceea, interesele na]ionale ale Rusiei nusunt „na]ionale” [i etnic neutre, precum în ]\rileoccidentale. Specificul „interesului na]ional” alRusiei const\ în formarea, pe baza etnic\eterogen\, a cerin]elor na]iunilor numeroasecare populau un teritoriu imens [i aveau func]iade barier\ [i pod între Europa [i Asia.

Rusia istoric\ s-a format ca o totalitatepolitic\, administrativ\ [i economic\ a teri-torilor, a ethosului na]iunilor, a culturii, uniteprin valori [i interese na]ionale ale statului.

Acest teritoriu imens, necesita eforturimari pentru existen]\ în condi]ii geo- politicedificile< diversitatea ethosului, specificulcaracterului na]ional sunt elemente care audeterminat „interesul na]ional”. Datorit\specificului istoric [i politic al dezvolt\rii Rusiei,interesele de stat se puneau mai presus deinteresele societ\]ii [i ale individului, care audeterminat drept vorbind, caracterul impe-rial al Rusiei. Interesele na]ionale ale Rusiei

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200736

Monitor Strategic

sunt imperativul dezvolt\rii ei sociale, bazaform\rii obiectivelor strategice ale politiciisale externe.

Aceste interese na]ionale declarate aleRusiei, în condi]ii contemporane, se potdiviza în trei categorii de baz\.

• Interesele na]ionale prioritare ale Fe-dera]iei Ruse la nivel global constau înparticiparea activ\ la crearea sistemuluiinterna]ional, în a[a fel încât locul Rusiei înacest sistem s\ corespund\ poten]ialului eipolitic, economic [i intelectual, cerin]elor [ioportunit\]ilor militare – politice [i econo-mice externe.

• Interesele na]ionale prioritare ale Fede-ra]iei Ruse la nivel regional se rezum\ laasigurarea mediului interna]ional stabil, dar[i la înt\rirea [i avansarea pozi]iilor ei econo-mice, militare [i politice pe arena mondial\,pe baza valorific\rii mecanismelor de cola-borare regional\.

• Interesele na]ionale primordiale aleFedera]iei Ruse în spa]iul post-sovieticconstau în dezvoltarea rela]iilor multilaterale,mutual avantajoase cu statele CSI.

În concluzie, obiectivul elitei politice ruseconst\ în formularea, definirea exact\ astrategiilor na]ionale [i definirea priorit\]ilor;n proiectarea acestor strategii.

Pân\ în prezent Rusia nu [i-a g\sit inte-gral identitatea. Ea r\mâne în continuare cupreten]ii globale, dar nu [i cu posibilit\]i glo-bale. Rusia, dup\ sfâr[itul R\zboiului Rece,s-a trezit ;ntr-o situa]ie geopolitic\ inedit\.Pe continentul european, Uniunea Euro-pean\, prin procesele de integrare, a devenitun nou pol al puterii. NATO [i-a înt\rit pozi-]iile prin integrarea de noi state membre, de-venind garant al securit\]ii europene [i trans-atlantice. În aceast\ configurare nou\, Rusieiîi era greu s\-[i g\seasc\ locul [i s\-[i apereinteresele.

La început, dup\ o perioad\ de iner]ie,elita politic\ [i militar\ a Rusiei a perceput„direc]ia occidental\”, în special extindereaNATO ca o amenin]are la adresa securit\]iisale na]ionale. Pe parcurs, Rusia a în]eles c\are mai multe amenin]\ri în perimetrul sudic –

din Caucaz pân\ în Tadjikistan [i Afganistan.În Orientul Îndep\rtat, Rusia, trebuia deasemenea s\ balanseze între gigan]i precumChina, Japonia, Statele Unite, care au începutlupta pentru influen]\ în zon\.

Urm\rind evolu]ia istoric\ a politiciiRusiei, începând din perioada lui Ivan celGroaznic (Rusia Moscovit\), [i perioada Rusiei]ariste (perioada ]arului Nikolai), putemafirma faptul c\, în loc s\ se concentreze peflancul sudic, de unde venea cea mai mareamenin]are pentru securitatea sa, conduc\-torii s\i se concentrau pe flancul nordic10.

Sentimentul imperial rusesc a fost [i este- chiar [i dup\ pr\bu[irea Imperiului Sovietic– atât de puternic, încât orice încercare de aschimba aceast\ stare de spirit este aproapeimposibil de realizat. În plus, destr\mareaUniunii Sovietice [i formarea noii identit\]iruse a coincis cu procesul de globalizare.Rusia trebuie s\-[i defineasc\ atitudinea fa]\de acest fenomen [i s\ g\seasc\ un r\spunsadecvat la acest proces.

Note1 ���������� ����� , 1 � �� 2000 , � �

�������� �������� ����� : ������ �� � ������,������������ � � «����» ,� ���� 2005, p.454

2 ���� ��� ����� „��!� ������� �������.��� � "�#��� � ���� � ����” , � ���� , �� ����,2002, p. 51

3 ���� ��� ����� ��!� ������� �������. ��� �"�#��� � ���� � ���� , � ���� , �� ����, 2002, p.10

4 Ibidem.5 Sun Yat-sen (1866-1925), na]ionalist, proto-socialist,

revolu]ionar chinez, fondatorul partidului Guomintangîn China a fost numit „P\rintele Chinei moderne”. ÎnTaiwan [i în China era numit „P\rintele Na]iunii, SunChungshan”. Ideile principale ale lui Sun Yat-sen> treiprincipii populare sau ale poporului – na]ionalismul<puterea în mâinile poporului sau puterea< prosperitateapopula]iei. Pentru stabilirea puterii populare era necesar\ideea de egalitate. Egalitatea nu însemna c\ to]i oameniisunt egali, ci esen]ial era ca to]i s\ aib\ [anse egale pentrudezvoltarea capacit\]ilor lor. În statul ideal democraticsunt cinci ramuri al puterii> executiv\, legislativ\, juridic\,selectiv\ [i controlat\. China a adoptat reforma eco-nomic\ sub lozinca „P\mânturile sunt ale ]\ranilor”,aceast\ nou\ gândire putea s\ modernizeze China. SunYat-sen cuno[tea teoria economic\ a lui Marx, [i astfel aînceput construirea teoriei sale referitoare la economie.Dup\ reforma agrar\, Sun Yat-sen a elaborat programulde industrializare a ]\rii [i controlul statului asupra capita-

Monitor Strategic

37RUSIA/CSI

lului privat. Conform principiului egalit\]ii promovat deSun-Yat-sen, omul nu este egal fizic [i intelectual, darposibilit\]ile fiec\rui om de a se realiza sunt egale.

6 Mao Zedong sau Mao Tse-Tung (1893-1976),fondatorul Republicii Populare Chineze, lider comunistchinez, a adoptat o ideologie comunist\ specific\ pentrustatul chinez, “marxism-leninism-maoism-ul”. Este con-siderat teoreticianul comunismului chinez (Maoism).Liderul Partidului Comunist Chinez (PCC). În 1949 Maoproclam\ Republica Popular\ Chinez\, devenind astfelliderul acesteia pân\ la moartea sa, în 1976. Din 1954este pre[edintele Republicii Populare Chineze. Maoîmpreun\ cu Zhu De au format o Republic\ Sovietic\în mun]ii Zing Gang, la hotarul provinciilor Hunan [iZiangxi în 1934. Acest act a demonstrat refuzul de a sesupune nu numai Kuomintang-ului (na]ionali[tilor înfrunte cu liderul Chiang Kai-shek), dar [i Comintern-ului (comuni[tilor sovietici). În perioada 1946-1949armata lui Chiang Kai-shek s-a refugiat în Taiwan. Înurma r\zboiului civil, în 1949 Partidul Comunist Chinezsub conducerea lui Mao Zedong a preluat puterea înChina, proclam=nd Republica Popular\ Chinez\. MaoZedong a instaurat o dictatur\ [i cultul „Maoist”. StateleUnite, care îl sus]ineau pe Chiang-Kai-shek [i Chinana]ionalist\, au refuzat s\ stabileasc\ rela]ii diplomaticecu Mao, acesta trec=nd astfel la colaborarea cu UniuneaSovietic\ stalinist\. În 1959, opinia ultraradical\ destânga al lui Mao a dus la ruperea rela]iilor cu URSS.Mao fusese de la bun început contra politicii mai liberalea lui Hru[ciov, mai ales referitor la tezele despre existen-]a pa[nic\ a celor dou\ sisteme. În perioada „MareluiSalt Înainte” (economia Chinei era preponderent agrar\)are loc industrializarea societ\]ii chineze, aceste teze [igândirea politic\ mai liberal\ a lui Hru[ciov au dus laconfruntarea între Beijing [i Moscova. Mao era adept alideii „Revolu]iei Permanente”, neacceptând „valorileoccidentale”, cu scopul de a ajunge la „veritabilul so-cialism” în forma lui ini]ial\. Teroarea intern\ (care a

cuprins toat\ ]ara odata cu Revolu]ia cultural\) se ad\ugapoliticii externe agresive.

7 Sobornicie Unul dintre principiile de baz\ alebisericii ortodoxe. Unitatea dintre Dumnezeu [i popor.Este [i un element spiritual specific na]ional rusesc.Conceptul de sobornosti este de asemenea unul vechidin punct de vedere istoric [i reprezint\ în formula dat\formalizarea unit\]ii sociale a cet\]enilor indiferent deinteresele politice, etnice [i confesionale [i are rol debalan]\ între derjavnosti [i cet\]enie.

8 În secolul al XIX –lea acest concept a stat la baza[colii slavofililor, fiind introdus de Aleksei Homiakov.Vezi H�� ��� $����� „������� ����� �������� ”���� VI „������ � �� �� � �%������ ���������”.

9 Vezi � ��� �� &.�.,'������� �.�. ��� �������� ���� ������. ������� ��. ���.��-�. (�� -� )��. Ì., 2000< (Novikova L. I., Sizemskaya I.H. Treimodele de dezvoltare a Rusiei. Samoderjavie)< 2002,p.24-32< A. Bohanov „’Samoderjavie’ – Ideea puterii]ariste”. „Samoderjavie” nu înseamn\ doar un principiumonarhic de guvernare. El era un element structural debaz\ al evolu]iei statului rus. Ar fi incorect s\ asimil\maceast\ ideologie cu absolutismul.

10 În perioada domniei sale, Ivan cel Groaznic apurtat r\zboiul livonian (cu Lituania, Polonia [i Suedia).Prin expansiunea spre Marea Baltic\, dup\ 30 de anide lupte, campania lui Ivan al IV-lea a e[uat, deschizândastfel oportunitatea pentru t\tari (hanul Crimeei ainvadat cnezatul Moscovei în 1571, iar în 1572 invaziat\tar\ a fost respins\). Armisti]iul pe care l-a semnat Ivancel Groaznic cu Suedia în 1583, a ref\cut frontierelede la începutul R\zboiului Livonian, o mic\ por]iunedin Golful Finlandei, inclusiv gurile r=ului Neva r\mâ-nând în posesia ru[ilor. Vezi David Warnes „Cronica]arilor Ru[i” Editura M.A.S.T. 2001., p.43, [i Nicholas V.Riasanovsky, O istorie a Rusiei, Institutul European Ia[i,2001, pp.162-166.

This paper focuses on the description of old and new ideological concepts specific for the Russian state– hood and their influence over the Russian foreign policy during the contemporary era and the post-ColdWar era, especially. Concepts like derjavnosti and sobornosti represent traditional elements for the Russianmentality Samoderjavie is the special ideology of the Russian state and the Russian idea related to power,with a great deal of influence over the Russian foreign policy over the centuries. All those concepts areexplained in this paper. It also presents the basic assumptions of the theoretical concept of “national inter-est” and the main features of this concept according to the Russian historical, cultural, social and politicalbackground.

SUMMARY

Kuleva Marianna, holds a B.A. in English Language and Literature from the Republic of Moldova StateUniversity, the Faculty for Foreign Languages and Literatures. She also holds a M.A. in Contemporary PoliticalSystems at National School of Political Studies and Public Administration in Bucharest (SNSPA), the Depart-ment for International Relations and European Integration. Ms. Kuleva is currently a PhD candidate.

ORIENTUL MIJLOCIU

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200740

Monitor Strategic

Monitor Strategic

41ORIENTUL MIJLOCIU

I. Proiectul Broader Middle East andNorth Africa (BMENA) – o strategie ademocratiz\rii

I.1. BMENA [i schimbarea politiciiStatelor Unite

Interven]ia american\ în Irak a avut lanivel discursiv dou\ argumente principale>în primul rând eliminarea unui „rogue state”[i a amenin]\rii prolifer\rii armelor de distru-gere în mas\, iar în al doilea, r\sturnarea unuiregim dictatorial [i sprijinul pentru lansareaunui proces de democratizare a OrientuluiMijlociu. În februarie 2003, în cadrul unuidiscurs la American Enterprise Institute, pre-[edintele Bush a afirmat c\ r\zboiul din Irakva conduce la r\spândirea democra]iei înlumea arab\ [i c\ “a new regime in Iraq wouldserve as a dramatic and inspiring example offreedom for other nations in the region”1.

Ini]ierea unei noi strategii americane fa]\de Orientul Mijlociu nu este un demers con-ceptual nea[teptat, cât\ vreme în centrulacesteia se afl\ paradigma rolului StatelorUnite ca hegemon benefic, r\spândind pacea[i democra]ia în lume, paradigm\ care acaracterizat politica republican\ [i în perioa-da R\zboiului Rece. Îns\ pentru prima oar\ oasemenea abordare este aplicat\ unei regiuniîn care s-a considerat mult\ vreme c\prevaleaz\ logica real-politik-ului [i intereselede putere interpretate în cheie realist\.

Strategia de democratizare a OrientuluiMijlociu, denumit\ ini]ial Greater Middle

Strategia Statelor Unite pentruOrientul Mijlociu Extins: criticiale abordării neoconservatoare

şi limitele teoriei păcii democratice* Mihaela Matei

East, ulterior Broader Middle East [i în finalBMENA (Broader Middle East and North Africa),a pornit de la ideea lui Ronald Asmus privindimportan]a construirii unei noi rela]ii a lumiiiudeo-cre[tine cu cea musulman\ [i de lapremisele wilsoniene ale reconcilierii [iinstituirii p\cii prin democra]ie în plan glo-bal. Ulterior, strategia a dobândit [i o com-ponent\ neorealist\, sau mai bine zis neocon-servatoare, care accentua asupra necesit\]iide a face ordine într-o zon\ a anarhiei [i r\z-boiului ce amenin]a în mod direct intereseleamericane.

Lansat\ la Summitul G8 de la Sea Islanddin 2004, BMENA a afirmat imperativulconstruirii unui parteneriat autentic care s\conecteze Europa [i America cu OrientulMijlociu Extins, în scopul promov\rii libert\]ii,a [tiin]ei [i drepturilor omului.

Potrivit conceptului american, OrientulMijlociu Extins a fost definit ca spa]iul cuprinsîntre Vestul Africii Sahariene, începând cuMarocul, incluzând Maghrebul [i OrientulMijlociu [i pân\ în Asia, pentru a ;ncorporastate precum Afganistanul, Pakistanul [i chiarIndonezia, practic întreaga lume musulman\.

Premisa de baz\ a BMENA a fost aceeac\ lumea musulman\ trebuie sprijinit\ s\ini]ieze reforme de substan]\, care s\ oconecteze la realit\]ile politice de dup\ sfâr-[itul R\zboiului Rece. În cadrul a ceea ce s-anumit al treilea val al democratiz\rii2, care ainclus pe parcursul ultimelor decenii state dinAmerica Latin\, Europa, Asia, lumea islamic\

* Opiniile expuse în acest articol apar]in exclusiv autoarei, [i nu implic\ în niciun fel institu]ia dincare face parte.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200742

Monitor Strategic

poate fi apreciat\ ca absent\. Dup\ cum re-marca Martin Kramer, Islamul r\mâne oinsul\, o anomalie, o zon\ de rezisten]\ laidealurile libert\]ii, care au condus la c\derearegimurilor autoritare, de stânga sau de dreapta,dintr-o mare parte a lumii3.

Strategia BMENA propune o transformarepolitic\ profund\ a acestei regiuni, de lademocratizare, m\suri pentru respectareadrepturilor omului, reforma educa]iei [i a jus-ti]iei, sus]inerea proiectelor umanitare [i pân\la reforma armatelor [i for]elor de securitatedin statele arabe, liberalizarea economic\ [ideschiderea spre economia de pia]\. Con-form acestei ini]iative, Occidentul urma s\manifeste o mai mare disponibilitate pentruangajarea în dialogul politic cu lumea musul-man\, pentru cre[terea substan]ial\ a ajutoa-relor economice, facilitarea accesului înOrganiza]ia Mondial\ a Comer]ului [i lansa-rea unor noi aranjamente de securitate, dup\modelul Parteneriatului pentru Pace.

De asemenea, strategia apreciaz\ c\dezvoltarea institu]iilor reprezentative [irespectarea drepturilor omului în statelearabe vor avea un efect pozitiv de durat\ înreducerea frustr\rilor populare, diminuareasentimentelor anti-americane [i reducereacauzelor profunde ale propag\rii terorismuluiislamic în lumea actual\.

Ideea american\ a pornit de la premiselegeneroase ale unei implic\ri de substan]\,poate o nou\ replic\ la Planul Marshall [i, înmod cert, un posibil proces de tip CSCE/OSCE – Helsinki pentru Orientul Mijlociu4,care s\ includ\ o viziune cuprinz\toareasupra mijloacelor diplomatice [i institu-]ionale de ac]iune, diploma]ia public\, spri-jinul pentru reforma social\ [i tranzi]ia demo-cratic\, pân\ la politici economice speciale.

BMENA marcheaz\ o schimbare profund\a strategiilor americane fa]\ de OrientulMijlociu5, schimbare care survine nu în anii’90 dup\ c\derea comunismului, când ar fifost de a[teptat ca abordarea Statelor Unitefa]\ de Est în ansamblul s\u (de la EstulEuropei la Orient) s\ se modifice, ci mult maitârziu, la mijlocul anilor 2000, dup\ reîn-tregirea european\ [i, mai ales, dup\ atenta-

tele de la 11 septembrie în 2001. În perioadaR\zboiului Rece, ca parte a containtment-ului, politica american\ se baza pe o abordarede tipul balan]ei de putere (offshore balanc-ing), care a culminat cu sus]inerea alternativ\a celor doi mari rivali regionali din OrientulMijlociu – Iran [i Irak – [i cu scandalul Iran-Contras. Tradi]ional, politica Statelor Unite afost caracterizat\ prin influen]a lobby-uluievreiesc [i sprijinul acordat politicii Israelului,prin sus]inerea necondi]ionat\ acordat\regimurilor autocratice pro-americane [i prininteresul pentru men]inerea fluxurilor deresurse energetice provenind din regiune.

Practic, în vechea abordare – Israel, petrol,stabilitate prin autocra]ii – nu se reg\sea nimicdin noua retoric\ BMENA, care presupune înprezent trecerea de la o abordare bazat\ peechilibru de putere [i limitarea în ac]iuni(vechiul apel morgenthau-ian la „pruden]\”),la o implicare direct\ în regiune, în formarea[i modelarea unor noi societ\]i [i a unor noicet\]eni musulmani.

Dac\ la câ]iva ani de la lansarea BMENA,majoritatea anali[tilor consider\ c\ rezultatelesale concrete sunt minime, dac\ nu chiardezvoltate în sens contrar inten]iilor americane(cre[terea terorismului fundamentalist [i nudiminuarea sa, dup\ interven]ia din Irak), estetotu[i cert c\ BMENA a generat o anumit\emula]ie la nivelul institu]iilor interna]ionale[i la nivel european, care a generat sau a con-tribuit la crearea unor noi perspective asupraOrientului Mijlociu.

O replic\ european\ la Broader Middle Easta venit ini]ial prin vocea ministrului de externegerman Joshka Fisher, la conferin]a de laMunchen din 6 februarie 2004, replic\ de-finit\ ca o nou\ Ini]iativ\ transatlantic\ pro-punând un proces comun UE/NATO în spa-]iul mediteraneean cu patru priorit\]i> în do-meniul securit\]ii [i politic< economic< statulde drept< societatea civil\. De asemenea, in]ia-tiva lansa ideea unei „Declara]ii pentru unviitor comun al regiunii Orientului Mijlociu”care s\ apar]in\ membrilor NATO [i UE încomun cu cei ai Ligii Arabe. Deosebirile funda-mentale fa]\ de BMENA au fost, în primulrând, importan]a acordat\ conflictului israelo-

Monitor Strategic

43ORIENTUL MIJLOCIU

palestinian („ignorat” inten]ionat în proiectulStatelor Unite [i relegat probabil vechilorabord\ri strategice americane) [i în al doilearând, faptul c\ a fost luat\ în calcul inclusivparticiparea Iranului.

Emula]ia generat\ de BMENA a influen]at,de asemenea, agenda institu]ional\ a diferi-telor organiza]ii de securitate [i cooperare –NATO a adoptat o nou\ agend\ pentru coo-perarea cu statele Dialogului Mediteraneean[i a lansat Ini]iativa de Cooperare de la Istan-bul, destinat\ statelor din Golf< Uniunea Eu-ropean\ a propus o nou\ abordare a Pro-cesului Barcelona [i integrarea rela]iilor culumea arab\ în ENP (European NeighborhoodPolicy), care s\ permit\ dezvoltarea unorparteneriate de substan]\ cu statelemusulmane.

Dac\ efectele propriu-zise ale acestor stra-tegii se las\ a[teptate, iar unii anali[ti ar spunec\, inevitabil, o transformare de substan]\survine în decenii [i nu pe termen scurt, estecert c\ proliferarea ini]iativelor [i proiectelorlegate de Orientul Mijlociu a generat, celpu]in la nivel formal, cre[terea num\rului decontacte diplomatice, dezvoltarea unora noi(NATO-Liga Arab\) [i apari]ia unor noi tipuride discurs politic [i de legitimare politic\ atâtîn Occident, cât [i în Orientul Mijlociu.Aceste evolu]ii r\spund inten]iilor [i para-digmelor invocate ca baz\ teoretic\ a noiistrategii americane în Orientul Mijlociu.

I. 2. Bazele conceptuale ale strategieiStatelor Unite> pacea democratic\ [icomunitatea de securitate

Cele dou\ principale teorii care sus]inabordarea SUA sunt teoria p\cii democratice[i implicit ideea fukuyamist\ a „sfâr[itului isto-riei” odat\ cu r\spândirea democra]iei,precum [i abordarea liberal\ a comunit\]ilorde securitate în sensul conferit de Karl Deutsch.La acestea s-ar putea ad\uga [i teza utiliz\riiglobaliz\rii ca vehicul de promovare a norme-lor [i valorilor occidentale, având ca efect trans-formarea societ\]ilor [i statelor.

Teoria p\cii democratice sus]ine c\ esteimprobabil sau foarte pu]in probabil cademocra]iile s\ recurg\ la r\zboi una împotrivaalteia, iar dac\ ajung la dispute s\ le solu-

]ioneze prin conflicte armate – prefer\ în-deob[te mijloace non-militare, cum ar fi nego-cierea, trade-offs-urile, pentru a-[i atingeobiectivele propuse. Implicit, un stat demo-cratic se presupune c\ va fi mai deschis sprecooperare [i armonie în rela]iile interna]ionaledecât unul autoritarist sau dictatorial.

Teoria p\cii democratice a fost detaliat\de Michael Doyle6 pe baza unui set de argu-mente care pornesc de la asump]ia liberal\c\ factorii interni determin\ comportamentulstatelor pe scena interna]ional\. Un prim ar-gument ar fi c\ democra]iile liberale se bazea-z\ pe o cultur\ politic\ care sus]ine rezolvareapa[nic\ a conflictelor, prin simplul fapt c\ unguvern democratic este controlat [i influen]atde interesele propriilor cet\]eni, care se opunrecursului la r\zboi pentru atingerea obiec-tivelor politice ale statului. Un alt argumentar fi c\ democra]iile se bazeaz\ pe o cultur\politic\ [i pe valori comune, care conduc ladezvoltarea uniunii pacifiste evocate de Kant.Modalit\]ile pa[nice de rezolvare a disputelorsunt percepute ca superioare din punct devedere moral recursului la r\zboi. În fine,pacea între democra]ii este consolidat\ decre[terea interdependen]ei [i cooper\riieconomice între acestea, ceea ce determin\interesul de cre[tere a câ[tigurilor reciprocedin schimburile economice.

Teoria p\cii democratice constituie, înversiunea sa nou\, post-11 septembrie, unuldintre, dac\ nu principalul argument alpoliticii pre[edintelui Bush în Orientul Mijlo-ciu> nu numai c\ democratizarea regiunii vacrea guverne care gândesc [i ac]ioneaz\ simi-lar cu cele occidentale, deci nu vor mai con-stitui o amenin]are pentru securitatea aces-tora din urm\, dar va conduce [i la dimi-nuarea atacurilor teoriste, prin marginalizareasau dispari]ia grupurilor extremiste din aceas-t\ zon\. Premisa profund liberal\ de la careporne[te aceast\ nou\ arie de aplicabilitatea teoriei p\cii democratice este c\ terorismular fi un produs al necunoa[terii, al neîn]ele-gerii, pe care democra]ia le va elimina acor-dând mai multe drepturi cet\]enilor, sti-mulând educa]ia [i comunicarea. Iar popu-la]iile arabe vor fi mai pu]in ;nclinate s\ spri-jine grup\rile teroriste, care treptat î[i vor

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200744

Monitor Strategic

pierde baza de sus]inere ce le motiveaz\ înprezent (inclusiv baza de legitimare a lupteiîmpotriva unor guverne arabe opresive).

Cea de-a doua paradigm\, care poate ficonsiderat\ ca fundament al strategiei StatelorUnite, este teoria dezvoltat\ de Karl Deutsch,conform c\reia o comunitate pluralist\ desecuritate este „one in which there is real as-surance that the members of that commu-nity will not fight each other physically, butwill settle their disputes in some other way”7.Comunit\]ile se bazeaz\ pe identit\]i comuneforjate, afirm\ Deutsch, prin interac]iuni [itranzac]ii, care la rândul lor genereaz\ res-ponsabilitate, predictabilitate [i reciprocitate înrela]iile dintre state, conducând la compor-tamente pa[nice ale acestora în rela]iile inter-na]ionale.

În spiritul acestei teze, Adler [i Barnettapreciau c\ statele dezvoltate politic, economic[i social pot avea un efect de magnet, formândun nucleu în jurul c\ruia s\ se alinieze [i altestate, inclusiv prin recursul la sprijinul extern alactorilor non-statali precum organiza]iileinterna]ionale (ONU< UE)8.

Barnett afirm\ necesitatea aplic\rii construc-tivismului [i în domeniul „area studies”, adesearelegat analizelor realiste, considerând c\identit\]ile colective (panarabismul, Islamul) suntgenerate de inter-rela]ionarea dintre actori [i demodul în care se raporteaz\ ace[tia unii la al]ii.“In this fundamental way, international ordersare an ongoing accomplishment and subject tocontinuing negotiations, which are defined bythe strategic and symbolic interactions that arethe factory of new environments.”9 Astfel, stateleOrientului Mijlociu pot fi transformate prindeschiderea unor noi rela]ii cu Occidentul, princrearea unor noi identit\]i colective, care s\r\spund\ unui set de norme de comportamentdiferite de cele din trecut, de cele generate deabord\rile realiste ale echilibrului de putere pro-movate de Statele Unite [i Europa.

Utilizarea schimburilor economice, a pro-ceselor precum educa]ia, dezvoltarea mass me-dia [i implicarea mai aprofundat\ a orga-niza]iilor interna]ionale ar putea contribui lapropagarea încrederii [i în]elegerii inter-statalede la un domeniu (cel economic) la altele (poli-tic, social, militar), conducând la stabilirea unei

zone de pace [i stabilitate în Orientul Mijlociu.Adler [i Barnett favorizeaz\ de asemenea oabordare de tip CSCE/OSCE care s\ transfereexperien]a Europei în Orientul Mijlociu, ideece se reg\se[te în abord\rile Administra]ieiStatelor Unite inclusiv în sens extins (replicareaexperien]ei americane legate de Estul Europei,de exemplu prin crearea unor posturi de radiode tip Vocea Americii, utilizarea internetului [ipresei scrise pentru promovarea unor mesajelegate de nevoia de democra]ie).

În fine, o a treia paradigm\ la baza stra-tegiei BMENA ar putea fi legat\ de teoriileglobaliz\rii [i de exportul unei anumite culturiîn Orientul Mijlociu prin intermediul acestuiproces. Globalizarea [i dezvoltarea comuni-ca]iilor sunt considerate un vehicul depromovare a Islamului liberal [i a democra]iei.Kurzman10 invoc\ o serie de convertiri aleunor islami[ti radicali la liberalism, sub efectulpropag\rii, prin intermediul internetului, aprincipiilor statului de drept [i ideologieiliberale. Un al doilea argument în favoareaproiectului democratiz\rii Orientului Mijlociuinvocat de Kurzman se refer\ la e[ecul altorideologii în regiune. Pe de o parte, anii deglorie ai nasserismului (amestec de laicitate,ideologie de stânga [i panarabism), care poatefi considerat pân\ la urm\ tot un „import”cultural din Occident, au devenit de multistorie, iar regimurile de tip Baathist s-audovedit a fi dictaturi ce urmau tipologia cla-sic\ a regimurilor autoritariste (Irak, Siria,regimuri caracterizate prin militarizare exce-siv\, servicii secrete atotputernice [i persecu-tarea oric\ror forme de opozi]ie, inclusivreligioas\). Pe de alt\ parte, regimul „funda-mentalist” islamic al Iranului [i-a dovedit limi-tele atât politice, cât [i economice, iar noilegenera]ii se îndep\rteaz\ tot mai mult deideologia Revolu]iei Islamice.

Teza rolului de catalizator al democrati-z\rii pe care îl poate juca procesul de globali-zare este dublat\, în abordarea unor anali[ti,de cea a interesului elitelor arabe de a r\mâneconectate la evolu]iile economiei globale [ide a beneficia pân\ la urm\ de efecteleliberaliz\rii economice – care poate fiperceput\ [i ca un prim pas spre liberalizareapolitic\>

Monitor Strategic

45ORIENTUL MIJLOCIU

„Faced with the danger of marginalisationin a globalized world economy, some regionalpolicy-makers have chosen to adopt struc-tural adjustment and liberalisation programsto integrate themselves into the world mar-kets. The threat of marginalisation in an in-creasingly globalised world market could in-deed be viewed as a precipitating conditionfor the creation of a security community,should actors choose to view it as such.”11

Cele trei teorii cu fundament liberal repre-zint\ tot atâtea argumente în favoarea ideiic\ interven]ia din Irak [i respectiv BMENApot fi parte a unei strategii de succes care s\transforme Orientul Mijlociu [i s\-l conectezela evolu]iile europene [i transatlantice. Înanumite circumstan]e, s-ar putea chiar vorbide integrare – având în vedere spre exempludezbaterile din Maroc legate de ideeaader\rii sale la Uniunea European\, precum[i candidatura Turciei la UE, parteneriatelede securitate lansate de NATO etc.

Care ar fi atunci ra]iunile pentru careasist\m în prezent la dezvoltarea unui val decritici la adresa politicii neoconservatoare înOrientul Mijlociu, pe fondul unui e[ec claral stabiliz\rii Irakului, aflat în pragul r\zboiuluicivil, al consolid\rii sentimentelor antia-mericane în lumea arab\ [i al rezultatelorinsignifiante ale BMENA în sus]inerea dreptu-rilor omului sau a alegerilor libere în statelemusulmane? Este e[ecul BMENA conjunc-tural sau determinat de o eroare fundamen-tal\, implicit teoretic\, care a f\cut strategiainaplicabil\ condi]iilor reale în spa]iul Orien-tului Mijlociu? Exist\ argumente [i în favoareatezei conform c\reia Administra]ia Bush acomis o serie de erori tactice, dar [i în sus]i-nerea ideii c\ strategia BMENA a pornit de lapremise profund eronate înc\ de la început.

II. E[ecul BMENA> critici neoliberale,critici (neo)realiste

[i marxiste

II. 1. Critici neoliberale la strategiaBMENA> paradoxurile [i fa]etele multipleale democratiz\rii

Referindu-se la modernizare ca proces dedezvoltare a unor standarde comune pentru

comportamentul [i politicile statelor, Sorensen12

define[te cinci criterii fa]\ de care trebuieanalizat un stat „civilizat” („a civilized state”)>în primul rând este un stat care garanteaz\drepturile fundamentale pentru cet\]enii s\i,dreptul la via]\, demnitate [i proprietate,libertatea de a c\l\tori, practica schimburilorcomerciale [i libertatea religiei< în al doilearând, un stat care de]ine o birocra]ie organi-zat\ capabil\ s\-[i exercite conducerea [i s\-[i organizeze ap\rarea na]ional\< în al treilearând, este un stat care ader\ la principiiledreptului interna]ional, inclusiv la cele aledreptului r\zboiului [i garanteaz\ justi]iapentru to]i cet\]enii [i non-cet\]enii de peteritoriul s\u< în al patrulea rând, este un statcare-[i îndepline[te obliga]iile interna]ionale[i men]ine deschise canalele de comunicare[i negociere cu alte state în fine în al cincilearând, este un stat care se conformeaz\ nor-melor [i practicilor societ\]ii interna]ionale„civilizate”, condamnând acte precum sclaviasau poligamia.

Aceste cinci criterii, subsumate sau presu-puse [i în cadrul strategiei SUA privind Orien-tul Mijlociu Extins, nu sunt în fapt abordateîn mod egal sau cu acela[i efort investit înpromovarea lor de c\tre Administra]ia ameri-can\. Este adesea mai important\ existen]aunei birocra]ii eficiente [i organizate [i res-pectarea angajamentelor interna]ionale dec\tre un stat decât agenda sa intern\ referi-toare la respectarea drepturilor omului.

Criticile neoliberale la adresa BMENAvizeaz\ raportarea diferit\ la aceste criterii [ipoliticile duplicitare exercitate de America[i Europa fa]\ de regiunile post-coloniale,politici care favorizeaz\ cooperarea cu elitelela putere [i compromisul în ceea ce prive[terespectarea drepturilor omului [i a normelorsociet\]ii interna]ionale. Politica occidental\s-a bazat de asemenea pe stabilirea unor„re]ete” care aplicate „în orb” nu au condusla rezultate vizibile în direc]ia democratiz\rii.

Sorensen subliniaz\ c\ „Western focus hasbeen on the notion of holding free and fairelections rather than on the broader politi-cal, cultural and institutional transformationconnected with the process of democratiza-tion”13. Inclusiv la nivelul acestor alegeri,

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200746

Monitor Strategic

actorii interni care de]in cea mai mare in-fluen]\ – respectiv elitele la putere – au ten-din]a de modifica [i influen]a agenda occi-dental\ în sensul manipul\rii electorale [imen]inerii privilegiilor proprii.

În fa]a presiunilor regimurilor arabe de alimita efortul de democratizare, Occidentultinde s\ g\seasc\ modalit\]i de compromis[i negociere, care finalmente conduc la dimi-nuarea treptat\ a agendei politice, respectivla acceptarea unor obiective mai pu]in ambi-]ioase care ajung s\ modifice de fapt strategiaini]ial\.

Diamond sublinia c\ în multe cazuriOccidentul s-a mul]umit cu o democra]ie defa]ad\, virtual\> „all that is required is thepresence of opposition parties that can con-test for office, even if they are manipulated,hounded, and robbed of victory at electiontime.”14 Un exemplu concludent ar fi politicarecent\ a SUA fa]\ de guvernul egiptean.Secretarul de stat Condoleezza Rice a amenin-]at cu repercusiuni diplomatice [i economicepentru a ob]ine eliberarea din închisoare adisidentului Ayman Nour, dar a agreat organi-zarea unor alegeri pluripartite de „fa]ad\” dec\tre pre[edintele Mubarak, alegeri careofereau imaginea unui scrutin liber, dar, înrealitate, au fost strict controlate [i manipu-late de regimul Mubarak prin accesul diferen-]iat la mass media [i la propagand\ electoral\.

Un al doilea caz foarte cunoscut este celal Arabiei Saudite, regim dictatorial carer\mâne unul din principalii alia]i ai StatelorUnite în Orientul Mijlociu> în schimbul men-]inerii bazelor americane pe teritoriul acestuistat, Casa Saud a fost sus]inut\ politic [i finan-ciar de Statelor Unite, chiar dac\ au existatdovezi clare c\ unii prin]i [i mini[tri au spri-jinit financiar [i logistic terori[tii Al Qaeda.

În ambele cazuri evocate, asist\m la ceeace Sorensen15 nume[te dilema de securitatepost-colonial\> alegerea strategic\ între unstat autoritar, dar „client” al Occidentului [iStatelor Unite, [i un stat în curs de demo-cratizare, cu veleit\]i de control regional [iposibil anti-american în viitor. Cât de impor-tante sunt, spre exemplu, obiectivele lupteiîmpotriva terorismului, încât Statele Unite s\fie dispuse s\ sacrifice alte obiective desecuritate pentru îndeplinirea acestora?

În cadrul unui studiu extins al Aspen Groupprivind democratizarea lumii arabe [i luptaîmpotriva terorismului, Kenneth Pollack sub-linia c\ a obliga prin]ii [i guvernul saudit s\renun]e cu totul la sprijinul pentru Al Qaedaînseamn\ a-i priva de o surs\ intern\ foarteputernic\ de legitimitate – rolul lor de spri-jinitor al sunnismului radical – în contul c\reiaprin]ul Abdallah promite practic continuareaunor reforme interne care ar putea genera omai mare deschidere spre democra]ie. Pre-siunile externe pot conduce [i la sl\bireaaliatului actual al Statelor Unite, respectiv laactivarea liderilor religio[i radicali, care s\ofere o alternativ\ la guvernare, indezirabil\pentru guvernul american16.

Astfel, Robinson17 sublinia c\ de fapt, inte-resele Occidentului, în toate zonele post-coloniale, ar fi axate pe sus]inerea unei „lowintensity democracy”, ca modalitate de a„u[ura” presiunile grupurilor sociale subor-donate pentru schimb\ri politice, sociale [ieconomice fundamentale. Sugestia implicit\este aceea de pact cu elitele la putere pentrumen]inerea „tiranilor prieteni” [i promovareaagendei democratice ca o acoperire pentruo agend\ citibil\ în cheie realist\ [i reductibil\pân\ la urm\ la acela[i tip de politic\ ameri-can\ ca aceea din perioada R\zboiului Rece.

Un alt tip de critici liberale vizeaz\ efecte-le concrete ale procesului de democratizare[i riscul ca acesta s\ consolideze rolul parti-delor islamiste [i al adversarilor democra]iei –coopta]i în jocul politic de unde fuseser\ exclu-[i de grup\rile laice sau socialiste venite laputere în general imediat dup\ decolonizare.Alegerile libere în lumea arab\ ar aduce laguvernare adversarii Statelor Unite, partideleislamiste [i nu opozi]ia liberal\, foarte slab\sau cvasi-inexistent\ în majoritatea statelorarabe.

O revolt\ sau o insurgen]\ împotriva gu-vernelor autoritare care domin\ în prezentlumea arab\ poate conduce nu la tranzi]iaspre democra]ie, cum implicit presupune po-litica Congresului Statelor Unite privindsprijinul acordat mi[c\rilor de opozi]ie dinstatele islamice, ci, dimpotriv\, la dezvoltareaunei spirale a violen]ei18. Cazul tipic pentruaceast\ evolu]ie este cel al r\zboiului civil dinAlgeria. Astfel, o insurgen]\ – foarte probabil

Monitor Strategic

47ORIENTUL MIJLOCIU

de origine islamic\ – împotriva unui guvernrepresiv poate conduce fie la r\sturnarea regi-mului [i instaurarea unui nou guvern care s\preia, într-o alt\ form\, [i sub o alt\ oligarhie,practicile dictatoriale ale primului (cazul Re-volu]iei din Iran), fie la represiunea dur\ ainsurgen]ei [i radicalizarea [i mai pronun]at\a guvernelor actuale. Asemenea spirale aleviolen]ei putere-opozi]ie tind s\ se îndep\r-teze în mod evident de obiectivul propus alpoliticii americane, tranzi]ia spre democra]ie,având un efect contrar [i riscant din pers-pectiva instabilit\]ii politice interne.

Într-o spiral\ a violen]ei de acest tip seafl\ în prezent [i Irakul, iar procesul de demo-cratizare nu a condus la reducerea bazei desus]inere a grup\rilor teroriste – cum presu-punea strategia BMENA – ci, dimpotriv\, lal\rgirea ei [i la cre[terea exponen]ial\ aorganiza]iilor [i mi[c\rilor de factur\ funda-mentalist\ din regiune.

Mai mult, dup\ cum sublinia [i Gause,nu exist\ nicio eviden]\ c\ terorismul ardepinde de tipul de regim politic existent într-oanumit\ ]ar\. Multe incidente teroriste au locîn ]\ri democratice, unde oricând anumitegrup\ri pot capitaliza emergen]a unor frustr\ripopulare de diferite tipuri (economice, poli-tice, ecologiste sau neomarxiste)19. S-ar putea,de asemenea, argumenta c\ interesele lupteiantiteroriste vin, cel pu]in pe termen scurt,în contradic]ie cu cele ale strategiei BMENA,cât\ vreme cea mai sigur\ ap\rare împotrivaterorismului este ob]inut\ nu de democra]ii(deschise, orientate spre drepturile cet\]eni-lor), ci de autocra]ii [i state poli]iene[ti (exer-citând un control strict asupra teritoriului [icet\]enilor [i îngr\dind, în numele intereselorde stat, drepturile acestora).

Un alt argument critic la adresa BMENAporne[te de la rela]ia cultur\ politic\ – regimpolitic [i de la contestarea faptului c\ o de-mocra]ie formal\ creeaz\ în sine bazele pen-tru una de substan]\. Sus]inând c\ o demo-cra]ie de succes nu poate fi creat\ doar prinlegi, Patrick Basham remarca faptul c\ “theWhite House is placing a very large politicalwager that the formation of democratic insti-tutions in Iraq can stimulate a democraticpolitical culture. On the contrary, political

culture shapes democracy far more than de-mocracy shapes political culture. Therefore,the American government may need to com-promise its democratic ideals with a healthydose of pragmatism.”20

În plus, importul unor modele politiceprecum democra]ia de tip american poate fiapreciat ca extrem de improbabil în prezentpentru lumea arab\. Esposito [i Voll argu-menteaz\ studiind mai multe ]\ri islamice (Al-geria, Egipt, Malayesia, Pakistan [i Sudan) c\,de[i în unele state exist\ o anumit\ propen-siune popular\ spre democra]ie, în niciun cazaceasta nu este în]eleas\ ca adoptare a sis-temului occidental. „It is clear that Muslimsare not willing simply to adopt Western demo-cratic models. The period of unquestioninglyborrowing techniques and concepts fromWestern experience has passed (if it ever tookplace) and now the effort is to establish au-thentically Islamic democratic systems.”21

II. 2. Critici (neo)realiste> rolul morali-t\]ii în politica extern\ [i erorile neocon-servatorismului.

Definind strategia BMENA, Mearsheimerafirma c\ „the Neo-conservative theory – theBush doctrine – is essentially Wilsonianismwith teeth. The theory has an idealist strandand a power strand< Wilsonianism providesthe idealism, an emphasis on military powerprovides the teeth.”22

Rezumând principalele critici realiste laadresa strategiei Administra]iei Bush, amputea s\ le grup\m în> argumente împotrivaconceptelor wilsoniene [i a cruciadei moralea Statelor Unite în Orient, respectiv a neoim-perialismului „binelui” promovat de neocon-servatori< critici la adresa paradigmei bandwa-goning-ului aplicat\ în BMENA< în fine criticila adresa rezultatelor [i consecin]elor prac-tice ale strategiei americane, ca [i la adresametodelor folosite (preponderent la adresautiliz\rii for]ei militare pentru a impunedemocra]ia din exterior).

Mearsheimer reia ideile lui Morgenthauexprimate în anii ’60 împotriva r\zboiuluiStatelor Unite din Vietnam, respectiv reti-cen]a acestuia fa]\ de utilizarea moralit\]iica singur\ baz\ a politicii externe, deoarece

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200748

Monitor Strategic

chiar [i o superputere are resurse limitate [inu poate sus]ine un asemenea proiect ideal-ist. Ca [i al]i reali[ti (Kissinger, Kennan),Morgenthau consider\ c\ implicarea Americiiîn modificarea politicii interne a altor stateeste sortit\ e[ecului, pentru c\ sunt totu[ifoarte multe state [i societ\]i în lume, costurileunor asemenea proiecte sunt foarte ridicate,iar adeziunea public\ la asemenea politicieste dificil de ob]inut.

(Neo)imperialismul american se bazeaz\pe experimente ce risc\ s\ fie costisitoare [is\ aib\ consecin]e greu de prezis. Aceast\strategie ar putea fi înlocuit\ într-un mod multmai eficient de utilizarea vechilor principiiale echilibrului de putere [i implicarea în off-shore balancing, al\turi de alte puteri – argu-ment preluat de mai mul]i reali[ti (Layne,Mearsheimer, Schwartz), fapt ce ar determinaîmp\r]irea sarcinilor (burden-sharing) [iob]inerea unor rezultate în termeni de con-trol politic mult mai utile Statelor Unite decâtdemocratizarea intern\ a lumii arabe.

De asemenea, sus]ine Mearsheimer, abor-darea BMENA se bazeaz\ pe teoria domino-ului ca element critic în succesul ini]iativei,dup\ cum [i lansarea interven]iei din Viet-nam a avut aceea[i logic\> astfel, dac\ Viet-namul ar fi devenit comunist se presupuneac\ [i alte state din Asia de Sud-Est ar urma s\îmbr\]i[eze aceast\ ideologie, influen]ate saupresate de exemplul vietnamez, deci, în fi-nal, întreaga regiune ar fi sfâr[it prin a ficontrolat\ de Uniunea Sovietic\. În mod simi-lar, teoria domino-ului [i „bandwagoning”-ului aplicat\ Orientului Mijlociu a sus]inut c\interven]ia din Irak va conduce la creareaunui regim democratic în acest stat, care vacontribui, printr-un efect de spill-over, la r\s-pândirea democra]iei în întreaga regiune.

În final, odat\ democratizat\ întreagalume – conform idealismului neoconservator,aceasta ar fi misiune sacr\ a Americii – nereg\sim în plin scenariu fukuyamist, careprezicea în anii ’90 „sfâr[itul istoriei”.

Deci, conform lui Mearsheimer, BMENAeste o combina]ie între „big stick diplomacy”[i „bandwagoning logic”, care îns\ a generatexact efectele contrare celor a[teptate deAdministra]ia Bush. Astfel, este evident c\,

dup\ interven]ia din Irak, Iranul [i Coreea deNord nu numai c\ nu au renun]at la progra-mele nucleare, ci, dimpotriv\, au v\zut în armanuclear\ o posibil\, dac\ nu singura moda-litate de disuadare a unei ofensive militareamericane care s\ repete scenariul irakian înaceste state.

Sl\birea Irakului a l\sat de asemeneaIranul f\r\ un competitor regional puternic,în prezent cel mai notabil rezultat al interven-]iei militare fiind acela c\ a eliminat uneledin cele mai eficiente mijloace de limitare/„containment” a politicilor de putere ale regi-mului islamic. Iranul va avea în continuare oinfluen]\ considerabil\ în regiune, prin con-trolul exercitat asupra Hamas [i Hizballah,ca [i prin influen]a considerabil\ dobândit\în politica intern\ a Irakului23, prin inter-mediul grup\rilor [iite radicale [i a liderilorreligio[i [ii]i, demonstrând de altfel c\ arputea arunca întreaga regiune în haos prindeclan[area unui r\zboi civil atât în Liban,cât [i în Irak sau în teritoriile palestiniene (înmod cert, mult mai u[or decât ar puteaStatelor Unite promova democra]ia în acestezone.

Practic asist\m la reîntoarcerea, sau la„r\zbunarea” logicii balan]ei de putere carefunc]ioneaz\ în Orientul Mijlociu. Tot Mear-sheimer puncteaz\> „Realists tend to believethat the most powerful political ideology onthe face of the earth is nationalism, not de-mocracy”24. R\zboiul în Irak [i lansareaBMENA (dup\ prea pu]ine [i mult prea slabmediatizate consult\ri cu câ]iva lideri arabi)au condus pân\ la urm\ la unificarea unorgrup\ri na]ionaliste [i teroriste în sus]inereaunui r\spuns la interven]ia american\ prinapelul la insurgen]\ armat\ în Irak< na]io-nalismul a contribuit la accentuarea senti-mentelor antiamericane în regiune [i nu ladiminuarea lor, iar Statelor Unite sunt per-cepute de o tot mai mare parte a popula]iilorarabe ca un stat ocupant [i nu ca un eliberatorîn Irak.

Mai mul]i anali[ti au atras aten]ia c\ estenevoie de o evaluare foarte serioas\ a efecte-lor a ceea ce Gourevitch25, preluând sintagmalui Waltz, numea “second image reversed” –problemele interne ale unui stat sunt deter-

Monitor Strategic

49ORIENTUL MIJLOCIU

minate în mod semnificativ de for]e externe(în opozi]ie cu “second image” a lui Waltz,în care for]ele interne ale unui stat deter-minau efecte în plan extern). For]ele globa-liz\rii contribuie adesea nu la integrarea re-gional\, ci la adâncirea bilateralismului Nord-Sud< un proiect de modernizare statal\ pre-cum cel american poate conduce la activareaîn contrapondere a unei coali]ii de state arabe„slabe” care s\ încerce s\ contracareze emer-gen]a unui sistem al Orientului Mijlociu încare Washingtonul î[i promoveaz\ „clien]ii”,printre care Israelul.

Într-un alt articol, Mearsheimer pledeaz\[i împotriva ideii neoconservatoare c\ exist\„imperii benigne” sau „imperii ale binelui”.Faptul c\ Statele Unite au ales s\ promovezedemocra]ia [i nu dictatura nu înseamn\ c\nu au fost expuse criticismului, inclusiv dinpartea altor democra]ii europene, pentru c\nu se poate stabili sau impune „binele” cufor]a (armat\) [i în niciun caz America nu sepoate erija în judec\torul binelui [i r\uluipentru alte state. Hegemonia creeaz\ rezis-ten]\ la hegemonie, iar politicile neo-imperia-liste creeaz\ inamici> “Indeed, for the vastmajority of people in the world, benign domi-nation is an oxymoron. Therefore, if theUnited States pursues empire, even a demo-cratic Pax Americana, it will end up as pub-lic enemy number one.”26

Adoptarea unei strategii pentru câ[tigarea„inimilor [i min]ilor” (“hearts and minds”) înlumea arab\ este propus\ ca alternativ\ laimperialismul bazat pe puterea militar\ care,afirm\ Mearcheimer, a fost preferat pân\ înprezent de Administra]ia Bush. O asemeneastrategie ar fi destinat\ schimb\rii pers-pectivelor lumii musulmane asupra StatelorUnite, reducând antagonismul actual Est-Vest.Reac]iile negative fa]\ de Occident [i fa]\ dedemocra]ie, atât de r\spândite în lumeaarab\, s-ar datora, sus]ine Mearsheimer, nuunei probleme de identitate colectiv\ sauvreunei ra]iuni civiliza]ional-culturaliste, cipur [i simplu politicii externe a guvernuluineoconservator al pre[edintelui Bush în re-giune> men]inerea bazelor militare în ArabiaSaudit\< ocupa]ia armat\ din Irak< sus]inereanecondi]ionat\ a Israelului (aceasta a fost cu

atât mai evident\ în timpul conflictului dinLiban, când ofensiva dur\ a Israelului a deter-minat decesul mai multor civili libanezi [iindignarea comunit\]ii interna]ionale, darsus]inerea tacit\ a Statelor Unite) [i, în fine,sprijinul de durat\ acordat de Statelor Unite„regimurilor prietene” din lumea arab\, înfapt regimuri dictatoriale sau autoritariste(Egipt, Arabia Saudit\).

În sprijinul acestei abord\ri, putem subli-nia c\ majoritatea oficialilor arabi au perceputlansarea BMENA ca o politic\ de competi]iea Statelor Unite fa]\ de Procesul Barcelonaal Uniunii Europene, competi]ie destinat\unor avantaje de putere cuantificabile (petrol,contracte în industria de armament [i men-]inerea unor pie]e de desfacere în Orient) [inu schimb\rii regimurilor politice actuale.

Discursul neoconservator în sine produceîn prezent reac]ii adverse în lumea arab\.Ambasadorul algerian la Bruxelles, HalimBenattallah, afirma, în cadrul unui seminar,c\ atitudinea Occidentului (SUA [i UE) acontribuit adesea la e[ecul unor proiecte decooperare ale UE [i NATO cu lumea arab\evocând faptul c\, la Summitul dedicatanivers\rii a zece ani de la înfiin]area Pro-cesului Barcelona, oficialii europeni au pre-zentat ce se întâmpl\ în Irak ca un curs dedemocratizare „dezirabil pentru toate statelearabe”, când, de cealalt\ parte, liderii arabiconsider\ c\ situa]ia din zon\ este printre celemai dificile în prezent [i asemenea abord\ri„las\ urme” în con[tiin]a arabilor27.

În plus, cât\ vreme strategia nu [i-a propusîn mod explicit s\ abordeze problema con-flictului israelo-palestinian, chestiune central\în pacificarea [i transformarea OrientuluiMijlociu, ea alege de fapt s\ ignore ceea cemulte state arabe consider\ a fi „fondul pro-blemei” sau, cel pu]in, ceea ce în mod certguvernele arabe utilizeaz\ ca justificare fa]\de proprii cet\]eni pentru a men]ine înnumele intereselor panarabe un nivel ridicatal cheltuielilor de ap\rare [i o legisla]ie abu-ziv\ de tip „stare de urgen]\” sau „stare deasediu”. Dup\ cum remarca [i Midlarsky28

exist\ o cert\ rela]ie între r\zboi [i demo-cra]ie, dar aceasta ar putea fi interpretat\ însens invers dec=t cea din teoria p\cii demo-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200750

Monitor Strategic

cratice> persisten]a conflictelor militare, adisputelor teritoriale care pot conduce la noir\zboaie influen]eaz\ în mod determinantcursa înarm\rilor în Orientul Mijlociu, iar pede alt\ parte, este adesea utilizat\ de regi-murile dictatoriale pentru a justifica men-]inerea unor servicii militare [i de informa]iirepresive [i a combate opozi]ia politic\ înnumele intereselor legate de stabilitate [i alinvoc\rii spectrului „du[manului” extern (înacest caz, îndeosebi Israelul [i America).

Reducerea percep]iilor negative la adresaStatelor Unite în Orient s-ar putea realiza prindiminuarea prezen]ei militare în regiune, daraceasta, pe termen scurt cel pu]in, ar veni încontradic]ie cu celelelate obiective declarateale strategiei SUA – combaterea terorismului[i men]inerea stabilit\]ii29.

În orice caz, men]inerea “big stick”-uluica mijloc de ac]iune nu poate aduce petermen scurt [i mediu nici un plus de demo-cratizare, nici un plus de stabilitate.

II.3. Critici marxiste ale strategieiBMENA> rela]ia Nord-Sud [i efectele nega-tive ale globaliz\rii.

Problema major\ a regiunii este absen]aunei autonomii strategice – tot ce se întâmpl\în zon\ e determinat sau influen]at în modrelevant de puteri externe regiunii. În acestsens, se poate considera c\ Orientul Mijlociunu a dep\[it înc\ ceea ce Richard Coopernumea paradigma „neocolonialismului li-beral”30 [i acest fapt se reflect\ [i în incon-sisten]a politicilor panarabe sau regionale alestatelor musulmane. În raport cu alian]ele for-mate cu actori externi/exogeni, alian]ele in-terne au fost cel mai adesea conjuncturale(cazul alierii Egiptului, Siriei, Arabiei Sauditeîmpotriva Irakului dup\ ce acesta a atacatKuweitul) sau marcate de presiuni externe.De asemenea, nivelul schimburilor intra-regionale, interdependen]a între statele arabe– ca element central al p\cii democratice înteoria liberal\31 – este cvasi-inexistent\,majoritatea rela]iilor politice [i economicefiind dezvoltate cu Statele Unite [i stateleeuropene, receptacule ale resurselor ener-getice [i furnizoare de know-how industrial,produse finite [i servicii.

Aceast\ stare de fapt este explicat\ dec\tre studiile critice, neomarxiste (Cox32) prinrela]ionarea [i subordonarea periferiei fa]\ decentru. În aceast\ cheie de interpretare, seafirm\ c\ modelul statelor rentiere [i rapor-tarea lor la câte un patron extern – fie fostaputere colonial\ (cazul Algeriei fa]\ deFran]a), fie superputerea global\ (monarhiileGolfului fa]\ de Statele Unite) – prevaleaz\în fa]a stabilirii unei identit\]i politice [i eco-nomice a regiunii. Men]inerea periferiei îndependen]\ economic\ [i politic\ fa]\ decentru, a Sudului fa]\ de Nord, reprezint\deci, în cheia oferit\ de scrierile lui Cox, omodalitate de control [i exercitare a puteriicapitalului, iar BMENA poate fi apreciat\ caînscriindu-se într-o asemenea abordare – subpretextul democratiz\rii ascunzându-se defapt interesele neocoloniale ale Statelor Unite[i Europei.

Asemenea percep]ii sunt adesea întâlnite[i la nivelul popula]iilor arabe din OrientulMijlociu, cea mai des întâlnit\ critic\, chiardac\ cea mai simplist\, fiind cea a intereseloramericane fa]\ de men]inerea exporturilor depetrol la un pre] redus [i în cantit\]i consis-tente. Astfel, politica de democratizare nu arfi altceva decât un discurs menit s\ îmbraceîntr-o form\ nou\ vechile strategii americanedin perioada R\zboiului Rece.

Dac\ ar fi s\ mergem îns\ mai în pro-funzime cu aplicarea teoriilor marxiste în rela-]iile interna]ionale fa]\ de BMENA, am puteaevoca abordarea lui Cox fa]\ de adâncireaclivajelor economice [i sociale în interiorulsociet\]ilor capitaliste. Dup\ cum afirmaacesta> „the North is generating its own in-ternal South< and the South has formed a thinlayer of the society that is fully integrated intothe economic North”33.

În acest context, globalizarea, cu bene-ficiile ei legate de comunicare [i cre[tereainterdependen]elor la nivelul statelor [isociet\]ilor, ar influen]a în fapt numai o mic\parte a popula]iilor arabe, respectiv aceleelite educate, aflate la putere sau în umbraputerii, care beneficiaz\ de accesul la resurse,accesul la gândirea occidental\ [i mijloacelesale de propagare. În ]\rile arabe, adâncireadecalajelor între o mas\ de cet\]eni s\raci

Monitor Strategic

51ORIENTUL MIJLOCIU

sau afla]i la limita s\r\ciei [i o elit\ autoritarist\bogat\, crearea unor noi clivaje între sate [iora[e (primele aflate într-un stadiu de dez-voltare premodern, ultimele incluse deja înpostmodernitate34) contribuie la emergen]aunor lumi multiple, analizabile în cheie mar-xist\ din punct de vedere economic< dinaceast\ perspectiv\ nu este clar c\reia dinaceste lumi i se adreseaz\ BMENA – prinideile sale pare a fi direc]ionat\ c\tre maselepopulare, prin vehiculele de promovare –diploma]ia, rela]iile inter-statale – ea estedirijat\ c\tre o elit\ ce, dup\ cum am maiafirmat, nu poate fi interesat\ în pierdereapropriilor privilegii.

Mai mult, globalizarea nu va determinaschimbarea în sens pozitiv a rela]iilor Occi-dentului cu Orientul, ale Nordului cu Sudul,ci dimpotriv\, va accentua frustr\rile populareemergente, va radicaliza tinerii confrunta]i cuo demografie exploziv\ [i cu absen]a opor-tunit\]ilor sociale [i economice [i va alimentaideea culpabiliz\rii Americii ca t\râm al pros-perit\]ii promise, dar niciodat\ împlinite.

III. ConcluziiEste cert c\ teoria neoconservatoare a

democratiz\rii include o serie de contradic]iiconceptuale majore [i c\ aplicarea sa poate ficaracterizat\ ca cel pu]in ne-inspirat\ pân\ înprezent. Astfel, BMENA se confrunt\ atât cuprobleme de logic\ strategic\ [i de continuitateparadigmatic\, cât [i cu probleme legate detacticile alese pentru promovarea sa.

Am putea evoca în final considera]iile luiBurke legate de ceea ce acesta nume[te„Clausewitz cu fa]\ liberal\”> ideea c\ r\zboiulpoate fi o continuare a moralit\]ii cu alte mij-loace, ideea c\ noul „interna]ionalism” milita-rist al SUA ar fi justificat prin teoria p\cii demo-cratice [i – machiavelian – prin scopurile saleliberale ultime. Amintind c\ teoria lui Kant vizacu totul alte obiective [i se baza în fapt pe cutotul alte principii, Burke contest\ chiar funda-mentul teoretic al politicii americane>

„Peace was not to be a wishful supple-ment to the enactment of a cosmopolitaninternational polity, but utterly central to it.Kant promoted the gradual abolition of stand-ing armies and, with the establishment of a

‘federation of peoples’ based on republicationconstitutions and principles of universal hospi-tality, the definitive abolition of the need to re-sort to war. Kant saw this as a ‘pacific federa-tion’, in contrast to the new internationalists whowish to ground in norms what can only betermed a ‘martial federation’.35

O asemenea abordare presupune mai multdecât inadecvarea mijloacelor la scopuri<presupune contestarea scopurilor în ansamblullor, care ar trebui s\ determine [i mijloacele deac]iune, pân\ la urm\, pe firul invers al logicii,nu numai democra]ia s\ conduc\ la pace, cidemocratizarea s\ presupun\ [i s\ anticipezepacea.

Ceea ce inevitabil rezult\ în reiterarea celordou\ dileme de securitate evocate anterior. Înprimul rând, obiectivele democratiz\rii seconfrunt\ cu cele ale luptei împotriva tero-rismului – democra]ia „elibereaz\” for]eleislamiste de constrângerile impuse de un regimdictatorial, iar demilitarizarea [i retragereafor]elor SUA din Orient contravine intereselormilitare [i de securitate americane, chiar dac\serve[te scopurilor declarate ale BMENA. În aldoilea rând, obiectivele democratiz\rii sunt înopozi]ie, cel pu]in conjunctural\ dac\ nuperen\, fa]\ de interesele legate de stabilitatearegional\ [i de men]inerea unor regimuri cupolitici favorabile SUA – democratizareaprovoac\ instabilitate pe termen scurt, iar petermen lung, eliminarea „tiranilor prieteni” caresus]in interesele americane în regiune. Se puneastfel întrebarea, în cheie realist\, dac\ SUA artrebui cu adev\rat s\ doreasc\ o democratizarea Orientului Mijlociu [i emergen]a unui NouOrient Mijlociu, opus celui vechi, atât de u[orgestionabil [i manevrabil, în sensul echilibrelorde putere, pe toat\ perioada R\zboiului Rece[i, cel pu]in un deceniu dup\ aceea.

Dup\ cum sublinia Richard Haas, demo-cra]ia este în prezent asociat\ în toat\ regiuneaOrientului Mijlociu, cu sfâr[itul domina]ieisunnite [i cu interven]ia direct\ american\ înprobleme interne ale statelor arabe. Ironic,afirm\ Haas, primul R\zboi din Golf, un r\zboial necesit\]ii, a marcat începutul unei noi EreAmericane în Orientul Mijlociu, iar ultimulr\zboi din Golf, un r\zboi al alegerii, i-aprecipitat sfâr[itul36.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200752

Monitor Strategic

BibliografieAdler, Emanuel, Barnett, Michael (eds), Security Com-

munities, Cambridge University Press, Cambridge, 1998.Barnett, Michael N., Dialogues in Arab Politics> Nego-

tiations in Regional Order, Columbia University Press,2005.

19 Gause III, Gregory F, Can Democracy Stop Ter-rorism?” Foreign Affairs,September – October 2005,www.foreignaffairs.org.

20 Basham Patrick, ”Can Iraq be Democratic?”, PolicyAnalysis no. 505, 5 January 2004.

21 Esposito John L. [i Voll J. O, Islam and Democ-racy, Oxford University Press, Oxford, 1996, p. 30.

22 Mearsheimer, John, Hans Morgenthau and theIraq war> realism versus neo-conservatism, www.-opendemocracy.net.

23 Ambasadorul Statelor Unite la Bagdad a declaratîntr-un interviu, citat de NYT, c\ Iranul sprijin\ [i incit\la violen]\ mili]iile Mahdi, în special în atacurile lorîmpotriva armatei SUA, ca r\spuns la atacurile Israeluluiîn sudul Libanului. ”Radical Militia and Iraqi Army inFierce Battle”, New York Times, 29 august, 2006.

24 Mearsheimer, op. cit.25 Gourevitch, Peter, ”The Second Image Reversed>

The International Sources of Domestic Politics”, Inter-national Organization 32, 4 (Autumn 1978).

26 Mearsheimer, John J., ”Hearts and Minds”, TheNational Interest, No. 69, Fall 2002.

27 Comentarii f\cute cu ocazia seminarului privinddezvoltarea Dialogului Mediteraneean, organizat deCentrul pentru Studii de Securitate „George C.Marshall”, Garmish Partenkirchen, 15-17 ianuarie 2006.

28 Midlarsky, Manus I., ”Democracy and Islam> Im-plications for Civilizational Conflict and the DemocraticPeace”, International Studies Quarterly, Vol. 42, No. 3.(Sep. 1998), pp. 485-511.

29 Pollack, op. cit., p. 44.30 Cooper, Richard, The Post-Modern State and the

World Order, Demos, London, 1996.31 Keohane, Robert, ”International institutions> Can

interdependence work?”, Foreign Policy, Washington,Spring 1998.

32 Cox, Richard, The Crisis in World Order and theChallenge to International Organisations, Cooperationand Conflict, SAGE, London, Thousant Oaks and NewDelhi, vol. 29. no. 2, 1994.

33 Cox, op. cit., p. 108.34 Anecdotica poate juca un rol important în eviden-

]ierea acestor decalaje> în vreme ce fiul lui Qaddafi acump\rat echipe italiene de fotbal, în unele regiuni ale]\rii sunt sate f\r\ conectare la curent [i care se afl\ înplin Ev Mediu, din punct de vedere al s\r\ciei, analfa-betismului [i condi]iilor dificile de via]\. Beduini dinMaghreb tr\iesc practic în afara statului, în zone [i dup\reguli proprii necontrolate de nicio autoritate politic\exterioar\ triburilor lor.

35 Burke, Anthony, Postmodern Peace> Against theNew Internationalism, Draft prepared for the OceanicConference on International Studies, Canberra, July2004, p. 17.

36 Haas, Richard N., ”The New Middle East”, ForeignAffairs, November/December 2006, www.foreignaffairs.org.

37 Ibidem.

Note1 http>/www.whitehouse.gov/news/releases/2003/

02/iraq/20030226.2 Huntington, Samuel, The Third Wave> Democrati-

zation in the Late Twentieth Century, Norman> Univer-sity of Oklahoma Press, Oklahoma, 1991.

3 Kramer, Martin, Arab Awakening and Islamic Re-vival> The Politics of Ideas in the Middle East, NewBrunswick, NJ> Transaction, 1996.

4 Bilgin, Pinar, On the (ir)relevance of Theory inMiddle Eastern Studies. The Security Community Ap-proach and Middle Eastern Politics, paper prepared forthe Pan-European International Relations Conference,section 34> International Relations meet Area Studies,the Hague, September 9-11 2004.

5 Edem, Ergin, I., ”Power and Identity in Flux> Ameri-can Foreign Policy towards the Middle East”, Alterna-tives, Turkish Journal of International Relations, vol. 3,no. 4, Winter 2004, pp. 133-135.

6 Doyle, Michael, Ways of Peace and War, W.W.Norton, New York, 1997.

7 Deutsch Karl, Political Community and the NorthAtlantic Area, Princeton University Press, Princeton,1957, p. 5.

8 Adler, Emanuel , Barnett, Michael (eds), SecurityCommunities, Cambridge University Press, Cambridge,1998.

9 Barnett, Michael N., Dialogues in Arab Politics>Negotiations in Regional Order, Columbia UniversityPress, 2005, www.cc.columbia.edu/sec/dlc/ciao/book/barnett/barnett01.html.

10 Kurzman, Charles, ”Liberal Islam> Prospects andChallenges”, Middle East Review of International Affairs,Vol. 3 No. 3/September 1999.

11 Bilgin, Pinar, op. cit., p. 11.12 Sorensen, Georg, Changes in Statehood. The

Transformation of International Relations, Palgrave,2001, New York, p.50.

13 Sorensen, op. cit., p. 115.14 Diamond, Larry, ”Is the Third Way Over?”, Jour-

nal of Democracy, no. 7, 1996, p. 30.15 Sorensen, op. cit., pp. 103-124.16 Pollack, Kenneth M., Future Security Challenges

in the Middle East, în Campbell, Kurt M., Nye, JosephS. Jr., Scowcroft, Brent, In Search of an American GrandStrategy for the Middle East. A Report of the Aspen Strat-egy Group, The Aspen Institute, Aspen Strategy Group,One Dupont Circle, Washington, DC, p. 42.

17 Robinson, William, Promoting Polyarchy. Global-ization, US Intervention and Hegemony, Cambrige Uni-versity Press, Cambridge, 1996.

18 Anderson, ”Fulfilling prophecies> State policy andIslamic Radicalism”, în Esposito, J., L. (ed), Political Is-lam> Revolution, Radicalism or Reform, Boulder CO,Lynne Rienner, 1996.

Strategia BMENA este departe de a schim-ba în prezent sau în viitorul apropiat rela]iilede putere din regiune. „ The (New) MiddleEast will remain a troubled and troubling partof the world for decades to come. It is allenough to make one nostalgic for the oldMiddle East.”37

Monitor Strategic

53ORIENTUL MIJLOCIU

The paper focuses on analyzing the Broader Middle East and North Africa (BMENA) strategy and itsinfluence over the international agenda in the recent years and international institutions related to the newperspectives over the Middle East. This influence generated new efforts towards cooperation between NATOand EU, on one hand, and the states from the BMENA region (see, for instance the Mediterranean Dialogue,European Neighborhood Policy and Istanbul Cooperation Initiative). Despite the fact that pragmatic positiveeffects are difficult to assess, the BMENA project have created new frameworks for inter-regional cooperationand development of diplomatic contacts. The BMENA strategy is analyzed from the United States perspectiveregarding two conceptual elements> the democratic peace theory and the Karl Deutsch’s theory regardingthe security communities. In addition to those theoretical elements, the issue of the globalization’s effectsover state transformations is also debated. The study also presents the neo-liberal critics regarding the BMENAstrategy (namely the paradoxes and the multiple aspects of the process of democratization), as well as therole of morality in foreign policy and the so-called errors of neo-conservatism.

SUMMARY

Mihaela Matei is a PhD candidate at the National School of Political Studies and Public Administrationin Bucharest. She served as a counselor in the Romanian Ministry of National Defense.

Basham Patrick, ”Can Iraq be Democratic?”, PolicyAnalysis no. 505, 2004.

Bilgin, Pinar, On the (ir)relevance of Theory in MiddleEastern Studies. The Security Community Approach andMiddle Eastern Politics, paper prepared for the Pan-Euro-pean International Relations Conference, section 34> In-ternational Relations meet Area Studies, the Hague, Sep-tember 9-11, 2004.

Burke, Anthony, Postmodern Peace> Against the NewInternationalism, Draft prepared for the Oceanic Confer-ence on International Studies, Canberra, July, 2004.

Campbell, Kurt M., Nye, Joseph S. Jr., Scowcroft,Brent, In Search of an American Grand Strategy for the

Middle East. A Report of the Aspen Strategy Group, TheAspen Institute, Aspen Strategy Group, One DupontCircle, Washington, DC., 2004.

Cooper, Richard, 1996> The Post-Modern State and

the World Order, Demos, London.Cox, Richard, The Crisis in World Order and the

Challenge to International Organisations, Cooperation and

Conflict, SAGE, London, Thousant Oaks and New Delhi,vol. 29., no. 2., 1994.

Diamond, Larry, ”Is the Third Way Over?”, Journal

of Democracy, no. 7., 1996.Doyle, Michael, Ways of Peace and War, W.W.

Norton, New York, 1997.Deutsch Karl, Political Community and the North

Atlantic Area, Princeton University Press, Princeton,1957.

Edem, Ergin, I.,”Power and Identity in Flux> Ameri-can Foreign Policy towards the Middle East”, Alternatives,

Turkish Journal of International Relations, vol. 3, no. 4,Winter, 2004.

Esposito, J., L. (ed), 1996> Political Islam> Revolution,

Radicalism or Reform, Boulder CO, Lynne Rienner.

Esposito John L. [i Voll J. O, Islam and Democracy,Oxford University Press, Oxford, 1996>

Gause III, Gregory F, ”Can Democracy Stop Terror-ism?” Foreign Affairs,September – October 2005.

Gourevitch, Peter, ”The Second Image Reversed>The International Sources of Domestic Politics”, Inter-national Organization vol. 32, no. 4 (Autumn 1978).

Haas, Richard N., The New Middle East, ForeignAffairs, November/December 2006.

Huntington, Samuel, 1991> The Third Wave> De-mocratization in the Late Twentieth Century, Norman>University of Oklahoma Press, Oklahoma.

Keohane, Robert, ”International institutions> Caninterdependence work?”, Foreign Policy, Washington,Spring, 1998.

Kramer, Martin, Arab Awakening and Islamic Re-vival> The Politics of Ideas in the Middle East, NewBrunswick, NJ> Transaction, 1996.

Kurzman, Charles, ”Liberal Islam> Prospects andChallenges”, Middle East Review of International Affairs,Vol. 3 No. 3/September 1999.

Mearsheimer, John, Hans Morgenthau and the Iraqwar> realism versus neo-conservatism, www.open-democracy.net., 2005>

Mearsheimer, John, ”Hearts and Minds”, The Na-tional Interest, No. 69, Fall 2002.

Midlarsky, Manus I., ”Democracy and Islam> Impli-cations for Civilizational Conflict and the DemocraticPeace”, International Studies Quarterly, Vol. 42, No. 3.Sep. 1998.

Robinson, William, Promoting Polyarchy. Globaliza-tion, US Intervention and Hegemony, Cambrige Univer-sity Press, Cambridge, 1996.

Sorensen, Georg, Changes in Statehood. The Trans-formation of International Relations, Palgrave, 2001,New York.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200754

Monitor Strategic

Monitor Strategic

55REGIUNEA EXTINS| A M|RII NEGRE

STUDIUL RELA}IILORINTERNA}IONALE

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200756

Monitor Strategic

Monitor Strategic

57STUDIUL RELA}IILOR INTERNA}IONALE

Domeniul [tiin]ific al studiilor strategice[i cel al Rela]iilor Interna]ionale (RI) au cu-noscut o dezvoltare spectaculoas\ dup\c\derea comunismului [i trecerea la un sistempolitic democratic. Dac\ fostul regim efectiv„în\bu[ise” studiile sociologice, pe celereferitoare la teoria rela]iilor interna]ionale [iîncorsetase studiile strategice în chingiideologice (destinându-le unor demersuristrict controlate), dup\ 1989 s-a remarcat unavânt deosebit al acestor domenii înrudite,manifestat atât la nivel academic-universitar,cât [i în cel al policy-making [i al mass me-dia.

Desigur, studiile strategice, de securitate [iRI nu au ap\rut ex nihilo. Exista un grup deexper]i, oameni trecu]i prin rigorile regimuluicomunist, de profesie istorici, diploma]i, mili-tari, geografi, care au profitat de momentulde libertate [i au ocupat cei dintâi acest seg-ment de pia]\. Ace[ti exper]i de „genera]ia atreia” (termenul se refer\ strict la vârst\) auînceput rapid s\ fie concura]i de tineri specia-liza]i în rela]ii interna]ionale [i securitate, celmai adesea la universit\]i de prestigiu dinOccident. Vechilor geopoliticieni, convin[i deexisten]a unui determinism geografic ceinfluen]eaz\ destinul României, ca stat „prins”între un Vest în expansiune [i o Rusie dornic\s\ revin\ pe pozi]ii, li s-au opus tinerii adep]iai [tiin]elor sociale pozitiviste, adep]i ai meto-delor empirice de testare [i ai noilor teoriisociale în vog\. În ultimii ani, ace[tia s-aulansat [i spre studii post-pozitiviste.

Astfel, primele centre de cercetare înaceste domenii au fost înfiin]ate pe lâng\

Perspective ale cercetării ştiinţificeîn domeniul securităţii şi Relaţiilor

Internaţionale în România*dr. Mihail E. Ionescu

Şerban Filip Cioculescu

universit\]ile prestigioase din ]ar\, civile [imilitare. Universitatea din Bucure[ti, SNSPA,Universit\]ile din Cluj, Ia[i, Timi[oara, Univer-sitatea Na]ional\ de Ap\rare etc. au introdusca materii de studiu securitatea [i analiza RI,dup\ care au înfiin]at, la finele anilor ’90,module de master [i centre doctorale.Actualul sistem „Bologna”, care a redus dura-ta de studii universitare la 3 ani, dup\ careurmeaz\ masterul de 2 ani [i doctoratul de 3ani, are avantajul de a oferi o instruire mairapid\ [i mai standardizat\ în domeniul rela]iiinterna]ionale [i securit\]ii, eliminând în parteamatorismul care a existat în primii ani postre-volu]ionari. Noua genera]ie de doctori în RI[i securitate vor umple vidul de exper]i carea existat.

Reac]ia societ\]ii civile s-a l\sat destul demult\ vreme a[teptat\. Ea a fost concomitent\achizi]iilor teoretice men]ionate. Dac\ laînceput – de pild\ – colectivele de elaborarea strategiei de securitate na]ional\ erau alc\-tuite exclusiv din militari [i/sau reprezentan]iai institu]iilor oficiale, treptat situa]ia s-aschimbat. Semnal\m faptul c\ primele thinktank-uri, ONG-uri [i funda]ii de studiu [i cer-cetare în domeniul RI [i al securit\]ii au ap\rutdin a doua jum\tate a anilor ’90.

O ilustrare exemplar\ a acestei situa]ii suigeneris o ofer\ cazul elabor\rilor succesiveale strategiei na]ionale de securitate a Româ-niei. Domina]ia excesiv\ a genera]iei exper-]ilor „vârstnici” în domeniu a fost foarte vizi-bil\ în prima încercare de redactare, din1993, cunoscut\ sub numele de „Concep]ia

* Comunicare prezentat\ cu ocazia seminarului [tiin]ific ICOMIL, Bucure[ti, octombrie 2007.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200758

Monitor Strategic

integrat\ a securit\]ii na]ionale”. Colectivulde elaborare s-a izbit – prima dat\ – de exi-gen]ele conceptului de securitate, care de-p\[ea, a[adar, în concep]ia lui occidental\,mai vechea „lup\” geopolitic\ [i pentru ar\spunde acestui challenge au ales formula„concep]ia integrat\”. Cu alte cuvinte, o„combina]ie”, o „integrare” a abord\rii de tipgeopolitic a securit\]ii – covâr[itoare concep-tual pentru latura ei militar\ – [i a celei detip multidimensional – economic\, social-po-litic\, civiliza]ional\ etc. – pe care o reclam\o viziune modern\.

Achizi]iile intelectuale rapide, posibilegra]ie deschiderii uria[e c\tre literatura deprofil occidental\, dar [i asocierea exper]ilornoii genera]ii au devenit evidente în urm\-toarea strategie de securitate na]ional\. Ea afost elaborat\ [i adoptat\ în Parlament în adoua jum\tate a anului 1999, când a devenitevident saltul în sofisticarea abord\rii con-ceptuale, recursul la „lupe” teoretice nova-toare care permiteau o abordare holistic\ asecurit\]ii. Data se cuvine re]inut\ pentru c\marcheaz\ „desp\r]irea” de vechea [coal\geopolitic\ de tip tradi]ional de percep]ie asecurit\]ii na]ionale. O lege adoptat\ tot înacea perioad\ a f\cut din elaborarea strategieina]ionale o datorie a fiec\rui mandat prezi-den]ial, astfel încât o evolu]ie continu\ însensul achizi]iei unor instrumente teoreticetot mai adecvate poate fi constatat\ în urm\-toarele strategii (2001, 2006).

Semnal\m rolul important pe care burseleoferite de NATO [i UE l-au avut în formareade exper]i atât din partea societ\]ii civile, cât[i din cea a institu]iilor guvernamentale dinRomânia. Colegiul NATO din Roma, {coalaNATO de la Oberammergau, Centrul GeorgeC. Marshall, Institutul de Studii de Securitatedin Paris, toate au jucat un rol major înapropierea de Vest.

Men]ion\m [i câteva think tank-uri, insti-tute [i funda]ii cu un rol activ în promovareastudiilor de securitate, strategie [i ap\rare (or-dinea este aleatorie)>

Societatea Academic\ Român\, CentrulRomân de Educa]ie [i Dezvoltare Durabil\,Centru de Studii Strategice de Ap\rare [iSecuritate, Asocia]ia de Drept Interna]ional

[i Rela]ii Interna]ionale, Institutul Europeandin România, Institutul Diplomatic Român,Centrul pentru Prevenirea Conflictelor [i EarlyWarning, Centrul de Analize [i Studii Politice,Centrul Român de Studii Globale, Funda]iaUniversitar\ a M\rii Negre, Institutul de Poli-tici Publice, Centrul de Studii Internationale,Centrul pentru Studii Politice [i Analiza Com-parativ\, Centrul Român de Politici Econo-mice, Institutul de {tiin]e Politice [i Rela]iiInterna]ionale, EURISC, Asocia]ia George C.Marshall România, Centrul de Studii NATO,Institutul de Studii Interna]ionale [i Strategice,Centrul de Studii Euroatlantice, Centrul deSecuritate [i Studii Interna]ionale etc.

Cu deosebire urm\rirea obiectivului stra-tegic na]ional al ader\rii la NATO (din 1994)[i UE (din 1990) a alimentat deopotriv\ ocerere în cre[tere pentru astfel de institu]ii [io ofert\ tot mai sporit\ de[i logistica [i per-sonalul marilor centre de cercetare/studiu/oversight erau insuficiente. Aderarea la NATOîn 2004 [i începutul negocierilor de aderarela UE (1999) au accelerat [i mai mult procesulde aprofundare a cercet\rii în domeniu.

Problema resurselor umane este unadeosebit de interesant\.

Exist\ dou\ componente> cea institu]io-nal\ [i cea de expertiz\. Dac\ latura exper-tizei este relativ bine reprezentat\ în Româ-nia, prin universit\]i, centre de cercetare [ithink tank-uri, cea institu]ional\ este defici-tar\. Se simte nevoia de resurse alternative,de apari]ia mai multor ini]iative ale societ\]iicivile, ceea ce presupune atragerea de fon-duri [i de exper]i str\ini de valoare.

De[i nominal exist\ câteva zeci de cen-tre [i institute de cercetare, dintre care multeapar]in societ\]ii civile sau sunt filiale ale unorsociet\]i str\ine, în realitate cercetarea în do-meniul Rela]iilor Interna]ionale [i al securit\]iiavanseaz\ destul de greu, cu pu]ine inova]ii,fiind vorba mai ales de copierea unor modeleoccidentale.

Perspectivele cercet\rii trebuie definite peun fundament de schimbare continu\, dup\încheierea epocii R\zboiului Rece. Odat\ cuschimbarea în sistemul interna]ional, anumeapari]ia configura]iei de unipolaritate ameri-can\ în plan militar [i multipolaritate în plan

Monitor Strategic

59STUDIUL RELA}IILOR INTERNA}IONALE

economic, se constat\ [i o modificare a tipa-relor de purtare a r\zboiului, mai concret oreducere drastic\ a probabilit\]ii de r\zboiinterstatal [i o cre[tere a frecven]ei conflictelorasimetrice, neconven]ionale ce implic\ un ac-tor non-statal contra unui stat. De asemenea,logica integr\rii europene [i euroatlantice prinextinderea UE [i NATO a sfidat mai mult caniciodat\ logica pur „realist\” a R\zboiuluiRece. Au ap\rut [i studii interesante consacra-te securit\]ii umane, inclusiv câ]iva cerce-t\tori din institu]iile militare v\dind preocu-p\ri în acest domeniu.

Cercetarea în domeniul Rela]iilor Interna-]ionale [i al securit\]ii a înregistrat o cre[terespectaculoas\ a num\rului de tineri speciali[tieduca]i la universit\]i occidentale valoroase,exper]i în integrare european\ [i euroatlan-tic\, în noile teorii de analiz\ a politicii exter-ne [i în noile paradigme ale securit\]ii.

Din p\cate, de[i exist\ mult entuziasm [idorin]a de a „arde” etapele (cu riscul reac-tualiz\rii vechii teorii maioresciene a „forme-lor f\r\ fond”), comunitatea academic\ inter-na]ional\ nu recunoa[te competen]a studiilorscrise în reviste [tiin]ifice din România, înacest domeniu al [tiin]elor umane. Nu exist\reviste cotate ISI în peisajul [tiin]ific autohtonal Rela]iilor Interna]ionale, spre deosebire de[tiin]ele exacte – fizic\, matematic\, undeRomânia exceleaz\. A[adar, cu foarte rare ex-cep]ii, articolele publicate în reviste [i bule-tine specializate în Rela]ii Interna]ionale [isecuritate din România nu sunt recunoscutede forumurile interna]ionale academice.

Abia atunci când tinerii no[tri cercet\torivor avea acces la baze de date prestigioase(de tip JSTORE, EBSCO etc.), la mai multeburse [i stagii de cercetare se va cunoa[te unprogres notabil. Îns\ nu ajunge s\ avem tinericapabili, [coli]i în Vest, ambi]io[i [i motiva]i.Este nevoie ca o întreag\ genera]ie s\ se coa-guleze, s\ creeze m\car o „[coal\” comun\,s\ schimbe idei [i s\ coopereze în câteva re-viste care s\ capete prestigiu [i recunoa[tere.A[adar este nevoie de o punere în comun aeforturilor, de spargerea barierelor care înc\îi separ\ pe ace[ti cercet\tori, de închegareaunui dialog [tiin]ific autentic.

Pe de alt\ parte, revistele [tiin]ifice trebuies\ devin\ mai selective, s\ practice constantobiceiul cititului critic, s\ angajeze recenzen]icare s\ vegheze la men]inerea calit\]ii cer-cet\rii. Ideal ar fi s\ se publice cât mai multestudii în limbi str\ine de circula]ie sau m\cars\ se generalizeze practica post\rii de rezu-mate în limbi str\ine pentru fiecare articol.

Au început s\ apar\ destul de multe c\r]ide autor cu con]inut interesant, mai ales îndomeniul securit\]ii, al studiilor de ap\rare,geopoliticii, ceva mai recent [i în aria rela]iilorinterna]ionale. Ele trebuie încurajate, difuzatepe scar\ mai larg\, printr-un managementmai riguros al vânz\rii de carte [tiin]ific\.Dup\ ce ani de-a rândul ne-am mul]umit cutraduceri [i populariz\ri dup\ autori str\iniconsacra]i, acum au început s\ se publice [istudii scrise de români, îns\ ele se lovesc depiedica slabei populariz\ri [i a obstacolelorinstitu]ional-birocratice din calea difuz\riicomerciale. Dup\ opinia noastr\, ar trebuis\ existe un fel de baz\ de date la nivelna]ional, accesibil\ studen]ilor, cercet\torilor,publicului larg, care s\ con]in\ aceste titluriindispensabile activit\]ii [tiin]ifice. Câtevaedituri trebuie men]ionate pentru efortul lordeosebit de a promova cartea româneasc\în domeniul rela]iilor interna]ionale. Estevorba mai ales de Polirom [i Institutul Euro-pean (Ia[i), Editura Militar\, editurile Tritonic,Politeia, Antet, Corint, care [i-au creat o obi[-nuin]\ din a publica volume în acest dome-niu, scrise inclusiv de autori români.

Desigur, editurile nu pot ignora aspectulcomercial al tip\ririi [i vânz\rii de carte. Chiardac\ aparent asemenea c\r]i nu pot avea tirajemari, iar publicul ]int\ e unul redus numeric,totu[i se înregistreaz\ o cerere semnificativ\mai ales din partea studen]ilor pentru manualede Rela]ii Interna]ionale [i securitate, a[a încâtautorii acestor c\r]i î[i pun deja problema revi-zuirilor [i reedit\rilor [i au ob]inut [i uneleprofituri b\ne[ti.

Revistele [tiin]ifice cele mai citite sunt celecare au nu doar un sistem bun de difuzare,ci [i pagin\ de internet. Prezen]a lor indic\apari]ia unor surse alternative de informare.

Cercetarea în domeniul Rela]iilor Interna-]ionale s-a concretizat mai ales la nivelul

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200760

Monitor Strategic

Teoriei Rela]iilor Interna]ionale prin apari]ia în2006-2007 a dou\ manuale române[ti, pri-mele în acest domeniu. De asemenea, în do-meniul studiilor de securitate a ap\rut anulacesta un manual cuprinz\tor [i câteva vol-ume dedicate analizei riscurilor [i amenin-]\rilor la adresa securit\]ii na]ionale, europene[i transatlantice la începutul noului mileniu.

Dar remarc\m [i preocuparea crescând\pentru studiile privind noile tipologii ale con-flictului armat, strategiile de securitate alestatelor prinse în conflicte de tip asimetric,neconven]ional, implica]iile Revolu]iei în Afa-cerile Militare etc. Atât în [colile [i facult\]ilemilitare, cât [i în facult\]ile [i centrele civilepreocupate de securitate na]ional\, se con[-tientizeaz\ problematici noi [i cu implica]iimajore asupra regândirii securit\]ii. Experien]eleamare ale for]elor americane [i aliate din Irak [iAfganistan, dificultatea de a elimina gherilele,celulele teroriste, de a ralia popula]ia civil\ lacauza democra]iei [i libert\]ii, randamentulsc\zut al tehnologiei moderne specifice Revolu-]iei ;n Afaceri Militare de a permite distrugereainamicului asimetric, ascuns în zone cu reliefdificil, dificultatea de a în]elege logica funda-mentalismului religios ce alimenteaz\ insur-gen]a, iat\ a[adar elemente care nu se reflect\la nivel suficient din punct de vedere cantitativ[i calitativ în studiile [i cercet\rile realizate înRomânia. Iar aceste preocup\ri nu trebuie s\r\mân\ cantonate în interiorul facult\]ilor [icolegiilor militare, ci trebuie aduse [i în zonacivil\ de expertiz\. O excep]ie fericit\ o con-stituie Colegiul Na]ional de Ap\rare care ofer\civililor expertiz\ în strategie [i securitate.

De asemenea, România, în calitate demembr\ a UE, este [i va fi în continuare impli-cat\ în proiecte de cooperare militar\ subegida Agen]iei Europene a Ap\r\rii (EDA).De[i exist\ la nivelul întregii Uniuni Europeneo tendin]\ de reducere a cheltuielilor des-tinate ap\r\rii, lucru vizibil [i în România, faptcriticat adesea de partenerii non-europenidin NATO, aceast\ sc\dere poate fi compen-sat\ în mod inteligent prin intensificareacooper\rii în domeniul cercet\rii-dezvolt\riiîn sfera militar\, prin punerea în comun aresurselor [i a know-how-ului [i evitarea dupli-c\rilor [i cheltuielilor inutile.

Agen]iei îi sunt atribuite patru func]ii,acestea fiind legate de>

a) dezvoltarea capabilit\]ilor în domeniulap\r\rii<

b) cooperare în privin]a armamentelor<c) pia]a european\ de echipament din

domeniul militar [i a bazei tehnologice [i in-dustriale de ap\rare<

d) cercetare [i tehnologie.Capabilit\]ile europene în domeniul ap\-

r\rii vor depinde în ultim\ instan]\ de m\suraîn care europenii sunt preg\ti]i s\ creasc\ volu-mul cheltuielilor militare nu doar în domeniulachizi]iei de echipamente ci [i al cercet\rii-dezvolt\rii. Este unica posibilitate pentru caeuropenii s\ r\mân\ alia]i credibili pentru Sta-tele Unite [i s\ fac\ fa]\ Revolu]iei în dome-niul militar, o revolu]ie de inspira]ie american\.Exist\ exper]i în studiile strategice care credc\, în eventualitatea în care ar vrea s\ lupteal\turi de trupele americane în Irak [i Afga-nistan, cu excep]ia trupelor britanice, for]eleeuropenilor ar e[ua întrucât for]ele americanedeja nu sunt compatibile cu cele ale alia]ilor.Mai mult decât atât, imensele cheltuieli [ieforturi de transformare americane în do-meniul militar vor cre[te probabil dezechilibrulîn privin]a interoperabilit\]ii pe termen mediu.

Este evident c\ Uniunea European\ arenevoie de capabilit\]i militare adaptate misi-unilor de gestiune a crizelor, men]inere a p\cii[i reconstruc]ie post-conflict, diferite dematerialele [i echipamentele specifice epociiR\zboiului Rece, de aceea se admite îndeob[tec\ este nevoie de o „modificare radical\” îndomeniul investi]iilor, în favoarea echipamen-telor adaptate managementului crizelor regio-nale [i nivelului crescut de interoperabilitate.În viitorul mediu de securitate ce va exista pestecca. 20 de ani, tehnologia spa]ial\ va fi, pro-babil, foarte important\, sateli]ii vor trebuiap\ra]i de factorii de risc [i amenin]are, iartehnologia ap\r\rii va avea nevoie de ani mul]ispre a fi pus\ la punct în func]ie de anticipareariscurilor.

Din punctul nostru de vedere, este foarteimportant s\ se pun\ în comun capacit\]i decercetare-dezvoltare, firmele de armaments\ î[i creeze laboratoare unde s\ existe ocooperare cât mai strâns\ între exper]ii din

Monitor Strategic

61STUDIUL RELA}IILOR INTERNA}IONALE

diversele state ale UE. Cercetarea are în fa]\un viitor frumos, opin\m, gra]ie fonduriloreuropene, posibilit\]ii de a c\l\tori [i a cercetape tot teritoriul Uniunii, de a dezvolta proiectede parteneriat cu institu]ii similare din alte statemembre. Dar trebuie s\ se aloce fonduri maimari acestei activit\]i, iar EDA trebuie s\ g\-seasc\ solu]ii spre a atrage mai mul]i bani încercetarea militar\.

România trebuie nu doar s\ se al\ture unorproiecte deja existente în cadrul EDA, ci [i s\vin\ cu propriile propuneri [i s\ înve]e s\ fac\lobby în favoarea acestora. Desigur, Românianu poate aspira pe termen scurt [i mediu s\fabrice avioane de atac foarte avansate, la celemai avansate standarde, nici echipamenteelectronice ce înglobeaz\ know how foarteavansat, dar poate deveni partener în proiectemultina]ionale, sub egida EDA, care s\ per-mit\ specializarea pe ni[\ în fabricarea unorcomponente [i subansamble. În acest fel,România nu va fi doar pia]\ de desfacerepentru materiale militare, ci [i produc\tor.Intrarea în UE ne permite s\ abandon\m men-talitatea de a face totul prin noi, în izolare, [is\ adopt\m metoda parteneriatelor, pornindde la cercetare-dezvoltare, ajungând la achi-zi]ii [i la pia]a european\ a armamentelor.R\zboiul bazat pe re]ea presupune accesul latehnologii de vârf inclusiv în domeniul sateli-]ilor, muni]iilor inteligente, precise, a[adar multpeste ceea ce bugetul militar al României per-mite. Odat\ cu intrarea în UE am devenit parte[i la Centrul de sateli]i de la Torrejon al UE,ceea ce ne va permite un anumit progres înacest domeniu de vârf.

Ceea ce vrem s\ subliniem este c\ trebuies\ existe o armonizare între cercetarea teh-nic\ militar\ [i cercetarea în domeniul securi-t\]ii [i rela]iilor interna]ionale, bazat\ pestudiul rela]iilor interumane. {tiin]ele exacte[i [tiin]ele umane nu pot fuziona, desigur, eleau alt fel de a î[i delimita obiectul de studiu[i metodele de cercetare, dar trebuie s\ existeun grad de complementaritate între acestea.Ministerul Ap\r\rii din România dispune dejade centre [i institute de cercetare în domeniulsecurit\]ii, strategiei [i rela]iilor interna]ionale.Atât Centrul de Studii Strategice de Ap\rare[i Securitate (CSSAS), structur\ a Universit\]ii

Na]ionale de Ap\rare „Carol I”, cât [i Institutulpentru Studii Politice de Ap\rare [i IstorieMilitar\ (ISPAIM) desf\[oar\ activit\]i com-plexe de cercetare [i monitorizare a mediuluide securitate regional [i interna]ional, [i-aucreat colective de cercetare închegate [i efi-ciente [i au stabilit leg\turi de cooperare cuinstitu]ii similare din spa]iul UE, dar [i din afaraacestuia.

ISPAIM are nu doar un fond de tineri cer-cet\tori de valoare, provenind din zonaistoriei, politologiei [i rela]iilor interna]ionaleci [i trei publica]ii – Monitor Strategic, Revistade Istorie Militar\ [i Sarindar Papers (revist\on line) care g\zduiesc în paginile lor studiistrategice, de securitate [i rela]ii interna]io-nale concentrate pe aceste evolu]ii recente.

La nivel na]ional, exist\ în domeniul cer-cet\rii militare aplicate Agen]ia de Cercetarepentru Tehnic\ [i Tehnologii Militare care areca obiectiv principal asigurarea înzestr\riicategoriilor de for]e armate cu tipuri [i mijloa-ce de lupt\ noi [i moderne. Aceast\ agen]ieare un rol pozitiv prin raportarea la proiecteleEDA.

Men]ion\m câteva proiecte demarcatesub egida ACTTM>

- Vehicule aeriene f\r\ pilot<- Studiu privind efectele armelor

neletale asupra oamenilor<- Vehicul subacvatic telecomandat

pentru detec]ia, identificarea [i clasareaminelor marine<

- Elaborare [i avizare algoritm cripto-grafic pentru echipamente de criptare<

- Laborator chimic mobil/dislocabil<- Sistem de solu]ii de decontaminare

cu aplica]ii polivalente<- Echipamente de detec]ie [i iden-

tificare a agen]ilor chimici în cadrul sistemuluide supraveghere [i avertizare NBC<

- Echiparea armamentului individualcu aparatur\ de ochire pe timp de noapte<

- Sistem de antrenament [i verificarela trageri cu armamentul individual.

Aceast\ agen]ie urm\re[te cu aten]ie trans-form\rile ce apar în domeniul cercet\rii civilespre a identifica posibile utiliz\ri militare aletehnologiilor.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200762

Monitor Strategic

ConcluziiViitorul cercet\rii strategice, de securitate

[i RI în România este legat în primul rând devaloarea resurselor umane atrase în acestdomeniu, de fondul de recrutare, dar [i deaccesul la fonduri interne [i externe, de do-bândirea recunoa[terii interna]ionale. Facul-t\]ile civile [i militare, de stat [i private pre-g\tesc deja sute de studen]i specializa]i în[tiin]e politice, [tiin]e militare, rela]ii interna-]ionale, a[adar exist\ candida]i pentru ocupa-rea posturilor de cercetare. În acela[i timp,factorii de decizie politico-militari au nevoiede consilieri [i exper]i, ceea ce asigur\ undebu[eu pentru ace[ti tineri, al\turi de institu-]iile universitare [i de mass-media. De ase-menea, mul]i cercet\tori afla]i la studii în]\rile UE [i nu numai, pot fi atra[i s\ se întoar-c\ în ]ar\. Este nevoie îns\ ca cercetarea spe-cific\ [tiin]elor umane s\ primeasc\ fondurimai mari, iar acest lucru deja a început s\ seîntâmple gra]ie fondurilor europene.

Granturile oferite de UE prin intermediulCNCSIS (Consiliul Na]ional al Cercet\rii{tiin]ifice din :nv\]\mântul Superior) ofer\colectivelor de cercet\tori [ansa de a dezvoltaproiecte coerente pe termen lung, de a aveafonduri, acces la baze de date [i posibilitateade a c\l\tori în interes [tiin]ific. De pild\,ISPAIM a reu[it s\ ob]in\ un grant de cerce-tare din partea Ministerului Educa]iei [iCercet\rii cu proiectul „Riscuri [i amenin]\riîn Regiunea Extins\ a M\rii Negre”. Institutula mai ob]inut [i un al doilea grant cu tema„Reforma militar\ [i societatea în România.1878-2006”.

O parte din colectivul de cercet\tori aiInstitutului a depus eforturi semnificativepentru constituirea unui Grup de Lucrupentru Regiunea Extins\ a M\rii Negre încadrul Consor]iului Parteneriatului pentruPace al Academiilor de Ap\rare [i Institutelorde Studii de Securitate. :n calitate de repre-zentant al Europei Centrale [i de Est în struc-tura superioar\ de conducere a Consor]iului(Senior Advisory Council), am fost îns\rcina]icu constituirea acestui Grup de Lucru peRegiunea L\rgit\ a M\rii Negre (Greater BlackSea Area Working-Group-GBSA-WG) înc\ dinseptembrie 2004. În februarie 2006 acestGrup s-a înfiin]at [i tot atunci men]ion\m lan-sarea primului proiect de anvergur\ în ca-drul acestuia (Traveling Contact Teams Project)cu o prim\ reuniune la Bucure[ti (11-13februarie 2007). ISPAIM asigur\ secretariatulacestui organism.

Tinerii no[tri trebuie încuraja]i s\ «sparg\»blocajul deficitului de publica]ii cotate ISI,s\ scrie [i s\ trimit\ spre publicare în revisteprestigioase din str\in\tate, s\ înve]e s\publice în mod curent în limbi de circula]ie,s\ fie la zi cu bibliografia de specialitate.

{i, mai presus de toate, este nevoie deonestitate [i deontologie profesional\. Adic\,s\ se renun]e cât mai repede la practici nociveprecum plagiatul, compila]iile simpliste [i îngeneral, „parazitarea” altor materiale [tiin-]ifice. Doar în acest fel vom progresa [i nevom integra plenar în comunitatea [tiin]ific\european\ în domeniul studiilor strategice [ial Rela]iilor Interna]ionale.

SUMMARY

The strategic studies and the studies in International Relations had a spectacular development after thefall of the Communist regime. Many institutions from the academic field, but also those ones representing themass media and the policy-making structures have been interested in deepening the learning and trainingprocesses regarding strategic and security studies, as well as International Relations. The so-called “Bolognasystem” offers the pre-requisites for the harmonious and strong development of this kind of studies from theacademic point of view. This paper analyses the evolution of the study of International Relations in Romaniaand emphasizes the major role of the human resources in this very important field of research.

Monitor Strategic

63STUDIUL RELA}IILOR INTERNA}IONALE

STRATEGII DE SECURITATE

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200764

Monitor Strategic

Monitor Strategic

65STRATEGII DE SECURITATE

IntroducereProcesul de stabilizare a societ\]ilor afec-

tate de conflicte a devenit una din cele maidificile provoc\ri din epoca post-R\zboi Rece.Conflictele etnice, religioase sau de alt\ natur\,cu un caracter pronun]at dezintegrator, audevenit surse de dezordine regional\, terorismtransna]ional, dezastru umanitar, explozie acrimei organizate.

În perioada post-R\zboi Rece, procesul dereconstruc]ie post-conflict a primit o aten]iesporit\ din partea actorilor interna]ionali statali,precum [i din partea organiza]iilor interna-]ionale guvernamentale sau non-guverna-mentale, a organiza]iilor militare, a unorinstitu]ii din sectorul privat, a unor institu]iifinanciare mondiale, precum [i institu]iireprezentând domeniul academic [i decercetare. De[i viziunile asupra strategiilor demanagement al conflictelor pot s\ difere de laun caz la altul, s-a observat totu[i tendin]a caagendele acestor actori s\ adere la norme [iprincipii asem\n\toare [i uneori similare,formându-se astfel, baza unei comunit\]iinterna]ionale implicate în procesele dereconstruc]ie post-conflict din întreaga lume.

Din perspectiva managementului conflic-telor, ultimul deceniu a reprezentat o perioad\de semnificativ\ adaptare institu]ional\ aactorilor comunit\]ii interna]ionale în dome-niul asisten]ei zonelor de conflict din întreagalume.

Aceast\ adaptare, impus\ de evolu]iile desecuritate la nivel global – sfâr[itulbipolarismului specific perioadei R\zboiuluiRece la începutul anilor 1990 [i atacurileteroriste din septembrie 2001 – au deschis [iau impulsionat dezvoltarea unor parteneriateîntre actorii interna]ionali în încercarea de g\sicele mai bune strategii de management al

Procesul de stabilizare şireconstrucţie post-conflict

Dragoş Alexandru Bănescu

conflictelor. Banca Mondial\, de exemplu, adevenit activ\ în zone precum Timorul de Est,Kosovo [i Sierra Leone, sus]inând parteneriatecu alte organiza]ii interna]ionale. NATO, larândul s\u, [i-a extins misiunile inclusiv înAfganistan. Mai mult, state care anterior nufuseser\ implicate în misiuni de men]inere ap\cii, [i-au creat structuri proprii în cadrulfor]elor armate pentru a putea participa laeforturile interna]ionale de management alconflictelor. În plus, agen]iile interna]ionalepentru refugia]i [i-au extins activit\]ile, pelâng\ misiuni de protec]ie [i repatriere,sus]inând [i programe de reconciliere,demobilizare a combatan]ilor [i reintegrare arefugia]ilor.

Evaluarea dificult\]ilor – politice, econo-mice, sociale – ce urmau s\ apar\ în procesulde aplicare a strategiilor post-conflict a fostuneori distorsionat\ de analize [i previziuniprea optimiste. La toate acestea s-au ad\ugatproblemele logistice.

Din punct de vedere al componentei mili-tare din cadrul procesului de reconstruc]iepost-conflict, evalu\rile nerealiste au fost de-terminate [i de discrepan]ele ap\rute întreobiectivele strategice [i cele de la nivel opera-tiv [i tactic. A ap\rut astfel, necesitatea struc-tur\rii unui sistem de evaluare exact\ a ma-gnitudinii provoc\rilor ce înso]esc orice efortdestinat stabiliz\rii [i reconstruc]iei în fazapost-conflict.

1.1. Definirea proceselor de stabilizare[i reconstruc]ie post-conflict>

O prim\ defini]ie afirm\ c\ reconstruc]iapost-conflict „cuprinde toate acele activit\]iasociate cu reconstruc]ia social\ [i politic\ aunui stat, care includ, dar nu se limiteaz\, laurm\toarele> dezvoltarea institu]iilor politice,

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200766

Monitor Strategic

societate civil\, responsabilizarea lidership-ului<dezarmare, demobilizare [i reintegrarea solda-]ilor< reforma sectorului de securitate< demi-nare< profesionalizarea for]elor militare [i acelor poli]iene[ti< reconstruc]ia infrastructuriisociale< dezvoltarea economic\< îmbun\t\]ireaperforman]elor politicilor publice [i ale adminis-tra]iei.”1

O alt\ defini]ie prezint\ procesul de stabili-zare [i reconstruc]ie post-conflict ca fiind „unsistem complex care furnizeaz\ simultan pro-grame pe termen scurt, mediu [i lung, pentrua preveni reluarea [i escaladarea conflictului,precum [i consolidarea unei p\ci durabile.”2

O a treia defini]ie o completeaz\ pe ceaanterioar\, reconstruc]ia post-conflict fiinddefinit\ ca „un proces pe termen lung de recl\-dire a dimensiunilor politice, de securitate,economice [i sociale ale unei societ\]i afectatede un conflict.”3

Înc\ de la început trebuie men]ionat faptulc\ analizarea separat\ a domeniilor de ac]iune

ale procesului de reconstruc]ie post – conflict(participare politic\ [i guvernare, securitate,justi]ie [i reconciliere, bun\stare economic\[i social\) este posibil\ numai la nivel teoretic,conceptual, întrucât în realitate aceste domeniise întrep\trund, interac]ioneaz\ [i producefecte unul asupra celuilalt.

Aceste domenii alc\tuiesc, a[adar, unsistem complex, cu o dinamic\ proprie, în careraportul input-output este influen]at deeficien]a factorilor de decizie implica]i înprocesul de reconstruc]ie – deciden]i politici[i militari, din interiorul sistemului dar [i de lanivel extern, actorii externi (organiza]ii non-guvernamentale interne [i interna]ionale, etc.)Asigurarea securit\]ii, de exemplu, este consi-derat\ de prim\ necesitate în faza imediat\post-conflict, pentru c\ de ea depinde bunadesf\[urare a strategiilor [i aplicarea m\surilorîn celelalte domenii, cum ar fi refacerea eco-nomic\ a statului/entit\]ii politice afectate.

Faza de răspuns iniţial Faza de tranziţie Faza finală (menţinerea

sustenabilităţii eforturilor de

reconstrucţie post-conflict)

Servicii umanitare de

urgenţă

- Concentrare asupra refacerii în

sectorul economic

- Funcţionarea mecanismelor de

conducere locală şi centrală d.p.d.v.

administrativ

Refacerea infrastructurii

- Eforturile de reconstrucţie sunt

orientate spre prevenirea

resurgenţei fenomenelor violente

- Începerea procesului de

normalizare la nivel social,

economic, şi de securitate

Operaţii de impunere a

păcii şi sprijin a păcii -

intervenţii militare de

stabilizare (peace-building,

peace- keeping operations)

Operaţii de menţinere a păcii

(peace-enforcement, peace- keeping

operations)

Operaţii de menţinere a păcii

(peace-keeping operations)

1.2. Fazele procesului de reconstruc]ie post-conflict

l

Monitor Strategic

67STRATEGII DE SECURITATE

Urgenţă Tranziţie Dezvoltare

Ajutor umanitar şi hrană Iniţierea procesului de reconciliere

şi consolidare a unităţii naţionale

Întărirea legitimităţii politice

Rezolvarea problemei

refugiaţilor

(repatriere/tabere de

refugiaţi)

Reabilitarea infrastructurii fizice

de bază

Reconstrucţia aparatului de

guvernare

Acţiuni de deminare Refacerea infrastructurii sociale Facilitarea participării politice şi

încurajarea consensului

Demobilizare şi reintegrare

a combatanţilor

Refacerea principalelor sectoare de

producţie

Implementarea de reforme

economice

Măsuri de stabilizare macro-

economică

Restabilirea securit\]iiPrin defini]ie, situa]iile post-conflictuale

se caracterizeaz\ prin existen]a unui climatde instabilitate [i insecuritate. Institu]iile in-terne cu atribu]ii în domeniul securit\]ii suntfie inexistente sau desfiin]ate (ca în cazulAfganistanului [i Irakului imediat dup\ inter-ven]iile militare americane), fie nu sunt capa-bile s\ opereze decât în afara normelor gen-eral acceptate (de exemplu, corup]ie, ca încazul situa]iei din Panama< abuz de putere –Balcani, instabilitate intern\ – Afganistan)1.Inexisten]a securit\]ii umane diferen]iaz\interven]iile post-conflict de interven]iileorganizate exclusiv din considerente uma-nitare (de exemplu, dezastre naturale) cutoate c\ situa]iile post-conflict au [i o puter-nic\ component\ umanitar\.2

Pentru restabilirea securit\]ii în faza post-conflict este necesar\ ac]iunea combinat\ dindou\ direc]ii> din partea furnizorului externde securitate (care poate fi un stat sau oorganiza]ie interna]ional\ – ONU, NATO,OSCE, UE, etc.) [i din partea noilor autorit\]iautohtone. Colaborarea între cele dou\ ele-mente este esen]ial\ pentru buna desf\[urarea procesului de reconstruc]ie post-conflict îndomeniul securit\]ii.

Esen]iale pentru aceast\ colaborare suntnumeroase elemente, dintre care cele maievidente sunt>

- stabilirea unui calendar precis pentrufiecare opera]iune în domeniul restabiliriisecurit\]ii> supravegherea retragerii for]elorbeligerante, identificarea [i neutralizarea po-ten]ialelor elemente radicale, asigurareasecurit\]ii observatorilor externi [i a negocia-torilor, angajarea de opera]iuni de culegerea informa]iilor, opera]iuni de contrainsur-gen]\, colectarea [i distrugerea armamen-tului insurgen]ilor, deminare, înfiin]area unornoi structuri de poli]ie, armat\, servicii deinforma]ii, etc.<

- ini]ierea activit\]ilor de antrenare a noilortrupe/structuri<

- evaluarea constant\ a progreselor ob]i-nute, pentru adaptarea continu\ a m\surilorla evolu]iile din teren<

- o eficient\ împ\r]ire a sarcinilor întrefurnizorul extern de securitate [i institu]iilena]iunii-gazd\> resursele umane vs. resurselefinanciare, sprijinul logistic, training în dome-niul managementului de personal etc.<

- predarea tuturor atribu]iilor privind secu-ritatea c\tre na]iunea-gazd\ trebuie s\ repre-zinte obiectivul strategic al planurilor privindrestabilirea securit\]ii post-conflict.

Din punct de vedere strict militar, una dindificult\]ile cel mai des întâlnite în procesulde reconstruc]ie post-conflict este aceea deimplicare a unui num\r optim de trupe pentru

politic

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200768

Monitor Strategic

stabilizarea situa]iei [i men]inerea ordinii petermen lung, în special în momente în caresecuritatea intern\ tinde s\ fie destabilizat\(este cazul alegerilor, de exemplu, când intr\în conflict diversele grup\ri/fac]iuni rivale).Au existat cazuri în care evaluarea nerealist\a num\rului de trupe necesare a pus subsemnul întreb\rii succesul ;n reconstruc]iapost-conflict> de exemplu, ;n cazul interven-]iei coali]iei interna]ionale în Irak.

Tot din punct de vedere militar, trebuiesubliniat\ necesitatea ob]inerii de c\tre for-]ele implicate în procesul de stabilizare [i re-construc]ie post-conflict a superiorit\]ii infor-ma]ionale. De asemenea, priorit\]ile în do-meniul securit\]ii ar consta în ini]ierea [i fina-lizarea proceselor de dezarmare [i de reinte-grare a fo[tilor combatan]i, [i, mai mult decâtatât, extinderea rolului for]elor armate la celde actori politici.3

Superioritatea informa]ional\ ar presu-pune ob]inerea unui volum mai mare deinforma]ii, [i cu un grad mai mare de acura-te]e, pentru contracararea eventualelor gru-puri organizate sau fac]iuni (etnice, religioase,militare, sectariene sau de orice alt\ natur\)care ar putea reprezenta o amenin]are laadresa securit\]ii [i stabilit\]ii statutului res-pectiv [i a for]elor de men]inere a p\cii [i dereconstruc]ie post-conflict.

În domeniul securit\]ii, de asemenea, seconsider\ c\ reforma sectorului de securitateeste imperios necesar\ pentru eforturile dereconstruc]ie post-conflict, întrucât aceastaar sprijini o guvernare eficient\, precum [i odezvoltare socio-economic\ echitabil\.4

Alteori, bazarea strategiilor pe scenariimult prea optimiste [i lipsa de interes a mari-lor actori interna]ionali au fost cauze ale insu-ccesului opera]iunilor de restabilire a p\ciiîn faza post-conflict< de exemplu, aceasta afost situa]ia în cazul interven]iei ONU în Si-erra Leone (UNAMSIL-1999).5

În aceast\ privin]\, în general s-a observatc\ un numar cât mai însemnat de trupe esteo condi]ie necesar\, dar nu suficient\ pentrubuna func]ionare a mecanismelor de resta-bilire a securit\]ii post-conflict. MisiuneaONU din Slavonia de Est (UNTAES) din

perioada 1996-1998, de exemplu, a conse-mnat un num\r maxim de 4 948 de militarial c\ror num\r, comparat cu num\rul popula-]iei, rezulta într-un raport de 34,2 solda]i la1000 de locuitori, aceasta fiind cea mai înse-mnat\ cifr\ de acest gen dintre toate opera-]iunile de restabilire a p\cii conduse de ONUsau Statele Unite dup\ 1990.6 MisiuneaUNTAES din Slavonia de Est a fost [i unadintre cele mai de succes din perioada dedup\ 1990, întrucât mandatul, conferit prinRezolu]ia 1037 a Consiliului de Securitate, afost unul concis, la obiect, comprehensiv, [icon]inând reguli clare de angajare.7

O alt\ problem\ legat\ de restabilireasecurit\]ii în societ\]ile care au suferit dincauza unui conflict este aceea c\ violen]elepot reîncepe în orice moment, din cauza cli-matului intern instabil. Statisticile indic\faptul c\, în ultimii 10 ani, numai jum\tatedin încerc\rile de stabilizare post-conflict [ide prevenire a reizbucnirii violen]ei, au avutsucces.8

De aceea, se consider\ c\ una din ches-tiunile cele mai delicate este aceea a alegeriiunui moment propice retragerii trupelorexterne cu atribu]ii în restabilirea [i men]i-nerea p\cii. Alegerea acestui moment pentrupredarea atribu]iilor de securitate c\tre na]iu-nea-gazd\ trebuie s\ ]in\ seama de factorimilitari dar [i politici ineren]i procesului dereconstruc]ie post-conflict.

Succesul eforturilor de stabilizare [i re-construc]ie post-conflict este determinat [i derapiditatea procesului de recrutare a perso-nalului local pentru administra]ie civil\, dar[i pentru for]ele de poli]ie, armat\, serviciide informa]ii etc., cât [i de calitatea perso-nalului respectiv recrutat. Important de notateste faptul c\ recrutarea de personal indigendoar pentru trupele de poli]ie [i de men]inerea ordinii publice, nu este suficient\.

Reconstruc]ia post-conflict [i reformasectorului de securitate

Misiunile de reconstruc]ie post-conflictau devenit în perioada post-R\zboi Rece dince în ce mai complexe, necesitând eforturisuplimentare, în domenii pân\ atunci igno-

Monitor Strategic

69STRATEGII DE SECURITATE

rate, într-o oarecare m\sur\. Mari dificult\]isunt înregistrate în cazul procesului de recru-tare a personalului pentru serviciile de infor-ma]ii, dar [i pentru sectorul judiciar, întrucâtîn aceste sectoare personalul necesit\ o pre-g\tire intens\, experien]\, [i în acela[i timppersoanele recrutate nu trebuie s\ aib\ leg\-turi cu precedentele regimuri. În caz contrar,se consider\ c\ procesul de recrutare esteunul nereu[it, lipsind ideea de legitimitate anoilor autorit\]i. Pentru sectorul judiciar, unadin solu]iile identificate în timpul procesuluide reconstruc]ie din Kosovo [i Timorul de Est,de exemplu, a fost numirea unor judec\toriinterna]ionali, pentru o perioad\ provizorie,în acest fel asigurându-se independen]aactului de justi]ie.9

O alt\ chestiune delicat\ a reformei sec-torului de securitate o reprezint\ a[a-numita„dilem\ a demobiliz\rii”10, conform c\reiainstitu]iile implicate în procesul de recons-truc]ie post-conflict în domeniul securit\]ii aude ales între a p\stra în noile institu]ii cuatribu]ii în domeniul securit\]ii un anumitnum\r de persoane care au f\cut parte dinfostele structuri – „vechea gard\” – ale for]elorarmate (serviciile secrete, for]ele de poli]ie),serviciul judiciar etc., [i a înl\tura toate acestestructuri. Prima alternativ\ implic\ risculsubmin\rii culturii organiza]ionale ale noilorinstitu]ii, în timp ce cea de-a doua alternativ\poate însemna costuri [i riscuri suplimentarepentru securitatea public\> persoanele dinvechile structuri, odat\ înl\turate din sistem,pot alege alternativa înfiin]\rii de re]ele decrim\ organizat\, trafic de influen]\ etc.Apari]ia re]elelor de crim\ organizat\ axate peactivit\]i de trafic ilegal poate fi favorizat\ [ide faptul c\ în faza post-conflict se dezvolt\exponen]ial traficul de arme [i muni]ii. În ceeace prive[te dezarmarea, unul din factorii carepot îngreuna acest proces îl reprezint\, exis-ten]a în cultura local\ din unele regiuni, aobiceiului ca fiecare persoan\ s\ de]in\ o arm\(de obicei armament u[or), fapt ce asigur\prestigiu [i recunoa[tere din partea comuni-t\]ii. Este, de exemplu, cazul comunit\]ilor dinAfganistan, Irak, numeroase state din Africa,[i chiar Kosovo.

În privin]a dilemei demobiliz\rii, este im-portant de men]ionat faptul c\ ea apare înspecial în societ\]ile în care în perioada pre-conflict, structurile din sectorul de securitateformau un aparat represiv (ac]iuni de poli]iepolitic\, îngr\dire a libert\]ii presei, a libert\]iide expresie, [.a.).

Un alt element important al chestiuniirezolv\rii statutului [i situa]iei fo[tilor comba-tan]i st\ sub semnul dilemei demobilizareversus reintegrare. Mai exact, exist\ posibili-tatea ca pentru asigurarea unui climat stabilde securitate în faza post-conflict, este maiindicat\ reintegrarea fo[tilor combatan]i,acolo unde este posibil, în noile structuri dinsectorul de securitate dac\ acestea exist\,întrucât simpla demobilizare ar creaprobleme de reintegrare la nivel social. Înplus, men]inerea unei p\r]i a fo[tilor comba-tan]i în structurile militarizate ar putea contri-bui la reducerea fenomenului de afiliere lagrupuri de criminalitate organizat\ din cauzaunui e[ec al reintegr\rii acestora în via]a civil\.

S-a observat c\ reforma structurilor desecuritate presupune pentru societ\]ile aflateîn perioada post-conflict, inclusiv transferarearesponsabilit\]ilor în domeniul securit\]ii [imen]inerii ordinii publice interne c\tre for]elede poli]ie. În plus, reforma sectorului desecuritate în cadrul reconstruc]iei post-con-flict nu poate fi finalizat\ f\r\ o prealabil\depolitizare a for]elor armate, [i plasareaacestora sub control civil democratic.

Un alt element important care face partedin procesul de stabilizare [i reconstruc]iepost-conflict este reprezentat de manage-mentul situa]iei refugia]ilor. Complexitatearezolv\rii situa]iei refugia]ilor [i repatria]ilorconst\ în faptul c\ acestora trebuie s\ li seofere asisten]\ dup\ momentul întoarcerii [is\ fie supu[i unui proces de monitorizare,întrucât exist\ situa]ii în care bunurile [i pro-priet\]ile lor au fost distruse, astfel încâtproblema refugia]ilor poate degenera într-ocatastrof\ umanitar\ în lipsa unei strategii deeficien]\ bine puse la punct. O astfel destrategie implic\ în primul rând cunoa[tereanum\rului aproximativ de refugia]i, regiunile

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200770

Monitor Strategic

din care provin [i mediul social din care facparte, pentru o evaluare comprehensiv\ aproblemei acestora.

Justi]ie [i reconciliereÎn faza imediat urm\toare unui conflict,

lipsesc mecanismele [i institu]iile care s\ seocupe de problema pedepsirii abuzurilor,proces care este esen]ialmente necesar pen-tru procesul de reconstruc]ie întrucât permitedesf\[urarea unui alt proces important lanivelul societ\]ii, [i anume procesul de re-conciliere.

Refacerea aparatului de justi]ie [i procesulde reconciliere sunt considerate a func]ionaîn tandem pentru buna desf\[urare a pro-cesului de reconstruc]ie post-conflict. Acesttandem trebuie s\ primeasc\ o aten]ie deose-bit\ în faza post-conflict, al\turi de celelaltedomenii, precum restabilirea securit\]ii,refacerea economic\ [i restabilirea unorautorit\]i politice legitime [i eficiente.

Reconcilierea este deosebit de impor-tant\ pentru dezamorsarea eventualelortensiuni sociale (etnice, confesionale, sau dealt\ natur\) care pot genera reapari]ia de noiviolen]e. De cele mai multe ori, e[ecul pro-cesului de reconciliere în faza post-conflictgenereaz\ în societate acumularea în starelatent\ a unor tensiuni care pot degeneraoricând în conflicte deschise.

Pe de alt\ parte, refacerea sistemului judi-ciar este necesar\, întrucât în faza post-con-flict rata criminalit\]ii este foarte ridicat\, caefect al disolu]iei autorit\]ii centrale [i locale.În aceast\ privin]\ s-a observat faptul c\ înfaza post-conflict, cre[terea ratei criminalit\]iise traduce într-o prim\ etap\ prin cre[tereadelictelor de drept comun, pentru ca apoicriminalitatea s\ evolueze în sensul dezvolt\riigrup\rilor [i re]elelor de crim\ organizat\.

Explozia ratei criminalit\]ii, a crimei orga-nizate, a corup]iei, a fenomenului pie]ei ne-gre, a traficului de droguri – în condi]iile unuivacuum de autoritate specific fazei post-con-flict – pot submina eforturile ulterioare dereconstruc]ie post-conflict. Trebuie s\ existe,deci o bun\ coordonare a eforturilor de res-

tabilire a ordinii, iar sistemului justi]iei areun rol important în acest proces. Din nefe-ricire, îns\, în cadrul interven]iilor interna-]ionale de reconstruc]ie post-conflict, s-aobservat c\ pu]ine au fost cazurile de reu[it\în domeniul reconstruc]iei sistemului ju-diciar.11

Atrocit\]ile care au avut loc în conflicteprecum cele din Bosnia, Kosovo, SierraLeone, Haiti, Timorul de Est, Rwanda [i altele,demonstreaz\ faptul c\ refacerea sistemuluijudiciar pentru pedepsirea criminalilor der\zboi este un element crucial pentru bunafunc]ionare a procesului de reconstruc]iepost-conflict.

Analizând eforturile interna]ionale dereconstruc]ie, în special cele din perioadapost-R\zboi Rece, s-a observat faptul c\acestea au avut tendin]a de a se concentraîn special asupra constituirii rapide a unorfor]e de poli]ie pentru asigurarea securit\]iipopula]iei, în timp ce celelalte componenteale refacerii sistemului judiciar au fost maimult sau mai pu]in ignorate.

În general, se poate afirma c\ domeniul„justi]ie [i reconciliere” din cadrul procesuluide reconstruc]ie post-conflict, cuprinde [aseelemente12>

I. instrumente de înt\rire a autorit\]ii legii<II. sistem judiciar deschis, responsabil [i

impar]ial<III. un corp de legi [i un act fundamental

al statului, respectiv o constitu]ie<IV. mecanisme de monitorizare a cazurilor

de înc\lcare a drepturilor omului<V. sistem de penitenciare<VI. mecanisme formale [i informale de

reconciliere pentru a pedepsi abuzurile dintrecut [i a împiedica comiterea altora.

Unul din principiile de baz\ ale comuni-t\]ii interna]ionale pentru reconstruc]ia post-conflict în domeniul justi]iei [i reconcilieriieste de a încerca consolidarea capacit\]iiactorilor locali ;n a promova o activitate efi-cient\ , îns\ de cele mai multe ori sunt nece-sare analize [i evalu\ri ale sistemului local dejusti]ie, pentru a se putea decide ce compo-nente institu]ionale pot fi p\strate, ce compo-

Monitor Strategic

71SECURITATE INTERNA}IONAL|

nente trebuie desfiin]ate sau reformate, [icare sunt cele mai bune metode de creare aunor mecanisme [i institu]ii noi.

Pe lâng\ activitatea de constituire a unornoi mecanisme [i institu]ii cu atribu]ii în siste-mul judiciar, comunitatea interna]ional\ tre-buie s\ depun\ eforturi pentru crearea uneia[a-numite „culturi a justi]iei”13. De aceea,reconstruc]ia post-conflict în domeniul siste-mului judiciar este un proces care se desf\-[oar\ pe termen lung, [i care necesit\ asis-ten]\ special\ [i monitorizare atent\ dinpartea comunit\]ii interna]ionale.

Refacerea sistemului judiciar [i ini]iereaprocesului de reconciliere în interiorul socie-t\]ii afectate de un conflict sunt necesareîntrucât acestea reprezint\ dou\ condi]ii ma-jore pentru rezolvarea problemelor dintr-unalt domeniu primar al procesului de recons-truc]ie post-conflict, [i anume refacerea siste-mului de guvernare [i al particip\rii politice.În acest ultim domeniu, legitimitatea este ne-cesar\ consolid\rii autorit\]ii politice, iarideea de legitimitate la nivel societal poate firecl\dit\ numai dac\ procesul de reconcilierefunc]ioneaz\ eficient.

De cele mai multe ori, îns\, comunitateainterna]ional\ nu a avut fixate foarte clarmecanismele [i legisla]ia necesare pentru aimplementa m\surile de refacere a sistemuluijudiciar într-un stat afectat de conflict. ÎnStatele Unite exist\, de exemplu, Directivapreziden]ial\ 71 din 1999, care se refer\ la„Înt\rirea Sistemului de Justi]ie în SprijinulOpera]iunilor de Pace”, îns\ aceasta arenevoie de adapt\ri, iar în timpul adminis-tra]iei Bush nu au fost depuse eforturi în acestsens pentru completarea cadrului legislativ.14

Un cadru legislativ pentru situa]iile în careinterven]ia comunit\]ii interna]ionale se con-centreaz\ asupra sistemului judiciar trebuies\ prevad\ foarte clar care sunt agen]iileinterna]ionale implicate, care sunt responsa-bilit\]ile [i atribu]iile acestora, tipul proce-durilor aplicate etc.

O alt\ chestiune observat\ în cazul pro-cesului de reconstruc]ie post-conflict o repre-zint\ dificultatea de plasare rapid\ de personal

calificat (magistra]i, observatori, personalauxiliar etc.) pentru asigurarea func]iilorjudec\tore[ti în perioada imediat urm\toarestingerii conflictului, precum [i în perioadade tranzi]ie c\tre faza de stabilizare.15 Per-sonalul calificat este necesar într-o prim\ faz\atât pentru a permite desf\[urarea proceselorde drept civil [i penal, c=t [i pentru a par-ticipa, împreun\ cu personalul local, la pro-cesul de reform\ a corpului legislativ,adoptarea de noi norme [i legi, func]ionareasistemului de înv\]\mânt în domeniul juridicetc. Una din solu]iile propuse pentru rezol-varea problemei lipsei de personal îndomeniu este apelul la exper]i dinorganiza]iile non-guvernamentale in-terna]ionale.

Un alt element negativ în domeniul justi-]iei în cadrul procesului de reconstruc]ie post-conflict îl reprezint\ absen]a procedurilorstandard necesare pentru evaluarea siste-mului judiciar al statului afectat de conflict.Absen]a acestor proceduri se observ\ atât încazul Statelor Unite, cât [i în cazul Organi-za]iei Na]iunilor Unite.16

În concluzie, se poate afirma c\ procesulde refacere a sistemului judicar [i ini]iereareconcilierii în cazul reconstruc]iei post-con-flict este un proces deosebit de complex, caretrebuie implementat pe termen lung, [i carepresupune o abordare holistic\ a proble-melor, un efort logistic sus]inut, dar în careresursa uman\ (magistra]i, exper]i, obser-vatori, personal auxiliar) reprezint\ compo-nenta principal\.

Restabilirea autorit\]ii politice. Par-ticipare politic\ [i guvernare

Succesul reconstruc]iei post-conflict estedeterminat de posibilitatea de a sus]ine sau,dup\ caz, de a crea o conducere politic\ le-gitim\ [i stabil\. Necesitatea unei guvern\riautohtone legitime s-a dovedit esen]ial\ dincauz\ c\ eforturile interven]iilor interna-]ionale nu au fost suficiente pentru a stabilizapolitic o societate aflat\ în faza post-conflict.Eforturile interna]ionale din Afganistan [i Irak,îndreptate în direc]ia cre\rii unei conducerilegitime sunt o dovad\ în acest sens.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200772

Monitor Strategic

Conform defini]iei Programului de Dezvo-ltare al Na]iunilor Unite (UNDP) guvernareareprezint\ „exercitarea autorit\]ii economice,politice [i administrative pentru a conduceafacerile unui stat la toate nivelurile, [i cu aju-torul c\reia se promoveaz\ coeziunea social\,integrarea, [i bun\starea popula]iei”. În cazulreconstruc]iei post-conflict, de cele mai multeori este necesar\ instituirea unor autorit\]i detranzi]ie, provizorii. Aceast\ necesitate se im-pune mai ales în cazurile în care conflictul seprelunge[te sau reapare [i dup\ încheiereafazei combative propriu-zise (cum este cazulIrakului, când violen]ele au izbucnit dup\înl\turarea lui Saddam Hussein [i Afganista-nului – talibanii au organizat în sud-estul ]\rii,în vara anului 2006, o contraofensiv\ împo-triva trupelor multina]ionale).

Ceea ce trebuie evitat în cazul compo-nentei politicilor institu]ionale este abordareasuperficial\ din partea comunit\]ii interna-]ionale. Acest tip de abordare se refer\ la fixa-rea unui guvern care s\ administreze dinpunct de vedere politic, f\r\ a avea la dispo-zi]ie un cadru legislativ cuprinz\tor care s\permit\ aplicarea deciziilor la nivelul so-ciet\]ii.

Participarea politic\ [i guvernarea se re-fer\ la restabilirea celor trei componente aleguvern\rii democratice> legislativ\, executiv\[i judec\toreasc\. Alte obiective ale acestuisector politic se refer\ la definirea identit\]iina]ionale, statutul cet\]eniei, limba oficial\,stabilirea forurilor executive în faza de tran-zi]ie (acestea putând fi temporare sau perma-nente, na]ionale sau interna]ionale). În plus,organizarea alegerilor, a legisla]iei privindpartidele politice, dezvoltarea unei mass-me-dia independente sunt, de asemenea, obiec-tive care ]in de participare politic\ [iguvernare.

Aranjamentele institu]ionale privind distri-buirea puterii trebuie s\ ]in\ seama de dou\niveluri>

1. atribu]ii institu]ionale la nivelul triadeiexecutiv – legislativ – judec\toresc<

2. la nivelul administra]iei publice (nivelulcentral – local)<

Pe de alt\ parte, aceste aranjamenteinstitu]ionale includ [i factori precum distri-bu]ia etnic\ [i religioas\ a popula]iei în teri-toriu [i raporturile dintre diferitele entit\]ietnice [i religioase. Importan]a factoruluietnic [i religios a fost observat\ în majoritateacazurilor de societ\]i aflate în proces dereconstruc]ie post-conflict> în Bosnia, Kosovo,Irak [i Afganistan, pentru a cita cele mai re-cente cazuri. De cele mai multe ori, eforturilede reconstruc]ie post-conflict sunt mult în-greunate de suprapunerea clivajelor religioase[i etnice (cum este cazul Irakului> kurzi –irakieni, respectiv suni]i – [ii]i la nivel religiossau cazul Kosovo> albanezi – sârbi, respectivmusulmani – cre[tini ortodoc[i).

Constituirea unor strategii eficiente îndomeniul guvern\rii este un proces deosebitde dificil, întrucât trebuie s\ ]in\ seama denecesitatea mobiliz\rii [i reintegr\rii politicea numeroase categorii sociale, care în perioa-da pre-conflict erau lipsite de drepturi, printr-un inten]ionat proces de marginalizare. Caexemple putem cita aici cazul [ii]ilor în peri-oada dictaturii lui Saddam Hussein, cândsuni]ii, de[i minoritari în Irak, de]ineau majo-ritatea func]iilor politice [i administrative deconducere. Un alt exemplu este cel al koso-varilor albanezi care dup\ momentul anul\riistatutului de autonomie a provinciei Kosovode c\tre administra]ia lui SlobodanMilo[evici, în special dup\ 1990, au fostpriva]i de unele drepturi fundamentale.

În cazul mobiliz\rii politice, un rol impor-tant este de]inut de o parte a diasporei careeste dispus\ s\ participe la procesul de recon-stituire a aparatului de guvernare. Diasporaare un rol decisiv prin faptul c\ angajarea eiîn procesul decizional [i administrativ poateinfluen]a procesul de refacere a legitimit\]iipolitice< pentru acest caz, mobilizarea poli-tic\ a membrilor diasporei care au un trecutdisident constituie, de obicei, un avantajpentru atingerea obiectivului legitim\riipolitice [i a reconcilierii post-conflict.

Cea mai mare amenin]are la adresa uneiguvern\ri eficiente în faza post-conflict o

Monitor Strategic

73STRATEGII DE SECURITATE

reprezint\ corup]ia structural\. Aceastapoate influen]a dezvoltarea mediului eco-nomic pe viitor, precum [i eficien]a sistemuluijudiciar. De aceea, asigurarea securit\]ii [i aunui sistem judec\toresc sunt esen]iale înprocesul de reconstruc]ie post-conflict, darnu suficiente.17 Este de dorit ca reconstruc]iasectorului politic s\ se produc\ f\r\ a adoptadecizii de conjunctur\, cauzate uneori devacuum-ul de autoritate existent în faza post-conflict, întrucât caracterul noii guvern\riinfluen]eaz\ evolu]ia pe termen lung.

Reconstruc]ie economic\ [i asigurareabun\st\rii sociale

De cele mai multe ori, deficien]ele unuiproces de reconstruc]ie post-conflict dinperspectiva asigur\rii refacerii economicesunt determinate de r\spunsul întârziat alfor]elor angajate în acordarea sprijinului eco-nomic. La aceasta se adaug\ inexisten]a uneipolitici flexibile care s\ acorde credit actorilorlocali pentru a se implica activ în procesulde reconstruc]ie. Implicarea actorilor interni,fie din domeniul ONG-urilor, fie din sectorulfinanciar este o condi]ie sine qua non pentruevolu]ia pozitiv\ a procesului de reconstruc]iedin perspectiv\ economic\. Îns\ ar fi nerea-list\ afirma]ia conform c\reia un tip de parte-neriat între actori interna]ionali [i locali arfunc]iona ;ntotdeauna eficient în sensulacceler\rii procesului de reconstruc]ie îndomenul economic.18 Dificultatea buneifunc]ion\ri a unui asemenea parteneriat estedeterminat\ de factori precum>

• fragmentarea mediului politic, carepresupune existen]a unor grupuri de intereseaflate în conflict<

• teama investitorilor priva]i str\ini de ainvesti într-o zon\ instabil\ din punct de ve-dere economic [i politic<

• vidul legislativ în domeniul economic<• slaba capacitate de guvernare [i corup]ia

structural\.Alte dificult\]i privind m\surile ce vizeaz\

revigorarea economic\ au rezultat din faptulc\ acestea nu au putut fi implementate înfaza de stabilizare post-conflict decât cu mare

dificultate, datorit\ lipsei pârghiilor institu-]ionale cu rol executiv.

O alt\ deficien]\ a acestui proces dereconstruc]ie economic\ a constat, pân\ nudemult, în faptul c\ asigurarea bun\st\riisociale nu a fost sprijinit\ prin programe deasisten]\ pe termen lung, ci a r\spuns doarnevoilor acute, pe termen scurt, legate deajutorul umanitar. Acesta din urm\ îns\, estesuficient numai pentru o prim\ perioad\ destabilizare> pe termen lung, refacerea eco-nomic\ presupune strategii privind politicade investi]ii, politica fiscal\, de refacere ainfrastructurii etc.

Dintre domeniile principale ale procesuluide stabilizare [i reconstruc]ie post-conflict,reconstruc]ia economic\ este cea mai cuprin-z\toare. Orice strategie în acest domeniu in-clude> refacerea infrastructurii, rezolvareaproblemei [omajului, a problemelor legatede eventualii refugia]i, iar într-o faz\ ulte-rioar\ – dezvoltarea unei pie]e interne, suportpentru investi]ii, crearea unui cadru legislativîn domeniul economic (sistem bancar, institu-]iile financiare care s\ controleze tendin]eleputernic infla]ioniste specifice statelor careau suferit efectele devastatoare ale unui con-flict).

În domeniul reconstruc]iei economice,organiza]iile interna]ionale precum ONU,OSCE, Banca Mondial\ etc., pot asigurasprijin financiar [i know-how inclusiv prinintermediul ONG-urilor [i al OPV-urilor(organiza]ii private de voluntari). Statele Uniteaplic\ acest tip de strategie, prin intermediulUSAID – Agen]ia Statelor Unite pentru Dez-voltare Interna]ional\.19

Din perspectiva strategiilor B\ncii Mon-diale, exist\ mai multe principii de baz\necesare bunei desf\[ur\ri a reconstruc]ieipost-conflict20>

• abordare compex\, aplicat\ din timp<• distribuirea just\ a beneficiilor ob]inute

în urma aplic\rii strategiilor de reconstruc]ie,atât la nivel geografic, c=t [i social<

• implementarea rapid\ a strategiilor<• personal implicat calificat<• management eficient.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200774

Monitor Strategic

CONCLUZIIÎn perioada post-R\zboi Rece, procesul

de stabilizare [i reconstruc]ie post-conflict aprimit o aten]ie sporit\ din partea actorilorinterna]ionali (state, precum [i organiza]iiinterna]ionale guvernamentale sau non-guvernamentale, organiza]ii militare, institu]iidin sectorul privat, institu]ii financiare mon-diale, precum [i institu]ii reprezentând dome-niul academic [i de cercetare). Aceast\ aten-]ie crescut\ se datoreaz\ faptului c\ majori-tatea conflictelor izbucnite în diverse statede pe glob au avut efecte negative asuprasecurit\]ii [i stabilit\]ii politice [i economicela nivel regional. Conflictele din fosta Iugoslavie,de exemplu, au produs efecte importante lanivelul politicilor de securitate ale stateloreuropene.

Din punct de vedere conceptual nu sepoate afirma f\r\ echivoc faptul c\ exist\ odefini]ie general acceptat\ [i atotcuprin-z\toare a activit\]ilor ce pot fi încadrate înprocesul de stabilizare [i reconstruc]ie post-conflict, îns\ se poate deduce c\ acest procespresupune un sistem complex care furnizeaz\simultan programe pe termen scurt, mediu[i lung, pentru a preveni reluarea [i escala-darea conflictelor, precum [i pentru consoli-darea unei p\ci durabile.

În completare, alte defini]ii ale procesuluidestabilizare [i reconstruc]ie post-conflictprecizeaz\ c\ acesta cuprinde toate aceleactivit\]i asociate cu reconstruc]ia social\ [ipolitic\ a unui stat, care includ, dar nu selimiteaz\, la domenii precum dezvoltareainstitu]iilor politice, societate civil\, responsa-bilizarea leadership-ului< dezarmare, demi-nare, demobilizare [i reintegrarea militarilor<reforma sectorului de securitate< îmbun\-t\]irea rela]iilor civili-militari< profesiona-lizarea for]elor militare [i a celor poli]iene[ti<reconstruc]ia infrastructurii sociale< dezvol-tarea economic\< îmbun\t\]irea performan-]elor politicilor publice [i ale administra]iei.

Exist\ o serie de factori care influen]eaz\evolu]ia procesului de reconstruc]ie post-conflict> experien]a democratic\ anterioar\desf\[ur\rii conflictului, nivelul dezvolt\rii

economice existente, dezvoltarea infra-structurii, omogenitatea religioas\, social\[i etnic\ la nivel na]ional, influen]a statelorvecine, caracterul actorilor interna]ionaliimplica]i în procesul de stabilizare [ireconstruc]ie, precum [i percep]ia asupralor.

Dintre variabilele controlabile, cel maiimportant determinant îl reprezint\ nivelulefortului orientat spre procesul de recons-truc]ie – acest efort poate fi m\surat în resursefinanciare utilizate, resurse umane [i timp.

Succesul procesului de stabilizare [i re-construc]ie post-conflict poate depinde [i decaracterul misiunii interna]ionale, acestaputând fi uni – sau multi-lateral. Procesul dereconstruc]ie post-conflict multilateral (atuncicând sunt implica]i mai mul]i actori interna-]ionali) este mai complex [i are o mai mareîntindere în timp, îns\ exist\ avantajul c\fiecare participant are cheluieli mai reduse(datorit\ împ\r]irii responsabilit\]ilor). Un altavantaj al interven]iei multilaterale în procesulde reconstruc]ie îl reprezint\ asigurarea unuimai mare grad de legitimitate în fa]a actorilorlocali, iar acest fenomen poate consolidaconsiderabil procesele de reconciliere lanivelul statului afectat de conflict.

În cazul interven]iei multilaterale, esen-]ial\ este realizarea unei unit\]i de comand\,dar pentru aceasta este imperios necesar cato]i actorii implica]i s\ aib\ o viziune comun\asupra strategiilor [i modalit\]ilor de lucrupentru o evolu]ie pozitiv\ a procesului dereconstruc]ie.

Un alt factor esen]ial care poate influenasuccesul sau e[ecul procesului de stabilizare[i reconstruc]ie post-conflict îl reprezint\inten]iile statelor vecine fa]\ de eforturileinterna]ionale. Acestea pot oscila întresus]inere sau opozi]ie, în func]ie de intereselefiec\rui stat. De cele mai multe ori, intereselelegate de preten]ii teritoriale sau resurse(materiale – energetice, de ap\, etc. sau non-materiale – prestigiu, sau de alt\ natur\) suntcele care pot influen]a atitudinea actorilorregionali.

Monitor Strategic

75STRATEGII DE SECURITATE

Unul din principalii indicatori ai succesu-lui procesului de stabilizare [i reconstruc]iepost-conflict îl reprezint\ num\rul cât mairedus al victimelor înregistrate, atât din rândulpopula]iei locale, cât [i din rândul for]elorinterna]ionale de stabilizare. Analizând studiicomparative pentru mai multe cazuri de re-construc]ie post-conflict, s-a observat faptulc\ riscul pirderilor umane este invers pro-por]ional cu num\rul trupelor implicate înprocesul de stabilizare [i reconstruc]ie (vezi,de exemplu, cazurile postbelice ale Germa-niei [i Japoniei, în compara]ie cu Afganistan,unde num\rul de trupe interna]ionale esterelativ limitat raportat la num\rul popula]iei).

Reconstruc]ia post-conflict este un procesde lung\ durat\. Analizând cazurile dinperioada post-R\zboi Rece, s-a observatfaptul c\ o perioad\ de 3-5 ani este consi-derat\ minimul necesar pentru asigurareatranzi]iei c\tre stabilitate [i dezvoltare.

Procesul de stabilizare [i reconstruc]ie post-conflict presupune o abordare bine structurat\din punct de vedere temporal [i logistic alurm\toarelor domenii de ac]iune> restabilireasecurit\]ii statului sau regiunii afectate de con-flict, refacerea autorit\]ii politice pentru reali-zarea unei guvern\ri eficiente, reconstruc]iasistemului judiciar [i realizarea reconcilieriiîntre p\r]ile aflate în conflict, precum [i refa-cerea sectorului economic.

Pentru restabilirea securit\]ii în faza post-conflict, este necesar\ ac]iunea combinat\din dou\ direc]ii> din partea furnizorului ex-tern de securitate (care poate fi un stat sau oorganiza]ie interna]ional\ – ONU, NATO,OSCE, UE, etc.) [i din partea noilor autorit\]ilocale (autohtone). Esen]iale pentru aceast\colaborare sunt numeroasele elemente,dintre care cele mai evidente sunt> stabilireaunui calendar precis pentru fiecare opera-]iune în domeniul restabilirii securit\]ii, ini-]ierea activit\]ilor de antrenare a noilor trupe/structuri, evaluarea constant\ a progreselorob]inute pentru adaptarea continu\ am\surilor la evolu]iile din teren, o eficient\împ\r]ire a sarcinilor între furnizorul externde securitate [i institu]iile na]iunii-gazd\.

Predarea tuturor atribu]iilor privind securi-tatea c\tre na]iunea-gazd\ trebuie s\ repre-zinte obiectivul strategic al planurilor privindrestabilirea securit\]ii post-conflict.

Din punct de vedere strict militar, una dindificult\]ile cel mai des întâlnite în procesulde reconstruc]ie post-conflict este acela deimplicare a unui num\r optim de trupe pen-tru stabilizarea situa]iei [i men]inerea ordiniipe termen lung, în special în momente încare securitatea intern\ tinde s\ fie destabi-lizat\ (este cazul alegerilor, de exemplu, cândintr\ în conflict diversele grup\ri/fac]iunirivale).

De asemenea, priorit\]ile în domeniulsecurit\]ii ar consta în ini]ierea [i finalizareaproceselor de dezarmare [i de reintegrare afo[tilor combatan]i [i, mai mult decât atât,transformarea for]elor armate, în sensul pla-s\rii lor sub control democratic, civil. Reformasectorului de securitate este imperiosnecesar\ pentru eforturile de reconstruc]iepost-conflict, întrucât aceasta ar sprijini oguvernare eficient\, precum [i dezvoltareasocio-economic\.

Pentru domeniul restabilirii securit\]ii, seconsider\ c\ una din chestiunile esen]iale,dar în acela[i timp problematice, este aceeaa alegerii unui moment propice retrageriitrupelor externe cu atribu]ii în restabilirea [imen]inerea p\cii. Alegerea acestui momentpentru predarea atribu]iilor de securitatec\tre na]iunea-gazd\ trebuie s\ ]in\ seamade factorii militari dar [i politici ineren]i pro-cesului de reconstruc]ie post-conflict, ]inândcont de faptul c\ o retragerea prematur\ afor]elor interna]ionale poate produce haos înna]iunea gazd\, în cazul în care institu]iileacesteia din sectorul de securitate nu suntpreg\tite s\ preia atribu]iile specifice.

În privin]a refacerii sistemului judiciar, seapreciaz\ c\ aceasta este necesar\ întrucâtîn faza post-conflict rata criminalit\]ii estefoarte ridicat\, ca efect al disolu]iei autorit\]iicentrale [i locale. În aceast\ privin]\ s-aobservat faptul c\ în faza post-conflict,cre[terea ratei criminalit\]ii se traduce într-oprim\ etap\ prin cre[terea delictelor de drept

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200776

Monitor Strategic

comun, pentru ca apoi ea s\ evolueze însensul dezvolt\rii grup\rilor [i re]elelor decrim\ organizat\.

Fragmentarea mediului politic, teamainvestitorilor priva]i str\ini de a investi într-ozon\ instabil\ din punct de vedere economic[i politic, vidul legislativ în domeniul eco-nomic, precum [i slaba capacitate de guver-nare [i corup]ia structural\ sunt elementecare pot îngreuna refacerea economic\ înfaza post-conflict. De aceea, pentru refacereaeconomic\, sunt necesare strategii sectorialerezultate în urma unor analize economiceam\nun]ite, iar refacerea infrastructurii [icrearea unui mediu stabil pentru atragereainvesti]iilor str\ine reprezint\ punctele focaleale acestor strategii.

Note1 Patrick J. O’Halloran, Post – Conflict Reconstruc-

tion> Constitutional and Transitional Power-sharing Ar-rangements in Bosnia and Kosovo, in Sid Noel, From

Power-sharing to Democracy> Post – Conflict Institutionsin Ethnically Divided Societies, McGill – Queen’s Uni-versity Press, London, Montreal & Kingston, 2005, p.104.

2 *** African Post-Conflict Reconstruction Policy

Framework, NEPAD Secretariat – Governance, Peaceand Security Programme, iunie 2005 , p.5.

3 Ibidem, p. iii.4 Scott Feil, Building Better Foundations> Security in

Postconflict Reconstruction, The Washington Quarterly,25>4, Autumn 2002, pp.97-98.

5 Ibidem.6 S. J. Stedman, International implementation of

peace agreements in civil wars> findings from a study of

sixteen cases, apud Crocker, C. A. et al. eds.> Turbulent

Peace> The Challenges of Managing International Con-flict< Washington D.C.> USIP Press, 2001, pp.750-751.

7 Nicole Ball, The challenge of rebuilding war-torn

societies< citat în Crocker, C. A. et al. (eds.)> TurbulentPeace> The Challenges of Managing International Con-

flict, Washington D.C.> USIP Press, 2001, p.726.8 James Dobbins, Seth G. Jones, Keith Crane, An-

drew Rathmell, Brett Steele, Richard Teltschik, AngaTimilsina, The UN’s Role in Nation-Building. From the

Congo to Iraq, RAND Corporation, 2005, p.147.9 James Dobbins, et al, op.cit., p.114.10 Idem, pp.110-121.11 Jean-Paul Azam, Paul Collier, Anke Hoeffler, In-

ternational Policies on Civil Conflict> An Economic Per-

spective, December 14, 2001, p. 2, apud Scott Feil,op.cit., p.100.

12 James Dobbins, et.al – The UN’s Role in Nation-

Building. From the Congo to Iraq, RAND Corporation,2005, pp.177-178.

13 Chuck Call, Police Reform, Human Rights, and

Democratization in Post-conflict Settings> Lessons from

El Salvador, Department of Political Science – StanfordUniversity, USAID Conference “Promoting Democracy,Human Rights, and Reintegration in Post-conflict Soci-eties”, octombrie, 1997, p.8.

14 Michèle Flournoy, Michael Pan, ”Dealing withDemons> Justice and Reconciliation”, în The Washing-

ton Quarterly, 25>4, Autumn, 2002, p. 111.15 Idem, p. 112.16 Michèle Flournoy, Michael Pan, op.cit., p.112.17 Ibidem.18 Ibidem.19 Flournoy, Pan, op.cit. pp.117-121< trebuie

men]ionat faptul c\ exist\ mai multe ini]iative americaneîn sensul remedierii acestei situa]ii, un exemplu citatfiind cel al proiectului Peacekeeping and the Adminis-

tration of Justice, proiect ini]iat de Institutul Americanpentru Pace.

20 Robert Orr, ”Governing When Chaos Rules> En-hancing Governance and Participation”, în The Wash-ington Quarterly, 25>4, Autumn 2002, p. 149.

21 Johanna Mendelson Forman, ”Achieving Socio-economic Well-Being in Postconflict Settings”, în TheWashington Quarterly, 25>4, Autumn 2002, p. 128.

22 Johanna Mendelson Forman, op.cit., p. 127.23 Alcira Kreimer et. all., Uganda – Post Conflict

Reconstruction. Country Case Studies Series, The Inter-national Bank for Reconstruction and Development,Washington, D.C., U.S.A., 2000, p.11.

Bibliografie>

Crocker, C.A. et al. (eds). Turbulent Peace>The Challenges of Managing International Con-flict, Washington D.C., USIP Press, 2001.

De Dardel, Jean-Jacques< Gustenau,Gustav< Pantev, Plamen, Post-Conflict Reha-bilitation. Lessons from South East Europe andStrategic Consequences for the Euro-AtlanticCommunity, National Defence Academy andBureau for Security Policy at the AustrianMinistry of Defence, PfP Consortium of De-fence Academies and Security Studies Insti-tutes, Viena, 2006.

Kreimer, Alcira et. al, Uganda – Post Con-flict Reconstruction. Country Case StudiesSeries, The International Bank for Reconstruc-tion and Development, Washington, D.C.,U.S.A., 2000.

Monitor Strategic

77STRATEGII DE SECURITATE

Noel, Sid, From Power-sharing to Democ-racy> Post – Conflict Institutions in EthnicallyDivided Societies, McGill – Queen’s Univer-sity Press, London, Montreal& Kingston.

Call, Chuck, Police Reform, Human Rights,and Democratization in Post-conflict Settings>Lessons from El Salvador, Department of Po-litical Science – Stanford University, USAIDConference “Promoting Democracy, HumanRights, and Reintegration in Post-conflict So-cieties”, octombrie, 1997.

Durch, William J., ”Picking Up the Peaces>The UN’s Evolving Postconflict Roles”, TheWashington Quarterly, 26>4, autumn 2003.

Everts, Dan, “Review of the OSCE Mis-sion in Kosovo’s Activities 1999-2001”.Pristina> Organisation for Security and Co-operation in Europe, 2001.

Feil, Scott, ”Building Better Foundations>Security in Postconflict Reconstruction”, TheWashington Quarterly, 25>4, Autumn 2002,

Flournoy, Michèle, Michael Pan, “Dealingwith Demons> Justice and Reconciliation“, în TheWashington Quarterly, 25>4, Autumn, 2002.

McMahon, Robert, UN> Post-ConflictModel — Coalitions Handle Security, UNSteers Political Course.

Llamazares, Monica [i Reynolds Levy,Laina, NGOs and Peacebuilding in Kosovo,Centre for Conflict, Department of PeaceStudies – University of Bradford, ResolutionWorking Paper 13, decembrie 2003.

Mendelson Forman, Johanna, ”AchievingSocioeconomic Well-Being in PostconflictSettings”, în The Washington Quarterly, 25>4,Autumn 2002.

Orr, Robert, ”Governing When ChaosRules> Enhancing Governance and Participa-tion”, în The Washington Quarterly, 25>4, Au-tumn 2002.

*** Post-Conflict Reconstruction – A jointproject of the Center for Strategic and Inter-national Studies (CSIS) and the Association ofthe United States Army (AUSA), Task Frame-work, May 2002.

*** African Post-Conflict ReconstructionPolicy Framework, NEPAD Secretariat – Gov-ernance, Peace and Security Programme,iunie 2005.

*** Leadership of Post-Conflict Opera-tions, The Stanley Foundation, Arden Con-ference Center Harriman, New York, 25-27aprilie, 2003.

Drago[ B\nescu holds a B.A. in Political Sciences and a Master Degree in International Relations –Conflict Management. He is currently a research fellow at the Institute for Political Studies of Defense andMilitary History. His main areas of interest are> regional security, the processes related to security sectorreform, foreign policy, post-conflict reconstruction.

SUMMARY

The post-conflict rehabilitation/reconstruction processes have become one of the crucial challenges for theinternational security in the post-Cold War. Ethnic or religious conflicts, transnational terrorism, all have be-come sources of unrest for regional and international security. This paper presents some of the definitions of thepost-conflict reconstruction process (PCR), as well some of its main elements> the re-establishment of securityand stability (including the need to accomplish the security sector reform), justice and reconciliation, the rein-statement of political authority and last, but not least, the economic reconstruction of the society.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200778

Monitor Strategic

The post-9/11, 2001 world has been go-ing through an unprecedented situation, be-ing deeply marked by the acts of terrorismwhich led to the threatening of the interna-tional community and weakening of theworld stability.

Within this framework, the stabilizationof an area consist of defusing the conflict,combating terrorism and trafficking, conduct-ing free elections, transfer of power to thelocal authorities and supporting them in theinitiation and successful implementation ofthe democratic reconstruction, by all means.The actions from this stage are what we calloperations of stabilization. In this phase, therole of the Military is to secure optimal con-ditions for the state structures to become op-erational, to help the respective state consti-tute its own armed/security forces and tosettle the existing rivalries among the con-tending parties that were previously involvedin conflict1.

Since spring 2003, the post-SaddamHussein Iraq has become the stage for con-tinuous armed confrontations, in spite of in-ternal and international efforts towards sta-bilization and democratization2.

The military operations of the US-ledCoalition have been carried out according toUNSC Resolution no. 1511, adopted onOctober 16, 2003 with unanimity3. The reso-lution stated that the UN has a special role inissues related to humanitarian assistance,economic reconstruction and institutionalbuilding4.

The Role of Romanian Militaryin Post-conflict Stabilization

and ReconstructionProcess in Iraq

Lieutenant-Colonel Laurenţiu-Cristian Dumitru

Romanian Military’s contribution to themultinational effort of stabilization and re-construction process of Iraq fits in the gen-eral framework of this endeavour.

Romanian troops have been participatingin Iraq since July 2003 in stabilization andreconstruction process, within the Operation“Iraqi Freedom”, having a significant contri-bution to the Coalition Forces efforts.

Romania has been participating with in-fantry troops, engineering experts and mili-tary police in the fourth phase of the recon-struction and stabilisation process in Iraqsince July 2003 and carrying out missions invarious locations.

At Ad Diwaniyah, within the Poland com-manded Centre-South Multinational Divi-sion, Romania dispatched ten staff commis-sioned and non-commissioned officers in thedivision command as well as an engineeringdetachment composed of 149 military, act-ing in three locations, in Al Hillah (CampCharlie), in Ad Diwaniyah (Camp Echo) andin Al Kut. The engineering experts, belong-ing to the 96th Engineers Battalion, carriedout various missions such as road buildingand repair, building helipads, maintainingbridges that link different Iraqi locations,building specific engineer devices meant toensure an increased protection of the forces,engineering missions to the benefit of the ci-vilians as well as engineer missions for thebenefit of the Iraqi army. There was also aMilitary Intelligence Detachment, consistingof 56 troops.

Monitor Strategic

79STRATEGII DE SECURITATE

At Basra there were nine staff commis-sioned and non-commissioned officers op-erating within the South-East MultinationalDivision under British command. At AnNassiriyah, in Camp Mittica, within theSouth-East Multinational Division under theoperational control of the Italian Brigade, ninestaff have been located (commissioned andnon-commissioned officers within the brigadecommand) as well as a 405-strong infantrybattalion who fulfilled missions of support forhumanitarian actions, escorted convoys car-rying materials, provided the base securityhaving day and night patrol missions on themain roads, conducted recce missions in theirarea of responsibility, CIMIC missions in sup-port of the local population and training ofthe new Iraqi armed forces. There was also amilitary police company of 100 troops whichescorted military and civil convoys, accom-panied and protected VIPs, controled andmonitored traffic, provided recce and surveil-lance on different routes as well as trainingof the new Iraqi Police. Romania also had 30liaison officers in the Iraq mission.

Also, a group of five staff officers wereacting in Baghdad, within the MultinationalForce Command. In Abu Ghraib, nearBaghdad, there was a team of two doctorsand nine nurses. As of June 2005, in CampBucca it was added a second medical teammade up of two doctors and seven nurses5.

Since the spring of 2005, 100 troops (oneInfantry company) have been deployed inBasra, within the Protection Force of theUnited Nations Assistance Mission in Iraq(UNAMI), where they fulfilled the missionsof UN dignitaries’ protection.

The 811th Infantry Battalion was among thefirst Romanian military units dispatched to theIraqi operation theatre. The battalion was sta-tioned in the White Horse Camp near AnNassiriyah over July 2003-January 2004. Thenfollowed the 26th Infantry Battalion stationedover January-July 2004, which was replacedby the 812th Battalion over July 2004-Febru-ary 2005. From September 2004, the troops

of the 812th Battalion have been dispatchedto Camp Mittica at Tallil near An Nassiriyah6.At present the Romanian troops are dislocatedin Tallil Air Base, in Camp Dracula.

On February 24, 2005, the first Roma-nian troops of Iraq IV Engineer Detachmentwere leaving for Iraq, in Al Hillah region. Thedetachment was made up of a commandstructure, a bridge construction platoon, aroad construction platoon, another one forlight constructions, and three other units oflogistics, communications and reconnais-sance. The mission was not only complex butalso dangerous. The tasks for the Romanianunit once arrived in Iraq consisted of con-struction and repair of bridges and roads, con-struction of platforms for helicopters, campinfrastructure arrangements as well asdemining. The Romanian militaries acted inthe responsibility area of the Center-SouthMultinational Division, under Polish com-mand. The nature of their mission broughtthem together with the Iraqi population, andthey operated there as support and help forthe locals7.

Since their deployment in the operationtheater, the Romanian troops have been par-ticipating in the security and reconstructionprocess in Iraq with more than 3800 soldiers– infantrymen, engineers, military police, andstaff personnel. Aware of the significance oftheir presence among Coalition forces, theywere undertaking a complex and long-termmission. Everyone involved believed it wasan honour to accomplish their duties to thehighest standards of excellence and so provedtheir capabilities and professionalism, illus-trative of a modern army. Task Force RedScorpions, a unit of the 26th Infantry Battal-ion, was based at Camp White Horse. Theunit’s experience, accumulated in missionsin Angola, Albania, Kosovo, and Afghanistan,has guided it in its approach to local issues.One of the most important issues was that ofsecurity. The collapse of Saddam’s regime haddestroyed much of the social order in Iraq,with thievery, hijackings and paramilitary

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200780

Monitor Strategic

armed groups’actions. Romanian soldierspatroled the roads day and night to providesecurity. They have been able to sustain theirwork by continuously training, thoroughlypreparing for each mission and by adoptingnew methods to counter unexpected attacks.The battalion and task force Commanderhave settled lessons learned from Romania’sdeployment with US Forces in 2002 in Op-eration Enduring Freedom. Romanian soldiersin Afghanistan learned the importance of ef-ficiency, of being able to respond quickly tosituations and of respecting the local people.When armoured personnel carriers display-ing the Romanian flag were passing throughvillages, the inhabitants approached them inthe streets, and were eager to talk with thesoldiers.The Romanians were seen as friends,and welcomed with friendship8.

Under such circumstances, civil-militarycooperation (CIMIC) missions have beenplaying a significant role in the reconstruc-tion of Iraqi facilities. With the help to pro-grams like the school renovation projects atSuqash-Shuyukh, Al Fuhud, and Al Fudliyah,Iraqi children are guaranteed a better future.The Romanian CIMIC team has supervisedthe refurbishing of ten schools in its area ofoperations. Thousands of children are nowlearning in buildings that have running wa-ter, electricity, windows, new desks and chalk-boards. At the same time, many other projectssuch as medical equipment and medicine forhospitals, water sanitation facilities, pump-ing stations and communication lines havecontinued, so that Iraqis could manage thework of transitioning their homeland to free-dom. Cooperation between local Iraqi au-thorities and Romanian soldiers has beenseen as the key to fostering relationships thatwould ensure a better future for Iraq. Not farfrom Camp White Horse was located CampMittica, where a Romanian Military Police(MP) detachment was situated, carrying outpatrol and peacekeeping activities with Ital-ian Carabinieri and Portuguese Gendar-meries9.

American Professor, Dr. Derrin Ray Smithwho visited the camp, noted of hisexperiences>“to be effective in their jobs theyspend a certain amount of time in their pa-trol vehicles, but their best moments are onfoot, mingling with the locals. That is wherethe goodwill is created, up close, on the beat,walking the blocks and meeting the locals inperson. In the most recent few months therehas been an additional calming in the villagesthat are patrolled by these military police-men, and the salutes, waves and shouts of“hello” greet their every turn down the streets.There are still hard problems, sensitive areasand dangers lurking in the alleyways. But,more than likely, they are surrounded bysmiling children and young adults whereverthey go. The personnel have been throughextensive training on international humani-tarian law, UN standards for peacekeepingoperations and even mandatory training onenvironmental protection in their areas ofoperation. The coalition forces here haveadopted the Belgian model for investigatingtraffic accidents, and take pains as well to in-tegrate the daily lessons learned from the Ital-ians, the Portuguese, and the Americans andfrom the local streets. Most of the MPs areveterans of other foreign deployments in So-malia, Bosnia or Kosovo. Travelling 200 milesnorth of Camp Mittica to Al Hillah, one canmet an Engineers Detachment based at CampCharlie. Romanian engineers have been seenas the good guys, hard workers and work hardand constantly adjust their engineering mis-sions to the needs of the local people buildinghouses, schools, bridges and so forth. TheRomanian engineers were working to protectcoalition forces. Also, they built an art schoolfor the children in Al Hillah, numerous policesecurity checkpoints, and base entrances. Mostof their mission involves inspection of bridges,spending five days on a 140 miles loop check-ing a variety of spans for resistance, stability,traffic flow, and defuse the explosives. Safetyof the bridges was their number one missionand concern in Iraq.

Monitor Strategic

81STRATEGII DE SECURITATE

It is significant to know that twice per daythey sent squads in circulation in the nearbytowns, for distributing water, food and mate-rials – missions of mercy and goodwill. In anaustere environment where the local mostlyShiite people are poor, there is much to bedone to improve local living conditions, andall Romanian soldiers are fully aware of theimportance of their mission to serve, to pro-tect and to leave a better place for all of Iraqipeople so they have been everywhere andall the time on action”10.

On December 11, 2005, Romanian sol-diers from the 20th Infantry Battalion, actingin cooperation with Italian troops, concludeda training course for 100 Iraqi military train-ers. The activity lasted from Septemberthrough December 2005 in a camp near AnNassiriyah and was structured in four train-ing series made up of 25 soldiers. The coursewas in English, with the assistance of Iraqiinterpreters, and consisted of five-day theo-retical and practical modules. The Romanianinfantry troops trained the Iraqi military onhow to correctly use and maintain theirweapons, how to observe the proper secu-rity rules while using the weapons. The Iraqitrainers conducted three live firing sessions.The Iraqi troops from An Nassiriyah regionwere trained by the Romanian soldiers incompliance with NATO standards, using thesame security methods and rules. Up to theend of their mission, the Romanian troops inthe area trained 50 more trainers from a bat-talion representing the only operational Iraqiforce in the province of Dhi Qar, under theirresponsibility11.

On December 12, 2005, the Romanian“Iraq V” Engineering Detachment openedtwo firing ranges near Ad Diwaniyah, wherethe Iraqi troops would conduct firing sessionswith their light infantry weapons. The pla-toon in charge with this project consisted of35 engineers. For six weeks the soldiers havebeen working and levelling an area of 6,200square meters, building protective earthworkwalls, dugging firing holes and erecting ob-

servation points. During the mission, the se-curity of the area was provided by Polish andSlovak troops. Major General Piotr Czer-winski, Commander of the Multinational Di-vision Center South (MND-CS), who at-tended a ceremony, congratulated the Ro-manian troops and thanked them for accom-plishing their mission, a month earlier thaninitially planned. General Othman AliFerhood, Commander of the 8th Iraqi Divi-sion, the beneficiary of the firing ranges,evaluated the quality of the works and wassatisfied with the Romanian Engineers’ per-formance. The Polish and the Iraqi officialsconducted their opening firings in one of theranges built by the Romanian engineers12.

In the post-Saddam Hussein Iraq, the Par-liamentary elections were crucial for the sta-bilization and democratization process andthe Romanian troops, alongside the othertroops of the Coalition, provided support tothe Iraqi efforts to ensure the security duringthe events. In this regard, the elections werereally a test for the Iraqi forces, for the policeand the public order forces13. As the Iraqiforces had the main responsibility for the se-curity of the voting centers, the Romaniantroops deployed in Iraq participated in spe-cific tasks aimed at maintaining the orderduring the elections. The 20th InfantryBattalion’s troops patrolled along the maincommunication routes, including the high-way crossing the region, up to Baghdad.Rapid reaction small units equipped witharmoured vehicles were ready to interveneupon request, to assist the Iraqi securityforces. One small intervention unit, made upof 35 engineer troops, secured the votingcenters of Babil province in Central Iraq. Thetroops of the Engineer Detachment were alsoprepared to intervene with their militaryequipment to repair the roads in case ofemergencies. The Romanian troops, in co-operation with the local authorities and theIraqi armed forces, watched the establish-ment of the protection units at the votingcenters in the localities East of An Nassiriyah.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200782

Monitor Strategic

One platoon of the Romanian Military Po-lice Company stood by to support one Ital-ian Carabinieri unit. Concerning the militaryRomanian presence in Iraq, according to theRomanian Minister of Defense, as agreedupon with US Secretary of Defense, DonaldRumsfeld, Romania’s efforts in 2006 havebeen focused on both an increased contri-bution in training the Iraqi armed forces andsecurity forces on their own territory, and thedevelopment of specific training programs ini-tiated in Romania14.

During the period of July 15, 2003 – De-cember 1, 2006, the Romanian forces dis-patched in Iraq, took part in Operation“Antica Babilonia” under the Italian com-mand. This operation mainly aimed to set upand keep an internal secured environment,to guarantee the conditions of the necessarysecurity and stability required for the flow anddistribution of the humanitarian aids, to pro-vide medical assistance to the local popula-tion, to re-establish elements of the infrastruc-ture and to support the stabilization and re-construction process in Iraq15.

NATO is involved too and has an impor-tant contribution to the multinational effortof stabilization and reconstruction process inIraq and in this respect, it was set up theNATO Training Mission – Iraq (NTM-I).

The NATO Training Mission – Iraq (NTM-I) was approved by the North Atlantic Coun-cil on November 17, 2004. The SupremeAllied Commander Europe promulgated theOperational Order which activated the newmission on December 16, 2004. The initialNATO Training Implementation Mission ar-rived in Iraq on August 14, 2005 as a resultof a request from the Iraqi Interim Govern-ment. The tasks of the mission were to iden-tify training opportunities for the Iraqi Secu-rity Forces, start training selected groups ofheadquarters personnel and establish liaisonarrangements with the Iraqi Interim Govern-ment and Coalition Forces16.

The successor of NTM-I is currently fo-cusing on the following areas>

– Providing training and advice to selectedgroups of HQ personnel, predominantly mili-tary<

– Assisting in standing up a military acad-emy and a Training, Education and DoctrineCentre (TEDC)<

– Coordinating national contributions onmilitary equipment and training (TECC)<

– Assisting in planning the establishmentof an Iraqi Training Command.

All efforts are delivered in close coopera-tion with the Iraqi authorities and in coop-eration with the Coalition Forces. The guid-ing principle for the mission is that the Iraqismake the decisions and NATO is present overthere in order to advice and assist.

The training mission involves both AlliedCommand Transformation and Allied Com-mand Operations. This mission demonstratesthe Alliance’s new capabilities as a 21st Cen-tury global security tool, assisting in buildingand developing security structures in Iraq17.

Since August 2005, four Romanian offic-ers acted under NATO command withinNATO Training Mission Iraq, as staff person-nel-trainers in Baghdad, fulfilling the missionsof training the Iraqi Security Forces18.

Up to May 2007, the contribution of theRomanian Military in Iraq can be summarizedas follows19>

The dynamics of the Romanian militarypresence in Iraq, starting from July 2003 upto the present days> 2003 – 738 troops< 2004– 865 troops< 2005 – 865 troops< 2006 –780 troops and 2007 – 603 troops, totalizinga figure of 3851 troops. Up to May, 2007, theRomanian military presence in Iraq was asfollows> NATO Training Mission Iraq (NTM-I) –4 troops< United Nations Assistance Missionin Iraq (UNAMI) – 100 troops and Opera-tion “Iraqi Freedom” (OIF) – 499 troops20.

In the second half of year, the Romanianmilitary presence in Iraq consisted of 498troops. 3 officers are commited as staff per-sonnel-trainers within NTM-I mission, underNATO command. Also, within the missions ofthe Coalition, acting in Operation Iraqi Free-dom, there are dislocated 495 troops21.

Monitor Strategic

83STRATEGII DE SECURITATE

Operation ContributionPeriod

Personnel Location Missions

1. Missions led by NATO

NATOTraining

Mission-Iraq(NTM-I)

Staff Personnel –Trainers

Starting August 20054 Baghdad - Training of the Iraqi

military personnel

2. Missions within the Coalition – Operation ”IRAQI FREEDOM” (OIF)

2.1 Under theMultinational

Force HQ-Iraqcommand

Staff PersonnelUnderway

18 Baghdad - Specific missions

MedicalDetachmentStarting November,2004

20 Abu Ghraib,Bucca

- Medical assistancefor the prisoners inAbu Ghraib and Bucc.

Infantry BattalionUnderway

389 Tallil

- Patrol and mobilecheck points on themain wazs of commu-nication<- Survey of oil pipesand electric networkin the area<- Patrol and survey forpreventing the attacksagainst the CoalitionForces<- Security of CIMICoperations.2.2 Within the

MultinationalDivision

South-East- Guard and control onthe middle circle atthe UN HQ<- Traffic check points<- Survey and Escort ofthe UN convoys.

Infantry CompanyUNAMI

100 Basra

National SupportElementsUnderway

3 Tallil- Coordination of de-ployment of forceaand equipment in theoperation theater.

Intelligence Coordi-nation StructureUnderway

13 Tallil -Specific missions

2.3 Within theMultinational

DivisionCentral-South

IntelligenceStructure2006

56 Iraq -Specific missions

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200784

Monitor Strategic

Conclusions. PerspectivesIn a speech concerning the issue of the

Romanian military presence in Iraq, deliveredto the Ministry of Defense HQ, on March2007, the President of Romania, TraianBãsescu, said that the Romanian troops inIraq will downsize by further 100 troops (In-fantry Company – UNAMI) during this year,as the troops deployed in Basra were endingtheir mission. The Romanian Presidentpointed out that the process of increasing ordecreasing the Romanian troops on missionsabroad will be made in accordance with thepledges and after the consultation with ourallies. The chief of the state reminded that in2006, after a part of Romanian mission inIraq had come to an end, 130 troops (Engi-neers Detachment) were sent home and nolonger replaced. According to him, besideincreasing the security-supplying capacity ofRomania and of the security structures it is amember of, the Romanian officials have thetask of rendering our Military flexible, capableof rapidly reacting in any situation it mightbe called on and of fulfilling the undertakencommitments22.

Concerning the same issue, on March 29,2007, at the meeting of the Supreme Coun-cil of National Defense, chaired by the Presi-dent of Romania, the agenda included thestrategy of engaging the Romanian ArmedForces in missions abroad and a briefing re-garding the withdrawal from Basra – Iraq ofthe Romanian contingent (100 troops) whichhad as the main task the protection of theUNAMI staff and location, as a consequenceof the consultations with the allies23. At thebeginning of May 2007, after fulfilling itsmission, the Romanian contingent of Basrawas withdrawn.

On April 9, a Romanian military delega-tion led by the Minister of Defense, TeodorMele[canu, visited in Tallil, in Camp Dracula,the 495th Infantry Battalion deployed in Iraqsince February 2007. The Minister of Defensewas informed on the missions performed bythe Romanian troops in their area of respon-

sibility, the cooperation with the other troopsdeployed in the region, and on the living con-ditions in Camp Dracula. After the briefing,he had talks with the Romanian soldiers andvisited the area they were acting in. In addi-tion, the Romanian Minister of Defense hada meeting in Camp Adder with the BritishColonel Edward Brown, commander of theWest Forward Brigade and he was informedon the developments in the area of responsi-bility and how the Romanian troops were car-rying out their assigned missions24.

On June 7, the troops of the same unitreceived the visit of the commander of theMultinational Division South-East (MND-SE),the British Major General Jonathan Shaw, andof the commander of the British Forward Bri-gade, Colonel Chris Claydon. On this occa-sion, the Romanian Battalion commanderpresented the state of security in Dhi Qarprovince, the missions of the Romanian mili-tary and different issues on the cooperationwith the Iraqi civilian and military authoritiesin the region. At the end of the visit the Brit-ish General wrote in the Battalion’s Book ofHonour that Romania must be proud for hav-ing such a Military25.

The Romanian Armed Forces are an ac-tive participant in post-conflict stabilizationmilitary actions, under United Nations,NATO, European Union and other interna-tional organizations command or withinmultinational coalitions. The broad range ofmilitary operations (humanitarian, stabiliza-tion, reconstruction) contributed directly tothe development of training and the imple-mentation of NATO interoperability stan-dards, according to the lessons learned. Theselessons learned are included in the new op-erational doctrines that comprise such kindof military actions. The changes are reflectedat a strategic level, both in the mission plan-ning and the configuring of the RomanianArmed Forces and at the same time, the up-date of both theory and practice of post-con-flict stabilization military actions has an im-

Monitor Strategic

85STRATEGII DE SECURITATE

Note1 Grigore Alexandrescu, Gheorghe V\duva,

Ac]iuni militare post-conflict (Post-Conflict Military

Actions), Editura Universit\]ii Na]ionale deAp\rare „Carol I”, Bucure[ti, 2004, pp. 19-20.

2 Phebe Marr, The Modern History of Iraq, 2nd

edition, Westview Press, Boulder, Colorado, 2004,p. 306.

3 UNSCR no. 1511/2003, www.daccessdds.un.org/doc/UNDOC/GEN/N03/563/91/PDF/N0356391.pdf

4 Phebe Marr, op.cit, pp. 307-308.5 Romanian Ministry of Defense website,

International Missions, www.mapn.ro6 Newsletter edited by the Embassy of

Romania in Washington, D.C., February, 2005,no. 5, www.roembus.org/english/security_council/2005/Newsletter.pdf

7 Ibidem.

8 Liviu Flutur, ”Romania Contributes to IraqReconstruction”, Coalition Bulletin, July 2004,www.usiraqprocon.org/pop/coali t ionuptodate3.htm.

9 Multi-National Force in Iraq official website,www.mnf-iraq.com.

10 Liviu Flutur, op.cit.11 Romanian Military Newsletter, no. 35,

December 20, 2005, www.mapn.ro.12 Ibidem.13 Multi-National Force in Iraq official website,

www.mnf-iraq.com.14 Romanian Military Newsletter, no. 35,

December 20, 2005, www.mapn.ro.15 Italian Ministry of Defense website,

www.esercito.difesa.it.16 www.afsouth.nato.int/JFCN_Factsheets/

NTIMI/FactSheet_on_NTIMI_en.htm.17 www.uniraq.org/aboutus/mandate.18 Romanian Ministry of Defense website,

International Missions, www.mapn.ro.19 Ibidem.20 Ibidem.21 Ibidem.22 Romanian Presidency website, Press

Release, March 14, 2007, www.presidency.ro.23 Idem, Press Release, March 29, 2007.24 Romanian Ministry of Defense website,

Press Release no. 88, April 9, 2007, www.mapn.ro.25 Idem, Press Release no. 191, June 8, 2007.

LTC Lauren]iu-Cristian Dumitru is an Army officer, researcher and head of the Defense Strategiessector within the Institute for Political Studies of Defense and Military History. He earned a B.A. in History,an M.A. in International Relations, both of them at University of Bucharest. At present he is a Ph.D. candi-date in History in the same university. The defense studies, military alliances topics, Geopolitics andGeostrategy, post-conflict military actions and the transformation process of the Military are among his areaof interest.

portant role in preparing the forces that willeffectively participate in the planning andunfolding of such operations.

The Romanian Armed Forces will con-tinue to prepare and train in order to beable to participate in a large range of opera-tions under the conditions of a complex andchanging international security environment.

SUMMARY

Romanian Military’s contribution to the multinational effort of stabilization and reconstruction processof Iraq fits in the general framework of this endeavour. In Iraq the Romanian troops participate since July2003 in the stabilization and reconstruction process, within the Operation “Iraqi Freedom”. In this regard,Romania had a significant contribution to the Coalition Forces efforts. Romania has been participating withinfantry troops, engineering experts and military police and carrying out missions in various locations.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200786

Monitor Strategic

Monitor Strategic

87POLITICI DE AP|RARE

POLITICI DE AP|RARE

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200788

Monitor Strategic

Monitor Strategic

89POLITICI DE AP|RARE

În mod cert, politica extern\ [i de securi-tate a Chinei este un subiect foarte „la mod\”în ziare, reviste [i în presa audio-vizual\ dinmajoritatea statelor lumii [i din România. Uncititor avizat [i constant al principalelor revisteoccidentale de politic\ extern\ [i de securitate(Foreign Affairs, The National Interest, Interna-tional Security, Survival, Le Monde Diploma-tique etc.) nu are cum s\ nu remarce interesuldeosebit care este acordat evolu]iilor recente– politice, diplomatice, militare [i mai aleseconomice – ce au loc ;n China, precum [i ;nregiunile ;nvecinate acesteia [i aflate ;nperimetrul geopolitic al Beijingul-ui.

Cele mai multe comentarii scot ;n eviden]\saltul economic impresionant al acestui staturia[ ca teritoriu [i popula]ie (1,3 miliarde delocuitori), ca urmare a reformei demarate laini]iativa liderului reformist Deng Xiaoping, ;nanii ‘70 ai secolului trecut. Cu o cre[tereeconomic\ anual\ de circa 9% din PIB, pute-rea economic\ a Chinei era evident\ la nivelulexporturilor sale c\tre SUA [i restul stateloroccidentale [i atunci când s-a estimat deficitulcomercial al Washington-ului fa]\ de Beijingla 130 miliarde de dolari ;n anul 20031!

Alte analize vizeaz\ interesele strategiceprimordiale [i viziunile geopolitice ale esta-blishment-ului politico-militar chinez, urm\-rind conturarea zonelor „fierbin]i” (Taiwan [iStrâmtoarea Formosa, Peninsula Coreea,arealul Japoniei, insulele din Marea Chineide Sud, diada conflictual\ India-Pakistan [izona Asiei Centrale), precum [i configura]iaprobabil\ a alian]elor politico-militare aflatela dispozi]ia Chinei ;n disput\ cu rivalii [iadversarii s\i reali [i poten]iali.

Aspecte controversate ale politiciide apărare a R. P. Chineze. Revoluţia

în Afacerile Militare şi proiecţia geograficăa securităţii şi puterii naţionale

Şerban Filip Cioculescu

Studii de specialitate, provenind nu doardin SUA [i Europa, dar [i din Rusia, Japonia[i din state sud-est asiatice scot ;n eviden]\capacitatea Chinei de a deveni o mare putere;n urm\torii 15-20 de ani, poate chiar prin-cipalul competitor global al SUA, cu condi]iaca trendurile actuale s\ se men]in\ [i s\ nuintervin\ accidente istorice cu grave con-secin]e – revolte interne, secesiune teritorial\,instabilitate cronic\, fragmentarea autorit\]iistatale, adic\ fenomene cu care China s-amai confruntat de-a lungul istoriei sale, inc-lusiv în perioada 1911-1949, asociat\ r\z-boiului civil [i invaziilor str\ine.

Armat\, societate [i geopolitic\:n ceea ce ne prive[te consider\m c\ o

aten]ie substan]ial\ trebuie acordat\ politiciimilitare a RP Chineze, dat fiind faptul c\simpla cre[tere economic\, asociat\ chiar cuavântul demografic, nu pot asigura unui ac-tor geostrategic statal rangul de mare puteref\r\ o componenta militar\ de prima mân\.Dac\ se invoc\ exemplele Japoniei [i Ger-maniei, state care dup\ al Doilea RazboiMondial s-au afirmat ca mari puteri econo-mice, cu for]e militare reduse la minim, pentrunecesit\]ile autoap\r\rii, credem c\ acesteasunt excep]ii fericite de ]\ri care s-au pututaxa pe elementul nemilitar al puterii na]ionaletocmai fiindc\ beneficiau de umbrela desecuritate a SUA ([i a NATO, ;n cazul Ger-maniei de Vest).

Avansul economic spectaculos realizat deChina ;n ultimii aproximativ 15 ani a coincis,;n mod logic, cu voin]a de a realiza princi-palele obiective strategice ale ]\rii, de a se

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200790

Monitor Strategic

afirma ca un actor interna]ional de prim-rang[i a cultiva specificitatea na]ional\ ;n afacerilemondiale. Sintetizate sumar, f\r\ preten]iaexhaustivit\]ii, interesele na]ionale chinezese refer\ la men]inerea cre[terii economicepe termen lung cel pu]in la cotele actuale,p\strarea pie]elor de aprovizionare cu materiiprime strategice [i descoperirea de noi opor-tunit\]i [i a celor de desfacere pentru bunurile[i serviciile exportate.

:n plan geopolitic, se urmare[te unificareateritorial\ cu Taiwanul, de bun\ voie sau chiarprin constrângere manu militari, un vechiobiectiv al leadership-ului de la Beijing [i unmotiv de agita]ie inclusiv ;n cercurile na]io-naliste neguvernamentale din China. Recu-perarea Taiwanului (sau mai exact spus, împie-dicarea separ\rii sale definitive de China con-tinental\) constituie un motiv psihologic decoeziune a poporului chinez de pe continent[i din diaspora, precum [i un element deonoare na]ional\, [i de aceea orice leadershipchinez ar avea dificult\]i insurmontabile dac\ar dori s\ renun]e la acest obiectiv. Recu-perarea Taiwanului este v\zut\ [i ca o surs\de legitimitate pentru guvernan]ii chinezi, maiales într-o epoc\ de transformare socio-eco-nomic\ rapid\ care genereaz\ multe frustr\rila nivelul claselor de jos. Dar Taipei este unuldintre «clien]ii» principali ai SUA, beneficiindde garan]iile de securitate acordate de ame-ricani, înc\ din epoca de început a R\zboiuluiRece [i reînnoite periodic, a[adar Beijing-ultrebuie sa ia ;n calcul [i posibilitatea unui con-flict militar cu SUA2 , limitat sau chiar extins,în cazul ;n care statele regiunii se vor regrupa;n alian]e ofensive [i/sau defensive. Sub um-brela de securitate a SUA, Taiwanul a bene-ficiat de mai bine de cincizeci de ani de pace,prosperitate [i dezvoltare. Strategii europeni[i mai ales cei americani consider\, de regul\,c\ multe dintre eforturile Chinei de a dezvoltaarmamente moderne [i strategii militarepercutante sunt legate exact de «dorin]a dea recupera» Taiwanul.

Neputând amenin]a direct suprema]iamilitar\ a SUA, Armata Popular\ de Eliberare(PLA) tinde s\ se bazeze pe a[a-numitastrategie „area denial” prin care armele chi-

neze de mare precizie (rachete cu raz\ medie[i lung\, submarine, avioane de vân\toareetc.) ar încerca s\ ]in\ la distan]\ de zona deconflict flota aerian\ american\, pân\ cândfor]ele chineze ar putea anihila avia]ia [i ra-chetele taiwaneze [i ar penetra teritoriulacestui stat. Se [tie c\ planurile militare aleTaipeiului se bazeaz\ pe interven]ia rapid\[i puternic\ a armatei americane în caz deconflict sino-taiwanez, ori o întârziere sau osubdimensionare a interven]iei s-ar puteadovedi fatale pentru Taiwan. Exper]ii ameri-cani cred c\ dac\ PLA ar reu[i s\ invadezecu succes «insula rebel\», ar fi pu]in probabilca for]ele americane s\ î[i asume riscul unorlupte terestre [i navale de eliberare3, [tiut fiindnivelul extrem de mare al pierderilor suferiteîn fa]a Japoniei în epoca celui de-al DoileaR\zboi Mondial [i în fa]a comuni[tilor vietna-mezi sau a celor coreeni în perioada R\z-boiului Rece, la care se adaug\ [i riscul escala-dei nucleare. P\r\si]i de americani [i presa]ide for]a militar\ a RPC [i de interdependen]aeconomic\ tot mai mare cu continentul,taiwanezii ar putea accepta reunificarea, a[apar s\ cread\ cercurile politico-militare durede la Beijing. Îns\ c\derea Taiwanului [i lipsade ini]iativ\ a SUA ar antrena probabilJaponia pe calea renun]\rii definitive la autoa-p\rarea non-nuclear\. În cele din urm\, in-ten]iile reale ale unui stat nu pot fi cunoscutecu exactitate, mai ales c\ statul în sine ecompus din diverse aparate birocratice [iinterese care adesea sunt diferite. De[i Chinaproclam\ mereu inten]iile sale pa[nice, purdefensive, strategii celorlalte mari puteri nuse pot ghida doar dup\ declara]ii ci trebuies\ aib\ în fa]a ochilor [i situa]ia capabilit\]ilormateriale spre a evita surprinderea. Capcanaclasic\ a «dilemei securit\]ii» (prin careînarmarea cu scopuri preponderent defen-sive a unui stat este v\zut\ ca agresiv\ dec\tre alte state, care la rândul lor se înarmeaz\spre a conserva balan]a de putere regional\)poate [i trebuie s\ fie evitat\ în rela]iile Chineicu celelalte mari puteri sau cu puterile re-gionale.

În cazul cel mai optimist, reunificarea s-arrealiza pe cale pa[nic\, la capatul unor ;n-

Monitor Strategic

91POLITICI DE AP|RARE

delungi negocieri, cu garan]ii politice acor-date taiwanezilor de c\tre mari puteri [iorganiza]ii exterioare regiunii (SUA, UE, ONUetc.) [i organiza]ii regionale (ASEAN) [i pefondul mut\rii [i mai accentuate a interesuluistrategic al SUA c\tre alte regiuni ale globului(de[i zona Pacificului r\mâne pe mai departeuna de maxim interes pentru americani). Oarmat\ puternic\ ar da un plus de ;ncredereChinei continentale ;n negocierile cu Taipei-uldescurajand Taiwanul s\ caute independen]acu orice pre]. Alte scenarii iau ;n calculinclusiv posibilitatea schimb\rii de regim atâtla Beijing, prin accelerarea procesului dedemocratizare intern\, cât [i a erod\rii plat-formei ideologice a na]ionali[tilor [i a inde-pendenti[tilor taiwanezi, demers a c\ruirezultant\ ar fi triumful mi[c\rii de unificare. Actualmente China este preocupat\ demen]inerea [i ameliorarea pie]elor de apro-vizionare cu materii prime, vitale pentru cre[-terea economic\, constatându-se o anumitadependen]\ de acestea, a[adar un interessporit pentru regiuni de interes strategic – AsiaCentral\, Rusia, chiar Orientul Mijlociu [iNordul Africii. O armat\ puternic\ sugereaz\preg\tirea, inclusiv psihologic\, pentru poten-]iale crize ;n acest domeniu.

Reforma militar\ din China este destinat\[i preg\tirii pentru gestionarea optim\ a unorposibile, dac\ nu chiar probabile, crize ;nPeninsula Coreean\, pe fondul ;narm\riinucleare accelerate a Coreei de Nord comu-niste [i a strategiilor de contracarare concepu-te de Coreea de Sud [i de Japonia. Chiar dac\recent Phenianul a dat semne c\ e dispus s\renun]e la activit\]ile nucleare, îngrijorareapersist\ în continuare. Beijingului nu ;i poatefi indiferent felul ;n care se va transa aceast\situa]ie tensionat\ deoarece, ;n mod tradi-]ional, a fost un protector de facto al Phenian-ului [i a pl\tit cu sânge p\strarea indepen-den]ei Nordului comunist ;n r\zboiul din anii‘50 ai secolului trecut.

Pe de alt\ parte, de[i exist\ un tratat deprietenie ;ntre RP Chinez\ [i Coreea de Nord,datând din 1961, este destul de improbabilca Beijing-ul s\ ri[te implicarea direct\ ;ntr-un

conflict militar local, care i-ar pune ;n pericolcre[terea economic\, mai ales c\ politicaextern\ chinez\ din ultimii ani este axat\, ;nmod pragmatic, pe sus]inerea nevoilor in-terne ale statului4. O eventual\ unificare aCoreei va afecta, în mod cert, interesele desecuritate ale Chinei, chiar [i prin modificareabalan]ei regionale de putere.

Posibile motive de conflict se leag\ [i dedisputa pe care China o are cu unele ]\rivecine pentru câteva insuli]e din MareaChinei de Sud – Paracelsus, Spratley etc5. Maigrav este îns\ scenariul reizbucnirii unui con-flict militar indo-pakistanez, ]inând cont departeneriatul strategic dintre Beijing siIslamabad [i de rela]iile în curs de ameliorare,dar înc\ tensionate, dintre China [i India(urmare a r\zboiului de frontier\ de acumpeste 40 de ani [i a sprijinirii constante dec\tre China a Pakistanului ;n conflictul cuvecinul s\u din sud-est). În plus, Chinadepinde tot mai mult de hidrocarburileimportate din Orientul Mijlociu [i Africa deNord, a[adar a devenit vital\ ap\rarea liniilorde comunica]ie [i transport maritim a acestora,mai ales în zona Asiei de Sud – strâmtoareaMalacca, apele de la Sud de Sri Lanka etc.

Desigur, for]ele armate chineze ar puteafi chemate s\ intervin\ [i ;n cazul unei revolteseparatiste a musulmanilor din regiunea auto-nom\ Xinjiang din Vestul ]\rii, mai ales ;ncazul ;n care rebelii ;narma]i ar primi sprijintransfrontalier de la etnici uiguri6 [i de la al]imusulmani din Asia Central\. RP Chinez\are o planificare strategico-militar\ de inter-ven]ie, ;n cooperare cu for]ele militare ruse[i ale unor state central-asiatice, sub egidaOrganiza]iei de Cooperare de la Shanghai,destinat\ luptei antiteroriste [i contra desta-biliz\rii regionale. Exerci]iul extrem de com-plex desf\[urat de armata chinez\ al\turi decea rus\ [i de for]ele unor state din Asia Cen-tral\, în luna august a anului 2007, în Urali,a dovedit nivelul ridicat de planificareintegrat\ [i coordonare a eforturilor între sta-tele ce fac parte din organiza]ie. Cu toateacestea, OCS nu este la acela[i nivel de pre-g\tire, compatibilitate [i integrare ca NATO,

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200792

Monitor Strategic

a[adar nu trebuie considerat\ în mod auto-mat un rival «în oglind\» pentru Alian]a Nord-Atlantic\. Chiar dac\ în viitor ar putea evoluac\tre un asemenea scenariu, ceea ce e pu]inprobabil!

Nu ne vom referi ;n acest studiu la posibili-tatea repet\rii scenariului Tien An Men din1989 – armata contra civililor – deoarececonsider\m c\ democratizarea treptat\ avie]ii politice din China va face ca asemeneaipoteze s\ fie de domeniul trecutului.

Trebuie precizat c\, dup\ evenimentelepetrecute la Tien An Men, Uniunea Europea-n\ a impus un embargo asupra vânz\rilor dearmamente [i tehnologii militare c\tre RPChinez\, ac]iune primit\ cu mult\ iritare laBeijing7 deoarece se apreciaz\ c\ a ;ncetinitsemnificativ progresul reformei militare ;n ]ar\prin blocarea achizi]ion\rii unor tehnologiide vârf. UE dispune de un Cod de Conduit\care reglementeaz\ domeniul vânz\rilor deechipamente militare sau industriale cu dubl\folosin]\, fiind interzis\ vânzarea c\tre statecare încalc\ drepturile omului pe plan internsau au politici agresive în exterior.

Actualmente, unele state membre ale UE– Fran]a [i Germania – ar dori ridicarea em-bargo-ului, fapt ce ar aduce contracte foarteavantajoase propriilor industrii na]ionale deap\rare, precum [i alte avantaje economice,politice [i strategice. :ns\, exist\ o opozi]ieclar\ din partea SUA [i a acelor state euro-pene mai apropiate de Washington 8, carese tem c\ aceste tehnologii ar putea fi folositede Beijing contra Taiwanului sau, lucru de lasine ;n]eles, pentru contracararea scutuluianti-rachet\ pe care SUA ;l vor desf\[ura pezone ;ntinse din Asia. Analistul politico-militarBruno Tertrais consider\ c\ ideea ridic\riiembargoului asupra armamentelor ar fi unacu consecin]e preponderent negative pentruUE [i statele membre. Motivele sunt astfellistate> China se va folosi de comer]ul cu armespre a ]ine «ostatice» celelalte domenii deschimb comercial cu UE, va „juca” Rusia con-tra UE în competi]ia pentru sc\derea pre]u-rilor< criza transatlantic\ se va adânci probabil

din nou, China nefiind amenin]at\ denimeni în plan militar9.

Pe ansamblu, scenariul strategic cel maipesimist pentru China [i for]ele sale armatear presupune o stagnare sau o sc\dere econo-mic\ de durat\, eventuale tensiuni politiceinterne [i o curs\ a ;narmarilor accelerat\ carear situa RP Chinez\ ;n ipostaza de a aveamul]i vecini nucleari (Rusia, India, Pakistan)dar [i Japonia, Coreea de Sud [i Taiwanul, ;ncondi]iile ;n care rela]iile cu SUA s-ar degra-da semnificativ iar cele cu UE s-ar men]inela nivelul actual.

Reforma ;n cifreÎn ultimii ani, exist\ dezbateri aprinse

privind cifra real\ a bugetului ap\r\rii în RPChinez\. Se [tie c\ unele cheltuieli legate decercetare-dezvoltare în domeniul industrialnu sunt prinse în cifra bugetului anual. Ceeace se remarc\ direct este sporirea cheltuielilormilitare ;n decursul ultimilor ani> dac\ ;n1995 acestea reprezentau 1,1 din PIB, ;n 2001procentajul se apropia vertiginos de 1,5%. :ncifre, cheltuielile de ap\rare s-au ridicat la14.55 miliarde USD ;n anul 2000, 17.37miliarde ;n 2001 [i 20.41 miliarde USD lanivelul anului 200210. Pe ansamblu, procen-tajul cheltuielilor na]ionale destinate ap\r\riia sporit cu mai mult de 10% anual, ;ncepândcu anii ‘90. La nivelul anului 2003, Penta-gonul (SUA) a estimat c\ bugetul militar alRP Chineze se situa ;ntre 50 [i 70 de miliardeUSD, fa]\ de cifra de aproximativ 25 miliardeUSD recunoscut\ de Beijing (care a admistotu[i c\ bugetul ap\r\rii a sporit cu 11,6%;n 2004 fa]\ de anul anterior)11. Departamen-tul Ap\r\rii din SUA a dat publicit\]ii RaportulAnual asupra Puterii Militare a RepubliciiPopulare Chineze, ;n iulie 2003, afirmând c\bugetul ap\r\rii, evaluat de Beijing la maipu]in 25 miliarde USD, este ;n realitate multmai mare, undeva spre 65 miliarde USD12!Americanii presupun, de regul\, c\ armatachinez\ pl\te[te doar echipamentele produseintern, iar cele importate sunt finan]ate se-parat, fapt ce diminueaz\ artificial procentuldin PIB destinat ap\r\rii.

Monitor Strategic

93POLITICI DE AP|RARE

Se [tie c\ Mao Zedong a lansat pe vremuridoctrina « inter[anjabilit\]ii » sectoarelor civil[i militar, astfel încât Consiliul de Stat poatesolicita unor departamente civile s\ contri-buie la înzestrarea for]elor armate. În modcert, ceea ce caracterizeaz\ acest buget mili-tar este chiar o anumit\ lips\ de transparen]\iar cifrele mari ale infla]iei, pân\ la mijloculanilor ’90, au creat [i ele probleme serioasede evaluare.

Pe de alt\ parte, se estimeaz\ de c\treunii anali[ti c\ procesul de modernizare afor]elor armate chineze ar putea crea o repo-zi]ionare a corpului militar na]ional fa]\ departid, prin apari]ia unei identit\]i aparte,auto-referen]iale13. În 2006, PLA a publicatcifra de 283,8 miliarde yuani reprezentândbugetul ap\r\rii (36,3 miliarde USD), îndocumentul China’s National Defense in2006, cu precizarea c\ 83,65 miliarde yuani(11 miliarde USD) au fost cheltui]i în 2005pentru echipament militar. Prin compara]ie,în 2005, bugetul militar a fost de 247,7 miliardeyuani (29,9 miliarde USD)14. Legislativul chineza aprobat un buget militar pe anul 2007 decirca 45 miliarde USD, o cre[tere cu peste18% fa]\ de suma alocat\ anul trecut15. Re-feritor la acest buget militar pe anul 2006,estim\rile Defense Intelligence Agency dinSUA vorbesc de cheltuieli militare de 70-105miliarde USD, prin includerea cheltuielilorde cercetare-dezvoltare care nu sunt publice16.

Un grad de secret [i mai mare înconjoar\datele privind efectivele [i bugetul de carebeneficiaz\ People’s Armed Police (PAP), for]\paramilitar\ îns\rcinat\ cu men]inerea securi-t\]ii [i stabilit\]ii în interiorul ]\rii.

Controlul politicasupra for]elor armate

Imboldul de accelerare a reformei militarea fost dat [i de al 16-lea Congres al PartiduluiComunist din RP Chinez\, din noiembrie2002. Noul pre[edinte de atunci, Hu Jintao,a permis Armatei de Eliberare a Poporuluis\ urmeze principiile dezvolt\rii armonioaseformulate de Deng Xiaoping prin apelul la[tiin]\, tehnologie, [i economie, insistân-

du-se asupra calit\]ii echipamentelor mili-tare17. Hu Jintao este pre[edintele ComisieiMilitare Centrale înc\ din 2004. La fel ca [iJiang Zemin, Hu Jintao a depus toate efor-turile spre a se asigura de loialitatea ofi]erilorde rang înalt din cadrul PLA, necesar\ pentruel în vederea consolid\rii puterii politice cuocazia celui de al 17-lea Congres al PCC dintoamna lui 2007. El insist\ adesea pe necesi-tatea ca PCC s\ men]in\ loialitatea PLA lacote înalte. „Doar sub conducerea PartiduluiComunist Chinez va fi în stare PLA s\ p\strezecursul politic corect [i s\-[i men]in\ puternicacoeziune [i eficacitatea de lupt\, ca [i spiritul[i vitalitatea”. :n plan politic, unii anali[ti con-sider\ c\ Armata de Eliberare a Poporuluieste un organ subordonat Partidului Comu-nist, aflat la putere de peste 50 de ani, cumenirea de a ap\ra acest partid [i abia apoistatul propriu-zis18, astfel ;ncât autoritateacentral\ de comand\ asupra PLA este exer-citat\ mai ales de c\tre Comisia Militar\ Cen-tral\ a Partidului (CMC) [i abia apoi deMinisterul Ap\r\rii.

Lucru deloc ciudat, Deng Xiaoping ,p\rintele marilor reforme din ultimii 20 deani, a insistat pe subordonarea armatei fa]\de sectoarele de dezvoltare prioritar\ precumeconomia, industria [i modernizarea social\.Resursele alocate armatei trebuia s\ urmezecalea modera]iei, spre a nu primejdui cre[-terea interna iar for]ele armate na]ionaleurmau s\ evite implicarea ;n conflicte nepro-vocate19, la fel de primejdioase pentru dez-voltarea ;n viitor a statului. Dictonul cel maipopular atribuit lui Deng, referitor la for]elearmate era «Observa]i cu calm, consolida]i-v\ pozi]ia, ocupa]i-v\ de treburi f\r\ grab\,ascunde]i capabilit\]ile noastre, fi]i gata s\p\stra]i un profil pu]in vizibil [i niciodat\ s\nu pretinde]i a fi la conducere»20. În China,sloganul tradi]ional al militarilor este « fuguoqiangbing» adic\ «na]iune bogat\, armat\puternic\», îns\ strategii chinezi se feresc s\afirme deschis aspira]ia la hegemonie re-gional\ sau interna]ional\, mai ales din do-rin]a de a nu antagoniza celelalte mari puteri.Deng Xiaoping era faimos pentru pruden]a

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200794

Monitor Strategic

sa, în ultimii ani din via]\ insistând adeseaasupra necesit\]ii pentru China de a cooperacu SUA [i a evita conflictele. Strategia adop-tat\ de liderii politici ai PLA vizeaz\ în modtradi]ional men]inerea p\cii [i stabilit\]ii re-gionale prin existen]a elementului de descu-rajare fa]\ de poten]ialii rivali [i inamici. :ns\,deciden]ii politico-militari de Beijing reali-zeaz\ faptul c\ o ;narmare accelerat\ [i ocre[tere a puterii coercitive (hard power) a]\rii lor ar putea alarma vecinii mai mici, faptcare ar putea duce la coali]ii de containment[i la o curs\ a ;narm\rilor, cu efecte destabili-zatoare la nivel regional [i chiar la o retragerea capitalurilor str\ine din zon\21. De aceea,China cultiv\ o modera]ie binevenit\, mani-festat\ mai ales la nivelul rela]iilor diplomaticecu statele din zon\.

Toate elitele politico-militare de la Beijing[i-au dorit o armat\ puternic\ [i competent\[i au fost dispuse s\ îi acorde unele privilegiisocio-economice. Totu[i, influen]a crescând\a PLA în ansamblul economiei chineze a trezitîngrijorare la vârful statului, iar fostul pre[e-dinte Jiang Zemin a decis în 1998 ca Armatas\ nu mai aib\ voie s\ desf\[oare activit\]ieconomice cu profit22. Un an mai târziu, con-ducerea de la Beijing decidea s\ regrupezecinci mari corpora]ii cu activit\]i în sectorulap\r\rii (mai exact – spa]iu, avia]ie, marin\,arme conven]ionale [i nucleare) în zece marifirme separate.

În general, leadershipul de la Beijing areflectat asupra marilor lec]ii geostrategice aleepocii post-R\zboi Rece, ;n special asupracelor dou\ conflicte militare din Golful Persic[i a interven]iei NATO din fosta Iugoslavie,ambele urmate de ;nfrângerea, ;n grade di-ferite, a unor puternice armate conven]ionale[i de ;nl\turarea unor dictatori bine-cunoscu]ipe plan mondial. :n egal\ m\sur\, strategiichinezi au observat dificult\]ile unicei super-puteri militare a lumii – SUA – de a reconstruistate [i societ\]i pe care anterior le-au subor-donat pe cale militar\ (Afganistan, Irak), cap-canele supraextinderii spa]iale [i ale confrun-t\rii cu actori asimetrici, de tip gheril\ sauterorism, [i dificultatea de a men]ine vechilealian]e, respectiv de a crea altele noi.

Provocarea Revolu]iei;n Afacerile Militare

Concluzia a fost c\ este nevoie de o arma-t\ profesionist\, omogen\, foarte bine instrui-t\ [i, mai ales, dotat\ cu o tehnic\ de lupt\modern\ [i performant\, a[a cum prevedeau[i cerin]ele Revolu]iei ;n Afacerile Militare(RMA) ini]iat\ de SUA ;nc\ din anii ‘80 aisecolului trecut. Opera]iunea Desert Storma adus succesul armatelor americane [i aliatemai ales ca urmare a superiorit\]ii zdrobitoarea sistemelor de informa]ii, gra]ie sateli]ilor [iarmelor zise «inteligente». Concluzia tras\ deliderii de la Beijing a fost aceea c\ PLA tre-buie s\ dezvolte capacit\]i de a lupta pentrusuperioritatea informa]ional\ [i a interziceadversarilor accesul la informa]ie. Spa]iul cos-mic a devenit o preocupare de prim ordin,el fiind mediul privilegiat de transmitere ainforma]iilor [i protejare a lor. Strategii chineziinsist\ mai ales pe necesitatea unor capabi-lit\]i asimetrice care s\ permit\ RP Chinezes\ poat\ contracara avantajele consistente aleSUA în cazul în care cele dou\ puteri arajunge în situa]ie de conflict politico-militardeschis.

China este renumit\ pentru progreselerealizate în domeniul spa]ial, fiind un stat carea lansat deja sateli]i pe orbit\ [i a semnat înseptembrie 2003 un acord de colaborare cuUE la programul Galileo de navigare prinsatelit, inclusiv prin finan]are. De[i scopulcolabor\rii a fost declarat unul pa[nic, comer-cial [i [tiin]ific, reac]iile interna]ionale nu s-au l\sat a[teptate. De pild\, unele cercuripolitice din SUA au criticat UE pentru accesuloferit Beijingului la tehnologie spa]ial\ cudubl\ utilizare(civil\ [i militar\), mai ales c\Galileo este privit adesea ca un fel de com-petitor al Global Positioning System (GPS) alamericanilor. Abia în iunie 2004 s-a semnatun acord de interoperabilitate între SUA [iUE, dar tensiunile nu au disp\rut complet.Fa]\ de reac]iile negative ale unor politicieniamericani care se tem c\ RP Chinez\ va puteautiliza tehnologia european\ într-un eventualr\zboi cu Taiwanul, europenii au replicatafirmând c\ semnalul trimis de Gallileo nupoate fi decriptat decât de cele câteva agen]ii

Monitor Strategic

95POLITICI DE AP|RARE

agreate de UE. Europenii au acceptat acordulcu China probabil din dorin]a de a avea accesla pia]a chinez\ pentru produsele de tele-comunica]ie23. Dorin]a Chinei de a ob]ineprogrese în domeniul spa]ial a fost eviden]iat\[i de documentul Carta Alb\ asupra activit\-]ilor spa]iale din anul 2000. Totu[i, speciali[tiichinezi afirm\ c\ sistemul de sateli]i numitCompass sau Beidou 2 va permite [i un accesmai larg în interes comercial, a[adar negândfolosirea sa predilect\ în scopuri militare.

De[i exist\ o anumit\ discre]ie a prezen]eiPLA în lume [i în ciuda doctrinei defensiveadoptate de acest stat, ac]iunile sale au trezitsuspiciuni [i critici la Washington [i nu numai.Pe 11 ianuarie 2007, China a reu[it s\ distrug\experimental un satelit meteorologic pe careîl plasase anterior pe orbit\. Ac]iunea a avutloc la o în\l]ime de 537 mile deasupra supra-fe]ei p\mântului. Experimentul ASAT (anti-satellite missile test) a fost privit cu mult\ în-grijorare [i în Rusia, India [i multe state euro-pene, mai ales c\ pozi]ia oficial\ a diploma]ieichineze este c\ Republica Popular\ Chinez\se opune prolifer\rii armelor în spa]iul cos-mic. De pild\, Japonia a descris acest experi-ment ca pe o violare a dreptului interna]ional[i, al\turi de India, a criticat folosirea spa]iuluicosmic în scopuri militare.

Anali[tii politici [i militari americani austudiat posibilitatea ca Ministerul de Externeal Chinei s\ nu fi avut cuno[tiin]\ de planulmilitar de distrugere a satelitului24. Într-unarticol ap\rut recent în revista Foreign Affairs,anali[tii politici Gill Bates [i Martin Kleiberanalizeaz\ evenimentul ASAT prin prismaintereselor specifice [i adesea necongruenteale birocra]iilor statale din China, afirmândc\ militarii (în acest caz chiar a[a-numiteleStrategic Rocket Forces) nu doresc s\ ob]in\girul diploma]ilor în probleme sensibile legatede securitatea na]ional\.

Ca prob\ se aduce discursul din iunie2006 al ambasadorului chinez pentru Afaceride Dezarmare, Cheng Jingye care a luatcuvântul ca o conferin]\ ONU asupra dezar-m\rii> «Desf\[urarea de arme în spa]iul cos-mic ar avea consecin]e inimaginabile. Infra-structurile cosmice ale tuturor celorlalte ]\ri

ar fi periclitate, folosirea pa[nic\ a spa]iuluicosmic ar fi amenin]at\ iar pacea [i securi-tatea interna]ional\ puse în pericol»25. Cuocazia conferin]elor pentru dezarmare dincadrul ONU, China a îndemnat de cel pu]inun deceniu celelalte state s\ semneze cât mairepede un acord multilateral de interzicerea armelor în spa]iul cosmic. În plus, fa]\ deversiunile din 2002 [i 2004, Carta Alb\ a ap\-r\rii din 2006 nu mai cuprinde în mod indu-bitabil condamnarea ideii de «militarizare» aspa]iului26. Trebuie men]ionat [i faptul c\preocuparea tradi]ional\ a Beijingului pentrusiguran]a activit\]ilor în spa]iul cosmic a mersatât de departe încât acesta a dat publicit\]iiîn urm\ cu câ]iva ani un Plan de ac]iune pri-vind de[eurile spa]iale. :ns\ distrugerea pro-priului satelit din ianuarie 2007 este cert c\a produs sute de buc\]i care plutesc liber peorbit\ [i sunt un pericol real pentru instala]iilelansate de oameni în Cosmos. În mod bizar,chiar [i dup\ ce presa interna]ional\ a relatatpe larg despre acest test, guvernul de la Beijinga continuat o vreme s\ nege c\ el a avut loc.Anali[tii americani citeaz\ [i alte cazuri cândconducerea PLA a p\strat secretul asupraunor evenimente de interes na]ional sau in-terna]ional, nefurnizând datele necesarec\tre Ministerul de Externe. De pild\, cu oca-zia incidentului aviatic sino-american dinaprilie 2001, autorit\]ile militare din Hainannu au oferit imediat toate datele disponibilereferitoare la avionul american EP-3, lovitaccidental de un avion chinez. De asemenea,în octombrie 2006, un submarin chinez dinclasa Song s-a apropiat la câ]iva kilometri deportavionul american USS Kity Hawk f\r\ afi detectat, cu riscul de a declan[a o criz\diplomatic\ [i militar\ grav\.

Dac\ se dovede[te c\ exist\ o lips\ chiarpar]ial\ de coordonare între ministereleAp\r\rii [i Afacerilor Externe, atunci rezult\c\ PLA dore[te [i reu[e[te s\ p\streze unmonopol de facto asupra unor decizii strate-gice cu impact major asupra politicii externe[i de securitate a ]\rii. Lucrul în sine nu esteextraordinar, amintim c\ în preajma declan-[\rii Primului R\zboi Mondial, mini[trii deexterne din Rusia, Germania [i chiar Austro-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200796

Monitor Strategic

Ungaria au încercat manevre de detensionarea rela]iilor dintre marile puteri rivale daradesea nu au fost informa]i de statele majoreasupra planurilor detaliate de mobilizare, de[iaceste scheme aveau un poten]ial de criz\ [ir\zboi excep]ional27. Este posibil ca un ase-menea model de lips\ de comunicare întrebirocra]iile statale ce ar trebui s\ ac]ionezecomplementar s\ fie prezent [i în China? Estefoarte greu de spus exact, ]inând cont desecretul ce înconjoar\ aceste activit\]i…

Cu sau f\r\ probleme de comunicare, PLAse afl\ în plin proces de transformare. Cerin-]ele procesului de modernizare sunt formu-late destul de explicit ;n Carta Alb\ a Ap\r\rii(versiunile din anii 2000, 2002, 2004 [i2006), semn al unei sporite transparente [iresponsabilit\]i fa]\ de opinia public\ intern\[i de comunitatea interna]ional\. Al 17-leaCongres al PCC ce a avut loc în toamna lui2007 a accentuat aceste tendin]e benefice.

Industria chinez\ a ap\r\rii a fost marcat\de separarea neta a componentelor civil\ [imilitar\ din cadrul Comisiei de {tiin]\, Tehno-logie [i Industrie pentru Ap\r\rea Na]ional\(COSTIND), organul ;ns\rcinat cu supervi-zarea managementului ramurii respective. In-dustria militar\ chinez\ trece printr-un ampluproces de restructurare, fiind clar faptul c\ea se va baza tot mai accentuat pe ofertaeconomiei civile ;n domeniile sensibile aleelectronicii, tehnologiei informatice [i tele-comunica]iilor.

:n acest sens, men]ion\m apari]ia ;n 2002a conglomeratului China Electronics Technol-ogy Group [i intensificarea cooper\rii cumarile firme autohtone de echipamenteelectronice – Datang, Huawei, etc. Pe de alt\parte, China North Industries Corporation(NORINCO) a lansat pe pia]\ arme portabilecu capete termobarice, cu care pot fi ;nzestratearunc\toarele de grenade ruse[ti RPG – 7 [iarunc\toarele de rachete anti-tanc PF 89. Razade ac]iune maximal\ este de 1.000 m, con-form produc\torului. Exista sprijin internsemnificativ pentru apari]ia unui complexmilitaro-industrial puternic ;n RP Chinez\,considerându-se ca industriile civile din ]ar\

vor profita de pe urma acestuia, inclusiv prininvesti]iile ;n sectorul cercet\rii [i dezvolt\rii28

[i prin comenzile primite de la for]ele armate.Cre[terea economic\ de cca. 9% pe an pareo garan]ie eficient\ contra temerilor c\ osporire semnificativ\ a cheltuielilor de ap\rareva d\una dezvolt\rii pe termen lung.

Pe 16 martie 2004, premierul chinez WenJiabao afirma> „China trebuie s\ încerce înmod activ s\ promoveze Revolu]ia în Afa-cerile Militare, cu caracteristici chineze, [i s\depun\ eforturile necesare spre a realizadezvoltarea în salturi în domeniul ap\r\riina]ionale [i al moderniz\rii for]elor armate”29.

Aceste cuvinte demonstreaz\, dac\ maiera nevoie, preocuparea factorilor de deciziepolitico-militari din R.P. Chinez\, de a moder-niza for]ele armate ale ]\rii, prin dezvoltareaunei baze tehnologice de vârf, în concordan]\cu rolul de putere regional\ asumat de China,cu perspectivele de putere global\ [i cucre[terea economic\ spectaculoas\ din ulti-mele dou\ decenii. Preocuparea major\ pentruRMA r\zbate din documentul Carta Alb\ aAp\r\rii (“China’s National Defense in2004”), dat publicit\]ii în anul 2004 dar [imai pregnant din versiunea publicat\ în2006. La nivel na]ional, exist\ o Comisie de{tiin]\, Tehnologie [i Industrie pentru Ap\ra-rea Na]ional\ (COSTIND), care supervizeaz\progresele [i r\mânerile în urm\ [i face reco-mand\ri.

Cu o popula]ie de cca. 1,3 miliarde locui-tori, un PIB calculat la paritatea puterii decump\rare estimat la 8.182 miliarde USD [i9,3% cre[tere a PIB în anul 2005 (o medie de8-9% anual în ultimii ani), China va deveni înscurt timp principala economie a Asiei, actual-mente fiind deja principala exportatoare debunuri din regiune30. Sunt previziuni care arat\c\ la nivelul anilor 2025-2030, dac\ semen]ine actualul ritm de cre[tere, China are[anse reale s\ devin\ a doua economiemondial\, concurând direct cu economiileSUA [i UE. Este posibil ca la orizontul anilor2040, economia chinez\ s\ o ajung\ din urm\pe cea american\, dar desigur este vorba doar

Monitor Strategic

97POLITICI DE AP|RARE

de proiec]ii bazate pe men]inerea actualelorniveluri de cre[tere pentru SUA [i China31.

În ciuda embargoului pe vânzarea dearme , impus de SUA [i UE dup\ eveni-mentele din Tien An Men, Beijingul a depuseforturi mari de a achizi]iona tehnologii cudubl\ folosin]\, prin acorduri bilaterale cuunele state europene. De asemenea, a fost laun pas de a ob]ine din Israel tehnologie Fal-con, doar protestele americane împiedicândaceast\ tranzac]ie. Principalul furnizor detehnologii militare pentru China a fost [i r\-mâne Rusia, iar nivelul de încredere [i coo-perare dintre Moscova [i Beijing este unuldeosebit, fapt dovedit [i de exerci]iile militarecomune sub egida Organiza]iei de Cooperarede la Shanghai. Exporturile de arme dinspreRusia, c\tre China au fost evaluate la circa 1,5miliarde USD în 2006. De precizat c\ cifracomer]ului sino-rus la nivelul lui 2006 a fostde 30 miliarde USD, iar pre[edintele rusVladimir Putin a anun]at deja c\ se va ajungeîn 2010 la 60-80 miliarde USD32.

Exist\ o tenta]ie puternic\ pentru unelestate membre ale UE de a vinde echipamentemilitare Chinei. În primul rând, odat\ cu sfâr-[itul R\zboiului Rece, aceste state au pierdutunele pie]e tradi]ionale, în al doilea rând pia]achinez\ este una imens\ [i prezint\ oportu-nit\]i spectaculoase. În al treilea rând, Chinanu este perceput\ ca poten]ial inamic de c\trestatele europene, spre deosebire de SUA, careiau în calcul posibilitatea escalad\riiconflictului asupra statutului insulei Taiwan.

Efectul RMA trebuie urm\rit mai ales lanivelul flotei [i al avia]iei militare. Flota RPChineze cuprinde actualmente cca. 21 dedistrug\toare [i 43 de fregate, pe lâng\ cele51 de submarine Diesel [i [ase submarinenucleare. Beijingul a început s\ achizi]ionezedistrug\toare ruse[ti de tip Sovremeny (dotatecu rachete Sunburn S 22) [i submarine dinclasa Kilo. În acela[i timp, a investit în capaci-t\]ile de construc]ie a distrug\toarelor curachete ghidate din clasa 052 B [i 052 C, înconstruc]ia de submarine Diesel 039 [i 039A. Este manifestat\ [i inten]ia de a se cump\rasau produce un portavion, probabil spre a fimai bine ap\rate c\ile de comunica]ie

dinspre Golful Persic [i Oceanul Indian33. Înluna noiembrie 2006, se pare c\ un submarinchinez, beneficiind de tehnic\ de camuflaj-disimulare foarte nou\, a reu[it s\ se apropiela câ]iva kilometri de un vas militar american,în zona Taiwanului, f\r\ a fi detectat.

La nivelul avia]iei militare, tehnologia de tipRMA se afl\ în avioanele performante SukhoiSu-30 MKK, bombardiere, cu radare PhazotronZhuk M-E [i avioane tip Beriev A-50 E.

Retardul cel mai semnificativ fa]\ de Occi-dent, mai ales fa]\ de SUA care au ini]iat RMA,se reflect\ la electronica de vârf. Spre a com-pensa acest deficit, China a demarat în 2003negocieri cu firma de electronice ERA Pardubicedin Cehia pentru achizi]ionarea echipamentelorde supraveghere pasiv\ VERA-E, o platform\electronic\ de intelligence (ELINT) ce detecteaz\avioane, vapoare [i vehicule terestre ce emitsemnale. Prin achizi]ionarea acestui sistem,armata chinez\ (PLA) ar fi dispus de o tehno-logie sofisticat\ pentru mecanismul C4I. Lanivelul anului 2004, se vorbea de o tranzac]ieceho-chinez\ de 60 milioane USD34. În celedin urm\, la interven]ia SUA, Cehia a blocatfinalizarea contractului. La fel s-a întâmplat [icu tentativa de a cump\ra din Israel, în anii’90, sisteme anti-rachet\ Arrow [i Falcon. Grosulimporturilor de tehnologie militar\ ale R.P.Chinez\ provind din Rusia, care în ultimii ania devenit cel mai mare exportator mondial deasemenea produse.

Desigur, modernizarea accelerat\ a echi-pamentelor militare în RP Chinez\ nu esteun proces izolat, intern, un element de pur\mândrie na]ional\. Din contr\, este logic s\credem c\ se leag\ direct de percep]ia ame-nin]\rilor [i a provoc\rilor externe din parteaunor state pe care China le consider\ rivalesau poten]ial inamice35.

Un lucru pare cert. F\r\ importurile detehnologie avansat\, for]ele armate chinezenu au posibilitatea de a progresa prin RMAspre a contracara suprema]ia mondial\ a SUA[i «implanturile» tehnico-militare pe careamericanii le vor face în Japonia, eventualCoreea de Sud, India [i alte puteri regionaledin Asia. Prin includerea tehnologiei de vârfimportate, în propriile sale produse cu tehno-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 200798

Monitor Strategic

logie avansat\, Beijingul sper\ s\ reduc\decalajul fa]\ de SUA [i, în general, fa]\ deOccident36.

Desigur, pentru a vorbi de aplicarea cusucces a RMA nu este nevoie doar de a cum-p\ra sau a produce tehnologii avansate, ci [ide a avea o birocra]ie civil\ [i militar\ care s\manifeste deschidere la nou în domenii di-verse precum> structur\ organiza]ional\,doctrin\, strategie. Inova]ia în tehnologie esteadus\ mai ales de întreprinderile private careau sectoare de cercetare dezvoltare competi-tive, iar în acest domeniu RPC se bazeaz\ înc\,mai ales pe institu]iile de stat.

:n afar\ de domeniul armelor nucleare, încare China are o tradi]ie recunoscut\, inclusivîn dezvoltarea unor noi genera]ii de vectoribalistici performan]i, se ;nregistrez\ progresesemnificative [i în domeniul avia]iei [i în celnaval. Remarcabile sunt avioanele de lupta J10 Chengdu care au intrat în serviciul opera-]ional [i vor servi ca baz\ a For]elor Aerieneale armatei RP Chineze, precum [i bombar-dierul FB 7 [i avionul de vânatoare FC – 1/JF –17 Chengdu37. Fruct al cooperarii cu industriaaeronautic\ pakistaneza, FC 1 Fierce Dragona fost lansat ;n vara lui 2003 [i este unperformant avion de vânatoare care va puteafi inclusiv exportat ;n condi]ii avantajoase. Alteavioane de calitate aflate ;n dotarea armateichineze sunt HJ 7A Leopard (bombardier),precum [i avioanele de vânatoare F 7 si F8.Chinezii import\ motoare de avion ruse[tiAL31 FN dar se bazeaz\ [i pe cele autohtoneKunlun II si WS 9.Dup\ toate probabilit\]ile,RP Chinez\ a planificat ob]inerea unei parit\]istrategice cu SUA [i Taiwanul ;n domeniulaerian, spre a putea negocia reunificarea depe pozi]ii de egalitate [i pentru a descurajainterven]ia american\ militar\.

Tot ;n acest scop, dar [i pentru a se asigurasuprema]ia naval\ ;n Marea Chinei de Sud [io pozi]ie respectabil\ ;n zona coastelor Asieide Sud (Oceanul Indian, Marea Arabiei), RPChinez\ depune eforturi substan]iale pentruconstruirea unei noi genera]ii de submarineconven]ionale dar [i nucleare. Astfel, se vor;nlocui vechile aparate din clasa Ming,submarinele nucleare de prim\ genera]ie Han

[i submarinele nucleare XIA dotate cu rachetebalistice, intrând probabil ;n serviciu un nousubmarin nuclear de atac, construit, posibilcu sprijin rusesc. Este bine [tiut c\ ;n dome-niul naval [i ;n cel aviatic, China se bazeaz\mult pe tehnica ruseasc\, iar importurile deechipamente din Federa]ia Rus\ sunt tra-di]ionale.

Nu putem ;ncheia f\r\ a remarca faptulca reforma armatei ;n RP Chinez\ constituieo provocare major\ pentru societate, stat [iconducerea politic\, de succesul [i caracte-risticile sale depinzând rangul de putere a]\rii ;n viitor, securitatea na]ional\ [i con-figura]ia rela]iilor interna]ionale.

Documentul China’s National Defense in2006 dat publicit\]ii exprim\ dorin]aleadershipului de la Beijing de a gr\bimodernizarea Armatei [i de a avea o doctrin\militar\ mai ofensiv\. Atr\gând aten]ia printr-un plus de transparen]\, acesta face otrimitere evident\ la Revolu]ia în AfacerileMilitare, afirmând c\ obiectivul pe termenlung al Armatei este to “build a digitalizedforce that is capable of winning digitalizedwarfare”. A[adar, este men]ionat un aspectesen]ial al Revolu]iei în Afacerile Militare. Semai face referire la integritatea teritorial\ aR.P. Chinez\, ceea ce sugereaz\ mai alesdorin]a unific\rii cu Taiwanul38. Spre a-[i de-monstra inten]iile pa[nice, establishmentulchinez reafirm\ tradi]ionala doctrin\ nuclear\no first use. Se specific\ faptul c\ R.P. Chinez\nu se va l\sa angrenat\ în cursa înarm\rilor[i nici nu va constitui o amenin]are militar\la adresa altor state. De asemenea, se afirm\c\ actualmente PLA are efective de 2,3milioane de oameni, în urma reducerilor depersonal operate mai ales în ultimii 10 ani.La începutul deceniului trecut, PLA num\racirca 5,5 milioane de militari.

Conform documentului, China urmeaz\o politic\ a ap\r\rii care este “pur defensiv\în natura sa»39. În ultimii ani, Beijingul a alocatfor]elor armate cre[teri bugetare de dou\ cifre(adic\ minimum 10 la sut\), provocând reac]iiale Washingtonului [i îngrijor\ri la Tokyo.

În ianuarie 2007, China a prezentat oficialnoul avion de vân\toare Jian 10, considerat

Monitor Strategic

99POLITICI DE AP|RARE

de unii anali[ti militari ca fiind echivalentullui F 16 din SUA sau al SU 30 din Rusia. Proie-tantul [i constructorul avionului este ChinaAviation Industry Corporation, iar durataperioadei de cercetare-proiectare s-a întinspe mai bine de [apte ani.

China devine treptat [i un mare exportatorde arme în state din Africa [i Asia, la con-curen]\ cu Rusia [i SUA. Dat fiind interesulfoarte mare pentru resursele economice [imai ales energetice din Africa de Nord [i ceaSubsaharian\, din Asia Central\, pentru accesulla pie]e [i materii prime, China tinde s\ vând\cantit\]i de arme tot mai mari c\tre acestestate [i este acuzat\ adesea c\ nu ia în calculnivelul de respectare a drepturilor omului sauprezen]a elementelor de r\zboi civil în statelebeneficiare ale exporturilor de arme.

În cadrul Organiza]iei de Cooperare de laShanghai, China [i statele partenere (Rusia [icâteva state din Asia Central\, dar [i Iranul caobservator) au dezvoltat treptat un sentimentde încredere [i practici solide de cooperare.Efective din China, Rusia, Kazahstan,Kârgâzstan, Tadjikistan [i Uzbekistan î[i per-fecteaz\ capacit\]ile de transport, lansare derachete [i interoperabilitate. Opera]iunea„Misiune de Pace 2007”, din Urali, (9-16 au-gust 2007) a fost cel mai amplu exerci]iu anti-terorist care a implicat trupe din toate cele [asestate ale SCO. În total au participat peste 6.000de militari, dintre care 4.700 ru[i. Din parteaChinei au venit 1.600 de militari, dintre care oparte s-au deplasat cu trenul, din provinciaXinjiang, cale de mii de kilometri, al]ii au ajunscu avioane sau elicoptere.

A fost cea mai mare ie[ire din ]ar\ a tru-pelor chineze [i a avut scopul nu doar de aexersa lucrul cu for]e str\ine, dar [i intero-perabilitatea propriilor unit\]i. Concret, chi-nezii au avut sarcina de a asigura echipa-mentele de telecomunica]ii, de a oferi infor-ma]ii meteo, logistic\ [i chiar traduceri. PLAa implicat în aceste exerci]ii peste 1600 mili-tari, înso]i]i de peste 40 de avioane Mi-17,IL-76, JH-7A [i elicoptere Z-9 [i Mi 17, pe lâng\o companie aeropurtat\40. Aceste trupe aufost transportate rapid [i eficient în Federa]iaRus\, la Celiabinsk. Unii anali[ti occidentali

consider\ SCO un fel de NATO în devenire,chiar dac\ nu exist\ ceva de genul CarteiAtlanticului de Nord. Dar establishmentulSCO a dorit s\ asigure un plus de transparen]\în rela]iile cu Vestul, de aceea a adresatinvita]ii pentru mai mult de 80 de ata[a]imilitari [i 400 jurnali[ti din diverse ]\ri de avedea pe viu exerci]iile, care au avut un scopantiterorist declarat.

ConcluziiCre[terea puterii militare chineze [i men-

]inerea ei concentrat\ în mâinile liderilor PCCse leag\ de tendin]a RP Chinez\ de a deveniuna dintre marile puteri ale lumii. Chiar dac\oficial retorica Beijingului la adresa SUA [i UEeste una degajat\ [i chiar prietenoas\, exist\în cercurile politice [i strategice europene [iamericane îngrijor\ri reale cu privire la pla-nurile privind Taiwanul (inclusiv scenariulreunific\rii for]ate), domina]ia asupra M\riiChinei de Sud [i proiec]ia militar\ spre Orien-tul Mijlociu (de unde China va cump\ra totmai multe hidrocarburi). Experimentul ASATa demonstrat capacitatea PLA de a atacasateli]i plasa]i pe orbit\ de alte puteri, dar [idep\[irea unui «tabu», anume non-milita-rizarea spa]iului cosmic.

În acela[i timp, a devenit clar faptul c\sporirea puterii militare nu ]ine neap\rat de oviziune obiectiv\ asupra riscurilor [i amenin-]\rilor la adresa RP Chineze. În fond nicio alt\mare putere nu [i-a manifestat dorin]a de ariposta prin for]\ intereselor chineze. Este vorba,de nevoia de prestigiu [i securitate a elitelorpolitice [i militare, influen]ate de normelesuveranit\]ii statale totale, ale integrit\]ii teri-toriale [i rangului de putere accesibil unei ]\ricu 1,3 miliarde locuitori. Viitorul strategic [i desecuritate al Chinei depinde nu doar de aspec-tele materiale, cuantificabile, precum cre[tereaeconomic\ [i sporirea capacit\]ilor militare,poten]ate prin implementarea RMA, ci [i, înmod esen]ial, de aspectele psiho-cognitive aledeciden]ilor politico-militari de la Beijing. Dac\ace[tia vor dovedi modera]ie [i spirit de coo-perare, vor reu[i s\ imprime ]\rii o linie de poli-tic\ extern\ neprovocatoare fa]\ de celelalte

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007100

Monitor Strategic

mari puteri, evitând mecanismele nedorite aleescalad\rii tensiunilor [i deterior\rii mediuluiinterna]ional de securitate.

Aceste evolu]ii nu au cum s\ lase indife-rent\ nici România, deoarece interesulna]ional cere permanentizarea unui mediude securitate interna]ional pa[nic, stabil,previzibil, ferit de mari conflicte ce pot an-trena întreruperi ale fluxurilor financiare,perturb\ri ale comunica]iilor, îngreunareaaccesului la energie [i polarizarea for]at\ astatelor lumii. În calitate de stat membru alNATO [i UE, avem obliga]ia dar [i interesuls\ fim solidari cu alia]ii [i partenerii no[tri înraportarea la interac]iunea dintre China [iceilal]i actori ai scenei interna]ionale. Nu tre-buie s\ fim îngrijora]i, ci doar vigilen]i în ceeace prive[te complexul de securitate al Asieide Est [i Sud-Est, preg\ti]i s\ monitoriz\mevolu]iile ce au loc în acel spa]iu [i s\ integr\mconcluziile relevante în documentele strate-gice [i de politic\ extern\ na]ionale, euro-pene [i euro-atlantice.

1 Vezi Ignacio Ramonet, Chine, mégapuissance, ;n«Le Monde Diplomatique», août 2004.

2 Strategia chinez\ const\ ;n ;mpiedicareainterven]iei ;ntr-un conflict cu Taiwanul a unei ter]e p\r]i,prin aplicarea principiului descuraj\rii, sau, ;n caz dee[ec, for]ele armate ale RPC trebuie s\ poat\ zdrobifor]ele taiwaneze ;nainte de interven]ia unor eventualetrupe str\ine. Vezi Mac William Bishop, “Military mightand political messages”, www.worldsecuritynetwork.org ,24 July, 2004.

3 David Lague, ”China appears to confront U.S. de-fense of Taiwan”, ;n International Herald Tribune, June10, 2007.

4 Anne Wu, ”Beijing’s disarming way with whispers”,in International Herald Tribune, 07 August 2004.

5 Vezi Alan Boyd, Oil worries lubricate South China

Sea Pact, www.worldsecuritynetwork.org , 04 Septem-ber 2004. Autorul afirm\ c\ exist\ ;n prezent o tendin]\puternic\ de a se ajunge la un acord ;ntre Beijing [ivecinii s\i din sud, referitor la exploatarea ;n comun aunor posibile resurse petroliere din arealul InsulelorSpratley, iar retorica oficial\ a RPC este tot mai con-ciliant\.

Note

6 Frederic Bobin, ”La Chine intensifie la répressiondans l Ouest musulman”, ;n Le Monde, 07.08. 2004.

7 ”Pekin appelle l’Union européenne a lever sonembargo sur les armes des que possible”, http>//fr.news.yahoo.com , 26 janvier 2004.

8 Graham Watson, ”EU must keep its ban on armssales to China”, ;n International Herald Tribune, 04 Au-gust 2004.

9 Bruno Tertrais, Europe and the Emergence of China.Consequences for the Transatlantic Relationship. ”A Eu-ropean Perspective”, ;n ”The Rise of China with SpecialReference to Arms Supplies”, Working Paper No. 19 ofthe European Securitry Forum, April 2005.

10 Howard M. Krawitz, ”Modernizing China s Mili-tary> A High Stakes Gamble?”, ;n Strategic Forum, Insti-tute for National Strategic Studies – Washington, No.204, December 2003.

11 Erich Marquardt, ”Beijing tests Washington s re-solve in East Asia”, www.pinr.com , (Power and InterestNews Report), 28 July 2004.

12 Robert Karniol, ”US report warns on Beijing de-fence spending”, ;n Janes Defense (JDW), 6 August 2003.

13 Howard M. Krawitz, ”Modernizing China s Mili-tary> A High Stakes Gamble?”, ;n Strategic Forum, Insti-tute for National Strategic Studies – Washington, No.204, December 2003.

14 ”China’s Defense Budget”, http>//www.globalsecurity.org/military/world/china/budget.htm

15 Petre Munteanu, Noile misiuni ale armateichineze, 9 august 2007,„ Adevarul”.

16 Christopher Griffin, Dan Blumenthal, China sDefense White Paper> What It Does (And Does Not) TellUs, www.jamestown.org, Vol. 7, Issue 2, January 24,2007.

17 Howard M. Krawitz, ”Modernizing China’s Mili-tary> A High Stakes Gamble?”, ;n Strategic Forum, Institutefor National Strategic Studies – Washington, No. 204,December 2003.

18 Howard M. Krawitz, op.cit.19 Vezi Zhu Feng [i Drew Thompson, ”New national

strategy lends insight into China’s rise”, www.Jamestown.org [i www.isn.ethz.ch 03, September 2004.

20 Willy Lam, ”Hu’s Tightening Grip> CMC Person-nel Shifts and Increasing the PLA’s Budget”, ;n ChinaBrief, Volume 7, Issue 11 (May 30, 2007).

21 Zhu Feng [i Drew Thompson, New national strat-egy lends insight into China s rise…..

22 Ian Taylor, China s Arms Sales to Africa. Beijing sreputation at risk, www.jamestown.org, Vol. VII, Issue7, April 5, 2007.

23 José Carlos Matias, E.U.-China Partnership on theGalileo Satellite System, 17 July 2007, http>//www.pinr.com/report.php?ac=view_re port& report_id=665&language_id=1.

24 Kevin Pollpeter, ”Motives and Implications be-hind China’s ASAT Test”, Jamestown China Brief, Vol 7,Issue 2, January 24, 2007. Vezi mai ales Bates Gill [iMartin Kleiber, ”China’s Space Odyssey> What theAntisatellite Test Reveals About Decision-Making inBeijing”, www.foreignoffoirs.org., May/June 2007.

Monitor Strategic

101POLITICI DE AP|RARE

25 Idem.26 Ibidem.27 Kevin Pollpeter, ”Motives and Implications Be-

hind China’s ASAT Test”, Jamestown China Brief, Vol-ume 7, Issue 2, January 24, 2007.

28 Dup\ cum arat\ Jack Levy, înainte de 1914, statulmajor german a elaborat planuri militare f\r\ a se con-sulta cu deciden]ii politici [i ignorând „constrângerilepolitice”. Planurile de r\zboi erau ]inute secrete demilitari, gelo[i pe sfera lor de autonomie profesional\, iarcivilii aveau prea pu]ine de spus. Planul Schlieffen deatacare a Fran]ei [i apoi a Rusiei a c\p\tat prioritate absolut\asupra considerentelor politico-diplomatice de respectarea suveranit\]ii Belgiei sau de evitare a r\zboiului pe maimulte fronturi. Levy mai precizeaz\ c\ planul german decapturare a ora[ului belgian Liège a fost secret [i pentrudeciden]ii civili la vârf> cancelarul Bethmann Hollweg,ministrul de externe Jagow etc. Situa]ia contrasta cu ceadin Fran]a [i Marea Britanie unde deciden]ii civili aveaucontrolul asupra planific\rii militare. Jack Levy, «Organi-zational Routines and the Causes of War», InternationalStudies Quarterly, Vol. 30, No. 2, June 1986, pp. 193-222. Vezi mai ales pp. 207-210.

29 Zhu Feng [i Drew Thompson, op.cit.30 Wen Jiabao, ”Report on the Work of the Govern-

ment,” Xinhua News Agency, 16 March 2004, quotedin James Mulvenon, ”Your Guess Is As Good As Mine”>PLA Budgets, Proposals, and Discussions at the SecondSession ofthe 10th National People’s Congress,” China

Leadership Monitor 11 (Summer 2004)> 1.

31 CIA Factbook, http>//www.cia.gov/cia/publica-tions/factbook/geos/ch.html.

32 David Lague, ”Coming to Terms with China’s As-cent”, International Herald Tribune, 8 November 2005,http>//yaleglobal.yale.edu/display.article?id=6475.

33 Sergei Blagov, ”Arms, Energy and Commerce inSino-Russian Relations”, Jamestown China Brief, http>//www.jamestown.org/china_brief/article. php?articleid=2373607 Volume 7, Issue 16 (August 8, 2007).

34 Chietigj Bajpaee, The Emerging Cold War on Asia’s

High Seas, 13 February 2006, http>//www. iiss.org/whats-new/iiss-in-the-press/february-2006/the-emerging-cold-war-on-asias-high-seas.

35 Czech News Agency [CTK], March 16, 2004.36 Vezi, mai ales, David Shambaugh, Modernizing

China’s Military> Progress, Problems, and Prospects, Ber-keley, CA> University of California Press, 2002.

37 Jason Kelly, “A Chinese Revolution in Military Af-fairs?”, Yale Journal of International Affairs, Volume,issue 2, winter/spring 2006.

38 ”Following long term stagnation, the Chinese de-fence industry s prospects are improving”. JDW reports,;n Janes Defense weekly, vol. 41, issue no. 3, 21 January2004.

39 Willy Lam, China outlines ambitious objectives in

its defense White Paper.China Brief, Volume 7, Issue 1 (January 10, 2007),

www.jamestown.org.40 China’s National Defense in 2006, http>//www.

china.org.cn/english/China/194332.htm#8.

{erban Cioculescu is a scientific researcher in security studies at the IPSDMH and a PhD candidate atthe Universtity of Bucharest, Departament for Political Sciences. His areas of expertize are> InternationalRelations theory, security and strategic studies.

SUMMARY

The foreign, security and defense policy of the People’s Republic of China is a very hotly debated issuewithin the academic and political circles, but also the world mass media is constantly interested in it. Chinais certainly a rising potential great power and it is modernizing quickly in all the fields, but the securityexperts see this spectacular evolution with some concern worldwide. The defense policy of PRC is based onthe acquisition of modern equipments and weapons from outside and the domestic production, but Beijingalso tries to convince the European Union’s states to give up the embargo on weapons in place since 1989.Some experts think that such a move could be dangerous for the US’ interests, as it is committed to thedefense of Taiwan’s independence and China could use European technology to enhance its progress in themilitary realm and put greater pressure on Taipei. The military budget of China is not a transparent one andthere are concerns that the cooperation between diplomats and military is not very effective, while theforeign policy goals of Beijing seem wider and more complex, less predictable (see the case of African diplo-macy). The Chinese decision-makers are very interested in the Revolution in Military Affairs and they want toreduce the gap, which separates China from the USA, therefore huge funds were invested in electronicswarfare, aviation, navy and satellites.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007102

Monitor Strategic

Monitor Strategic

103OPINII

OPINII

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007104

Monitor Strategic

Monitor Strategic

105OPINII

Proiectele [i pasiunile intelectuale morgreu. Chiar atunci când inadecvarea lor larealitate este evident\, chiar atunci când pu-terea explicativ\ a unor paradigme dragi edin ce în ce mai slab\, ne ag\]\m de ele cupasiunea idolatrului fa]\ de templele d\râ-mate de predicatorii cre[tini. Mi se pare, înacord cu mul]i dintre pasiona]ii domeniului,c\ rela]iile interna]ionale ca disciplin\ trecprintr-o profund\ criz\ de inadecvare. Vechileabord\ri, cele realiste, î[i v\desc e[ecul înobiectivul lor primar> nu mai sunt în stare s\explice nici m\car comportamentul statelorîn rela]iile interna]ionale. Modelele de coo-perare, de integrare regional\, preeminen]aideologiilor în politica extern\ fac realismulinoperant, cel pu]in în zona euro-atlantic\ [imai general, în cea a democra]iilor. Perspecti-vele institu]ionaliste sunt limitate de propriilepreten]ii explicative> de prezumarea deci-dentului ca actor ra]ional [i de centralitateacooper\rii. Constructivismul, atunci când î[idep\[e[te tendin]a de a proclama drept ade-v\ruri noi [i absolute lucruri [tiute de to]i,produce explica]ii interesante pentru în]ele-gerea identit\]ilor, dar nu spune mare lucrudespre evenimen]ial, despre crize sau desprepolitici. Problema major\ a momentului e,în viziunea mea, cantonarea paradigmelormajore în tentative de a dep\[i inadecvareala real prin rafinarea unor ipoteze deja exis-tente. Una dintre aceste tentative, foarte pu-ternic\ în lumea academic\ nord-american\,este cea de revigorare a realismului în formabotezat\ în 1998 de Gideon Rose, “realismneoclasic”1.

Adep]ii realismului neoclasic sunt, dac\putem spune astfel, a doua genera]ie realist\post-Waltzian\, dominând în publica]iile de

Despărţirea de realism sau despresărăcia realismului neoclasic

dr. Andrei Miroiu

specialitate tentativele de rafinare a eforturilorteoretice ale p\rintelui neorealismului. Caurmare imediat\ a public\rii în 1979 a Teorieipoliticii interna]ionale2, cei care au refuzatparadigma propus\ de Waltz au pornit unefort intens de identificare a sl\biciunilor ar-gumenta]iei sale. Pentru corectitudinea istori-c\, trebuie s\ amintesc faptul c\ eforturileîncepuser\ înc\ de la publicarea în 1975, înmanualul de [tiin]e politice al lui Fred Greens-tein [i Nelson Polsby a primei variante a teo-riei waltziene. Power and Interdependence,publicat\ de Keohane [i Nye în 1977, a fostprima tentativ\ de a explica modele ale coo-per\rii considerate imposibile de c\tre Waltz,dar prin aceasta cu nimic mai pu]in reale.Incapacitatea de a explica schimbarea inter-na]ional\, cuplat\ cu auto-proclamataindiferen]\ fa]\ de analiza politicii externeau fost, pe bun\ dreptate, identificate ca fiindprincipalele probleme teoretice ale varianteirealiste ini]iale. Waltz nu [i-a modificat nicio-dat\ teza primar\ ;n func]ie de aceste critici,dup\ cum stau m\rturie lu\rile sale de pozi]iedin 1993 [i 20003. Urma[ii s\i teoretici n-aufost îns\ la fel de inflexibili.

Precedând realismul neoclasic al ultimuluideceniu [i jum\tate, prima genera]ie dewaltzieni a dominat prin figurile sale mar-cante dezbaterile teoretice dintre 1980 [i1995, iar unele dintre drumurile trasate deaceast\ genera]ie au fost tocmai cele pe cares-au avântat cu prea multe speran]e neocla-sicii, a[a cum vom vedea în cele ce urmeaz\.În 1981 Robert Gilpin public\ R\zboi [ischimbare în politica mondial\, recuperândteoretic sistemismul waltzian, dar intro-ducând o explica]ie personal\ a schimb\riipoliticii interna]ionale prin intermediul a[a-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007106

Monitor Strategic

numitelor „cicluri hegemonice”, înzestrate cuo dinamic\ proprie4. Viziunea sa avea marelemerit de a introduce elemente viabile deanaliz\ a politicii externe, mai ales în privin]amarilor puteri [i în privin]a a-istorismului neo-realismului primar, dar avea neajunsul, celpu]in din perspectiva unui realist structural pur

et dur, de a distruge întregul ra]ionament bazatpe balan]a puterii din Teoria politicii interna-

]ionale. La jum\tatea anilor ’80, o dezbateredin International Security aduce alte contribu]iisemnificative ale urma[ilor lui Waltz, prin intro-ducerea balan]ei între ofensiv\ [i defensiv\între temele discu]iilor contemporane [i dove-dind o aplecare din ce în ce mai mare sprestudiul deciziilor militare în rândul neo-reali[tilor.

Barry Posen a furnizat în 1984 o penetrant\analiz\ a doctrinelor militare interbelice5, iarStephen Van Evera a devenit cea mai influen-t\ voce a celor care sus]in relevan]a binomuluiofensiv\-defensiv\ pentru studiul politiciiinterna]ionale. Lucrarea sa dedicat\ subiec-tului a ap\rut îns\ mult mai târziu, în 19996.Pentru a dovedi înc\ mai mult preocupareanoilor reali[ti pentru structurarea analizei depolitic\ extern\ se cuvine a aminti contribu]iadin 1987 a lui Stephen Walt, The Origins of

Alliances, extrem de influent\ pentru reali[tiineoclasici, care pune bazele analizei deciziilorprivind formarea alian]elor din perspectivabalan]ei amenin]\rilor7. Poate cel mai ilustrativautor al primului val neorealist este îns\ JohnMearsheimer, care, pentru a explica schim-barea în sistemul interna]ional, inexisten]ahegemoniei mondiale [i conflictele între marileputeri, este nevoit s\ renun]e la preceptulwaltzian dup\ care statele vizeaz\ în primulrând asigurarea propriei securit\]i [i s\ sereîntoarc\ la Morgenthau, postulând dorin]ade putere drept principal factor motivant alac]iunii statelor în sistemul interna]ional.„Dospit\” aproape un deceniu [i jum\tate,lucrarea sa principal\, Tragedia politicii de for]\,apare doar în anul 20018.

Se cuvine s\ ne oprim pu]in dup\ acestexcurs istorico-bibliografic pentru o scurt\

concluzie vizând stadiul abord\rilor realistede la jum\tatea anilor ‘90. Înainte de apari]ianeoclasicilor, se poate spune c\ aderarea latezele lui Waltz se mai f\cea de c\tre reali[tidoar din vârful buzelor. Într-adev\r, pentru aîn]elege schimbarea interna]ional\ trebuiauintroduse considera]ii legate de primatuldorin]ei de putere asupra instinctului securi-t\]ii, ducând la balan]e multipolare sau lahegemonii. Pentru a spune ceva cu sens des-pre evenimentele politicii interna]ionale mo-derne [i contemporane, trebuiau în]elesemotiva]ile form\rii alian]elor [i declan[\riiconflictelor [i atunci considera]iile legate debalan]a amenin]\rilor sau de binomul ofen-siv\-defensiv\ deveneau relevante, ducândîns\ neorealismul în marasmul politiciiexterne, pe care Waltz îl evitase în mod con[-tient. Altfel spus, sim]ind inadecvarea din ceîn ce mai semnificativ\ a neorealismului pri-mar la realitate, dar fiind înc\ p\trun[i deparcimonia [i de for]a sa teoretic\, neoreali[tiiprimei genera]ii se revendicau de la bisericalui Waltz fiind, în fapt, ni[te eretici.

Dar distrugerea definitiv\ a waltzianis-mului apar]ine de drept reali[tilor neoclasici,a doua genera]ie participant\ la dezbaterilerealiste de dup\ 1979. Aaron Friedberg, Wil-liam Wohlforth, Christopher Layne dar maiales Fareed Zakaria [i Randall Schweller aub\tut cuiele cele mai groase în sicriul „rege-ner\rii” realiste întreprinse de Waltz.

S\ ne amintim, la început, motivele tenta-tivelor constante de a „rafina” presupunerileini]iale ale neorealismului. Pentru început, a[acum e bine [tiut, neorealismul a intrat într-oprofund\ criz\ explicativ\ atunci când a fostsupus atacului [colii decliniste la sfâr[itul ani-lor ’80. Paul Kennedy, într-o faimoas\ istoriea cre[terii [i a dec\derii marilor puteri proble-matiza deja sistemul interna]ional de acum20 de ani drept unul multipolar, cu Japonia[i Europa drept poli alternativi la SUA [i URSS,f\când astfel desuete acele lungi sec]iuni dincartea lui Waltz dedicate bipolarismului9. Darnu demersurile [tiin]ifice, ci tocmai câmpulpe care pretindea s\-l descrie, anume cel al

Monitor Strategic

107OPINII

rela]iilor de putere dintre actorii interna-]ionali, avea s\ aduc\ cele mai mari problemeviziunii realiste.

Destr\marea bipolarismului poate fi foartegreu explicat\ prin preceptele unei politicistructurate de teoria realist\. Într-adev\r, niciîngr\direa [i nici escaladarea militar\ între-prins\ de Reagan nu pot explica complet pr\-bu[irea URSS, cel pu]in nu atât de conving\-tor [i de legat de faptic cum o fac perspec-tivele constructiviste. Schimbarea de gene-ra]ie petrecut\ la Kremlin dup\ 1985, apari]iaunui grup de lideri sovietici cu ambi]ii refor-matoare atât în spectrul politicii interne cât[i în cel al politicii externe, prin schimbareapercep]iei realit\]ii interna]ionale dintr-unaconflictualist\ într-una a cooper\rii – d\seama mai degrab\ de evenimentele de lasfâr[itul anilor ‘8010. Mai mult, evenimenteleultimului deceniu al secolului trecut aveaus\ se dovedeasc\ [i mai surprinz\toare pentrureali[ti. În loc s\ asist\m la o recrudescen]\ apoliticii de putere în Europa, în 10 ani de lac\derea zidului Berlinului, Uniunea Euro-pean\ decisese deja s\ se extind\ pân\ lagrani]ele Rusiei [i pân\ pe malurile M\riiNegre. Procesele de cooperare, în]elese maibine din perspectiva func]ionalist\, dominaucadrul general european. Conflictele interna-]ionale ale perioadei nu pot fi explicate prinperspectiva realist\ a statului care caut\ s\-[imaximizeze puterea sau securitatea pe seamaaltor state, ci prin paradigmele conflicteloretnice [i religioase. Departe de a se sparge înblocuri economice centrate pe trei marimonede [i trei mari puteri, economia ultimi-lor 20 de ani a mers în direc]ia pr\bu[irii tutu-ror grani]elor dintre diferitele pie]e, f\cândcu adev\rat planetar fenomenul secularnumit „globalizare”.

Cum au r\spuns reali[tii noi provoc\rilorimpuse de noua faz\ a politicii mondiale?Deloc surprinz\tor pentru oricine este fami-liarizat cu dinamica intern\ a comunit\]ilor[tiin]ifice, ei nu au f\cut nicio analiz\ serioas\a e[ecurilor paradigmei dominante. Oarecumsurprinz\tor, e[uând în acest demers, ei abju-

rau chiar de la tezele fondatorului teorieirealiste, Hans Morgenthau, care insista per-manent pentru construirea unei teorii a rela-]iilor interna]ionale consecvent\ cu datelerealului11. Reali[tii post-waltzieni nu f\ceauîns\ decât s\ preia tarele oric\rei comunit\]iacademice incapabile de reform\, atât debine analizate cu patru decenii în urm\ deThomas Kuhn. Cu alte cuvinte, ei au încercats\ inventeze ipoteze suplimentare pentru arezolva problemele ap\rute, [i aceasta în celmai fericit caz, atunci când nu au ales s\ evitecu totul s\ se ocupe de acele date ale politiciiinterna]ionale care le puneau în dificultateteoria.

Care au fost principalele tentative de aeluda realitatea pentru a prezerva teoria?Pornind de la credin]a c\ ceea ce f\cea dificilfolosirea realismului structural drept para-digm\ explicativ\ general\ era tocmai inape-ten]a lui Waltz pentru analiza de politic\ ex-tern\, reali[tii ultimului deceniu [i jum\tateau încercat dou\ lucruri> întâi, s\ formulezeun discurs coerent asupra polarit\]ii noi asistemului interna]ional, care s\ dea seamade macro-evolu]iile politicii interna]ionale<în al doilea rând, s\ rafineze teoriile de poli-tic\ extern\ elaborate de Posen, Walt [i Mear-sheimer prin referin]e mai serioase la sistemulpolitic intern [i la motiva]iile deciziilor elitelor.

Prima orientare a dat na[tere uneia dintrecele mai pasionate dezbateri din ultimii ani,purtat\ în jurul a[a-numitei perioade uni-polare americane. Ini]iat\ de Charles Krautham-mer în 1991 [i având drept principali contri-butori pe Christopher Layne, WilliamWohlforth, Aaron Friedberg, Barry Posen,Michael Mandelbaum [i John Mearsheimer,dezbaterea a încercat s\ conceptualizezeordinea politic\ mondial\ pornind de la ideeac\ în lume ar exista o singur\ putere relevant\,anume Statele Unite ale Americii. Practic,noii reali[ti vroiau s\ urmeze aceea[i c\rareteoretic\ pe care Waltz o schi]ase în 1979>se postuleaz\ existen]a unei anume polariz\ria sistemului interna]ional [i cum în condi]iide anarhie evenimentele centrale ale politicii

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007108

Monitor Strategic

interna]ionale depind de distribuirea capa-cit\]ilor în sistem (adic\ tocmai de polaritate),a cunoa[te ac]iunile hegemonului sistemic etotuna cu a cunoa[te sistemul interna]ional.Diferen]ele dintre participan]ii la dezbateresunt numeroase, dar o pozi]ie general\ sepoate desprinde cu u[urin]\. Sistemul inter-na]ional contemporan este dominat de osingur\ mare putere, Statele Unite ale Ame-ricii, de]in\toarea celei mai puternice eco-nomii, celei mai puternice armate [i prin-cipalul far ideologic mondial. De[i este ine-vitabil ca pe termen mediu [i lung aceast\perioad\ s\ ia sfâr[it fie prin urmarea unorpolitici nes\buite, care s\ duc\ la supraex-tindere imperial\, fie prin ridicarea altor mariputeri care s\ formeze coali]ii de balansare,perioada unipolar\ poate dura destul de multîntrucât domina]ia SUA dep\[e[te cu mult,mai ales din punct de vedere cantitativ, oricepreeminen]\ anterioar\ a unui hegemon.Drept urmare, realit\]ile politicii mondiale nusunt altceva decât ac]iunile interna]ionale aleSUA [i reac]iile mediului interna]ional laacestea.

Una dintre cele mai recente lucr\ri repre-zentative pentru dezbatere îi apar]ine pro-fesorului Christopher Layne [i este scris\dintr-o perspectiv\ realist-neoclasic\ asuma-t\12. Spre deosebire de majoritatea partici-pan]ilor la dezbatere, Layne consider\ c\ do-mina]ia mondial\ american\ are ca punct deplecare nu sfâr[itul R\zboiului Rece, ci victo-ria împotriva Germaniei [i Japoniei în cel de-al Doilea R\zboi Mondial. Din 1940, StateleUnite au o mare strategie care ]inte[te - [i înmare m\sur\ atinge – hegemonia mondial\prin proiectarea puterii sale militare [i econo-mice în acele regiuni ale lumii care sunt esen-]iale pentru st\pânirea ei. Uniunea Sovietic\nu a reprezentat decât un adversar local [itemporar în aceast\ perioad\ întins\ deja pe[apte decenii. Într-o dubl\ opozi]ie cu tezelelui Mearsheimer, Layne nu crede c\ hege-monia american\ se reduce la emisferavestic\ [i nici c\ p\strarea unei posturi defor]\ în toate regiunile relevante este cea mai

bun\ politic\ de urmat. Mai degrab\ aban-donarea rolului de unic\ putere mondial\ [iasumarea unei posturi mai modeste, deechilibrator al balan]ei mondiale de puterear fi strategia cea mai folositoare [i cea carear prezerva cel mai mult timp Statele Uniteîn prim-planul politicii planetare. Problemelemajore ale lui Layne sunt multiple. Pe de oparte, ]ara fundamental\ este postulareaunipolarismului drept stare a sistemului inter-na]ional, trecând cu vederea realit\]i elemen-tare ale politicii interna]ionale contemporanecum ar fi inabilitatea Statelor Unite de a-[iimpune interesele în zone considerate de ma-ximum interes. Într-adev\r, SUA s-au aflatdeja în lupt\ cu re]eaua Al-Quaeda de maibine de 6 ani, ceea ce ;nseamn\ mai mult dedoi ani fa]\ de cât i-au fost necesari s\ în-frâng\ singure Japonia [i s\ contribuie semni-ficativ la înfrângerea Germaniei naziste,adversari cu siguran]\ net mai puternici. Pro-cesul de pace din vechea Palestin\, cu toateeforturile americane, e la fel de înapoiat caacum un deceniu. Coreea de Nord a dobân-dit armament nuclear, iar ceea ce e mai tragice faptul c\ Statele Unite se confrunt\ cu pers-pectiva unui Iran nuclear având la dispozi]iedoar metoda agresiunii militare pentru apreveni sau împiedica aceasta. Trecând pesteacestea, r\mâne semnificativa problem\ auria[elor state dintre Leningrad [i Shanghaipe care SUA nu doar c\ nu le controleaz\,dar care îi contreaz\ din ce în ce mai multac]iunile din Caucaz, Asia Central\ [i sud-estul Asiei. Întreaga construc]ie se love[teastfel, precum un vas cu pânze, de ]\rmulstâncos al realit\]ii> pur [i simplu perspectivaunipolar\ nu îndepline[te obiectivul ele-mentar de a descrie politica mondial\ conte-mporan\, fiind astfel complet inutilizabil\pentru a explica sau a formula predic]ii.

De[i se poate argumenta c\ defectele uneilucr\ri precum cea a lui Layne sunt scuzabileîntrucât, de[i este prezentat\ într-o form\academic\, ea are mai degrab\ scopuri poli-tice, o privire mai apropiat\ fa]\ de alte lucr\rirelevante ale realismului neoclasic va ar\ta

Monitor Strategic

109OPINII

persisten]a unor probleme teoretice [i fac-tuale care fac via]a grea întregii orient\ri rea-liste. Unul dintre cei mai cunoscu]i reali[tineoclasici este profesorul de la Ohio StateUniversity, Randall Schweller. Trei dintrecontribu]iile sale teoretice dau seama atât demodul în care reali[tii post-waltzieni au încer-cat s\ rafineze13 propria orientare, c=t [i deproblemele suplimentare pe care ipotezeleformulate de ei le introduc, f\r\ a le rezolva.Prima sa contribu]ie major\ îl situeaz\, apa-rent, în rândul reali[tilor ofensivi. Într-unarticol dedicat statului revizionist [i ac]iuniisale în sistemul interna]ional14, Schwelleramenda ipoteza formulat\ de Stephen Waltdup\ care ceea ce motiveaz\ strategiile sta-telor în politica interna]ional\ ar fi un calcullegat de amenin]\ri. Modelul teoretic propusde Schweller vizeaz\ o a[a-numit\ „balan]\a intereselor”> statele decid, în baza unuicalcul ra]ional, dac\ beneficiile unei ac]iuniîi dep\[esc costurile, fiind astfel mai interesatede realizarea propriilor obiective decât deposibilele ac]iuni ostile ale celorlal]i membriai sistemului interna]ional. Pân\ acum, nimicnou sub soare – teza este identic\ cu al doileaprincipiu al realismului politic, a[a cum esteformulat de Morgenthau15. Ceea ce estefrapant e mai degrab\ faptul c\ Schwellerp\streaz\ întregul cadru de reflec]ie waltzian,centrat pe polarizare, p\r\sind îns\ pruden]acare îi caracterizeaz\ pe reali[tii defensivi.Problema r\mas\ f\r\ r\spuns este urm\toa-rea> dac\ statele ac]ioneaz\ în baza propriuluiinteres egoist [i cum erorile de percep]ie sunttotu[i atât de numeroase, cum de num\rulconflictelor interna]ionale nu este totu[i mairidicat? Apoi, dac\ admitem aceast\ viziune,cooperarea între state atunci când unul dintreele are clar de pierdut – de pild\, atunci cândun stat accept\ un schimb economic deza-vantajos, sau o putere de negociere redus\într-o organiza]ie interna]ional\ – este total-mente inexplicabil\.

A doua contribu]ie a lui Schweller ne duceîntr-unul din t\râmurile preferate ale realis-mului neoclasic> reinterpretarea istoriei în

slujba propriilor concepte [i teorii. O dezba-tere purtat\ în urm\ cu un deceniu pe temautiliz\rii istoriei de c\tre teoreticienii rela]iilorinterna]ionale produsese rezultate contrare.Pe de o parte, Paul W. Schroeder, venind din-spre istoria diplomatic\, admisese relevan]aconceptelor pentru studiul politicii mondiale,dar avertizase împotriva manipul\rii factua-lului istoric pentru satisfacerea necesit\]ilorlegate de coeren]a paradigmatic\16. Pe de alt\parte, al]i cercet\tori inten]ionau s\ utilizezeistoria ca un auxiliar absolut al cercet\rii derela]ii interna]ionale, p\rând astfel s\ sus]in\ideea dup\ care ea poate fi folosit\ funda-mental drept exemplificare17. Un fapt istoric„frumos împachetat” ar putea astfel s\ sus]in\destule viziuni teoretice precare. O astfel deviziune e prezentat\ de Randall Schweller înlucrarea sa vizând tripolaritatea, publicat\ în199818. Potrivit acesteia, configura]ia instabil\a sistemului interna]ional înainte de al DoileaR\zboi Mondial ([i cauza proxim\ a acestuia)era tripolar\> trei puteri mondiale, StateleUnite ale Americii, Germania nazist\ [i Rusiasovietic\ (ultimii doi fiind poli revizioni[ti) î[idisputau st\pânirea lumii. Viziunea sa, spri-jinit\ pe date economice [i militare, poate fiadmis\ ca viabil\ cel mult dintr-un punct devedere meta-fizic (în sensul ini]ial al terme-nului). Are mai pu]in\ importan]\ un calculal indicelui puterii, oricât de corect ar fi el,f\cut dup\ [ase decenii, decât considerareapercep]iilor oamenilor politici de atunci, careconsiderau mai degrab\ c\ st\pânirea lumiieste disputat\ de [apte mari puteri> MareaBritanie, Fran]a, Italia, Germania, StateleUnite, Japonia [i Uniunea Sovietic\, din careprimele dou\ erau cele mai însemnate, iarultimele trei sunt cele mai slabe.

O viziune care încearc\ s\ modifice trecu-tul, oricât de bine ar sta din punct de vederecantitativist, dar care nu ]ine deloc seama dereprezent\rile teoretice ale deciden]ilor deatunci, merit\ s\ ocupe un singur loc> în pagi-nile unei c\r]i obscure r\t\cite pe un raft dinfundul marilor biblioteci19. Cu toate acestea,Schweller reu[e[te s\ se auto-dep\[easc\ în

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007110

Monitor Strategic

ultima sa carte dedicat\ balan]ei puterii20. Aicine este propus\ o „teorie a erorilor”, prin carese explic\ comportamentul acelor state caresub-balanseaz\, anume ori nu reu[esc s\balanseze un stat revizionist, ori o fac într-unmod totalmente ineficient. Se cuvine amintitfaptul c\ lucrarea lui Schweller vine în urmaunei dezbateri purtate între reali[ti prin carese încearc\ explicarea unei condi]ii a politiciimondiale în care ace[tia cred cu t\rie> inexis-ten]a unor tentative de balansare a StatelorUnite21. Aceast\ dezbatere a produs pân\acum dou\ concepte noi, cel de „balansaresoft” [i cel de „sub-balansare” (propus deSchweller).

Profesorul american î[i argumenteaz\ tezapornind de la trei studii de caz majore, cel alinabilit\]ii franceze [i britanice de a se opuneridic\rii Germaniei între 1877 [i 1913, cel ale[ecului Fran]ei interbelice de a balansaacea[i Germanie [i (mult mai interesant pen-tru cititorii europeni) al r\zboiului TripleiAlian]e, în care Argentina [i Brazilia au înfrânt,cu mare dificultate, Paraguayul, în anii 1864-70. Teza esen]ial\ a autorului este c\ sub-balansarea se produce datorit\ competi]ieipolitice interne din statele care ar trebui s\balanseze. M\cin\rile provocate de acestelupte nu produc o politic\ extern\ „corect\”(a se citi cea prezis\ de realism!). Drept urma-re, aceste state nu sunt capabile s\ se opun\eficient sau la timp ridic\rii viitorului agresor.De[i studiile de caz sunt interesante, o anumi-t\ perplexitate r\mâne> de ce este necesar\introducerea unui asemenea concept? Cinene spune c\ balansarea trebuie s\ fie imediat\sau eficient\, cine ne spune c\ percep]iilesunt rapide [i precise, cine ne spune c\ [i încazurile în care balansarea se produce dintimp [i are succes – elitele politice nu pot fim\cinate de conflicte interne? Mai mult,aplicarea acestui concept la realitatea poli-tic\ de ast\zi îl face [i mai slab. Pe de o parte,Statele Unite sunt realmente balansate înunele regiuni de alte mari puteri. Pe de alt\parte, ele însele n-au f\cut decât s\ sub-

balanseze poten]ialul agresor iranian, în ciudaunei convergen]e a spectrului politic intern înproblema respectiv\. Introducerea noului con-cept, în speran]a rezolv\rii unor probleme alerealit\]ii care contrazic realismul de inspira]iewaltzian\ e semnul acelei crize paradigmaticeamintite la începutul acestui articol.

O tentativ\ similar\, de a formula o vizi-une teoretic\ prin care s\ se dep\[easc\problemele confrunt\rii realismului cu... lu-mea real\ fusese elaborat\ cu câ]iva ani înurm\ de fostul editor al revistei Foreign Af-

fairs, Fareed Zakaria22. Criticând simultanrealismul clasic (la care al\tur\ [i pe celofensiv) [i realismul defensiv ca orient\ri cepot explica deciziile expansioniste ale marilorputeri, Zakaria încearc\ o formulare proprie,numit\ de el „realism stato-centric”. Potrivitacestuia, politicile expansioniste sunt alesede deciden]i atunci când ace[tia percep ocre[tere a puterii relative a propriului stat.Studiul de caz, altminteri foarte interesant,vizeaz\ politica extern\ american\ de lasfâr[itul r\zboiului civil [i pân\ la mandatullui Theodore Roosevelt, în care Statele Unitedevin cu adev\rat cea de-a [aptea mareputere a lumii. Cu toate acestea, e greu despus c\ disciplina se îmbog\]e[te în urmastudiului lui Zakaria. C\ deciziile în politicaextern\ se iau ;n func]ie de percep]iile, gre[itesau nu, ale liderilor politici, [tiam aceasta înc\de la studiul seminal din 1976 al lui RobertJervis23. C\ deciziile privind politicile expan-sioniste, de agresiune, se iau atunci cânddeciden]ii percep cre[teri ale puterii relativea statului, e îns\, mult mai pu]in clar. Studiiserioase au ar\tat c\, de pild\, Germania s-alansat în Primul R\zboi Mondial pentru c\ setemea de faptul c\ puterea ei relativ\ sc\deafa]\ de cea Rusiei24. La fel, Japonia a ales opolitic\ de expansiune în decembrie 1941,de[i percepea o sc\dere a puterii ei fa]\ deStatele Unite25. La scara puterilor mici,România a ales s\ se extind\ la sud de Dun\retocmai atunci când percepea o diminuare aputerii sale în fa]a Bulgariei, în vara lui 1913.

Monitor Strategic

111OPINII

Poate c\ aceste concep]ii teoretice, pre-cum realismul stato-centric al lui Zakaria nue[ueaz\ datorit\ faptului c\ nu sunt suficientde bine fundamendate din punct de vedereistoric, oricând putând fi g\site exempleistorice sau contemporane care s\ le con-trazic\. Poate c\ explica]ia real\ este tocmaicea schi]at\ la începutul acestui excurs>programul de cercetare realist inventeaz\ipoteze auxiliare, în cadrul propriului discurs,pentru a explica acele probleme care îicontrazic afirma]iile de baz\. Astfel, în loc s\chestioneze bazele sale paradigmatice,realismul nou devine, în fapt a devenit deja,un program de cercetare degenerat. Acestpunct de vedere a fost sus]inut, pornind dela epistemologia lui Imre Lakatos, de c\treJohn Vasquez cu un deceniu în urm\26. Deatunci, cercetarea întreprins\ în special dec\tre reali[tii neoclasici nu pare s\ fi datrezultate majore.

Ce trebuie f\cut, drept urmare? Ar trebui,în m\sura în care onestitatea e un ghid deac]iune, s\ renun]\m, cu modestia celui carerealizeaz\ r\t\cirea pe drumuri ce nu ducnic\ieri, la tentativele de a înghesui lumeareal\, care ne trage de poala hainei în fiecarezi, în conceptele noastre prea s\race. Artrebui s\ renun]\m s\ construim concepte noibazate pe ni[te paradigme ce nu explic\decât atât de pu]ine împrejur\ri factuale. Artrebui, mai degrab\, s\ urm\rim lumea înlumina acelui impuls realist care r\mâne> a[acum ni se dezv\luie ea. Va trebui s\ admitemconstruirea identit\]ilor, tendin]ele de coo-perare [i integrare, primatul conflictelor asi-metrice [i edificarea unei economii mondialedrept date fundamentale ale politicii mon-diale. Va trebui s\ ne apropiem de istorie cumai mult\ reveren]\ fa]\ de faptul care nu semodeleaz\ min]ii noastre. Doar astfel vomputea, cu inima împ\cat\, s\ ne desprindemde realismul acesta nou, dar dep\[it înaintede a se na[te, sperând cu adev\rat în rezultatenoi [i interesante.

1 Gideon Rose, ”Neoclassical Realism and Theo-ries of Foreign Policy în World Politics”, (1998) 51>144-172.

2 Kenneth N. Waltz, Teoria politicii interna]ionale,Ia[i, Polirom, 2006.

3 Articolele amintite sunt „The Emerging Structureof International Politics” în International Security, (1993)Vol. 18, No. 2> 44-79 [i „Structural Realism after theCold War” în International Security, (2000), Vol. 25,No. 1> 5-41.

4 Robert Gilpin, R\zboi [i schimbare în politica

mondial\, Craiova, Scrisul Românesc, 2000.5 Barry R. Posen, The Sources of Military Doctrine.

France, Britain and Germany between the World Wars,Ithaca and London, Cornell University Press, 1984.

6 Stephen Van Evera, Causes of War. Power and the

Roots of Conflict, Ithaca and London, Cornell Univer-sity Press, 1999.

7 Stephen M. Walt, The Origins of Alliances, Ithaca,Cornell University Press, 1987.

8 John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de for]\,Bucure[ti, Ed. Antet, 2003.

9 Paul M. Kennedy The Rise and Fall of the Great

Powers. Economic Change and Military Conflict from

1500 to 2000, (London, Fontana Press, 1990).10 Unul dintre cele mai cunoscute articole pe aceast\

tem\ este Rey Koslowski [i Friedrich V. Kratochwil, „Un-derstanding Change in International Politics> The So-viet Empire’s Demise and the International System” înInternational Organization, (1994) 48> 215-247.

11 Hans J. Morgenthau, Politica între na]iuni. Lupta

pentru putere [i lupta pentru pace, Ia[i, Polirom, 2007,p. 43.

12 Christopher Layne, The Peace of Illusions. Ameri-

can Grand Strategy from 1940 to the Present, Ithaca andLondon, Cornell University Press, 2006. Pentru orecenzie vezi http>//www.csis.ro/publications/csis_reviews_10.html.

13 Randall L. Schweller, “New Realist Research onAlliances> Refining, Not Refuting, Waltz’s BalancingProposition” în American Political Science Review (1997)91> 927-930.

14 Randall L. Schweller, “Bandwagoning for Profit,Bringing the Revisionist State Back In” în International

Security (1994) 19> 72-107.15 Hans J. Morgenthau, op. cit., p. 44.16 Paul W. Schroeder, “Historical Reality vs. Neo-

Realist Theory” în International Security (1994) 19.17 Colin Elman, Miriam Fendius Elman, “Diplomatic

History and International Relations Theory. RespectingDifference and Crossing Boundaries” în International

Security, (1997) 22> 5-21.18 Randall L. Schweller, Deadly Imbalances.

Tripolarity and Hitler‘ s Strategy of World Conquest, New

Note

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007112

Monitor Strategic

York, Columbia University Press, 1998> cartea a fostprefa]at\ de un articol mai vechi, “Tripolarity and theSecond World War” în International Studies Quarterly,(1993) 37.

19 Schweller nu este singur printre propagatorii unorviziuni fanteziste, dar inspirate de teoria Rela]iilorInterna]ionale, despre perioada interbelic\. În lucrareasa The British Empire as a Superpower, 1919-39 (Lon-don, Macmillan, 1986), Anthony Clayton sus]inea c\interbelicul este dominat de o superputere reprezentat\de Marea Britanie.

20 Randall L. Schweller, Unanswered Threats. Politi-

cal Constraints on the Balance of Power, Princeton andOxford> Princeton University Press, 2006. O recenziepozitiv\ poate fi g\sit\ la http>//www.csis.ro/publications/csis_reviews_7.html. Lucrarea urmeaz\ unui articolpublicat cu doi ani mai devreme, “Unanswered Threats.A Neoclassical Realist Theory of Underbalancing” în In-

ternational Security, (2004) 29> 159-201.21 A se vedea pentru aceasta Robert A. Pape „Soft

Balancing against the United States”, T.V. Paul „Soft Bal-

ancing in the Age of U.S. Primacy”, Stephen G. Brooks[i William C. Wohlforth „Hard Times for Soft Balanc-ing”, Keir A. Lieber [i Gerard Alexander „Waiting forBalancing. Why the World is not Pushing Back”, toateap\rute în International Security, (2005) Vol. 30, No. 1.

22 Fareed Zakaria, From Wealth to Power. The Un-

usual Origins of America‘ s World Role, Priceton,Princeton University Press, 1999.

23 Robert Jervis, Perception and Misperception in

International Politics, Princeton, Princeton UniversityPress, 1976.

24 Samuel R. Williamson, „The Origins of World War I”în Journal of Interdisciplinary History, (1988) 18> 795-818.

25 T.V. Paul, Asymmetric Conflicts, War Initiation by

Weaker Powers, Cambridge, Cambridge UniversityPress, 1994.

26 John A. Vasquez, „The Realist Paradigm and De-generative versus Progressive Research Programs> AnAppraisal of Neotraditional Research on Waltz‘s Balanc-ing Proposition” în American Political Science Review,(1997) 91> 899-912.

SUMMARY

The paper is focused on the debate related to which old and new approaches (as well as theoreticalmainstreams) are more appropriate to use nowadays in the studies regarding the international relations. Inthe midst of that debate there is the issue of the realism – as the main paradigm in international relations andthe newest theoretical trend related to realism> the neo-classical realism. This paper is focused on a criticalapproach towards the basic assumptions of the neo-classical realism and the major argument is that thistheoretical trend in international relations is always creating new hypotheses in order to try to provideexplanations for those issues and phenomenon that are not confirming the basic principles of realism. Thus,the neo-classical realism is in real danger to become a degenerate theoretical approach for the study ofinternational relations. The cooperation tendencies between states, the establishment of political identities,the asymmetrical conflicts, as well as the creation of a new world economy – all those elements should betaken into account in order to createappropriate instruments for analysis of the international relations.

Andrei Miroiu is the director of the Center for Security and International Studies, Bucharest. He holdsa doctorate in Political Science from the National School of Political Studies and Public Administration(2004) and is especially interested in the history of International Relations and strategic studies. His latestpublication is a preface to Hans Morgenthau in the recent Romanian edition of Politics Among Nations.

Monitor Strategic

113OPINII

În decembrie 1989 România era consi-derat\ mai degrab\ o ]ar\ oriental\ decât unaoccidental\, având multe dintre carac-teristicile „statelor neo-patrimoniale” sau asultanatelor din zona Golfului1. „Bolile” siste-mului comunist, grefate pe aspectele nega-tive ale mo[tenirii bizantino-otomane2,atrofiaser\ specificul occidental al României,situa]ia noastr\ na]ional\ devenind critic\. Peparcursul anului 1989, rând pe rând, ]\rileEuropei Centrale se angajau în schimbarearegimurilor comuniste, echipe reformatoarepreluând conducerea, declan[ând reformedemocratice [i reluând leg\turile cu Occi-dentul. În acela[i timp, România, aflat\ laapogeul izol\rii sale, ezita, neexistând o elit\politic\ dispus\ s\-[i asume riscul „detron\rii“lui Ceau[escu [i preluarea puterii [i nici unacord asupra cui ar trebui s\ urmeze laputere3. Vârful piramidei puterii, cuplulconduc\tor, Nicolae [i Elena Ceau[escu [iacoli]ii lor, erau prea ”anti-intelectuali, xeno-fobi, izola]ioni[ti, antitehnocra]i [i ostilischimb\rilor”4 pentru ca ]ara noastr\ s\ ]in\pasul cu evenimentele din Europa Central\.Când într-un târziu valul contest\rilor a ajuns[i în România, schimbarea de regim a costatvia]a a 1000 de concet\]eni , în final, pentruun pre] atât de mare ob]inându-se o peres-troika „soft”5. Schimbarea de putere dinDecembrie 1989 nu a adus un comport-ament politic occidental, România r\mânândînc\, într-o foarte mare m\sur\, o ]ar\ cu opolitic\ „oriental\”. Politic, România a pre-ferat solu]iile de for]\6 pentru rezolvarea cri-zelor democratice, comportament apropiatde tiparul est-european (Rusia, Ucraina,Belarus).

Din punct de vedere politic, România eracondus\ de „dictatura cea mai tiranic\ [i mai

România în secolul al XXI-lea:de la falimentul naţional la

relansarea modernizăriiIulian Fota

atroce a lui Ceau[escu, acest regim erijat încomunism dinastic [i a c\rui ideologie ]ineamai mult de polpotism [i nazism decât demarxism’’7 . Partidul-stat care a condus Româ-nia, PCR, de]inea cele mai multe atributeale unei dictaturi dintre toate celelalte parti-de-state est-europene8. Pe plan interna]ional,în 1989 eram o ]ar\ izolat\ atât în Vest cât [iîn Est9. Ceau[escu se temea în egal\ m\sur\de URSS ca [i de Occident, [i în special deSUA. Se temea de perestroic\ [i de schim-barea lui în urma implement\rii unor astfelde reforme în România, dar, în ciuda bunelorrela]ii din anii ’70, [tia c\ nu mai este dorit [isus]inut nici în Occident, datorit\ stilului s\ustalinist10. Cel care uimise Vestul prin atitudineasa anti-sovietic\ din 1968 ajunsese s\-[iconceap\ salvarea propunând o interven]ie aTratatului de la Var[ovia în Polonia11.

Economia româneasc\ era puternic întâr-ziat\, prizoniera unei industrializ\ri specificecel mult primei jum\t\]i a secolului al XX-lea,incapabil\ s\ treac\ la societatea post-mo-dern\ a informa]iei datorit\ pericolului ideo-logic pe care îl reprezenta accesul liber la cu-noa[tere. De altfel, teama puterii de adev\r[i de gândirea critic\ f\cuse ca regimulceau[ist s\ adopte m\suri sociale [i culturaleaberante, mergând de la dou\ ore de televi-ziune pe zi (programe oricum puternic ideo-logizate) pân\ la desfiin]area unor institu]iide tradi]ie pentru români, precum Institutulde matematic\ sau descurajarea sistematic\sau chiar distrugerea înva]\mântului univer-sitar în zona [tiin]elor sociale. Facultatea desociologie a fost desfiin]at\, iar domeniulrela]iilor interna]ionale era predat doar laAcademia „{tefan Gheorghiu”, sub stricta su-praveheghere a aparatului de partid al luiNicolae Ceau[escu. Efortul aberant al con-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007114

Monitor Strategic

trolului accesului la informa]ie a mers pân\acolo încât, la trecerea frontierei Românieidinspre Vest, cei care se întorceau din Occi-dent erau atent verifica]i [i controla]i pentrua nu introduce ilegal în ]ar\ reviste obi[nuitesau c\r]i publicate în Occident. Cea mai mareamenin]are la adresa regimului o reprezentarealitatea de zi cu zi a vie]ii occidentaluluide rând. Diferen]ele dintre demagogia parti-dului comunist [i calitatea vie]ii occiden-talului de rând erau atât de mari încât chiar[i ofi]erii acoperi]i ai Securit\]ii, care se presu-punea c\ au un mare grad de îndoctrinareideologic\, dezertau la contactul cu “tenta]iileinamicului”12.

Nu în ultimul rând, în ciuda anilor de efortîn construc]ia doctrinar\ a „r\zboiului între-gului popor”, România s-a dovedit o ]ar\aflat\ într-o grav\ stare de insecuritate. Lipsit\de alia]i datorit\ izol\rii interna]ionale, pene-trat\ puternic, aproape fatal, de serviciile deinforma]ii ale altor ]\ri, cu o armat\ demora-lizat\ [i deprofesionalizat\ datorit\ folosiriiintensive în economia na]ional\, România erao ]ar\ cu o suveranitate na]ional\ precar\ [iamenin]at\ serios în privin]a integrit\]ii teri-toriale. De[i la începutul anilor ’80 se în-fiin]ase o unitate special\ anti-KGB, vestitaU.M. 0920/A13, unele numiri în func]ii, ime-diat dup\ Decembrie 1989, ne fac s\ b\nuimc\ [i în acest domeniu am asistat la un e[ecprofesional. Leg\turile cu KGB-ul ale lui Nico-lae Militaru, numit ministrul Ap\r\rii sauMihai Caraman, numit [ef al DIE, sunt ast\zimai mult decât notorii14.

Anii în care prin securitate na]ional\ seîn]elegea securitatea regimului, în detri-mentul cet\]eanului [i în dispre]ul evolu]iilorinterna]ionale, amanetau viitorul României.Opresiunea distrusese orice urm\ de opozi]ieîmpotriva regimului comunist, aducând dizi-den]a aproape de inexisten]\. Cei 42 de anide comunism rupseser\ aproape total Româ-nia de Occident, alterând, inclusiv cultural,specificul latin al poporului român. Româniaera o ]ar\ mai apropiat\ de Orient decât deOccident. Falimentul era total, iar aceast\realitate poate fi cel mai bine simbolizat\ prinrepetatele cereri ale lui Ceau[escu în favoareaunei interven]ii militare sovietice în România,în ultimele sale luni de putere, pentru a salva

situa]ia15. A[a dup\ cum foarte trist avea s\constate Sorin Adam Matei, regatul dun\reanavea s\ fie distrus de „proiectul radical le-ninist, nu de via]a economic\ româneasc\,social\ sau cultural\ anterioar\ lui”16.

Anul 2007 se prezint\ în total\ antitez\cu anul 1989, fiind martorii celui de-alpatrulea miracol17. De[i în primii ani de dup\1989 nu a fost clar\ direc]ia în care evoluaRomânia, etapa pro-sovietic\ fiind urmat\ deexperimentul „local-tradi]ional18”, ast\zi, prinintegrarea României în NATO [i UE [tim c\,juridic [i politic, România a revenit în grupulstatelor Occidentale. Semnifica]ia actual\ atermenului de „Occident” este mai degrab\una politic\ decât una cultural\ [i este deter-minat\ de apartenen]a la grupul de state culeg\turi puternice de securitate construite încadrul NATO [i leg\turi economice în jurulUE. Acest grup este centrat pe rela]ia cu SUA[i la el se mai pot ad\uga ]\ri precum Japoniasau Australia.

Ca statut interna]ional, suntem într-ositua]ie mai bun\ decât în perioada inter-belic\. Pe 2 aprilie 2004, România a devenitmembr\ a Alian]ei Nord-Atlantice, iar la 1ianuarie 2007 a devenit membr\ a UE. Pentruprima dat\ în istoria sa, România se afl\ într-orela]ie de alian]\ cu toate statele occidentaleimportante, inclusiv cu Statele Unite. Va ben-eficia astfel de garan]ii de securitate dinpartea celei mai puternice alian]e militare dinlume [i de sprijinul economic [i financiar alcelei mai bogate uniuni de state din lume.România, angajat\ în plin efort de a redevenio ]ar\ occidental\, î[i reia locul în cadrul lumiioccidentale. Securitatea na]ional\ estegarantat\ de articolul 5 al tratatului NATO [ide solidaritatea statelor europene. Mai multdecât atât, România se afl\ într-o rela]ie spe-cial\ cu SUA, cea mai puternic\ ]ar\ de peglob [i cel mai redutabil membru al NATO>parteneriatul strategic România – SUA (a fostconstruit pe timpul pre[edin]iei lui WilliamClinton, afirmat în timpul vizitei la Bucure[tiîn iunie 1997, [i reafirmat pe timpul viziteipre[edintelui George W. Bush la Bucure[ti înnoiembrie 2002). Ulterior, el este consolidatmilitar [i politic în Afganistan [i Irak, undesolda]ii români [i-au dat via]a al\turi de

Monitor Strategic

115OPINII

solda]ii americani pentru a elimina actualesau viitoare surse de risc la adresa securit\]iistatelor NATO. Ca membr\ a NATO [i UE,securitatea României devine securitateaNATO [i a UE, iar securitatea NATO [i a UEdevine securitatea României. La începutulsecolului al XXI-lea, România nu are de ce s\se mai team\ cu privire la independen]\,integritate [i suveranitate, „]elul istoric altuturor românilor înc\ din secolul al XV-lea”19.Probabilitatea ca teritoriile române[ti s\devin\ din nou subiect de troc strategic întremarile puteri este în acest moment foartesc\zut\. Chiar dac\ unele state non-occiden-tale mai sper\ înc\ a afla în]elegere la Bruxellesîn ceea ce ]ine de viitorul Europei Centrale,stabilitatea [i lini[tea Europei nu se mai con-struie[te pe seama teritoriilor statelor dinistmul balto-pontic.

Economic ast\zi suntem considera]i de„Financial Times” drept „]ar\ tigru”, datorit\dezvolt\rii foarte rapide [i atractivit\]ii pentruinvesti]ii str\ine. Ultimii ani au înregistratritmuri de dezvoltare economic\ de peste5-6%, infla]ia anului 2007 este estimat\ a fisub 4%, iar cifra investi]iilor str\ine pentruanul 2006 este evaluat\ la 7 miliarde euro.La care se adaug\, aproximativ dou\ miliardede euro returnate în ]ar\ de românii carelucreaz\ în Occident plus aproximativ unmiliard asisten]\ UE. În total nou\ miliardeeuro intra]i în România numai în 2006. În2004, bugetul de cheltuieli la dispozi]ia gu-vernului era de 18 miliarde de euro. În 2007acela[i buget crescuse, numai în trei ani, dedou\ ori, atingând 37 miliarde euro20. Efec-tele pozitive ale ader\rii României la NATO[i UE se fac sim]ite din plin. }ar\ aflat\ în pra-gul falimentului economic la finele lui 1998,ea este ast\zi în plin\ dezvoltare economic\datorit\ rapidei orient\ri c\tre Occident [ideschiderii c\tre investi]iile str\ine.

Prin integrarea în NATO [i UE ,România,în numai 14 ani21, dintr-o ]ar\ izolat\ atât înEst cât [i în Vest 22, va ajunge un membru alcomunit\]ii interna]ionale [i un actor cuveleit\]i strategice interna]ionale. Dup\ cumafirma într-un interviu dat presei române[ti,Jamie Shea, fost purt\tor de cuvânt al Alian]ei [idirector adjunct în cadrul Secretariatului Interna-]ional, „prin integrarea în NATO România se

afl\ în acela[i rând cu marile puteri”23, acela[ilucru fiind valabil [i ;n cazul UE.

Procesul dificil [i lung de revenire în ca-drul Occidentului s-a încheiat la 1 ianuarie2007. Încheiem un ciclu [i începem un altulîn care avem în primul rând [ansa unei realemoderniz\ri a României, continuând efortu-rile stopate în 1947. Pe de alt\ parte, prinaderarea la Occident ne-am asumat [i res-ponsabilit\]i importante legate de gestionareaglobaliz\rii. Combaterea unor amenin]\ritrans-na]ionale precum terorismul sau crimaorganizat\, gestionarea unor situa]ii de criz\în zone importante precum Europa de Sud-Est, Marea Neagr\ sau Orientul Mijlociu,sprijinirea evolu]iilor democratice din ]\rilecare doresc o strâns\ rela]ie cu NATO sauUE sunt sarcini interna]ionale la care Româniase va asocia din ce în ce mai mult.

Sumarizând, putem spune c\ pentruurm\torul ciclu istoric, România are imensa[ans\ a moderniz\rii în paralel cu îndepli-nirea responsabilit\]ilor legate de gestionareaglobaliz\rii, continuarea actualului val deglobalizare fiind în egal\ m\sur\ un interesromânesc [i unul occidental. Securitatea [iprosperitatea României sunt dependente deactualul val al globaliz\rii. Modernizarea ]\rii[i gestionarea globaliz\rii reprezint\ de fapt[i misiunea istoric\ a elitelor române[ti pen-tru urm\toarele dou\ decenii.

Viitorul este incert [i marcat de factorinegativi, evolu]iile strategice, politice [i eco-nomice putând fi nefavorabile lumii occi-dentale din care [i noi facem acum parte.Nu este exclus ca unele din evolu]iile de viitors\ aib\ caracter catastrofal, fie c\ ne referimla o explozie nuclear\ într-un mare ora[ vesticsau la [ocuri create de dramatice evolu]iiclimaterice sau chiar o confruntare major\,inclusiv una militar\, între Vest [i un alt mareactor interna]ional.

Prin revenirea noastr\ în Occident amob]inut cea mai bun\ platform\ [i cei maibuni alia]i pentru a da României substan]a [icalit\]ile necesare înfrunt\rii viitorului. Pentrua-[i creea maximum de [anse în a face fa]\unor astfel de posibile provoc\ri, Româniaare nevoie de modernizare [i, mai presus deorice, de modernizarea administra]iei cen-trale [i locale. Mai mult decât orice, avem

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007116

Monitor Strategic

cea mai bun\ [ans\ ca lucruri dup\ careumbl\m de dou\ sute de ani s\ devin\ realeîn urm\toarele dou\ decenii>

1. reducerea decalajului de dezvoltare fa]\de media p\r]ii occidentale a UE, Româniafiind cu 50 de ani în urma Occidentului24<

2. cre[terea semnificativ\ a nivelului detrai pentru cet\]eanul român obi[nuit [i înspecial pentru cel din zona rural\<

3. modernizarea unei birocra]ii guverna-mentale care s\ lucreze eficient în slujba ]\rii,în]elegând c\ sensul existen]ei ei este s\trateze cet\]eanul cu respect, servindu-l, doarastfel dând dovad\ de patriotism [i dedevotament fa]\ de interesele na]ionale aleRomâniei.

Modernizarea, odat\ declan[at\, va ajuta[i la asumarea celei de-a doua mari misiunina]ionale, gestionarea globaliz\rii. Prinintermediul integr\rii în NATO [i UE, Româ-nia se afl\ ast\zi în grupul ]\rilor care cons-tituie centrul nervos al sistemului interna-]ional25, este parte a “axei de stabilitate glo-bal\”26, a grupului ]\rilor care particip\ laglobalizare [i sunt beneficiare ale acestuiproces. Prin intermediul locului [i drepturilorce-i revin în cadrul celor dou\ organiza]ii,al\turi de celelalte state occidentale, Româ-nia, în virtutea ideii c\ puterea cere [i respon-sabilitate, este chemat\ s\ contribuie lagestionarea actualului val de globalizarepentru c\ de aici vin beneficiile economice,ca [i pericolele care amenin]\ securitateastatelor noastre.Viitorul României, [i direct,dar [i prin intermediul NATO [i UE, este de-pendent de mersul globaliz\rii. Încetinireaacesteia sau chiar „scufundarea ei”, citându-l pe Fergusson27 ar afecta [i ]ara noastr\.

Tema dominant\ a secolului al XX-lea afost lupta democra]iilor occidentale împotrivatotalitarismului. Efortul a fost atât de intens [imiza atât de mare încât, sub impactul entu-ziasmului victoriei, un universitar americanlucid, Fukuyama, s-a gr\bit s\ afirme „sfâr[itulistoriei”. Din p\cate, atentatele teroriste dela 11 septembrie 2001 au venit s\ infirmea[tept\rile optimiste [i dimpotriv\, s\ afirmefaptul c\ istoria este mai vie ca oricând.

România, al\turi de statele occidentale,trebuie s\ r\spund\ eficient noilor riscuri [iamenin]\ri. Pentru secolul al XXI-lea, aceea[icomunitate democratic\, occidental\, va trebui

s\ g\seasc\ o cale de a gestiona haosul strate-gic care se extinde dincolo de grani]ele salede sud [i de est. Dac\ în secolul al XX-lea im-portant\ era „securitatea în Europa”, în secolulal XXI-lea devine crucial\ „securitatea pentruEuropa”.

Ce avem noi de f\cut ca ]ar\? În ceea ce]ine de modernizarea României, în primulrând, s\ valorific\m experien]a primei mo-derniz\ri din perioada 1829-1944, înv\]ândîn acela[i timp din realiz\rile, dar mai ales dingre[elile acelei perioade. :n al doilea rând,trebuie s\ identific\m motivele pentru care,în acest moment, România este cu 50 de aniîn urma Europei de Vest sau cu 15-20 de aniîn urma Europei Centrale. Vom vedea c\ elesunt legate de ceea ce eu consider a fi „bolileistorice ale României”, astfel explicându-secondamnarea de pân\ acum la subdezvoltare.În fine, trebuie s\ încerc\m s\ identific\macele m\suri [i decizii care ar putea duce lamodernizarea administra]iei centrale [i în spe-cial a sistemului securit\]ii na]ionale, mergândpân\ la occidentalizarea lui.

În ceea ce prive[te gestionarea globa-liz\rii, trebuie s\ în]elegem corect semni-fica]ia actualului sistem interna]ional, în spe-cial specificul globaliz\rii, caracteristica saprincipal\. În cadrul aprofund\rii trebuie s\analiz\m cum influen]eaz\ globalizareastatul [i-l oblig\ la adaptare pentru a puteaface fa]\ provoc\rilor. Nu în ultimul rând,trebuie g\sit\ o cale de împ\care a Românieicu globalizarea, pentru a ne da seama de[ansa pe care ea o reprezint\ pentru noi.

Note1 Caracterizarea României ca stat oriental îi apar]ine

lui Peter Siani – Davies, Revolu]ia Român\ din Decem-brie 1989, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2006, p. 29.

2 Dintre acestea, cele mai importante fiind atitu-dinea anti-occidental\, lipsa spiritului critic, obedien]a[i predispozi]ia pentru rezolvarea problemelor princorup]ie. Nu întâmpl\tor, majoritatea cuvintelor careînseamn\ a da o sum\ de bani pentru anumite servicii,în plus fa]\ de costul lor, vine din limba turc\> pe[che[,bac[i[, ciubuc.

3 De[i la nivelul conducerii Securit\]ii [i al ComitetuluiCentral devenea clar înc\ din 1987 c\ urmau s\ aib\ locschimb\ri în statele membre ale Tratatului de la Var[ovia,mai pu]in URSS, diferitele grup\ri din jurul lui Ceau[escunu s-au putut pune de acord asupra cui s\ urmeze laputere< discu]ie confiden]ial\ a autorului cu un fost oficialcomunist de nivelul doi.

Monitor Strategic

117OPINII

4 Peter Siani – Davies, op.cit. p. 34.5 O perestroika cu un grad mai mare de liberalizare

politic\, dar suficient de slab în a nu pune în pericol mono-polul puterii.

6 A se vedea în special mineriadele din 1990 [i 1991.7 Thierry de Montbrial, Cincisprezece ani care au

zguduit lumea-de la Berlin la Bagdad, Editura Expert 2005,p. 25.

8 Tom Gallagher, Furtul unei na]iuni-România de lacomunism încoace, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2004,p. 92.

9A se vedea interviul acordat în toamna anului 1988,pe timpul vizitei la Washington de Silviu Brucan lui NestorRate[, difuzat la acel moment de Radio Europa Liber\ [ireluat de acela[i post de radio în decembrie 2003. Vezide asemenea P. Siani-Davis, op.cit., p. 260 [i 270-271.

10 C\derea lui Ceau[escu în decembrie 1989 a fostconsiderat\ în URSS o victorie a reformelor sovietice,anun]ul înl\tur\rii lui fiind întâmpinat de c\tre CongresulDeputa]ilor Poporului cu aplauze. A se vedea Peter Siani–Davies, op. cit., p. 260, în baza ziarului WashingtonPost 23 decembrie 1989, A 14. Cât despre rela]iile cuSUA a se vedea Roger Kirk [i Mircea R\ceanu, Româniaîmpotriva Statelor Unite-diploma]ia absurdului 1985-1989,Editura Silex, 1995.

11 Conform declara]iei lui Evgheni Primakov la Mos-cova în 2003 odat\ cu lansarea în limba rus\ a c\r]ii luiIon Iliescu Rena[terea Speran]ei – a se vedea ziarul„Curentul” din 5 iulie 2003.

12 În anii ’70-‘80, un num\r semnificativ de ofi]eriacoperi]i ai DIE au dezertat în Occident – a se vedea cartealui Mihai Pelin, „DIE 1955-1980< culisele spionajuluiromânesc, Editura Evenimentul românesc, 1997.

13 S. Orescu, Ceau[ismul - România între anii 1965 [i1989, Editura Albatros 2006, p. 173.

14 10 noiembrie 2006, în emisiunea „Puterea dinumbr\” realizat\ de Radu Tudor la Antena 1, Ion Coman,fost ministru al ap\r\rii, a confirmat tr\darea lui NicolaeMilitaru. Acesta predase sovieticilor o hart\ înso]it\ de infor-ma]ii exacte privind amplasarea marilor unit\]i militareprecum [i pozi]ionarea depozitelor de armament [imuni]ie. Ion Coman consider\ [i ast\zi c\ paguba produs\atunci României a fost enorm\, trebuind s\ fie schimbateplanurile de ap\rare [i repozi]ionate unit\]i militare [idepozite. Cât despre Mihai Caraman se [tie c\ informa]iiledespre NATO ob]inute de el erau de multe ori transmisedirect KGB-ului, f\r\ [tirea autorit\]ilor române, pentruacest lucru fiind recompesat cu gradul de c\pitan KGB.

De altfel, a fost singurul ofi]er român de informa]ii careera [i cadru activ al KGB.

15 Conform declara]iei lui Evgheni Primakov laMoscova în 2003 odat\ cu lansarea în limba rus\ a c\r]iilui Ion Iliescu Rena[terea Speran]ei – a se vedea ziarulCurentul din 5 iulie 2003.

16 Sorin Adam Matei, Boierii Min]ii-intelectualii româniîntre grupurile de prestigiu [i pia]a liber\ a ideilor, EdituraCompania 2004, p. 151.

17 Într-o foarte interesant\ conferin]\ din luna martie2007, academicianul Dan Berindei sublinia cele treimiracole din via]a poporului român> continuitatea daco-roman\ pe teritoriul actual, existen]a continu\ a statelorcentralizate române[ti [i momentul 1859-1877 (realizareaunirii [i a independen]ei). La acestea autorul acestei lucr\ria ad\ugat, ca al patrulea miracol, integrarea în NATO [i UE.

18 Guvernarea V\c\roiu, 1992-1996, a fost o tentativ\de a experimenta o cale de dezvoltare proprie, între Est [iVest, bazat\ pe neutralitate [i dezvoltare economic\autarhic\.

19 Stephen Fischer-Gala]i, Drumul României c\tredemocra]ie< un trecut problematic, un viitor incert, Europade Est [i R\zboiul Rece, Institutul European, Ia[i, 1996,p.108.

20 Interviu cu Varujan Vosganian, revista ”Le MondeDiplomatique”, varianta de limba român\, mai 2007.

21 Oficial, România solicita aderarea la NATO doar în1993, prin scrisoarea adresat\ de pre[edintele Ion Iliescusecretarului general al NATO< vezi Cartea alb\ a integr\riiRomâniei în NATO, MAE 1997.

22 A se vedea interviul acordat în toamna anului 1988,pe timpul vizitei la Washington de Silviu Brucan lui NestorRate[, difuzat la acel moment de Radio Europa Liber\ [ireluat de acela[i post de radio în decembrie 2003.

23 Interviu publicat de ziarul Jurnalul Na]ional dinluna noiembrie 2003.

24 D. Galantonu, Studiu american realizat de Univer-sity of California care evalueaz\ decalajele între EuropaCentral\ [i Occident. Conform acestui studiu, pentruRomânia decalajul este de 50 de ani, pentru Cehia estede 25 de ani, iar pentru Ungaria 35< www.hotnews.ro,5 iulie 2007.

25 T. Barnett, The Pentagon’s New Map-War and Peacein the 21st Century.

26 A[a define[te Zbigniew Brzezinski rela]ia Americiicu europenii< a se vedea lucrarea Triada strategic\> con-vie]uirea cu China, Europa, Rusia, Editura Historia, 2006.

27 Niall Ferguson, Sinking Globalization, Foreign Af-fairs March/April 2005, p. 64-77.

SUMMARY

This paper is focused on describing the political and economical evolution of Romania before and after thefall of the Communist regime, in December 1989. From this perspective, the author analyzes the main advan-tages of the European integration for Romania’s political future. The main assumptions are focused mainly onsupporting the fact that Romania’s integration in NATO and the European Union will offer a good ground formodernization of the country.

Iulian Fota is the Director of the National Defense College. He is also an invited professor at the Na-tional School for Political Sciences and Public Administration (Bucharest). His main areas of expertise> inter-national security, geopolitics and globalization studies.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007118

Monitor Strategic

Monitor Strategic

119DOCUMENTAR

DIN AGENDA {TIIN}IFIC|

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007120

Monitor Strategic

Monitor Strategic

121AGENDA {TIIN}IFIC|

The international seminar has been orga-nized under the aegis of the Ministry of For-eign Affairs of Romania, the Royal Ministry ofForeign Affairs of Norway and EURISC Foun-dation – Romania. The seminar contained twoplenary sessions and working-group sessions.

The first plenary session, entitled “Majorchallenges to security in the Black Sea region”had the role of trying to draft a comprehen-sive assessment of the Black Sea region secu-rity and political environment, focused onsecurity threats and opportunities (both po-litical and economic) and also on risks (bothconventional and non-conventional) relatedto weapons of mass destruction and securityenergy issues.

Weapons of mass destruction prolifera-tion and illegal trafficking in the Black SeaRegion

During the discussions within the work-ing group, the following problems have beenidentified>

- States often lack effective institutionalstructure in regard to possible WMD traffick-ing<

- The growing web of WMD non-prolif-eration agreements will give rise to the needfor even more efficient coordination withingovernments, between Ministries in depart-ments and with the other stakeholders, toensure interagency cooperation<

- Consequence management> Who iscoordinating what?

- All states need to adopt legislative mea-sures on chemical, biological and nuclearmaterials or weapons (areas of accountability

International Seminar: “How can theBlack Sea Region contribute

to improved global security?”7-9 June 2007 – Bucharest, Romania

of items, physical protection, border controls,law enforcement)<

- Competition, rather than coordinationbetween organizations and states leads tooverlapping work and inefficiency<

- To date, no interagency consultative pro-cess in the Black Sea Region exist<

- Relevant national organizations need tocooperate bilaterally and multilaterally.

For some of the problems and sensitiveissues mentioned above, some solutions andsteps that need to be taken have been iden-tified>

- repairing arms control regimes ratherthan reinventing them<

- need for a comprehensive approach tothe entire range of issues<

- horizontal cooperation on the regionaland multilateral levels<

- need to set up effective systems of na-tional control and law enforcement<

- the important aspect of nuclear securityis a state responsibility> adherence to con-ventions, developing guidelines and recom-mendations<

- reporting on new nuclear security issues<- capacity building> education and per-

sonnel training<- intra-organizational cooperation<- improved data capabilities and national

and international cooperation with the IAEA<- need to enforce Palermo Convention

against Transnational Organized Crime<- improved international cooperation be-

tween IAEA, OPCW, WCO, OSCE, NATOand EU<

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007122

Monitor Strategic

- compile and promote best practices forthe security and control of WMD, their meansof delivery and related materials<

- horizontal cooperation is very difficult,need for interagency process, establishedfrom the national security directorate<

- international brainstorming on law en-forcement procedures on WMD prolifera-tion> two guidelines> 1) prosecution (whatkind of evidence is likely to stand in court asa basis for indictment) 2) sentencing relativeto the magnitude of the specific crime in re-lation to the international danger<

- harmonization of public policy and lawenforcement standards.

Improving inter-agency coordinationand the contribution of NGO’s network

Mr. Charalambos Tsardanidis, the Direc-tor of the Institute of International EconomicRelations (Greece) has emphasized the diffi-culties related to NGOs activity>

1. structural difficulties generated by theearly 1990 social and political reforms in East-ern European countries<

2. reconstruction difficulties regarding thecivil society in post-communist countries –the NGOs should transform into INGOs bymeans of the networking efforts<

3. the “braindrain” phenomenon – tryingto find proper expertise is difficult< again, onesuited solution would be fostering networking<

4. the question whether the NGOs (think-

tanks, research institutes etc.) are really in-fluential in foreign policy decision-makingprocess< unfortunately in the wider Black Searegion the NGOs are not able to influencethe governmental policies, even if they havethe proper expertise, due to governmentalagencies’ mentality.

Recommendations> - NGOs have to invest in managerial

assets> program and project managers, forinstance<

- fostering the process of local owner-ship development<

- regarding the structural difficulties> itis not a good idea to gather all the NGOs inthe region and create huge networks butrather create thematic networks that couldbe more efficient in implementing projects<

- also important> diversifying resourcesbetween NGOs.

Mr. Styopa Safaryan, representing the Ar-menian Center for National and InternationalStudies emphasized the fact that inter-agencycoordination is very difficult because thecountries have very different and inhomoge-neous resources (political, financial and or-ganizational). In addition, the tensed relationsbetween some of the countries in the regionare negatively influencing the networkingprocess between regional NGOs.

During the second plenary session, somefinal conclusions have been drawn>

- regional programs are always very im-portant, but at the same time project coordi-nation is also needed in order to avoid du-plication<

- there is the risk that the Black Sea re-gion, as an energy corridor, could remain onlya security consumer, thus the possibilities tobecome also a security provider being lim-ited<

- every regional project needs Russiansupport in order to be effective<

- building a new transport infrastructureis crucial, not only maritime and energy in-frastructure networks, but also roads, high-ways and railroads<

- the Portuguese presidency of the Euro-pean Union will probably support and pro-mote Mediterranean initiatives< that’s why theNGOs from within the Black Sea region mustfocus their efforts towards promoting regionalinitiatives by means of raising awareness cam-paigns and lobby activities in order to influ-ence the decision-making bodies< in this con-text, the role of the NGOs in the region isessential.

Drago[ B\nescu

Monitor Strategic

123AGENDA {TIIN}IFIC|

În deschiderea lucr\rilor Conferin]ei, carea reunit mai mul]i exper]i din domeniul rela-]iilor interna]ionale, s-a realizat o trecere înrevist\ a bilan]ului func]ion\rii Balkan Com-munication Network (BCN) în timpul pre[e-din]iei turce (2005) [i bulgare (2006). În 2007pre[edin]ia BCN este asigurat\ de Rom=nia,iar ;n anul 2008, probabil de c\tre Grecia.Vorbitorii au fost de p\rere c\ BCN a con-tribuit în mod evident la definirea unei agen-de comune a statelor est [i sud-est europeneîn domeniul cooper\rii, atât în aria securit\]iicât [i a economiei, culturii, mediului etc. S-arealizat un schimb activ de opinii între exper-]ii din regiune [i pe alocuri chiar o conver-gen]\ a punctelor de vedere, mai ales în ceeace prive[te c\ile de realizare a securit\]ii [istabilit\]ii regionale sub egida UE [i a NATO.Convergen]a punctelor de vedere ar puteapermite, mai ales în opinia unor participan]iturci, chiar crearea unei identit\]i colectiveasociate Balcanilor.

Vorbitorii s-au axat în primul rând pedezvoltarea deja existent\ a parteneriatelor[i organiza]iilor de cooperare din Europa deEst [i de Sud-Est, prin prisma conceptului de„regional ownership”. De[i o parte dintrestatele c\rora li se adresau ini]ial formele decooperare au reu[it s\ se integreze în UE [iNATO, iar altele sunt pe cale de a urma acela[idrum, de regul\ organiza]iile respective nuau disp\rut ci [i-au diversificat activit\]ile [iuneori au evoluat c\tre forme noi, a[a cumeste cazul Pactului de Stabilitate pentruEuropa de Sud-Est, care va deveni curândConsiliul Regional de Cooperare. Comple-mentaritatea dintre diversele forme de coo-perare tinde s\ îmbrace forma unei sinergiide lung\ durat\, dar exist\ din p\cate [i ocooperare cu elemente de duplicare.

Conferinţa Internaţională aBalkan Communication Network,

Bucureşti, 28-29 iunie 2007

Din partea Comisiei Europene s-a apreciatc\ domeniile-cheie de dezvoltare prin coo-perare în statele din Balcani [i Zona M\riiNegre sunt> infrastructura, justi]ia, comer]ul,administra]ia public\, educa]ia [i tineretul,economia de pia]\ etc. Organele Uniunii Eu-ropene cele mai implicate în stimularea coo-per\rii [i dezvolt\rii regionale sunt ComisiaEuropean\, Comisia Regiunilor [i ComitetulSocial [i Economic.

La rândul s\u, Alian]a Nord-Atlantic\ în-curajeaz\ cooperarea regional\ în domeniulsecurit\]ii, mai ales în cadrul Parteneriatuluipentru Pace, cu un accent deosebit pus pecombaterea terorismului, a crimei organizate[i traficului de materiale interzise. Cu ocaziaSummit-ului de la Riga a fost lansat [i con-ceptul „comprehensive approach” care serefer\ la necesitatea coordon\rii dintre actoriistatali [i organiza]ii interna]ionale, grupuri alesociet\]ii civile, actori locali, cu ocazia ac]iu-nilor comune în serviciul securit\]ii regionale.Rolul ONG-urilor în Balcani [i Zona Extins\a M\rii Negre este unul deosebit de impor-tant, acestea contribuind activ la r\spândireaculturii de securitate transatlantice, la creareaunor viziuni comune tuturor actorilorimplica]i, inclusiv prin oferirea de consilieredeciden]ilor de politic\ extern\.

S-a ar\tat c\ dup\ R\zboiul Rece, securi-tatea militar\ tinde s\ fie perceput\ ca fiindmai pu]in important\ decât cea economic\,de mediu [i cultural\. Se dezvolt\ o cultur\de tip liberal-democratic, bazat\ pe rolulindividului, pe presa liber\ [i afirmarea socie-t\]ii civile. Reac]iile publicului la anumiteevenimente din lume sunt adesea mai rapidedecât cele ale aparatelor birocratice. Chiardac\ lumea de ast\zi este mai pu]in pericu-

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007124

Monitor Strategic

loas\ decât cea a R\zboiului Rece, se con-stat\ existen]a unor factori de risc la adresasecurit\]ii interna]ionale. Mo[tenirea celordou\ r\zboaie mondiale include conflicteleetnice r\mase dup\ dizolvarea marilor im-perii, dar [i conflictele securit\]ii energetice[i noile riscuri neconven]ionale asociatestatelor slabe [i celor e[uate.

În acest sens, s-a ar\tat c\ BCN este o„re]ea de re]ele” care contribuie la dezvol-tarea unei culturi de securitate comune înEuropa de Est [i de Sud-Est, contribuind lareducerea intensit\]ii acestor fenomene nega-tive. Globalizarea a permis dezvoltareaspectaculoas\ a ONG-urilor, acestea nefiindo amenin]are la adresa statelor [i a demo-cra]iei.

În ceea ce prive[te decupajele regionalede tipul Balcanilor sau Zonei Extinse a M\riiNegre, mai mul]i vorbitori au subliniat c\ nuexist\ înc\ o viziune comun\ [i generalacceptat\ cu privire la compozi]ia [i întin-derea spa]ial\ a acestora, fapt ce demons-treaz\ dificultatea de a construi identit\]iregionale bazate pe solidaritate [i valoricomune.

Dintre propunerile concrete f\cute departicipan]ii la seminar, men]ion\m conec-tarea Centrului de securitate a frontierelor dela Burgas (Bulgaria) cu Centrul SECI de com-batere a crimei organizate, de la Bucure[ti,crearea de centre de instruire în domeniulsecurit\]ii (security education training) spre apune în comun resursele [i a instrui tineri ex-per]i din ministere, agen]ii de stat sau interna-]ionale [i ONG-uri, din statele apar]inândzonei Balcanilor [i M\rii Negre. De aseme-nea, s-a discutat despre modalit\]ile prin careBalkan Communication Network poate stabilio leg\tur\ de cooperare interinstitu]ional\ cuviitorul Consiliu Regional de Cooperare (RCC)al c\rui secretariat permanent va fi la Sara-jevo. S-a propus utilizarea biroului de leg\tur\a viitorului RCC, de la Bruxelles. De aseme-nea, BCN trebuie s\ se implice în dezvoltareacooper\rii pentru crearea unor noi infras-

tructuri de transport [i comunica]ii, pentrucooperarea în domeniul bancar [i al facilit\rii[i garant\rii investi]iilor reciproce, precum [iîn ac]iunea de simplificare a procedurii deacordare gratuit\ a vizelor între statele mem-bre ale UE [i cele nemembre. ReprezentantulDiviziei de Diploma]ie Public\ a NATO amen]ionat c\ aceast\ structur\ este deschis\cooper\rii cu BCN pe baza unor proiecteconcrete. În acela[i timp, un domeniu deinteres major îl constituie implicarea înac]iunea de prevenire a pr\bu[irii unor stateslabe.

În acest an, a fost evident\ de asemeneadorin]a unor participan]i de a discuta despresitua]ia din Kosovo.

BCN va continua s\ sprijine furnizarea deexpertiz\ civil\ în domeniile securit\]ii, buneiguvern\ri, democratiz\rii statelor din Balcani[i regiunea M\rii Negre [i al dezvolt\rii eco-nomice.

În opinia multor vorbitori, se impun pro-grame girate de UE în domeniul form\rii uneiculturi de securitate comune în cele dou\regiuni, ancorate temeinic în cultura de secu-ritate european\ [i euroatlantic\. Deopotriv\,echipele de exper]i din ministerele de Externe[i ale Ap\r\rii ar fi util s\ includ\ [i repre-zentan]i ai ONG-urilor, mai ales atunci cândse stabilesc delega]iile ce vor participa la sum-mit-uri ale UE [i NATO.

Ca lipsuri constate, s-a remarcat faptul c\deocamdat\ nu s-a f\cut multe din ceea cefusese stabilit cu doi ani în urm\ [i reiterat lareuniunea de la Sofia din 2006. În ciuda dez-baterilor dintre exper]i pe problemele coo-per\rii în regiune, activitatea BCN se rezum\doar la reuniuni anuale, îns\ acestea, deregul\, nu urmeaz\ o agend\ clar\.

Totu[i, BCN este o organiza]ie în c\utarede identitate, folositoare în perspectivaatribuirii unui rol mai important pentru ONG-uri în rela]iile interna]ionale.

{erban Filip Cioculescu

Monitor Strategic

125AGENDA {TIIN}IFIC|

Reuniunea a avut loc în sala I. L. Cara-giale a Hotelului Majestic din Bucure[ti[i a reunit personalit\]i importante alelumii academice, politice [i diplomaticedin România, precum [i un oaspete str\in>dl. Herald Berwanger, membru al Parla-mentului german, din partea PartiduluiSocial Democrat.

}inând cont de regula neatribuirii opi-niei (Chatham Rule), vom prezenta câtevapuncte de vedere exprimate de partici-pan]i, f\r\ a men]iona identitatea lor.

S-a precizat c\ europenii în general nusunt de acord cu modificarea frontierelorde stat în Europa, cu excep]ia cazurilorde consim]\mânt al popula]iilor impli-cate. Dar în cazul popula]iei din Kosovo,s-a men]ionat a[a numitul „drept la auto-determinare”, invocat de albanezii kosovaricare pretind c\ sunt un popor de sinest\t\tor.

S-a ar\tat c\ acordarea independen]eipentru Kosovo ar putea avea efecte gravepe termen lung, tot mai multe state pier-zându-[i încrederea în ONU, iar pericolulsecesiunii teritoriale va fi tot mai acut, prinexisten]a unor precedente.

Pentru UE [i statele membre, rezol-varea crizei din Kosovo e o prioritate,deoarece este o zon\ de conflict cu po-ten]ial exploziv chiar în flancul sudic alorganiza]iei, împiedicând stabilizarea [iintegrarea complet\ a Balcanilor de Vest.

Reuniunea informală aGrupului de lucru

„România în politica internaţională”cu tema Kosovo, 13 iulie 2007

Pentru SUA, rezolvarea cazului Kosovo adevenit un element important în strategiaelectoral\ a Partidului Republican, pre[e-dintele Bush dorind s\ bifeze un maresucces de politic\ extern\. Rusia, la rândulei, pare s\ considere Kosovo nu atât ochestiune de principiu, cât un joc strate-gic prin care cere UE [i SUA s\ recunoasc\republicile separatiste din Caucaz [i zonaM\rii Negre.

S-a luat în considerare [i riscul deislamizare a regiunii Balcanilor de Vest,mul]i imigran]i venind în perioada dedup\ 1999 din state fundamentaliste dinOrientul Mijlociu. Inclusiv Al Qaeda esteposibil s\ î[i fi creat celule în zon\.

S-a observat c\ pân\ de curând,comunitatea interna]ional\ a avut maimult o atitudine reactiv\ fa]\ de eveni-mentele din Kosovo, nu una proactiv\.Dup\ valul de violen]e din martie 2004,s-a în]eles nevoia unei strategii proactive.Kosovo risc\ s\ devin\ un stat musulmanîn Europa, precum Bosnia, Albania, îns\condus de elite radicale. Crimaorganizat\, traficul de arme [i droguri suntelemente de risc major ce provin dinstatutul incert al provinciei Kosovo. Ungrup ilegal denumit „Armata na]ional\kosovar\” a revendicat deja dou\ atentatede tip terorist.

În dreptul interna]ional public, faptulc\ anexele la Propunerile de reglementare

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007126

Monitor Strategic

a statutului f\cute de M. Ahtisaari vorbescde „dreptul comunit\]ilor” ar putea fi unprecedent periculos. Exist\ riscul ca [i alteminorit\]i etnice s\ se autoproclame„popoare” [i s\ revendice statalit\]i desine-st\t\toare.

România în mod tradi]ional se opuneindependen]ei (secesiunii) Kosovo deoa-rece este adepta principiului suveranit\]iistatale [i integrit\]ii teritoriale, ca principiuindispensabil al dreptului interna]ional.Dar exist\ [i voci care insist\ ca ]ara noastr\trebuie s\ urmeze linia politic\ a UE [i SUA[i s\ accepte existen]a statului kosovar. Înmod tradi]ional, România a avut rela]iiexcelente [i cu sârbii [i cu albanezii, îns\actualmente rela]iile cu albanezii kosovaris-au r\cit dup\ ce jandarmii români afla]i;n misiune în Kosovo au fost acuza]i deuciderea a doi albanezi.

Îns\ Kosovo risc\ s\ devin\ din startun stat e[uat (failed state) deoarece exis-t\ grup\ri rebele, crima organizat\ esteînfloritoare, economia nefunc]ional\ [i

diasporele albaneze alimenteaz\ cu banire]elele subterane. Un nou statar ar riscas\ fie neguvernabil pe termen scurt [imediu. Kosovo nu e viabil din punct devedere economic, a[adar are o marenevoie de ajutorul comunit\]ii interna-]ionale. Unii vorbitori au ar\tat c\ f\r\Kosovo, Serbia are [anse mai mari s\devin\ un stat na]iune modern, preg\titse integreze în UE [i NATO [i c\ dac\ arp\stra Kosovo, ar risca s\ î[i creezeprobleme politice [i economice grave.

S-a mai precizat c\, dup\ toate proba-bilit\]ile, politicienii reformi[ti de la Belgradvor s\ salveze orgoliul na]ional, fiind dispu[is\ accepte un compromis echitabil cucomunitatea interna]ional\. Mai exact spus,c\ ei ar vrea ca Serbia s\ poat\ participachiar [i simbolic la gestiunea Kosovo, iar c\acceptarea „pierderii” provinciei ar fi legat\probabil de semnalele primite de la UEprivind [ansele de integrare ale Serbiei [ic\ na]ionali[tii sârbi înc\ viseaz\ la trecutulde glorie al Serbiei medievale [i la Iugoslaviasecolului al XX-lea, când ]ara a fost unul dinliderii mi[c\rii mondiale a nealinierii.

{erban Filip Cioculescu

Monitor Strategic

127AGENDA {TIIN}IFIC|

RECENZII

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007128

Monitor Strategic

Monitor Strategic

129RECENZII

În 1979, Kenneth Waltz publica volumulcare l-a f\cut celebru – Theory of InternationalPolitics. N\scut în 1924, devenit profesor de[tiin]e politice la Universitatea Berkeley dinCalifornia, apoi la Columbia University, acestautor a marcat profund domeniul de studiual teoriei rela]iilor interna]ionale, prin faptulc\ a recalibrat curentul realist, sl\bit de com-peti]ia cu neoliberalismul [i studiile be-havioriste.

Considerat p\rintele fondator al neorea-lismului, el a acordat, din punct de vedereexplicativ, întâietate sistemului interna]ional,structurii, [i nu statului sau individului. Deaceea, s-a vorbit în cazul s\u de apari]ia rea-lismului „structural”.

Spre deosebire de Hans Morgenthau,p\rintele studiilor „realiste”, Waltz se focali-zeaz\ asupra structurii sistemului de state careexercit\ o constrângere decisiv\ asupraunit\]ilor (statelor) [i le influen]eaz\ compor-tamentul.

Structura e definit\ prin trei parametriesen]iali>

1. Principiul ordonator (sau de organizare)– reflect\ starea general\ a sistemului – unulanarhic sau ierarhic, mai mult sau mai pu]inierarhizat [i institu]ionalizat. Sistemul de statee unul anarhic, nimeni nu are dreptul s\ co-mande [i nici nu accept\ s\ i se comande. Înpolitica intern\, principiul ordonator esteierarhia, exist\ raporturi de comand\ [isupunere, iar indivizii se specializeaz\ înmunc\ (diviziunea muncii).

2. Principiul diferen]ierii – specificareafunc]iilor diverselor unit\]i, deosebirile dintreele. Într-un sistem anarhic fiecare stat trebuie

Kenneth Waltz,Teoria Politicii Internaţionale,

Editura Polirom, 2006, traducere de Nicoleta Mihăilescu,cuvânt înainte de Lucian Dumitru Dârdală

s\ î[i poarte singur de grij\ [i s\ î[i îndepli-neasc\ func]iile esen]iale. Nu exist\ o divi-ziune a muncii în cadrul sistemului interna-]ional, statele sunt unit\]i similare în ceea ceprive[te situarea lor în sistem. Suveranitateapoate fi „limitat\” de facto prin pozi]ia spe-cific\ a actorilor în sistem – imperii, sateli]i,sfere de influen]\, alian]e, blocuri etc. Toatestatele, indiferent de m\rime [i putere,încearc\ s\ îndeplineasc\ func]ii (sarcini)similare, iar finalit\]ile la care aspir\ suntidentice.

3. Principiul distribu]iei – orice structur\este definit\ prin distribu]ia capacit\]ilor întreunit\]ile sale. Statele difer\ ca putere.

Waltz opereaz\ diferen]ierile sistemelorinterna]ionale dup\ num\rul polilor deputere afla]i în interac]iune, în acest sensexistând sisteme multipolare [i bipolare, mairar unipolare.

Plecând de la principiul general mai c\ruiatoate statele sunt preocupate mai întâi de pro-pria lor supravie]uire, de securitate, el afirm\c\ mecanismul care le garanteaz\ aceasta este„echilibrul puterii”. Statul este actorul cen-tral al RI, a[adar neorealismul preia acestpostulat de la realism. Interac]iunea statelor[i distribu]ia elementelor puterii între elegenereaz\ structura sistemelor interna]ionale.Statele nu sunt neap\rat interesate s\ î[imaximizeze puterea, ci mai ales securitatea.Într-un sistem anarhic, în care fiecare e pecont propriu (self-help system), riscul der\zboi este crescut.

Cât\ vreme statele vor r\mâne actorii prin-cipali ai rela]iilor interna]ionale, structurapoliticii interna]ionale se va defini prin ele.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007130

Monitor Strategic

Deocamdat\, considera Waltz, actorii nesta-tali nu pot concura marile puteri statale, eise supun regulilor fixate de state dac\ vor s\ac]ioneze pe teritoriul acestora.

R\zboiul nu este o fatalitate, statul fiindîn principiu un actor ra]ional, care calculeaz\costurile [i beneficiile [i dore[te s\ aib\ secu-ritatea garantat\.

Sistemul interna]ional va tinde întot-deauna spre refacerea balan]ei de putere,când aceasta este perturbat\ de apari]ia unuipoten]ial hegemon. Structurile tipice siste-melor interna]ionale sunt multipolaritatea [ibipolaritatea. Waltz nu consider\ unipola-ritatea un scenariu plauzibil. El s-a referit îns\la posibilitatea apari]iei unui „guvern mon-dial”, o structur\ ierarhic\ asem\n\toare celeidin politica intern\. Unipolaritatea nu arecum fi o etap\ de durat\ a sistemului, deoa-rece acest fapt ar fi contrar principiului echili-brului puterii.

Anarhia oblig\ statele s\ se descurce într-un mediu periculos. Ele vor fi mereu tentates\ acumuleze putere, deoarece maximizareaacesteia este cea mai bun\ garan]ie desecuritate. Starea natural\ a actorilor în siste-me anarhice este a[adar competi]ia pentruputere [i securitate, aceasta din urm\ fiindmai important\ în ecua]ia ra]ionalit\]iistatelor.

Un element important în cadrul teorieiwaltziene este analogia între rela]iile interna-]ionale [i microeconomie. Ideea directoareeste aceea c\, în acela[i mod în care econo-mi[tii definesc pia]a prin num\rul firmelorexistente, se poate defini structura rela]iilorinterna]ionale prin raportare la num\rul destate. Analogia stat/firm\ se bazeaz\ pe faptulc\ ambii actori sunt ra]ionali [i calculeaz\costurile [i beneficiile viitoarelor lor ac]iuni.Teoria pie]ei [i modelul actorului ra]ional suntcoordonatele esen]iale utilizate de Waltz.Superputerile sunt comparate cu firmeleoligopoliste, care organizeaz\ pia]a [i impunconstrângeri asupra altor firme mici. A[adar,polii de putere organizeaz\ sistemul interna-]ional. Firmele activeaz\ într-un mediu eco-nomic competitiv, dar se respect\ un cod de

reguli. Pie]ele de tip oligopolic au proprie-tatea sistemic\ de a limita cooperarea firmelor[i, în mod similar, structurile politice interna-]ionale limiteaz\ nivelul de cooperare alstatelor. Sistemul interna]ional e format princoexisten]a unor entit\]i independente,egoiste [i ra]ionale, el se autoregleaz\ prininterac]iunea acestor actori.

Sistemul exercit\ constrângeri structuraleasupra unit\]ilor [i le influen]eaz\ compor-tamentul. Ca [i reali[tii, neoreali[tii nu iau încalcul natura regimurilor politice, ideologiile,personalitatea liderilor, ideile dominante etc.Statele ar trebui s\ aib\ interesul ra]ional dea coopera pentru a ob]ine avantaje comune,îns\ acest lucru ar fi valabil în sisteme ierar-hice cu diviziune a muncii. În sisteme anar-hice, statele se tem s\ coopereze, pentru canu cumva cooperarea s\ se dovedeasc\ maiprofitabil\ pentru rivali decât pentru ele. Estevorba de un principiu de precau]ie.

Waltz î[i pune întrebarea care dintre siste-mele interna]ionale sunt mai stabile petermen lung. Cu cât sunt mai pu]ini poli deputere, cu atât sistemul va tinde s\ fie maistabil. Vor fi mai pu]ine erori de calcul [iincertitudini legate de alian]e [i de distribu]iaputerii. Bipolaritatea (doi poli de putere – fiemari puteri, fie superputeri) este, în opiniasa, cea mai stabil\ configura]ie, fiecare dintrecei doi poli [tiind c\ cel\lalt are un nivel deputere similar, ambii având responsabilit\]isistemice [i de aceea am=ndoi vor tinde s\gestioneze prudent crizele. Potrivit lui Waltz,echilibrarea intern\ (dezvoltarea economic\,industrial\, a sectorului de armamente, cre[-tere demografic\) ar fi mai u[or de controlatdecât balancing-ul prin formarea de alian]e– cei doi poli de putere nu ar fi dependen]ide resursele alia]ilor, ci ar conta mai ales pepropriile capabilit\]i, acestea put=nd fi netsuperioare celor aliate. De aceea, pierdereaunui aliat nu ar fi o tragedie. Sistemele bipo-lare ac]ioneaz\ mai constrâng\tor asupraunit\]ilor decât cele multipolare.

Cu o remarcabil\ obiectivitate, Waltzrecunoa[te faptul c\ politica extern\ a stateloreste influen]at\ de factori interni (caracte-

Monitor Strategic

131RECENZII

risticile regimului, ale elitelor, ale ideologieietc.), dar afirm\ c\ teoria sa nu este în niciuncaz una a politicii externe, ci o Teorie a Rela-]iilor Interna]ionale! A[adar, se plaseaz\ lanivel sistemic [i refuz\ s\ ia în calcul factoriiinterni la nivelul unit\]ii (statului). El recu-noa[te implicit c\ teoria sa nu poate explicaîntotdeauna evenimentele reale de pe scenainterna]ional\, politica extern\ a unui stat. {ichiar dac\ prezice o anumit\ mi[care, nupoate spune când se va petrece aceasta.Teoria Rela]iilor Interna]ionale [i TeoriaPoliticii Externe sunt a[adar complementare.Waltz, care a scris un volum intitulat ForeignPolicy and Democratic Politics, credea c\ nueste posibil\ o teorie care s\ le combine [i s\ofere o superexplica]ie.

S-a remarcat c\ teoria waltzian\ este una„materialist\” prin excelen]\ axat\ fiind pestructura sistemului de state [i pe nivelul deputere al acestora, ea nu se refer\ la aspectelepsihocognitive ale individului, la credin]e,valori, idei, scopuri [i refuz\ analiza la nivelulunit\]ilor (statelor).

Criticii lui Waltz au atacat analogia bani/putere, ar\tând c\ este una defectuoas\,banii nefiind doar un mediu de schimb, ci [io m\sur\ standardizat\ a valorii de pia]\. Or,în RI, puterea nu este a[a ceva. Spre deose-bire de bani, resursele puterii nu au capaci-tatea de a fi u[or convertite dintr-un subdo-meniu al sistemului în altul. E greu de calculatexact puterea unui actor, ea nefiind doar oînsumare global\ a resurselor.

De asemenea, Waltz nu a luat în calculac]iunea actorilor nonstatali, transna]ionali –mi[c\ri sociale, partide, lobby-uri, birocra]i,firme transna]ionale, ONG-uri, societateacivil\. Nu a acordat suficient\ importan]\comer]ului interna]ional, circula]iei capi-talurilor, interdependen]ei economice, circu-la]iei ideilor, normelor (drepturile omului,democra]ia). El s-a mul]umit, deliberat, culuarea în calcul a aspectelor sistemice alesecurit\]ii interna]ionale, echivalând statele

cu guvernele, securitatea na]ional\ cu ap\-rarea fa]\ de agresiunea extern\.

R\spunzând criticilor, Waltz consider\ c\Teoria Rela]iilor Interna]ionale nu trebuie s\prezic\ neap\rat toate evenimentele, nici s\arate când se vor petrece acestea, ci s\stabileasc\ legi generale, care vor pune bazelepentru predic]iile ulterioare. A[adar, nimeninu trebuie s\ aib\ preten]ia, spun ei, ca oteorie s\ fie o descriere perfect\ a lumii reale,ci mai ales un instrument de în]elegere arealit\]ii. Realitatea este v\zut\ ca existândindependent de teoria [i limbajul analistului(observatorului), a[adar o situare meto-dologic\ pozitivist\. Waltz afirma c\ sistemulinterna]ional de state a r\mas aproapeneschimbat secole de-a rândul [i va dura pro-babil înc\ mult\ vreme, singurele modific\riacceptate de teoria sa fiind schimb\rile depolaritate (trecerea de la multipolaritate labipolaritate, accidentul numit unipolaritate,apoi din nou la multi – sau bipolaritate).Lumea nu s-a schimbat, schimbarea struc-tural\ nu a afectat continuitatea efectiv\ apoliticii interna]ionale. Doar când va disp\reasistemul „self help” de state suverane [i auto-suficiente se va putea spune c\ avem o nou\ordine mondial\. Adic\ atunci când un sistemierarhic va lua locul celui anarhic.

În pofida validit\]ii [tiin]ifice a unoradintre aceste critici [i a apari]iei pe scenaRela]iilor Interna]ionale a curentelor criticeprecum postmodernismul, constructivismul,feminismul, studiul lui Waltz r\mâne unadintre c\r]ile fundamentale în acest domeniu,iar traducerea sa în limba român\ constituieun eveniment extrem de pozitiv, oferindacces la o teorie fundamental\ atât cerce-t\torilor, universitarilor, cât [i deciden]ilorpolitico-militari [i de politic\ extern\. Nu înultimul rând, remarc\m calitatea deosebit\a traducerii, grija traduc\toarei de a reda câtmai exact conceptele abstracte folosite deautor [i de a nu se îndep\rta de litera textului.

Şerban Filip Cioculescu

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007132

Monitor Strategic

Editat sub egida Asocia]iei Române deDrept Umanitar (ARDU), volumul prezint\punctele de vedere ale unor valoro[i exper]iîn domeniul dreptului din România, cum arfi prof. univ. dr. Ionel Clo[c\, Pre[edinte alARDU< prof. univ. dr. Ion Suceav\, prim-vicepre[edinte al ARDU< prof. univ. dr.Constantin Vlad, vice-pre[edinte al ARDU<colonel(r) magistrat Aurel Chiper, membrufondator al ARDU< locotenent-colonel Dumi-tru Codi]\, {eful Centrului de Drept Umanitaral Armatei< Dumitru Viorel Pârvu, Secretargeneral al Autorit\]ii Na]ionale pentru Pro-tec]ia Copilului, Guvernul României< general-maior dr. ing. Mihai {tefan Dogaru< drd.Horia Dogaru< ale regretatului prof. univ. dr.,gl. bg. Nicolae Uscoi [i ale unor oameni de[tiin]\ str\ini, reprezentând medii academice,diplomatice [i militare> profesor emeritDietrich Schindler, Universitatea din Zürich<Yves Sandoz, prof. de drept interna]ional launiversit\]ile din Neuchatel, Berna [i Geneva<dr. în drept Dieter Fleck, Senior Vice-pre[edinte al Societ\]ii Interna]ionale deDrept Militar [i Dreptul R\zboiului< UgoGenesio, pre[edintele adjunct al Cur]ii Su-preme de Casa]ie, Italia< Claudio Zanghi,pre[edintele Centrului Interna]ional decercet\ri, studii sociologice, penale [ipenitenciare – INTERCENTER< Gilbert Jae-ger, fost director al protec]iei din HCR,Geneva. Autorii încearc\ s\ radiografiezelumea începutului de veac XXI, s\ eviden]iezecauzele care au generat actualele st\ri delucruri, s\ sugereze solu]ii acolo unde estecazul [i s\ prezinte principalele tendin]e care-ijaloneaz\ viitorul.

Prof. univ. dr. Ionel Clo[c\ ne vorbe[tedespre o înr\ut\]ire a climatului politic, so-

cial, economic [i militar, o cre[tere accentuat\a gradului de insecuritate global\, precum [io marcat\ tendin]\ spre grave [i frecventeviol\ri ale dreptului interna]ional umanitar [iale drepturilor omului. În opinia autorului,principala cauz\ care a generat noua evolu]ieeste cre[terea num\rului de state (aproape 200de state suverane), majoritatea provenind dincele mai s\race zone ale globului, iarconflictele violente nu mai sunt între state, ciîn interiorul lor, Africa ocupând primul loc.Autorul ne prezint\ în continuare dou\ situa]ii>

a) combatan]ii care se înfrunt\ direct îninteriorul unui stat<

b) combatan]ii din exterior care particip\la conflicte armate f\r\ caracter interna]ional.

Încheind acest capitol într-o not\ delocoptimist\, Ionel Clo[c\ afirm\ cu un pesimismlucid> „comunitatea interna]ional\ a c\lcatcu stângul în noul secol [i mileniu”.

Prof. emerit Dietrich Schindler remarc\dezvoltarea istoric\ a dreptului interna]ionalumanitar ce se caracterizeaz\ prin dou\tendin]e>

a) un progres enorm al dreptului interna-]ional umanitar, acesta devenind una dintrecele mai cuprinz\toare ramuri reglementateale dreptului interna]ional<

b) viol\rile grave [i continue ale dreptuluiumanitar [i cre[terea exorbitant\ a actelor decruzime comise în recentele conflicte armate.

Abia dup\ încetarea R\zboiului Rece,dreptul interna]ional umanitar a devenit opreocupare central\ a comunit\]ii interna-]ionale. Conflictele au stimulat dezvolt\ri demare anvergur\ ale dreptului umanitar,acestea fiind>

1) afirma]ia Consiliului de Securitate refe-ritoare la faptul c\ viol\rile drepturilor omului

Mari probleme umanitare îndezbaterile oamenilor de ştiinţă,

Editori: Ionel Cloşcă şi Ion Suceavă,Editura V.I.S. PRINT, Bucureşti, 2006

Monitor Strategic

133RECENZII

pe scar\ larg\ [i suferin]ele cauzate de acesteapot constitui o amenin]are pentru pacea [isecuritatea interna]ional\ [i pot intra sub inci-den]a m\surilor prev\zute de Capitolul VIIdin Carta ONU<

2) asimilarea progresiv\ a dreptului con-flictelor armate non-interna]ionale în dreptulconflictelor armate interna]ionale<

3) cre[terea importan]ei dreptului cutumiar<4) influen]a crescând\ a ponderii dome-

niului drepturilor omului în cadrul dreptulumanitar, dezvoltare care a început cu adop-tarea Conven]iilor de la Geneva din 1949<

5) aser]iunea Cur]ii Interna]ionale deJusti]ie în Avizul Consultativ din 1996 privindarmamentul nuclear – principiile funda-mentale ale dreptului interna]ional umanitarconstituie „principii inviolabile ale dreptuluiinterna]ional cutumiar”.

Dietrich Schindler precizeaz\ faptul c\drepturile omului [i dreptul interna]ionalumanitar sunt departe de a fi universal recu-noscute ca principii nederogabile ale comuni-t\]ii interna]ionale, iar lupta pentru amelio-rarea respect\rii dreptului umanitar va con-tinua atât timp cât conflictele armate nu potfi evitate.

În continuare, profesorul de drept interna-]ional Yves Sandoz define[te câ]iva termenifoarte des folosi]i în ziua de azi> mondializare,ac]iune umanitar\ [i terorism. Autorul con-sider\ c\ ap\rarea dreptului interna]ionalumanitar [i respingerea terorismului fac partedintr-o lupt\ global\ pentru ap\rarea valorilorpe care trebuie s\ le construiasc\ lumea însecolul al XXI-lea.

Capitolul al c\rui autor este prof. univ. dr.Constantin Vlad se refer\ la reforma Organi-za]iei Na]iunilor Unite, drepturile omului [idreptul interna]ional umanitar. Punctândsuccint, în subcapitolele din materialul s\u,probleme ca eliberarea de nevoi, de team\[i libertatea de a tr\i în demnitate, autorulprecizeaz\ c\ o condi]ie esen]ial\ esteorganizarea [i func]ionarea societ\]ii pe „prin-cipii democratice”.

Un capitol aparte îl constituie cel alprofesorului Ionel Clo[c\, care se ocup\ pe

larg de conflictele din Irak, analizând toatecele trei r\zboaie ce au avut loc din 1980pân\ în prezent, conceptele fundamentalede drept interna]ional umanitar ce exprimaureguli precise aplicabile în conflictele armate,interne [i interna]ionale începând s\ sufereinterpret\ri, ocolind cadrul normativ legal.

Capitolul semnat de dr. în drept DieterFleck prezint\ aspecte actuale ale implemen-t\rii drepturilor omului în opera]iunile demen]inere a p\cii din zonele de conflict. Înviziunea autorului, dreptul conflictelor armatenon-interna]ionale se dezvolt\ progresiv,vizând o mai bun\ protec]ie a victimelor.

Colonelul (r) magistrat Aurel Chiper serefer\ la terorism [i tortur\, opusul lor, înaccep]iunea autorului fiind dreptul la demni-tate – drept fundamental al omului. Dreptulla demnitate a fost formulat în constitu]iilemai multor state, printre care [i România, înConstitu]ia sa la art. 30.

„Amenin]area armelor de distrugere înmas\”, tema abordat\ de general-maior dr.ing. Mihai {tefan Dogaru [i drd. Horia Dogaru,r\mâne în actualitate la începutul secoluluial XXI-lea, continuând s\ persiste [i s\ preocu-pe în cel mai înalt grad, de[i exist\ instru-mente juridice interna]ionale de interzicerea acestor arme [i se întreprind m\suri pentruprevenirea dobândirii lor de c\tre entit\]ileteroriste.

În capitolul semnat de prof. univ. dr., gl.bg. Nicolae Uscoi se analizeaz\ dreptulinterna]ional umanitar [i protec]ia mediuluiîn timp de conflict armat, mediul natural fiindîn opinia autorului o „victim\ a r\zboiuluiecologic”.

La rândul s\u, Ugo Genesio se ocup\ deproblema protec]iei popula]iei civile, defi-nind dreptul interna]ional umanitar ca fiindacea parte a dreptului interna]ional care pro-tejeaz\ persoanele în situa]ii de conflictarmat.

Claudio Zanghi trateaz\ protec]ia jurnali[-tilor în situa]ii de conflict armat, Recoman-darea nr. 4 din 3 mai 1996 a Consiliului Euro-pei, referindu-se la to]i reprezentan]ii mass-media.

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007134

Monitor Strategic

Studiul prof. univ. dr. Ion Suceav\, privindprotec]ia drepturilor omului în caz de violen]\generalizat\, î[i propune s\ r\spund\ la treiîntreb\ri principale>

a) care sunt regulile interna]ionale de pro-tec]ie umanitar\ elaborate în sistemul Na]iu-nilor Unite [i aplicabile conflictelor armateinterna]ionale?

b) poate dreptul interna]ional al dreptu-rilor omului s\ protejeze popula]ia civil\ [ipersoanele civile împotriva altor forme deviolen]\, non-interna]ional\ [i a violen]eicriminale, practicate de terori[ti?

c) care sunt solu]iile adecvate pentru oprotec]ie eficient\?

Problema copiilor în conflictul armat estepus\ de Dumitru-Viorel Pârvu, care semna-leaz\ nevoia de protec]ie suplimentar\ acopiilor, în condi]iile în care, în ciuda pro-gresului semnificativ privind adoptarea nor-melor interna]ionale în materie, sunt înc\mul]i copii recruta]i [i utiliza]i în conflictearmate.

În ultimul capitol al lucr\rii, locotenent-colonelul Dumitru Codi]\ face o analiz\ apro-fundat\ privind participarea armatei româneîn misiunile interna]ionale, principalele in-

strumente juridice interna]ionale care stau labaza acesteia fiind>

a) tratatele din domeniul dreptului inter-na]ional umanitar<

b) acordul privind statutul for]elor (SOFA)<c) memorandumul de în]elegere (MOU –

Memorandum of Under-standing)<d) În]elegerea sau Acordul Tehnic, regle-

mentat\ prin Legea nr. 42 din 15 martie 2004[i Hot\rârea Guvernului 1374 din 9 septem-brie 2004<

e) documentele tehnice> mandatul, ter-menii de referin]\, regulile de angajare a for]ei(Rules of Engagement – ROE)<

f) Acordul de Standardizare (Standar-disation Agreement – STANAG).

În încheiere, Dumitru Codi]\ subliniaz\în mod adecvat c\ atunci când armata aparticipat la conflicte, militarii români au avutun comportament corect, în acord cu preve-derile reglement\rilor juridice interne [iinterna]ionale.

Prin con]inutul studiilor publicate subsemn\tura unor eminen]i speciali[ti în do-meniu, volumul are o deosebit\ valoare pen-tru cercet\tori, studen]i, sociologi, dreptulinterna]ional umanitar devenind o preocu-pare central\ a comunit\]ii interna]ionale.

Lauren]iu Ionescu

Monitor Strategic

135RECENZII

Acest volum merit\ semnalat publicului cititor,dintr-un motiv evident. El are misiunea de a com-pleta unele caren]e calitative existente în an-samblul literaturii [tiin]ifice dedicate studiilor desecuritate din România zilelor noastre, în ciudaabunden]ei de analize existente în ultimii ani.Autoarea, cercet\toare la Centrul de Studii Stra-tegice de Ap\rare [i Securitate (CSSAS) alUniversit\]ii Na]ionale de Ap\rare „Carol I“ [i doc-tor în [tiin]e militare, ne surprinde printr-o abor-dare multidimensional\ [i complex\ a securit\]ii,cu accent pe securitatea individului [i pe aspectelenon-militare ale acesteia. Dup\ ce trece în revist\principalele paradigme ale securit\]ii,corespunzând epocii R\zboiului Rece [i celeipost-bipolare, autoarea arat\ faptul c\ acest con-cept al securit\]ii are o mare complexitate, iarschimb\rile sociale înregistrate de istoria omeniriiau produs [i schimb\ri majore în reprezentareasocial\ a securit\]ii.

Securitatea nu este doar o reflectare a niveluluimaterial al puterii (dot\rii unui actor statal sau non-statal) ci [i, în special, percep]ia, imaginea asupracontextului social, psihologic, istoric [i cultural încare fiin]eaz\ actorul de referin]\. Securitatea capolitic\ public\ nu mai este apanajul statelor ci î[ig\se[te rostul [i la nivelul individului, al grupurilorumane etc. iar omul este, dup\ cum precizeaz\ A.Sarcinschi, „creator de sensuri”, deoarece el inter-preteaz\ mediul de securitate, lumea înconjur\-toare. A[adar, securitatea are atât o dimensiuneobiectiv\, cât [i una subiectiv\, ambele strâns legateîntre ele, iar cercet\torul în studii de securitate nuse poate mul]umi cu analiza bazei fizice a securit\]ii(teritorii, popula]ie, resurse etc.), f\r\ a lua în calcul[i „sensurile culturale” create de indivizi în interac-]iunea lor permanent\.

Autoarea arat\ c\ securitatea militar\ nu tre-buie studiat\ în complet\ izolare de cea eco-nomic\, social\, cultural\, ecologic\ deoareceexist\ o interdependen]\ real\ între dimensiuneane-militar\ [i cea militar\ a securit\]ii. Cerce-t\torul în domeniul securit\]ii se confrunt\ cudificultatea de a opta între diversele metodologiide studiu, c\utând eventuale complementarit\]i[i realizând un „bricolaj”, adic\ „un set de repre-

zent\ri aduse împreun\, ce reflect\ specificul uneisitua]ii complexe”. Metodologia cercet\rii esteuna multidisciplinar\ [i se bazeaz\ preponderentpe teoria reprezent\rii sociale a securit\]ii, peinstrumentele politologiei, Rela]iilorInterna]ionale, dar [i ale sociologiei [i psihologieisociale.

Cartea cuprinde patru mari capitole care îiasigur\ o structur\ logic\ [i echilibrat\. Primul serefer\ la originile [i evolu]ia conceptului de securitate[i la principalele paradigme [i autori consacra]i, cuaccent pe globalizare [i extinderea sferei de analiz\a securit\]ii< al doilea trece în revist\ noile concepteintrate în analiza de securitate, insistând pe nivelulde analiz\ al individului în sistemul global [i peno]iunea de „privatizare” a securit\]ii [i oferind oanaliz\ comparativ\ a politicilor [i strategiilor desecuritate la nivelul unor state considerate puterimondiale sau regionale [i la nivelul organiza]iilorinterna]ionale< al treilea cuprinde dimensiunilesecurit\]ii – politic\, militar\, economic\, social\,cultural\, ecologic\ [i psihosocial\, cu accent pefactorii care influen]eaz\ reprezentarea social\ asecurit\]ii< al patrulea capitol ofer\ o perspectiv\asupra unei posibile metodologii de analiz\ adisciplinei, bazate pe reperele metodologicenecesare, pe definirea cât mai exact\ a no]iunilorfolosite frecvent dar adesea impropriu –„vulnerabilitate”, „risc”, „pericol”, „amenin]are”,„criz\”, „conflict” etc.

În final, autoarea propune „o gril\ de analiz\a st\rii de securitate” bazat\ pe urm\toareledomenii> politic, militar, economic, social, eco-logic [i psihosocial, cu precizarea interdependen-]ei dintre acestea [i a necesit\]ii de a identificapentru fiecare indicator o scal\ de m\surare.

Lucrarea, în fapt o parte substan]ial\ din tezade doctorat a autoarei, con]ine o bibliografie des-tul de bogat\ [i adus\ la zi, un mini-dic]ionar deacronime [i câteva anexe interesante, fiind, înopinia noastr\, un instrument util cercet\torilor[i cadrelor didactice specializate în studiulsecurit\]ii, dar [i studen]ilor, jurnali[tilor [i tuturorcelor ce vor s\ în]eleag\ corect evolu]ia lumiicontemporane.

{erban Filip Cioculescu

Alexandra Sarcinschi,Vulnerabilitate, risc, ameninţare

Editura Militară, Bucureşti, 2007,

Monitor Strategic

Nr. 3-4 / 2007136

Monitor Strategic

B 136/19/05/2007

ISPA

IM —

mon

itor

stra

tegi

c 1-

2 / 2

007

S U M -MARY

SUMMARYIS

PAIM

— m

onito

r st

rate

gic

3-4

/ 200

7

• INTERNATIONAL SECURITY- The South-Caucasus within the European Security System – dr.GAYANE NOVIKOVA.... 5- Pipeline Politics in the Caspian Region – dr. CIPRIAN MENIAMIN BENEA ............ 10

• WIDER BLACK SEA AREA- The “Black Sea Synergy” Initiative – the European Union Plans the WideningofRegional Cooperation – dr. ANNELI UTE GABANYI ............................................... 27

• RUSSIA/CIS- Ideology versus National Interest> Elements of the Russian Foreign Policy

– MARIANNA KULEVA ........................................................................................... 31

• THE MIDDLE EAST- The United States Strategy for the Broader Middle East> Critics of the Neo-Con-servatism and the Limits of the Democratic Peace Theory – MIHAELA MATEI ......... 41

• THE STUDY OF INTERNATIONAL RELATIONS- Perspectives of The Scientific Research in Security Studies and International Relations in Romania – dr. MIHAIL E. IONESCU, {ERBAN FILIP CIOCULESCU ............ 57

• SECURITY STRATEGIES- The Post-Conflict Stabilization and Reconstruction Process> a Theoretical Approach

– DRAGO{ B|NESCU .......................................................................................... 65- Romanian Armed Forces Role in Post-Conflict Stabilization and ReconstructionProcess in Iraq – Lt.-col. LAUREN}IU-CRISTIAN DUMITRU ................................... 78

• DEFENSE POLICY- Controversial Aspects of the Defense Policy of the Popular Republic of China>the Revolution in Military Affairs and the Geographical Projection of Securityand National Power – {ERBAN FILIP CIOCULESCU ................................................. 89

• OPINIONS- Detaching from Realism or on the Poorness of the Neo-Classical Realism

– dr. ANDREI MIROIU .......................................................................................... 105- Romania in the 21st Century> From the National Bankruptcy to the Re-Launching of the Modernization Process – IULIAN FOTA ......................................................... 113

• SCIENTIFIC AGENDA- International Seminar> “How can the Black Sea Region contribute to improvedglobal security?” Bucharest, June 7-9 2007 – DRAGOS BANESCU ........................... 121- International Conference> Balkan Communication Network, Bucharest,June 28-29 2007 ......................................................................................................... 123- Informal reunion of the “Romania in International Politics” Working Groupdiscussing about the Kosovo issue, Bucharest, July 13th 2007 .................................... 125

• REVIEWS- Kenneth Waltz, Theory of International Politics – {ERBAN FILIP CIOCULESCU ..... 129- Great Humanitarian Problems Debated by the Scientists – Ionel Clo[c\ andIon Suceav\ (eds.) – LAUREN}IU IONESCU ............................................................. 132- Alexandra Sarcinschi, Vulnerability, Risk and Threat – {ERBAN FILIP CIOCULESCU .... 135