Mjiloace de combatere a violentei scolare cauzate de televiziune

Cresterea fara precedent a cazurilor de violenta din scoli este un motiv de ingrijorare pentru toti factorii educativi.Ultimul studiu realizat de specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei pune in evidenta urmatoarele aspecte:- in 90,8% din scolile generale ale Romaniei se manifesta violenta intre elevi, in 38% elevii fiind violenti fata de profesori, in 26,8% cazuri profesorii fiind violenti fata de elevi.Cauzele comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor sunt multiple. O parte dintre ele au fost realizate chiar de catre elevi intr-un sondaj de opinie realizat de catre CNA si dat publicitatii in decembrie 2005.Majoritatea elevilor chestionai cred ca coala are cea mai mare influenta in ceea ce privete nsuirea unor valori civice si socio-profesionale ca: libertatea de expresie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competiie, formarea culturala, succesul, patriotismul. Deci, sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valori promovate aici sau in modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor.Familia apare in opinia elevilor drept pstrtoare a unor valori etico-morale fundamentale precum adevrul si respectul, compasiunea si generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind invatate de la familie in proporie de 64% pentru adevr si de 76% pentru respect. Conform aceluiai sondaj al CNA, 67% dintre elevii de coala primara, 77,1% dintre cei de gimnaziu si 75% dintre liceeni au declarat ca urmresc programele televizate, in medie, cate 3 ore pe zi si chiar mai mult in week-end. Elevii de toate vrstele asociaz televiziunea cu vedetismul, sexualitatea, lipsa de scrupule, violenta (intre 67-77%), vulgaritatea/agresivitatea (intre 55-66%), minciuna, senzaionalul, imbogatirea. Aproape 34% dintre elevii chestionai au declarat ca scenele de violenta ii ngrozesc si le induc un sentiment de nesigurana, intre 4-11% au tulburri de somn, mai ales cei din categoria de vrsta 7-10 ani, iar aproximativ 4% considera ca actele de violenta vizionate ii ajuta sa acioneze in acelai fel in relaiile cu alii.

Cum putem combate aceasta cultura dominata de violenta?

In primul rnd, trebuie sa contientizam dimensiunile fenomenului si efectele sale negative asupra comportamentului copiilor (evident, alturi de alte cauze).In al doilea rnd, rezolvarea problemei -violenta scolara- nu se poate realiza dect prin efortul comun al tuturor factorilor implicai in educaie,cei mai importani fiind coala si familia. Parteneriatul familie-coala are in acest context un rol foarte important.In practica colara exista mai multe modalitati de colaborare a invatatorilor cu familiile elevilor:- edine cu prinii cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influentei exercitate de diferii factori, printre care si televiziunea asupra copiilor.- leciile si serbrile inute in fata prinilor permit familiei sa vad manifestrile elevilor, rezultatele muncii lor, tririle si comportamentul acestora; aceste activitati vor fi urmate de analize bazate pe discuii sincere, stima, cointeresare in obinerea eficientei maxime in educarea copilului.- vizitele la domiciliul elevilor sunt momente in care se realizeaz o cunoatere amnunita a mprejurrilor de viata pe care le traiste copilul. Acum pot fi discutate si probleme legate de prezenta TV in viata sa. Invatatorul va afla care sunt motivele pentru care membrii familiei se uita la TV. Va face diferena intre motivele de lunga durata si cele momentane (de exemplu de alternativa pentru timpul liber sau comportamentul prinilor). Prinii vor fi sfatuiti in privina rolului TV in viata de zi cu zi a copilului:1. Interdictiile* Genereaz lupta pentru putere dintre aduli si copii* Scot la iveala rezistenta copiilor* Dau natere la proteste* Nu reduc orele petrecute in fata TV2. Programul zilnic* TV nu se substituie programului zilnic* Durata de vizionare limitata in concordanta cu celelalte activitati3. PozitionareTV nu trebuie sa fie in centrul spaiului de locuit ci intr-un colt linitit, aezarea sa semnalnd ca nu ocupa un loc central in viata familiei4 . Selectia*Alegerea emisiunilor pentru copii pe un anumit interval *Negocierea care si cate emisiuni pot fi urmrite5. Mijloc de informare* TV nu este o recompensa* Nu este pedeapsa, nici babysitter6. Colectivitate*Copiii nu trebuie sa vizioneze singuri programe TV*De cate ori se poate, partenerii copiilor sa fie tot copii, pentru ca nivelul acestora de receptare e mai bun dect al adulilor7. Discutiile* Prinii sa renune la interogare, ameninare, ridiculizare in fata TV8.Prelucrarea* Copiii vad si recepteaz altfel emisiunile dect adulii, de aceea mai repede cele vzute prin munca si gesturi. Ei au nevoie de dinamism in fata TV pentru a se decongestiona de frica, de agresivitate

9. Reprelucrarea* Copiii au nevoie de timp, durata fiind variabila la fiecare copil in funcie de cat de puternic este acesta afectat emoional* Adulii trebuie sa atepte pana cnd copilul se ofer el nsui sa discute. Cei mari nu trebuie sa-si ascunda parerile, ci sa participe activ si sa discute cu copilul.Cadrul didactic trebuie sa acioneze pentru combaterea efectelor negative ale TV asupra comportamentului elevilor si prin educarea acestora in spiritul prieteniei si tolerantei.

Inca de la cele mai fragede vrste, elevii trebuie ca libertatea reprezint atributul cel mai de pre al omului. Copilul trebuie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece libertatea sa de aciune ar putea restrnge libertatea aproapelui sau. El va fi invitat sa acioneze doar dup ce cere sfatul printelui sau al cadrelor didactice. Va respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se vor oferi modele pozitive de comportament, vor fi orientai in alegerea prietenilor. In acest sens se pot folosi textele din manuale, jocurile de rol, dramatizrile.Iat cteva dintre jocurile pe care le-am folosit:*Prietenul imaginar-copiii si imagineaza ca ajung la o casa, la un prieten de care vor discuta*Floarea fermecata-Elevii isi transmit unul altuia o floare, spunnd o calitate a unui prieten*Scrisori de la prietenii mei-corespondenta intre elevii din coala sau din afara ei

Deasemenea, activitile desfurate in perechi, in grup au eficienta sporita deoarece conduc la relaii de colaborare, cooperare, buna nelegere, toleranta.In clasele a III-a si a IV-a la sfritul capitolului Relaiile dintre oameni in cadrul grupului se pot da teste, pentru ca Invatatorul sa cunoasc modul in care elevii percep anumite situaii privind relaiile de prietenie. De exemplu:1. Ce este prietenia?2. Ce atepi de la un prieten?3. Prietenii tai sunt la fel ce tine sau diferii?Se pot realiza si proiecte (Prietenul adevrat, Copilria, etc.), povestioare create si publicate in revistele colare.De-a lungul scolaritatii copiii vor fi invatati ca, trind intr-o colectivitate, au anumite ndatoriri fata de alii, ca problemele lor devin probleme ale grupului. Deasemenea, vor nelege ca ndeplinirea unor ndatoriri nu este un lucru greu, daca, de mici, ncearc sa respecte, sa ajute, sa fie politicoi cu cei din jur. Prinii vor fi permanent implicai in viata scolii, [participnd alturi de copii la diverse activitati (spectacole, serbri, ntlniri cu elevi de la alte scoli, concursuri, excursii). In concluzie parteneriatul familie-coala are importanta hotrtoare in combaterea violentei colare.In fiecare din noi, adulii, orice vrsta am avea, exista un copil.Nu-l suprimai! Lsai-l sa respire! Dai-i viata! Ajutai-l! Uitai pentru o clipa cine suntei si redevenii copii.Aici, pe planeta copilriei vei redescoperi adevrul, frumuseea si dragostea..Jucati-va alturi de copii! Prin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru cunoas-tere,pentru aciune, pentru frumosul natural si uman.Educatorii si elevii au un singur profesor comun: DRAGOSTEA.

Forme de manifestare ale violentei in mediul scolar

Violenta in mediul scolar este un fenomen destul de complex, cu o diversitate de forme de manifestare care justifica folosirea terminologiei specializate, rafinate: astfel scoala este spatiul de manifestare a conflictului intre copii si intre adulti-copii, iar raporturile de forta sau planul in care se consuma conduitele ofensive(verbal, actional, simbolic) sunt variabile importante in intelegerea fenomenului. De aceea cand vom folosi notiunea mai generala de violenta vom desemna orice comportament al carui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor.In orice atac agresiv vom regasi apelul la forta pentru transformarea unui individ in instrument in folosirea personala, precum si apelarea la violenta pentru inlaturarea/devalorizarea semenului, perceput ca adversar. Revenind la aspectul complexitatii si diversitatii violentei scolare vom ilustra aceste caracteristici apeland la cateva tipologii care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, in functie de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate discerne intre violenta fizica si violenta psihologica verbala.- efectele violentei fizice vizeaza atat sanatatea si integritatea corporala a victimei, cat si evolutia sa psihologica: in plan cognitiv, autoperceptia negativa,i ar in plan emotional teama, depresie.- violentele verbale, psihologice afecteaza in principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, isi pierd increderea in posibilitatile proprii, devin onxioase. Un studiu britanic a ajuns la concluzia ca in fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinat de actele de violenta de la scola, acelasi studiu mai arata ca 80% dintre victimele violentelor considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile fizice (cu o distributie interasanta a raspunsurilor dupa variabila sex, fetele considera atacurile fizice mai stresante, in timp ce baietii se tem mai mult de violentele verbale); iar 30% din victime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare. O alta tipologie a conduitelor de violenta in scoala, care combina mai multe criterii planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directa/indirecta si tipul de implicare a agresorului activa/pasiva a fost realizata de J. Hebert (1941) si include: agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg; agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substituit al victimei; agresiuni active verbale directe: injura, ameninta; active verbale indirecte: calomnia; agresiuni pasive fizice directe: impiedicarea producerii unui comportament al victimei; fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcina, de a da curs unei rugaminti; agresiuni pasive verbale directe: refuzul de a vorbi; agresiuni pasive verbale indirecte: negativism. Tipologia pe care o vom analiza in continuare surprinde specificul violentei in scoala, incercand sa determinam ce rol are functionarea scolii ca institutie educativa, in etimologia tuturor formelor de violenta descrise; in asamblul conduitelor de violenta intr-o scoala se poate deosebi o violenta institutionala si o violenta non-institutionala .

Vom prezenta aceste tipuri de violenta dupa care vom incerca sa determinam daca si ce relatie exista intre ele. Violenta institutionala decurge chiar in functiunea scolii. Violenta scolara poate fi interpretata ca violenta institutionala ca atare, in sensul ca prejudiciul si suiferinta se realizeaza prin intermediul regulamentelor scolare, ele decurg din structurile organizationale si din raportul de putere instruita.In acest context de exemplu, etichetarile, discriminarile, injuriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite metode sau proceduri de orientare scolara, caracteristice unor probe de evaluare, toate acestea reprezinta forme de violenta.Pentru a intelege resorturile si efectele violentei institutionale, devine foarte important studiul reprezentarilor elevilor asupra fenomenului de violenta intrucat marturiile cu privire la violenta scolara au un puternic caracter subiectiv: cu alte cuvinte trebuie sa ne raportam permanent la conceptul de violenta resemtita si subiectiva.

Intre principalele surse ale violentei institutionale putem enumera: Conceptia si realizarea relatiei pedagogice exclusiv ca relatie de putere, se defineste prin dinamica, profesorul domina elevii, elevii se lasa dominati.Puterea profesorului este legitima institutionala decurge din statutul sau si se manifesta in plan normativ, actional si axiologic. Raportul de putere dintre profesor si elev creaza tensiuni intre cele doua parti, iar nervozitatea si stresul generat astfel devin elemente constitutive ale vietii scolare, reprezentand o forma de violenta. Distanta intre conceptia profesorilor si cea a elevilor cu privire la relatia pedagogica, face ca aceasta sa devina o sursa de frustrare si violenta in scoala. In viata scolara frustrarea provine din opozitia intre asteptarile profesorilor si elevilor cu privire la relatia pedagogica.de subordonare si obedienta, este din punct de vedere psihomaletic o relatie oedipiana deoarece presupunerepresiunea din partea educatorului. Drept care elevii vor percepe scoala ca pe o institutie totalitara d4e tip frustrant. Decalajul intre aspiratiile/valorile elevilor si oferta/practica scolara, vizibil la urmatoarele paliere:- Atitudinea profesorilor fata de elevi, pe de o parte, elevii vor sa fie tratati ca fiinte mature, responsabile, pe de o alta parte, profesorii isi percep elrvii ca fiind dependenti de stiinta lor;- Tipul de disciplina - elevii doresc un stil al disciplinei scolare bazat pe negociere, care sa tina cont de capacitatea lor de autodirijare in timp ce profesorii prefera stilul bazat de supraveghere si control excesiv;- Tipul de valori elevii valoreaza aspectul practic al unui profesor si utilitatea imediata a cunostintelor, ei cred ca trebuie sa isi asume o pozitie activa pe piata muncii si valorizeaza puternic profesia, profesorii valorizeaza inastructia scolara, cultura si moralitatea;- Tipul de profesor elevii isi doresc profesori intelegatori, apropiati, deschisi la dialog, empatici, capabili sa personalizeze relatia pedagogica; profesorii isi doresc elevi linistiti si conformisti. Trebuie remarcat faptul ca forma de violenta cea mai frecvent evocata de profesori este zgomotul produs prin comunicarea neautorizata intre elevi, elevii percepand lipsa de comunicare ca fiind principala forma de violenta a profesorilor fata de elevi, alaturi de nedreptatea si lipsa de intelegere.

Alaturi de aceste forme de violenta institutionala, psihologica exista si forme de violenta fizica fata de profesori, cu aceasta precizare ne apropiem de incercarea de a explica ce tip de relatie exista intre violenta institutionala, care este in mare parte, violenta subiectiva si violenta non-institutionala, care include numai conduitele de violenta intre elevi si nu are aparent nici o legatura cu profesorul si contextul educativ. Intr-o mare masura, cele doua forme de violenta coexista, au dinamica proprie, alimentata de cauze specifice, asfel violenta institutionala poate contribui la cresterea violentei non-functionale, cel putin din doua motive.- In primul rand, asa cum arata Debarbieux (1991), toate violentele obictive, vizibile apar ca raspuns la cele subiective, violenta institutionala potentiaza violenta non- institutionala, creand frustari, pregatind starea psihologica de trecere la act coborand pragul delincvential. De exemplu nedreptatea sau etichetarile profesorilor pot avea mai multe efecte posibile: fie o reactie violenta a victimei fata de profesor ( aici ne aflam pe terenul non-institutional), fie o conduita de vandalism, fie o conduita de evaziune.- In al doilea rand existenta si aplicarea consrangerilor de catre profesor dau ocazia elevilor sa deprinda, prin observarea unui model, exact genul de conduita prohibita de catre profesor prin normele/regulile scolare. De asemenea reputatia de elev violent, cu probleme de comportament, poate compromite prin efectul Oedip, relatia pedagogica cu educatorul, acesta din urma recurgand la o serie de forme de violenta institutionala(comunicare restransa doar la mesajul instructiv, control excesiv, pedepse disproportionate in raport cu conduita), pentru a preveni incidentele cu un astfel de elev. Ambele tipuri de violenta sunt determinate de factori comuni, printre care cei mai importanti sunt: Abundenta de modele de conduita agresiva din mass-media. Tot mai multi psihologi si sociologi sunt de acord ca scenele agresive, continute pe programele tv. si cinematografice pot constitui factori incitativi, care faciliteaza realizarea actelor agresive; Marimea scolii si suprapopularea ei. Cu cat scoala este mai mare cu atat scade posibilitatea unei supravegheri eficiente; Esecul scolar. S-a demonstrat ca rata violentei scolare creste proportional cu indicele de esec.

Experienta scolii in prevenirea si combaterea fenomenelor de violenta

Scolile fac n putine cazuri distinctia ntre activitatile de preventie si activitatile de asistenta acordata elevilor cu manifestari de violenta si nu dezvolta programe coerente anti-violenta, pornind de la cunoasterea problemelor cu care se confrunta. Chiar acolo unde exista actiuni destinate problemei violentei, acestea nu conteaza pe implicarea efectiva a celor vizati, sunt putin popularizate n rndul celor care ar trebui cu prioritate sa le cunoasca (autori, victime, elevi cu potential agresiv, parinti), nu sunt organizate n forme atractive pentru elevi si se limiteaza la expuneri de documente sau de situatii-problema. n putine cazuri, violenta n scoala este definita ca fiind o problema institutionala. n majoritatea cazurilor, nu exista parteneriate sau cooperare reala nici la nivelul unitatii scolare (ntre elevi, cadre didactice, parinti, conducerea scolii) si nici la nivel interinstitutional, care sa defineasca situatiile de violenta, sa elaboreze strategii de preventie si control, sa monitorizeze si sa evalueze impactul acestora. Masurile scolii viznd preventia si controlul fenomenelor de violenta sunt, n cea mai mare parte, formale si stereotipe. Spre exemplu, se confunda existenta unui regulament scolar sau a altor documente pe care scoala le-a initiat cu functionalitatea efectiva a acestora. Regulamentele devin dintr-un instrument util de prevenire si combatere a violentei un mijloc formal de acoperire a lipsei de initiativa. Scolile investigate nu reusesc sa abordeze situatiile de violenta ascunsa si nu dispun de mijloace adecvate de a evalua violenta subiectiva (sentimentul de insecuritate al elevilor). Sanctionarea elevilor violenti este, nu de putine ori, disproportionata n raport cu gravitatea faptelor si, prin efectul de bumerang, multiplica deseori cazurile de comportament agresiv al elevilor considerati elevi-problema. Sanctionarea nu este gndita ca o forma de prevenire. n alte cazuri, actele de violenta nesanctionate ajung sa influenteze si pe ceilalti elevi, devenind de multe ori modele de urmat. Masurile de control si paza care predomina sunt cele bazate pe interventia politiei sau a altor reprezentanti ai autoritatilor de paza si protectie, n defavoarea celor care se bazeaza pe formarea cadrelor didactice, a elevilor sau a consilierilor. n ceea ce priveste actele de violenta care au loc n vecinatatea scolii, conducerea unitatilor scolare si cadrele didactice par sa acorde atentie acestora numai daca se manifesta si n scoala, ajungnd sa cunoasca actorii din vecinatatea scolii care au potential violent numai dupa ce un fenomen de violenta a avut loc. O asemenea abordare reprezinta un important handicap n elaborarea unor strategii eficiente de prevenire a situatiilor de violenta scolara. Consilierii scolari au o atitudine pasiva, ignornd atributiile si rolul proactiv pe caretrebuie sa-l aiba n comunitatea scolara, prin semnalarea ofertei de sprijin psihologic si prin implicarea n identificarea si rezolvarea problemelor elevilor, ale profesorilor si ale parintilor, n afara cabinetului scolar.

Violenta elev-elev

Majoritatea lucrarilor de analiza a fenomenului violentei scolare sustin ideea ca manifestarile conflictuale dintre elevi reprezinta cea mai raspndita forma de violenta scolara, dar considera acest tip de violenta ca unul nespecific spatiului scolii deoarece se poate manifesta si n afara acestuia, n orice grup de copii si tineri.

Este violenta ntre elevi un fenomen frecvent n scolile romnesti?

Se poate afirma ca violenta ntre elevi, n diferite forme de manifestare, este un fenomen generalizat n scoli. De cele mai multe ori, manifestarile violente dintre elevi (n special formele usoare de agresivitate) sunt percepute ca atitudini si comportamente prezente n orice scoala, obraznicii tolerate si specifice vrstei si oricarui mediu scolar. Cele mai frecvente forme tin de domeniul violentei verbale (certuri, conflicte,injurii, tipete) si sunt considerate situatii tolerabile si obisnuite n orice scoala, ncontextul social actual (violenta verbala a strazii, a mass-mediei etc.). n acelasi domeniu al violentei verbale au fost mentionate cu frecventa ridicata si jignirile cu referire la trasaturile fizice sau psihice ale colegilor, comportament determinat deseori de specificul vrstei adolescentei, cnd elevii devin mai atenti si mai critici cu privire la diferite caracteristici fizice sau psihice, proprii sau ale celorlalti. n comparatie cu elevii din zonele rurale (unde nivelul de dezvoltare socio-economica a familiilor este de obicei omogen la nivelul unei comunitati), este de presupus ca elevii din scolile urbane provin din familii cu nivel socio-economic foarte variat. De aici apar si diferente privind modul cum se mbraca, banii de buzunar, obiectele personale utilizate n spatiul scolii (rechizite, telefon mobil etc.). Ca si n cazul altor forme de violenta ntre elevi, cauzele agresivitatii fizice expresie culturala a frustrarii n spatiul scolii pot fi diverse: consecinte ale imobilitatii elevilor n clasa pe parcursul duratei unei activitati didactice (si, de aici, nevoia de miscare n timpul recreatiei, care poate genera agresivitate fizica ntre elevi); lipsa unei culturi a jocului, ceea de face ca jocul sa se transforme n agresivitate fizica: copiii nu mai stiu sa se joace, nu mai sunt nvatati cum sa faca acest lucru trasaturile specifice vrstei (nevoia de libertate si de manifestare a propriei individualitati, de impunere ntr-un grup, inclusiv prin violenta fizica); aparitia unor gasti ca manifestare a subculturilor scolare; provenienta din medii socio-familiale si culturale foarte diferite sau defavorizante etc.

Cnd si unde se manifesta violenta ntre elevi?

Formele variate ale violentei ntre elevi se manifesta diferit n contexte diferite. Pauza presupune un timp si un spatiu n care elevii nu se afla sub stricta supraveghere a cadrelor didactice si care ofera posibilitatea relatiilor directe ntre elevi (care sunt limitate pe parcursul activitatii didactice din cauza metodelor de predare, a conceperii si repartizarii sarcinilor de nvatare, a asezarii mobilierului scolar etc.). Toate acestea permit manifestarea diferitelor atitudini si comportamente, inclusiv a celor care tin de domeniul violentei ntre elevi.

Cine fata de cine este violent?

Un alt aspect a fost cel referitor la tipurile de elevi/colectivitati ntre care apar manifestari de violenta. Cele mai frecvente situatii de violenta se ntlnesc ntre elevii din aceeasi clasa (aproximativ 60% dintre raspunsurile directorilor si cele ale elevilor). Ponderea ridicata a unor astfel de situatii se explica prin faptul ca interactiunea dintre elevii aceleiasi clase este mai frecventa dect relatiile elevilor din clase diferite (n timpul orelor si al altor activitati scolare, n pauze, n cercurile de prieteni), fapt care creeaza premisele aparitiei mai multor situatii de violenta ntre elevi. De asemenea, cu frecventa ridicata au fost mentionate si situatii de violenta ntre elevi din clase diferite, de acelasi nivel scolar. ntre elevii care frecventeaza diferite niveluri de nvatamnt apar forme specifice de violenta: bataie, agresivitate verbala, furturi etc. Aceste forme de violenta au fost cu pondere mai ridicata la nivelul scolilor cu clase I-VIII (unde diferenta de vrsta dintre copiii din clasele mici fata de cei din clasele finale, de pna la 8 ani), comparativ cu unitatile de nvatamnt post obligatoriu. n cazul acestor forme de violenta, cel mai adesea, copii de vrsta mai mica sunt victimele elevilor din clasele mai mari.

Violenta elevilor fata de profesori

Cum se manifesta violenta elevilor fata de profesori?

Formele de violenta ale elevilor fata de profesori sunt variate, de la comportamente care nu sun tn deplina concordanta cu regulamentul scolar si cu statutul de elev la forme mai grave, care tin de violenta fizica sau care intra sub incidenta legii.

Data fiind varietatea situatiilor de violenta a elevilor fata de profesori, mentionate de categoriile investigate, am grupat tipurile de comportament n trei categorii:

a) comportamente neadecvate ale elevilor n raport cu statutul lor, care presupun lipsa de implicare si participare a acestora la activitatile scolare: absenteismul scolar, fuga de la ore, actele de indisciplina n timpul programului scolar, ignorarea voita a mesajelor cadrelor didactice.

Acestea sunt aspecte pasive ale fenomenului de violenta scolara. Cei mai multi profesori si parinti sunt de parere ca aceste comportamente aduc n timp grave prejudicii elevilor si scolii si apar ca urmare a unor regulamente scolare deficitare, a unor relatii pedagogice prea democratice sau a influentei negative a mediului extrascolar.

n multe cazuri nsa, aceste tipuri de atitudini si comportamente nu sunt catalogate drept violente si tin de domeniul situatiilor care sunt trecute cu vederea att timp ct nu capata intensitate ridicata, desi intra n contradictie cu prevederile regulamentului scolar (conform caruia calitatea de elev presupune frecventarea cursurilor si participarea la toate activitatile scolare), sunt deranjante pentru cadrele didactice si au consecinte negative asupra rezultatelor scolare

b) comportamente care implica agresiune verbala si nonverbala de intensitate medie si care reprezinta o ofensa adusa statutului si autoritatii cadrului didactic: refuzul ndeplinirii sarcinilor scolare, atitudini ironice fata de profesori, zgomote n timpul activitatii didactice, miscari ale elevilor neautorizate de profesor (intrarea si iesirea din clasa).

Aceasta este a doua categorie de manifestari violente ale elevilor fata de profesori, n ordinea producerii lor in mediul scolar. Lipsa de implicare a elevilor n activitatea didactica si refuzul fatis al ndeplinirii sarcinilor ce le revin (neparticiparea la activitatea din clasa, nerezolvarea temelor pentru acasa etc.) sunt determinate fie de lipsa interesului si de scaderea motivatiei elevilor pentru ceea ce nvata, fie ca reactie a acestora fata de diferite atitudini si comportamente ale cadrelor didactice.

Elevii si bat joc de profesorii care nu se mbraca modern. Cadrul didactic este ironizat pe coridor, susoteli, bataie de joc. Adolescentii sunt preocupati foarte mult de cum arata; e un lucru bun asta, dar are si urmari...

Copiii nu suporta sa fie nedreptatiti si sa primeasca note la o materie in functie de celelalte. Uneori, atitudinea ironica a elevilor (n special fata de evaluarea profesorilor) este sustinuta si ncurajata chiar de catre unii parinti, care considera ironia o modalitate ndreptatita de manifestare a libertatii elevilor fata de anumiti profesori din scoala, care merita acest lucru. Cel mai adesea, profesorii incrimineaza astfel de comportamente si se simt vulnerabili n fata elevilor.

c) comportamente violente evidente. Aceasta a treia categorie de comportamente violente ale elevilor fata de profesori cuprinde comportamente agresive evidente, care presupun agresiune verbala si fizica: gesturi sau priviri amenintatoare, injurii, jigniri, amenintari verbale, lovire si agresiune fizica, agresiune indirecta (asupra masinii sau a altor bunuri ale profesorilor).

Ca o concluzie a capitolului de fata, putem afirma ca violenta elevilor fata de profesori este o realitate n scolile romnesti, fapt care reprezinta un semnal de alarma asupra calitatii climatului scolar si a relatiilor pedagogice si, implicit, asupra ntregii vieti scolare. Aceasta, cu att mai mult cu ct manifestarea unor asemenea comportamente este nsotita deseori de o atitudine generala devalorizanta fata de scoala ca institutie de educatie.

Violenta in mediul scolar

In mod traditional scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine.

Scoala trebuie sa profileze caractere, sa-i educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata schimbarilor pe piata muncii.

In acest context, a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii, poate parea un fapt cel putin neverosimil.

In ultimii ani, violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. Totusi cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare, singurele date certe provin de

la Ministerul de interne si vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri, tentative de omor, vatamari corporale grave, violuri, furturi, talharii.

Atunci cand vorbim despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la actele de violenta care cad sub incidenta legilor Ministerul de Interne nu arata decat o parere a realitatii acestui feonomen.

JAQUES PAIN (2000): repereaza 2 tipuri de violenta in mediul scolar:

- violente obiective - care sunt de ordinul penalului crime , delicte si asupra carora se poate interveni forntal;

- violente subiective - care sunt mai subtile, tin de de atitudine si afecteaza climatul scolar (atitudini ostile, dispret, umulire, sfidare, absentele de la ore).

O forma de violenta extrem de raspandita in mediile scolare este violenta verbala, engelzii folosesc termenul BULLYINES - pentru a desemna atacurile verbale, intimidarile exercitate prin amenintati, injurii, umilinte.In al doilea rand, a califica un fapt CA VIOLENT, inseamna a emite o judecata de valoare asupra acelui fapt. Judecata corespunde unor norme sociale determinate de cultura unei societati, dar ea se face si in functie de valorile grupului de apartenenta. De asemenea violenta verbala nu este perceputa in aceiasi maniera de elevi si profesori. Elevii o minimalizeaza in timp ce profesorii o supraevalueaza.

Termenul de violenta este folosit n mod frecvent, el devenind n ultimii ani o rutina lingvistica n programele nationale, publicatii, rapoarte si statistici, productia academica si n media.

Violenta n scoala este orice forma de manifestare a unor comportamente precum:

- exprimare inadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare,amenintare, hartuire;- bruscare, mpingere, lovire, ranire;- comportament care intra sub incidenta legii (viol, consum/comercializare de droguri,vandalism provocarea de stricaciuni cu buna stiinta , furt);- ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj sau conduita ireverentioasa fata decadrul didactic);- comportament scolar neadecvat: ntrzierea la ore, parasirea clasei n timpul orei, fumatul n scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar n vigoare.

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei membrii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului educational.

Exista din ce n ce mai mult recunoasterea complexitatii si diversitatii problematicii violentei n Europa. Statisticile institutionale masoara att delincventa reala si crima, dar mai ales mobilizarea serviciilor de politie si judiciare. n ele se avanseaza ideea de cuantificare a violentei si acordarea importantei victimelor, aceasta putnd sa reprezinte esentialul n ceea ce priveste cifrele violentei scolare.

Cauzele Violentei Scolare

Datorita uriaselor disponibilitati privind mediatizarea, suntem, din nefericire, aproape zilnic martorii deferitelor forme de manifestare a violentei cum ar fi razboaiele, crime, jafuri, talharii, distrugeri ca de altfel si otravirea lenta, spre exemplu ai unei persoane este o conduita agresiva, dar nonvidenta (pentru ca violenta poate fi si asupra sinelui si nu numai in afara subiectului). Respingerea cvasi-generalizata a naturii instinctuale a violentei nu inseamna, insa si ignorarea unor influente biologice asupra ei cum ar fi: -influente hormonale - masculii sunt mult mai agresivi decat femelele datorita diferentelor de natura hormonala-influente neuronale - exista anumite zone ale cortexului care in urma stimularii electrice faciliteaza adoptare de catre indivizi a comport

amentului agresiv.-influente bio-chimice (cresterea alcoolului in sange, scaderea glicemiei pot intensifica agresivitatea). Atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala se considera drept surse anumiti factori exteriori scolii: mediul familial, mediul social ca si unii factori ce tin de individ, de personalitatea lui.Mediul familial reprezinta cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Cele mai grave forme de manifestare a violentei in cadrul familiei sunt bataia si incestul cu consecinte extrem de nefavorabile asupra procesului de dezvoltare si maturizare psihocomportamentala a copilului. In ceea ce priveste bataia cei mai atenti teoreticieni sustin ca aceasta metoda are o dubla valoare: retroactiva - durerea fizica si morala resimtita pentru o conduita gresita si proactiva, adica inhibarea pentru viitor a unor asemenea acte comportamentale. La randul sau, mediul social contine numeroase surse de influente de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, criza valorilor morale, mass-media dar nu in ultimul rand lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa relatie cu comportamentele violente. Astfel, intre factorii psohologici implicati in etiologia infractiunilor prin violenta, Banciu si Radulescu mentioneaza trasaturile de natura egocenetica: diminuarea sentimentului de responsabilitate si culpabilitatea, instabilitate emotionala, slabiciunea mecanismelor voluntare de autocontrol. La aceste trasaturi individuale se adauga problemele specifice adolescentei care este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. In aceasta perioada atat de dificila, dialogul parinti-copii si profesori-elevi este absolut necesar. Incaierarile, bataile intre elevi se isca in scoala din nenumarate cauze, inclusiv conditiile meteorologice au un rol catalizator ( se vorbeste despre legea termica a agresivitatii pe baza observatiei ca cele mai multe violente se produc in zonele sau anotimpurile calduroase. Elevii stiu ca vor primii diverse recompense pentru comportamentul lor violent: o atentie mai mare din partea celorlalti si uneori, respect si accesul la un anumit statut. Nedreptatea profesorului de altfel este o forma de violenta; elvii doresc ca profesorii sa aplice egalitatea de tratament in cazul tuturor colegilor, cand in aplicarea sanctiunilor nu se respecta echitatea tratamentului pt toti avem de-a face cu o violenta psihologica indreptata impotriva elevilor.Eric Debarbieux a identificat urmatoarele tipuri de violenta ale elevilor impotriva profesorilor, asa cum le percep acestia din urma:-zgomotul, motiv obsedant pentru profesori care insista ca au nevoie de liniste pentru-ai realiza obiectivele;-refuzul de a comunica sau de a realiza sarcina indiferent de forma cu care se exprima acesta : sabotaj, negativism, rezistenta pasiva, evaziune, eschiva etc.-miscarile elevilor (intrarile-iesirile din clasa) neautorizate de profesor. La randul lor profesorii descriu urmatoarele conduite evidente ale elevilor fata de ei: priviri si gesturi amenintatoare, injurii si jigniri, absentism, refuzul indplinirii sarcinilor, galagia si indisciplina, cele mai grave fiind insa considerate injuriile si jignirile. In general profesorii isi explica aceste conduite ale elevilor apeland la factori precum: nivelul scazut de cultura, nemultumirea de sine, copierea comportamentelor agresive de la alti covarstnici, programul scolar incarcat, absenta motivatiei pentru activitatea scolara, consumul de alcool si droguri. Programele initiale pana in prezent impotriva violentelor scolare nu au condus la rezultate satisfacatoare, datorita faptului ca mediul social saturat de violenta nu sustine eficienta acestora. Exista diferente interindividuale la nivelul elevilor cuprinsi ntr-o institutie scolara, n ceea ce priveste adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violenti le sunt asociati cu preponderenta o serie de factori individuali, precum: toleranta scazuta la frustrare, dificultatile de adaptare la disciplina scolara, imaginea de sine negativa, instabilitatea emotionala, lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol, tendinta catre comportament adictiv, slaba capacitate empatica. Toate aceste caracteristici pot fi interpretate si ca modalitati individuale de raportare a elevilor la provocarile mediului scolar, mediu care aduce cu sine frustrari, impunere a unui anumit tip de disciplina, insuficienta valorizare a potentialului real al elevilor, a individualitatii lor specifice, cu efecte n planul imaginii de sine si a trairilor acestora. Mai mult, se constata tendinta unor cadre didactice, dar si a unor parinti, de a identifica drept cauze psiho-individuale ale comportamentului violent ceea ce, n fapt, reprezinta, de multe ori, strategii de reactie a elevilor la frustrari si impuneri ale mediului scolar.

Analiza evidentiaza faptul ca violenta n scoala nu poate fi explicata, prevenita, ameliorata sau combatuta fara a examina si mediul familial, acesta avnd un rol esential n dezvoltarea copilului si a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente. Se constata un anume grad de consens n rndul majoritatii actorilor investigati privind existenta n scoala a unor probleme ca: dificultati de comunicare elevi-profesori, impunerea autoritatii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip autoritar ale profesorilor, distorsiuni n evaluarea elevilor. Alte aspecte de natura scolara identificate drept cauze posibile ale violentei au fost: prejudecatile profesorilor n raport cu apartenenta etnica a elevilor, vrsta si experienta didactica, programe scolare ncarcate. In Romania un studiu experimental realizat pe elevii de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi sunt in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de injurii, jigniri, amenintarea, lovirea, excluderea de la ore, folosirea cuvintelor obscene, ignoranta, nervozitatea permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari.

Msuri de combatere a violenei colareDeoarece lucrurile tind s se agraveze n viitor, profesorii, autoritile i cu prinii elevilor ncearc s gseasc soluii pentru protecia i securitatea colilor. n acest sens, n 2007, Guvernul a aprobat o strategie de reducere a violenei n coli. Aceasta presupune nmultirea orelor de educaie fizic i de activiti culturale, ore de consiliere, dezbateri cu prinii i consiliere psihologic. 1.Respectarea strict a Regulamentului colar i al Regulamentului de Ordine Interioar prin : -cunoaterea coninutului acestor regulamente de catre fiecare elev si printe -aplicarea strict, prompt i corect a prevederilor acestor regulamente, cu comunicarea acestor msuri ctre cei n cauz -popularizarea actelor i sanciunilor administrate, n rndul elevilor i prinilor, ca mijloc de descurajare a acestor acte. 2.ntrirea pazei i ordinii n coal prin : -contracte cu instituii de paz si protecie, -supravegherea permanent a colii cu ajutorul unor camere video( unde e posibil) -accesul n coal se va asigura pe o singur intrare.

-imbuntirea serviciului pe coal al cadrelor didactice pentru evitarea oricaror evenimente nedorite, supravegherea atent a elevilor . -sesizarea prompt ctre organele de ordine ale statului a oricaror evenimente sau acte de violen ce s-au manifestat sau risc s se produc n unitile colare, colaborarea strns cu poliia local sau de proximitate i cu jandarmeria. -supraveghere atent a elevilor sau grupurilor potenial-agresive, desfurnd activiti de prevenie a faptelor negative. 3.mbuntirea activitii educative prin: -teme de dirigenie pe tema, delincvenei juvenile, violenei de orice fel ; prezentarea unor cazuri aprute n pres i analizarea acestora cu elevii -consilierea psihologic a elevilor cu probleme comportamentale precum si a celor care sunt victime ale violenei sau unor forme de abuz ; programe de prevenie cu accent pe dezvoltarea personal, psiho-emoional a elevilor ; -consilierea diriginilor, profesorilor, prinilor pe problemele comunicrii i relaionrii cu copiii.-desfsurarea unor programe i proiecte educaionale , n parteneriat cu instituiile furnizoare de sevicii n combatere a infracionalitii. 4.ntrirea legturii colii cu familia i comunitatea local prin: -o mai strns colaborare cu familiile elevilor , cu biserica , cu primria, poliia, justiia, instituiile sanitare. - comunicarea cu prinii. -aciuni profesori-elevi-prini-psihologi-cadre medicale-polititi-jandarmi, pentru realizarea de activiti de informare i prevenire a unor fapte sociale reprobabile. 5.Alte msuri : -introducerea uniformelor colare, a unor nsemne distinctive pentru elevii din fiecare coal, a legitimaiilor de elev, interzicerea utilizrii telefoanelor mobile etc.