Monedele Internationale

7/27/2019 Monedele Internationale

1/7

Monedele Internationale

1.Valutele

Valutele sunt monede naionale care au circulaie, putere de plat i pot fi constituite rezerv i n alte ri dectn cea emitent.Valutele au calitatea de a realiza lichidarea imediat a obligaiilor de plat n relaiile economiceinternaionale.Valutele se pot clasifica dup mai multe criterii.Valuta n numerar (valut efectiv) se prezint sub form de bancnote sau monezi,iar valuta n cont se afl subform de disponibil ntrun cont la banc.Valuta n contpoate fi utilizat, la dispoziia titularului de cont, ea transformndusela cererea acestuia n valut

n numerar. Valuta n cont poate fi, dup modul de depunere, la vedere i la termen.!up modul de preschimbarea valutelor, acestea pot fi" convertibile, neconvertibile,transferabile i liberutilizabile.Valutele convertibilesunt, n mod practic, monedele care se schimb liber,contraunor alte monede naionale sau internaionale (emise de un institut financiarbancar internaional).Valutele neconvertibileparticip la un numr restrns de operaiuni valutare,schimbnduse ntrun singur sens"cumprarea de valut convertibil intrat n ar, camoned neconvertibil.Valutele transferabileau un anumit grad de convertibilitate stabilit n cadrul uneinelegeri pe plan regional,contribuind la transferarea de fonduri pentru un numr restrnsde operaiuni.Valutele liber-utilizabilesunt valute cu convertibilitate total recunoscute de #$% ialte organizaii financiareinternaionale ca utilizabile pe plan larg n cadrul tranzaciilor internaionale i ca valute negociabile n volummare, pe toate pieele financiare. &n aceastcategorie intr urmtoarele valute" dolarul ' i *enul +aponez.nelevalute puternice, emise de ri cu economie dezvoltat, mult apreciate icutate pe piaa financiar pot +uca rolulde valut derezerv . ceste monede i menin identitateanaional, ns sunt utilizate ca instrumente de plat cu putere liberatori e nelimitat i ca mi+loc de rezerv pe

plan internaional. entru ca o moned s serveasc drept valut de rezerv trebuie s ndeplineasc mai multecondiii"a)s +oace un rol important n operaiunile financiarvalutare internaionale-

b)s fie liber convertibil-c)s se bucure de o stabilitate pe termen lung. &n urma renunrii pe plan internaional la definirea monedei naionale prin coninutulde aur sau de devizecorespunztor valorii sale, sa trecut la definirea puterii ei de cumprare, criteriu mai aproape de realitate pentru

compararea a dou monede naionale. 2. Moneda internaionaleste o moned cu ridicat putere liberatoare care circul n afara granielor riiemitente, servind ca mi+loc de plat i rezerv pe piaa internaional. /ist dou categorii de monedeinternaionale"0. monedele naionale ale unor ri care ndeplinesc rolul de plat i de rezerv pe piaa internaional datoritunor con+uncturi favorabile cu totul deosebite,1. monede emise de instituiile specializate ca instrument monetar i uniti de cont" !'2, 3, '4 ssian$onetar* nit.5rice moned naional, pentru a putea fi considerat moned internaional ndeplinete trei funcii" etalon de msur,

instrument de schimb, valoare de rezerv.3a etalon al preurilor, ea trebuie s fie folosit n cotarea materiilor prime, a altor categorii de produse pe planinternaional.3a instrument de schimb, moneda respectiv trebuie s fie utilizat ca moned de facturare a mrfurilor noperaiile comerciale internaionale plile se realizeaz n acea moned.3a instrument de rezerv, aceast funcie se reflect n prezena monedei respective n componena rezervelor

bancare i n volumul emisiunilor de titluri valutare pe termen mediu i lung.

Monedele internationaleservind ca mi+loc de plata si de rezerva pe piata internationala, avand o mare putere decirculatie in afara granitelor statuluiemitent, moneda nationala se clasifica in"

- monede nationale si regionale6 cuprind monede liberutilizabile (dolarul, lira,francul elvetian, *enul +aponez)- ele sunt"- etaloane de masura-instrumente de schimb(prin utilizarea ca moneda de facturare a schimburilor comerciale prin pozitia in reteaua

bancara si prin volumul tranzactiilor pe piata financiara)-


2/7

valoare de rezerva.- instrumente monetare si unitati de cont, emise de organisme financiareinternationale, adica"- DSTsauDrepturi Speciale de Tragere6 adica o unitate de cont emisa de#$% in 0787 ca moneda de rezerva pe

plan international in urma erodarii pozitiei dolarului american. tilizata pt. inregistrarile in conturile institutiilorfinanciarvalutare internationale si create pt. a evita fluctuatiile monedelor nationale pe piata au urmatoarele caracteristici" etalon monetar international adoptat conventional ca baza a unui sistemmonetar- este un mi+loc de plata conventional- are circulatie limitata la #$% si tarile membre ale acestuia.

- ECUsau European Currency Unit6 este o unitate de cont emisa in cadrul 'istemului $onetar uropean in0797 si calculate prin metoda costului valutar (valoarea medie a celor mai importante valute), formatdin monedeletarilor participante. !in 0777, 3 a fost inlocuit cu moneda unica europeanaeuro, al carui curs afost fi/at in raport cu valutele tarilor din zona euro.- EUC!sau European Composit Unit"6 unitate de cont din 079:, creata de (fosta 3) pe baza cosuluivalutar a fost utilizata pt. emisiuni de obligatiuni in cadrul grupului bancar european condus de 4.$. ;othschild< 'ons. =anca uropeana de %nvestitii a facut primul imprumut de obligatiuni emise in ;35. 3osul estealcatuit din 7 monede cu pondere fi/a, dupa cum urmeaza"0 ;35 > !$ ?,7? @ ##r 0,1? @ A ?,?9B @ Ait C? @ !# ?, :B @ =#r D,B? @ !Er ?,1? @ %A ?,??B @ A#r ?,B?$oneda compozita de mai sus nu sa bucurat de succes din cauza faptului ca se compune din prea multe monedeslabe, cu tendinte de depreciere, investitorii fiind preocupati, in primul rand, de cresterea profitului rezultat dininvestitie, in paralel cu reducerea e/punerii la riscul de schimb. in ciuda succesului sau limitat, ;35 a servitca sursa de inspiratie pentru cosul 3, diferenta constand in faptul ca, spre deosebire de ;35 unde ponderilemonedelor sunt fi/e, in cadrul 3 ponderile variaza in baza factorilor prezentati anterior.

- EU# sau European Unit of #ccount6 unitate de cont europeana din 079B,adoptata de =anca uropeana de%nvestitii pt. inregistrarile in conturile ei si,mai tarziu, de 3omunitatea conomica a 3arbunelui si 5telului(335) pt.operatiunile sale. ste compusa din cantitati anume specificate din monedele tarilor din 3.- #CUsau #ra$ Currency elatid Unit6 unitate de cont introdusa in079B de banca Fambros in scopulreciclarii fodurilor provenite din petrodolari. 'uccesul a fost si mai limitat.Valoarea ;3;, echivalenta cuvaloarea '! la 1C iunie 079D, a avut la baza monedele urmatoarelor 01 tari arabe" lgeria, rabia 'audita,

=ahrein, gipt, miratele rabe nite, %raG, EuHeit, Aiban, Aibia, 'iria, 5man, Iatar. rin eliminarea celor 1monede, cele mai puternice si a altor 1, cele mai slabe, in raport cu dolarul, cosul a fost silit la C monede cuponderi egale, de 01,BJ.volutiile ulterioare ale acestor C monede au creat confuzie in silirea valorii cosului, moneda pierzandusi astfelatractivitatea.- I%Usau International %inancial Unit6 unitate de cont creata in 079B de3redit A*onnais pt. folosirea ei inoperatiunile internationale si a carei valoare initiala, ca si in cazul 3; este egala cu cea a dolarului american.3uprindea monedele apartinand tarilor KLrupului celor 0?K, cu urmatoarea structura"0 %# > M ?,10? @ !$ ?, D:1 @ A ?,?DDD @ NO 19,7?? @ 3M ?,?9: @ Ait. D8,9?? @ !# ?,0CC @ =#r 1,:B? @ 'Er?,0BDvanta+ul %# fata de ;35 a fost acela de a cuprinde un spectru mai larg de monede cu vocatie internationala.

- #MUsau #sian Monetary Unit6 este moneda folosita pt. tranzactiile intre tarile membre ale niunii de3learing asiatica, mentinuta la paritate cu !'2. 2oate unitatile de cont enumerate, cu e/ceptia euro, se mai numesc monede compozite sau unitati monetareartificiale, intrucat sunt instrumente de plata cucirculatie limitata, nu sunt influentate de evolutia preturilor, au deasemenea functii monetare limitate, dar au utilizare de etalon monetar.

olul monedei in relatiile economice internationale

;olul monedei (banilor) n cadrul unei economii este pus n eviden prin funciilendeplinite"a" %uncia de msur a &alorii

rin aceast funcie, moneda servete la msurarea cheltuielilor de producie i a rezultatelor, la realizarea decalcule economice prin care se stabilete costul activitilor desfurate sau programate a se desfura, seapreciaz eficiena, se determin preul produselor i al serviciilor. !e altfel, funcia de msur a valorii estee/ercitat prin mecanismul formrii preurilor, n care intervin trei factori determinani" munca, utilitatea


3/7

i raportul cerereofert. $oneda ndeplinete aceast funcie n mod ideal- cnd se e/prim valoarea unei mrfisau cheltuielile de producie nu este necesar prezena efectiv a sa, fiind suficient ca moneda (banii) s e/iste, ngeneral, n societate.$" %uncia monedei ca mi'loc de circulaie&n aceast funcie, moneda servete procesului circulaiei mrfurilor, intervenind n actul de vnzarecumprareal unei mrfi, ce trece de la productor la consumator n schimbul unei anumite cantiti de moned. 2otodat,trecerea din posesia unei mrfi n posesia altei mrfi are loc prin intermediul monedei. &n aceast calitate demi+loc de circulaie banii apar ca bani reali, cu e/isten efectiv" numerar sau bani de cont. entru e/ercitareaacestei funcii este necesar s e/iste o anumit cantitate de moned n

circulaie, care s mi+loceasc noi i noi acte de vnzarecumprare.c" %uncia monedei ca mi'loc de platceast funcie const n utilizarea monedei pentru achitarea mrfurilor cumprate pe credit, pentru platasalariilor, dobnzilor, chiriilor, impozitelor i ta/elor, primelor de asigurri, pentru restituirea mprumuturilor etc.Pi aceast funcie reclam e/istenamonedei n mod real, efectiv.d" %uncia monedei ca re(er& a &alorii&n fapt, aceast funcie reprezint o putere de cumprare n ateptare la agenii economici sau populaie. stevorba de economisirea i acumunlarea unor sume bneti n vederea unor activiti viitoare sau n scopuri de

precauie contra unor cheltuieli neprevzute. $anifestarea acestei funcii se afl, evident, n relaie direct cuevoluia puterii de cumprare a monedei, fenomenul inflaionist afectnd mai mult sau mai puinaceast putere.e" %uncia de moned uni&ersal$oneda este folosit i n cadrul relaiilor economice internaionale la cumprarea de mrfuri i prestarea unorservicii. $onedele folosite cu preponderen n cadrul acestor relaii sunt denumite valute forte, adic acelemonede naionale recunoscute pe plan internaional ca mi+loc de cumprare, mi+loc de plat i de rezerv (dolarul', euro, lira sterlin, francul elveian, *enul +aponez etc). 2ot n acest sens, se utilizeaz, n prezent, i unitimonetare convenionale !'2 (!repturi 'peciale de 2ragere), care ns au o circulaie limitat la relaiile dintre

bncile centrale ale rilor lumii i ntre acestea i #ondul $onetar %nternaional.

Monede internationale naturale

Marca german(german!eutsche $arG- simbol, n Lermania" !$- colocvial" marc) a fost denumireaoficial a monedei na ionale a ;epublicii #ederale Lermaniancepnd din07DC i pn n 0777, anulcnd Lermaniareunificat a nceput s foloseasc moneda unic a niunii uropene, euroul(uro, Q).'ubdiviziunea sa a fostpfenigul(germanfennig, simbol" f), a suta parte dintro marc.'imbolul !$ se mai aplic i la marca german din ;epublica !emocrat Lerman(;!L) nainte de iulie 078D.&n ;!L au e/istat urmtoarele monede"1D iulie 07DC :0 iulie 078D" !eutsche $arG der !eutschen 4otenbanG (!$)0 aug. 078D :0 dec. 0789" $arG der !eutschen 4otenbanG ($!4)0 ian. 078C :? iunie 077?" $arG ($) der !eutschen !emoGratischen ;epubliG (Rmarca;!LS).

Mar) *marca" moneda nationala a celor doua Lermanii inaintea introducerii euro. $arG a fost o unitate degreutate pentru aur si argint (mentionata inca din secolul V%%%) utilizata in mai multe tari vest europene si care eraegala cu apro/imativ C uncii, sau o +umatate de pound. %n secolul T%T marca era o mica moneda comuna carecircula in statele germane si avea valori diferite. %n 0C9: dupa crearea imperiului german, marca din aur (egala cu0?? pfennig) a fost adoptata ca standard monetar si moneda de calcul in intreg imperiul. 3uvintul pfennig provinedin limba germana care se folosea intre anii 9B?0?B? si inseamna monedaUban. fennig era utilizat pentru adenumi denarii carolingieni. fennigul a fost timp de B?? ani singura moneda de circulatie pina la introducereagroschen in 0188. n groschen valora 01 pfennigi. nii dintre secolele V%%% si T%%% sunt cunoscuti caKpfennigzeitK, anii de glorie ai pfennigului. !upa introducerea marcii in 0C9: pfennigul a devenit subdiviziune aacesteia, valorind o sutime dintro marca.

%ranc moneda nationala a #rantei (pina la introducerea euro, februarie 1??1) dar si a altor tari foste coloniifranceze sau nu. #ranc deriva de la inscriptia in latina"#rancorum ;e/ Nohannes !ei Lratia, imprimata pe omoneda de aur batuta in 0:8? de catre regele Nean %% cel =un. %n 0:B8, in plin razboi (cunoscutul razboi de 0?? deani) regele #rantei Nean %% cel =un este luat prizonier de catre englezi la oitiers. nglezii au stabilit orascumparare de : milioane de scuzi de aur. !upa ce a platit rascumpararea, patru ani mai tirziu, Nean %% a putut
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/RFGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pfenighttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Democrat%C4%83_German%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/RFGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pfenighttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Democrat%C4%83_German%C4%83


4/7

reveni in tara franc de la englezi, adica liber. Aa 8 decembrie 0:8?, din ordinul regelui se bate primul franc dinistoria monedelor franceze, carel reprezenta pe avers pe rege calare, de aceea moneda sa mai numit si franc acheval. 3hiar daca piesei ia ramas numele de franc, a trebuit sa fie asteptata revolutia franceza si imperiul pentruca francul sa se instaleze ca moneda forte. 3u toate ca francul francez, asemenea francului belgian si a celuilu/emburghez, a fost inlocuit de euro, alti franci au supravietuit, ca francul elvetian, francul 3# si francul din

4oua 3aledonie si olinezia.

Dollar moneda nationala a ' dar si a multor altor tari si tinuturi autonome (ustralia, =ahamas, =arbados,=elize, =ermuda, ntigua si =arbuda, 3anada, %nsulele 3a*man, %nsulele 3ooG, Lrenada, !ominica, $ontserrat,

't Vincent si Lrenadines, 't. Eitts si 4evis, 't. Aucia, Lu*ana, nguilla, #i+i, FaHaii, Fong Eong, Namaica,Aiberia, 4oua eelanda, anama, 'ingapore, 2rinidad 2obago, imbabHe, %nsula 'olomon). 2otul a plecat de lathaler, prescurtare la Noachimsthaler o celebra moneda de argint batuta incepind cu 0B07 in orasul Noachimsthaldin =oemia 5ccidentala, (unde e/istau mai multe mine de argint) si care avea pe ea efigia sfintului Noachim.Noachimsthal inseamna, de fapt valea lui Noachim (KtalK in germana se traduce prin KvaleK). stazi, Noachimsthal,devenit Nach*mov, se afla pe teritoriul 3ehiei.!ollarul a a+uns in ' prin filiera spaniola. $onedele peso (din argint de calitate ca si thalerii) batute despanioli (peso era divizat in C reali) au circulat atit in coloniile spaniole cit si in cele engleze. nglezii au botezataceasta moneda din argint !aler, apoi !olar, denumire inspirata de talerul care circula in =oemia 5ccidentala sicu care acestia erau familiarizati. rimii dolari au aparut pe teritoriul viitoarelor ' in 099B, in timpulrazboiului de independenta, si au devenit moneda nationala a ' in 0971. 'emnul de identificare a dollarului, M,se scria la inceput C, amintind ca dolarul spaniol (peso) valora C reali (vezi si e/plicatiile de la peso). 3ele doualinii verticale din simbol se pare ca semnifica coloanele lui Fercule care apareau pe dollarul batut in $e/ic.3anada a adoptat dolarul si sistemul zecimal in 0CBC, ustralia in 0788 iar 4oua eelanda in 0789. ltedenominatii derivate din thaler" tolar ('lovenia) talari, talero, daalder, ri+Gsdaalder, riGsdalder, ri/daler.

+ira sterlina *pound sterling"" moneda nationala a $arii =ritanii dar utilizata si in multe alte tari. !enumirea delira, sau livra, vine de la greutatea initiala de o livra (pound) a monedei. ound provine de la cuvintul latinKpondusK, trecut prin KpundK in engleza veche. rima lira a fost batuta de William 3uceritorul, regele normandcare a cucerit nglia in 0?88. Aira initiala a lui William 3uceritorul era batuta in 2urnul Aondrei, astfel ca eradenumita si KtoHer poundK sau Klira din turnK si cintarea o livra de argint. Aira era de aproape o +umatate de

Gilogram, si greu sar fi putut folosi in circulatie astfel ca erau utilizate unitati de greutate mai mica, cea maiutilizata fiind cea care corespundea la a 1D?a parte dintro lira, numita penn*. cest sistem propriu de diviziune alirei in 1D? de penn* a fost utilizat in nglia pina in 0790 cind sa trecut la sistemul zecimal. Lreutatea lirei sadiminuat treptat de la aparitie si pina azi. !e e/emplu, in perioada reginei lisabeta %, prin 08?1, greutatea lireicorespundea cu numai 01? de grame argint . lterior, lira engleza a fost definita in aur.3ompletarea de KsterlingK adaugata monedei engleze dorea sa intareasca faptul ca lira cintarea intradevar o livrade argint veritabil. daugirea a aparut intro perioada cind acuratetea sistemelor de masura lasa mult de dorit.'terling este derivat de la cuvintul din engleza veche K'teorraK adica stea si face referire la o mica stea ce aparea

pe primii penn* normanzi. 4umele subdiviziunii lirei englezesti, penn*, penig in engleza veche, provine dincuvintul din germana veche pfennig, adica banUmoneda. Aitas Aithuania, derivat de la Aietuva, insemnindAituania in limba lituaniana. Aitai si litu la plural.

Aoti Aesotho, este un cuvint in limba sotho si isi are originea in denumirea lantului muntos $aloti din Aesotho.!e altfel, forma la plural este $aloti.


5/7

D!+#U+ , SUEM#IE /0 EC!0!MI# M!0DI#+1

%storia dolarului american ncepe cu mai bine de :?? de ani in urma, de pe vremea cnd 'tatele nite alemericii nu erau dect un grup de colonii. Aa B februarie 087?, 3olonia $assachusetts a introdus uniti devaloare pentru a putea finana e/pediiile militare. !up aceea, la scurt vreme i alte colonii au adoptat aceastform de plat. 3uvntul dolar i semnul arhicunoscut n ntreaga lume sunt, deci, mult mai vechi dect naiuneai valuta american. =ancnota american, n forma ei concret, a vzut lumina zilei pentru prima dat n urm cu

peste 1?? de ani, n timp ce cuvntul dolar este mai vechi de o +umtate de secol. !enumirea de XdolarX vine de la

cuvntul XtalerX care la nceputul sec. TV% n regiunea Lermaniei, desemna moneda de argint. 2alerul a avut omare circulaie n uropa. &n nglia, talerul a fost numit la nceput XdalerX, apoi XdalarX pentru ca n variant finals devin XdolarX.

&n 09CB, la doi ani dup ncheierea rzboiului de independen a coloniilor engleze din merica de 4ord(09BB 6 09C:) i cu doi ani naintea adoptrii 3onstituiei, 3ongresul ', la propunerea lui 2homas Nefferson, ahotrt ca unitatea monetar a confederaiei s fie dolarul. ece ani mai trziu, toate statele americane au primitdreptul de a tipri dolari pe hrtie. 2imp de 0D0 ani, valoarea legal n aur a dolarului fi/at n 0971 sa meninutceea ce constituie un record de longevitate. &n 070: sa nfiinat 'istemul ;ezervelor #ederale. 4ecesitile definanare generate de primul rzboi mondial i participarea ' a determinat o cretere inflaionist a preurilorde 01J (070: 6 071?). &n 07:D, dup patru ani de criz economic, venitul naional al ' sa redus cu B?J,masa monetar a fost supus unei crude deflaii, cu 0B mil. omeri. reedintele ;oosevelt a hotrt devalorizarea

drastic a monedei cu D0J precum i suprimarea convertibilitii interne n aur. !up al doilea rzboi mondial,dolarul american a pierdut ::J din puterea de cumprare.

&n sec al TTlea, funciile internaionale ale dolarului sau cristalizat i dezvoltat n ciuda unor evenimentei con+uncturi asemenea celor e/puse mai sus. !evenind mi+locul de rezerv i de plat cel mai rspndit nrelaiile dintre state, dolarul a ntrecut lira sterlin care timp de dou secole funciona, de fapt, ca monedinternaional. #ora crescnd a dolarului ncepnd cu 07D? sa bazat pe stabilitatea sa relativ fa de aur i fade celelalte monede spri+inite pe fora economic, militar i financiar a '. ornind de la acest fapt i de laine/istena altei monede comparabile cu caracter internaional ' au reuit s impun dolarul ca pivot alsistemului monetar internaional creat la =retton Woods. !in punct de vedere economic, anume aici sa nscutimperiul american.

!olarul american nu era n ntregime convertibil in aur, dar a fost deschis convertirii n aur doar pentru guvernele strine. ceasta a promovat dolarul n postura de valut a rezervelor lumii. 3eea ce a fost posibil deoarece n timpul celui deal doilea rzboi mondial, 'tatele nite furnizaser provizii i echipamente aliailor lor, cernd aur n schimb, i astfel au acumulat o cantitate semnificativ din aurul lumii. n imperiu nu ar fi fost

posibil dac, n urma aran+amentului de la =retton Woods, cantitatea de dolari era limitat la cantitateadisponibil de aur, astfel nct s fie posibil convertirea dolarilor napoi n aur. cordurile de la =retton Woodsau adus o er de stabilitate general a ratei de schimb ce a durat peste 1? de ani. &n baza acestui sistem, monedeleerau legate de dolar i le era permis fluctuaia numai n limita unui procent sub sau deasupra valorii prestabilite.#luctuaiile e/treme ale ratei de schimb distorsioneaz preurile pe pia, provoac anumite confuzii n rndulconsumatorilor, mpiedic dezvoltarea comerului internaional i stn+enesc investiiile. !olarul era singuramoned convertibil n aur, prin aceasta devenind i pe planul legii mondiale moneda dominant n raport cu

celelalte monede ale rilor aderente la sistem.Aa sfritul anilor Y8? nceputul anilor Y9? devine evident faptul c Luvernul merican nu avea sirscumpere dolarii n aur ca urmare a devalorizrii lor, aceasta fiind consecina a 1 factori primordiali" inflaiacreat de creterea preurilor importurilor (n special petrol) i costurile rzboiului cu Vietnam. stfel n 0791 6079: a fost realizat un acord cu rabia 'audit conform cruia americanii urmau s spri+ine 3asa 'aud, iaraceasta urma s accepte doar dolari americani n schimbul petrolului. &n scurt timp restul rilor 53 au urmatrabia 'audit i acceptau n schimbul petrolului doar dolari, n acest mod ' menine dominaia dolarului pe

piaa mondial, care devenise convertibil n petrol.&n anii YC? ;. ;eagan pune capt celei mai mari dezordini cunoscute vreodat de economia american prin

manipularea dobnzii pe care 'istemul ;ezervelor #ederale a impuso peste 1?J atunci cnd n stateleoccidentale nu depea 0?J. 3apitalurile e/terne au fost atrase pe piaa american astfel nct cererea de dolari

crete spectaculos. 5dat cu aceasta crete i oferta de valute occidentale avnd ca efect cea mai mare scumpire adolarului. rau pgubite astfel toate celelalte ri, inclusiv cele occidentale pentru c importul de petrol i materiiprime al acestora, care se efectua n dolari, a devenit implicit mai scump. olitica dobnzilor mari n ' a avutca efect e/portul de oma+ i inflaie din ' ctre alte ri.


6/7

&n anii Y7? influena dolarului crete considerabil. stfel n 077B peste :C? miliarde '! se aflau ncirculaie n ntreaga lume, dou treimi din ei aflnduse n afara hotarelor '. este B ani, n anul 1???,cantitatea banilor aflai n circulaie era de BD? miliarde, iar conform ultimelor date statistice realizate de ctre'istemul ;ezervelor #ederale, n 1??C pe piaa mondial e/tern a ' circul circa C?? miliarde '!.

&n cei peste :? de ani care au trecut de la renunarea la etalonul aur 6 dolar, valuta american a trecut prin: crize care a marcat fiecare din cele trei decenii, iar astzi suntem martorii celei dea patra crize, consecinelecreia se simt pe plan mondial. &n principiu, toate cderile dolarului au fost legate de istoria deficitului bugetar al' i au avut efecte nocive asupra economiei mondiale. otrivit unor specialiti, adepi ai teoriei elasticitii,scderea cursului valutei americane cu 0?J ducea la o reducere a ritmului de cretere economic a uropei cu

?,BJ pe an.stzi dolarul continu s fie principala valut de rezerv n zona acificului i a siei, iar n alte ri,

cum ar fi 2imorul de st, cuador, 'alvador, dolarul american este moned oficial.!olarul este principala moned pe piaa global, fiind valuta preferat n tranzaciile cu petrol i aur, iar

marile corporaii ale lumii i listeaz preurile n aceeai valut.

EU! , moned unic europeanLEurope se fera par la monnaie ou elle ne se fera pas -

Jaques ueff

&nc de la faza de proiect, ideea unei monede unice, care s deserveasc teritoriul statelor semnatare ale

niunii a fost mai mult dect binevenit. !iferenele de paritate ntre rile statelor membre, povara unorcalculaii i recalculaii n funcie de rile strbtute n concediu sau n cltorii de afaceri, diferenele decomisioane din diferitele sisteme bancare i nu n ultimul rnd dificultatea unor proceduri care tindeau din ce nce mai mult nspre simplificare administrativ, au fcut din ideea monedei uro ca un simbol al niunii.

ractic, ideea unei monede comune a aprut nc din 078C, odat cu introducerea niunii Vamale.;ealizarea 'istemului $onetar uropean, n 0797 i semnarea, n 07C8, a ctului nic uropean, care aconsacrat cele patru liberti de micare (a persoanelor, capitalului, serviciilor i bunurilor) au nsemnat paiimportani n realizarea monedei unice europene. 2ratatul de la $aastricht (semnat la data de 9 februarie 0771 iintrat n vigoare la 0 noiembrie 077:) reprezint baza legal a monedei unice. 2ratatul valideaz niunea$onetar uropean i stabilete etapele de realizare a acesteia, precum i criteriile de convergen pe caretrebuie s le ndeplineasc 'tatele $embre care vor s participe la zona uro. stfel, n 077D au demarat

pregtirile n vederea realizrii monedei unice, care s nlocuiasc monedele naionale ca moned de cont,ncepnd cu 0777, i fizic, din 1??1.$oneda va deveni astfel una din modalitile prin care se demonstreaz c unitatea este mai puternic

dect diversitatea n spaiul european, simbol al apartenenei la acelai sistem i punct de reper pentru orizontulunor interese comune.

%niial, numele generic pentru moneda european era 3ul (uropean 3urrenc* nit), ns numele caresa impus att pe pia, ct i n contiina oamenilor este cel de euro. 3ul nu a constituit niciodatreprezentarea unei monede propriuzise, ci era doar o unitate de msur monetar, un nume generic care fluctua nraport cu monedele rilor europene. &ns el a constituit, cu siguran, una din etapele hotrtoare care au dus laapariia monedei unice europene.

!up cteva luni de discuii, 3onsiliul uropean de la $adrid a decis n decembrie 077B numele viitoarei

monede ;5.n mod oficial, de la 0 ianuarie 0777, 3 a fost nlocuit cu ;5, la o paritate de 0"0. !iferena fa de

3 este c, de acum nainte, orice schimb de monede ntre statele care au adoptat moneda unic se face la o ratfi/. stfel, rata de schimb pentru monedele care intra n grupul euro va rmne aceeai prin definiie.

uro are i un simbol (Q) inspirat din litera greceasc epsilon, avnd ca punct de reper leagnul civilizaieieuropene. Aa nivel grafic, reprezentarea este apropiat de litera , cu dou linii paralele la mi+loc, fcnd referirela prima liter din cuvntul cheie uropa.

!ata limita de introducere efectiva n circulaie a monedelor i bancnotelor euro sa fi/at ca fiind 0 iulie1??1. 'au nsemnat atunci dou perioade" perioada 0 ianuarie 0777 0 ianuarie 1??1, n care se urmreareprezentarea monedelor naionale ale rilor participante la niunea $onetar n e/primri nezecimale pe piaamonedei unice euro, aceasta avnd numai rol de moned scriptural, i perioada 0 ianuarie 1??1 0 iunie 1??1, o

perioad de timp relativ scurt, cnd C miliarde de bancnote euro i apro/imativ :C miliarde de monede euro aunlocuit 8 miliarde bancnote i 17 miliarde monede naionale ale statelor participante. !e la 0 iulie 1??1, euro adevenit moneda unica legal pe teritoriul uroland.

rin realizarea uniunii monetare i circulaia unei monede unice ncepnd cu 0 ianuarie 0777 captsubstan unul dintre obiectivele ma+ore ale niunii. $oneda unic se adreseaz numai acelor state semnatare ale


7/7

R2ratatuluiS i care aplic o politic monetar unic privitoare la o moned unic i au un institut de emisiune alacesteia de tipul bncii centrale autonome care s sintetizeze i s duc mai departe reuitele modelului autoritiimonetare independente de fluctuaiile politice i electorale i avnd rol integrator ntrun sistem fiduciar regionalcu un loc propriu, bine definit i important n flu/urile mondializate actuale. Aa cteva luni dup debut singuracertitudine n rndul conductorilor europeni a fost aceea c migraia ctre euro a fost un succes din punct devedere tehnic i c eforturile trebuiau intensificate pentru a asigura succesul pe termen lung al noii monede pecare se ntemeiaz uniunea monetar.

%niial la niunea $onetar au aderat 00 state ale niunii uropene. rmtoarea e/tindere a zonei euro aavut loc n 1??0 cnd Lrecia nlocuiete moneda naional cu cea unic, apoi a urmat 'lovenia n 1??9, $alta i

3ipru n 1??C, iar n 1??7 se preconizeaz aderarea 'lovaciei.3onform datelor din X=uletinul lunar a 0?a aniversare a =ncii 3entrale uropeneX, la finele anului 1??9

n circulaie erau apro/imativ 01 miliarde de bancnote n valoare de 899 miliarde ;. stfel, valoareabancnotelor euro aflate n circulaie a depito pe cea a dolarului ', situnduse la sfritul anului 1??9 laapro/imativ BD? miliarde ;, cursul de schimb la acea dat fiind de 0 ; > 0,D910 '!. 'e mai estimeaz cn ceea ce privete valoarea, ntre 0?J i 1? J din bancnotele euro circul n afara zonei euro.

Aansarea monedei europene unice, euro, este considerat cea mai important revoluie monetar dinistorie. uro a reuit s devin un rival serios pentru dolarul american pe piaa mondial ntrun termen destul descurt, zona euro devenind a doua economie a lumii ca mrime.

Documents

Monedele Internationale