МІНІСТЕРСТВО ОСВІТИ І НАУКИ УКРАЇНИ

РУМУНСЬКА МОВА

ПРОГРАМА

для загальноосвітніх навчальних закладів

з навчанням румунською мовою

10–11 класи

Профільний рівень

Чернівці2017

ПОЯСНЮВАЛЬНА ЗАПИСКА

Важливим чинником інноваційного розвитку держави є модернізація системи освіти з підготовки конкурентно спроможної особистості, здатної до сприйняття євроінтеграційних процесів та соціокультурних перетворень, спрямованих на реалізацію принципів гуманізації, демократизації освіти, формування її компетентностей.

Розвиток мов національних меншин є важливим фактором культурного взаємозбагачення, розвитку громадянського взаєморозуміння і консолідації громадян в умовах полікультурної ситуації в Україні.

Навчальна програма з предмету «Румунська мова для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою для 10-11 класів (рівень профілю)» розроблена на основі Державного стандарту базової і повної загальної середньої освіти (Постанова Кабінету Міністрів України від 23. 11. 2011 № 1392) з урахуванням Державного стандарту початкової загальної освіти (Постанова Кабінету Міністрів України від 20. 04. 2011 № 462 ) і відповідно до положень «Концепції Нової української школи» (2016).

Програма базується на ключових Європейських компетентностях: уміння вчитися впродовж життя, спілкування державною (і рідною у разі відмінності) мовою, спілкування іноземними мовами, компетентності у природничих науках і технологіях, математична компететність, інформаційно-комунікаційна компететність, соціальна і громадянська компететності, здоров’язбережувальна, загальнокультурна і підприємницька компетентності.

Ключові компетентності Компоненти

1 Спілкування державною мовою (рідною, якщо вони не співпадають)

Уміння: сприймати, розуміти, аналізувати інформацію на мові, яка вивчається; уміти задавати і відповідати на питання;висловлювати думки, вести діалог, дискусію;використовувати різні види читання: ознайомлювальне, вибіркове, навчальне;виступати з усними повідомленнями;складати письмові висловлювання різних типів і стилів мовлення;використовувати українознавчий компонент у різних видах мовленнєвої діяльності;толерантно спілкуватись у полікультурному, поліетнічному суспільстві. Ставлення: розуміння необхідності вдосконалення своїх комунікативних умінь;готовність використовувати мову як засіб пізнання та спілкування;бажання популяризувати Україну, її досягнення;готовність до міжкультурного діалогу.

Навчальні ресурси:підручники, посібники; довідники;тексти різних стилів;проектна діяльність;онлайн-курси; онлайн-бібліотеки.

2 Спілкування іноземними мовами Уміння: читати і розуміти зміст текстів іноземною мовою, за умови вивчення відповідної іноземної мови в школі;обговорювати прочитані мовою оригіналу та в перекладі

румунські літературні твори;зіставляти оригінальні тексти з перекладами рідною мовою з урахуванням рівня володіння іноземною мовою.

Ставлення: готовність до толерантного міжнаціонального спілкування, міжкультурного діалогу;усвідомлення необхідності вивчення декількох мов з метою розширення інформаційного поля; знайомства з різними культурами;

Навчальні ресурси:тексти мовою оригіналу та їх переклади румунською мовою;онлайн перекладачі;підручники, посібники, словники.

3 Математична компетентність Уміння:перетворювати інформацію з однієї форми в іншу (текст, графік, таблиця, схеми);відокремлювати головну та другорядну інформацію;оперувати абстрактними поняттями;встановлювати причинно – наслідкові зв’язки;на основі спостережень формулювати визначення;складати плани до текстів;працювати за алгоритмом, створювати власні алгоритми дій;будувати гіпотези.

Ставлення:прагнення висловлюватись логічно та послідовно;чітко подавати інформацію;усвідомлення залежності ефективності дій від постановки мети і чіткого планування.

Навчальні ресурси:схеми, плани, алгоритми, тексти різних типів.

4 Основні компетентності в природознавчих науках і технологіях

Уміння:проводити пошукову діяльність;аналізувати і оцінювати діяльність людини, її вплив на навколишній світ;відшукувати причини явищ;вибирати умови здійснення проекту;задавати запитання до спостережуваних фактів;описувати результати, формувати висновки;критично оцінювати результати людської діяльності в природному середовищі відображені в художньому тексті;регулювати власну поведінку в довкіллі;швидко і ефективно відшукувати потрібну інформацію;представляти результати свого дослідження з використанням комп'ютерних засобів і технологій.Ставлення:

інтерес до нових технологій, готовність до оволодіння ними;усвідомлення важливості дослідницької діяльності для вирішення суспільно значущих завдань.

Навчальні ресурси:Інтернет;інформаційно-цифрові пристрої;інноваційні технології навчання (інтерактивні, інформаційно-комунікативні)різні джерела інформації: книги, підручники, довідники, карти, енциклопедії, каталоги, словники.

5 Інформаційно-цифрова компетентність

Уміння:діяти за алгоритмом, складати план тексту;грамотно й безпечно комунікувати в інформаційному просторі; використовувати нові інформаційно-цифрові засоби для ефективного отримання і передачі інформації;знаходити потрібну інформацію в різних джерелах, як на паперових, так і на електронних носіях, різними мовами;визначати ступінь достовірності інформації шляхом порівняння з інформацією з інших джерел і ставити її під сумнів;ефективно використовувати отриману інформацію відповідно до поставлених цілей і завдань, сфери використання.

Ставлення:інтерес до нових інформаційних технологій;прагнення дотримуватися правил спілкування в сучасному інформаційному просторі;критичне осмислення інформації, отриманої з різних джерел;задоволення пізнавальних інтересів в сучасному інформаційному просторі.

Навчальні ресурси:електронні презентації;електронні бібліотеки, навчальні сайти;різні інформаційно-цифрові пристрої;телепередачі; навчальні фільми алгоритми, інструкції, плани і т. ін.);записи в соціальних мережах і коментарі до них.

6 Уміння навчатися протягом усього життя

Уміння:адекватно оцінювати свої результати, вкладати свій внесок в роботу групи;швидко адаптуватися до нових вимог і ситуацій;планувати і організовувати власну навчальну діяльність;визначати мету навчальної діяльності, способи її досягнення;читати, використовуючи різні види читання:

ознайомлювальне, вибіркове, вивчальне тощо;здійснювати рефлексію;застосувати комунікативні стратегії відповідно до мети й ситуацій спілкування;користуватися різною довідковою літературою.

Ставлення:прагнення до отримання нових знань протягом усього життя;готовність удосконалювати власне мовлення впродовж життя;розуміння ролі читання для власного зростання;відповідальне ставлення до свого навчання.

Навчальні ресурси:інструкції по самооцінюванню;навчальні тренінги (в тому числі і онлайн тренінги, навчальні онлайн курси);довідкова література;бібліотеки, електронні мережеві бібліотеки.

7 Ініціативність і підприємливість Уміння:активно і ефективно працювати в команді, використовуючи принципи співробітництва; прогнозувати результати своєї діяльності;представляти власні ідеї та ініціативи, доречно використовуючи мовні та немовні ресурси;використовувати адекватні поставленим цілям і ситуації комунікативні стратегії.

Ставлення:усвідомлення ролі комунікативних умінь в досягненні поставлених цілей;готовність брати на себе відповідальність;розуміння взаємозв'язку особистої активності, відповідальності та навчальної, професійної успішності.

Навчальні ресурси:презентації, зразки реклами;художні тексти, в яких представлені моделі ініціативної, активної життєвої позиції;самопрезентація;зразки реклами.

8 Соціальна і громадянська компетентності

Уміння:аргументовано висловлювати власну громадянську позицію в суспільно – політичних питаннях;критично аналізувати інформацію соціально-політичного характеру;застосовувати комунікативні стратегії в демократичних процедурах;знаходити ненасильницькі рішення в конфліктних ситуаціях;

відстоювати права особистості на захист своєї честі і гідності;визначати своє місце і роль в навколишньому світі, сім'ї, державі.

Ставлення:усвідомлення особистих інтересів в нерозривному зв'язку з інтересами суспільства;прагнення до активної ролі в суспільстві, наполегливість і рішучість у досягненні цілей;повага до закону і правових норм.

Навчальні ресурси:проекти соціально-політичної спрямованості;тексти різних видів і стилів, в яких обговорюються важливі соціально-політичні питання.

9 Обізнаність і здатність до самовираження в сфері культури

Уміння:використовувати мову як засіб пізнання національної і світової культури, як засіб культурного самовираження;дотримання норм мовного етикету;оцінка творів мистецтва, враження від них;читати твори літератури, використовувати досвід взаємодії з творами мистецтва в життєвих ситуаціях;аналізувати твори виражаючи власні ідеї, досвід і почуття, добираючи відповідні художні засоби.

Ставлення:потреба в читанні як джерелі естетичного задоволення і емоційної рефлексії;інтерес до творів мистецтва;відкритість до міжкультурної комунікації.

Навчальні ресурси:виставки, презентації, в тому числі і онлайн виставки;твори різних видів і жанрів мистецтва;проекти культурологічної та мистецтвознавчої спрямованості.

10 Екологічна грамотність і здоровий спосіб життя.

Уміння:враховувати вплив слова на психічне здоров’я людини;відповідально використовувати мовні виражальні засоби;застосувати комунікативні стратегії для протистояння деструктивним та маніпулятивним впливам, що є загрозою здоровому способу життя; сприймати і розуміти інформацію екологічної тематики, правильно її оцінювати і використовувати в конкретній ситуації;оцінювати вплив своїх дій на навколишнє середовище;дбайливо ставитися до природи - джерела життя;дотримуватися правил здорового способу життя (особиста гігієна, режим дня, раціон харчування, фізичні вправи);досягнення можливості кар’єрного зростання.

Ставлення:толерантність до різних поглядів, здатність довіряти й викликати довіру, співчувати;готовність управляти конфліктом;прагнення до усвідомлення цілісності світу, його взаємозв'язків для розуміння перспектив розвитку суспільства;готовність берегти природні ресурси для життя теперішнього і майбутнього поколінь;ставлення до свого здоров'я як до значущої цінності.

Навчальні ресурси:тексти, які містять моделі досягнення свободи особистості;твори, які сприяють гармонізації психоемоційного стану;навчальні тексти і завдання до них, презентації, онлайн-курси з екологічної тематики; здорового способу життя;художні та публіцистичні твори (фрагменти творів), в яких розкривається тема «Природа і людина»).

Метою вивчення румунської мови є формування в учнів комунікативної компетентності, шляхом засвоєння доступного і необхідного обсягу знань, опанування всіх видів мовленнєвої діяльності та набуття певного соціального досвіду; мова сприяє розвитку освіченої особистості, яка поєднує в собі творчий потенціал до навчання, ініціативність до саморозвитку та самонавчання в умовах змін та викликів, може ідентифікувати себе як важливу і відповідальну складову українського суспільства.

Навчання румунської мови на рівні профілю передбачає надання учням самостійності, розширення та поглиблення здобутих знань, удосконалення вмінь та навичок з використання мови, як важливого інструменту допрофесійної підготовки, подальшого інтелектуального, творчого і морального саморозвитку; поглиблення мовної і мовленнєвої компетенцій учнів 10-11 класів, зокрема, узагальнення, систематизація знань і вмінь зі стилістики мови й мовлення, культури мовлення, розвиток комунікативних, організаційно-діяльнісних і правописних умінь і навичок. Оскільки їх зміст становлять лінгвістичні дисципліни, предметом вивчення яких є мовлення, то ознайомлення з ними проводиться на основі об’єднання мовленнєвої і мовної змістових ліній. Стилістика розглядає різновиди мови, зумовлені сферою і метою спілкування, а також мовні засоби, що мають додаткове стилістичне забарвлення. У зв’язку з цим існують два основні напрями в сучасній методиці стилістики: стилістика мови (практична), яка вивчає стилістичне забарвлення мовних засобів, і стилістика мовлення (функціональна), що вивчає структуру стилю.

Навчальна програма з предмету «Румунська мова для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою для 10-11 класів (рівень профілю)» полягає у виробленні в учнів мовленнєвих (комунікативних) умінь і навичок для майбутньої освітньої та суспільної діяльності. Такі уміння стануть навичками лише за умов належних знань фонетичної, лексичної та граматичної систем румунської мови, їх особливостей у порівнянні зі знаннями з української мови. Мова розглядається як засіб спілкування, джерело інформації про мовний світ та його розмаїття, формування екологічних, громадянських, здоров’язбережувальних, підприємницьких, фінансово-економічних компетенцій, як засіб самореалізації особистості.

Навчальна програма передбачає такі поширені завдання для формування мовних, мовленнєвих компетенцій:

сприяння підвищенню мотивації знань з румунської мови та вдосконалення теоретичних, практичних тем у зіставленні зі знаннями з української мови як державної мови України;

формування комунікативної, мовної, мовленнєвої, предметної, прагматичної, соціокультурної компетентності учнів;

розкриття краси і багатства румунської мови, її функціональних образно-виражальних та емоційно-естетичних можливостей;

створення умов для практичного засвоєння учнями основних мовних понять, їх стилістичних правил;

формування в учнів умінь користуватися засобами румунської мови у різних мовленнєвих ситуаціях відповідно до мети спілкування;

уміння адекватно використовувати досвід, набутий при вивченні румунської мови, розглядаючи його як засіб усвідомленого оволодіння державною мовою;

виховання у учнів почуття національної свідомості;формування цілісних світоглядних уявлень, духовного світу учнів на основі

загальнолюдських та етнічних ціннісних орієнтирів, шляхом залучення до культурних надбань румунського та українського народів та людства.Практичне інтегрування цих компетентностей залежить від активної та відповідальної

діяльності тріади: школа, родина, суспільство. В програмі пропонується для учнів формування наступних практичних умінь та навичок:

критичного мислення;уміння вирішувати проблеми, оцінювати ризики та приймати рішення;здатності співпрацювати в команді;креативності;пошуку та аналізу інформації;уміння конструктивно управляти емоціями, застосувати емоційний інтелект;здатності логічно обґрунтувати позицію, досліджувати;уміння висловлювати думки усно та письмово, у формі презентації та публічного виступу;функціонального читання та ефективної комунікації.Вивчення румунської мови сприяє ефективному забезпеченню виконання Державного

стандарту базової та загальної середньої освіти. Зміст програми взаємопов’язаний змістовними лініями: мовленнєвою; мовною; соціокультурною; діяльнісною.

Програма «Румунська мова для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою для 10-11 класів (рівень профілю)» реалізує через вищевказані змістові лінії наступні наскрізні теми: «Екологічна безпека та сталий розвиток», «Громадянська відповідальність», «Здоров’я і безпека», «Підприємливість та фінансова грамотність», спрямовані на формування в учнів здатності застосувати знання і уміння у реальних життєвих ситуаціях через використання міжпредметних зв’язків та реалізацію виховного та наукового потенціалу.

Мовленнєва змістова лінія передбачає засвоєння мовленнєвознавчих понять, на основі яких формуються вміння й навички в різних видах мовленнєвої діяльності: аудіюванні, читанні, говорінні, письмі. Необхідно засвоїти зміст понять мова і мовлення, адресат і адресант мовлення, стиль і тип мовлення, монолог і діалог (полілог), мовний етикет. Значну увагу необхідно приділяти розвитку усного мовлення учнів, особливо діалогічного, як найбільш поширеного у мовленнєвій практиці, підвищенню культури мовлення учнів, їх стилістичній вправності. Орфографічні та пунктуаційні норми передбачають систематичне розосереджене удосконалення правописної грамотності учнів.

Мовна змістова лінія визначає основоположні питання фонетики, лексикології і фразеології, будови слова та словотвору, морфології й синтаксису, орфографії і пунктуації. Ця змістова лінія орієнтує учнів на удосконалення знань мовної системи – інструментарію формування мовної, мовленнєвої, комунікативної компетентності.

Соціокультурна змістова лінія ґрунтується на розумінні мови як носія культурних цінностей, основи становлення людини. У змісті практичних завдань і вправ учень набуває знань про історію, розвиток подій, легендарних героїв румунського народу. Приділяється багато уваги традиціям та звичаям, етнографії та культурі, у т.ч. у порівнянні з українською культурою. Відтак, розкриваються позитивні риси румунського народу: шанобливість, скромність, доброта, повага до праці, до матері, необхідність збереження краси природи та взаємозв’язків між людьми.

Реалізація цього аспекту навчальної діяльності підпорядкована вихованню громадянина незалежної України.

Діяльнісна змістова лінія визначає найважливіші загально навчальні вміння й навички, що забезпечують інтелектуальну, пізнавальну, творчу діяльність учнів.

Заняття з мови мають сприяти розвитку логічного мислення учнів, набуттю вмінь зіставляти, порівнювати, аналізувати та узагальнювати мовні явища; наводити приклади, доводити їх доречність; складати план, тези виступу, оформляти ділові папери (автобіографію, протокол, резюме, доручення, оголошення); творити окремі тексти публіцистичних жанрів (замітку, репортаж, повідомлення); знати правила ведення диспуту.

Морально-естетичний аспект у процесі навчання мови передбачає вплив на учнів за допомогою текстів, які розвивають загальнолюдські почуття: доброти, милосердя, співчутливості, патріотизму, бережливого ставлення до природи, поваги до старших, турботи про молодь тощо.

Програма ґрунтується на реалізації сучасних освітніх технологій, сприяє розвитку розумових здібностей, пізнавальної активності, самостійності, формуванню комунікативної компетенції сучасних учнів у відповідності до вимог часу.

В розділі «Соціокультурна змістова лінія» подано наскрізні теми: «Здоров’я і безпека», «Громадянська активність», «Підприємливість і фінансова грамотність», «Сталий розвиток і екологічна грамотність».

Творчий вчитель має можливість використати не тільки загальні наскрізні теми, а ще й підтеми, специфічні мікротеми під час виконання різних вправ. Наприклад, усні чи письмові міні тексти у 10 класі: «Як зекономити сімейній бюджет?», «Право на свободу та особисту недоторканність», «Право на повагу до приватного і сімейного життя», «Повага до природи -це повага до себе і до майбутнього покоління», у 11 класі: «Економічна свобода», «Здоров'я та безпека стосується всіх нас», «Як взяти участь у внутрішній діяльності сім'ї?», «Природа-це казка, яку треба читати серцем» тощо.

У програмі подано орієнтовний розподіл годин, за бажанням, учитель може вносити зміни в розподіл навчального матеріалу з урахуванням умов роботи з класом.

NOTĂ DE PREZENTARE

Un factor important în dezvoltarea inovatoare a statului este modernizarea sistemului de învățământ spre formarea competitivă a persoanei capabile să perceapă procesele de integrare europeană, funcționarea transformărilor socio-culturale la nivel mondial.

Această actualizare prevede punerea în aplicare a principiilor de umanizare a educației și democratizarea acesteia, reorientarea procesului de învățare pe dezvoltarea personalității individuale a elevului, formarea competențelor sale.

Dezvoltarea limbilor minoritare este un factor important de îmbogățire culturală și de consolidare a cetățenilor din Ucraina. Procesul studierii limbilor minoritare promovează înțelegerea publică în situația multiculturală din Ucraina

Programa școlară a disciplinei de studiu Limba română (nivel de profil) ca limbă maternă pentru clasele 10-11 ale instituțiilor de învățământ general cu limba română de predare a fost alcătuită în baza „Standardelor de stat pentru școala de bază și școala medie”, aprobate prin ordinul nr. 1392 al Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 23.11.2011.

Concepția acestei programe are în vedere prevederile Europene, referitoare la următoarele competențe-cheie: învățarea pe parcursul întregii vieți, comunicarea în limba ucraineană (sau în limba maternă), comunicarea în limbi străini, competența digitală, competența comunicativ-informațională, matematică, sănătatea și siguranța, educația ecologică, competențele sociale și civice, spiritul de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizarea și expimarea culturală.

Competențe-cheie Componente

1 comunicarea în limba ucraineană (sau în limba maternă)

Abilități: perceperea, înțelegerea și analiza informațiilor în limba în care se studiază; posibilitatea de a solicita și răspunde la întrebări; expunerea opiniilor, posibilitatea de a ținea un dialog, o discuție;folosirea diferitor tipuri de lectură: informativă, selectivă, de formare; efectuarea diferitor rapoarte orale; exprimarea corectă orală și în scris, precum și înțelegerea, receptarea textului oral și al celui scris; comunicarea tolerantă într-o societate multiculturală, multi-etnică. Atitudini: înțelegerea necesitatății de a îmbunătăți abilitățile de comunicare;dorința de a folosi limba ca mijloc de învățare și de comunicare;dorința de a promova Ucraina și realizările ei; dorința de a avea un dialog intercultural.

Resurse educaționale:manuale, ghiduri;texte de diferite stiluri;activitatea de proiect;cursuri on-line, bibliotecă online.

2 Comunicare în limbi străine Abilități: citirea și înțelegerea conținutului textelor într-o limbă străină, care se studiază în școală; dezbaterea celor citite în limba originală și în traducere ; compararea textelor originale cu traducerea în limba maternă, luând în considerație nivelul de cunoaștere a limbii străine.

Atitudini:

angajamentul pentru o comunicare internațională tolerantă, dialogul intercultural;conțtientizarea necesității de a studia mai multe limbi pentru a extinde câmpul de informații; familiarizarea cu diferite culturi;

Resurse educaționale:texte în limba originală și traducerile lor în limba română;translator onlaine;manuale, ghiduri, dicționare..

3 Competența matematică Abilități: transformarea informațiilor dintr-o formă în alta (text, grafice, tabele, scheme); selectarea informațiilor principale de cele secundare; folosirea conceptelor abstracte; stabilirea relațiilor cauză-efect;formularea definițiilor pe baza experiențelor; alcătuirea planurilor la texte; lucru după algoritm, crearea acțiunilor personalizate de algoritmi; construcția ipotezelor.

Atitudini:dorința de a vorbi în mod logic și consecvent;transmiterea informațiilor clare;conștientizarea dependenței acțiunilor eficiente în funcție de stabilirea obiectivelor și a unui plan clar.

Resurse educaționale:scheme, planuri, algoritme, texte de diferite stiluri.

4 Competențe de bază în domeniul științelor naturale și tehnologiei

Abilități: desfășurarea activităților de căutare; analiza și evaluarea activității umane, impactul ei asupra lumii înconjurătoare; alegerea condițiilor de implementare a proiectului;solicitarea întrebărilor asupra faptelor observate; descrierea rezultatelor, formularea concluziilor; aprecierea critică a rezultatelor umane în mediul ambiant reflectate în textul artistic;;reglementarea comportamentului propriu în mediu ambiant;depistarea rapidă și urgentă a informațiilor necesare; prezentarea rezultatelor cercetării folosind instrumente și tehnologii informatice.

Atitudini: prezentarea interesului pentru tehnologiile noi, dorința de a le folosi; conștientizarea importanței activității de cercetare pentru rezolvarea problemelor sociale importante.

Resurse educaționale:internet, tehnologii de învățare inovatoare (interactive, de informare-comunicare)

diferite surse de informare:cărți, manuale, ghiduri, enciclopedii, dicționare

5 Competența comunicativ-informațională

Abilități: activitate după algoritm, alcătuirea planului textului; comunicarea competentă și în siguranță în spațiul virtual; utilizarea informațiilor și instrumentelor digitale noi pentru primirea și transmiterea informațiilor eficiente;aflarea informațiilor din diverse surse atât pe suport de hărtie, căt și în variantă electronică, în diferite limbi;determinarea gradului de fiabilitate a informațiilor prin compararea informațiilor primite din alte surse și dezbaterea lor;utilizarea în mod eficient a acestor informații conform scopurilor și obiectivelor domeniului de aplicare.

Atitudini:interesul față de noile tehnologii informative;dorința de a respecta regulile de comunicare în spațiul de informații moderne;reflecția critică a informațiilor din diferite surse;satisfacerea interesului cognitiv în spațiul de informații moderne.

Resurse educaționale:prezentare electronică;  site-uri de învățământ; diferite informații și dispozitive digitale; emisiuni TV; algoritmi, instrucțiuni, planuri, etc, etc. filme educative);înregistrări în rețelele sociale și comentarii la ele.

6 Capacitatea de a învăța pe tot parcursul vieții

Abilități: aprecierea în mod adecvat a rezultatelor, contribuția la lucru în grup;adaptarea rapidă la noile cerințe și situații;planificarea și organizarea propriilor activități de învățare; determinarea scopului activităților de învățare; citirea și folosirea diferitor tipuri de lectură:receptivă,literară, informativă etc.; folosirea strategii comunicative conform scopului și situației de comunicare; folosirea diferitei literaturi de referință.

Atitudini:exercitarea de noi cunoștințe pe tot parcursul vieții;dorința de a îmbunătăți exprimarea proprie pe tot parcursul vieții;înțelegerea rolului lecturii pentru propria ta creștere;atitudinea responsabilă pentru studii.

Resurse educaționale:istrucțiuni de auto-evaluare; cursuri de formare (inclusiv de formare on-line, cursuri de formare on-line); cărți de referință; bibliotecă, rețea de bibliotecă electronică

7 Inițiativă și antreprenoriat Abilități: munca activă și eficientă în cadrul echipei, folosind principiile de

cooperare;prezentarea propriilor idei și inițiative, folosind resurse lingvistice și non-lingvistice adecvate; utilizarea obiectivelor corespunzătoare pentru scopurile propuse și situațiilor strategice de comunicare.

Atitudini:înțelegerea rolului abilităților de comunicare în atingerea obiectivelor;dorința de a-și asuma responsabilitatea; înțelegerea relației de activitate personală, responsabilitate și succesul profesional.

Resurse educaționale:prezentari, mostre publicitare; texte literare, care sunt modele de inițiativă, viața activă; auto-prezentare; mostre de publicitate.

8 Competența socială și civică Abilități: exprimarea în mod rezonabil a poziției civice în problemele social-politice; analiza critică a informațiilor de natură socio-politică; folosirea strategii de comunicare în cadrul procedurilor democratice;aflarea soluțiilor non-violente în situațiile de conflict; apărarea drepturilor personale pentru a proteja onoarea și dreptatea; determinarea locului și rolului tău în mediul înconjurător, în familie și în țară.

Atitudini:conștientizarea intereselor personale în corelație cu interesele societății;angajamentul în favoarea unui rol activ în societate, perseverență și determinare în atingerea obiectivelor;respectarea legii și a regulamentelor.

Resurse educaționale:proiecte de orientare socio-politice;texte de diferite tipuri și stiluri în care se discută problem sociale și politice importante.

9 Cunoștințele și capacitatea de a se exprima în domeniul culturii

Abilități: folosirea limbii ca mijloc de cunoaștere a culturii naționale și universale, ca mijloc de expresie culturală;respectarea normelor literare de comunicare;evaluarea operelor de artă, impresii ale acestora; citirea operelor literare, folosirea experienței legăturii interdisciplinare cu arta în situații cotidiene; analiza operelor care exprimă proprii idei, experiențe și sentimente, alegerea mijloacelor artistice adecvate.

Atitudini: nevoia de a citi ca o sursă de plăcere estetică și reflecție

emoțională;interesul față de operele de artă;deschidere către comunicarea interculturală.

Resurse educaționale:expoziții, prezentări, inclusiv expoziții online; lucrări de diferite tipuri și genuri de artă; proiecte culturale și direcția de artă

10 Educație ecologică și modul sănătos de viață

Abilități: a lua în considerare impactul cuvintelor asupra sănătății mintale a omului; utilizarea cu responsabilitate a mijloacelor limbajului de exprimare; folosirea strategii de comunicare pentru a contracara influențele distructive și de manipulare, care sunt o emenințare pentru un stil de viață sănătos ;perceperea și înțeleagerea informațiilor problemelor mediului înconjurător; aprecierea impactului acțiunilor omului asupra mediului; protejarea naturii - sursa vieții; respectarea regulilor modului de viață sănătos (igienă personală, regimul zilei,, dieta, exercițiile fizice);  realizarea creșterei de carieră.

Atitudini:toleranță pentru opinii diferite, capacitatea de a avea încredere și credibilitate, compasiune;dorința de a gestiona conflictul;străduința de a înțelege integritatea lumii;dorința de a păstra resursele naturale pentru viața generației de azi și cea de maine;atitudine serioasă față de sănătatea ta, care este cea mai semnificativă valoare;

Resurse educaționale:texte care conțin modele de a dobândi libertatea personală;lucrări care promovează armonizarea stării emoționale;texte educaționale și sarcini la acestea, prezentări, cursuri on-line pe probleme de mediu, un stil de viață sănătos;opere artistice și publicistice (fragmente de lucrări), care dezvăluie tema „Natura și Omul“).

Scopul disciplinei Limba română ca limbă maternă în învățământul mediu general de bază constituie dezvoltarea personalității instruite, care are în sine potențialul creativ pentru instruire, inițiativă, autoinstruire și autodezvoltare în condițiile schimbărilor globale, menite pentru identificarea personală a individului uman ca parte componentă și responsabilă a societății.

Noua programă a fost realizată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea acestui model asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are ca principal scop asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea

competențelor specifice, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale, indispensabile în societatea secolului XXI, fundamentată pe cunoaștere.

Obiectivul fundamental al studierii limbii române în clasele 10–11 (nivel de profil) este formarea în continuare a unei tinere generaţii cu o competenţă comunicaţională şi culturală de bază, capabile să se cunoască şi să se înţeleagă pe sine şi pe cei din jur; să comunice şi să interacţioneze cu lumea. Concomitent să-şi întrebuinţeze competenţele, capacităţile şi abilităţile creative în scopul rezolvării unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice moment procesul de învăţare, să fie capabilă să se raporteze la cultură autonom, reflexiv, critic, creativ; să fie sensibilă la frumosul din natură şi la cel creat de om. Finalităţile sunt structurate pe competenţe generale, valori şi atitudini.

Studierea limbii române în clasele 10–11(nivel de profil) urmăreşte structurarea şi consolidarea competenţelor de comunicare, necesare la etapa contemporană pentru orice tip de activitate profesională. Se urmăreşte, de asemenea, şi formarea unei personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de apărare a propriilor opinii şi opţiuni, înzestrate cu sensibilitate estetică şi care are conştiinţa propriei identităţi culturale, manifestând interes şi toleranţă pentru valorile universale.

Limba româmă este o disciplină complexă, care cuprinde, în manieră integrată, trei componente:·componenta lingvistică, aparținând științelor limbii, care asigură uzul corect și eficient al limbii;·componenta interrelațională, aparținând științelor comunicării;·componenta estetică și culturală, aparținând literaturii ca artă a cuvântului.Noua redacție a programei disciplinei Limba română (nivel de profil) ca limbă maternă prevede

implementarea practică a competențelor-cheie europene în procesul de învățământ. Situațiile de comunicare propuse oglindesc pe deplin temele: Sănătatea și siguranța, Resposabilitatea obștească, Antreprenoriatul și competența financiară, Dezvoltarea constantă și siguranța ecologică. Aceste teme pun la dispoziția elevilor capacitatea de aplicare în viață a cunoștințelor și aptitudinilor dobândite.

La obținerea rezultatelor favorabile contribuie implicarea activă și responsabilă a triadei: școală, familie, context social în procesul de educare dirijată a elevilor într-un mediu instuționalizat.

La baza noii programe se află întrebuințarea limbii în toate variantele ei: orală, scrisă, normată, literară. Acest demers își propune următoarele finalități:

stimularea întrebuințării în contexte cât mai variate ale limbii, necesare atât elevului cât și societății;

autoanaliză, adică formarea deprinderii de a consulta dicționarele explicative, ortografice, stilistice, de a analiza modul de exprimare al maeștrilor cuvântului;

întrebuințarea optimă a cunoștințelor lingvistice, deprinderile de comunicare și reprezentările culturale asimilate care să-i permită elevului să înțeleagă și să fie înțeles în cadrul diverselor situații de comunicare orală și scrisă;

stăpânirea rațională și funcțională a limbii conduce elevul spre succesul școlar, iar în viitor favorizează reușita în viața socială și profesională, devenind instrumentul libertății individuale;

schimbarea accentului pe finalitățile particularițăților de vârstă, pe caracteristicile individuale ale elevilor și ale clasei în particular. Noua programă la disciplina Limba română ca limbă maternă asigură formarea și dezvoltarea

competențelor-cheie europene, respectiv a competențelor generice naționale, care are un caracter nuanțat și diversificat, incluzând atât contribuția directă (prin susținerea formării și dezvoltării anumitor competențe-cheie, în special a celor ce vizează integrarea și participarea activă și responsabilă la viața socială și interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile și comportamentele), cât și contribuția indirectă, adică sensibilizarea cu privire la alte competențe.

Cunoștințele, capacitățile și compartimentele propuse de procesul didactic sunt determinate de un ansamblu de standarte ale învățării – deprinderi integratoare: înțelegerea după auz (receptarea orală); exprimarea orală sau vorbirea; lectura; scrierea. Din punct de vedere didactic, aceste deprinderi acoperă toate formele posibile de manifestare ale individului prin intermediul actului de limbaj – exprimarea orală și scrisă, precum și înțelegerea, receptarea textului oral și al celui scris.

Pentru a asigura latura practică se vor îndeplini exerciții de tip analitic (recunoașterea, gruparea, motivarea, descrierea, diferențierea) și de tip creativ (înlocuirea, adăugarea, prezentarea exemplelor și construirea). Dezvoltarea capacităților se va realiza prin intermediul familiarizării elevilor cu normele ortografice, punctuaționale și ortoepice.

Limba este instrumentul principal de organizare a gândirii și este compusă din sisteme interdependente de semne și simboluri a căror menire este crearea de sens, prin transmiterea de mesaje.

Componența lingvistică a standartelor cuprinde următoarele linii de conținut: comunicativă, lingvistică, socioculturală și de activitate (strategică).

Linia comunicativă de conținut asigură formarea deprinderilor, priceperilor și capacităților sub toate aspectele activității comunicative (înțelegerea după auz, lectura, vorbirea); cea lingvistică – formarea și dezvoltarea competențelor comunicative, studierea compartimentelor limbii – căi de realizare a opiniilor și sentimentelor, formarea deprinderilor și priceperilor lingvistice.

Linia socioculturală se concretizează în descoperirea și conștientizarea valorilor culturale și spirituale ale unor norme de comportare și a continuității între generații, ceea ce contribuie la dezvoltarea estetică și moral-etică a tinerilor.

Linia de activitate (strategică) urmărește formarea competențelor și a deprinderilor general-instructive ale elevilor, orientarea spre activitatea comunicativă și altoirea unor noi deprinderi intelectuale și structuri cognitive, a unor noi atitudini, sentimente, capacități și comportamente.

Conținutul componentei lingvistice altoiește dragostea pentru studierea limbii materne, respectul pentru limba ucraineană ca limbă de stat și pentru limbile moderne ca sursă de îmbogățire spirituală.

Mijloc esențial de comunicare interumană, fundament de expresie a gândirii, a sentimentelor și gradului de civilizație, element component definitiv al unei etnii – studierea limbii române în școală are un rol determinant în formarea personalității umane.

În procesul studierii se descoperă realitatea, istoria propriului popor și altor popoare, se altoiește o atitudine tolerantă față de diverse popoare, se formează concepții umaniste despre lume și idei moral-estetice, se descoperă valorile naționale și universale.

Astfel se îmbogățește considerabil vocabularul elevilor cu noi cuvinte și expresii, se apelează la consultarea diverselor dicționare, ceea ce contrubuie la lărgirea orizontului de cunoaștere, la autoperfecționare.

Linia de conținut socioculturală va fi aplicată la toate lecțiile de limbă română ca element al procesului educativ, punând un accent deosebit pe cunoașterea trecutului glorios al neamului, omagierea persoanelor ilustre și altoirea calităților general-umane, accentuând necesitatea păstrării naturii și ocrotirea faunei etc. Astfel prin intermediul limbii se va cunoaște istoria, cultura, valorile estetice și morale ale poporului. Se va antrena la maximum cugetul, inima și sufletul. Elevul va asimila un volum de pregătire intelectuală, estetică, morală etc.

Linia de activitate strategică conține competențele comunicative ale elevilor, formate pe parcursul întregului an în cadrul procesului instructiv-educativ la lecțiile de limbă, de comunicare orală și scrisă.

Programa prezintă parcursul didactic al disciplinei într-o interpretare modelată și adecvată cerințelor timpului și imperativelor societății contemporane în continuă schimbare precum și demersul educațional modern.

Prezenta Programă bazată pe modelul comunicativ-funcțional reccomandă valorificarea tuturor experiențelor de învățare a elevilor, integrând cele trei dimensiuni de educație (formală, nonformală și informativă) ale căror interferențe favorizează dezvoltarea la elev a competențelor generale.

Conținutul componentei lingvistice se va studia în baza didacticii generale care se axează pe legile cunoașterii științifice și empirice, antrenând în toate cazurile perspectiva comunicativ-funcțională a instruirii. Tot instrumentariul cunoașterii științifice și empirice care domină la lecțiile de limbă va fi însoțit, în funcție de caracterul materiei de studiu, de elementele cunoașterii artistice (principiul fundamental al cursului sincretic).

Se recomandă învățarea materialului lingvistic în baza textului literar sau nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor, ceea ce este indispensabil, mai ales la studierea elementelor lexicului. Toate noțiunile liniei lingvistice vor fi predate și învățate din punct de vedere comunicativ-funcțional.

Concepţia pe care s-a întemeiat activitatea de modernizare a prezentei programe este că, în şcoală, predarea-învăţarea trebuie să urmărească „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Programa prevede predarea și învățarea limbii sub aspect funcțional în varianta orală sau scrisă, normativă și literară. Se va orienta spre aplicarea funcțională a noțiunilor gramaticale și spre crearea unor mesaje efective de comunicare. Cu acest scop, se vor îndeplini exerciții de tip analitic (motivarea, diferențierea, descrierea, recunoașterea, gruparea) și exerciții cu

caracter creativ (adăugarea, schimbarea, exemplificarea). Totodată se va ține cont de următoarele aspecte: ortoepic, ortografic, de punctuație.

În contextul abordării modelului de proiectare centrat pe competenţe, un rol important îl are viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe; nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente.

Pentru consolidarea cunoștințelor, urmează să fie efectuată repetarea și generalizarea cunoștințelor acumulate anterior.

Linia socioculturală se va realiza la toate lecțiile de limbă, de comunicare și în activitatea extrașcolară ca element al procesului educativ.

Noua redacție a programei, prin complexitatea structurală și de conținut, contribuie la constituirea și dezvoltarea tuturor competențelor-cheie, fiind fundamentul în definirea idealului de tip european – învățare pe toată durata vieții.

Cunoștințele, deprinderile și perceperile elevilor vor fi evaluate după Criteriile Ministerului Învățământului și Științei din Ucraina.

În programă se indică numărul orientativ de ore. În caz necesar, profesorul poate face corectările sale, fără a micșora numărul orelor de comunicare.

Clasa a 10−a(108 ore, 3 ore pe săptămână, disponibile – 7 ore)

Comunicarea (20 de ore)

nr. de ore

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor

(competențe educaționale)

Conţinuturile învăţării

4 Noţiuni despre comunicare

Elevul :· generalizează cunoştinţele despre

comunicare şi conversaţie, text, stiluri şi tipuri de comunicare;

· actualizează cunoştinţele despre cultura comunicării;

· deosebeşte tipurile de comunicare;· recunoaşte diversitatea tipurilor de lectură şi

înţelegere după auz;· respectă cerinţele faţă de cultura comunicării;

Actualizarea noţiunilor însuşite în clasele 5–9 despre comunicare şi conversaţie. Indicatorii unei comunicări corecte. Performarea comunicării. Modalități de evitare a greşelilor de stil. Surse lexicografice de documentare pentru o comunicare adecvată şi pentru evitarea greşelilor de exprimare.Tipuri de dicționare. Utilizarea dicționarelor electronice şi a rețelei Internet pentru informare şi documentare. Tipurile de comunicare (înţelegerea după auz, lectura, vorbirea, scrierea).

4 Înţelegerea după auzElevul :

· receptează adecvat sensurile mesajului transmis prin diferite tipuri de texte;

· înţelege şi exprimă semnificaţia globală a mesajului oral în toate formele lui de transmitere;

· întrebuinţează diferite mijloace şi tipuri de înţelegere după auz pentru însuşirea celor receptate;

· face notiţe esenţiale în baza materialului receptat;

· înţelege conţinutul general al textelor; · selectează informaţia necesară;· întrebuinţează ipoteza lingvistică şi

contextuală; · analizează cele receptate;· face aprecieri referitoare la calitatea artistică

a textelor receptate;· identifică particularităţile şi funcţiile stilistice

ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte;

· manifestă toleranţă faţă de opiniile altor persoane;

· îşi exprimă părerea despre cele receptate;· prezintă argumente şi contraargumente

convingător formulate.

Receptarea după auz şi înţelegerea textelor literare de diferite tipuri, stiluri şi genuri, după cum şi a textelor nonliterare

.

4 LecturaElevul:· citeşte expresiv texte de diferite tipuri, stiluri

şi genuri, în conformitate cu normele ortoepice şi de intonaţie;

· identifică particularităţile şi funcţiile stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte;

Citirea expresivă a textelor de diferite tipuri, stiluri şi genuri. Normele ortoepice şi de intonaţie.

Tehnica lecturii expresive. Înţelegerea textului citit individual.

· reţine informaţia esenţială;· identifică structurile argumentative în

vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului;

· receptează adecvat sensurile mesajului transmis prin diferite tipuri de texte scrise;

· întrebuinţează diferite tipuri de lectură; · identifică şi compară ideile principale sau

ideea autorului şi problema abordată; · compară textul citit cu cele studiate;· conştientizează legătura evenimentelor şi a

faptelor, logica naraţiunii; · întrebuinţează ipoteza lingvistică şi cea

intelectuală; · îşi expune părerea despre cele citite în baza

unui scurt comentariu; · ascultă opiniile colegilor şi prezintă

contraargumente convingătoare; · conştientizează valorile general-umane, etice,

estetice ale celor citite;· prezintă argumente convingătoare în

susţinerea propriilor păreri: manifestă toleranţă şi înţelegere.

Tipurile de lectură.

4 VorbireaElevul :· expune (amănunţit, concis, selectiv, creativ)

textele ascultate sau citite după planul simplu şi desfăşurat întocmite de sine stătător;

· întrebuinţează la locul potrivit regulile de exprimare orală în dialog şi în monolog;

· alcătuieşte un dialog sau un monolog conform situaţiei de comunicare propusă;

· întrebuinţează funcţiile comunicării orale prevăzute de programă;

· îşi exprimă acordul sau dezacordul referitor la informaţia obţinută;

· compară argumente diferite pentru formularea unor opinii proprii;

· îşi exprimă atitudinea faţă de textul ascultat, citit sau faţă de un film, un spectacol;

· prezintă o comunicare la un seminar sau adunare (pregătit din timp şi nepregătit);

· se implică în discuţie;· elaborează argumentări orale în baza unor

texte;· menţine discuţia sau polemica; · reacţionează adecvat la informaţia pe care o

prezintă interlocutorul; · îşi exprimă părerea şi prezintă argumente

convingătoare; · respectă normele limbii literare şi cele etice,

precum şi cerinţele faţă de conversaţie;· întrebuinţează în exprimare normele

ortoepice, de punctuaţie;

Expunerea (amănunţită, concisă, selectivă, creativă) a unor texte, aparţinând diferitelor stiluri: ştiinţific, publicistic şi beletristic.

Exprimarea dialogată şi cea monologată conform situaţiei de comunicare propusă. Stabilirea individuală a temei şi conţinutului dialogului şi monologului.

Prelegere în cadrul discuţiei.

Dezbateri tematice

· aplică în situaţii concrete de comunicare cunoştinţele în domeniul vocabularului, morfosintaxei, stilisticii;

· manifestă discernământ în receptarea mesajului oral;

foloseşte adecvat unităţile lexico-semantice, potrivite cu situaţia de comunicare

4 Scrierea

Elevul :· alcătuieşte monologuri şi dialoguri de diferite

tipuri, stiluri şi genuri, în concordanţă cu situaţia de comunicare;

· redactează eseuri, referate în baza cerinţelor specifice acestor forme;

· selectează materialele necesare pentru un referat sau eseu;

· întrebuinţează nuanţat nivelurile lexical, gramatical textual şi stilistic ale limbii române în textele scrise;

· expune creativ, concis sau selectiv textul; · redactează compuneri despre textele studiate;· elaborează argumentări scrise în baza unor

texte;· prezintă într-o formă clară şi corectă textul

redactat;· redactează, exprimându-şi atitudinea faţă de

conţinut, personaje, faptele lor, evenimente; · argumentează sau combate unele idei cu

argumente convingătoare; · alcătuieşte o compunere şi o recenzie despre o

operă de artă (carte, spectacol, film, tablou); · îşi structurează comunicarea în dependenţă de

temă şi idei; · respectă normele limbii literare, ortografice şi

de punctuaţie; · întrebuinţează adecvat sintaxa poetică;· selectează din diferite izvoare materialul şi-l

sistematizează; · îşi exprimă părerea şi conştientizează

responsabilitatea faţă de cele exprimate; · îşi exprimă părerea despre calităţile pe care

trebuie să le posede un absolvent care vrea să devină specialist într-un anumit domeniu;

· alcătuieşte o scrisoare de motivare;· alcătuieşte proiecte:respectă stilul la întocmirea actelor oficiale

Alcătuirea textelor scrise (monolog, dialog).

Redactarea unor eseuri, referate.

Scrierea expunerilor. Expunerea selectivă şi concisă a textelor aparţinând stilurilor ştiinţific, publicistic, beletristic; expunere cu însărcinare creativă.

Scrierea compunerilor pe teme sociale şi moral-etice.

Corespondenţa. Redactarea textului propriu. Modalităţi de corelare a elementelor unui text.

Actualizarea cunoştințelor. Acte oficiale. Adeverinţă, curriculum vitae.

Limba (60 de ore)

nr. de ore

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor Conţinuturile învăţării

6 Elevul :· îşi consolidează şi îşi generalizează

cunoştinţele despre noţiunile învăţate în clasele 5-9;

· întrebuinţează noţiunile actualizate în comunicarea orală şi scrisă;

îndeplineşte exerciţii de diferite tipuri, jocuri didactice etc.(aspect aplicativ);

Actualizarea cunoştinţelor însuşite în clasele 5–9:Lexicul, fonetica, morfologia (părţile de vorbire), Normele ortografice şi punctuaţionale.

Elevul:· îşi actualizează şi consolidează cunoştinţele

şi deprinderile referitoare la întrebuinţarea corectă a semnelor de punctuaţie;

· aplică deprinderile de folosire corectă a semnelor de punctuaţie;

respectă normele ortografice şi cele de punctuaţie

Punctuație și ortografieSemnele de punctuaţie.Punctul, semnul întrebării, semnul exclamării,virgula, punctul şi virgula, două puncte, semnele citării (ghilimelele), linia de dialog şi de pauză, parantezele, punctele de suspensie, cratima (liniuţa de unire şi de despărţire).Semnele ortografice.Cratima, apostroful.Scrierea cu litere majuscule.Funcţionalitatea semnelor de punctuaţie şi a semnelor ortografice.

6

4

6

· îşi actualizează cunoştinţele despre fonetică şi înţelege care este obiectul de studiu al foneticii şi fonologiei;

· pronunţă, întrebuinţează şi ortografiază corect grupurile de litere (diftongii şi triftongii);

· respectă întocmai normele ortoepice la accentuarea cuvintelor;

· accentuează corect numele străine; • întrebuinţează la locul potrivit valorile expresive şi stilistice ale nivelului fonetic în comunicarea orală şi scrisă

· îşi actualizează cunoştinţele despre lexic;· percepe structura vocabularului;· deosebeşte sensurile cuvântului;· înţelege ce e o imagine artistică;· identifică şi întrebuinţează corect

sinonimele, antonimele, omonimele, paronimele;

· evită pleonasmul în comunicarea orală şi cea scrisă, în exprimarea dialogată şi cea monologată;

FoneticaActualizarea noţiunilor de fonetică.Sistemul fonologic al limbii române.Diftongul. Triftongul. Hiatul. Alternanţe fonetice.Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Accentul lexical.Analiza fonetică.Valorile stilistice ale nivelului fonetic în textul literar.

Structura vocabularului.Actualizarea noţiunilor de vocabular. Definiţie. Structură generală. Noţiuni de semantică. Sensurile cuvintelor. Denotaţie şi conotaţie.Imaginea artistică.Categoriile semantice. Sinonime. Antonime. Omonime. Paronime. Pleonasmul. Tautologia. Argoul şi jargonul.Structura morfologică a cuvântului. Modificări ale vocabularului (apariţia unor cuvinte noi;

6

6 · aplică mijloace de îmbogăţire a vocabularului;

· valorifică resursele stilistice ale lexicologiei şi frazeologiei;

• cunoaşte tipurile de dicţionare.

dispariţia unor cuvinte; schimbări de sens).

Îmbogăţirea vocabularului.Căi interne: derivarea, compunerea, conversiunea.Căi externe: împrumuturile lexicale.Resursele stilistice ale vocabularului. Expresii şi locuţiuni.Lexicografia.Mijloacele stilistice ale lexicologiei şi frazeologiei.

33 Gramatică.

· îşi actualizează cunoştinţele despre gramatică;

· percepe ce este morfologia şi cunoaşte părţile de vorbire şi clasificarea lor;

· defineşte caracteristicile substantivului;· determină categoriile de gen, număr,caz,

declinare, articulare;· stabileşte funcţiile sintactice ale

substantivului şi ale locuţiunilor substantivale;

· ortografiază corect substantivele cu probleme dificile şi locuţiunile substantivale;

· foloseşte adecvat valorile stilistice şi expresive ale substantivelor şi ale locuţiunilor substantivale.

· stabileşte categoriile gramaticale ale adjectivului;

· acordă corect adjectivul cu substantivul;· cunoaşte formele flexionare şi deosebeşte

gradele de comparaţie;· stabileşte funcţiile sintactice ale adjectivului

şi ale locuţiunilor adjectivale;· ortografiază şi pronunţă corect adjectivele,

respectând normele ortografice şi ortoepice;· identifică valorile stilistice ale adjectivului

şi ale locuţiunilor adjectivale;

· îşi actualizează cunoştinţele despre pronume şi diferenţiază tipurile de pronume;

· cunoaşte categoriile pronumelui (gen,

Obiectul morfologiei. Părţile de vorbire.Părtţile de vorbire flexibile.

Substantivul.Genul şi numărul substantivelor.Cazurile substantivului.Declinarea substantivelor cu articolul hotărât şi nehotărât.Declinarea numelor proprii şi a substantivelor compuse.Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunilor substantivale.

Articolul.Articol hotărât şi articol nehotărât.Alte articole (articolul posesiv sau genitival, articolul demonstrativ sau adjectival).Ortografierea substantivului şi articolului.Valori stilistice ale substantivelor şi locuţiunilor substantivale.

Adjectivul.Flexiunea adjectivului.Gradele de comparaţie.Mijloace afective de exprimare a superlativului.Ortografierea adjectivelor.Valori stilistice ale adjectivelor şi locuţiunilor adjectivale

Pronumele.Pronumele personal.

număr, caz, persoană);· deosebeşte în cadrul contextului pronumele

de adjective;· identifică funcţia sintactică a pronumelor şi

a locuţiunilor pronumenale în cadrul enunţurilor;

· întrebuinţează valorile stilistice şi etice ale pronumelor şi locuţiunilor pronominale în diverse situaţii de comunicare orală şi scrisă;

· respectă normele ortografice şi ortoepice;

· îşi actualizează cunoştinţele despre numeral;· identifică categoriile de numeral şi formele

acestora;· înţelege şi aplică valorile lor expresive;· stabileşte funcţiile sintactice ale numeralului

în diferite contexte;· ortografiază şi pronunţă corect, respectând

normele ortografice şi ortoepice;

· îşi actualizează cunoştinţele despre verb;· identifică verbele care fac parte din diferite

categorii;· cunoaşte şi deosebeşte categoriile

gramaticale ale verbului;· stabileşte funcţia sintactică ale verbului şi

ale locuţiunii verbale;· percepe flexiunea verbului;· înţelege valorile stilistice şi expresive ale

verbului şi ale locuţiunilor verbale;· identifică şi întrebuinţează în comunicarea

orală şi scrisă valorile stilistice şi expresive ale verbelor şi locuţiunilor verbale.

· cunoaşte diferitele categorii de adverbe în baza textului;

· deosebeşte gradele de comparaţie ale adverbelor;

· determină locuţiunile adverbiale şi funcţiile sintactice;

· deosebeşte adverbele de alte părţi de vorbire;

· valorifică aspectele stilistice şi expresive ale adverbelor şi locuţiunilor adverbiale.

Alte pronume personale.Pronumele de politeţe sau de reverenţă.Pronumele reflexiv.Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.Pronumele de accentuare (întărire) şi adjectivul pronominal de accentuare (întărire).Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ.Pronumele interogativ şi relativ șiadjectivul pronominal interogativ şi relativ.Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât.Pronumele şi adjectivul negativ.Funcţiile sintactice ale pronumelor.Ortografierea pronumelor.

Numeralul.Numeralul cardinal.Flexiunea numeralelor cardinale.Numeralul ordinal.Alte numerale (colectiv, adverbial, distributiv, multiplicativ).

Verbul.

Verbele predicative şi nepredicative.Verbe auxiliare.Verbe personale şi impersonale.Verbe tranzitive şi intranzitive.Diatezele.Modul.Modurile nepersonale şi modurile personale.Timpul.Timpurile indicativului.Timpurile celorlalte moduri predicative.Persoana şi numărul.Flexiunea verbului (conjugarea verbelor regulate şi neregulate; conjugarea verbelor auxiliare; verbe defective).Funcţiile sintactice ale verbului.Locuţiuni şi expresii verbale

Părţile de vorbire neflexibile.Adverbul.Clasificarea adverbelor.Gradele de comparaţie.Locuţiunile adverbiale.Funcţia sintactică a adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale.Ortografia adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale.

· determină categoriile de prepoziţii;· însuşeşte regimul cazual al prepoziţiilor;· recunoaşte locuţiunile prepoziţionale şi le

deosebeşte de alte tipuri de locuţiuni;• întrebuinţează la locul potrivit prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale;

· identifică tipurile de conjuncţii;· deosebeşte locuţiunile conjuncţionale de alte

locuţiuni;· respectă normele ortografice şi ortoepice;· întrebuinţează la locul potrivit conjuncţiile

şi locuţiunile conjuncţionale;

· cunoaşte şi deosebeşte tipurile de interjecţii;· pronunţă, accentuează şi ortografiază corect

diferite tipuri de interjecţii,• utilizează adecvat valorile stilistice şi expresive ale interjecţiei în diferite contexte.

Valori stilistice.

Prepoziţia.Clasificarea prepoziţiilor.Alte părţi de vorbire cu valoare de prepoziţie.Regimul cazual al prepoziţiilor.Locuţiunile prepoziţionale.Ortografia prepoziţiilor şi a locuţiunilor prepoziţionale.

Conjuncţia.Clasificarea conjuncţiilor.Alte părţi de vorbire cu valoare de conjuncţie.Conjuncţiile corelative.Locuţiunile conjuncţionale.Ortografia conjuncţiilor şi a locuţiunilor conjuncţionale.

Interjecţia.Clasificarea interjecţiilor.Funcţia sintactică a interjecţiei.Topica şi punctuaţia.Valori expresive ale interjecţiilor.

.

15 Stilistica

•identifică în diferite contexte stilurile funcţionaleale limbii române;•deosebeşte stilul direct, stilul indirect, stil indirect liber; •cunoaște și aplică cunoştinţele de stil individual;•întrebuinţează aceste stiluri la locul potrivit in comunicarea orală şi cea scrisă, în răspunsurile de la fiecare lecţie;•delimitează în diferite contexte registrele limbii şi le întrebuinţează conform situaţiei de comunicare;•întrebuinţează adecvat mijloacele stilistice ale foneticii, lexicologiei, frazeologiei şi morfologiei în comunicarea orală şi cea scrisă, în exprimarea dialogată şi cea monologată;•analizează particularităţile de limbaj ale diferitelor texte/artistice.

Stilurile funcţionale (artistic/beletristic, ştiinţific, publicistic, oficial-administrativ)Stil direct, stil indirect, stil indirect liber.

Noţiuni de stil individual.

Stilistica şi registrele limbii (arhaic, neologic, regional, popular, familiar, colocvial, argotic, jargon etc.).

Mijloacele stilistice ale foneticii.Mijloacele stilistice ale lexicologiei şi frazeologiei. Expresivitatea lor.Mijloacele stilistice ale morfologiei.Particularităţile de limbaj ale stilului literaturii artistice

2 Retorica

· prezintă exemple de artă oratorică;· numeşte reprezentanţi ai artei oratorice din

diferite timpuri; •însuşeşte cele mai importante deprinderi şi preceperi retorice.

Arta oratorică – fenomen social. Din istoria artei oratorice. Şcolile retorice. Măiestria artistică a oratorilor din Grecia antică.Arta oratorică în Roma antică.Arta oratorică naţională.

Repartizarea orelor:comunicarea – 20 de ore; limba – 60 de ore;retorica-2; stilistica -15

lucrări de control – 4 ore; disponibile – 7 ore.

Linia socioculturală

Tematică orientativă Aspect aplicativLegătura integră dintre limbă şi comunicare. Rolul limbii în formarea personalităţii.Toleranţă, echilibru şi respect pentru viaţa privată ...

Dreptul la libertate şi siguranţă; Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.

Patria și patriotismul Omul fără patrie este ca puiul fără mamă; Patria e primul nostru leagăn;

Familia ca o societate comercială- bugetul Cum să economisim bugetul familiei?Dezvoltarea durabilă și educația ecologică Natura este viața omului;  

Respectând natura, te respecți pe tine și generațiile viitoare!”.

Toleranță și intoleranță Toleranța – este singura flacără care poate lumina înăuntrul unui suflet mare. De ce să fiu tolerant?

Sănătatea personală și socială. Sănătatea mea e în mâinile mele; Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.

Sărbătorile. Obiceiurile şi tradiţiile populare în locurile noastre.

Obiceiuri din bătrâni.

Căile spre armonia existenţei umane. Tendinţa spre autoperfecţionare şi autodezvoltare continuă.

Talentul trezește invidie în sufletele mici și admirație în sufletele mari.

Clasa a 11−a(108 ore, 3 ore pe săptămână, disponibile – 8 ore)

Comunicarea (20 de ore)

nr. de ore

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor

(competențe educaționale) Conţinuturile învăţării

3 Noţiuni despre comunicare

Elevul :· consolidează cunoştinţele despre

caracteristicile comunicării corecte, stilul,

Cultura comunicării. Lumbajul mass-media./Limbajul informatic şi al mediilor electonice./Formarea stilului intelectual

genul, precum şi despre diferitele abateri şi încălcări în baza contextului;

· se exprimă în conformitate cu normele culturii comunicării;

formulează idei în toate stilurile şi genurile

personal.

5 Înţelegerea după auz Elevul:· ascultă cu atenţie textul;· înţelege şi reţine conţinutul lui în urma unei

singure receptări;· stabileşte tema şi ideea principală a celor

receptate;· descoperă semnificaţiile;· identifică particularităţile lingvistice şi

mijloacele artistice;· apreciază cele receptate;îşi exprimă părerea despre cele receptate şi o argumentează

Receptarea după auz a textelor literare de diferite tipuri, stiluri, genuri şi a textelor nonliterare

4 LecturaElevul:· citeşte expresiv diferite texte în conformitate

cu normele ortoepice şi de intonaţie; · lucrează individual asupra textului;· reţine momentele semnificative; · întrebuinţează diferite tipuri de lectură; · respectă normele ortoepice şi de intonaţie; · analizează rolul elementelor structurii şi

mijloacele expresive ale textului; · compară mijloacele expresive ale altor arte cu

textul scris; · conştientizează importanţa lecturii şi a

valorilor literare, general−umane, etice şi estetice în dezvoltarea gândirii, spiritualităţii, comportamentului;

· îşi exprimă impresia despre cele citite; îşi argumentează părerea cu dovezi bine formulate din punct de vedere logic, axiologic, expresiv.

Tehnica lecturii expresive a textelor de diferite tipuri, stiluri şi genuri (prevăzute de programa la Literatură pentru clasa a 11-a) şi a textelor nonliterare.

Normele ortoepice şi de intonaţie. Tipurile de lectură (actualizare).

4 VorbireaElevul:· expune (amănunţit, concis, selectiv, creativ)

operele ascultate sau citite; · se exprimă (dialogat, monologat) conform

situaţiei de comunicare; · analizează opinii diverse referitoare la obiectul

discuţiei; · îşi exprimă convingerile în conformitate cu

normele culturii comunicării; · prezintă o comunicare, referat, prelegere în

faţa auditoriului; · respectă normele limbii literare şi cele etice; · îşi perfecţionează exprimarea; identifică şi reţine particularităţile pronunţării

Expunerea (amănunţită, concisă, selectivă, creativă) a unor texte aparţinând stilurilor ştiinţific, publicistic şi beletristic. Exprimarea dialogată şi cea monologată în baza diferitelor tipuri de comunicare.

Comunicare şi referat despre studierea obiectului (întrebuinţând literatură ştiinţifico− populară).

corecte în timpul prelegerii; Răspuns desfăşurat la lecţie (examen).

4 Scrierea

Elevul :· alcătuieşte monologuri şi dialoguri de diferite

tipuri, stiluri, şi genuri conform situaţiei de comunicare;

· expune creativ textul;· alcătuieşte compuneri, conştientizând tema şi

ideea principală; · alege stilul potrivit; · întrebuinţează diferite tipuri de comunicare; · redactează eseuri, referate în baza cerinţelor

specifice acestor forme;· exprimă atitudinea faţă de conţinut, personaje,

faptele lor, evenimente; · îşi exprimă părerea despre opera de/artă; · respectă normele limbii literare; · îndeplineşte actele oficiale ţinând cont de stilul

oficial-administrativ; respectă normele ortografice şi cele de punctuaţie.

Alcătuirea textelor scrise (monolog, dialog).

Scrierea expunerilor cu însărcinare creativă. Scrierea compunerilor pe teme sociale şi moral-etice.

Redactarea unui eseu, referat (de argumentare sau negare a unei idei).

Recenzie la o operă de artă (spectacol, film, carte, tablou).Acte oficiale. Cererea. Mandatul. Procura.

Limba(65 de ore)

nr. deore

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor

Conţinuturile învăţării

424

Sintaxa

Elevul · consolidează cunoştinţele despre sintaxă;· cunoaşte şi delimitează unităţile sintactice· cunoaşte şi deosebeşte tipurile îmbinărilor de

cuvinte· consolidează cunoştinţele despre predicat;· identifică predicatul în propoziţie;· cunoaşte tipurile predicatului şi să-l

identifică în enunţ.· stabileşte părţile de vorbire prin care este

exprimat predicatul· consolidează cunoştinţele despre subiect;· identifică subiectul în enunţ;· deosebeţte tipurile subiectului,· stabileşte părţile de vorbire prin care este

exprimat subiectul;

· delimitează diferite categorii de atribute;

Noţiuni de sintaxă (actualizare). Unităţi sintactice (îmbinările de cuvinte, propoziţia, fraza).Îmbinările de cuvinte. Tipurile îmbinărilor de cuvinte (libere şi stabile)

Sintaxa propoziţiei. Părţile de propoziţie (principale şi secundare)Predicatul.Predicatul verbal. Exprimarea predicatului verbal.Predicatul nominal. Numele predicativ simplu şi multiplu. Exprimarea predicatului nominal.Subiectul.Subiectul exprimat (simplu, compus, multiplu). Subiectul neexprimat (subînţeles, inclus, nedeterminat). Părţi de vorbire prin care poate fi exprimat subiectul.

realizează corect acordul cu partea de vorbire pe care o determină;

· stabileşte părţile de vorbire prin care este exprimat atributul;

· cunoaşte şi identifică apoziţia;

· consolidează cunoştinţele referitoare la toate tipurile de complemente;

· identifică complementele în enunţ;• determină părţile de vorbire prin care sunt exprimate complementele..

Acordul predicatului cu subiectul.Atributul.Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul verbal. Atributul adverbial. Atributul interjecţional. Exprimarea atributului. Apoziţia

Complementul.Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Exprimarea complementului direct. Complementul indirect. Exprimarea complementului indirect. Complementele circumstanţiale. Complementul circumstanţial de loc. Exprimarea. Complementul circumstanţial de timp. Exprimarea.Complementul circumstanţial de mod. Exprimarea.Complementul circumstanţial de cauză. Exprimarea. Complementul circumstanţial de scop. Exprimarea.Complementul circumstanţial condiţional. Exprimarea. Complementul circumstanţial concesiv. Exprimarea. Complementul circumstanţial consecutiv. Exprimarea.

4 · defineşte discursul;· stabileşte relațiile dintre text, frază,

propoziţie, cuvânt;• clasifică corect propoziţiile după înţeles, după scopul comunicării, aspect şi structură;

Discursul - unitate sintactică superioară frazei. Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt. Tipuri de propoziţii (actualizare). Clasificarea propoziţiilor după înţeles, după scopul comunicării, aspect şi structură.

40 · defineşte fraza;· stabileşte relațiile sintactice în frază;· stabileşte tipurile de propoziţii în frază.

· actualizează cunoştinţele despre subordonata predicativă, stabileşte elementele de relaţie, topica şi punctuaţia;· actualizează cunoştinţele despre subordonata

subiectivă, stabileşte elementele de relaţie, topica şi punctuaţia

· actualizează cunoştinţele despre subordonata atributivă, stabileşte elementele de relaţie, topica şi punctuaţia;

· actualizează cunoştinţele despre subordonatele completive directe şi indirecte, stabileşte elementele de relaţie, topica şi punctuaţia

Fraza. Sintaxa frazei. Relaţiile şintactice în frază (interdependenţă,coordonare şi subordonare)./Tipuri de propoziţii în frază. Propoziţia subordonată predicativă. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia.Subordonată subiectivă.Elementul regent al propoziţiei subiective. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia.Propoziţia subordonată atributivă. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia.Propoziţia subordonată completivă directă.Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia.Propoziţia subordonată completivă indirectă.Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţiile subordonate circumstanţiale.

acestora;· actualizează cunoştinţele despre subordonatele

circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţională, concesivă, consecutivă; stabileşte elementele de relaţie, topica şi punctuaţia acestora;• extinde propoziţiile în fraze și comprimă frazele în propoziții

Propoziţia subordonată circumstanţială de loc. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia.Propoziţia subordonată circumstanţială de timp. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţia subordonată circumstanţială de mod. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţia subordonată circumstanţială de cauză. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţia subordonată circumstanţială de scop. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia. Propoziţiile subordonate circumstanţiale consecutive. Elementele de relaţie. Topica şi punctuaţia.Expansiunea şi contragerea unităţilor sintactice

10 Retorica· prezintă exemple de artă oratorică;· numeşte reprezentanţi ai artei oratorice din

diferite timpuri; · însuşeşte cele mai importante deprinderi şi

perceperi retorice; · caracterizează particularităţile individuale ale

oratorului; · înţelege rolul vorbirii sonore în arta oratorică;· însuşeşte căile de pregătire pentru răspunsurile

zilnice la lecţii şi pentru un discurs în public; · scrie textul comunicării sale şi argumentează

esenţialul;· asimilează regulile de bază ale contactului cu

auditoriul; · respectă unitatea dintre cuvânt şi faptă; • întrebuinţează mijloacele expresive ale limbii şi figurile de stil;

Bazele artei oratorice Oratorul. Ce înţelegem prin noţiunea de "orator"?Rolul cuvântului şi al vorbirii.Cultura vorbirii oratorului.Oare întotdeauna exprimarea noastră e înţeleasă corect? Bazele vorbirii sonore. Vocea şi procesul de educare a ei.DicţiaIntonaţia (ton, intensitatea rezonanţei, ritm, tembru, cele şapte construcţii intonaţionale).Cum să ne pregătim de prelegere.Elaborarea unei comunicări oraleCum să ne construim discursul. Trăsăturile principale ale discursului.Modelul discursului.Varietăţile discursului.Oratorul şi auditoriul. Succese şi insuccese.Ce determină condiţia ascultătorilor?Particularităţile receptării.

2 Sistematizarea şi generalizarea cunoştinţelorRepartizarea orelor:

comunicarea – 20 de ore; limba –65 de ore; retorica-10lucrări de control – 5 ore; disponibile – 8 ore

Linia socioculturală

Tematică orientativă Aspect aplicativ Universul.Pământul și omul. Universul este eternul cântec al lui Dumnezeu.Drepturile omului si protejarea lor prin lege. Libertatea economică

Constituţia Ucrainei. Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor.Rolul limbii în formarea conştiinţei identitare a personalităţii.

Limba maternă-floare eternă.

Sănătatea și securitatea Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți,

Cultura școlară și participarea elevilor în societate O cultură şcolară participativă pentru o educaţie civică de succes

Educația financiară Cum mă implic în activitățile casnice familiale.Dezvoltarea durabilă și educația ecologică. ,,Protejăm natura – culoarul vrede al vieții”Spiritul naţional şi capacitatea de situare a raţiunii la nivelul instanţelor care guvernează viaţa.

Corectitudinea în relaţiile sociale.

Spiritul critic, discernământul şi independenţa gândirii.

Toleranţa. Evitarea fanatismului şi violenţei.

Dragostea de ţară şi întărirea sentimentului național „Dragostea de patrie e cel mai nobil sentiment pe care-l poate simți ființa omenească”

Protejarea sănătăţii Beneficiile activității fizice și sportului