Upload
barsan-doru
View
208
Download
3
Tags:
Embed Size (px)
DESCRIPTION
prezentare generala
Citation preview
ECONOMIE MONDIALAECONOMIE MONDIALA
PIB mondial 2009 (PPC) 73.65 trilioane $PIB mondial 2009 (PPC) 73.65 trilioane $
PIB mondial 2010 (PPC) 77.46 trilioane $PIB mondial 2010 (PPC) 77.46 trilioane $
PIB mondial 2011 (PPC) 80.33 trilioane $PIB mondial 2011 (PPC) 80.33 trilioane $
200 tari200 tari
7,078 miliarde de oamenimiliarde de oameni
Capitolul ICapitolul I Sistemul economiei mondiale Sistemul economiei mondiale
1.1. Economia lumii vazuta ca sistemEconomia lumii vazuta ca sistem
Economia mondiala este un sistem complex, eterogen ale carui componente fundamentale sunt economiile nationale.
Nu exista unanimitate in ceea ce priveste definirea economiei mondiale
Orice tara oricat de dezvoltata ar fi nu se poate izola de restul lumii, fara sa ia in calcul contextul international.
Economia unei tari nu este viabila decat in legatura cu celelalte economii. Statele lumii difera ca marime, populatie, grad de dezvoltare, insa agentii
economici sunt supusi unor reguli comune: cerere, oferta, concurenta, preturi internationale.
Celulele de baza ale economiei mondiale sunt economiile nationale, ele se caracterizeaza prin interdependenta, competitie intre tari, alternarea fazelor de expansiune cu cele de recesiune
Sectoare economia nationala:I Sectorul primar:I Sectorul primar: agricultura,
silvicultura, industrie extractivaII Sectorul secundar:II Sectorul secundar: industrie
prelucratoare, constructiiIII Sectorul tertiar:III Sectorul tertiar: servicii
Conceptul de economie mondialaeconomie mondiala desemneaza ansamblul economiilor nationale ale statelor lumii privite in interdependenta dintre ele, ea nu se reduce numai la sfera circulatiei, ci si la sfera productiei, consumului, cercetarii etc.
Nu exista economie mondiala fara o piata mondiala.
Piata mondiala reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe glob.
Piata mondiala este eterogena fiind alcatuita din segemente precum: piata mondiala a pretrolului, piata mondiala a autoturismelor etc.
2. Masurarea performantei economice
2.1. Comparabilitatea internationala a datelor statistice
A. Indicatorii supuşi comparaţiei, indiferent de forma sub care se prezintă (cifre absolute sau indicatori de dinamică), trebuie exprimaţi în acelaşi mod: fie ambii în termeni nominali, fie ambii în termeni reali.
Indicatorii reali se obţin prin corectarea celor nominali de efectele inflaţiei, cu ajutorul unor instrumente specifice, cel mai cunoscut fiind deflatorul
Indicele cresterii nominale a PIB
= Indicele preturilor curente
= PIB nominal 1 / PIB nominal 0 x 100
Indicele cresterii nominale a PIB
= Indicele preturilor curente
= PIB nominal 1 / PIB nominal 0 x 100
Indicele cresterii reale a PIB
= Indicele preturilor constante = PIB real 1 / PIB real 0 x 100
Indicele cresterii reale a PIB
= Indicele preturilor constante = PIB real 1 / PIB real 0 x 100
Deflatorul PIB = PIB nominal / PIB real x 100
= PIB preturi curente / PIB preturi constante x 100
Deflatorul PIB = PIB nominal / PIB real x 100
= PIB preturi curente / PIB preturi constante x 100
PIB real = PIB nominal / Deflatorul PIB
Deflatorul PIB măsoară creşterea preţurilor în anul pentru care se face măsurătoarea faţă de un an anterior considerat ca
bază
Sursa: FMI 2012 Sudan
Anul
PIB in preturi curente
mil Sudan
PIB in preturi
constante - mil. Sudan (2007 an
baza) Deflatorul
PIB
Indicele preturilor curente
Indicele preturilor constante
2007 92537 92537 100 100 100
2008 113041 94628 119 122 102
2009 121613 98978 123 131 107
2010 149544 101118 148 162 109
2011 170656 96576 177 184 104
B. Indicatorii supuşi comparaţiei trebuie exprimaţi în aceeaşi monedă pe baza cursurilor de schimb ajustate în funcţie de paritatea puterilor de cumpărare (PPC).
Teoria parităţii puterilor de cumpărare (PPC), dezvoltată de Gustav Cassel în 1920 se referă la determinrea cursului de schimb de echilibru pe termen lung dintre două monede care egalizează puterea de cumpărare din ţările de emisiune, pentru un anumit coş de bunuri şi servicii.
Teoria parităţii puterilor de cumpărare (PPC), dezvoltată de Gustav Cassel în 1920 se referă la determinrea cursului de schimb de echilibru pe termen lung dintre două monede care egalizează puterea de cumpărare din ţările de emisiune, pentru un anumit coş de bunuri şi servicii.
• PPC este utilă decat PIB în compararea standardelor de viaţă dintre ţări deoarece ia în calcul costul relativ al vieţii şi ratele inflaţiei, care diferă între ţări.
• PPC-urile sunt deci rate de schimb care egalizează puterea de cumpărare a diferitelor monede prin eliminarea diferenţelor dintre nivelele preţurilor între ţări
• Cursul de schimb PPC (curs de schimb real) este fluctuant, întocmai ca şi cotaţiile monedelor (cursuri de piaţă).
• Pot exista diferenţe notabile între PPC şi cursurile de schimb de piaţă
• PPC este utilă decat PIB în compararea standardelor de viaţă dintre ţări deoarece ia în calcul costul relativ al vieţii şi ratele inflaţiei, care diferă între ţări.
• PPC-urile sunt deci rate de schimb care egalizează puterea de cumpărare a diferitelor monede prin eliminarea diferenţelor dintre nivelele preţurilor între ţări
• Cursul de schimb PPC (curs de schimb real) este fluctuant, întocmai ca şi cotaţiile monedelor (cursuri de piaţă).
• Pot exista diferenţe notabile între PPC şi cursurile de schimb de piaţă
Ce sunt PPC-urilePPC-urile sunt preţuri relative, care arată raportul preţurilor în monedă naţională ale aceluiaşi bun sau serviciu în diferite ţări.
Utilizare PPC-uri = In efectuarea de comparaţii în cece priveşte PIB-ul şi componentele sale.
Cum se calculează PPC-urile ex. dacă preţul unui hamburger în Franţa este 2,84 euro iar în SUA este 2,2 dolari, atunci PPC pentru produsul hamburger între Franţa şi SUA este 2,84 euro/2,2 dolari = 1,29 euro/1 dolar
În comparaţiile internaţionale, tebuie să folosim întotdeauna PPC-urile în locul cursurilor de schimb?PPC-urile nu sunt un substituent perfect al cursurilor de schimb în comparaţiile internaţionale, ci complementare.Valoarea PIB ajustată la PPC are mai mult sens economic decât cea obţinută prin convertire cu ajutorul cursului de schimb. In cazul unor importuri/exporturi – cursul de schimb
Indicele Big Mac - 2012 Paritatea puterii de cumpărare Big Mac este dată de cursul de schimb care ar face ca un sandwitch să coste în străinătate tot atât cât costă în Statele Unite.
Compararea acesteia cu cursul real de schimb este un test pentru a vedea dacă moneda naţională este supra sau subevaluată.
Tara Pret in moneda
nationala
Pret in dolari
PPC Curs real de schimb
dolar
% moneda nationala sub- sau supra-
evaluata
SUA 4.20 USD - - - -
Argentina 20 peso 4.64 4.77 4.31 10%
Cehia 70.22 CK 3.45 16.73 20.4 -18%
Rusia 81 ruble 2.55 19.3 31.8 -39%
Arabia Saudita
10 riyal 2.67 2.38 3.75 -36%
Elvetia 6.5 franci 6.81 1.55 0.96 62%
• Potenţialul unei economii este dat de natura şi calitatea factorilor de producţie de care ea dispune la un moment dat.
• Poate fi măsurat şi exprimat cu ajutorul indicatorilor absoluţi: PIB, PIN, VN, PNB, PNN, Q industrială, Q agricolă, exporturi, importuri, datoria externă etc.
2.2. Potentialul economic
Factorii de bază, Factorii de bază, moşteniţimoşteniţi
• resursele naturale• clima• poziţia geografică• dotarea cu forţă de
muncă
Factorii de bază, Factorii de bază, moşteniţimoşteniţi
• resursele naturale• clima• poziţia geografică• dotarea cu forţă de
muncă
Factorii avansaţi sau Factorii avansaţi sau dobândiţidobândiţi
• calitatea învăţământului şi cercetării
• nivelul de pregatire a fortei de munca
• tehnologia• calitatea infrastructurii
Factorii avansaţi sau Factorii avansaţi sau dobândiţidobândiţi
• calitatea învăţământului şi cercetării
• nivelul de pregatire a fortei de munca
• tehnologia• calitatea infrastructurii
FactoriFactori de de
productieproductie
• PNB PNB = expresia in bani a bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali in decursul unui an.
• PNBPNB = PIB + productia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in strainatate
- productia agentilor straini care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii;
PNNPNN = PNB – CCFPNN PNN PFPF = Venitul National
• PNB PNB = expresia in bani a bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali in decursul unui an.
• PNBPNB = PIB + productia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in strainatate
- productia agentilor straini care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii;
PNNPNN = PNB – CCFPNN PNN PFPF = Venitul National
• PIB PIB = expresia in bani a productiei de bunuri economice finale create in decursul unei perioade, de regula un an, de agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii.
• PIBPIB poate fi determinat prin:a) PIB = C privat + C guvernamental + Investitii Brute + Export Net
(E-I)b) PIB = salarii + rente + dobanzi + profitc) Pib = ∑ VA
• PIN PIN = PIB – CCF
• PIB PIB = expresia in bani a productiei de bunuri economice finale create in decursul unei perioade, de regula un an, de agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii.
• PIBPIB poate fi determinat prin:a) PIB = C privat + C guvernamental + Investitii Brute + Export Net
(E-I)b) PIB = salarii + rente + dobanzi + profitc) Pib = ∑ VA
• PIN PIN = PIB – CCF
Indicatori agregatiIndicatori agregati
Romania pozitia 45267.147 milioane dolari
2.3. Nivelul de dezvoltare.
Se exprimă cu ajutorul indicatorilor calitativi, obţinuţi în principal prin două metode:
Raportarea indicatorilor absoluţi la numărul de locuitori.ex. PIB/locuitorvaloarea producţiei industriale / locuitorvaloarea exportului / locuitor.
Combinarea diferiţilor indicatori absoluţi. soldul contului curent al balanţei de plăţi / PIB datoria externă / PIBExporturi / PIB
Gradul de deschidere internationala a unei tariGradul de deschidere internationala a unei tari poate fi masurat:
Calitativ – prin evaluarea controalelor de stat la granite
Cantitativ – prin indicatori precum volumul exporturilor in PIB, Investitii straine / PIB.
2.4. Ritmul dezvoltarii
Pentru a caracteriza starea economică a unei naţiuni, analiza trebuie să cuprindă pe lângă aspectele calitative şi indicatori de dinamică privind ritmul de creştere a diferitelor mărimi agregate.
Aceşti indicatori oferă informaţii cu privire la :
a) dacă economia se află în creştere, stagnează sau este în declin
b) orizontul de timp necesar pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare
Cresterea reala a PIB 2010 (iunie 2011)
3. Tipologii mondoeconomice1.1. Tari cu grad ridicat de Tari cu grad ridicat de dezvoltare:dezvoltare:
Nivel relativ ridicat al venitului pe locuitor > 10.000 USD/loc
Standard de viata ridicat Europa Occidentala,
America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Singapore, Hong Kong, Taiwan
Pondere scazuta a agriculturii 3% si ridicata a serviciilor 70%
Sunt tarile de origine ale celor mai puternice STN
Domina economia mondiala, au ponderea cea mai mare in PIB mondial, in exporturi si investitiile straine
Grupul G8 (SUA, Canada, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Japonia, Rusia) cele mai puternice economii industrializate, detin 60% din PIB mondial
PIB/loc ($, PPP) Sursa: FMI
2. Tari cu grad de 2. Tari cu grad de dezvoltare dezvoltare mediu:mediu:
PIB/loc cuprins intre 1.500-10.000 USD/loc
Grup de tari eterogen ce se caracterizeaza prin acumularea de capital fizic si uman
Depun eforturi pentru a elimina decalajul tehnologic de le desparte de nordul dezvoltat
Au valorificat resursele naturale: Arabia Saudita, EAU, Qatar, Kuweit, Venezuela
Au valorificat investitiile straine directe si alti factori: Asia S-E, Europa de Est, America Latina, Mexic, India, China, Romania, Chile, Filipine etc.
PIB/loc ($, PPP) Sursa: FMI
3. Tari slab 3. Tari slab dezvoltate:dezvoltate:
- PIB/loc sub 1.500 SD- pondere mare a agriculturii in PIB-nivel ridicat al mortalitatii infantile- predomina saracia, foamea, analfabetismul, speranta de viata este scazuta
- sunt folosite ca piete de desfacere
PIB/loc ($, PPP) Sursa: FMI
Indicele Dezvoltarii UmaneIndicele Dezvoltarii UmaneHuman Development IndexHuman Development Index
Indicele dezvoltării umane este o măsură comparativă a speranţei de viaţă, alfabetizării, învăţământului şi nivelului de trai.
Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq in 1990. Este actualizat în fiecare an de Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite şi publicat în Raportul de Dezvoltare Umană.
IDU = este un indice compozit care inglobeaza mai multe evaluari: longevitatealongevitatea – speranta de viata la nastere mediul de educatiemediul de educatie – gradul de alfabetizare, numarul mediu de ani
de scolarizare standardul de viatastandardul de viata – PIB/loc, numarul de calorii consumate zilnic
Valoarea IDU se inscrie intre 0 si 1, cu cat IDU se apropie de 1 cu atat tara are un grad de dezvoltare mai ridicat.
HDR 2011
HDR 2011
Human Development Index 2.11.2011Human Development Index 2.11.2011
4. Balanta de plati4. Balanta de plati
Regula: operaţiunile care presupun ieşiri de bunuri în afara ţării sau prestări de servicii pentru străinătate şi care generează încasări pentru rezidenţi se înregistrează ca şi credit; operaţiunile inverse, de intrări de bunuri sau servicii, care generează plăţi de către rezidenţi în favoarea străinilor, se înregistrează ca şi debit.
Def. Este un instrument economic in care se evidentiaza toate creanţele şi datoriile pe care le înregistrează o naţiune ca urmare a mişcărilor internaţionale de bunuri, servicii şi alte categorii de active, în decursul unui an.
Principii de intocmire:
-Tranzactii generatoare de plati + donatii
-Calitatea de rezident
-Exigibilitatea operatiunilor
-Principiul contabilitatii in partida dubla
Structura balanţei de plăţiStructura balanţei de plăţi I. Contul curent - in contul curent al balanţei de plăţi
este înregistrată valoarea monetară a tranzacţiilor cu mărfuri şi servicii precum şi transferurile unilaterale (transporturi, servicii bancare, I/E marfuri, dividende, dobanzi
1. Marfuri si servicii (sold + = excedent ; sold - = deficit) : transport, turism, consultanta
2. Venituri 3. Transferuri unilaterale
II. Contul de capital. Tranzacţiile înregistrate în contul de capital al balanţei de plăţi reprezintă intrări şi ieşiri de active.Active reale (terenuri, construcţii etc.) cât şi cele financiare (acţiuni, obligaţiuni, titluri pe termen scurt, depozite, imprumuturi bancare ş.a.).
III. Tranzacţii cu rezerve oficiale – cuprind operatiunile care au ca obiect rezervele internaţionale ale statului, constând în principal din: aur, devize, Drepturi Speciale de Tragere, poziţii de rezervă la Fondul Monetar Internaţional ş.a
Banii trimisi in tarile de origine de imigranti
Capitolul IIDezvoltarea istorica a economiei
mondiale moderne
Factori ai revoluţiei industriale:1. Inovaţia tehnologică -1. Inovaţia tehnologică - se referă la crearea de noi maşini, dispozitive, procedee de fabricaţie etc. sau perfecţionarea celor existente.
2. Industrializarea2. Industrializarea - - semnifică crearea de unităţi specializate (uzine, fabrici, şantiere etc.) în care producţia de bunuri şi servicii este organizată la scară relativ mare, ceea ce asigură reducerea costului unitar şi implicit profitul întreprinzătorilor.
1. Revolutiile industriale1. Revolutiile industriale
Revoluţia industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu maşinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii.
Revoluţia industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu maşinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii.
I. RevoluI. Revoluţţie industrialie industrialăă: civiliza: civilizaţţia ia mamaşşinilorinilor
Anglia, 1750, “avantaj al apei”
Revoluţia industrială s-a extins la proporţii planetare
Producţia de cărbune şi oţel, industria textilă şi transporturile pe calea ferată.
Masina cu aburi, suveica zburatoare, razboi de tesut electric, roata de tors.
II. Revoluţie industrială
• Germania şi Statele Unite – a început spre sfârşitul secolului al XIX-lea
• dezvoltarea industriilor electro-mecanice (producţia de curent electric, industria automobilului) şi chimice.
III. Revoluţie industrială III. Revoluţie industrială
are loc în prezent industriile de ultimă generaţie transporturile aerospaţiale, telecomunicaţiile, echipamentele de
birou, echipamente pentru Internet, aparatura medicală, echipamentele antipoluare, sateliţi, fibre optice.ransporturi.
Tarile lumii tind să se specializeze în producerea acelor bunuri pe care le pot realiza mai eficient decât alte naţiuni, adică cu costuri mai mici, surplusul fiind destinat schimbului internaţional.
Specializarea internaţională permite fiecărei naţiuni să consume, prin schimb, mai multe bunuri şi servicii decât ar fi posibil în condiţiile unei producţii relativ diversificate
Comerţul conferă specializării sens şi finalitate economică.
Prin intermediul comerţului, oamenii au posibilitatea nu doar de a consuma mai mult decât produc dar şi de a beneficia de un consum diversificat.
2. Specializarea internationala2. Specializarea internationala
1. Teoria avantajelor absolute1. Teoria avantajelor absolute – o tara urmeaza sa se specializeze in confectionarea acelor bunuri la producerea carora se poseda anumite avantaje absolute, adica le produce la cele mai mici costuri comparativ cu alte tari.
2. Teoria avantajelor relative2. Teoria avantajelor relative – tarile lumii sunt nemijlocit interesate sa se specializeze in domenii in care dezavantajul lor ar fi mai mic
4. Teroria avantajelor competitive4. Teroria avantajelor competitive – pentru a obtine si mentine un avantaj competitiv statul este nevoit sa reinvesteasca in productie cea mai mare parte a profiturilor obtinute si sa-si perfectioneze fara incetare structurile de productie.
3. Teroria avantajelor comparative (decalajului tehnologic)3. Teroria avantajelor comparative (decalajului tehnologic) – specializarea internationala depinde de viteza de inovare a primei tari si de viteza de imitare a acestor inventii de alte tari.
Specializare
interramurala
Specializare
intersectoriala
SpecializareSpecializare
intraramuralaintraramurala
SpecializareSpecializare
tehnologicatehnologica
• Industrie• Agricultura• I revolutie
industriala• Nordul
industrializat• Sudul
subdezvoltat
• Industrie• Agricultura• I revolutie
industriala• Nordul
industrializat• Sudul
subdezvoltat
• Ind chimica• Ind textila• Ind auto• II revolutie
industriala• Specializare pe
ramuri
• Ind chimica• Ind textila• Ind auto• II revolutie
industriala• Specializare pe
ramuri
• Specializare in cadrul unei ramuri
• Ind chimica (ind farmaceutica + ind petroliera)
• Specializare in cadrul unei ramuri
• Ind chimica (ind farmaceutica + ind petroliera)
• Specializare pe anumite bunuri finite
• Specializare pe parti componente ale acestora
• Specializare pe anumite bunuri finite
• Specializare pe parti componente ale acestora
• Spania – turism
• Elevetia – ceasuri, servicii bancare
• Germania – auto
• Brazilia - cafea
• Africa de Sud – diamante
• Arabia Saudita – petrol
• Franta – ind nucleara
• SUA, India - cinematografie
3. Diviziunea internaţională a muncii 3. Diviziunea internaţională a muncii • Reprezintă aşadar expresia sintetică, la scară mondială, a Reprezintă aşadar expresia sintetică, la scară mondială, a
tendinţelor de specializare a naţiunilor sau grupurilor de tendinţelor de specializare a naţiunilor sau grupurilor de naţiuni în acele domenii, sectoare, industrii, ramuri, naţiuni în acele domenii, sectoare, industrii, ramuri, subramuri, produse etc. care prelucrează în modul cel mai subramuri, produse etc. care prelucrează în modul cel mai eficient resursele de care ele dispun, în vederea participării eficient resursele de care ele dispun, în vederea participării lor la circuitul economic mondial. lor la circuitul economic mondial.
• Participând la diviziunea internaţională a muncii, naţiunile Participând la diviziunea internaţională a muncii, naţiunile îşi ajustează producţia internă, conectând-o la îşi ajustează producţia internă, conectând-o la mecanismele pieţei mondiale, rezultatul fiind o alocare mecanismele pieţei mondiale, rezultatul fiind o alocare eficientă a resurselor la nivel global. eficientă a resurselor la nivel global.
• Este rezultatul revolutiilor industriale si a expansiunii Este rezultatul revolutiilor industriale si a expansiunii economice a tarilor occidentale.economice a tarilor occidentale.
Capitolul IIICapitolul IIIDezvoltarea economiei mondiale Dezvoltarea economiei mondiale
in conditiile globalizariiin conditiile globalizarii
Ce este globalizarea?Ce este globalizarea?
Globalizare = Moartea printesei Diana!
O printesa engleza cu un amant egiptean are un accident intr-un tunel francez intr-o masina germana cu motor olandez, condusa de un belgian, beat cu wiskey scotian, urmarita fiind indeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze.
Printesa era tratata de un doctor american cu medicamente braziliene. Si chestia asta iti este trimisa de un roman care foloseste tehnologia lu' Bill Gates, iar tu o citesti pe o clona de IBM care folosesc chipuri taivaneze, cu monitor corean, asamblate de muncitori din Bangladesh intr-o fabrica din Singapore, transportata cu vapoare din India, si descarcata de sicilieni in porturi, trasportata din nou in camioane conduse de soferi mexicani si in final vanduta tie de evrei.
Asta inseamna globalizare !?
Globalizare Globalizare ≠ Internationalizare≠ Internationalizare
Internaţionalizarea se referă la răspândirea activităţilor economice şi comerciale pe tot cuprinsul globului, peste frontierele de stat.
Globalizarea proces nu este nou, ci se desfăşoară de câteva sute de ani, fiind întreţinut de mai întâi de puterile coloniale iar mai târziu, de ţările industrializate
Globalizarea este un fenomen real, el are loc zi de zi, oră de oră şi fără să ştim, suntem chiar noi parte şi propulsor.
Globalizarea îşi are rădăcini încă din timpul marilor colonii imperiale, putem identifica forme ale globalizarii in urma cu 2000 de ani, exemple fiind Imperiul Roman si Crestinismul;
Forme de manifestare Forme de manifestare a globalizariia globalizarii
Plan socialPlan social – chat, e-mail, retele inovatoare de comunicare la mare distanta;
Plan politicPlan politic – politicienii folosesc globalizarea ca “tap ispasitor” si ca arma argumentativa;
Planul mediului ambiantPlanul mediului ambiant – probleme globale precum incalzirea atmosferei, stratul de ozon, taierea padurilor, poluare etc.
Plan culturalPlan cultural – productii hollywoodiene, Valentine’s Day, Mickey Mouse;
Plan economicPlan economic – cresterea comertului, cresterea investitiilor straine, productia transnationala, competitie intre state si regiuni etc.
Globalizarea Globalizarea economicaeconomica
Sub aspect economic este un proces obiectiv, este un fenomen capabil sa furnizeze un volum mare de bunuri si servicii cu resurse tot mai putine;
Globalizarea economica presupune in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute a statelor lumii si de orientare a desfacerii productiei catre piete libere;
Globalizarea este definita prin dependenta economica dintre state ca urmare a cresterii gradului de dependenta de economia mondiala;
Consta intr-un proces de transnationalizare pana la supranationalizare, in deosebi in comert, finante, tehnologii de varf;
Este conceputa ca un proces al diminuarii taxelor vamale si al renuntarii la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalurilor pe masura dezvoltarii schimburilor economice;
AVANTAJEAVANTAJE
• Extinderea pietelor• Cresterea vitezei de derulare
a operetiunilor comerciale si financiare
• Reducerea costurilor de productie
• Diversificarea productiei si consumului
• Piete financiare active 24h• Extinderea utilizarii internetu-
lui in afaceri
AVANTAJEAVANTAJE
• Extinderea pietelor• Cresterea vitezei de derulare
a operetiunilor comerciale si financiare
• Reducerea costurilor de productie
• Diversificarea productiei si consumului
• Piete financiare active 24h• Extinderea utilizarii internetu-
lui in afaceri
DEZAVANTAJEDEZAVANTAJE• Adancirea decalajelor
economice• Exploatarea fortei de munca
din orice colt al lumii• Controlul pietei, al productiei
si al profiturilor• Aparitia oligoporilor mondiale• Firmele multinationale isi pot
restrange oricand activitatile dintr-o tara fara ca guvernul sa contracareze
• Tendinta de reducere a puterii economice a statului
DEZAVANTAJEDEZAVANTAJE• Adancirea decalajelor
economice• Exploatarea fortei de munca
din orice colt al lumii• Controlul pietei, al productiei
si al profiturilor• Aparitia oligoporilor mondiale• Firmele multinationale isi pot
restrange oricand activitatile dintr-o tara fara ca guvernul sa contracareze
• Tendinta de reducere a puterii economice a statului
Globalizarea economica…Globalizarea economica…
Factori ai globalizarii…
1. Factori politici -1. Factori politici - se referă la atitudinea statelor naţionale, din ce în ce mai deschisă şi mai favorabilă investiţiilor străine, eforturile guvernelor în direcţia dereglementării, adică a liberalizării tranzacţiilor pe plan internaţional;
2. Factori tehnologici -2. Factori tehnologici - inovaţia tehnologică şi implementarea noilor tehnologii. Inovaţia tehnologică este cea care actualmente propulsează firmele în competiţia globală, oferindu-le un „avantaj tehnologic”. Progresul tehnic
Un număr de industrii ”high-tech”, care în mod tradiţional erau localizate în ţări dezvoltate pot fi acum amplasate în ţări în curs de dezvoltare deoarece procesele şi operaţiunile ce folosesc intensiv munca pot fi economic separate şi administrate de la distanţe mari.
3. Factori economici - 3. Factori economici -
Dimensiunile Dimensiunile globalizariiglobalizarii
1.1. CCantitativăantitativă - se referă la expansiunea pieţelor, materializată printr-o creştere puternică a comerţului mondial la care se adaugă intensificarea mişcărilor de capitaluri, active financiare şi persoane peste frontierele de stat. (1)(1) în sfera producţiei,în sfera producţiei, prin
crearea de „reţele globale de producţie”, formate din firme şi companii multinaţionale;
(2)(2) în sfera comerţului,în sfera comerţului, prin sporirea atât a cantităţii de bunuri şi servicii tranzacţionate cât şi a vitezei de derulare a schimburilor şi a numărului participanţilor;
(3)(3) în sfera finanţelorîn sfera finanţelor, prin accentuarea interdependenţelor dintre pieţele financiare naţionale;
2. C2. Calitativăalitativă - se referă la schimbările ce au avut loc în politica internaţională, schimbări care au afectat modul în care naţiunile şi grupurile se identifică şi se autodetermină precum şi modul în care statele naţionale, firmele şi ceilalţi „actori” globali percep şi îşi urmăresc propriile interese
Pieţele naţionale izolate fuziuneaza într-o uriaşă piaţă globală;
“Produse globale” : Coca-cola, Adidas, Sony, Microsoft;
Pe marea piaţă globală competiţia capătă noi dimensiuni, mai intensă.
Companiile devin tot mai sensibile la problemele legate de cost
Fenomenului de off-shoring
Pieţele naţionale izolate fuziuneaza într-o uriaşă piaţă globală;
“Produse globale” : Coca-cola, Adidas, Sony, Microsoft;
Pe marea piaţă globală competiţia capătă noi dimensiuni, mai intensă.
Companiile devin tot mai sensibile la problemele legate de cost
Fenomenului de off-shoring
Este rezultatul expansiunii activităţii companiilor multinaţionale.
Globalizarea producţiei se reflectă printr-o dispersie tot mai accentuată a activităţilor productive pe suprafaţa globului, în scopul valorificării diferenţelor ce există între pieţele naţionale în ce priveşte costul şi calitatea factorilor de producţie
Este rezultatul expansiunii activităţii companiilor multinaţionale.
Globalizarea producţiei se reflectă printr-o dispersie tot mai accentuată a activităţilor productive pe suprafaţa globului, în scopul valorificării diferenţelor ce există între pieţele naţionale în ce priveşte costul şi calitatea factorilor de producţie
Globalizarea pieţelor Globalizarea producţiei
Globalizare institutionalaGlobalizare institutionala OCDE = un club de tari bogate,
ce produc 2/3 din bunurile si serviciile mondiale si detin peste 90% din volumul ISD.
1961 Paris s-a dezvoltat din Organizaţia
Europeană pentru Cooperare Economică (OECE) - Planul Marshall 1948.
Este una din cele mai mari si mai de incredere surse de statistica comparata, statistica economica si sociala.
Este un forum unic unde guvernele a 34 de democraţii conlucrează pentru a răspunde provocărilor economice, sociale, a celor ce ţin de globalizare şi de exploatare a oportunităţilor globalizării. OCDE ajută guvernele: creşterea prosperităţii, lupta împotriva sărăciei prin creştere economică, stabilitate economică, comerţ şi investiţii, tehnologie, inovaţie şi cooperare în scopul dezvoltării.
Tarile membre OCDE 2012Tarile membre OCDE 2012
Organizatia Organizatia NatiunilorNatiunilor
Unite Unite
Organizaţia Naţiunilor Unite este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume.
Fondată în 1945, are 193 de state membre, sediu New York
ONU are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional.
6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa, spaniola.
1955 Romania membra ONU
Organisme: Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic si Social, Consiliul de Tutela, Secretariatul, Curtea Internationala de Justitie (Haga).
Tari membre ONU 2012
-Infiintata in 1964, Geneva- UNCTAD promovează dezvoltarea-favorabile ţărilor în curs de integrare în curs de dezvoltare în economia mondială. - toate statele membre ONU sunt membre UNCTAD
Trei funcţii-cheie: 1. Functioneaza ca un forum pentru deliberarile interguvernamentale
sustinut de discutii cu experti si schimburi de opinie, indreptate catre atingerea consensului;
2. Realizeaza cercetari, analize ale politicilor si colecteaza date statistice pentru dezbaterile cu espertii
3. Asigura asistenta tehnica, construita pe cerintele specifice ale tarilor in curs de dezvoltare si ale economiilor in tranzitie;
Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare
- 1944 s-a previzionat constituirea unui al treilea organism mondial Organizatia Internationala a Comertului- 1948 nu a fost ratificata Carta de la Havana- concesiuni tarifare au avut loc intre tari si s-au numit Acordul General asupra Tarifelor Vamale si Comert semnat in 1948.- GATT este un acord comercial multilateral prin care se stabileau regulile de conduita dintre relatiile comerciale internationale si se oferea un forum pentru negocieri privind solutionarea problemelor comerciale si eliminarea treptata a tarifelor vamale- GATT nu a avut statut de organizatie internationala- 1 ianuarie 1995 Organizaţia Mondială a Comerţului1 ianuarie 1995 Organizaţia Mondială a Comerţului, sediul la GenevaGeneva, succesoarea GATT, peste 150 tari membre
OMC reprezintă unica organizaţie internaţională care tratează regulile globale ale comerţului dintre ţări pe baza acordurilor multilaterale negociate.OMC este un forum de negocieri intre tarile membre pentru liberalizarea comertului cu bunuri si servicii;
Obiective OMC:Obiective OMC:• administrarea acordurilor de comert, • forum de negocieri comerciale, • rezolvarea disputelor comerciale, supravegherea politicilor nationale
comerciale, • asistarea tarilor in curs de dezvoltare in probleme de politica
comerciala,• coopereaza cu alte organizatii internationale.
Tari membre OMC 2012
1947 – 1990 1947 – 1990 RRunde de negocieri GATTunde de negocieri GATT
• Runda de la Geneva (aprilie-octombrie 1947) - crearea GATT, 45 000 concesii tarifare
• Runda de la Annecy (Franţa-1949) - aderarea a 11 noi ţări la GATT, 5000 concesii tarifare.
• Runda de la Torguay (Anglia-1950-1951) - concesiilor tarifare 8700
• Runda de la Geneva (Elveţia-1955-1956) - 4300 de concesii tarifare
• Runda Dillon-Geneva (1960-1962) - 4400 concesii tarifare
• Runda Kennedy-Geneva (1964-1967) - reducerea taxelor vamale în medie cu 35%, în timp de 5 ani, adoptat Cod antidumping.
• Runda Tokyo (1973-1979) - tariful mediu la produsele industriale să se reducă cu 4.7%, 6 noi acorduri care nu erau multilaterale;
• Runda Uruguay (La Punta del Este-1986-1993)
-- Acordul privind crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului - al III-lea pilon al economiei mondiale (pe lîngă FMI şi BM).
– Acordul General pentru Comerţul cu Servicii;
– Acordul referitor la Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ;
Principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului
1. Acordarea clauzei naţiunii cele mai favorizate - ţările nu trebuie să manifeste discriminare faţă de partenerii lor comerciali (exceptie angajamentele preferenţiale regionale
2. Acordarea clauzei tratamentului naţional - atitudine egală faţă de bunurile de import şi cele autohtone, cel puţin după momentul pătrunderii bunurilor de import pe piaţă.
3. Eliminarea restricţiilor cantitative
4. Neadmiterea concurenţei neloiale - subvenţii şi preţuri de dumping la export.
5. Utilizarea unei metodologii de evaluare vamală care să reflecte valoarea reală a mărfurilor
6. Reducerea şi eliminarea taxelor vamale şi a altor obstacole din calea comerţului internaţional.
7. Încurajarea reformei de dezvoltare şi reformei economice.
Capitolul IIICapitolul IIICirculatia internationala Circulatia internationala
a capitalurilora capitalurilor
4.1. Investitiile internationale4.1. Investitiile internationale
Def. Investitiile internationale se refera, in general, la achiziţionarea de active străine în scopul obţinerii de profit.
Investiţiile efectuate într-o economie străină se substituie comerţului cu naţiunea respectivă ex. Daewoo Romania – Coreea
nu diferă esenţial de investiţiile interne: PROFIT + RISC + TERMEN DE RECUPERARE
investiţiile străine prezintă unele particularităţi în raport cu cele interne, doua componente suplimentare: una internaţională şi una interculturală.
Investitiile straine
Comertul international
Internaţionalitatea Derivă din prezenţa elementelor de extraneitate în contractele ce au ca obiect efectuarea de investiţii în alte ţări.
Extraneitatea se poate materializa într-o mare varietate de forme cum ar fi:
1. Partenerii pot fi străini unul în raport cu celălalt Ex. cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni al companiei „Petrom” de către firma austriacă „OMV
2. Obiectul contractului poate fi străin în raport cu unul dintre parteneri. Ex. compania „Rafo” ar vinde unei alte companii româneşti o rafinărie spaniolă
Interculturalitatea Diferenţele umane şi culturale dintre naţiuni fac ca mediul de afaceri mondial să fie extrem de eterogen, practicile de afaceri fiind uneori foarte diferite de la o zonă a lumii la alta.
Înţelegerea culturilor din anumite regiuni sau ţări este nu doar utilă, ci ea este uneori indispensabilă pentru succesul investiţiilor internaţionale.
Interculturalitatea poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul unor concepte de esenţă sociologică: naţiune, individ, grup, cultură.
4.2. Clasificarea investiţiilor internaţionale
4.3. 4.3. Forme ale ISDForme ale ISD înfiinţarea unei societăţi comerciale în străinătate: - fie „pe loc gol” (greenfield investment), ceea ce presupune ridicarea unor
construcţii, dortarea cu utilaje, infrastructură etc., - fie prin achiziţionarea unei unităţi autohtone (eventual echiparea şi
modernizarea ei);
deschiderea într-o ţară străină a unei filiale a unei întreprinderi existente în propria ţară;
achiziţionarea unei firme străine sau fuziunea cu o astfel de firmă; crearea unei societăţi cu participare de capital străin (joint venture); achiziţii de active străine prin leasing, franchising sau alte forme speciale de
finanţare ş.a.
înfiinţarea unei societăţi comerciale în străinătate: - fie „pe loc gol” (greenfield investment), ceea ce presupune ridicarea unor
construcţii, dortarea cu utilaje, infrastructură etc., - fie prin achiziţionarea unei unităţi autohtone (eventual echiparea şi
modernizarea ei);
deschiderea într-o ţară străină a unei filiale a unei întreprinderi existente în propria ţară;
achiziţionarea unei firme străine sau fuziunea cu o astfel de firmă; crearea unei societăţi cu participare de capital străin (joint venture); achiziţii de active străine prin leasing, franchising sau alte forme speciale de
finanţare ş.a.
4.4. Orientarea geografică a ISD
1. Factorii politici : stabilitatea politică, un regim favorabil investiţiilor străine, aspecte de natură legislativă, administrativă precum şi cele referitoare la politica economică a guvernelor.
2. Factorul administrativ: birocraţie excesivă, formalităţi greoaie, număr excesiv de mare de autorizări necesare funcţionării firmelor, lipsă de coordonare la nivelul instituţiilor statului, incompetenţă şi corupţie la nivelul funcţionarilor publici etc.
3. Factorii tehnologici: accesul la tehnologiile de vârf.
4. Factori economici: • indicatorilor macroeconomici (rata inflaţiei, rata dobânzii, cursul de schimb,
deficitul bugetar, datoria publică, fiscalitatea, soldul balanţei de plăţi, datoria externă etc.)
• caracteristici ale pieţei-ţintă • resurse la costuri scăzute• forţa de muncă mai ieftină • zone de liber schimb
Factori care determină dinamica ISD
Repartizarea investiţiilor străine directe Repartizarea investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltarepe regiuni de dezvoltare 31.12.2011 31.12.2011
Structura ISD din Romania pe tari de provenienta 31.12.2011
Indicele de atragere a ISD, WIR 2012
Ce tari sunt cele mai atractive pentru ISD in 2012-2014?Ce tari sunt cele mai atractive pentru ISD in 2012-2014?World Investment Report 2012 World Investment Report 2012
Romania
Global Competitiveness Index, 2012
Romania 2012, Global Competitiveness Report
Fuziunile internationale in perioada 2005-2011
AFRICA – INTRARI ISD
AFRICA – IESIRI ISD
ASIA DE EST SI SUD-EST – INTRARI ISD
ASIA DE EST SI SUD-EST – IESIRI ISD
VESTUL ASIEI – INTRARI ISD
VESTUL ASIEI – IESIRI ISD
AMERICA LATINA SI CARAIBE – INTRARI ISD
AMERICA LATINA SI CARAIBE – IESIRI ISD
TARILE DEZVOLTATE ALE LUMII – INTRARI ISD
TARILE DEZVOLTATE ALE LUMII – IESIRI ISD
Capitolul VCapitolul VSOCIETATILE SOCIETATILE
TRANSNATIONALETRANSNATIONALE
Companiile multinationale• Ca urmare a circulaţiei internaţionale a capitalului, marile companii şi-au
pierdut treptat identitatea naţională, devenind multinaţionale. • Multinaţionalitatea se referă deci la desfăşurarea de operaţiuni
comerciale în alte ţări.• Companiile multinaţionale s-au afirmat în anii 1960, pe fondul patrunderii
puternice a capitalului american în economiile ţărilor din Europa occidentală, serios afectate de război;
• Ex. Americane - IBM, Motorola, General Electric, Hewlett Packard Japoneze - NEC, Fujitsu, Hitachi, Toshiba, Matsushita, Sony Europene - Philips, Siemens etc.
companii multinationale companii multinationale ≠ companii transnationale≠ companii transnationale
2. Criteriul juridic a. companiile multinaţionale naţionale -definite ca
întreprinderi organizate în jurul unei societăţi-mamă, înmatriculate într-o ţară şi operând prin filiale şi sucursale în alte ţări
ex. Ford Motor Co, Mitsubishi b. companiile multinaţionale internaţionale - provin din
fuziunea diferitelor societăţi-mamă; ex. Royal Dutch-Shell, Agva Gevaert, Unilever
Deosebirile se referă cu precădere la modul cum sunt distribuite şi coordonate activităţile (cercetare, producţie, comercializare) în interiorul companiei..
SMNSMN - rolul companiei-mamă este de a proiecta şi de a produce pentru piaţa internă, proiectarea modelelor neintrând în atribuţiile filialelor sale;
STNSTN - proiectarea modelelor poate avea loc oriunde în cadrul sistemului
SMNSMN - rolul companiei-mamă este de a proiecta şi de a produce pentru piaţa internă, proiectarea modelelor neintrând în atribuţiile filialelor sale;
STNSTN - proiectarea modelelor poate avea loc oriunde în cadrul sistemului
SMNSMN - este încredinţată unei singure companii din cadrul sistemului, cel mai adesea companiei-mamă.
STNSTN - organizarea gestiunii fondurilor are o reglementare mai puţin rigidă, filialele avâd atribuţiuni mult mai largi în acest
sens.
SMNSMN - este încredinţată unei singure companii din cadrul sistemului, cel mai adesea companiei-mamă.
STNSTN - organizarea gestiunii fondurilor are o reglementare mai puţin rigidă, filialele avâd atribuţiuni mult mai largi în acest
sens.
SMNSMN - anagementul la nivel superior al companiei se suprapune peste managementul companiei-mamă.
STNSTN - managementul la nivel superior al companiei nu coincide cu cel al companiei-mamă. Fiecare întreprindere din cadrul companiei dispune de largi competenţe manageriale la nivel local.
SMNSMN - anagementul la nivel superior al companiei se suprapune peste managementul companiei-mamă.
STNSTN - managementul la nivel superior al companiei nu coincide cu cel al companiei-mamă. Fiecare întreprindere din cadrul companiei dispune de largi competenţe manageriale la nivel local.
Proiectarea Gestiunea fondurilor Managementul
FFactori actori care care acţionacţioneaza asupra aeaza asupra activitatctivitatii ii multinaţionalelormultinaţionalelor
Nivelul de dezvoltareCaracteristicile pieţei
interneDistanţa geograficăFactori de producţie ş.a.
Nivelul de dezvoltareCaracteristicile pieţei
interneDistanţa geograficăFactori de producţie ş.a.
Ponderea cheltuielilor destinate cercetării-dezvoltării în totalul cifrei de afaceriPonderea specialiştilor şi tehnicienilor cu înaltă calificare în totalul personalului angajatPonderea produselor noi sau înglobând tehnologie înaltă în totalul producţieiMărimea cheltuielilor destinate diferenţierii produselor şi promovării relativ la totalul vânzărilorValoarea activelor intangibile in valoarea de piaţă a firmei
Ponderea cheltuielilor destinate cercetării-dezvoltării în totalul cifrei de afaceriPonderea specialiştilor şi tehnicienilor cu înaltă calificare în totalul personalului angajatPonderea produselor noi sau înglobând tehnologie înaltă în totalul producţieiMărimea cheltuielilor destinate diferenţierii produselor şi promovării relativ la totalul vânzărilorValoarea activelor intangibile in valoarea de piaţă a firmei
Factorii specifici ţărilor Factorii specifici industriei
costuri suplimentare legate de desfăşurarea unei activităţi într-o ţară străină (comunicaţii, transport etc.); costuri ce decurg din întreţinerea de personal în străinătate; riscuri ale mediu politic străin (riscuri legislative, administrative etc.); riscurile interculturale
Riscuri
Forta economica si financiara a STN poate fi masurata prin:1. Indicatori absoluţi
volumul activelor străinevolumul vânzărilor în străinătatenumărul angajaţilor străini.
2. Indicatorii compoziţiIndicele răspândirii geografice (IRG)
Indicele de internaţionalitate (II)
Indicele de transnaţionalitate (IT).
• Originea celor mai puternice STN este Triada (SUA, UE şi Japonia)
• Originea companiilor din ţările în curs de dezvoltare este focalizată în zona Asiei de Sud, Est şi Sud-Est.
• Dintre primele 100 cele mai mari STN, 72 provin din cinci ţări: Statele Unite, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Japonia.
• In medie o STN are 41 filiale în strainatate;
2.1. Indicele de transnaţionalitate (IT) se determină ca medie a trei rapoarte:
active străine/total active vânzări în străinătate/total vânzări număr de angajaţi străini/ număr
total de angajaţi.
2.2. Indicele de internaţionalizare (II) se calculează ca raport între numărul de filiale străine şi numărul total de filiale.
2.3. Indicele răspândirii geografice (IRG) se calculează ca rădăcină pătrată a indicelui de internaţionalitate înmulţit cu numărul ţărilor-gazdă.
• 46 din cele mai mari corporatii la nivel mondial propun guvernelor nationale o serie de masuri pentru combaterea schimbarilor climatice. AIG, Alcan, Alstom, Bayer, BP, British Sky Broadcasting, CEZ Group, China National Offshore Oil Corp, Citigroup, Deutsche Bahn, Deutsche Post, Dow Chemical, Endesa, Enel, E.ON, General Electric, Hitachi, Lufthansa, MAN, Reuters, Siemens, The Tata Power Company, Vattenfall, Veolia.
Sursa: UNCTAD, World Investment Report, 2010
Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2010
World Investment Report 2010http://archive.unctad.org/Templates/Page.asp?intItemID=2443&lang=1
Lista: http://www.forbes.com/global2000/list/Aprilie 2012
Toata lista poate fi accesata aici: http://www.ethisphere.com/wme/
Capitolul VICapitolul VIIntegrarea economica regionalaIntegrarea economica regionala
Integrarea regionala se referă la tendinţa eliminării frontierelor economice şi politice dintre ţările situate într-un anumit bazin geografic, în scopul stimulării comerţului, investiţiilor, circulaţiei persoanelor etc. între ţările respective precum şi realizării unor proiecte comune în diferite domenii.
Consecinţe ale eliminării frontierelor economice: • formarea unei pieţe integrate, de dimensiuni mai mari decât
piaţa internă a ţărilor participante • creşterea calităţii şi diversităţii ofertei de bunuri şi servicii;• scăderea preţurilor • cresterea competitiei pe piata integrata
Cai si mijloace1. Integrarea pietelorIntegrarea pieţei bunurilor Integrarea pieţei factorilor Integrarea pieţei serviciilor
2. Integrarea politicilor economice (comerciala, monetara, fiscala, bugetara etc.)
Etapele integrării economice
reprezintă o înţelegere între două sau mai multe ţări cu privire la eliminarea barierelor vamale şi restricţiilor netarifarenetarifare în relaţiile comerciale dintre ele. Ţările participante îşi păstrează propria politică comercială în raport cu terţii.
1. Zona de liber schimb (ZLS)
2. Uniunea vamală
reprezintă înţelegerea dintre două sau mai multe ţări privind suprimarea frontierelor vamale dintre ele şi stabilirea unui teritoriu vamal unic. Totodată, sunt eliminate barierele netarifare şi alte tipuri de discriminări între pieţele naţionale ale bunurilor. Promovează o politică comercială unică în raporturile cu terţii.
reprezintă o adâncire a integrării în cadrul uniunii vamale, prin eliminarea restricţiilor din calea circulaţiei serviciilor şi factorilor de producţie. Pieţele ţărilor membre sunt reunite astfel într-o piaţă unică, de dimensiuni mult mai mari decât pieţele componente, pe care se manifestă libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalurilor.
3. Piaţa comună
4. Uniunea economică
presupune armonizarea politicilor economice naţionale în scopul eliminării discriminărilor ce rezultă din diferenţele dintre aceste politici. Are loc o integrare a economiilor ţărilor participante prin unificarea sistemelor lor monetare, fiscale, a regimurilor de curs de schimb etc. şi elaborarea unor politici macroeconomice unice. Tările participante la uniunea economică pot opta pentru adoptarea unei monede unice.
Este etapa in care are loc pe lângă unificarea politicilor economice (fiscală, bugetară etc.), eliminarea discriminărilor şi din alte domenii (social, protecţia mediului, cercetare ştiinţifică etc.). Întrucât în această fază statele naţionale cedează organismelor uniunii o mare parte din suveranitatea lor, integrarea totală are ca principală componentă supranaţionalitatea.
5. Integrarea economică
Acordul de liber-schimb nord-american (NAFTA)
Semnat in 17.12.1992 , a intrat in vigoare 1.01.1994
- SUA, Canada si Mexic- Scop – liberalizarea in 10 ani acomertului cu produse si servicii prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre parti si prin liberalizarea investitiilor intra-zonale.- Are la baza AUTOPACT, un acord intre Canada si SUA din 1965 pentru eliminarea taxelor vamale pentru autoturismele din ambele tari.- A aparut ca reactie de nemultumire din partea SUA fata de GATT- Marfurile de import provenite din statele membre au acelasi statut ca bunurile nationale, insa fiecare membru a exceptat unele activitati:
Canada – domeniul publicitatiiSUA – nu permite miscarea libera a persoanelor pentru a nu fi coplesita de mexicaniMexic – cai ferate, electricitate, petrochimia, ind petroliera
Acordul de liber-schimb central-american
Incheiat in 2005 intre SUA + 6 tari din America Centrala
Obiectiv Obiectiv
– reducerea barierelor care limiteaza accesul pe piata,
-trecerea in regim duty-free a 85% din produsele exportate de SUA (creand avantaje companiilor americane comparativ cu alte state din lume),
- reducerea barierelor in ceea ce priveste investitiile companiilor americane,
- stabilitate politica si economica
SUA, Republica Dominicana, Guatemala, Costa Rica, Nicaragua,
Honduras, El Salvador
Caribbean Community
• Antigua and Barbuda • Bahamas • Barbados • Belize• Dominica• Grenada• Guyana • Haiti • Jamaica • Montserrat• Saint Kitts and Nevis • Saint Lucia • Saint Vincent and the Grenadines • Suriname • Trinidad and Tobago
Obiective – imbunatatirea standardelor de viata si lucru, dezvoltarea economica durabila, expansiunea comertului si relatiilor economice cu alte state, cooperare economica.
Elemente cheie ale pietei comune: circulatia libera a bunurilor si serviciilor, tarif vamal comun, circulatia libera a capitalului, politica comerciala comuna, circulatia libera a persoanelor
1972 – CARICOM – 15 state membre
Common Market of the South
Piata comuna a sudului – a fost fondata in 1991 de Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay (suspendata in iunie 2012), apoi Venezuela (membru full din iulie 2012)
Membri asociati – Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru
Obiective: creșterea randamentului și a productivității pentru cele patru economii, cu deschiderea piețelor și accelerarea dezvoltării economice, perspective mai bune pentru folosirea mai judicioasă a resurselor disponibile conservarea mediului, îmbunătățirea comunicațiilorarmonizarea și coordonarea politicilor macroeconomice și complementarea diferitelor industrii
ANDEAN
1969 Pactul Andin a fost semnat de Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru
1973 Venezuela adera
1976 Chile se retrage
2006 Venezuela se retrage
Din 2005 circulatia libera a persoanelor – fara visa
Exista pasaport andean din anul 2001.
ALALC – Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb
Se pun bazele prin Tratatul de la Montevideo 1960
Fondatori : Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay
1961 Columbia, Ecuador
1966 Venezuela
1967 Bolivia
South Africa Development Community
Africa – 2 scheme principale de integrare:
I. SACU – Uniunea vamala sud-africana
II. UEMOA – Uniunea economico-monetara vest africana
Are la baza o conferinta a 9 tari din 1980 e tema coordonarii unei dezvoltari in Africa de Sud
1992 se transforma in comunitate regionala, sediu in Botwana
15 tari membre
Obiective: crestere economica, reducerea saraciei, cresterea nivelului de trai, pace si aparare, utilizarea rationala a resurselor, projarea mediului, armonizarea politicilor socio-economice, eliminarea obstacolelor pentru circulatia libera a fortei de munca, a capitalurilor si serviciilor, dezvoltarea tehnologiei, cooperare economica regionala.
ECOWAS (Economic Community of West African States)
28 mai 1975 - Abuja, Nigeria
Institutii: Parlament, Curte de Justitie, Comisia ECOWAS
Banca de investitii si
de dezvoltare
Fond monetar
Cec de calatorii
Pasaport ECOWAS
CEEAC Communauté Economique des Etats d'Afrique Centrale
Asociatia Natiunilor Unite din Asia de Sud-Est
Infiintata in 1967 prin Declaratia de la Bangkok, cuprinzand initial 5 state (Indonezia, Malayiazia, Filipine, Singapore, Thailanda)
Desi scopul era liberalizarea regionala a comertului, nici o forma nu era acceptata in totalitate de tarile membre.
Este o grupare aflata mereu la rascruce, mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient de eficienta pentru a-si atinge obiectivele.
Cooperarea Economica Asia-Pacific
Se constituie intr-o regiune eterogena.
Numarul membrilor a crescut de la 12 initial in noiembrie 1989 la 21 in prezent.
Scop – sustinerea dezvoltarii durabile si a cresterii economice in regiune.
-Reducerea barierelor comeciale tarifare si de alta natura
-Libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalurilor etc.
GCC – Gulf Cooperation CouncilArabia Saudita a facut primul pas in 1981 alaturi de Bahrein, Kuweit, Oman, Qatar, EAU
Scop – intarirea cooperarii intre cele 6 state membre pe probleme de agricultura, industrie, investitii, comert.
Yemen negociaza si spera aderarea in 2016
1.01.2008 lansarea pietei comune
2012 trecerea din bloc regional in confederatie
Greater Arab Free Trade Area (GAFTA)
Isi marcheza existenta in 1.01.2005, este similar ASEAN
Toate statele membre GCC + Yemen si membre AGADIR sunt membre GAFTA
AGADIR – acord pentru crearea unei zone de comert liber intre Iordania, Maroc, Egipt si Tunisia
Isi marcheza existenta in 1.01.2005, este similar ASEAN
OCEMN – Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra
Cooperarea economica la M Neagra a fost lansata oficial in 1992 la Istanbul.
Membri fondatori: Albania, Bulgaria, Grecia, Romania, Turcia, Moldova, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia + Rusia si Serbia ulterior (12 state)
Obiectiv – accelerarea dezvoltarii economice si sociale a statelor membre in scopul realizarii unui grad superior de integrare in economia europeana si mondiala.
1999 se transforma in OCEMN
Cooperare: transporturi, comunicatii, energie, transport gaze naturale si petrol, protectia mediului, dezvoltarea comertului reciproc.
GUAM – Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica
• Este o structura de cooperare regionala formata din : GGeorgia, UUcraina, AAzerbaidjan si MMoldova. 1994
• In 2005 Uzbekistanul s-a retras• Obiectiv – dezvoltarea cu preponderenta a interactiunii economice
in statele membre, crearea zonei de liber schimb, cooperarea in domeniul transporturilor si tranzitului de hidrocarburi, cresterea securitatii.
Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS
1960 semnarea Conventiei de la Stockholm
Si-au propus realizarea unei zone de comert liber pentru produsele industriale.
Ulterior au devenit membre: Finlanda, Islanda, Liechtenstein.
1966 AELS au eliminat toate taxele vamale in schimburile reciproce de produse industriale si produse agricole transformate (exceptie pescuitul).
In prezent (2012) este formata din Elvetia, Norvegia, Liechtenstein si Islanda, celelalte aderand la UE.
Acordul de Liber Schimb Central-European CEFTA
Si-a schimbat componenta dupa aderarea tarilor la UE.
Scopul Scopul – adaptarea economiilor statelor membre la o piata comunitara lipsita de taxe vamale si un exercitiu de preaderare.
Obiectiv Obiectiv – crearea unei zone de comert liber prin liberalizarea graduala a comertului reciproc cu produse industriale si agricole si prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertului in perioada de tranzitie.
Semnat la 21.12.19921992 la Cracovia, a intrat in vigoare la 1.01.1993.Membri fondatori: Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria. (1996 Slovenia, 1997 Romania, 1999 Bulgaria, 2003 Croatia, 2006 Macedonia)Cel mai important acord multilateral din Europa Centrala si Sud-Estul Europei.
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului - CECO
Obiectivul declarat al CECO era de a asigura o bază instituţională pentru cooperarea ţărilor membre în domeniul extrem de important al industriilor carboniferă şi siderurgică.
A fost fondată în 1951 de Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg şi Olanda pentru a partaja resursele de oţel şi cărbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou război european.
A reprezentat aplicarea unul plan dezvoltat de economistul francez Jean Monnet, făcut public de ministru de externe francez Robert Schuman.
CECO a devenit fundaţia pentru Comunitatea Economică Europeană (redenumită ulterior Comunitatea Europeană şi în final Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht) .
CECO a încetat să existe la 23 iulie 2002, iar responsabilităţile şi bunurile sale au fost preluate de CE
Comunitatea Europeană - CEE
• A fost înfiinţată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE), la data de 25 martie 1957, de către cele şase state membre (Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda) ale Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO).
• Constituirea CE a avut la bază Tratatul privind constituirea Comunităţii Europene.
• Concomitent cu CE s-a constituit şi Comunitatea Europeană a Comunitatea Europeană a Atomului (Euratom).Atomului (Euratom).
• au apărut atunci trei comunităţi, numite şi Comunităţile Europene. La 1 iulie 1967, cele 3 comunităţi, CEE, CECO şi Euratom au fuzionat într-una singură, sub numele de Comunitatea Europeană.
• Odată cu constituirea Uniunii Europene (UE), s-a schimbat şi denumirea CEE în „Comunitatea Europeană”, urmând ca „Tratatul CEE” să devină „Tratatul CE”.
Capitolul VIICapitolul VIICine domina economia mondiala?Cine domina economia mondiala?
Populatia lumii 2012, Population Reseach Bureu
Densitatea populatiei in lume
Nasteri la 1000 persoane, 2012, Population Reseach Bureu
Decese la 1000 persoane, 2012, Population Reseach Bureu
Procentul de populatie subnutrita 2007
Populatia subnutrita 2010
CHINAMERICA
Sursa: The Economist
Sursa: The Economist
Productia de rosii
Productia de portocale
Productia de curmale
Productia de lapte
Consumul de lapte in lume/locuitor
Ulei de masline
Exportul de fistic
Cacao Cacao
Ciocolata
Productia de zahar
Productia de aur
Consumul de peste
Consumul de alcool
Productia de bere
Consumul de bere
Vin
Consumul de vin
Exportul de magari
Tutun
Petrol
Energie nucleara
Productia de energie nucleara
Gaz natural
Productia de automobile
Oi
Branza
Seminte de floarea soarelui
Zmeura
Hamei
Tutun
Cartofi
Banane
Top 10 tari ca destinatii pentru
turisti
Vanzari din muzica
Harta fericirii 2012
Lumea in urma incalzirii globale
Multumesc pentru atentie!Multumesc pentru atentie!