Modul Sănătos de Viață Tofan Ion

Embed Size (px)

DESCRIPTION

sanatate

Citation preview

Modul sntos de via

1

Motto:Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult societatea in intregime sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic.

ntroducere:ntotdeauna muli dintre noi (oamenii) nu atrag atenia asupra multor lucruri att de mici, elementare, dar cu un rol foarte important n viaa cotidian, drept exemplu, am putea lua modul de a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne informa

Exista unele stri care ne pot direciona foarte uor spre o stare de boal cum ar fi: alimentaia dezechilibrata, stresul psihic cu ntregul cortegiu de boli pe care acestea le direcioneaz: obezitate, boli cardiovasculare, cancer, etc. Pentru combaterea acestor boli trebuie sa adoptam un mod sntos de via. Acest mod de via sntos include: alimentaie sntoasa, exerciiu fizic, respectarea ritmului de somn-veghe, comportamente preventive, vizite medicale regulate, utilizarea centurii de sigurana, comportament sexual protejat, etc.).

Sntatea omului se formeaz sub influenta factorilor interdependeni naturali i social-economici. Acetia sunt apa, aerul, solul, factorii climaterici, precum i condiiile de munca, alimentare, de trai. Influena factorilor naturali i sociali este interconexat, adic dezvoltarea industriei, transportului, oraelor exercit influenta asupra componentelor naturale a apei, aerului, solului, iar factorii naturali se rsfrng asupra caracterului alimentrii i condiiilor de via a populaiei, asupra dezvoltrii industriei, alegerea locului de trai, etc.

Factorul esenial ce determina sntatea omului constituie modul lui de viata. n aceast noiune intra regimul corect de munc, odihna, alimentarea raional, meninerea la nivel cuvenit a activitii fizice, clirea, respectarea regulilor de igiena individual, renunarea la deprinderile cotidiene duntoare, priceperea de a menine echilibrul neuro-emoional n situaii conflictuale. Sntatea este starea deplinei bunstri fizice, spirituale i sociale, dar nu numai lipsa bolilor.

Formarea modului sntos de via nu se limiteaz doar la propaganda sau la anumite forme de activitate medico-sociali. Modul sntos de viata este determinat de toate aspectele si manifestrile societarii. Pentru consolidarea modului sntos de viata este necesara concentrarea eforturilor asupra depirii factorilor de risc a diferitor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia, alimentarea neraionala, relaiile conflictuale.

Modul sntos de viata este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie sa subliniem ca el realizeaza cel mai preios mod de profilaxie profilaxia iniiala a bolilor ce prentmpina aparitia lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. Copilul sanatos poate fi educat mai usor. Este un fapt general cunoscut. Lui I se formeaza mai repede toate priceperile si deprinderile necesare, el se adapteaza mai usor la schimbul conditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate. Sanatatea este cea mai mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei, a vointei puternice, capacitatilor si aptitudinilor naturale.

Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si comunitatii si reprezinta, de fapt, o serie de conditii si practice care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa. Igiena are multe aspecte care incep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica (supraveherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase, eliminarea gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala recunoasterea factorilor psihologici si emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Principii ale unei alimentatii sanatoaseAlimentatia reprezinta un obicei necesar supravietuirii, dar, in acelasi timp, atit de periculos daca este realizata in mod necorespunzator . In acest sens, sa ne amintim un proverb egiptean care spune : Jumatate din ceea ce maninci te ajuta sa traiesti; cealalta jumatate, il ajuta pe doctoral tau sa traiasca . Trebuie, astfel, sa intelegem ca in farfuria din fata noastra se ascunde atit secretul tineretii si sanatatii, cit si demonul imbatrinirii si imbolnavirilor.

In ceea ce priveste alimentatia, sint importante citeva intrebari: Ce? Cit? si Cind mincam? La primele doua intrebari trebuie sa raspundem astfel, incit sa asiguram un aport cantitativ (necesar caloric) si calitativ (principii nutritive) adecvat fiecare personae. Trebuie intotdeauna asigurat un echilibru intre glucide, lipide, proteine(denumiti macronutrienti, vitamine, saruri minerale). Surse de glucide sunt reprezentate de: cereale si produse di cereale(faina, piinea, malaiul, pastele fainoase, grisul, orezul, etc.), legumele fructele, zaharul si produsele zaharoase. Lipidele vegetale sunt uleiurile de flarea-soarelui, de masline, soia, iar cele animale sunt untul, smintina, frisca, untura, galbenusul de ou, cascavalul.

Alimentatia trebuie sa fie combinata in partiegale cu proteine vegetale din cereale( orez, pine, paste fainoase, legume) si proteine animale (carne, lapte, brinza, oua).

Cind mincam si,mai correct, de cite ori mincam? Este recomandat sa ne asiguram 3 mese principale si 2 gustari, iar repartitia necesarului caloric pe mese trebuie sa fie : dimineata 15-20%, la amiaza 40-45%, seara 15-20% si cite 10% la gustari. Se recomanda respectarea orelor fixe de masa si evitarea ciugulelilor interprandale pentru a respecta fiziologia digestive; ultima masa se va lua cu 2-3 ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.

Redam, mai jos, cantitatile necesare pentru a fi consummate zilnic din fiecare grupa alimentara. Sa nu uitam ca necesarul variaza de la individ la individ in functie de virsta, inaltime, stare de nutritie(normoponderal, supraponderal, obezitate), diverse boli, sex, conditii fiziologice, sarcina, lactatie), dar si la acelasi individ in functie de activitatea fizica efectuata.

1. Piine, cereale, orez, paste fainoase: 6-11 portii/zi, 1 portie=1 felie de piine, cana cereale, orez, paste fierte;2. Legume 3-5 portii/zi. Se recomanda proaspete: 1 portie= cana vegetale proaspete sau fierte, 1 cartof mijlociu;3. Fructe 2-4 portii/zi. Se recomanda sa fie consummate proaspete: 1 portie-1 fruct mediu;4. Carne pui, curcan, fara piele, peste, oua: 2-3 portii. 1 portie= 100g carne sau 1 ou;5. Lapte , iaurt, brinza; 2-3 portii/zi. 1 portie = 1 cana de lapte sau iaurt.

Deosebit de importante sunt si produsele alimentare de protectie : pestele oceanic, cerealele germinate, produsele fermentate lactic, n special, iaurtul (asigura protectia in afectiuni cardiovasculare, neoplasm). De asemenea , se recomanda, un aport zilnic de 25-35 g fibrealimentare. Surse pentru acestea sunt ovas, legume, orez, griu, mere, citrice, capsuni, fructe. Importanta acestora rezida tocmai din faptul ca o dieta cu continut adecvat de fibre se asociaza cu o incidenta scazuta a bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat (prin reducerea absorbtieiglucidelor) si a cancerului de colon (se reduce expunerea colonului la produsii nocivi care-l traverseazaprin reducerea concentratiei acrestora si a duratei tranzitului).

Cantitatea de sare(clorura de sodium) recomandabila inr-o alimentatie rationala este de 4-6g/zi, desi frecvent se fac abuzuri. O alimentatie rationala cu toate principiile nutritive va adduce si un aport adecvat de vitamine, suplimentele de vitamine nefiind necesare in conditiile unei alimentatii rationale. Consumul zilnic de lichide se recomanda se fie in jur de 1500 ml si sub forma de apa, ceaiuri, sucuri, lapte, supe, la care se adauga, cel putin, 600-700 ml apa din alimente. Prelucrarea termica a alimentelorare un rol important. Astfel, se recomanda prepararea alimentelor prin fierbere, inabusire, coacere si nu prin prajirea la grasimi. Fructele si legumele se recomanda a fi consumate preponderant proaspete. Trebuie sa evitam produsele care, in exces luate, pot dauna grav sanatatii: grasimile, dulciurile, alimentele fast-food si bauturile racoritoare. Totodata, trebuie de evitat consumul de alcool, deoarece, daca in cantitati mici, poate avea efecte favorabile in anumite circumstante, in cantitati mari poate avea consecinte devastatoare asupra sanatatii fizice si psihice a fiecaruia.Importanta exercitiului fizicExercitiul fizic are o serie de efecte benefice: determina scaderea ponderala cu mentinerea musculaturii; reduce obezitatea abdominala, reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat tip 2 si a bolilor cardio-vasculare; mentinerea controlului glicerinei si a lipidelor serice ; reduce valorile tensiunii arteriale in hipertensiunea arteriala cu valori moderat crescute: creste tonusul si forta musculara, mobilitatea articulara, previne articulatiile osteo-articulare, da sens si calitate vietii, combate stresul.

Pentru a fi eficient, este bine ca exercitiul fizic sa se efectueze regulat ( de 4-5 ori/saptamina), se recomanda sa dureze 30-50 minute si sa fie de efeintensitate moderata (mers pe jos rapid, dans, ingrijirea propriei gradini, etc.). exercitiile fizice aerobice, dinamice, cu implicarea multor grupe musculare( inot, tennis, gimnastica, jogging) efectuate regulat, duc, de asemenea, la reducerea masei adipoase. O atentie mai deosebita, in sensul monitorizarii stricte a activitatii fizice, se impune la cei cu afectiuni ale membrelor inferioare, afectiuni cardio-vasculare si respiratorii.

Stresul este folosit pentru a descrie o reactie de discomfort a organismului (nervozitate, neliniste, tensiune), determninata de un eveniment negativ. Multe personae ajung sa aiba excese alimentare ca modalitate de a face fata situatiilor de stres. Consumul de alimente este folosit ca mijloc de abatere a atentiei de la anumite probleme, de relaxare si destindere.

Pentru a face fata in mod eficient situatiilor de stress si suprasolicitare , trebuie dezvoltate abilitati specifice de reducere a stresului, de tipul: exprimare emotionala, practicarea exercitiilor de relaxare, practicarea exercitiilor fizice, cautarea sprijinului la cei din jur, identificarea activitatilor placute, relazante si practicarea lor periodica, identificarea micilor succese zilnice si autoacordarea de recompense, psihoterapie.

Importanta unui somn odihnitorSomnul normal are rol in reflectarea metaboloica (durata somnului este direct proportionala cu rata metabolismului), in conservarea energieie si in consolidarea amnezica. Pentru desfasurarea unei activitati fizice si psihice normale, sunt necesare 8 ore de somn pe zi, cu respectarea ritmului somn-veghe.

Si acum, citeva practice de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea mama:1. Spalarea frecventa a corpului; a miinilor, in special, iar dupa folosirea toaletei obligatoriu, intotdeauna.2. Spalarea dintilor (igiena orala) macare de 2 ori/zi, daca nu dupa fiecare data cind maninci.3. Spalarea parlui ori de cite ori consideri ca e necesar.4. Spalarea frecventa a miinilor si picioarelor.5. Spalarea urechilor atit la exterior, cit si in interior, in canalul auditiv.6. Folosirea lengeriei curate si schimbarea ei frecventa.7. Pastrarea curateniei hainelor

8. Evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma).9. evitarea mincatului cu miinile murdare.10. Acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu miinagindeste-te cum ar fi sa stranute cineva in miina si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti stringe maina in semn de salut)11. Evitarea bagatului degetelor in nas.12. Evitarea atingerii fetei cu miinile murdare.13. Evitarea rontairii unghilor.14. Evitarea lingerie degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire.15. Pastrarea curatenieie zonei de locuit.

ConcluziiToate componentele modului de viata sint importante pentru mentinerea starii de sanatate, de aceea trebuie acordata o atentie deosebita implementarii si respectarii la nivelul intregii populatii a masurilor de optimizare a modului de viata. Ca motivatie interioara pentru a mentine un mod de viata sanatos, trebuie sa ne amintim ca : Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate, totul este nimic!