MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR · Web viewDraft AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU Numărul de înregistrare al autorizaţiei: 9 din 05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007

Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea

Draft AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU

Numărul de înregistrare al autorizaţiei: 9 din 05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007 revizuită în 18.08.2011, revizuita in xx.04. 2013

Valabilă până la: 29.10.2017

Titularul autorizaţiei: SC ALUM S.A. TULCEA Locaţia activităţii: str. Isaccei nr. 82, Tulcea, judeţul Tulcea

Categoria de activitate conform Anexei 1 la OUG nr. 152/2005 aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările si completările ulterioare:4.2. - Instalaţii pentru producerea de substanţe chimice anorganice de baza, cum ar fi:

e) nemetale, oxizi metalici ori alţi compuşi anorganici, in principal :carbura de calciu, siliciu, carbura de siliciu.

1.1. - Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW.5.4. – Depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone deşeuri/zi sau având o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte

COD CAEN: 2442, 2562, 3313, 3314, 3319, 3320, 3511, 3512, 3513, 3514, 3530, 3600, 3700, 3811, 3812, 3821, 3822, 3832,4321,4941 4671, 4950, 5210, 5224, 5224,5629, 8690

DIRECTOR EXECUTIVLILIANA MARINESCU

SEF SERVICIU AVIZE, SEF SERVICIU CALITATEAACORDURI ,AUTORIZATII FACTORILOR DE MEDIU

CAMELIA MICU ELENA MICU SEF SERVCIU MONITORIZARE SI LABORATOARE FETA MINEVER

APM TULCEA Autorizatie IPPC nr 9/05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007 revizuita in 18.08.2011revizuita in 04.

2013

CUPRINS

1. Date de identificare a titularului activităţii …………………………………...

5

2. Temeiul Legal …………………………………………………………………...

5

3. Categoria de activitate ………………………………………………………….

7

4. Documentaţia solicitării ………………………………………………………..

13

5. Managementul activităţii ………………………………………………………

17

6. Materii prime şi auxiliare …………………………………………………........

21

7. Apă, energie, combustibili ……………………………………………………...

24

7.1 Apa ………………………………………………………………………………

24

7.1.1 Alimentarea cu apă …………………………………………………..................

24

7.1.2 Alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor ……………………………...

25

7.1.3 Modul de folosire a apei ………………………………………………………..

26

7.1.4 Evacuarea apelor uzate si pluviale ………………………………………….....

26

7.1.5 Instalaţii de măsura a debitelor si volumelor de apa …………………………

26

7.2 Eficienţă energetică ……………………………………………………….........

26

7.3 Combustibili …………………………………………………………………….

27

8. Descrierea activităţii şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament…

28

9. Instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu…….

60

9.1 Aer………………………………………………………………………………..

60

9.2 Apa ………………………………………………………………………………

61

10. Concentraţii de poluanţi admişi la evacuarea în mediul înconjurător, nivel de zgomot ………………………………………………………………………..

64

10.1 Aer ……………………………………………………………………………….

64

2


2013

10.1.1 Emisii în aer şi mirosuri ………………………………………………………..

65

10.1.2 Emisii atmosferice rezultate din activitate ……………………………………

65

10.1.3 Valori limită de emisie ………………………………………………………….

65

10.2 Emisii în apă …………………………………………………………………….

67

10.2.1 Tipuri de ape uzate si poluantii emisi …………………………………………

68

10.2.2 Mod de stocare, epurare, valorile limita admise la evacuare ……………...

69

10.3 Sol şi apa subterană …………………………………………………………….

71

10.4 Zgomot …………………………………………………………………..............

37

11. Gestiunea deşeurilor ……………………………………………………………

38

11.1 Deşeuri generate, colectate, stocate temporar……………………………........

39

12. Intervenţia rapidă. Prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă. Siguranţa instalaţiei …………………………..………………………………...

45

13. Monitorizarea activităţii ……………………………………………………….

47

13.1 Monitorizarea emisiilor în aer …………………………………………………

49

13.2 Monitorizarea emisiilor în apa evacuată ………………………………….......

50

13.3 Monitorizarea calităţii solului şi a apei subterane ………………………........

51

13.4 Deşeuri …………………………………………………………………..............

52

14. Raportări la autoritatea de mediu şi periodicitatea acestora ………………..

52

15. Obligaţiile titularului activităţii ………………………………………………..

56

16. Managementul închiderii instalaţiei, managementul reziduurilor ………….

58

16.1 Lucrări şi măsuri specifice de protecţia mediului …………………………….

58

17.2 Planul de închidere al instalaţiei ……………………………………………….

59

3


2013

17. Glosar de termeni ……………………………………………………………….

60

Anexa I Plan de încadrare în zonă ………………………………………………………

63

Anexa II Modelul raportului anual de mediu (RAM) …………………………..............

64

Anexa III Modelul raportului anual de mediu (RAM) …………………………..............

64

APM Tulcea , în exercitarea atribuţiilor sale sub incidenţa:

4


2013

HG nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatic

HG nr. 1000 din 17 octombrie 2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia

Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,cu modificarile si completarile ulteioare

O.U.G. nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.265/ 29.06.2006 cu modificările şi completările ulterioare;

O.U.G. nr.152/10.11.2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/05.04.2006, cu modificările si completările ulterioare;

Ord. MAPAM nr. 818/ 2003 privind aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, cu modificările ulterioare;

Ord MAPAM nr.36/2004 pentru aprobarea Ghidului Tehnic General pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu,

ca urmare a cererii nr 255/06.03.2013 adresate de SC Alum SA Tulcea înregistrată la APM Tulcea cu nr.2527/06.03.2013

revizuieste Autorizatia Integrata de mediu nr 9/05.02.2007 reactualizata în 30.10.2007,revizuită în 18.08.2011 ,titular SC Alum SA Tulcea pentru punctul de lucru in Tulcea, str. Isaccei nr. 82, judeţul Tulcea

Motivarea decizieiIn urma analizării documentelor transmise şi a verificării în teren, ţinând cont de obiecţiile primite de la autoritati, precum si observaţiile membrilor CAT, APM Tulcea a luat decizia de emitere a autorizaţiei integrate de mediu nr. 9/ 05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007 revizuita la data de 18.08.2011,revizuita in 2013

INTRODUCEREAutorizaţia include condiţiile necesare pentru a asigura că:

i.Sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

ii.Nu este cauzată o poluare semnificativă;iii.Este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt recuperate sau în

cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;

iv.Sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor;v.Este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de funcţionare.

vi.În caz de încetare a activităţii, vor fi luate toate măsurile necesare astfel încât să se evite orice risc de poluare şi amplasamentul să fie refăcut la starea iniţială.

vii.Sunt respectate principiile B.A.T.Autorizaţia include valori limită de emisie pentru poluanţii rezultaţi de pe amplasament, care respectă prevederile Anexei 3 a O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată de Legea nr. 84/2006, cu modificările si completările ulterioare şi ia în considerare

5


2013

natura lor şi potenţialul transferării poluării dintr-un mediu în altul.Autorizaţia integrată de mediu conţine: cerinţele de monitorizare adecvate emisiilor care rezultă de pe amplasament, metodologia specifică şi frecvenţa de măsurare a acestora, procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de aceasta pentru verificarea conformării cu autorizaţia.

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢIITitular: SC Alum SA TulceaSediul: str. Isaccei nr. 82, Tulcea, judeţul Tulcea

Telefon: 0240/ 535022, 0240/ 535740Fax: 0240/ 535495,E-mail: [email protected] fiscal: R 2360405Registrul Comerţului: nr. J36/ 29/ 11.02.1991

2. TEMEIUL LEGALActivităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative :

O.U.G. nr. 195/22.12.2005 (M.O. nr. 1196/ 30.12.2005) privind protecţia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/29.06.2006 (M.O. nr. 586/06.07.2006) cu modificările şi completările ulterioare;

O.U.G. nr.152/10.11.2005 (M.O. 1078/ 30.11.2005), privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M.O. 372/11.04.2006), cu modificările si completările ulterioare;

Ordinul M.A.P.A.M. 818/17.10.2003 (M.O. 800/13.11.2005), pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificată la anexă prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1158/15.11.2005 (M.O. 1091/05.12.2005);

Legea nr 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator Hotărârea de Guvern 440/28.04.2010, privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor

in aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere, H.G. nr. 140/ 06.02.2008 (M.O. 125/18.02.2008) privind stabilirea unor măsuri pentru

aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE;

Ordin M.A.P.A.M. nr. 169/02.03. 2004 (M.O. 206/09.03.2004) pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană;

STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului din zonele protejate Ordin M.M.G.A. nr. 678/30.06.2006(M.O 730/25.08.2006) pentru aprobarea Ghidului

privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

H.G. nr. 321/14.04.2005 (M.O. 19/10.01.2008) privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambient*) – Republicare.

Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;6


2013

HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. H.G. nr. 235/07.03.2007 (M.O. 199/22.03.2007), privind gestionarea uleiurilor uzate; H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 621/23.06.2005 (M.O. 639/20.07.2005), privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordin nr. 794 din 6 februarie 2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje

H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii cu azbest, cu modificările si completările ulterioare;

H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; H.G. 804/25.07. 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt

implicate substante periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare; H.G. nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe

teritoriul Romaniei; Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/03.11.1997 (M.O. nr. 303 bis/06.11.1997), pentru aprobarea

Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 188/28.02.2002 (M.O. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind

condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 351/21.04.2005 (M.O. nr. 428/20.05.2005), privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 544/ 2001 (MO nr. 663/ 23.10.2001) privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările si completările ulterioare

Legea nr. 86/10.05.2000 (M.O. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25.06.1998;

H.G. nr. 878/28.07.2005 (M.O.nr.760/22.08.2005), privind accesul publicului la informaţia privind mediul;

O.U.G. nr. 196/22.12.2005 (M.O. 1193/30.12.2005) privind Fondul pentru mediu cu modificările şi completările ulterioare;

ORDIN Nr. 578 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu ;

O.U.G. nr. 68/28.06.2007 (M.O.446/29.06.2007) privind răspunderea de mediu cu privire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul M.M.D.D. nr. 1108/05.07.2007 (M.O.629/13.09.2007), privind aprobarea Nomenclatorului lucrărilor şi serviciilor care se prestează de către autorităţile publice pentru protecţia mediului în regim de tarifare şi cuantumul tarifelor aferente acestora, cu modificările ulterioare

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor; Decizia 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru acceptarea deseurilor

la depozite ca urmare a art.16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE;

7


2013

Hotararea Guvernului 349/2005 privind depozitarea deseurilor, modificata si completata prin HG 1292/2010;

Ordinul M.M.G.A. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, modificat si completat prin OM 1230/2005;

Ordinul M.M.G.A. nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatii de eliminare a deseurilor, respectiv incinerare si eliminare, modificata si completata prin Ordin 636/2008;

Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri.

,

Încălcarea prevederilor legislaţiei menţionate mai sus atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.Nerespectarea celor prevăzute în prezenta autorizaţie de mediu conduce conform O.U.G. nr. 195/2005 aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 265/29.06.2006 cu toate modificările şi completările ulterioare, la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE conform Anexei 1 la O.U.G. nr. 152/2005 aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 84/2006, cu toate modificările şi completările ulterioare.4.2. e) Instalaţii pentru producerea de substanţe chimice anorganice de baza, cum ar fi:

nemetale, oxizi metalici ori alţi compuşi anorganici, in principal: carbura de calciu, siliciu, carbura de siliciu

1.1. - Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW5.4. - Depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone de deşeuri / zi sau având o

capacitate totala mai mare de 25000 tone deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte

Activităţile autorizate :Activităţile desfăşurate pe amplasament:- Obţinere alumina calcinata- Producere energie electrică;- Comercializare şi distribuţie energie electrică;- Producere energie termică;- Transportul energiei termice;- Distribuţie energie termică;- Tratare chimică a apei- Depozitari, transport alumina- Colectarea deşeurilor periculoase- Tratarea si eliminarea deşeurilor periculoase

COD CAEN: 2442 – Metalurgia aluminiului2562 - Operaţiuni de mecanica generala3313 - Repararea echipamentelor electronice si optice3314 - Repararea echipamentelor electrice

8


2013

3319 - Repararea altor echipamente3320 - Instalarea maşinilor si echipamentelor industriale3511 –Producere energie electrică3512 –Transportul energiei electrice3513 –Distribuţia energiei electrice3514 –Comercializarea energiei electrice3530 –Furnizarea de abur şi aer condiţionat3600 –Captarea, tratarea şi distribuţia apei3700 –Colectarea si epurarea apelor uzate3811 -Colectarea deseurilor nepericuloase3812 –Colectarea deşeurilor periculoase3822 –Tratarea si eliminarea deşeurilor periculoase3821 -Tratarea si eliminarea deşeurilor nepericuloase3832 –Recuperarea materialelor reciclabile sortate4321- Lucrari de instalatii electrice 4671-Comert cu ridicata a combustibililor solizi, lichizi, gazosi si al produselor derivate4941 -Transporturi rutiere de marfuri4950 –Transporturi prin conducte5210 –Depozitari 5224 –Manipulări5229 -Alte activitati anexe transporturilor5629 –Alte servicii de alimentaţie

S.C. Alum SA Tulcea are ca obiect producerea oxidului de aluminiu (alumina), distribuţia şi comercializarea energiei electrice, producerea, transportul şi distribuţia energiei termice şi a apei calde de consum.Capacitatea proiectată este de:

600.000 t/ an alumina calcinata; 327 MWt 12 MWh energie electrică produsă (105120 MWh/an) 465 t abur/ h.

Combustibilul utilizat în procesul tehnologic este gazul natural şi/sau păcură.

Principalele dotări/ utilaje din fluxurile de fabricaţie sunt următoarele:I.Gospodăria de bauxita care este formată din:

a) Staţie descărcare vagoane care are in componenta următoarele utilaje:-Culbutor, linie CF si pod greifer-2 sisteme de benzi transportoare cu benzi de cauciuc cu capacitatea de transport de 200 t/h fiecare

b) 1 depozit de bauxita format din 2 platforme betonate cu S = 6,75 ha. Capacitatea maxima de depozitare este de 250.000 t.

c) Staţie de descărcare leşie din vagoane intr-un bazin subteran cu V = 32mc.II.Staţia pentru var care este formată din:

1.1 1 depozit închis pentru depozitare var, prevăzut cu pod rulant si cu suprafaţa betonata S = 520 mp. Capacitatea de stocare este de 1.800 t;

1.2 Concasor cu fălci, având o capacitate de 30 t/h1.3 Sistem de benzi transportoare cu benzi de cauciuc si elevatoare carcasate. Capacitatea de

9


2013

transport este de 30 t/h.1.4 3 buncăre tobe de hidratare din metal cu capacitatea de stocare de 8t fiecare.1.5 5 tobe de hidratare unde are loc amestecarea varului cu apa sau condens sau soluţie slab

alcalina pentru obţinerea laptelui de var. 1 toba de var are D = 1500mm, L = 6000mm, iar capacitatea instalaţiei este de 25 mc lapte de var/h

III.Depozit descoperit, betonat cu S = 1.000 mp, pentru piese de schimb de mari dimensiuniIV.Sistem de benzi transportoare de alimentare cu bauxita a instalaţiei de măcinare cu capacitatea de transport de 200 t/h fiecare.V.Instalaţia Măcinare care este formata din:

6 Buncăre de stocare bauxita cu capacitatea de 400 t fiecare Sistem de benzi dozatoare prevăzute cu cantare pentru alimentarea morilor. Capacitatea

de transport este de 120 t/h fiecare. 6 linii de măcinare ce au in componenta 6 mori tubulare cu bile de dimensiuni 3 x 14m.

Moara M1 este nefuncţionala. Debitul de bauxita măcinata este de 35 t/h (pentru bauxita diasporica) si 130 t/h (pentru bauxita gibsitica)

Site cu ochiuri de 5 mm pentru separarea pulpei măcinate de corpurile nemacinate sau corpuri străine

Pompe si vase aferenteVI.Instalaţia Lesiere care este formată din:

1.6 Instalaţia de desiliciere care are in componenta 12 vase, din care 4 de predesiliciere, 3 ingrosatoare adânci si 5 vase de stocare a pulpei crude cu V = 1000mc fiecare

1.7 6 baterii de autoclave, echipate cu autoclave montate înseriat si având încălzire indirecta;1.8 2 hale de pompe pentru alimentare baterii de lesiere1.9 8 expandoare aferente unei linii de autoclave1.10 Vas de diluare aferent unei linii de autoclave cu V = 400mc1.11 Pompe si trasee aferente

VII.Instalaţia Filtrare Roşie care este formata din:a) Instalaţia de Îngroşare - Spălare Şlam Roşu

4 vase ingrosatoare cu fund conic cu Dn = 20m 3 ingrosatoare adânci cu Dn=8m si H util=12m 2 vase spălătoare cu fund conic Dn 20m 8 vase cu fund plat cu Dn = 35m pentru spălarea şlamului Pompe de şlam si pompe de soluţie aferente fiecărui vas in parte Vase de stocare soluţie de aluminat nefiltrat Instalaţie de preparare si dozare Aluminat Tricalcic pentru filtrele Kelly Schimbătoare de căldura pentru încălzirea soluţiei limpezi in linia de spălare a şlamului. Instalaţie de preparare/ dozare floculanţi pentru spălare si îngroşare

b) Instalaţia de Filtrare a soluţiei de aluminat 13 filtre Kelly cu cate doi tamburi fiecare. Suprafaţa de filtrare este de 50 mp/ tambur Pompe de soluţie de aluminat filtrat Vase de stocare soluţie de aluminat Instalaţie pentru spălarea chimica a filtrelor Kelly.

VIII .Instalaţia Descompunere care este formata din: 37 vase decompozoare având volume cuprinse intre 2200 si 2450 mc 2 hidroseparatoare cu volum de 800mc Schimbătoare de căldura, de tip schimbator cu placi si spiralat, pentru răcirea soluţiei de

10


2013

aluminat filtrat si pentru răcirea intermediara a pulpei de hidrat Pompe si trasee aferente. Turnuri de răcire cu circulatie fortata

IX.Instalaţia Filtrare Alba care este formata din: 9 filtre disc si 4 filtre tambur Pompe si trasee aferente Vase de repulpare de cca. 81 mc fiecare Banda transportoare cu banda de cauciuc pentru alimentarea cu hidrat a instalaţiei de

calcinare sau a depozitului de hidrat cu o capacitate de 120 t/h. Filtru orizontal pentru hidratul productíe

X. 1 Depozit de hidrat cu capacitatea de stocare de 12.000 tone pentru stocarea hidratului de aluminiu. Depozitul este acoperit si are suprafaţa S = 1600 mp betonata. Depozitul este prevăzut cu:

XI. Pod cu greiferXII. Sistem de benzi si elevator pentru trimiterea hidratului la calcinare XIII. Instalaţia Calcinare care este formata din:

Sistem de benzi transportoare cu benzi cauciucate pentru transportul hidratului cu 10-15% umiditate la calcinare3 buncăre de stocare hidrat de aluminiu

XIV. Alimentatoare cu placi pentru extragerea hidratului din buncăreXV. Amestecătoare biax unde are loc omogenizarea hidratului cu praful de alumina recuperat

din instalaţiile de desprăfuire, numai la cuptoarele rotativeXVI. 3 cuptoare de calcinare rotative – tip ciment – cu un diamteru de 4 – 4.5m si o lungime de

112m. Cuptorul 1 si 2 au o capacitate proiectata de 400 t/zi alumina calcinata, iar cuptorul 3 are o capacitate proiectata de 550 t/zi alumina calcinata.

XVII. 1 cuptor static vertical, cu funcţionare in strat fluidizat si care are o capacitate proiectata de 1650t/zi alumina calcinata

XVIII. 3 baterii de cicloane: Bateria I este compusa din 2 serii a cate 74 bucati de cicloane având diametrul de 250mm, Bateria II este compusa din 2 serii a cate 288 bucati cicloane având diametrul de 150mm si bateria III este compusa din 2 serii de cate 432 bucati de cicloane cu diametrul de 150mm.

XIX. Instalatie de epurare cu ansamblu filtre cu saci XX. Instalaţia Evaporare care este formata din:

2 linii de evaporare tip Kestner având 6 corpuri de evaporare fiecare, 5 preîncălzitoare de amestec, 5 detentoare – autoevaporatoare de soluţie, 4 autoevaporatoare de condens pur, 5 autoevaporatoare de condens impur, instalaţia de vid care cuprinde 2 condensatoare barometrice principale, doua grupuri de extracţie a gazelor necondensabile din baterie, ejector de mare capacitate, inchizator hidraulic3 superconcentratoare de soluţie1 linie de evaporare tip VN – oprita (funcţionala)Vase de stocare soluţii muma, atac, concentrataPompe si trasee aferente

XXI. 5 silozuri de alumina cu capacitatea de stocare de 2.000 t fiecareXXII. 1 Staţie de recepţie soda caustica care este formata din:

Rampa de descărcare Vas de preluare cu V = 32mc

11


2013

Pompe si trasee aferenteXXIII .1 Staţie de recepţie acid sulfuric care este formata din:

Rampa de descărcare 2 Vase de preluare cu V = 50 mc si V =150 mc Pompe si trasee aferente

XXIV.1 Atelier Mecanic Central – o clădire cu suprafaţa S = 3378mp.XXV. 1 centrala termoelectrica cu capacitatea proiectata de 327 MWt si care este formata din:

3 cazane de abur tip C2AP având fiecare 84,8 MWt (120 t bur/h), Pn = 100 bari, Tn = 5400C

1 cazan de abur tip C105 cu puterea termica de 72,6MWt (105 tabur/h), Pn = 17 bari, Tn = 2500C

1 turbina in contrapresiune tip CKTR 12, având puterea de 12MW 1 staţie de reducere – răcire 100/80 bari pentru instalaţia de Lesiere 1 staţie de reducere – răcire 100/16 bari pentru CET, Instalaţiile Evaporare, Filtrare Alba,

Lesiere si Măcinare 1 staţie reducere - răcire 100/8 bari pentru CET, Evaporare, Filtrare Roşie Staţie producere aer comprimat formata din 2 turbosuflante, 3 compresoare Atlas Copco,

6 compresoare L 100, 4 compresoare Ingersoll Rand Vase aer comprimat si trasee

XXVI.Gospodăria de păcură formată din: Rampa de descărcare formata din 2 linii de cale ferata, guri de descărcare si conducta

colectoare, furtunuri de abur pentru încălzirea cazanelor si canale colectoare din beton. 4 rezervoare supraterane metalice de 3.000 t/buc si care sunt prevăzute cu cuve de retenţie

din beton cu inaltimea de 1,0m; Staţie de pompe care cuprinde filtre grosiere, pompe de golire, pompe ce asigura

transportul păcurii la cazanele de abur. Platforma preîncălzitoare, filtre si expandor de abur Instalaţie de separare a hidrocarburilor din apa de încălzire a vagoanelor de păcura

XXVII. 1 depozit de carburanţi (benzina, motorina) si lubrifianţi (uleiuri auto) cu suprafaţa S = 360 mp si care este formata din:

1 rezervor motorina cu capacitatea de 27.000 l 8 rezervoare de ulei cu capacitatea de 1000 l fiecare si 8 butoaie de 220 l fiecare.

XXVIII.Staţia de captare apa din Dunăre situata la cca. 2 km care are in componenta următoarele instalaţii:

2 staţii plutitoare echipate cu pompe Brates de 2.500 mc/h 2 conducte cu Dn = 800mm si L = 500m Bazin tampon cu V = 1.500mc

XXIX.Gospodărie Zonala de Apa formata din: 3 vase decantoare suspensionale de 500 l/s 2 vase decantoare suspensionale de 100 l/s 1 rezervor betonat subteran de 5.000mc Filtre rapide cu strat de nisip cuarţos 2 rezervoare (1 x 1.000mc, 1 x 1.100mc) pentru stocare apa filtrata Pompe si trasee aferente

XXX.Dana de expediţie alumina situata pe malul Dunării in zona treapta 1 captare apa si care are in componenta următoarele instalaţii:

12


2013

transportor mobil pivotant mecanism de rulare pe ponton pâlnie extensibila instalaţie hidraulica pentru manevrare tronson mobil si pâlnie extensibila cabina de comanda buncăr de alimentare cu capacitatea de 10 tone Sistem de benzi transportoare carcasate Instalaţie de filtrare (filtru cu saci) cu următoarele caracteristici:

- Suprafaţa de filtrare – 30 mp- Dimensiuni sac filtrant – Ø 125x1500- Număr saci filtranţi – 49- Debit ventilator – 2000 mc/h Dimensiuni (mm) – 1720x2810x2714Filtrul are rolul de a asigura degajat deversarea aluminei din maşini in buncărul instalaţiei de încărcare nave

XXXI. Instalaţie pentru tratarea chimica a apei utilizata la CET formată din: 1 rezervor de apa limpezita cu V = 200mc 6 linii de demineralizare din care 3 cu 120 mc/h si 3 cu 80mc/h. Fiecare linie are in

componenta 2 filtre cationice H+ si 2 filtre anionice OH-; Schimbător de căldura cu placi : apa/abur (2 buc) 4 rezervoare de stocare apa demineralizata de 200mc 3 pompe tip PCH cu Q = 180m3/h, H = 80m; 3 pompe cu Q = 100m3/h, H = 52m pentru

alimentarea cazanelor de la CET cu apa demineralizata . 3 pompe tip Lotru cu Q = 200m3/h, H = 48m; 4 pompe cu Q = 90m3/h, H = 80m pentru

alimentarea liniilor de demineralizare cu apa limpezita 4 dedurizatoare de 20 mc si 2 de 40mc

XXXII. 1 Gospodărie de apa recirculata formata din: 3 turnuri de răcire cu inaltimea de 34 m, cu un debit nominal de apa de răcire de 3000

m3/h fiecare, iar sistemul de răcire este format din rulouri si PVC ignifugat Staţii pompe si trasee aferente

XXXIII. Staţii de conexiuni formata din 6 staţii de transformare pe 6 kVXXXIV. Magazie pentru depozitarea materialelor auxiliare utilizate la întreţinere (uleiuri, piese

de schimb, echipamente mecanice de dimensiuni reduse, materiale de zidărie, etc.).XXXV. Birou Laborator - cercetare care are in componenta următoarele laboratoare:

Laborator central Laborator control proces interfazic Laborator Cercetare

XXXVI. 1 depozit lichide inflamabile (motorina si ulei). Depozitul are suprafaţa betonata de 360 mp si este îngrădit

XXXVII. 1 depozit de tuburi de oxigen si acetilena. Depozitul are suprafaţa betonata de 48.mp si este îngrădit

XXXVIII. 1 remiza de locomotive cu S = 510 mp, care include: doua linii remizare locomotive, doua canale vizitare, un birou, un atelier, staţie redresori si o magazie de unelte

XXXIX. 1 remiza PSI cu S = 212 mpXL. 1 laborator PRAM cu o suprafaţa de S = 10,5 mp, dotat cu maşini unelte de prelucrări

mecanice

13


2013

XLI. Clădire corp administrativ cu S = 746 mp XLII. Spălătorie Mecanica cu S = 466 mpXLIII. Cantina cu S = 564 mp

XLIV. Rampa si platforma auto cu S = 1000 mp (in incinta căreia se afla staţia PECO in suprafaţa de 71 mp , prevăzuta cu rezervoare subterane de 12.000 l respectiv 8.000 l )

XLV. Halda de şlam – depozit de deseuri nepericuloase clasa b , conform HG 349/2005 , amplasata la cca. 3,5 km sud-vest de municipiul Tulcea, in apropierea localităţii Mineri, are o suprafata totala de 79,4 ha, din care aproximativ 45 ha sunt ocupate de iazul de decantare, ce include si estacada pentru transportul şlamului roşu si recircularea apei.

Instalaţiile componente ale iazului de decantare sunt: Baraj de pamant , cu următoarele caracteristici :

lungime coronament: 520 m cota coronament : +43,00 mdMN nivel maxim de retentie : +42,5mdMN latime coronament: 20 m panta taluze: interior 1:2,5 ; exterior1:2,5 lungimea iazului - 1.500 m

O suprafata de 4,8 ha din iazul de decantare a slamului a fost inchisa si s-a amenajat o instalatie de depozitare a slamului ingrosat in zona amonte a haldei de slam , care cuprinde : . - Dig de separatie ( separa suprafata de cca 4,8 ha ) realizat din material de cariera , construit transversal , cu axul aproximativ perpendicular pe latura malului stang al digului de inchidere , avand caracteristicile :

o inaltimea medie cca 5 m , corespunzatoare unei cote medii a depunerilor de slam in amplasament de 40 mdMN,

o latime coronament de 6 m,o panta taluzelor amonte si aval de 1:2

-Dig mal stang amenajat pentru conturarea noului depozit , realizat din loess compactat cu saltea drenanta din balast pe treimea aval a amprizei , avand caracteristicile :

cota finala a digului : +45 mdMN , dupa inaltarea digului existent cu 4 m; lungime dig : 1200 m, panta taluzelor : 1:2,5 aval si 1:2 amonte .

Ingrosator adânc de tip TASSTER – M120 si care are in componenta urmatoarele vas ingrosator – decantor adânc casa pompelor de şlam dens instalatie de dozare solutie de floculanti pentru obtinerea unui slam cu continut de solide de

minim 52% pompe duplex, ce asigura pomparea slamului in faza densa in halda de slam sistem de automatizare si monitorizare, pentru monitorizarea continua a functionarii

instalatiei de ingrosare a slamului, ce are in componenta variatoare de turatie pe pompele de evacuare a slamului; debitmetru electromagnetic Dn 250mm pe conducta de alimentare a vasului debitmetru electromagnetic Dn 150mm pe conducta de evacuare a slamului densimetru – pentru masurarea densitatii slamului evacuat senzor de indicare a nivelului de slam din vas senzor de indicare a momentului la axul sistemului de raclare

14


2013

sistem integrat de control – calculator de proces

- Dig de închidere în amonte de halda de slam a vaii lui Flam,a cărui lungime este de cca 365 m şi care se racordează cu digul de contur mal stâng; taluzul acestui dig este de 1:2,iar scopul acestor constructii hidrotehnice este de a colecta apele pluviale din amonte de iazul decantor şi a le dirija gravitational prin intermediul canalului de deviere spre Lacul Casla . - Canal de deviere şi canal de acces prevăzut cu două deschideri de preluare a debitelor din cei doi afluenţi principali din amontele depozitului. Panta acestui canal de deviere asigura scurgerea corespunzătoare a apelor din precipitatii şi la debite mici, fără a se produce colmatarea acestuia; se apreciază că acest canal de scurgere cu o pantă generala de 0,3 - 0,5 %. Canalul de deviere de pe valea lui Flam de la digul din amonte şi până la Lacul Casla dreneaza apele pluviale din bazinul hidrografic din amonte si asigura scurgerea fara a fi afectate de calitatea materialului din depozitul de slam.Volumul total de acumulare in iazului de decantare, pentru etapa +45,0 mdMN al coronamentului barajului este de cca.11.000.000 mc slam.

4. DOCUMENTAŢIA SOLICITĂRII Documentaţia care a stat la baza emiterii autorizaţiei integrate de mediu revizuite cuprinde:

Document solicitare înregistrat la ARPM Galaţi cu nr. 2494/15.12.2010 întocmit de SC Alum SA Tulcea;

Raport de Amplasament – revizia 1 întocmit în anul 2010 de către PFA Bectas CADAR Document solicitare înregistrat la ARPM Galaţi cu nr. 6003/30.09.2010 întocmit de SC Alum

SA Tulcea; Raport de Amplasament întocmit în anul 2010 de către PFA Bectas CADAR Documentatie solicitare înregistrată la APM Tulcea cu nr. 2527/06.03.2013 întocmit de SC

Alum SA Tulcea; Raport de Amplasament -revizia 2 întocmit în anul 2013 de către PFA Bectas CADAR Anunt public privind depunerea solicitarii de revizuire a autorizatiei integrate de mediu

aparut in ziarul Delta din 20.03.2013 Anunţ public privind depunerea solicitării de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu,

apărut în ziarul ”Obiectiv” Tulcea in data de 15.12.2010; Anunţ public privind depunerea solicitării de revizuire a autorizaţiei integrate de mediu,

apărut în ziarul ”Obiectiv” Tulcea in data de 07.10.2010; Autorizaţie integrată de mediu nr.9/05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007 emisă de ARPM

Galaţi; Procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, avize CTE, contracte, protocoale la

efectuarea testelor de verificare; Declaraţia locaţiilor pentru operaţiuni clasificate din categoria 2 nr. 923/ 1521433 din

23.10.2008 eliberată de Agenţia Naţională Antidrog. Declaraţia locaţiilor pentru operaţiuni clasificate din categoria 3 nr. 2847/ 152143 din

23.10.2008 eliberată de Agenţia Naţională Antidrog. Contract de furnizare / prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 5741

din 10.06.2009 încheiat cu SC Aquaserv SA Tulcea. Contract de furnizare energie electrica la consumator eligibil nr. 02 din 28.06.2006 încheiat

cu SC ALRO SA Slatina

15


2013

Anexa 1 la Contractul de furnizare energie electrica la consumator eligibil nr. 02 din 28.06.2006 încheiat cu SC ALRO SA Slatina


Anexa 3 la Contractul de energie electrica la consumator eligibil nr. 02 din 28.06.2006 încheiat cu SC ALRO SA Slatina



Act adiţional nr. 10/ 09.12.2009 la contractul de furnizare energie electrica la consumator eligibil nr. 02 din 28.06.2006 încheiat cu SC ALRO SA Slatina

Act adiţional nr. 11/ 09.12.2009 la contractul de furnizare energie electrica la consumator eligibil nr. 02 din 28.06.2006 încheiat cu SC ALRO SA Slatina

Contract de vânzare – cumpărare gaze naturale nr. 118/ 2010 încheiat cu SC CONEF GAZ SRL Bucureşti

Anexa 1 la Contractul de vânzare – cumpărare gaze naturale nr. 118/ 2010 încheiat cu SC CONEF GAZ SRL Bucureşti

Anexa 2 la Contractul de vânzare – cumpărare gaze naturale nr. 118/ 2010 încheiat cu SC CONEF GAZ SRL Bucureşti

Contract de furnizare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 5741 din 10.06.2009 încheiat cu SC Aquaserv SA

Contract pentru achiziţionarea păcurii nr. 28/ 05.10.2006 încheiat cu SC Unicom Holding SA Bucureşti

Act adiţional nr. 2 la contractul nr. 28/ 05.10.2006 încheiat cu SC Unicom Holding SA Bucureşti

Plan de prevenire si combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apa potenţial poluatoare întocmit de SC Alum SA

Autorizaţie de mediu nr. 1027/ 10.12.2010 emisa de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru activitatea din cadrul obiectivului „Dana Fluviala de Expediţie Alumina Tulcea”

Aviz nr. 60/ 01.10.2010 emis de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru evacuarea apelor convenţional curate si a apelor pluviale in perimetrul RBDD

Autorizatie emisa de ANPM Bucuresti nr.79/29.01.2013 privind emisiile de gaze cu efect de sera pentru perioada 2013-2020

Autorizatie de gospodarire a apelor nr 3/16.01.2013 privind „Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate la SC ALUM SA Tulcea

Autorizatie emisa de MMP nr. 226/5 din 28.05.2012 de functionare in conditii de siguranta pentru iazul de decantare Valea lui Flam

Certificate de atestare ISO 9001: 2008 nr. RO – 0570 din 12.10.2010 valabil pana la data de 12.10.2013 emis de IQNet

Certificate de atestare ISO 14001: 2004 nr. RO – 0014 din 12.10.2010 valabil pana la data de 12.10.2013 emis de IQNet

Certificate de atestare ISO 18001: 2007 nr. RO –0204 din 12.10.2010 valabil pana la data de 12.10.2013 emis de IQNet

Certificate de atestare ISO 9001: 2008 nr. 570/3 din 12.10.2010 valabil pana la data de

16


2013

12.10.2013 emis de SRAC Certificate de atestare ISO 14001: 2005 nr. 14/3 din 12.10.2010 valabil pana la data de

12.10.2013 emis de SRAC Certificate de atestare ISO 18001: 2007 nr. 204/2 din 12.10.2010 valabil pana la data de

12.10.2013 emis de SRAC Certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Bucureşti

nr. 3229/ 17.02.2011 Certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Bucureşti

nr. 16261/ 24.06.2010 Certificat de înregistrare seria B nr. 1588373, cod unic 2360405 eliberat in data de

15.05.2008 de Oficiul Registrului Comerţului de pe langa Tribunalul Tulcea Act constitutiv al SC Alum SA Tulcea redactat in 14.01.2011 de d-na Feodorof Mariana in

baza Hotărârii Generale Ordinare a Acţionarilor nr. 14/ 30.07.2010 Raport de Securitate Revizia 2/ 2010 Plan Intern pentru Situaţii de urgenta si capacitaţi de răspuns cod: PSUCR–1–01/ Rev.1/2010

avizat de ISU Tulcea si înregistrat la APM Tulcea cu nr. 189/ 26.01.2011. Planul de Urgenta Externa întocmit in anul 2010 de ISU „Delta” Tulcea Decizia nr. SUB-D-2114160966-38-01/F din 08.11.2010 emisa de ECHA privind

înregistrarea hidroxidului de aluminiu Decizia nr. SUB-D-2114161404-57-01/F din 08.11.2010 emisa de ECHA privind

înregistrarea oxidului de aluminiu Contract de prestări servicii procesare nr 40002132/26.03.2012 incheiat cu SC Sapa Profiles

SRL pentru preluarea deseului de lesie caustica Contract de vanzare cumparare nr 4000006088/15.07.2011 încheiat îbtre SC Vimetco

Extrusion SRL si SC Alum SA pentru preluarea deseu lichide apoase de clătire cu conținut de substante periculoase cod 110111*

Contract de prestare a serviciului de salubritate pentru agenti economici nr 01 din 01.06.2012 încheiat între SC RER ECOLOGIOC SERVICE Galați si SC ALUM SA pentru preluare deseuri menajere

Formular pentru propunerea planului de eliminare a echipamentelor sau materialelor ce conţin cantitati mai mari de compuşi desemnaţi decât cantităţile minimale aprobat de către APM Tulcea

Studiu întocmit de INCDPM – ICIM Bucureşti privind „Testarea gradului de poluare indus de halda de nămol roşu de la SC Alum SA asupra mediului înconjurător”.

Buletin de analiza seria A nr. 55/ 11.04.2011 realizate de ICECHIM Bucureşti privind compoziţia şlamului roşu (proba calcinata)

Buletin de analiza seria A nr. 56/ 11.04.2011 realizate de ICECHIM Bucureşti privind compoziţia şlamului roşu (proba umeda)

Plan de închidere propus si procedeele de urmărire postînchidere întocmit de SC Iprolam SA pentru halda de şlam;

Plan de închidere si monitorizare postinchidere a haldei de şlam, întocmit de SC Iprolam SA Bucureşti

Adresa BRD nr. 47046/ 13.04.2011 – dovada constituirii garanţiei financiare in conformitate cu prevederile art. 11 din HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor.

Decizia etapei de incadrare nr 209/09.04.2012 emisă de ARPM Galati pentru proiectul ,,Achizitie si montaj filtru orizontal pentru hidrat productie”

17


2013

Decizia etapei de încadrare nr 931/19.12.2011 emisă de ARPM Galati pentru proiectul ,,Modernizare Instalație de epurare prin montare ansamblu Filtre cu saci la instalația de calcinare”

Decizia etapei de încadrare nr 267/05.05.2011emisa de ARPM Galati pentru proiectul,,Sistem de răcire apa recirculată necesară instalatiilor de descompunere,statie de aer comprimat si măcinare “

Acord de mediu nr 2373/10.06.2009 emis de APM Tulcea pentru proiectul ,,Închidere partială a iazului decantor (în suprafată de cca 4 ,8 ha) si deschidere instalatie de depozitare șlam îngroșat”

Proces verbal nr 3397/25.03.2013 ]ntocmit de APM Tulcea pentru verificarea condițiilor din Decizia etapei de încadrare nr 931/19.12.2011 emisă de ARPM Galați, a conditiilor din Decizia etapei de incadrare nr 209/09.04.2012 emisă de ARPM Galați ,a conditiilor din Decizia etapei de încadrare nr 267/05.05.2011 pentru proiectul,, Sistem de răcire apa recirculată necesară instalațiilor de descompunere,stație de aer comprimat și măcinare “si a conditiilor impuse prin Acordul de mediu nr 2373/10.06.2009 emis de APM Tulcea -etapa a II a

Scopul1. Instalaţia IPPC va fi controlată, exploatată şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate aşa cum s-a

stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu.

2. Prezenta Autorizaţie integrată de mediu conţine 107 de pagini şi este valabilă, de la .04 2013 data emiterii până la 31.12.2017, cu obligativitatea îndeplinirii prevederilor din prezenta autorizaţie.

3. Cu 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei integrate de mediu se va solicita la APM Tulcea reînnoirea acesteia.

4. În cazul modificării prevederilor actelor emise de autorităţile de mediu care au stat la baza emiterii autorizaţiei integrate de mediu, precum şi a parametrilor pentru care s-a emis, se va notifica APM Tulcea. Nerespectarea prevederilor prezentei autorizaţii atrage după sine suspendarea/ anularea după caz.

5. Nici o modificare a activităţii sau reconstrucţie pe amplasament afectând activitatea IPPC sau orice parte a activităţii, care va rezulta sau este probabil să rezulte într-o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte: natura şi cantitatea oricărei emisii, sistemele de reducere a poluării/tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele sau deşeurile generate, sau orice schimbări în ceea ce priveşte managementul şi controlul amplasamentului precum şi modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativă a emisiilor, nu va fi realizată sau impusă fără notificare şi fără acordul prealabil scris al APM Tulcea

6. Prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu este emisă în scopul respectării prevederilor legale privind protecţia mediului.

7. Autorizaţia impune condiţiile de desfăşurare a activităţii instalaţiei din punct de vedere al protecţiei mediului;

8. Autorizaţia este emisă în scopul respectării normelor privind prevenirea, controlul integrat al poluării, definite prin OUG nr. 152/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel

18


2013

încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întreg sau, în acord cu legislaţia în vigoare şi cu obligaţiile din convenţiile internaţionale din acest domeniu, la care România este parte.

9. Conform O.U.G nr. 152/2005, aprobată şi modificată prin Legea nr. 84/05.04.2006, cu modificările si completările ulterioare, art. 25: „Autoritatea competentă pentru protecţia mediului evaluează periodic condiţiile din autorizaţia integrată de mediu şi acolo unde este necesar le revizuieşte. Revizuirea autorizaţiei integrate de mediu este obligatorie în toate situaţiile în care:

- poluarea produsă de instalaţie este semnificativă astfel încât necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente în autorizaţie, sau includerea de noi astfel de valori în autorizaţie,

- schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile fac posibilă reducerea semnificativă a emisiilor fără a impune costuri excesive,

- siguranţa în exploatare a proceselor sau activităţilor impune utilizarea altor tehnici,- prevederile unor noi reglementari legale o impun”

10. Conform OUG nr. 152/2005, aprobată şi modificată prin Legea nr. 84/05.04.2006, cu modificările si completările ulterioare, art. 17: „Autoritatea competentă emite autorizaţii integrate de mediu, le revizuieşte şi actualizează condiţiile prevăzute de acestea”.

11. Orice referire la „amplasament” din prezenta Autorizaţie va însemna zona planului/ planurilor cu limitele trasate conform Anexei I a prezentei Autorizaţii.

12. Operatorul este obligat să notifice APM Tulcea cu 90 de zile înaintea oricărei modificări ce afectează activitatea instalaţiei IPPC.

13. Prezenta autorizaţie se aplică tuturor activităţilor desfăşurate pe amplasament sub controlul operatorului, de la primirea materialelor şi materiilor prime până la expedierea produselor finite.

14. Prezenta autorizaţie se aplică activităţilor de management al deşeurilor de la punctul de generare /colectare până la punctul de valorificare sau eliminare.

5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢIIActivitatea se va desfăşura în următoarele condiţii:

5.1 Conştientizare şi instruire

5.1.1. Titularul Autorizaţiei trebuie să se asigure de faptul că publicul interesat poate obţine informaţii privind performanţele de mediu ale SC Alum SA Tulcea.

5.1.2. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să stabilească şi să implementeze proceduri pentru instruiri adecvate privind protecţia mediului, pentru toţi angajaţii a căror activitate pot avea efect semnificativ asupra mediului, asigurând păstrarea documentelor privind instruirile efectuate.

5.1.3. Titularul Autorizaţiei integrate de mediu trebuie să transmită câte o copie a prezentei Autorizaţii tuturor angajaţilor ale căror sarcini sunt legate de oricare din condiţiile prezentei Autorizaţii.

19


2013

5.1.4. Personalul trebuie să cunoască şi să respecte normele PSI şi de protecţia muncii în vigoare.

5.1.5. Periodic, instrucţiunile de lucru se vor prelucra personalului care deserveşte instalaţia.

5.1.6. Se vor prelucra instrucţiunile de lucru atât pentru operare cât şi pentru procesele de pornire/oprire şi pentru lucrările de reparaţie/revizie a instalaţiei.

5.1.7. În zonele de risc se va amplasa un panou care semnalează acest pericol. Pe panourile semnalizate se va scrie şi numărul de telefon al serviciilor ce trebuie informate conform Planului de prevenire în caz de poluări accidentale.

5.1.8. Fiecare instalaţie va fi prevăzută cu un plan de evacuare şi salvare în caz de urgenţă.

5.2 Responsabilităţi

5.2.1 Titularul Autorizaţiei integrate de mediu trebuie să asigure în fiecare moment siguranţa instalaţiilor şi a exploatării tuturor instalaţiilor printr-o întreţinere planificată, de prevenire. Pentru aceasta se vor elabora programe de inspecţie şi revizie, a căror desfăşurare se va prezenta într-un registru.

5.2.2 Titularul Autorizaţiei integrate de mediu trebuie să garanteze în orice moment revizia şi întreţinerea continuă a tuturor dispozitivelor de exploatare şi a instalaţiilor ce servesc direct sau indirect protecţiei mediului pentru a putea capta imediat toate emisiile de poluanţi în aer, apă şi sol apărute ca urmare a scurgerilor.

5.2.3 Titularul Autorizaţiei integrate de mediu trebuie să aibă la dispoziţie în orice moment piesele de schimb pentru părţile de instalaţie ce servesc direct protecţiei aerului, apei şi solului.

5.2.4 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a lua măsurile necesare remedierii oricărui prejudiciu cauzat vecinătăţilor sau mediului în general.

5.2.5 Titularul /operatorul activităţii trebuie să asigure prin decizie, o persoană responsabilă cu probleme de protecţia mediului. În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2005, aprobată si modificata de Legea nr. 265/ 2006, cu toate completările şi modificările ulterioare, SC Alum SA Tulcea, prin persoana desemnată cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, va asista persoanele împuternicite cu activitatea de verificare inspecţie şi control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le va facilita controlul activităţii, precum şi prelevarea de probe. Va asigura, de asemenea, accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora. Titularul activităţii are obligaţia de a realiza, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activitatea de verificare, inspecţie şi control.

5.2.6 Contribuţia la Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (EPRTR), va fi depusă la termenul stabilit în Cap. 13 al prezentei autorizaţii, precum şi ca parte a RAM.În conformitate cu HG nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE titularul are obligaţia să întocmească şi să

20


2013

gestioneze rapoartele potrivit prevederilor art. 5 alin. (1)-(4) şi ale art. 16 alin. (1) din Regulamentul EPRTR. Titularul /operatorul activităţii trebuie să raporteze autorităţii sale competente, cantităţile anuale împreună cu precizarea că informaţia se bazează pe măsurători, calcule sau estimări, a emisiilor în aer şi apă a oricărui poluant specificat în Anexa II a Regulamentului pentru care valoarea de prag corespunzătoare din Anexa II a Regulamentului este depăşită;În cazul în care datele au fost exprimate pe baza de măsurători sau calcule, trebuie raportată metoda analitică şi/sau metoda de calcul.Emisiile specificate în Anexa II a Regulamentului, raportate ca fiind sub incidenţa punctului (a) al art. 5 din Regulamentul EPRTR trebuie să includă toate emisiile de la toate sursele prevăzute în Anexa I a Regulamentului, aflate pe amplasamentul complexului industrial.Raportul trebuie să cuprindă şi informaţii privind emisiile şi transferurile exprimate ca totaluri de la toate activităţile, prevăzute, accidentale, obişnuite sau excepţionale specificându-se, acolo unde sunt date disponibile, orice date referitoare la emisiile accidentale.Operatorul trebuie să colecteze informaţiile necesare cu o frecvenţă adecvată pentru a stabili care dintre emisiile şi transferurile în afara amplasamentului fac obiectul cerinţelor de raportare în conformitate cu prevederile paragrafului 1al art. 5 din Regulamentul EPRTR şi să asigure calitatea informaţiilor prezentate în raportul transmis.

5.2.7 Titularul /operatorul activităţii are obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de Legea 211/2011 privind regimul deseurilor . Persoanele desemnate, trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

5.3 Acţiuni de control

5.3.1 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să respecte condiţiile impuse prin prezenta autorizaţie şi va iniţia investigaţii şi acţiuni de remediere în cazul unor neconformităţi cu prevederile acesteia.

5.3.2 Titularul/operatorul activităţii va lua toate măsurile prin care să asigure că nu va fi produsă nici o poluare asupra mediului.

5.3.3 Titularul/operatorul activităţii va lua toate măsurile de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile.

5.3.4 Titularul/operatorul activităţii trebuie să se asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate într-o asemenea manieră încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a mediului din afara limitelor amplasamentului.

5.4 Raportări

5.4.1 Un raport privind modernizarea, îndeplinirea sarcinilor stabilite, precum şi modificările intervenite, trebuie pregătit şi depus la APM Tulcea ca parte a Raportului Anual de Mediu (R.A.M.), care va fi transmis operatorului în format electronic (Anexa. II).

21


2013

5.4.2 Titularul/operatorul de activitate trebuie să înregistreze şi să păstreze în registre toate punctele de prelevare a probelor, analizele, măsurătorile, examinările şi toate cerinţele înscrise în prezenta autorizaţie.

5.4.3 Registrul va fi pus la dispoziţia autorităţii competente pentru protecţia mediului şi/sau autorităţii de control pentru verificări.

5.4.4 Rapoartele vor fi păstrate pe amplasament pentru o perioadă de cel puţin 7 ani şi vor fi puse la dispoziţia persoanelor cu drept de control conform legislaţiei în vigoare.

5.4.5 Persoana împuternicită cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului va transmite la APM Tulcea raportările solicitate la datele stabilite, conform cerinţelor prezentei autorizaţii.

5.5 Notificarea autorităţilor

5.5.1 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a notifica telefonic autoritatea competenta pentru protecţia mediului în termen de 2 ore din momentul producerii oricărui eveniment produs pe amplasamentul instalaţiei, care poate conduce la accidente ecologice. In termen de maxim 24 ore de la producerea poluării accidentale, agentul economic transmite la agenţia judeţeana pentru protecţia mediului, Raportul de informare in cazul poluărilor accidentale, prezentat in Anexa IV. Transmiterea se efectuează prin fax. Daca este cazul, agentul economic retransmite acest raport conţinând informaţii suplimentare obtinute in urma efectuarii analizelor de laborator.

5.5.2 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia notificării autorităţii competente pentru protecţia mediului în termen de 24 ore din momentul producerii :

- oricărei emisii apărute accidental ori ca urmare a unui accident major ; - oricărei funcţionări defectuoase a echipamentelor de control sau a echipamentelor de

monitorizare, care poate duce la pierderea controlului oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament ;

Notificările vor cuprinde: data şi ora accidentului, detalii privind natura oricărei emisii şi a oricărui risc creat de accident şi măsurile luate pentru minimizarea emisiilor şi evitarea repetării incidentului.

5.5.3 Titularul/operatorul activităţii trebuie să înregistreze orice accident. Această înregistrare trebuie să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul accidentului, precum şi circumstanţele care au dat naştere acestuia. Înregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate pentru protejarea mediului şi evitarea repetării în timp. După notificarea accidentului, titularul trebuie să depună la sediul APM Tulcea raportul privind incidentul, ca parte integrantă a RAM.

5.5.4 În cazul unor situaţii de urgenţă, definite conform O.U.G. nr. 21/2004 aprobată prin Legea 15/2005 cu modificările şi completările ulterioare, va fi anunţat Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţii de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

5.5.5 Alte notificări transmise autorităţilor competente pentru protecţia mediului, în termen de 14 zile de la producere:

- încetarea permanentă a activităţii oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate; - încetarea provizorie a activităţii oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate;

22


2013

- reluarea exploatării după oprire a oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate.- orice modificare planificată în exploatarea instalaţiei. - orice modificare a actelor emise de autorităţile competente care au stat la baza

emiterii autorizaţiei integrate de mediu.

5.5.6 Conform prevederilor art. 10 din O.U.G. nr. 195/2005, aprobată si modificata de Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu sunt obligatorii în cazul în care titularii de activitate cu posibil impact semnificativ asupra mediului urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de: vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii. În termen de 60 zile de la data semnării/ emiterii documentului care atestă încheierea uneia din procedurile menţionate, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

6. MATERII PRIME ŞI AUXILIARE .

Titularul/operatorul activităţii are obligaţia ca recepţia, manipularea şi depozitarea tuturor materiilor prime şi a materialelor auxiliare utilizate, să fie făcute conform normelor specifice fiecărui material, a fişelor tehnice de securitate (unde este cazul), în condiţii de siguranţă pentru personal şi pentru mediu.

Principalele materii prime şi materiale utilizate în activitate în anul 2012:

Principalele materii prime

Natura chimică /compoziţie(Fraze R)i

Inventarul complet al materialelo

r

Modul de stocare

Bauxita

Minereu cu conţinut de oxizi de aluminiu, oxizi de fier, oxizi titan, dioxid de siliciu

1.086.542 tIn depozitul de bauxita format din 2 platforme betonate, descoperite, cu suprafaţa de 6,75ha

Hidroxid de sodiu soluţie 50% (leşie caustica)

CorozivR 35 41.711 tone

In 2 rezervoare cu capacitate maxima de stocare de 430 t , amplasate pe platforma betonata

Hidroxid de sodiu soluţie 20 - 33% (deşeu leşie caustica) Cod: 11.01.11*

CorozivR 35 0

Acid sulfuric 96% Coroziv R35 1.715 t

In 2 rezervoare de 50 si respectiv 150m3 amplasate pe platforma din beton,cu borduri betonate si placate cu gresie antiacida.

23


2013


Natura chimică /compoziţie(Fraze R)


r

Modul de stocare

Acid clorhidric 32%

Corosiv R23, R35

949 t In 3 rezervoare de 60t fiecare, amplasate pe o platforma închisa, placata cu cărămida antiacida.

Var industrial Carbonati de calciu si magneziu 17.780 tone

Depozitul închis de var, prevăzut cu suprafaţa betonata. Suprafaţa depozitului este de 520mp

Amoniac solutie 25% R10, R23, R34, R50 7,755 tone Magazie închisa prevăzuta cu aerisire

naturala.

Fineamin 90 R34,R37 0 Bidoane de 60 l din PVC stocate intr-o magazie inchisa,prevazuta cu ventilatie.

Floculanţi N9779 R65 63,88 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi Aerodri 104 R10, R36, R38 10,00 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate

în magazia centrala

Floculanţi HX600 R34,R51/53 55,65 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi HX300 R34,R51/53 70,35 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi HF80 R34,R51/53 7,35 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi N85684 R52/53 1,02 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi N7837-1 R38, 41,53 35,28 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi Cybreak 631 R36, R38 1,91 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate

în magazia centrala Floculanţi Cyquest 100 R10, R36, R38 59,5 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate

în magazia centrala Floculanţi Cyquest 120 R36, R38 34,51 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate

în magazia centrala

Floculanţi Al232 18,72 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate în magazia centrala

Floculanţi N85342 R22,R38,R41,R50/5, R51/53,R53 78,4 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate

în magazia centrala Floculanţi Cybreak 632 R36, R38 8,78 t Recipienti de 1mc din PVC depozitate

în magazia centrala Sulfat feros R25 21.600 kg Big-bags de 1 tona depozitati in magazie

Nisip cuartos R36, R37, R38, R43 16.980 kg Saci de 50 kg depozitati pe o platforma betonata

Bile metalice - - In depozit pe platforma betonata special amenajata

24


2013




r

Modul de stocare

Cilpepsuri - 40.019 kg In depozit pe platforma betonata special amenajata

Ulei H46 EP(ulei hidraulic pentru utilaje grele)

R22, R34, R51/53 656 l

Recipiente din PVC sau metalice, a căror capacitate variază funcţie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitate in depozitul de carburanţi

Ulei KA 95(compresoare L100)

R36/37/38, R43, R51/53 800 l

Recipiente din PVC sau metalici, a căror capacitate variază funcţie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitate in depozitul de carburanţi

Ulei M40 SP2(ulei motor utilaje grele)

R52/53 72 l

Recipiente din PVC sau metalici, a căror capacitate variază funcţie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitate in depozitul de carburanţi

Ulei compresor compair 4.000 HR(compresoare Atlascopco, Ingersol)

R36/37/38, R43, R51/53 40 l

Recipienti din PVC sau metalici, a căror capacitate variază funcţie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitaţi in depozitul de carburanţi

Ulei C265(reductoare BREVINI)

R52/53 2.180 kg

Recipienti din PVC sau metalici, a caror capacitate variaza functie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitati in depozitul de carburanti

Ulei hidraulic HP32(instalaţie încărcare alumina)

R22, R34, R51/53 45 l


Ulei K 150(reductoare mori CVC1600)

R36/37/38, R43, R51/53 22.892 kg

Cisterne cu capacitate max. 8000 l, care se descarca in rezervorul de ulei din depozitul de carburanti

Ulei M40 Super 2 (utilaje grele) R52/53 745 kg


Ulei multi turboral 15 W40(pompa WOMA)

R52/53 569 l


Ulei roto- injectfluid (pt. ATLAS COPCO)

R36/37/38, R43, R51/53 120 l


25


2013




r

Modul de stocare

Ulei transformator Isolan TT - 200 kg Recipienti de 200 l depozitati in

depozitul de carburantiUlei sintetic de transmisie (cutie viteza pompa WOMA)

R10 5 l Recipienti din PVC sau metalici, a caror capacitate variaza functie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitati in depozitul de carburanti

Ulei Ultra Coolant 25 (compresoare INGERSOL)

R36/37/38,R43, R51/53

360 l Recipienti din PVC sau metalici, a caror capacitate variaza functie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitati in depozitul de carburanti

Ulei VG 220 (ingrosator adanc halda)

R52/53 349 l Recipienti din PVC sau metalici, a caror capacitate variaza functie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitati in depozitul de carburanti

Ulei mineral neclorurat de turbina TB 32

R52/53 1.005 kg Recipienti din PVC sau metalici, a caror capacitate variaza functie de cantitatea solicitata (de la 5 - 200 l) depozitati in depozitul de carburanti

Vaselina - 4.217 kg Recipienti metalici de 200 kg depozitati in magazia centrala de materiale

Vopsea R10, R53, R65 1.131,55 kg Recipienti metalici de la 5 - 20 kg depozitati in magazia centrala de materiale

Diluant D5105(are in componenta N-Butonol, Xilen)

R11, R20/21, R36/38, R48/20 456 l

Sticle / bidoane de 1 – 5 l depozitate in magazia centrala de materiale

Banda cauciuc - 73 m Depozitata la magazia centrala Electrozi 15.644,52

kgMagazia centrala de materiale

Sarma sudura - Magazia centrala de materialeRulmenti 465 buc Magazia centrala de materialeColiere 490 buc Magazia centrala de materialeDiscuri de taiere 53 buc Magazia centrala de materialeCiment 625 kg Magazia centrala de materialeCarton asfaltat - Magazia centrala de materialeAcetilena tehnica R12, R5, R6 4.014 kg In depozit special amenajat Oxigen tehnic R12 13.468,5 mc In depozit special amenajat

7. APĂ, ENERGIE, COMBUSTIBILI.7.1 APA

26


2013

7.1.1. Alimentarea cu apă potabila

7.1.1.1 Sursă de apă Rețeaua SC AQUASERV S.A Tulcea conform contractului nr 5741/10.06.2009(conf Autorizatiei de gospodărire a apelor nr 3/16.01.201307.1.1.2 Volume și debite de apă prelevate

-Qzimax =88,76 mc/zi(1,02 l/s)-Qzi med =68,28 mc/zi(0,79 l/s)-Vanual=24,92 mii mcFuncționarea este permanentă :365 zile /an ,24 ore /zi

7.1.1.3 Instalații de captare și distribuțieCaptarea apei potabile se face prin intermediul unui branșament cu conductă Dn=300 mm la conducta de distribuție Dn= 500 mm ,din zona industrială Tulcea vest.Distribuția apei potabile în interiorul obiectivului se realizeză prin conducte de oțel Dn =100 mm,cu lungimea de cca 1000 m

7.1.2. Alimentarea cu apă tehnologica

Sursa de apă brută :fluviul Dunărea ,brațul Tulcea (Mm 40 + 300 ),bazin amenajat tip ,,buzunar ‘’,protejat impotriva aluviunilor printr-un sistem de palplanse

Volumele si debitele de apă autorizate sunt:- Qzi max.=57.276,71 mc/zi(662,92 l/s) - Qzi med.= 44.059,00 mc/zi(509,94 l/s) Vanual =16.081,4 mii mc

Funcționarea este permanentă :365 zile /an ,24 ore /zi-

Instalaţii de captare si aducţiune: -stație de captare fixă, in conservare, lipsă echipament tehnic-doua staţii plutitoare, echipate cu 1+1 pompe tip Brates 500, având Q = 2400 mc/h, H = 2,5mCA, P = 132 kWApa preluata prin intermediul staţiei de pompare plutitoare este pompata prin doua conducte Dn 800mm, L = 500m, pana la bazinul tampon de la treapta I de repompare, având V = 1500mc. Staţia de repompare este echipata cu 2+1 pompe tip NDS cu caracteristicile: Q = 1200mc/h, H = 60 mCA, P = 250kW. De la staţia de repompare, apa este condusa prin trei conducte Dn 800mm si L = 1500 m la staţia de tratare a apei industriale

Instalaţii de tratare : 3 decantoare suspensionale, dimensionate pentru un debit de 500 l/s; 2 decantoare suspensionale pentru un debit de 100 l/s; 9 filtre rapide deschise , cu strat filtrant din nisip – S = 40mp/cuva; Instalaţie dozare reactivi: sulfat feros(50 mg/l pentru un debit de 500 l/s apă decantată) si

lapte de var (150 mg/lpentru un debit de 450 l/s apă filtrată) 3 linii pentru producerea apei demineralizate cu capacitatea de 80 t/h; 4 linii pentru producerea apei demineralizate cu capacitatea de 120 t/h; 4 filtre Na cationice pentru producerea apei dedurizate cu capacitatea de 20 t/h , in

27


2013

conservare

Instalaţii de înmagazinare, de distribuţie si recirculare a apei Bazin tampon la treapta I de repompare având V = 1500mc; Rezervor pentru apa decantata cu V = 5.000mc; 2 bazine pentru apa filtrata cu V = 1.000mc, respectiv 1.100mc; 1 rezervor pentru apa decantata si filtrata cu V = 400mc; 4 rezervoare pentru apa demineralizata cu V = 200mc; 2 conducte cu Dn =1000 mm, pentru apa decantata; 2 conducte cu Dn= 500 mm, pentru apa filtrata; 1 turn de răcire fortată EVAPCO ,cu Q=1350 mc/h ,fiind echipat cu 3 pompe pentru

descompunere, echipate cu motoare de P=110 kw,cu Q=350 mc/h si 2 pompe pentru răcirea turbinelor de aer comprimat. Turnul este amplasat în zonă laterală a instalației de descompunere și gospodăriei de aer comprimat și are ca scop optimizarea consumului de apă industrială prelevată din fluviul Dunărea

3 turnuri de răcire cu tiraj natural ,avănd capacitatea de 3000 mc/h fiecare 2 staţii de pompare:

- pentru apa industriala: 4 pompe tip 14 NDS ( Q=1400mc/h, P=400kW, H=80mCA) si 4 pompe tip TERMA 200 (Q = 300mc/h);

- pentru apa filtrata: 3 pompe tip VDF (Q = 460mc/h) + 1 pompa tip TERMA 200 (Q = 300 mc/h)

7.1.3 Apa pentru stingerea incendiilorSursa din rețeaua de distribuție a apei industrialePe reţeaua de distribuţie a apei tehnologice sunt montaţi 5 hidranţi exteriori si 21 hidranţi interiori:

Q incendiu exterior = 15 l/s; Q incendiu inrior = 6 l/s.

7.1.4. Modul de folosire a apei:

Necesarul de apă este:- Qzi max.= 176.846,00 mc/zi (2046,82 l/s)- Qzi med.= 136.035,38 mc/zi (1574,48 l/s)

Cerinţa de apă este:- Qzi max.= 57.344,90 mc/zi (663,7 l/s)- Qzi med.= 44.127,28 mc/zi (510,73 l/s)- V anual = 16.106,45 mii mc

Grad de recirculare interna a apei = 75,8 %

7.1.5. Evacuarea apelor uzate

Categoria apei uzate ReceptorVolume evacuate

Zilnic (mc) Anual(mii mc)maxim mediu

Ape menajere Canalizare oraş Tulcea 88,76 68,28 24,92

28


2013

Ape meteorice si tehnologice care nu necesita epurare

Fluviul Dunărea prin Gârla Somova 18.138,90 13.953,03 5.092,80

Ape tehnologice care necesita epurare

Fluviul Dunărea Mm 39+ 450 17.427,61 13.405,86 4.893,13

Limpedele neutralizat din batal Lacul Casla

in mod accidental in cazul unorviituri in condiţii meteorologiceexcepţionale

Prin rețeaua de canlizare a apelor tehnologice care nu necesită epurare sunt evacuate si apele conventional curate provenite de la S.C. FERAL SRL și S.C. TREMAG S.A.

7.1.6 Statii si instalatii de epurare 1.Statia de neutralizare ape alcaline se compune din:-canal colector , Dn=400-600 mm(tip CESAROM) și cămine de dirijare-3 bazine de neutralizare cu agitatoare mecanice ,cu V=120 mc-1 bazin de retenție ,cu V= 1500 mc-stație de pompare echipată cu: -2 pompe tip KESTNER ,avănd Q= 450 mc/h -1 pompă tip ACV 150 ,cu Q= 210 mc/hApele neutralizate sunt dirijate către bazinul de retenție (V= 1500 mc),iar de aici,în funcție de pH-ul realizat ,sunt evacuate în fluviul Dunărea sau sunt recirculate la neitralizare și apoi evacuate 2.Instalatție de tamponare cu acid sulfuric, pentru neutralizarea apelor limpezite bazice, evacuate accidental în Lacul Cășla , care cuprinde un rezervor metalic, v =20 mc , pentru acid sulfuric.În caz de evacuare accidentală a apelor bazice în Lacul Cașla , acidul sulfuric se introduce în conducta de apă limpezită prin intermediul unui furtun de cauciuc, Dn =50 mm 3.Instalație integrată de separare-filtrare a păcurii este în conservare 4.Stație de neutralizare ape meteorice de la halda de șlam se compune din: -sonde inverse -conductă Dn = 1000 mm -bazin de neutralizare a pelor evacuate ,cu V= 1000 mcApele meteorice sunt preluate gravitațional din haldă prin sondele inverse în conducta Dn =1000 mm și conduse în bazinul stației de neutralizare . De aici ,apele meteirice sunt descărcate în bazinul de avarie printr-o conductă Dn=400 mm ,de unde , împreună cu apele limpezite sunt transportate în uzină, neutralizate și evacuate în Dunăre. În cazul viiturilor puternice, dacă apele meteorice nu pot fi preluate în totalitate de conducta Dn=400 mm spre bazinul de avarie , se efectuează neutralizarea lor cu acid sulfuric în bazinul de 1000 mc ,după care se evacuează direct în emisar printr-o conductă de preaplin ,cu Dn= 400 mmCapacitatea sistemelor de evacuare a apei limpezite și a apelor meteorice este de 1,5 mc/s.Timpul de evacuare a apelor din precipitații căzute pe suprafața aferentă iazului de decantare , pentru asigurarea de 1% este de 3,1 zile

7.1.7. Instalaţii de măsura a debitelor si volumelor de apaPentru captare : volumele de apa sunt contorizate cu ajutorul a doua diafragme cu prize unghiulare.

29


2013

Pentru evacuare: Debitmetru electromagnetic pentru apele uzate neutralizate, la evacuarea in fluviul Dunărea, Aparat pentru determinarea nivelului in canale deschise, pentru apele convenţional curate.

7.2. EFICIENŢA ENERGETICĂ

SC Alum SA Tulcea isi asigura necesarul de energie electrica din doua surse: Sistemul Energetic Naţional conform contractului nr. 02/ 28.06.2006 încheiat cu SC ALRO

Slatina SA Sistemul propriu de producere energie electrica

Echipamentele electrice aflate pe amplasament nu conţin uleiuri cu compuşi bifenilpolicloruraţi (PCB).Alimentarea societatii cu energie electrica se face printr-o linie aeriana de 110kV, ce porneşte de la staţia de transformare de 400/ 110kV, aparţinând Conel ?? si care alimentează o staţie de racord adânc SRA110/6 kV. Staţia de racord este echipata cu 2 transformatoare de 40MVA si este amplasata pe platforma societatii, la limita vestica a acesteia. Pentru consumatorii de energie electrica , sistemul uzinal este prevăzut cu 6 staţii de conexiune si posturi trafo, grupate pe secţii de fabricaţie.Separat de sistemul de alimentare cu energie electrica a platformei uzinale, mai exista doua puncte de consum exterioare si anume captarea de apa bruta din Dunăre si staţia de pompare SP2, aparţinând haldei de şlam. Alimentarea acestor doua puncte se realizează din Sistemul Energetic Naţional prin posturi trafo separate. Transformatoarele sunt montate in 18 cabine de zid, construite separat, sau făcând parte din clădirile unor secţii si adăpostesc perechi de transformatoare, ce reduc tensiunea de la 6 kV la 0,4kV. Remedierea oricăror defecţiuni, verificări periodice a instalaţiilor electrice, precum şi schimbul de ulei sunt asigurate de personal autorizat.Pentru respectarea recomandărilor BAT privind utilizarea eficientă a energiei, se au în vedere următoarele:

- cantitatea de energie consumată va fi urmărită periodic şi contorizată; - utilizarea agentului termic recuperat din diferite părţi ale instalaţiei;- minimalizarea consumului de apă şi închiderea sistemului de circulaţie a apei;- izolarea termică a conductelor de transport fluide energetice pentru evitarea

pierderilor de căldură;- evitarea funcţionarii în gol a utilajelor tehnologice;- iluminarea spaţiilor de lucru cu sisteme ce asigură consum mic de energie.

Anual operatorul va întocmi un raport privind consumul de energie, va identifica şi aplica măsurile de utilizare eficientă a energiei. Acest raport va fi inclus în RAM.Corespunzător volumului de activitate, în anul 2010 consumul anual de energie electrica a fost de 106.012 MWh.

7.3. COMBUSTIBILI In fluxul tehnologic SC Alum SA Tulcea foloseşte drept combustibili – gazul natural şi/sau păcură.

Gazul natural este achiziţionat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, conform contractului nr. 118/ 2010 încheiat cu SC CONEF GAZ SRL Bucureşti. Alimentarea cu gaz natural

30


2013

se face din staţia de distribuţie Gaz Metan a SC Transgaz SA prin intermediul unei conducte de racord presiune inalta (355 m, Φ323,9x6,3) la o presiune de regim de 10 bari, care pleaca din SRMP Tulcea pana la robinetul de sectionare amplasat la limita de proprietate a societatii, in incinta acesteia. Sistemul de distribuţie gaz natural cuprinde:

racord la SNT, staţie de distribuţie Gaz Metan administrata de SC Transgaz SA, conducta de gaz metan si reţea interna de distribuţie

staţie de reducere presiune gaz natural de la 10 bar la 1 si respectiv 0,8 bar pentru alimentarea instalaţiilor de Calcinare si CET

Sisteme de ardere: arzătoare instalate la Calcinare si CET

Racordul instalaţiei la reţeaua de alimentare cu gaze naturale este dimensionat pentru un debit maxim de 55,000 Smc/h. Din staţie, gazul natural se transportă la fiecare cazan, care este prevăzut cu vane cu acţionare electrică (de izolare), vană de închidere rapidă acţionată pneumatic, armături de reglare a debitului si de distribuţie la arzătoare. Calcinatorul Static este prevăzut cu 1 arzător de pornire, 3 arzătoare propriu-zise instalate in focarul principal si 1 arzător suplimentar instalat in focarul suplimentar. Calcinatorul rotativ nr. 3 este prevăzut cu 1 arzător. Cazanele C2AP si C105 sunt prevăzute cu cate 6 arzătoare de gaz natural amplasate in frontul cazanelor.

Păcura este livrată la SC Alum SA Tulcea la rampa de descărcare in vagoane cisterna de 25 – 70 t. rampa de descărcare este formata in 2 linii de cale ferata, dotate cu 36 guri de descărcare de 80mm, conducta colectoare si 72 de racorduri de furtunuri de abur pentru preîncălzirea păcurii si canale colectoare din beton.Stocarea păcurii se face in Gospodăria de păcură care cuprinde 4 rezervoare supraterane metalice de 3.000 t fiecare. Rezervoarele sunt prevăzute cu serpentine pentru încălzirea păcurii, montate in partea inferioara a rezervorului, pe toata suprafaţa bazei sale si sunt prevăzute cu cuve de retenţie din beton cu inaltimea de 1,0m. Rezervoarele si perimetrul de la suprafaţa solului sunt împrejmuite cu gard din plasa metalica pentru a împiedica accesul personalului neautorizat in zona de depozitare.Eventualele scurgeri accidentale de păcură din zona rezervoarelor sunt colectate si direcţionate la o instalaţie integrata de separare – filtrare a produselor petroliere cu debitul maxim de separare de 20 m3/h. Scurgerile de păcura de pe rampa de descărcare CF si de la racordurile flexibile la descărcarea din vagoanele cisterna sunt colectate prin intermediul unei conducte centrale si direcţionate gravitaţional către cele doua separatoare de produse petroliere clasice care funcţionează pe sistemul de reţinere datorita diferenţei de densitate

Corespunzător volumului de activitate, în anul 2010 consumul anual de combustibili a fost următorul:

gaz natural = 165.943.143 mc, păcura = 218.808 tone (in anul 2006)

8. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Suprafaţa totală a amplasamentului este de 1.354.857 mp (135,5 ha) din care suprafaţa construită este de 189.660 mp.

31


2013

SC Alum SA Tulcea este amplasata in zona de vest a municipiului Tulcea (zona industriala) si are următoarele vecinătăţi:

Nord – SC Tremag SA si SC Feral SRL Tulcea Est – staţii de distribuţie carburanţi, SC STX OSV Tulcea SA Sud – str. Isaccea, Staţia Reglare Măsurare Gaze, Depozite Vest – Baza de construcţii – montaj SC Cimex SA, Sector prelucrare piatra; Spatii depozitare,

Liceul Agro – Industrial Tulcea

Instalaţia tehnologica funcţionează în regim continuu (3 schimburi de 8 ore zilnic). În cadrul programului anual de reparaţii sunt prevăzute lucrări de revizie, întreţinere şi mentenanţă care necesita oprirea alternativă a instalaţiilor tehnologice pentru o perioada de aproximativ 30 de zile. Numărul de personal prevăzut pentru operarea instalaţiilor şi a celor din activităţi conexe acestora, la nivelul anului 2010 era de 681 angajaţi.??

Principalele utilaje din fluxurile de fabricaţie sunt următoarele:1. Instalaţia de calcinare formata din:

- 3 cuptoare de calcinare rotative – tip ciment – cu un diametru de 4 – 4.5m si o lungime de 112m. Cuptoarele 1 si 2 au o capacitate proiectata de 400 t/zi alumina calcinata fiecare, iar cuptorul 3 are o capacitate proiectata de 550 t/zi alumina calcinata.

- 1 cuptor static vertical, cu funcţionare in strat fluidizat si care are o capacitate proiectata de 1650t/zi alumina calcinata

- Instalatie de epurare cu ansamblu filtre cu saci , cu capacitatea de 220.000 mc/h debit de gaze1. 1 centrala termoelectrica cu capacitatea proiectata de 327 MWt si care este formata din:

- 3 cazane de abur tip C2AP având fiecare 84,8 MWt (120 t bur/h), Pn = 100 bari, Tn = 5400C- 1 cazan de abur tip C105 cu puterea termica de 72,6MW t (105 tabur/h), Pn = 17 bari, Tn =

2500C- 1 turbina in contrapresiune tip CKTR 12, având puterea de 12MWeIn conformitate cu prevederile HG 440/ 2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere, cele 4 cazane energetice formează o instalaţie mare de ardere.

2. 1 instalaţie de depozitare şlam îngroşat cu suprafaţa utila de depozitare de cca 45 ha formata din: Instalaţie de obţinere şlam îngroşat având in componenta un ingrosator adânc cu Dn 12 m,

Hparte cilindrica = 6,590 m si Htotal = 17,6 m, pompe de slam, pompe de suprascurgere, instalaţie de dozare soluţii de floculant.

Depozit de şlam prevăzut cu trasee de umectare suprafaţa si cu trasee de depunere a şlamului in faza densa cu un conţinut de solide de minim 52%, pe întreaga sa suprafaţa.

Instalaţie de preluare a apelor pluviale si de trimitere in uzina pentru neutralizare.

32

APM TULCEA Autorizatie IPPC nr 9/05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007 revizuita in 18.08.2011revizuita in 2013

Diagrama proceselor tehnologice desfăşurate pe amplasament

33

APM TULCEA Autorizatie IPPC nr 9/05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007 revizuita in 18.08.2011revizuita in

2013

Descrierea fluxului tehnologic

SC Alum SA Tulcea produce alumina calcinata, energie electrică şi termică în cogenerare.

8.1. Secţia Roşie

a) Gospodăria de bauxita care este formata din:- 1 depozit descoperit pentru depozitare bauxita format din 2 platforme betonate cu S totala

= 6,75 ha. Capacitatea maxima de depozitare este de 250.000 tone;- Staţie de descărcare vagoane care are in componenta: culbutor, linie CF, pod greifer si 2

sisteme de benzi transportoare, cu benzi de cauciuc cu capacitatea de transport de 200 t/h fiecare; Benzile de cauciuc uzate sunt depozitate intr-un spaţiu special amenajat din cadrul depozitului de deşeuri din incinta, de unde este eliminat prin firme autorizate.

- Staţie de descărcare leşie din vagoane intr-un bazin subteran cu V = 32mc.Bauxita din port este transportata in uzina cu ajutorul camioanelor sau a vagoanelor de cale ferata. In funcţie de tipul bauxitei, aceasta este stocata in depozit in zone distincte. Golirea vagoanelor se poate face mecanizat cu ajutorul culbutorului sau poate fi trimisa pe estacada in zona graiferului cu ajutorul benzilor transportoare. Cele doua benzi transportoare cu capacitatea de transport maxim de 200 t/h/banda alimentează cu bauxita buncărele din instalaţia de măcinare. Pentru încărcarea bauxitei pe benzile transportoare si pentru depozitarea bauxitei sunt utilizate 2 buldozere. Cantităţile manipulate sunt de cca. 5.000 tone/zi.

b) Staţia pentru preparare lapte de var care este formata din:- 1 depozit închis prevăzut cu pod rulant si cu suprafaţa betonata pentru depozitare var.

Capacitatea de stocare este de 1.800tone.- Buncăr de alimentare var in vederea concasării cu capacitatea de stocare de 25 tone- Concasor cu fălci- Sistem de benzi transportoare, cu benzi de cauciuc si elevatoare carcasate- 3 buncăre de depozitare var concasat cu capacitatea de 8 tone- 5 tobe de hidratare unde are loc obţinerea laptelui de var. 1 toba de var are următoarele

caracteristici: Diametru: 1500mm; Lungime: 6000 mm; Turaţie toba: 2,2 rot/min; Capacitate – 9 tone lapte de var/h Greutate totala : 10200 kg; Temperatura de lucru – 1000C

Varul este adus in uzina pe calea ferata sau cu mijloace auto si se depozitează in depozitul de var. Din depozitul de var, cu ajutorul unui graifer este alimentat in buncărul concasorului, de unde este extras cu banda alimentator si este deversat in concasorul cu falci. După concasare, banda transportoare preia varul concasat si il transporta pana la elevatoarele cu care este ridicat pana la cota buncăre tobe de var si este preluat de banda reversibila ce deserveşte cele

34


2013

3 buncăre de stocare var concasat.Din buncăre, varul este dozat in toba de var, cu ajutorul unor dozatoare celulare. Tobele de stins var au doua funcţii tehnologice:

Tobele 1 si 2 sunt utilizate pentru prepararea laptelui de var cu ajutorul soluţiei din linia de spălare a şlamului roşu. Laptele de var rezultat este utilizat in Filtrarea Roşie la prepararea aluminatului tricalcic (TCA)

Toba 3 este utilizata pentru prepararea laptelui de var cu ajutorul soluţiei de atac pentru dozarea in pulpa Densa sau in pulpa normala care este trimisa la Lesiere.

Din Tobele 1 si 2, pulpa rezultata deversează in racletii mici, unde se separa faza lichida de reziduurile solide. Suprascurgerea racletilor mici este trimisa prin cădere libera in vasul de omogenizare, de unde cu ajutorul pompelor este trimisa la secţia Filtrare Rosie pentru prepararea TCA. Densitatea laptelui de var obţinut in tobele 1 si 2, necesar pentru Filtrarea Roşie, este de 1100 g/l.Toba 3 care funcţionează cu soluţie de atac deversează direct in racletii mari. Suprascurgerea intra prin cădere libera in vasul de stocare de unde este trimisa cu ajutorul pompelor la Secţia Măcinare pentru prepararea pulpei normale. Densitatea laptelui de var obţinut in toba 3, necesar pentru Măcinare, este de 1360 g/l.Reziduurile solide din racletii mari sunt spălate cu apa din linia de spălare a şlamului roşu si apoi sunt evacuate intr-un spatiu amenajat sub racleti, de unde sunt apoi preluate cu fadroma si incarcate in camion pentru a fi transportate si depozitate la halda de slam. Reziduurile din racletii mici ajung in racletii mari si urmeaza acelasi traseu ca mai sus.

c) Staţie recepţie soda caustica care este formata din: Rampa de descărcare Vas de preluare Pompe si trasee aferente

Soda lichida cu o concentraţie de cca. 48% NaOH si solutia deseu cu ~20- 33% NaOH (cod 11.01.11*) se aduce in cisterne la rampa de descărcare, de unde prin cădere libera trece in rezervorul tampon cu V = 32m3. Din rezervorul tampon, prin intermediul pompelor centrifuge, soda se pompează in instalaţia Descompunere pentru spălare chimica, la instalaţia de Tratare Chimica a apei, in instalaţia Filtrare Roşie pentru spălare chimica filtre Kelly sau in vasul de stocare de la Secţia Evaporare, de unde leşia se dozează in sistem.Hidroxidul de sodiu solutie 20-33% solutie deseu cod. 11.01.11* , preluat de la agentii economici cu care societatea are contract este utilizat in procesul tehnologic in instalatia de Evaporare pentru corectia solutiei de atac . In acest mod societatea realizeaza operatiunea R5 de valorificare a deseului cod. 11.01.11* ( in conformitate cu Anexa 3 din Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, respectiv R 5 - reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice)

d) Staţie recepţie acid sulfuric formata din: 2 Vase de stocaj (1x 50mc si 1x 150mc) 2 Pompe centrifuge, trasee si armaturi aferente Vas pentru amorsare/descărcare cisterne CFR cu capacitatea de 0.2 mc

35


2013

Acidul sulfuric este adus in uzina cu cisterne speciale, este descărcat in doua vase de stocare, de unde este dirijat prin conducte spre bazinul de neutralizare - bazin de retenţie pentru neutralizarea apelor tehnologice din uzina si halda de şlam si corectarea PH-ului la apele pluviale. Vasele de stocare sunt situate pe platforme din beton, cu borduri betonate si placate cu gresie antiacida. Cele doua pompe sunt utilizate pentru descărcarea vagoanelor cisterna. Din cele doua pompe pleacă un traseu DN80 spre Staţia de Neutralizare a apelor chimic impure si un traseu de DN80 spre Bazinul de Retenţie. La staţia de neutralizare sunt montate 3 pompe de dozare a acidului sulfuric pentru neutralizarea apelor din halda de şlam.

e) Gospodăria de păcurăAici are loc descărcarea, depozitarea, fluidizarea si pomparea păcurii spre cazanele de abur. Gospodăria este formata din:

Rampa de descărcare este formata din 2 linii de cale ferata, 36 guri de descărcare, conducta colectoare si furtunuri de abur pentru încălzirea cazanelor si canale colectoare din beton

Rezervoarele de păcura – 4 x 3.000 t/buc, prevăzute cu serpentine de încălzire Staţia de pompe care cuprinde: 10 buc filtre grosiere, 11 pompe de golire , 5 pompe

care asigura transportul păcurii la cazanele de abur Platforma preîncălzitoarelor si filtrelor unde sunt amplasate 8 preîncălzitoare de

păcura, 7 filtre fine si expandor de aburPăcura intra in uzina la rampa de descărcare in vagoane de 25, 48, 60, 70 tone. Vagoanele echipate cu serpentina de încălzire se racordează la conducta de abur printr-un furtun flexibil de Dn 25-28. După ce păcura se fluidizează prin încălzire la 50 – 700C, vagoanele se racordează la colectorul de golire printr-un furtun flexibil de Dn 75.Păcura din colectorul de pe rampa trece prin filtrele grosiere, este preluata de pompele de golire si introdusa in rezervoare unde se incalzeste pana la 70 – 800C. Din rezervoare, pentru a fi pompata la cazane, păcura trece prin filtre grosiere, pompe de păcura, preîncălzitoare si filtre fine. In final păcura pompata la cazane va avea 80 – 1000C si 3-4 atm.Pentru ridicarea presiunii păcurii la 35-40atm s-au prevăzut in apropierea cazanelor de abur 2 staţii de repompare care realizează acest lucru. Cele doua staţii sunt amplasate astfel:

la centrala termica unde alimentează cazanul de 105 t/h si cele doua cazane de apa fierbinte

la cazanele de 120 t/h care alimentează cazanele C2AP si calcinatoarele de alumina.Cele doua staţii au legături comune care asigura funcţionarea lor in paralel astfel ca orice cazan sa poată fi alimentat cu păcura din oricare din staţii. In cele doua staţii de pompe sunt montate pompe de păcura cu debite intre 15 si 25 t/h.Păcura este utilizata doar in situaţii critice: lipsa debit si presiune gaze naturale, avarii la conducta de transport gaze, etc.

8.2. Instalatia MăcinareMăcinarea bauxitei se realizează in secţia Măcinare ce este dotata cu 6 linii de măcinare ce au in componenta lor 6 mori tubulare cu bile cu dimensiuni de Φ 3x14m, cu 3 compartimente (M1,

36


2013

M2, M3, M4, M5 si M6). Moara M1 este nefuncţionala.Bauxita din buncăre este extrasa cu benzi alimentatoare din cauciuc si apoi este trimisa cu ajutorul benzilor dozatoare in jgheabul de alimentarea morilor. Benzile dozatoare sunt prevăzute cu cantare:

morile 2,4 si 5 au cantare dozatoare Tehnoem – reglarea debitului de bauxita se realizează modificând viteza benzilor de cântărire. Banda extractoare are funcţionare intermitenta asigurând un nivel constant in buncărul de dozare;

moara 3 are cantar Hasler – banda de cântărire are turaţie fixa, iar reglarea debitului se face din banda extractoare care are turaţie reglabila;

moara M6 are cantar de banda tip Automatica – banda extractoare are funcţionare intermitenta asigurând un nivel constant in buncărul de dozare.

Buncărele de stocare bauxita (6 buc.) au o capacitate de stocare de 400 tone fiecare, nu au sisteme de scuturare, iar in pereţii dubli, pe timp de iarna, se poată introduce abur pentru dezgheţarea bauxitei. Buncărul morii M1 este folosit pentru alimentare/ rezerva moara M2.Măcinarea se realizează prin existenta unei incarcaturi de corpuri de măcinare (bile si cilpepsuri), operaţiunea realizându-se in circuit închis in care exista si cate doua trepte de cicloane pentru moara M5 si moara M6.Morile M2, M3, M4 si M5 sunt cu doua compartimente de lungime egala (7m). In primul compartiment sunt introduse bile de diametre 100mm, 110mm, 120mm (60 tone – in cantitati egale). In compartimentul 2 sunt introduse cilpepsuri (60 tone).Moara M6 are trei compartimente pentru măcinarea bauxitelor diasporice (bauxita Parnasse). In primul compartiment sunt bile de diametre 100mm, 110mm, 120mm (40 tone – in cantitati egale). In compartimentul 2 sunt bile de diametre 60, 80mm (40 tone – in cantitati egale), iar in compartimentul 3 sunt cilpepsuri (40 tone). Pereţii despărţitori din interiorul morilor pot fi mutaţi in funcţie de necesitaţi.La intrarea in moara, odată cu bauxita, se introduce si soluţie de atac, astfel incat sa se obtina o pulpa măcinata cu raport Lichid/Solid = 0.9 – 1, in funcţie de sortul de bauxita prelucrat.La ieşirea din moara, pulpa măcinata trece printr-o sita cu ochiuri de 5 mm, prinsa de tamburul morii. Corpurile nemacinate cad in spaţiul de sub tambur de unde sunt preluate cu fadroma si duse înapoi in depozitul de bauxita. Pulpa este trimisa cu ajutorul pompelor Warman in vasele de predesiliciere. Instalaţia de predesiliciere este formata din 12 vase cu V = 1000mc fiecare. Cele 12 vase sunt cu fund conic, din care 3 sunt cu agitare mecanica, iar restul de 9 sunt cu agitare cu aer si au următorul rol funcţional:

4 vase de predesiliciere sunt pentru stocare pulpa densa 3 vase sunt pentru stocare pulpa normala pentru bateriile de lesiere 2 vase sunt pentru stocare soluţie de atac 3 vase sunt pentru ingrosatoare pulpa diluata

Vasele au posibilitatea de transfer si by-pass in funcţie de necesitatile tehnologice. Desilicierea propriu-zisa se realizează prin staţionarea pulpei in aceste vase, timp de 8 – 10 ore, in care silicea trece intr-un produs insolubil ce se poate separa. Din rezervoarele de desiliciere, pulpa este pompata către faza de lesiere prin pompe duplex cu pistoane la o presiune de 34 bari.

Pulpa densa măcinata este pompata in primul vas de desiliciere, unde este încălzita cu ajutorul

37


2013

unui schimbător de căldura vertical, ţeava in ţeava, aflat pe traseul de recirculare al pompei. Transferul către vasul 2 de desiliciere are loc din debitul recirculat, cu ajutorul unui ventil aflat la cota superioara a vasului. Reglarea se face manual in funcţie de nivelele pulpei in vasele de predesiliciere. Pentru încălzirea pulpei dense este folosit abur de 16 bar. Condensul rezultat este trimis in vasul de condens pur. In caz de impurificare a condensului, acesta poate fi direcţionat spre vasul de apa de spălare.Din vasul 2 de predesiliciere, care funcţionează pentru bauxita cu pondere majoritara (cca. 70%), pulpa densa este trimisa prin cădere libera de la conul vasului intr-unul din vasele morilor . In acest vas se amesteca cu restul de soluţie de atac si lapte de var si se prepara pulpa normala care este pompata in vasul de stocare pulpa normala pentru lesiere. Din vasul de predesiliciere care funcţionează pentru bauxita cu pondere mica in proces (cca. 30%), pulpa densa este pompata din debitul recirculat printr-un amestecător unde se introduce soluţia de atac si apoi amestecul ajunge in vasul de pulpa normala din care se alimentează bateriile de lesiere.Soluţia de atac este pompata de la Evaporare si ajunge in cele doua vase de stocare soluţie de atac. Pentru dozarea soluţiei de atac sunt utilizate:

7 conducte (cu debitmetre si regulatoare automate) pentru dozarea soluţiei de atac pe vasele morilor;

2 conducte (cu debitmetre si regulatoare automate) pentru dozarea soluţiei de atac pe intrarea in morile M2, M3, M4 si M5 pentru măcinarea umeda;

1 conducta cu debitmetru si reglare manuala pentru dozarea soluţiei pe morile M5, M6 in cazul măcinării bauxitei diasporice;

1 conducta cu debitmetru si reglare manuala pentru dozarea soluţiei de atac la prepararea laptelui de var;

1 conducta cu debitmetru si reglare automata pentru dozarea soluţiei de atac pe amestecătorul situat pe predesiliciere (cota 24m) cu pompare de la Evaporare.

Prin instalaţia de dozare pulpa densa/ soluţie de atac, pulpa densa din vasul 2 de predesiliciere este trimisa in alimentarea pompelor de la staţia de alimentare a bateriilor de lesiere. Soluţia de atac se amesteca la intrarea in pompe. Reglarea dozării se face cu ajutorul ventilelor automate.

8.3. Instalaţia de Lesiere

Lesierea bauxitei se face in 6 baterii de autoclave echipate cu autoclave montate înseriat si având încălzire indirecta. Agentul termic folosit este aburul de înalta presiune (80 atm) si de medie presiune (16 atm.) produs in CET.Pentru alimentarea bateriilor de lesiere sunt utilizate doua staţii de pompare si trei vase de stocaj.

1. Staţia Pompe Duplex Veche: unde sunt montate 6 pompe duplex folosite pentru alimentarea bateriilor de inalta temperatura. Pompele 1,2,4 si 6 sunt utilizate pentru alimentarea normala in bateriile de lesiere, iar pompele 3 si 5 sunt utilizate pentru alimentarea cu pulpa îndulcitor pe expandorul nr.2 de la baterii.

2. Staţia Pompe Duplex Noua: unde sunt montate 6 pompe centrifuge pentru alimentarea bateriilor de joasa temperatura. Fiecare din aceste 6 puncte este dotat cu un sistem de preparare automata pulpa normala de bauxita (de joasa densitate).

38


2013

3. 3 Vase de stocaj pulpa normala de bauxita.

Bateriile D si E sunt baterii de înalta temperatura (cca. 2450C). Autoclavele sunt legate astfel:

Autoclavele 1-8 sunt de preîncălzire: preîncălzirea pulpei se face cu ajutorul aburului impur recuperat din pulpa lesiata in expandoarele 1-8

Autoclava 9 este de încălzire: încălzirea pulpei se face prin trecerea condensului rezultat din autoclavele 10,11 si 12 unde se utilizează abur viu de 80 atm.

Autoclavele 10, 11 si 12 sunt de încălzire cu abur viu. Autoclavele 13, 14, 15 si 16 sunt autoclave de reacţie.

După linia de autoclave pulpa trece in linia de expandare formata din 8 trepte. Îndulcitorul (o pulpa din alt sortiment de bauxita) se dozează la ieşirea din expandorul 2. Trecerea intre autoclave si expandoare se face cu sifon. Reglajul presiunii pe ieşirea din baterie se face cu ajutorul robinetului de reglare de pe ultima autoclava, iar intre expandoare reglajul se face cu ajutorul ventilelor manuale. Pulpa lesiata ajunge in hidropulpator unde se amesteca cu apa de diluare si apoi trece in vasul de diluare. Pulpa diluata este trimisa cu ajutorul pompelor in vasele de îngroşare şlam roşu.

Bateriile A1, A2, C1 si C2 sunt baterii de joasa temperatura (cca. 1450C)Autoclavele sunt legate astfel:

Autoclavele 1, 2, 3 sunt de preîncălzire: preîncălzirea pulpei se face cu ajutorul aburului impur recuperat din pulpa lesiata in expandoarele 1, 2, 3

Autoclava 4 este de încălzire: încălzirea pulpei se face prin trecerea condensului rezultat din autoclavele 5 si 6 unde se utilizează abur de 16 bar. Când funcţionează bateria de înalta temperatura, se utilizează si condensul provenit din aburul de 80 atm. de la autoclavele D9/E9

Autoclavele 5 si 6 sunt de încălzire cu abur viu de 16 atm. Autoclavele 7 si 8 sunt autoclave de reacţie.

După linia de autoclave pulpa trece in linia de expandare formata din 3 trepte. Trecerea intre autoclave si expandoare se face cu sifon. Reglajul presiunii pe ieşirea din baterie se face cu ajutorul robinetului de reglare de pe ultima autoclava, iar intre expandoare reglajul se face cu ajutorul ventilelor manuale.Principiul este acelaşi pentru toate bateriile de joasa temperatura, dar la bateria A1 are suplimentar o autoclava de reacţie.

In bateriile de lesiere D si E, pulpa este preîncălzita in 6 trepte, cu abur din expandare, pana la temperatura de 170 – 1950C. Începând cu a 7 autoclava pulpa este încălzita cu abur proaspăt pana la temperatura de 2450C.Fiecare baterie are in componenta sa 8 trepte succesive de expandare. Pulpa circula succesiv din prima in ultima autoclava, când are loc dizolvarea conţinutului de oxid de aluminiu (Al2O3) din bauxita, formându-se soluţia de aluminat de sodiu.Din ultima autoclava, pulpa trece prin cele 8 trepte de expandare, având loc răcirea acesteia,

39


2013

scăderea presiunii si formarea de abur secundar utilizat la preîncălzirea pulpei.Condensul alcalin rezultat din burul de la expandare serveşte ca apa de spălare pentru nămolul roşu.Condensul pur rezultat din aburul de 80 atm este trimis la gospodăria de condens pur de la Evaporare, de unde o parte se returnează la CET.Pulpa autoclavizata se diluează in vase de diluare, cu apa provenita de la spalarea slamului rosu. In aceste vase de diluare mai intra si solutia de aluminat murdara provenita de la pornirea filtrelor Kelly si lesia epuizata rezultata din spălările chimice de la Filtrarea Rosie. Din vasele de diluare pulpa este preluata de pana la 8 pompe centrifuge si trimisa in instalaţia de Îngroşare - Spălare Şlam Roşu.

8.4. Instalatia Îngroşare – Spălare Şlam RoşuÎngroşarea, respectiv separarea prin decantare a şlamului roşu din soluţia de aluminat se realizează prin intermediul a 4 decantoare (vase) bicamerale, cu fund conic, cu Dn = 20m.Suprascurgerea din decantoare ajunge prin cădere libera in alimentarea pompelor de suprascurgere care trimit solutia de aluminat nefiltrat in doua vase colectoare. Din aceste vase solutia este trimisa cu ajutorul a 3 pompe 12 NDS spre filtrele Kelly. Şlamul evacuat din vasele de îngroşare este trimis cu ajutorul pompelor in treapta 1 de spălare.Pentru intensificarea procesului de decantare a substantei solide din pulpa lesiata se foloseste floculant ca este dozat in doua puncte respectiv:

- pe traseul de alimentare cu pulpa lesiata al vasului. - in labirintul din zona centrala a vasului

8.4.1. Dozare floculant in spălareIn vederea utilizarii floculantului pentru dozarea pe vase este necesara diluarea acestuia de la conc. de100% la conc. de lucru de 0.5% - 0.8%. Prepararea floculantului se realizeaza intr-o instalatie care are in dotare:

- pompa de preparare cu un debit de max. 50-60 l/h- pompa de amestecare floculant/condens pur cu debit de 4000-6000 l/h- schimbator de caldura pentru racirea condensului la 450C - vas de stocare a floculantului preparat - pompa de transvazare a floculantului preparat catre statia de dozare pe ingrosatoare - Staţia de dozare a floculantului preparat cuprinde:- 8 pompe de dozare cu debit max.de 450 l/h- 2 pompe dozare condens impur /solutie slab alcalina- trasee de dozare aferente fiecărui ingrosator

Procesul de îngroşare/decantare a şlamului roşu in ingrosatoarele tip Dn= 8m si H util=12m se desfasoara identic cu procesul din ingrosatoarele tip Dn =20m prezentate mai sus

Spălarea şlamului se realizează in 6 trepte de spălare in contracurent cu apa de spălare. Aceasta apa de spălare este condensul impur de la ieşire si de la evaporare.Pentru spălarea şlamului sunt utilizate următoarele vase:

2 vase Dn20, cu fund conic;

40


2013

6 vase Dn35, cu fund plat 1 vas ingrosator adânc, cu fund conic, montat la halda de şlam cu următoarele

caracteristici Dn 12 m, inaltime parte cilindrica 6.59 m, inaltime totala 17.64mŞlamul roşu rezultat din ingrosatoare este dirijat in treapta I unde este spălat cu suprascurgerea rezultata din tr. a II a de spălare. După decantarea pulpei in tr. I rezulta doua produse :

- şlamul spălat care merge in tr. II de spălare- suprascurgerea care este utilizata la diluarea pulpei lesiate.

La treptele de spălare II,III, IV,V,VI se respecta procedeul descris mai sus la tr. I prin care şlamul se spală in contracurent cu apa de spălare.Agentul folosit pentru spălarea şlamului roşu este condensul alcalin produs de Evaporare si condensul alcalin expandat rezultat din bateriile de lesiere.Pentru intensificarea procesului de decantare a substanţei solide din şlamul roşu se foloseşte floculant ca este dozat pe traseul de alimentare al vasului. In vederea utilizării floculantului pentru dozarea pe vase este necesara diluarea acestuia de la conc. de100% la conc. de lucru de 0.5% - 0.8%.

Prepararea floculantului se realizează intr-o instalaţie care are in dotare:- pompa de preparare cu un debit de max. 50-60 l/h- pompa de amestecare floculant/condens pur cu debit de 4000-6000 l/h- vas de stocare a floculantului preparat - Staţia de dozare a floculantului preparat cuprinde:- 4 pompe de dozare cu debit max.de 450 l/h- 2 pompe dozare condens impur /soluţie slab alcalina- trasee de dozare aferente fiecărui spălător

Şlamul din ultimul vas de spălare din uzina este pompat la Halda de şlam in alimentarea vasului ingrosator adânc împreuna cu apa de spălare. Din ingrosatorul adânc, şlamul evacuat care are o concentraţie de solide de minim 52% este pompat cu pompele duplex in halda de slam. Soluţia limpede din suprascurgerea vasului ingrosator adânc este pompata in uzina pe traseele de conducte si întoarsa in procesul tehnologic.

8.4.2. Încălzirea apei de spălareÎncălzirea apei de spălare se realizează in doua etape:

- încălzirea condensului alcalin de la evaporare spre filtrare roşie, procedeu realizat cu ajutorul unui schimbător de căldura cu placi tip Alfa - Laval.

- încălzirea apei de spălare in zonele unde concentraţia acesteia creste peste 30g/l Na2Ok: realizarea acestei etape se executa tot cu ajutorul unor schimbătoare de căldura cu placi tip Alfa - Laval după următorul procedeu:

încălzirea apei de spălare dintre tr. III si II cu doua schimbătoare încălzirea apei de spălare dintre tr. II si I cu doua schimbătoare

Agentul de încălzire il constituie aburul de 4.5 bar subrăcit la max. 1450C iar condensul rezultat este utilizat la dozarea floculantului pe linia de spălare - îngroşare.

41


2013

8.5. Instalatia Filtrare Roşie8.5.1. Filtrarea soluţiei de aluminatSuprascurgerea vaselor ingrosatoare ajunge in vase de stocare prevăzute cu agitare de unde este trimisa cu pompele la filtrarea de control.Filtrarea are loc in 13 filtre Kelly situate la cota 7,5m. Filtrele au cate doi tamburi fiecare cu o suprafaţa de filtrare de 50 m2/ tambur. Filtrarea se face pe pat de filtrare din aluminat tricalcic. Aceasta operaţiune se face pentru separarea din soluţia de aluminat a particulelor de oxid de fier.Soluţia limpede din filtre trece prin cădere libera in vasele de soluţie de aluminat. Soluţia este trimisa cu ajutorul pompelor la Filtrarea Alba.Patul filtrant se spala cu apa industriala curata, pulpa rezultata cade in vasele colectoare (malaxoare) de la cota 0. De aici este trimisa cu ajutorul pompelor in treapta a 3-a de spălare a şlamului.Soluţia de aluminat murdar care rezulta in perioada in care se formează patul filtrant de pe filtrele Kelly este trimisa in vasele de diluare ale bateriilor de înalta temperatura (Bat. A/C/D/E).

8.5.2. Prepararea si dozarea aluminatului tricalcicLaptele de var de la staţia de preparare a acestuia se amesteca cu soluţia de aluminat filtrat intr-un vas de reacţie cu capacitate de 125mc si apoi trece cu ajutorul unui sifon intr-un vas de maturare cu capacitate de 30mc. După operaţia de maturare care reprezintă formarea si creşterea cristalelor de aluminat tricalcic timp de 1-3 ore, aluminatul tricalcic (TCA) este dozat cu pompele in vasele colectoare de soluţie de aluminat nefiltrat. Vasele colectoare sunt in număr de doua bucati cu capacitatea de 125 mc si 50 mc. Dozarea aluminatului tricalcic este un proces continuu, maturarea obţinându-se prin reglarea debitului de dozare corelat cu capacitatea vasului de maturare.

8.5.3. Dozare CGM, antispumant si aditiv pentru reducerea umidităţii hidratului producţie.CGM este un modificator de cristale, cu rolul de a ajuta la creşterea sănătoasa a particulei de Al(OH)3.Antispumantul se dozează pentru spargerea spumei excesiva apărute in vasele de descompunere, ca urmare a agitării pulpei de hidrat cu aer comprimat. Procesul de dozare se realizează cu ajutorul unor pompe de mare precizie cu debitul cuprins intre 0-50 l/h.

8.6. Instalaţia de DescompunereSoluţia colectata de la filtrele Kelly este supusa unei răciri bruşte de la 96-104 oC la 72 -78 oC si transportat in vasele de descompunere unde are loc operaţia de descompunere (precipitare) in flux continuu, prin adăugare de amorsa fina si amorsa groba, care reprezintă germenii de amorsare ai procesului.. In urma descompunerii soluţiei de aluminat de sodiu rezulta hidroxidul de aluminiu si se pune in libertate soluţia muma, ce conţine 140-148 g/l Na2Ok si 80-100 g/l Al2O3. Pentru descompunerea soluţiei de aluminat de sodiu se parcurg următoarele etape:

1. Răcirea soluţiei de aluminatSoluţia de aluminat primita de la Filtrarea Roşie, cu temperatura medie anuala de 980C trebuie sa fie răcita la o temperatura care este funcţie de granulaţia dorita a fi obţinuta (de obicei: 72 -78 oC – iarna sau 72 -74 0C – vara). Scopul acestei răciri este creşterea

42


2013

suprasaturaţiei soluţiei de aluminat, in vederea separării ulterioare a hidroxidului de sodiu de soluţia muma.Răcirea soluţiei de aluminat se realizează prin schimbătoarele de căldura cu placi Alfa Laval, agentul de răcire fiind soluţia muma sau apa industriala rezultata de la turbocompresoare (răcitorii de aer). Soluţia de aluminat răcita este pompata la un vas de distribuţie, fiind apoi repartizata la vasele decompozoare

2. Descompunerea soluţiei de aluminatInstalaţia de descompunere cuprinde 37 vase, din care 21 sunt folosite ca vase decompozoare, 2 sunt folosite ca vase limpezitoare de solutie muma, 13 folosite ca vase de stocare soluţie muma sau soluţie concentrata si un vas de stocare leşie de soda. Vasele golite de pulpa sunt trecute pe spălare cu leşie pentru dizolvarea crustelor depuse. Transportul intre decompozoare se face prin intermediul jgheaburilor sau al aerolifturilor. Prin trecerea amestecului de soluţie de aluminat si hidrat amorsa din vas in vas are loc precipitarea hidroxidului de aluminiu.Vasele de descompunere sunt recipiente cilindrice, care se termina cu o parte conica si au o capacitate cuprinsa intre 2200 si 2450 m3 si diametru de 10m. Fiecare vas este prevăzut la baza cu ventile clopot prin care se poate face izolarea sau golirea. Vasele au fost modificate pentru a lucra in cascada. Se foloseşte o panta de 1 la 10 pentru noua conectare a jgheaburilor.Repulparea la filtrele de amorsa groba se realizează cu ajutorul sifoanelor din ultimele vase de aglomerare. Intre ultimul vas de aglomerare si primul vas al zonei de aglomerare are loc o răcire de cca. 5-80C care se realizează prin intermediul unei unitati de răcire compusa din schimbătoare Alfa Laval spiralate tip 1H-L-1T, 1H-L-1W folosind ca agent de răcire apa industriala.Din ultimul vas al fiecărei baterii pulpa trece in instalaţia de hidroseparare (clasare a pulpei funcţie de granulaţie) formata din doua hidroseparatoare. Acestea sunt vase conice cu capacitatea de 800m3, iar fiecare hidroseparator este prevăzut la baza cu ventil care permit izolarea, respectiv golirea.Pulpa din conurile hidroseparatoarelor constituie pulpa producţie, iar pulpa din suprascurgerea hidroseparatoarelor constituie pulpa pentru filtrarea hidratului amorsa.

8.7. Instalaţia Filtrare AlbaFiltrarea hidratului productie are loc pe doua filtre disc care functioneaza alternativ, avand suprafata de 100 mp fiecare si 4 filtre tambur cu functionare alternativa, avand suprafata de 50 mp pe filtru. Spălarea se realizează in contracurent, in trei trepte, cu condens alcalin de la evaporare si cu filtrate rezultate de la treptele din fata.. Hidratul filtrat si spălat ajunge prin intermediul unei benzi transportoare, la calcinare sau la depozitul de hidrat. Depozitul de hidrat de aluminiu are o capacitate de stocare de 12.000 tone, este acoperit si are suprafaţa betonata, de cca. 1600mp. Depozitul este dotat cu pod cu greifer si sistem de benzi si elevator pentru trimiterea hidratului la calcinare.Apele de la spălarea hidratului sunt dirijate o parte la spălarea pe treapta anterioara, o alta parte este limpezita si folosita la spălarea şlamului roşu, iar filtratul de la prima filtrare (soluţia muma) este colectat si pompat la Evaporare, după ce a fost preîncălzit in schimbătoarele de căldura in contracurent cu soluţia de aluminat.

43


2013

Instalaţia de vid este formata din: 3 condensatoare barometrice Rezervor pentru apa barometrica 8 pompe de vid Siemens (4 buc. x 12.000Nm3/ h, 4 buc. x 6.000 Nm3/h)

Pompele de vid au rolul de a asigura vidul necesar filtrarii turtei de hidrat amorsa si productie. Rezervorul are rolul de a colecta apa barometrica de la condensatoare, apa de răcire de la pompele de vid după care se evacuează in canalizarea pluviala. Din separatoare, soluţia ajunge in inchizatoarele hidraulice (vase metalice de forma cilindrica) si in final este stocata in vasele de soluţie muma. De aici cu pompele , soluţia este pompata in instalatia Evaporare.Pentru filtrarea hidratului se parcurg următoarele etape:

1. Filtrarea hidratului amorsaPulpa din suprascurgerea hidroseparatoarelor, prin cădere libera, prin intermediul conductelor, alimentează cuvele celor 7 filtre disc de amorsa. Pulpa este alimentata in cuva filtrelor, surplusul merge prin preaplin in vasul de preaplin, de unde este recirculata prin intermediul pompelor in cuvele filtrelor amorsa.In zona de suflare a filtrului, hidratul este desprins de pe pânza, cade in malaxoare unde se repulpeaza cu pulpa venita din ultimele vase de aglomerare si după o omogenizare este reîntoarsa in descompunere pe primele vase de creştere. Hidratul de la cele doua filtre de la amorsa fina este repulpat cu aluminat in vasul mare de transport -553 si de aici omogenizat cu aluminat racit se pompeaza pe fiecare vas 1 de aglomerare din fiecare baterie de descompunere.

2. Filtrarea hidratului producţiePulpa producţie, prin cădere libera asigurata de presiunea hidrostatica din hidroseparatoare, alimentează cuvele filtrelor disc. Prin filtrare se obţine turta de hidrat care se repulpeaza cu condens alcalin de la Evaporare si filtrat de la filtrele tambur.Cu ajutorul pompelor soluţia este dirijata in cuva filtrului tambur ca si prima treapta de spălare, turta de hidrat repulpata cu condens fierbinte intra in vasul tampon de unde cu pompele se alimentează cuvele filtrelor tambur (a doua treapta de spălare).Hidratul se spală cu condens alcalin fierbinte (la o temperatura de cel puţin 850C) pompat de la instalaţia de Evaporare. Hidratul de la tambur cade pe jgheab direct pe banda spre calcinare.Spălarea hidratului de producţie se face prin dozare de condens alcalin pe cele sase conducte prevăzute cu duze, de deasupra tamburului. Debitul de condens se reglează in funcţie de valorile obţinute la analizele chimice.La prima treapta de spălare a hidratului producţie sunt prevăzute bare cu duze.

8.8. Instalaţia EvaporareSoluţia muma rezultata din Secţia Filtrare Alba este dirijata la Evaporare in vederea concentrării si preparării soluţiei de atac. De asemenea, pentru ridicarea concentraţiei soluţiei de atac si pentru completarea pierderilor tehnologice de soda, soluţiile concentrate care ies din secţia Evaporare

44


2013

sunt corectate cu soda proaspăta sau leşii rezultate de la spălările chimice.Hidroxidul de sodiu solutie 33% solutie deseu cod. 11.01.11* , preluat de la agentii

economici cu care societatea are contract este pompat in instalatia de Evaporare pentru corectia solutiei de atac . Concentrarea soluţiilor muma se realizează in următoarele instalaţii:

2 baterii de evaporare de tip Kestner cu cate 6 corpuri fiecare; 3 superconcentratoare de soluţie 4 vase de stocare soluţii muma, doua cu o capacitate de cate 300 mc si doua cu o

capacitate de 628 mc. 2 vase a cate 300 mc pentru solutie concetrata (atac)

Bateria de evaporare de tip Kestner este o baterie cu efect multiplu, lucrează in contracurent, in film descendent si se compune din:

6 corpuri de evaporare formate dintr-un separator si un fierbător.

5 preîncălzitoare de amestec 5 detentoare – autoevaporatoare de soluţie 4 autoevaporatoare de condens pur 5 autoevaporatoare de condens impur Instalaţia de vid care cuprinde doua condensatoare barometrice principale, doua grupuri

de extracţie a gazelor necondensabile din baterie, ejector de mare capacitate, inchizator hidraulic.

Bateria de evaporare este deservita de pompe centrifuge si rezervoare de stocare.Procesul tehnologic in aceasta secţie parcurge următoarele circuite:

1. Circuitul soluţiei in EvaporareSoluţia muma rezultata in urma descompunerii soluţiei de aluminat este dirijata de la Filtrarea Alba spre Evaporare astfel:

Toata solutia muma trece prin schimbatoare Alfa Laval cu placi, se preincalzeste si este pompata in limpezitoare (un vas cu Φ = 20m si un volum de 1200 mc si alte doua vase, B13 si B16, cu Φ = 10m si un volum de 2200 mc fiecare).

cca. 50% este dirijata in vasul limpezor cu Φ = 20 si 50% in vasele B13, B16, după care este trimisa in vasele de stocare

cca. 70% din soluţia muma este distribuita in 2 rezervoare de stocare cu H = 9m, D = 6,25m si V = 300 m3, care alimenteaza bateriile Kestner, iar restul de 30% se adauga pe direct in vasele de solutie concentrata.

Aceste rezervoare funcţionează pe principiul hidroseparatorului, adică suspensia de hidrat este colectata pe la conul rezervorului si returnata la Filtrarea Alba, iar soluţia de la deversarea rezervoarelor este dirijata prin cădere libera spre alte rezervoare cu H = 8m, D = 10m si V = 628 m3. De aici, soluţia este preluata de pompele de alimentare Baterii Kestner, cu un debit Q = 300 – 350m3/h si pompata in separatorul corpului 5 de evaporare si preîncălzitorul corpului 4 de evaporare. Din separator soluţia este preluata de pompa si recirculata prin fierbător si

45


2013

separator. Din conul separatorului, soluţia este transferata cu pompa in preîncălzitorul corpului 4 de evaporare. Aici are loc preîncălzirea directa a soluţiei cu abur – soluţie, aburul provenind din separatorul corpului 4 de evaporare si de la expandor. Din preîncălzitor soluţia trece in separator prin curgere libera.Periodic, depunerile de crusta silico-aluminoasa de pe suprafeţele de schimb de căldura ale ţevilor fierbătoare sunt curatate mecanic, fiind scos din producţie cate un corp fara ca bateria Kestner sa fie oprita. Crusta silico-aluminoasa se transporta in depozitul de bauxita si se reintroduce in procesul tehnologic. Perioada de curatare mecanica durează aproximativ 20 de zile pentru un corp..

2. Circuitul soluţiei in EvaporareAburul de încălzire saturat si puţin supraîncălzit vine in secţie printr-o conducta de 500mm cu presiune de 3,5 – 4,5 ata si se introduce in fierbătorul corpului 1 de evaporare si in fierbătorul superconcentratorului de soluţie. Presiunea de lucru este de 3 – 4 atm. In urma transferului de căldura dintre agentul termic (abur viu) si soluţie, aburul isi schimba starea de agregare si trece din stare gazoasa in stare lichida formând condensul pur. Aburul secundar rezultat in urma expandării condensului pur prin cele trei (patru) trepte de expandare se foloseşte la preîncălzirea soluţiei in fierbătoare. Din autoevaporatorul de

condens, condensul este preluat si pompat in rezervorul de condens, de unde cu pompele este trimis la CET.Din autoevaporatorul de condens, condensul alcalin cu 630C este preluat de pompe si pompat fie in rezervorul de stocare condens alcalin, fie in rezervorul tampon. Din rezervorul de stocare, condensul alcalin este trimis la Filtrarea Alba pentru spălarea hidratului producţie, iar din rezervorul tampon condensul alcalin se pompează la spălarea şlamului roşu.Aburul secundar rezultat prin expandarea soluţiei in primele trepte de expandare se consuma la preîncălzitoarele de amestec. Din expandorul de soluţie, aburul secundar este dirijat la condensatorul barometric al liniei de expandare a soluţiei.

3. Circuitul de vidPentru asigurarea vidului pe bateria Kestner sunt prevăzute doua instalaţii de vid, una pe linia evaporatoarelor si cealaltă pentru ultimul expandor. Fiecare instalaţie este formata dintr-un ejector primar, un condensator, un ejector secundar si o oala de eşapare comuna. Ejectoarele funcţionează cu abur de 16 atm.

4. Circuitul gazelor necondensabileGazele necondensabile din condensatorul barometric sunt aspirate la partea superioara a condensatorului de ejectorul primar si trecute in condensatorul din care gazele necondensabile sunt aspirate de ejectorul secundar si trimise in oala de eşapare si la separatorul de picături si de aici in atmosfera. Eşaparea gazelor necondensabile (formate dintr-un amestec de aer si abur rezultat de la evaporarea sub vid la temperatura scăzuta in primul corp de evaporare si care nu are valoare termica pentru a fi utilizat in procesele de

46


2013

incalzire) se face printr-o conducta de Φ = 150 mmCondensatoarele principale sunt alimentate cu apa recirculata din staţia de pompare de la Turnurile 1, 2 sau 3. Apa barometrica din condensatoare trece in închizătorul hidraulic din care cu pompele este trimis la turnul de răcire si apoi prin intermediul staţiei de pompare reintra in circuitul normal.Asigurarea vidului la pornirea instalaţiei este realizata cu un ejector de mare capacitate prevăzut cu amortizor de zgomot.

5. Instalaţia de îndepărtare sare de carbonat de sodiuIn cazul prelucrării bauxitelor cu conţinut de carbonat, după mai multe cicluri de fabricaţie a aluminei, in sistem se acumulează o cantitate foarte mare de carbonat de sodiu care duce la scăderea eficientei in aproape toate fazele procesului tehnologic. O parte din soluţia medie de la Bateria Kestner de evaporare este supusa supraconcentrării in vederea ridicării concentraţiei peste limita de solubilitate a carbonatului de sodiu. După concentrarea soluţiilor recirculate in superconcentratoare, carbonatul de sodiu acumulat in timpul procesului de fabricaţie, cristalizează.Sistemul de îndepărtare a sării de carbonat de sodiu cuprinde:

6 vase de maturare prevăzute cu agitare mecanica 6 pompe pentru transvazarea soluţiei 1 inchizator de soluţie filtrata cu instalaţie de pompare Instalaţie de vid Ingrosator prevăzut cu agitare mecanica Vas de stocare a pulpei îngroşate prevăzut cu agitare mecanica 6 Vase de maturare Doua schimbătoare de căldura ţeava in ţeava; 2 instalaţii de colectare a scurgerilor; 3 filtre rotative cu vid

Soluţia iese cu aprox. 70 – 720C si un debit de cca. 60 – 65 m3/h si poate trece prin schimbătoare de căldura spiralate pentru răcire pana la 50 – 520C (se foloseşte ca agent de răcire apa industriala).Din schimbătoare soluţia cu suspensie de carbonat de sodiu trece prin sase vase de maturare. Vasele cu dimensiunile: H = 3m si D = 3m, au o capacitate utila de 18m3 si sunt prevăzute cu agitare mecanica. Transvazarea materialului dintr-un vas in celalalt se face cu ajutorul pompelor.Din ultimul vas, soluţia trece printr-un schimbător de căldura ţeava in ţeava, unde se ridica temperatura pana la valoarea de 75 – 850C. Schimbătorul de căldura foloseşte ca agent de încălzire abur din bara de 4.5 bari. Din schimbătorul de căldura soluţia ajunge intr-un ingrosator monocameral cu Dn 14. Ingrosatorul este prevăzut cu agitare mecanica. Pe la partea conica a ingrosatorului se extrage periodic pulpa îngroşata si se depozitează in vasul de stocare si se trimite la instalaţia de filtrare.Instalaţia de filtrare este prevăzuta cu trei filtre tambur cu vid care se folosesc pentru filtrarea suspensiei solide de carbonat. Turta rezultata de la cele trei filtre tambur este repulpată cu condens alcalin.

47


2013

Pompele de vid cu inel de apa sunt destinate realizării vidului necesar filtrării sării de carbonat de sodiu. Pompele absorb gazele necondensabile si aburul secundar de la condensatorul barometric al filtrelor tambur si le refulează in atmosfera printr-un separator de picături

Schema tehnologica a procesului tehnologic din Secţia Evaporare

1 solutie muma limpezita

9 limpezitor solutie superconcentrata

17 condens impur pompat la spalarea slamului

2 vase solutie muma 10 schimbatoare de caldura 18 alimentare filtre cu pulpa cu continut de saruri

3 alimentare cu abur 4.5 bar

11 vase maturare 19 dozare lapte de var

4 baterie evaporare K1 12 vase stocare condens pur 20 pompare in linia de spalare a slamului

5 baterie evaporare K2 13 vase preparare solutie de atac

6 superconcentrator solutie

14 solutie de ataca pompata in proces

7 superconcentrator solutie

15 condens pur returnat la CET

8 vas solutie concentrata 16 vase stocare condens impur

48


2013

49

1

3

3

4

5

2

16

6

7

8

9 10

11

13

12

14

15

17

20

1918


2013

50


2013

8.9. Instalaţia de Calcinare

In secţia de calcinare sunt patru cuptoare de calcinare: trei cuptoare rotative – tip ciment si un cuptor static vertical, cu funcţionare in strat fluidizat. Cuptoarele rotative nr. 1 si nr. 2 au o capacitate proiectata de 400 t/zi alumina calcinata fiecare.Cuptorul rotativ nr. 3 are o capacitate proiectata de 550 t/zi alumina calcinataCuptorul static vertical are o capacitate de 1650 t/zi alumina calcinata.Cuptoarele rotative au un diametru de 4 – 4,5m si o lungime de 112m. Ele sunt înzidite cu cărămida silico – aluminoasa. Cuptorul static vertical cu funcţionare in strat fluidizat, este dotat cu recuperatoare de căldura cu cicloane in mai multe trepte. Recuperarea eficienta a căldurii se realizează atât din gazele de ardere, cat si din alumina calcinata.

Procesul tehnologic este următorul:

Hidratul producţie de la filtrele tambur , cu o umiditate de 10 – 15%, cade pe banda transportoare. De pe banda, hidratul este preluat de un jgheab pe benzile transportoare care au rolul de a alimenta cele 3 buncăre de zi pentru stocare hidrat de aluminiu. Benzile sunt reversibile putând deversa hidratul in depozit. Hidratul din depozit poate fi introdus in circuitul de alimentare al calcinatoarelor prin intermediul unui elevator cu cupe. Din buncărele de zi, hidratul este extras cu ajutorul unor alimentatoare cu placi si trimis la amestecătoarele biax. Aici are loc amestecarea si omogenizarea hidratului cu praful de alumina recuperat din gazele arse in instalaţiile de desprăfuire.In cazul cuptoarelor rotative, amestecul de hidrat si prafuri recirculate alimentează calcinatoarele pe la capul rece al acestora. Prin avansarea materialului in contracurent cu gazele de ardere se realizează uscarea, deshidratarea si calcinarea. Alumina calcinata se obţine la capul cald a cuptorului, la o temperatura de 1100 – 12000C. In aceasta zona are loc transformarea in proporţie de cca. 80% a Al(OH)3 in Al2O3. Alumina calcinata, având la ieşirea din cuptor o temperatura de 11000C, este preluata prin intermediul camerelor de trecere in răcitoarele tambur, unde are loc răcirea indirecta, cu apa, la temperaturi de 90 – 1500C. Din răcitoare, alumina ajunge in buncărele amplasate sub sita răcitorului, iar de aici cu ajutorul unui sistem de transport pneumatic este transportata la cele 5 silozuri de stocare cu capacitatea de 2000 t fiecare. Praful depus in camera de fum (la capul rece al cuptoarelor) si in instalaţia de desprăfuire se evacuează la partea inferioara a buncărelor aferente, ajunge prin cădere la sistemul de transport pneumatic, cu ajutorul cărora se transporta la alimentatorul biax. Calcinatoarele sunt prevăzute si cu o instalaţie de reglare a presiunii si debitului de păcura, cu instalaţii de preîncălzire cu abur a păcurii. Arderea păcurii se face cu injectoare cu pulverizare de abur din reţeaua de abur de 16 atm. Calcinatoarele 1 si 2 nu sunt utilizate, având instalaţii de ardere pe păcura. Funcţionale sunt calcinatorul static si calcinatorul nr.3, echipate cu instalaţii de ardere cu gaz, la o presiune de 0,8 -1 bar si un debit de cca.6000 mc/h.In cazul cuptorului static in suspensie, hidratul este alimentat cu ajutorul unui şnec in coloana de antrenare in prima treapta de preîncălzire si apoi trece in a doua etapa de preîncălzire, după care este alimentat in cuptorul de calcinare propriu – zis. Hidratul se preîncălzeşte la cca. 4000C si se deshidratează parţial prin recuperarea căldurii gazelor arse care circula in contracurent. Cuptorul static este prevăzut cu un ciclon pentru separarea materialului. Alumina calcinata, după separarea intr-un ciclon, intra in instalaţia de răcire formata din 4 trepte in care se răceşte cedând căldura aerului de ardere care circula in contracurent încălzindu-se la 700 – 7500C. Temperatura de calcinare este de 11500C. Din ultima treapta de răcire, alumina intra intr-un buncăr de stocare care alimentează sase vase de transport pneumatic in faza densa, de unde este trimisa in cele cinci silozuri de stocare. Ca soluţie alternativa de transport a aluminei calcinate la silozuri , se pot utiliza benzile de transport si elevatorul de alumina calcinata.

51


2013

Liniile I si II de calcinare (formate din cuptoarele rotative nr. 1 si 2) sunt dotate cu doua baterii de cicloane. Bateria de cicloane I este compusa din 2 serii a cate 74 bucati cicloane, având diametrul de 250mm, iar bateria de cicloane II este compusa din 2 serii a cate 288 bucati de cicloane având diametrul de 150mm.Linia a III –a de calcinare (formata din cuptorul rotativ nr. 3) este dotata cu o baterie de cicloane compusa din doua serii de cate 432 bucati cicloane cu diametrul de 150mm.Schema tehnologica a procesului tehnologic din Secţia Calcinare

1 Alimentare cu hidroxid de aluminiu din Filtrare Alba2 Depozit de hidroxid de aluminiu3 Electrofiltrul nr 14 Filtru cu Saci5 Electrofiltrul nr 3

52

C1

C2

C3

CS 6

1

2

3

4

5

18

11

12

13

14

15

7

8

9

10

16

19

17

R

R

R


2013

6 Iesire alumina calcinata din Calcinator Static7 Sistem de benzi si elevator pentru transport alumina calcinata la silozuri

8Sistem de transport pneumatic/in faza densa alumina calcinata de la calcinatorul static la silozuri

9 Sistem de trasnport pneumatic alumina calcinata de la calcinatoarele rotative la silozuri10 Silozuri de alumina calcinata311 Iesire gaze arse din calcinatorul rotativ nr 1 la Electrofiltrul nr 112 Iesire gaze arse din calcinatorul rotativ nr 2 la Electrofiltrul nr 113 Iesire gaze arse din calcinatorul rotativ nr 3 la Electrofiltrul nr 314 Iesire gaze arse din calcinatorul static la Filtrul cu Saci15 Intoarcere praf colectat din Filtru cu Saci in calcinatorul static16 Intoarcere praf colectat din Electrofiltrul nr 1 in calcinatorul rotativ 1/217 Intoarcere praf colectat in Electrofiltrul nr 3 in calcinatorul rotativ nr 318 Trasee de gaze de ardere epurate la Cosul de Fum19 Cos de Fum calcinare

C1 Calcinator rotativ nr 1C2 Calcinator rotativ nr 2C3 Calcinator rotativ nr 3CS Calcinator Static

R Racitor alumina calcinata

8.10. CET

Centrala electrica de termoficare este utilizata pentru obţinerea curentului electric si a aburului necesar instalaţiilor aferente producerii aluminei.Capacitatea proiectata a centralei este de 327 MWt.

Instalaţia mare de ardere este formata din următoarele echipamente: 3 cazane de abur tip C2AP (C2AP nr. 1, C2AP nr. 2 si C2AP nr. 3) având fiecare puterea

termica de 84,8MWt (120 t abur/h) 1 cazan de abur tip C105 cu puterea termica de 72,6 MWt (105 t abur/h)

Curentul electric este obţinut intr-o turbina in contrapresiune tip CKTR 12, având puterea de 12MWeCombustibilii utilizaţi pentru producerea aburului tehnologic sunt gazele naturale si/sau păcura.

8.10.1. Obţinerea apei industriale

Apa preluata din Dunare prin intremediul celor doua staţii de pompare plutitoare este pompata pana la bazinul tampon de la treapta I de repompare. De la staţia de repompare, apa este condusa in decantoarele suspensionale de 500 l/s ale statiei de tratare a apei industriale. Colectarea apei decantate se face prin tuburi perforate care debuşează in canalul inelar central si apoi in rezervorul de stocare de 5000 mc

8.10.2. Obţinerea apei demineralizate

53


2013

Apa utilizata la alimentarea cazanelor pentru producerea aburului tehnologic este apa demineralizata obţinuta din apa pretratata, in instalaţia de pretratare chimica a apei de la Gospodaria Zonala de Apa.Staţia de demineralizare cuprinde 6 linii de demineralizare O linie de demineralizare are in componenta doua filtre cationice si doua filtre anionice.

Schema de demineralizare este următoarea:apă pretratată H1 OH1 H2 OH2 apă demineralizată

unde:

H1 - treaptă I tratare puternic acidă, în filtre umplute cu masă ionică Amberlite IR 120,

se reţin cationii Ca+2, Mg+2 asociaţi carbonaţilor, bicarbonaţilor, clorurilor, sulfaţilor

şi azotaţilor şi cationii Na+, K+, Fe+2, Fe+3, Al+3 asociaţi carbonaţilor, clorurilor,

sulfaţilor şi azotaţilor;

OH1 - treaptă tratare slab bazică, în filtre umplute cu masă ionică Amberlite IRA 93, se

reţin anionii acizilor tari SO4-2, Cl-, NO3

-;

H2 - treaptă II tratare puternic acidă, în filtre umplute cu masă ionică Amberlite IR 120,

se reţin eventualele scapari de saruri din filtrul H+ cationic tr. I.

OH2 - treaptă tratare puternic bazică, în filtre umplute cu masă ionică Amberlite IRA 420,

se reţin anionii acizilor slabi CO3-2 şi SiO2;

Apa limpezita este trecuta prin filtre cationice echipate cu cationit puternic acid in forma H, unde se realizează reţinerea tuturor cationilor existenţi in apa, proces numit decationizare. Apa decationizata, cu un puternic caracter acid, este trecuta in treapta slab anionica a instalaţiei, formata dintr-un filtru cu anionit slab bazic unde sunt reţinuţi anionii acizilor tari, apoi intra in tr. II a filtrului cationit unde se reţin eventualele scapari de săruri de la filtrul cationit tr. I. In final intra in filtru cu anionit puternic bazic, unde sunt reţinuţi anionii acizilor slabi. Apa obţinuta este apa demineralizata nefinisata care este stocata in doua rezervoare de 200mc fiecare.Dupa terminarea ciclului de functionare (depasirea parametrilor maxim admisi la iesirea din filtrul puternic bazic) o linie este considerata epuizata si se trece la regenerarea ei, adica la parametrii de producţie, lucru ce se realizează in mai multe etape:

- afânare- regenerare- spălare lenta- spălare finala

Afânarea se realizează cu apa filtrata in sens invers sensului de funcţionare al filtrului, operaţie prin care se elimina din masa ionica particulele mărunte formate datorita distrugerii mecanice a granulelor de masa , nămolului format la zona de contact dintre stratul de apa si stratul de masa ionica si in acelaşi timp se realizează expandarea masei asigurându-se accesul liber al soluţiilor de regenerare la particulele de masa ionica.Pentru regenerarea maselor ionice din filtrele cationice se foloseşte soluţie de HCl 6-8%, iar pentru regenerarea maselor ionice din filtrele anionice se utilizează o soluţie de NaOH 4%.

54


2013

După regenerare se efectuează o spălare lenta a masei ionice pentru îndepărtarea excesului de acid si a excesului de hidroxid de sodiu durata ei fiind controlata prin analize de concentraţie la zăvoarele hidraulice.Spălarea finala se efectuează in sensul funcţionarii pe fiecare filtru in parte pentru eliminarea la canal a reactivului rămas după regenerare si spălare lenta, durata ei fiind controlata tot prin analize de concentraţie de la golirea de fund a filtrelor.Apele uzate provenite de la regenerările maselor ionice din filtrele instalaţiei de demineralizare sunt evacuate in instalaţia de neutralizare, unde se ajustează pH-ul, pentru a se obţine valorile impuse la evacuare.

8.10.3. Obţinerea apei dedurizate

Instalaţia de dedurizare produce apa dedurizata utilizata pentru completarea pierderilor de agent termic din circuitul primar de termoficare urbana (centrala – puncte termice) .Instalaţia de dedurizare este formată din patru filtre de 20 mc/h si doua filtre de 40 mc/h încărcate cu masă cationică Amberlite IR 120

- filtrele cu debit de 20 mc/h, au masă Na+ Amberlite IR 120 si un volum de masa ionica1.6 m3 , unde se reţin ionii de Ca+2 şi Mg+2.

- filtrele cu debit de 40 mc/h, cu masă Na+- Amberlite IR 120 şi un volum de masă ionică 3.2 m3, unde se reţin ionii de Ca+2 şi Mg+2;

Produsul final obţinut il constituie apa dedurizată utilizată pentru adaos în circuitele termice. Apa dedurizată obţinută este trimisa direct in alimentarea cazanelor de apa fierbinte.Regenerarea masei ionice se face cu soluţie de NaCl 10%, preparată într-un dizolvator de sare.In cadrul instalaţiei de tratare chimica a apei funcţionează un laborator care are ca obiect de activitate controlul chimic al circuitului apa-abur.Laboratorul de analize chimice este dotat cu următoarele echipamente:

Vâscozimetru Engler - 2 buc Balanţă tehnică - 1 buc Spectrofotometru - 2 buc Aparat pentru oxigenul dizolvat – 1 buc pH-metru – 1 buc Conductometru – 2 buc Balanţă analitică – 1 buc

8.10.4. Obţinerea aburului in cazane

Apa demineralizata de alimentare a cazanelor este trimisa la CET prin doua conducte (firul 1, respectiv firul 2).Pe firul 1, apa trece printr-un răcitor de purja (schimbător cu placi Alfa – Laval), care recuperează căldura provenita de la purja continua a cazanelor, după care ajunge la degazorul de 1,2 ata.Pe firul 2, o parte din apa trece printr-un răcitor de abur recuperat de la labirintii turbogeneratorului nr. 2 (RAL) si ajunge in degazorul de 1,2 ata.Tot in Degazorul de 1,2 ata ajunge si condensul recuperat provenit de la secţiile tehnologice si de la preîncălzitoarele din circuitul apei de alimentare a cazanelor. Degazoarele de 1,2 ata sunt in număr de 3 bucati si au următoarele caracteristici: p = 1,2 ata, Q = 180 m3 si V = 40 m3.

55


2013

In degazor are loc procesul de degazare termica pentru eliminarea de CO2 si O2.

Din degazoarele de 1,2 ata apa este preluata de pompele de transvazare (in număr de 9 bucati) si refulata prin preîncălzitorul de apa de adaos de 100 m2 in degazoarele de 6 ata (2 bucati) cu următoarele caracteristici: p = 6 ata, Q = 200 m3/ h si V = 40 m3.Apa degazata termic din degazoarele de 6 ata este preluata de pompele de alimentare a cazanului C105 de 105t/h si a cazanelor C2AP de 120 t/h, după cum urmează:

1. 4 pompe (Q = 52m3/h, H = 220m) refulează apa spre cazanul C105. După ce apa trece prin economizor, ajunge in sistemul vaporizator al cazanului, si aici, după ce se transforma in abur, trece printr-un supraîncălzitor si este debitat cu 17 ata si 2500C intr-un colector final care este distribuit astfel: direct la instalaţiile tehnologice din Lesiere, Evaporare, Măcinare, Descompunere,

Calcinare si pentru consum intern, la ridicarea temperaturii apei de alimentare a C2AP in preîncălzitoarele de înalta presiune (PIP) de 16 ata, preîncălzitoarele de inalta presiune (PIP) de 31 ata si ejector TG – CKTR;

prin doua staţii de reducere (S.R.) de 16/5 ata, la instalaţiile tehnologice din Evaporare, Filtrare Roşie, Filtrare Alba si pentru consum intern la Gospodăria de combustibil, tratare chimica apa si pentru ridicarea temperaturii apei de alimentare a cazanelor in preîncălzitor apa adaos (PAA)

2. 5 pompe de alimentare (Q = 150m3/h, p = 150ata, N = 1.000 kw) care refulează apa spre cazanele C2AP prin PIP –urile de 16 ata (2 buc.) si PIP –urile de 31 ata (2 buc)

In cazan, apa după ce trece prin economizor treapta I, condensator Dolejal si economizor treapta II, ajunge in sistemul fierbător unde este transformat in abur. Acesta trece printr-un supraîncălzitor de radiaţie si prin doua supraîncălzitoare de convecţie si ajunge in colectorul final de abur cu 100 atm si 5400C. Supraîncălzitorul de radiaţie este amplasat in focar (drum I gaze) si supraîncălzitoarele de convecţie sun situate in drumul II gaz.

Apa demineralizată produsă în staţia proprie de tratare este trimisa la CET prin doua conducte introdusă în cazan, unde este introdus şi combustibilul prin arzătoarele de gaz natural sau păcura. Prin arderea combustibilului (în amestec cu aer) apa se transformă în abur supraîncălzit cu presiunea de 100 ata şi temperatura de 5400C. Aburul supraîncălzit ieşit din cazan se destinde în turbina cu cedare de lucru mecanic permiţând rotirea turbinelor si implicit a generatoarele electrice (cuplate axial cu acestea) obţinându-se astfel energia electrică care este debitată la statiile de conexiuni (SC) ce deservesc platforma. Deasemeni, din priza de termoficare a turbinei se extrage abur de 16 ata folosit la consum intern si in instalatiile tehnologice.

Alimentarea cu păcuraCentrala este alimentată cu păcură de la Gospodăria de combustibil lichid a unitatii. Păcura ajunge pe rampa de descărcare, pe calea CF, cu cisterne care sunt încălzite cu abur pentru fluidizarea păcurii. Condensul rezultat este trecut prin Instalaţia de separare a hidrocarburilor si evacuat in bazinul de retenţie, iar de aici evacuata in emisar. Din cisterne păcura este trecuta prin filtrele grosiere si pompata in cele 4 rezervoare de 3000 t. In rezervoare păcura este încălzita pana la temperatura de 80-900C cu abur, prin serpentine. Condensul rezultat este preluat in secţiile tehnologice. Din rezervoare păcura este preluata si pompata, prin preîncălzitoare si filtre fine, la cazane prin 3 conducte care duc la staţia de pompare treapta a II-a păcura. De aici este preluata si pompata la cazane la presiunea corespunzătoare arzătoarelor (37 ata).

56


2013

Alimentarea cu gaz naturalGazul natural este adus de la SC Transgaz SA Tulcea printr-o conducta subterana cu Dn = 350 mm si presiune de 4,5 atm la staţia de reglare si masura (SRM) amplasata in incinta societatii.Din staţie gazul natural pleacă spre cazane printr-o conducta supraterana cu Dn = 600 mm si presiune de 0,8-1 atm direct la instalaţia de ardere a cazanelor C2AP si C105. Cazanul C2AP nr.1 este prevăzut cu 6 arzătoare amplasate pe 3 niveluri. Cazanul C2AP nr.2 este prevăzut cu 9 arzătoare amplasate pe 3 niveluri. Cazanul C105 este prevăzut cu 6 arzătoare amplasate pe doua niveluri. Cazanul C2AP nr.3 este prevăzut cu 9 arzătoare amplasate pe 3 niveluri.

Aerul necesar arderiiAerul este preluat de ventilatoarele de aer din exteriorul clădirii si introdus in arzătoarele cazanului odată cu combustibilul. Aerul necesar combustiei in cazul cazanelor energetice este vehiculat cu ventilatoare de aer (VA).Aerul refulat de ventilatoarele de aer trece prin preîncălzitoarele de aer ale cazanelor, unde recuperează căldura gazelor arse recuperate la cos, ajungând la temperatura de 2400C (cazanele C2AP) si respectiv 1600C(cazanul C105). La ieşirea din preîncălzitoarelor de aer, aerul este distribuit la arzătoarele cazanelor.În focar are loc procesul de reacţie între aerul de ardere şi combustibil, cu formare de gaze de ardere la temperatură ridicată, acestea formându-se din elementele combustibile conţinute în combustibil şi din aerul necesar arderii.Evacuarea gazelor arse de la cazanele C2AP si cazanul C105 se face la un cos de fum cu inaltimea de 80 m dupa cum urmeaza:

- la cazanele C2AP evacuarea gazelor se face cu cate un ventilator de gaze (VG) la fiecare cazan

- la cazanul C105, fiind un cazan cu suprapresiune in cazan, evacuarea se face direct fara ventilator de gaze

Arzătoarele cu care sunt dotate cazanele sunt arzătoare pe gaz metan cu emisie redusa de NOx si sunt prevăzute cu: lănci, clapete de reglare gaze, clapete de reglare aer si aparatura de măsura si control ce permite funcţionarea cazanului in regim automat.

Orele de funcţionare ale cazanelor de abur sunt prezentate în tabelul următor:

Nr.

Crt.UM

IMA

C2AP nr.1 C2AP nr.2 C2AP nr.3 C105

1. Anul PIF - 1973 1974 1979 1978

2. Anul ultimei RK - 2009 2010 2002 2009

3. Total ore funcţionare de la

PIF până la 31.12.2010ore 186.467 188.411 168.999 159.792

57


2013

8.10.5. Obţinerea curentului electric in turbinaTurbina cu abur CKTR-12 este o turbina de tipul cu actiune, cu contrapresiune, o priza reglabila si o priza fixa. Este destinata producerii de energie electrica si abur tehnologic. Presiunea aburului in contrapresiune este de 5 at, la priza reglabila de 16 atm si la priza fixa de 31 at. Aburul supraîncălzit produs de cazanele C2AP (100 at, 5400C) este trimis la turbina CKTR-12. Admisia aburului in turbina se face prin intermediul a 4 ventile de admisie si se destinde pana la presiunea de 5 at, abur folosit pentru consum propriu tehnologic si pentru instalaţiile tehnologice de pe platforma. Aburul de la priza reglabila de 15 at este folosit pentru ridicarea temperaturii apei de alimentare a cazanelor in PIP – 16 at, precum si in instalaţiile tehnologice. Aburul de la priza fixa de 31 at este folosit numai pentru ridicarea temperaturii apei de alimentare a cazanelor in PIP – 31 at. Turbina este prevăzuta cu o gospodărie proprie de ulei, care este formata dintr-un rezervor de stocaj de 4 t, doua pompe de ulei in curent alternativ si una in curent continuu ce asigura ulei pentru sistemul de ungere si reglaj al turbinei.Turbina antrenează generatorul care produce energie electrica la frecventa de 50 Hz si tensiunea de 6 KV la borne. Energia electrica este evacuata intr-o staţie de conexiuni (SC1) si de aici in staţiile ce alimentează instalaţiile tehnologice de pe platforma. Generatorul este răcit cu aer.

Fluxul de apa de răcireApa din circuitul de răcire este răcita in Gospodăria de recirculare a apei industriale. Gospodăria de recirculare a apei industriale este compusa din 3 turnuri de răcire cu tiraj natural, deservite de doua staţii de pompare echipate cu pompe NDS, având un debit de 1400 mc/h si presiune de 70 mcol apa. Turnurile au, fiecare, inaltimea de 34m, debit nominal al apei de răcire de 3000mc/h si suprafaţa irigata de 700 mp/turn. Fiecare turn se compune din:

- hiperboloid- sistem de dispersie a apei, format din ţevi de PVC, prevăzute cu orificii pe partea

superioara si cu un dispozitiv de imprastiere. Sub sistemul de ţevi se afla rulouri din material plastic.

Apa care este obligata sa parcurgă acest sistem, se raceste in contracurent cu aerul care circula ascendent, datorita tirajului natural care se obţine ca urmare a formei hiperbolice si inaltimii turnului, ajunge in cuva turnului. Aceasta cuva se compune din doua semicuve, care au fiecare conducte de legătura pentru aspiraţiile pompelor din staţie.Refulările staţiilor de pompare care deservesc turnurile sunt legate la conductele magistrale uzinale, care alături de conductele tehnologice si cele de agent termic constituie estacada uzinala.Apa industriala recirculata este folosita in cadrul instalaţiei Evaporare pentru condensarea aburului si realizarea vidului pe bateriile de evaporare.

Orele de funcţionare ale turbinei sunt prezentate în tabelul următor:Nr. Crt. UM Turbina

1. Anul PIF - 19842. Anul ultimei RK - 20093. Total ore funcţionare de la PIF

până la 31.12.2010 ore 135.270

58


2013

8.11. Dana de expediţie aluminaEste destinata operatiunilor de incarcare alumina in nave maritime in vederea exportului. Activitatea este structurata in urmatoarele etape:

- Incarcare alumina din silozuri in autobasculante special echipate pentru transportul aluminei pentru a preveni fenomenul de prafuire si eventualele pierderi de produs. Incarcarea se face prin cadere libera, din siloz in autobasculanta, prin intermediul unor guri de incarcare confectionate din panza de filtru.

- Dupa cantarire de efectueaza transportul aluminei incarcate de la silozuri la dana de expeditie din portul industrial, pe o distanta de aproximativ 5 km

- Bascularea aluminei in buncarul de alimentare cu o capacitate de 10 t- Preluarea aluminei din buncarul de alimentare si transportul acesteia cu ajutorul

sistemului de benzi transportoare catre magaziile navei Instalatia de încărcare alumina este mobila, permiţând deplasarea acesteia pe ponton si este prevazuta cu doua filtre cu saci pentru a evita fenomenul de prafuire.

8.12. Gospodăria zonala de apa Apa bruta este condusa prin trei conducte cu Dn 800mm la staţia de tratare din cadrul Gospodăriei Zonale de Apa. In staţia de tratare se obţine apa limpezita necesara procesului tehnologic de producere a aluminei si a energiei electrice. Pentru a se obtine apa limpezita, apa preluata de la staţia de repompare este supusa următoarelor procese:

Coagulare – care este realizata prin introducerea sulfatului feros ce se distribuie in masa apei intr-o camera de reacţie;

Decantare – care se realizează prin intermediul decantoarelor orizontale si suspensionale; Filtrare - care se realizează prin intermediul filtrelor rapide; Stocare in doua rezervoare cu capacitatea de 500 m3 fiecare.

Apa de la staţia de repompare treapta I vine la doua decantoare suspensionale de 500 l/s si doua decantoare de 100 l/s prin doua conducte cu Dn1000mm. In decantoarele suspensionale de 500 l/s se obţine apa industriala (care nu se tratează) si care se stochează intr-un bazin betonat subteran de 5.000m3. Din rezervorul de 5.000m3, apa este preluata de pompele de apa industriala (3 pompe 14NDS 1800mc/h, H = 80, 1 pompa 12NDS 1200mc/h, H 80 si 1 pompa TERMA 200 cu debit Q = 300mc/h, H 80) si trimisa prin doua conducte cu Dn800 in inelul uzinal de unde sunt alimentaţi consumatorii de apa industriala.In decantoarele suspensionale de 100l/s, apa este tratat cu var si sulfat feros, pentru prepararea apei filtrate. De aici, apa este preluata printr-un canivou, alimentând filtrele rapide cu strat de nisip cuarţos, obţinându-se apa filtrata necesara la prepararea apei de alimentare a cazanelor.Sub cota filtrelor rapide se găsesc doua rezervoare ( 1 x 1.000mc si 1 x 1.100mc), de unde cu ajutorul a 4 pompe, prin doua trasee (Φ = 400, respectiv Φ = 500), apa este pompata pe platforma industriala la Staţia de Tratare Chimica a Apei.Filtrele rapide se spală regulat, apa rezultata in urma spalarii fiind captata in cuva a doua filtre dezafectate, unde se neutralizează cu acid sulfuric, corectându-se pH-ul la valoarea admisa. După neutralizare, cu ajutorul a doua pompe CERNA 200, apa este pompata pe un traseu cu Dn300 in fluviul Dunăre.

8.13. Secţia PRAM - AMC, Electric Clădirea, in care se afla atelierele PRAM - AMC, are o suprafaţa construita de 104 mp si cuprinde magazie de materiale si piese specifice instalaţiilor AMC, magazie pentru sculele individuale ale salariaţilor, camere cu banc de lucru pentru reparaţii si verificări, vestiare si grupuri sanitare.

59


2013

Aici au loc reparaţii, lucrări de mentenanata, deservire si reparaţii planificate ale instalaţiilor si echipamentelor din dotare.

8.14. Birou Laborator - Cercetare8.14.1. Prelevare - pregatire probeActivitatea laboratorului Prelevare-pregatire probe consta in:

- prelevare de probe de pe fluxul tehnologic, materii prime si auxiliare- prelevare de probe de materii prime (lesie, var,acid sulfuric, bauxita );- prelevare de probe de alumina si hidrat- pregatirea probelor in vederea analizei, conform normelor in vigoare procedurilor

operationale si a instructiunilor de lucru.

8.14.2. Laborator Central

8.14.2.1. Laborator bauxita –preparari solutiiActivitatea laboratorului consta in:

- preparare solutii de reactivi folosite in intreg compartimentul.- preparare solutii etalon de lucru folosite la calibrarea aparatelor din dotare.- efectuare analize chimice pe toate loturile de bauxita sosite in societate (Al2O3; Fe2O3;

SiO2; CaO; TiO2; pierderi la calcinare,umiditate).8.14.2.2. Laborator soda - var si solutii aluminatIn acest laborator se executa determinari fizico-chimice pentru materii prime auxiliare si produsi intermediari:

- Var industrial (CaO-MgOactiv,CO2 )- Lesie de soda ( NaOH , Na2CO3 )- Acid sulfuric(densitate,concentratie)- Solutie de aluminat ( Fe2O3; SiO2 )

8.14.2.3. Laborator Ape.Activitatea Laboratorului de ape consta in determinarea indicatorilor de calitate: Mg2+,Ca2+,Cl-, Al3+,(SO4)2-,CCO, Materii in suspensie, Reziduu filtrabil, pH din urmatoarele tipuri de ape:

- ape de suprafata uzate- ape subterane(foraje halda, piezometre)

8.14.2.4. Laborator alumina- hidratActivitatea laboratorului consta in determinari fizico-chimice pe produsele finite:hidroxid de aluminiu(hidrat) si alumina calcinata.

60


2013

Indicatorii de calitate determinati sunt: Al2O3,Fe2O3, SiO2, Na2OT, densitate in vrac, unghi de taluz, pierderi la calcinare, timp de curgere,umiditate.

8.14.3. Laborator control proces interfazic

8.14.3.1. Laborator interfazicActivitatea Laboratorului consta in:

- Analize chimice pentru controlul procesului, la termotitrator, la toate solutiile din sistem, in toate fazele procesului tehnologic.

- Analize fizice ale solutiilor si pulpelor de hidrat si slam, provenite din sistem.- Analize chimice pentru bilant;

8.14.3.2. Laborator analize spectrometrie de raze X cu fluorescentaActivitatea Laboratorului consta in:

- analize pentru control de calitate bauxita si alumina pe flux- analize de slam provenit din lesiere si ultimul spalator, necesare la calculul randamentului

la lesiere si spalare- analize de granulatie si suprafata specifica pentru hidrat si alumina

8.14.3.3. Laborator de difractie, XRDLaboratorul efectueaza:

- analize cantitative de determinare a conţinutului de – Al2O3 şi de Al(OH)3 din alumina calcinată livrată şi, după caz, la alumina care iese din cuptoarele de calcinare (pentru reglarea regimului termic, în special la repornirea lor după reparaţii);

- determinări cantitative ale conţinutului de boehmit din bauxita primita- analize de difracţie pe şlamurile rezultate după leşiere pentru identificarea compuşilor

utili neleşiaţi (boehmit, gibbsit ) şi în funcţie de cantitatea lor se iau măsuri pentru corectarea procesului de leşiere;

- analize de difracţie pe o serie de cruste rezultate în sistem pentru a se determina natura acestora şi pentru a se stabili cele mai eficiente mijloace de îndepărtare a lor.

8.14.4. Laborator de Cercetare In cadrul acestui laborator se efectueaza : o serie de analize fizico-chimice si experimente de laborator:

- determinari de substante organice din solutiile fluxului tehnologic- teste experimentale de: desilicire, lesiere, decantare,descompunere in vederea optimizarii

procesului tehnologic- teste experimentale pe aditivii/floculantii utilizati in diferite faze ale procesului

tehnologic.

61


2013

8.15 Atelier Mecanic CentralAcest sector are ca obiect de activitate întreţinerea mecanica a instalaţiilor si echipamentelor aferente sectoarelor de producţie si auxiliare. Atelierul mecanic are o suprafaţa totala de 3378 mp. Atelierul mecanic este compus din atelierul propriu-zis, dotat cu maşini unelte de prelucrări mecanice, hala de depozitare motoare electrice, magazia de materiale si piese specifice, magazia de produse finite, birou, vestiare si grupuri sanitare. Atelierul este dotat cu 2 poduri rulante de 2.5 to, care transporta piesele metalice la / de la maşinile unelte.

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: aprovizionarea cu materii prime realizarea pieselor după proiect (desen comanda) depozitarea pieselor in spatiile din atelier sau/si predarea către beneficiar

8.16. Atelier TransporturiAcest sector are ca obiect de activitate asigurarea transportului intern al materialelor, echipamentelor si al personalului in caz de intervenţie. Mijloacele de transport in perioada de inactivitate sunt garate in spaţiu acoperit (garaj auto) cu suprafaţa de 300 mp.Mijloace de transport:

autoturisme – 3 buc. autocamioane – 2 buc Autospeciala basc. IVECO – 2 buc Autospeciala basc. RABA – 2 buc Autospeciala cisterna – 1 buc Motostivuitoare – 2 buc; Incarcator frontal – 3 buc Buldoexcavator – 2 buc Miniincarcator frontal – 3 buc Miniexcavator pe senile – 1 buc Buldozer – 2 buc Automacara Telemac HT 125 – 2 buc. Automacara Telemac HT 250 – 1 buc Automacara AMT 25 tof - 1 buc Automacara AMT 40 tof – 1 buc Platforma ridicare telelift Saviem – 1 buc Autotractor Mecedes 1735 cu semiremorca de 24 tone – 1 buc Locomotiva LDE 2100 cp – 2 buc Locomotiva LDH 1250 cp – 2 buc Vagon tip UACS – 40 buc Vagon tip EACS – 18 buc Vagon tip FALS – 12 buc Linii CF – 6650.573 m

Alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport se face din statia de distributie carburanti cu ajutorul a doua pompe.

8.17. Servicii FuncţionaleAceste servicii sunt amplasate in clădirea administrativa si asigura activitatea operaţionala SC Alum SA Tulcea.

62


2013

8.18. Depozitul de şlam

Denumit si Iazul de decantare Valea lui Flam este amplasat pe valea cu acelaşi nume, în teritoriul administrativ al municipiului Tulcea, în afara perimetrului construibil, la cca 3,5 km Sud-Vest de Uzina de preparare a aluminei, în apropierea localităţii Mineri şi la sud de drumul naţional DN 22 Tulcea – Isaccea – Măcin.Depozitul de slam a fost realizat in anul 1973, prin bararea Văii lui Flam cu un baraj de pamant compactat prevăzut cu miez de argila, protejat pe parametrul aval cu anrocamente. Suprafaţa totala este de 79.4 ha, din care cca 45 ha sunt ocupate de iazul de decantare.Şlamul rezultat in urma procesării bauxitei are aceeaşi compoziţie de baza ca si minereul folosit in producerea aluminei – din care s-a îndepărtat cea mai mare parte din conţinutul de aluminiu. Are o textura fina, nisipoasa si o culoare roşu închis, datorita conţinutului mare de oxid de fier. Reziduul de bauxita conţine aproximativ 40 % oxid de fier, 30 % silice (nisip), 20 % oxid de aluminiu, 10 % apa si urme de alte elemente.Compoziţia chimică a sterilului depozitat în iaz depinde de tipul minereului prelucrat şi poate varia între limitele de mai jos, exprimate în s.u. (substanţă uscată): - Fe2O3 : 30-60%; Al2O3 : 10-20%; SiO2 : 3-20%; TiO2 : 5-12%; CaO : 2-8%; Na2O : 2-10%; pierderi la calcinare : 10-15%.Transportul şlamului roşu de la uzina si pana la halda de şlam, respectiv a apei recuperate de la ingrosatorul de şlam se realizează printr-o reţea de 3 conducte (2+1), având Dn 250 mm si L = 4 km pozate aerian pe o estacada. Sterilul sau reziduul de bauxita, cunoscut si sub numele de şlam roşu, este un produs secundar rezultat in urma procesării bauxitei pentru producerea aluminei după procedeul Bayer.Apa care a participat la transportul şlamului este colectată de la suprafaţa iazului decantor şi reutilizata in procesul tehnologic în scopul refolosirii ei la prepararea unei alte cantităţi de hidromasă.In anul 2010 la halda de şlam s-au executat următoarele lucrări de modernizare pentru creşterea gradului de siguranţa al barajului si pentru ecologizarea haldei de şlam:

- Lucrările pentru închiderea parţiala a haldei de şlam cca. 4,8 ha si ecologizarea acesteia prin plantarea de pomi caracteristici zonei.

Închiderea parţiala a haldei de şlam s-a făcut prin separarea in doua zone a iazului de decantare prin intermediul unui dig de compartimentare construit transversal pe actualul depozit la o distanta medie de 60 m fata de baraj.Înălţimea medie a digului de compartimentare este de 5 m corespunzător unei cote medii a depunerilor de şlam din amplasament de 40 mdM.

Digul a fost fundat pe şlam prin intermediul unor saltele de geocelule utilizate pentru creşterea capacitaţii portante a şlamului si a fost construit din materiale de cariera – refuz de ciur.

Zona ecologizata , cu o suprafaţa de aproximativ 4,8 ha , este amplasata intre digul de compartimentare si baraj.

Lucrările pentru ecologizarea parţiala a haldei de şlam au constat in: - aşternerea unui strat de piatra calcar pentru nivelarea suprafeţei si

creşterea portantei suprafeţei de şlam ,- aplicarea unui strat de loess pentru nivelare si protejare geomembrana ,- aplicarea unei geomembrane pentru impermeabilizarea suprafeţei , - aplicarea unor straturi de pietriş , pământ argilos necompactat , pământ vegetal ,- plantarea pomilor cu rădăcini scurte specifice zonei.-captare afluent dreapta (est),captare afluent stanga (vest),canal de deviere si canal rapid,bazin de liniștire ,distribuție și subtraversare DN 22 și supraînălțare dig mal stăngŞlamul dens cu un conţinut de solide de 52 – 62%, evacuat pe la conul vasului va fi

63


2013

pompat cu ajutorul unui grup de pompe de nămol prin intermediul unui sistem de conducte in halda de şlam.

8.18.1. Ingrosatorul de şlam

Şlamul roşu rezultat de la procesarea bauxitei in sistemul Bayer este trimis înainte de depunerea in depozit intr-o instalaţie de îngroşare a şlamului care este montata pe malul stâng al depozitului de şlam pe o platforma betonata cu suprafaţa S = 160mp. Instalaţia de obţinere a şlamului in faza densa este compusa din:

- îngroşător adânc amplasat pe malul stâng la 600 m de digul de compartimentare. Îngroşătorul adânc pentru obţinerea şlamului roşu dens a fost proiectat de firma NEYRTEC MINERAL din Franţa si este de tip TASSTER-M120 cu caracteristicile:

- sistem de conducte pentru preluarea şlamului ca hidromasa , - sistem de conducte pentru depunerea şlamului pe halda ,- sistem de pompe pentru transportul şlamului in faza densa.

Pomparea hidromasei din uzina la depozit se va face cu ajutorul pompelor cu un debit mediu de 450 mc/h si concentraţia in solide de cca. 15,3% prin traseele de conducte cu Dn250mm. Conductele sunt amplasate pe estacada si reprezintă un fir de pompare a hidromasei catre depozit, un fir de pompare a soluţiei de la depozit către uzina si un fir de rezerva. Lungimea traseelor de conducte este de cca. 3,5km. Pulpa de slam este repompata pe o conducta cu Dn 250mm ingropata, in vasul de alimentare a ingrosatorului, care o distribuie printr-o camera cu Dn 600mm din care pleaca doua conducte cu Dn 450mm in ingrosatorul tip Tasster – M 120 F11x12m. Hidromasa pompata in alimentarea ingrosatorului trece printr-un tub central special proiectat astfel incat sa asigure o buna viteza de decantare a solidelor si separare a patului de şlam de soluţia limpede.Soluţia limpede, este preluata prin jgheaburile de suprascurgere la grupul e pompe centrifuge, amplasate langa vasul ingrosator, care asigura pomparea soluţiei limpezi către uzina. Soluţia limpede este utilizata in continuare in procesul de spălare a şlamului roşu pompându-se in contracurent cu şlamul evacuat din treptele de spălare. Astfel soluţia limpede va fi amestecata cu şlamul rezultat din spălător, pulpa de slam fiind trimisa la halda in vasul spălător al ingrosatorului adanc.Din ingrosator, şlamul cu un conţinut de 52 – 62% solid, este trimis pompat la depozitul de şlam, cu pompe de înalta presiune amplasate pe platforma tehnologica aferenta vasului ingrosator adânc. Sistemul de raclare/ agitare a şlamului roşu este dimensionat astfel incat sa asigure o buna evacuare a şlamului dens din vas De la instalaţia de îngroşare (situata aproximativ la 600m de umărul stâng al barajului) pornesc spre depozit doua fire care in dreptul malului drept se bifurca, la cca. 10m de acesta se bifurca. Fiecare dintre cele doua ramuri este orientata in lungul malului, una spre amonte, cealaltă spre aval. Din conducta unei ramuri, la fiecare 30 m sunt ridicate conducte verticale cu guri de descărcare a şlamului. La debutul depunerilor, inaltimea unei conducte verticale este de cca. 2m, la cota de 40 mdM. Şlamul refulat prin gurile de descărcare este imprastiat cu buldozerul cu o panta continua de 1,5% spre malul stâng. Pe măsura ce depunerile se înalta, se prelungesc conductele de descărcare cu tronsoane de 1,5 …2m, in funcţie de raza de imprastiere a şlamului evacuat. Cota finala a depunerilor la malul drept va fi de 50 mdM, iar la malul stâng de 44 mdM.

8.18.2. Sistemul de umectare al depozitului

Pe suprafaţa depozitului s-a amenajat un sistem de aspersoare mobile, care au scopul de a asigura

64


2013

umectarea permanenta a întregii suprafeţe a depozitului de şlam îngroşat. Acest sistem de aspersoare se alimentează cu apa meteorica colectata din amonte de depozitul de slam si cu apa rezultata de la instalaţia de îngroşare a şlamului.

8.18.3. Sistemul de drenare al depozitului de slam

Sistemul de drenare a apei cuprinde o conducta colectoare cu Dn 300 mm din PEHD, prevăzuta cu fante longitudinale si 4 sonde inverse. Sistemul a fost prevăzut pentru cazurile de avariere a ingrosatorului de şlam sau pentru ploile torenţiale in vederea evitării unei poluări accidentale. In acest cazuri, apele pluviale evacuate sunt neutralizate printr-o instalaţie de tamponare cu acid sulfuric si deversate in lacul Casla. Rezervorul de acid sulfuric cu V=20mc. este amplasat in vecinatatea barajului haldei, iar neutralizarea apelor se realizeaza prin intermediul unui bazin tampon cu V= 1000 mc.din beton armat construit langa statia de pompare transport hidraulic slam-ape limpezite.

9. INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

9.1. AER 1. In cadrul Secţiei Preparare Var, pentru captarea emisiilor de pulberi de la concasarea si

depozitarea varului este montat un filtru cu cartuşe filtrante, cu valoarea debitului volumetric în condiţii de funcţionare de 8.000 Nm3/h si cu suprafata de filtrare de 216mp. Filtrul a fost pus în funcţiune în 2006. Cartusele filtrante sunt in număr de 45. Pulberile sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de dispersie cu o înălţime de 16,4 m şi un diametru de 0,4m .

2. In cadrul Secţiei Preparare Lapte de var, pentru captarea emisiilor de pulberi de la elevator si de la benzile decarcasate pentru transportul varului este montat un filtru cu cartuşe filtrante, cu valoarea debitului volumetric în condiţii de funcţionare de 16.000 Nm3/h si cu suprafata de filtrare de 345mp. Filtrul a fost pus în funcţiune în 2006. Cartuşele filtrante sunt in număr de 72. Pulberile sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de dispersie cu o înălţime de 23 m şi un diametru de 0,6m

3. În cadrul Instalaţiei Calcinare pentru captarea emisiilor de pulberi de la cuptorul static vertical functioneaza un ansamblu de filtre cu saci cu urmatoarele caracteristici:Debit maxim de gaza la intrarea in filtre 220000 mc/hTemperatura gazelor 160 grade in functionare curenta ,Presiunea in fata filtrului 0,04 barrContinut de praf la intrarea in filtru 70 g/mcVLE MAX 20 mg Nmc

4. De asemenea ,pentru captarea emisiilor de pulberi de la cuptorul static vertical exista un filtru cu saci (Alstom) cu valoarea debitului volumetric în condiţii de funcţionare de

65


2013

195.000 Nm3/h si cu suprafata de filtrare de 2.460mp,foloosit in cazul unor avarii accidentale ale instalatiee descrise mjai sus.Filtrul a fost pus în funcţiune în 2009. Sacii filtranţi sunt din poliester si sunt in număr de 1024. Pulberile sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de dispersie cu o înălţime de 68 m şi un diametru la baza de 7,0m si un diametru la vârf de 2,5m,

5. În cadrul Secţiei Calcinare, pentru captarea emisiilor de pulberi de la silozurile de alumina sunt montate doua filtre cu saci cu valoarea debitului volumetric în condiţii de funcţionare de 8.000 Nm3/h. Filtrul a fost pus în funcţiune în 2006. Sacii filtranţi sunt din poliester si sunt in număr de 81. Pulberile sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de dispersie cu o înălţime de 1m si un diametru de 0,3m.

6. În cadrul Secţiei Calcinare, pentru captarea emisiilor de pulberi de la incarcarea aluminei in vagoane este montat un filtru cu saci cu valoarea debitului volumetric în condiţii de funcţionare de 8.000 Nm3/h. Filtrul a fost pus în funcţiune în 2006. Sacii filtranţi sunt din poliester si sunt in număr de 81. Pulberile sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de dispersie cu o înălţime de 1 m şi un diametru de 0.3.m.

Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare

Depozitarea si concasarea varuluiCoş dispersie cu dimensiunile:H = 16,4 m, Dint = 0,4 m

pulberi Filtru cu cartuse filtrante

Prepararea laptelui de varCoş dispersie cu dimensiunile:H = 23,2 m, Dint = 0,6 m

pulberi Filtru cu cartuşe filtrante

Calcinarea hidratului de aluminiu in cuptoarele rotative si in cuptorul static vertical

Coş dispersie cu dimensiunile: H = 68 m, Dbaza = 7m si Dvârf = 2,5 m

NOx, SO2,HCL,Clorur

i,HF,PCDD/F,COV,pulberi,

Filtru cu saci

Transportul si depozitarea aluminei in silozuri

Coş dispersie cu dimensiunile:H = 1 m, Dint = 0,3 m

pulberi 3 Filtre cu saci

IMA

Cazan de abur tehnologic C2AP nr. 1

Coş dispersie cu dimensiunile:H = 80 m, Dbaza = 11,2m si Dvârf = 4 m

NOx, SOx, CO, pulberi

Arzătoare cu emisie redusa de

NOx

Cazan de abur tehnologic C2AP nr. 2

Arzătoare cu emisie redusa de

NOx

Cazan de abur tehnologic C2AP nr. 3 -

Cazan de abur C105 -

66


2013

9.2. APA1. Instalaţia de separare - filtrare a păcurii din apele uzate si pluviale de la gospodăria de

păcura

Instalaţia integrata monobloc de separare – filtrare a păcurii din apele uzate si pluviale poluate cu păcura este compusa din:

bazinul subteran tampon cu rol de rezervor de colectare ape tehnologice si pluviale poluate cu păcura cu volumul V = 20mc;

separatorul intermediar si de aspiraţie (SIA) cu capacitatea de 21 m3, ce asigura o prima treapta de separare grosiera a păcurii, prin compartimentarea in:

- compartiment flotaţie- compartiment colectare păcura la suprafaţa, cu un skimmer cu furtun;- compartiment aspiraţie

separator de hidrocarburi (SH2O) cu capacitatea de 9,5 m3, ce utilizează o tehnologie de separare a păcurii din apa prin combinarea mai multor procese:

- coalescenta prin placi coalescente;- coalescenta prin utilizarea granulelor- separare gravitaţionala- separare volumetrica- separare vacuumetrica- modul de filtrare (MF4) cu volumul util de 1,4 m3, ce asigura filtrarea finala

utilizând cartuşe filtrante din pânza netesuta.

Scurgerile de păcura de pe rampa de descărcare CF si de la racordurile flexibile la descărcarea din vagoanele cisterna sunt colectate prin intermediul unei conducte centrale si direcţionate gravitaţional către cele doua separatoare de produse petroliere clasice care funcţionează pe sistemul de reţinere datorita diferenţei de densitate.Separatorul este un rezervor metalic de forma paralelipipedica de dimensiuni 3x2x2m in interiorul căruia se afla trei praguri de tabla, doua sudate pe fund si a treia cu o fanta de 500mm fata de partea de jos. Tot in separator este montata o ţeava cu diametrul de 500mm, prevăzuta cu trei fante: doua cu h = 200mm si una de 100mm.Amestecul de apa – păcura curge in primul compartiment unde are loc o liniştire a amestecului după care trece in compartimentul al doilea unde pe baza diferenţei de densitate păcura ramane deasupra, iar apa trece din compartimentul doi in compartimentul trei si de aici prin fantele provocate in ţeava trece in ea si curge liber in canal. Stratul de păcura care se aduna in compartimentul 2 nu trebuie sa depaseasca 30cm, in acest sens existând un avertizor sonor si o pompa DL9 montata pe separator care este supravegheata permanent pentru a evita depăşirea nivelului si antrenarea apei din separator.In afara de cele doua separatoare montate in lungul rampei de descărcare a păcurii mai exista un alt separator situat in fata staţiei propriu-zise, un filtru final de reţinere a irizaţiilor de produs petrolier cu dimensiunile 2x1,5x1m, care preia apele ce ies din primele doua separatoare. Acesta este prevăzut cu 3 site din pâsla prin care trece apa si retine eventualele particule de păcura care sunt trimise cu o pompa DL9 la rezervoarele de păcura. Din acest separator apele epurate sunt direcţionate gravitaţional la bazinul de retenţie

2. Staţia de neutralizare Apele reziduale rezultate din procesele de regenerare a schimbătorilor de ioni din instalaţia de demineralizare au fie caracter acid, fie unul alcalin având un conţinut ridicat de anioni sau cationi.

67


2013

Concentraţiile acestor compuşi in apele reziduale variază funcţie de: Volumul apelor de afânare si spălare; Numărul de regenerări; Natura regenerărilor

Instalaţia de neutralizare in care se realizează neutralizarea apelor alcaline cu acid sulfuric se compune din:

Canal colector, având diametrul de 400-600 tip CESAROM si cămine de dirijare; Trei bazine de neutralizare cu agitatoare, având V= 120 mc; Un bazin de retenţie, având V=1500 mc si căminul stăvilar aferent; Staţie de pompare, echipata cu doua pompe tip KESTER, având Q= 450 mc/h si o pompa

tip ACV 150, avand Q = 210 mc/h.Apele reziduale tehnologice rezultate din procesul de obtinere a aluminei calcinate, apele de la halda de slam si apele reziduale rezultate din procesele de regenerare a schimbătorilor de ioni din instalaţia de demineralizare sunt dirijate in bazinele de neutralizare.

In exploatarea instalaţiei de neutralizare sunt parcurse următoarele etape: Recepţia apelor reziduale la bazinele de recepţie ( 3 x 120mc); Omogenizarea apelor in bazinele de recepţie; Transvazarea apelor in rezervoarele de ape reziduale (3 x 500mc); Neutralizarea apelor uzate industriale; Controlul si înregistrarea parametrilor fizico – chimici; Evacuarea apelor reziduale neutralizate.

Apele reziduale, rezultate de la regenerările filtrelor ionice curg liber prin cele doua conducte de aducţiune, spre bazinele de recepţie subterane cauciucate la interior. Fiecare din cele trei bazine de recepţie (cu un volum de 120 m3) poate prelua in totalitate cantitatea de ape reziduale rezultata in procesele de regenerare a filtrelor din instalaţia de demineralizare si poate asigura desfăşurarea in condiţii normale a activităţii de neutralizare. Apele reziduale rezultate in urma spalarii pardoselii filtrelor si de la scurgerile accidentale din instalaţia de demineralizare sunt colectate intr-un canal placat cu gresie si sunt dirijate către bazinele de recepţie. Apele reziduale recepţionate in bazinele de recepţie au o compoziţie chimica variabila. Debitul apelor reziduale variază intre 5 – 200 m3/h, in funcţie de operaţiile ce se desfasoara in instalaţie.In bazinele de recepţie, apele reziduale sunt omogenizate prin agitare continua, cu ajutorul a patru agitatoare electrice (1 pentru fiecare bazin). Nivelul maxim al apelor reziduale in bazine este de 80%. După umplerea bazinelor la 75 – 80% din capacitatea lor, se opreşte transvazarea si se trece la operaţia de recirculare si neutralizare.Daca apele au un pH acid (sub 6) sau un pH alcalin (peste 9), acestea sunt dirijate cu ajutorul pompelor spre cele 3 rezervoare de stocare, de unde vor fi utilizate ca ape de neutralizare pentru apele acide sau alcaline, după caz.Randamentul de reţinere a ionilor din apa supusa tratării depinde de calitatea maselor ionice utilizate. Astfel filtrele care au masa ionica noua si de calitate superioara au un randament de reţinere mare, necesitând pentru regenerare o cantitate specifica de reactivi mai mica, rezultând un volum mai mic de ape uzate. După un anumit timp de funcţionare, capacitatea de schimb a maselor ionice scade, astfel incat pentru regenerare este necesara o cantitate specifica de reactivi mai mare, crescând volumul de ape uzate rezultate.Pentru optimizarea procesului de tratare a apei (micşorării cantităţii de reactivi utilizaţi) masele ionice din filtrele ionice sunt schimbate după terminarea ciclului de folosire (5 ani).

68


2013

Daca valoarea pH-lui este cuprinsa intre 6,5 – 8,5, se considera ca apele sunt neutralizate si pot fi evacuate in sistemul de canalizare.La căminul general, înainte de evacuarea in sistemul de canalizarea municipala, exista un sistem de monitorizare on-line pentru următorii parametri ai apelor reziduale: debit, temperatura, pH, substanţe extractibile cu solvenţi organici.

3. Instalaţia de tamponare acid sulfuricGospodăria de acid sulfuric din cadrul Alum SA are in componenta:

- doua vase de stocare, cu capacitatea totala de 250 tone- doua pompe de acid care asigura descarcarea vagoanelor in vasele de stocare, si transferul

acidului la statia de dozare de la neutralizare si la rezervorul de la bazinul de retentie. - doua rezervoare pentru dozare acid (la bazinul de neutralizare 3 mc, si la bazinul de

retentie 1 mc)- conducte metalice de vehiculare acid, armaturi, robineti- batardou cu zidarie antiacida pentru colectare scurgeri - canalizari cu zidarie antiacida

Apa de la halda de slam si apele uzinale chimic impure sunt preluate in bazinele statiei de neutralizare unde sunt tratate cu acid sulfuric pe baza controlului permanent al pH-ului, cu sonda de determinare aflata la iesirea din ultimul bazin al neutralizarii. Apoi apa tratata este dirijata prin reteaua subterana de canale, in bazinul de retentie. In bazinul de retentie are loc decantarea suspensiilor solide si de asemenea se realizează controlul permanent al pH-ului. In conditiile in care apa din bazin respecta valorile impuse in autorizatiile integrata de mediu si de gospodarire a apelor, aceasta este preluata cu pompele tip Ketsner si dirijata in emisar. In cazul accidental in care sunt depăşiri ale valorilor autorizate, se opreşte pomparea in emisar si se continua tratarea apei pentru aducerea in parametrii autorizaţi după care se reia pomparea acesteia in emisar.

10. CONCENTRAŢII DE POLUANŢI ADMIŞI LA EVACUAREA ÎN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, NIVEL DE ZGOMOT

10.1. AER 10.1.1. Emisii în aer şi mirosuri1. Emisiile în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie prevăzută în Tabelul

10.1.3.1 a prezentei autorizaţii.

2. Toate echipamentele, inclusiv echipamentele de rezervă menţionate în capitolul monitorizarea activităţii, trebuie să existe pe amplasament. Toate echipamentele de tratare/ reducere, control şi monitorizare trebuie calibrate şi întreţinute, când sunt folosite, conform precizărilor din capitolul Monitorizare.

3. Monitorizarea şi analizele fiecărei emisii trebuie realizate aşa cum s-a precizat în capitolul monitorizarea activităţii a prezentei Autorizaţii. Un raport privind rezultatele acestei monitorizări trebuie depus lunar la APM Tulcea.

4. Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o formă adecvată, uşor de analizat pentru a permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare prevăzute şi valorile limită de emisie stabilite.

69


2013

5. Este interzisă stocarea temporară a materialelor pulverulente pe platforme neacoperite. Recipientele utilizate pentru aceste materiale vor fi acoperite corespunzător, în scopul evitării şi minimizării emisiilor difuze.

6. Prin măsuri organizatorice adecvate, operatorul se va asigura ca transportul acelor materiale care ar putea provoca pulberi în formă uscată să se facă în sisteme închise (vagoane închise, autovehicule cu toate suprafeţele de transport închise, containere închise).

7. Emisiile difuze de pulberi şi mirosurile vor fi micşorate prin următoarele măsuri:- prin respectarea strictă a procesului tehnologic;- întreţinere curentă eficientă a echipamentelor tehnologice;- etanşarea armăturilor şi a conductelor prin care circulă produse chimice;- umectarea permanenta a şlamului depozitat la depozitul de şlam

8. Un raport care rezumă emisiile în aer trebuie depus la APM Tulcea ca parte a R.A.M.

10.1.2. Emisii atmosferice rezultate din activitateSursele de emisie din activitatea desfăşurată în SC Alum SA Tulcea, evacuate în atmosferă, sunt prezentate în tabelul 10.1.2.

Tabelul nr. 10.1.2.

Sursa generatoare Echipament de depoluare Punct de emisie Poluanţi emişi

1 2 3 4

Depozitarea si concasarea varului

Filtru cu cartuşe filtrante

Coş dispersie cu dimensiunile:H = 16,4 m, Dint = 0,4 m

pulberi

Prepararea laptelui de varFiltru cu cartuşe

filtrante

Coş dispersie cu dimensiunile:H = 23,2 m, Dint = 0,6 m

pulberi

Calcinarea hidratului de aluminiu in cuptoarele rotative si in cuptorul static vertical

Filtru cu saci

Coş dispersie cu dimensiunile: H = 68 m, Dbaza = 7m si Dvârf = 2,5 m

NOx, SOX,COV,HF,HCL,

cloruri,pulberi,PCDD/F

Transportul si depozitarea aluminei in siloz

Filtre cu saciCoş dispersie cu dimensiunile:H = 1 m, Dint = 0,3 m

pulberi

IMA

Cazan de abur tehnologic C2AP nr.1

Coş dispersie cu dimensiunile:H = 80 m, Dbaza = 11,2m si Dvârf = 0,4 m

Coş dispersie cu dimensiunile:H = 80 m, Dbaza = 11,2 m Dint vârf = 4 m

NOx, SOx, CO, pulberiCazan de abur

tehnologic C2AP nr.2Cazan de abur tehnologic C2AP

70


2013

nr.3Cazan de abur C105

10.1.3. Valori limită de emisiea) Emisii punctiforme

Emisiile de poluanţi în atmosferă, rezultate din desfăşurarea activităţii de obţinere a aluminei si a aburului, se vor încadra în valorile limită de emisie prevăzute în tabelul 10.1.3.1.

Tabelul 10.1.3.1.

Nr. crt.

Sursa / Echipament de depoluare

Tip combustibil Poluant VLE

(mg/Nm3 ) Observaţii

1. Depozitarea si

concasarea varului/ filtru cu cartuşe

filtrante

- Pulberi 5 -

2.Preparare lapte de

var/ filtru cu cartuşe filtrante

- Pulberi 5 -

3.Calcinarea hidratului de aluminiu/ filtru cu

saci

Gaz natural/ pacura

Pulberi 20NOx 300SO2 200HF 5HCl 40

Cloruri 5COV 55

PCDD/F <1ng/NmcCO 100

4.Transportul si

depozitarea aluminei in siloz/ filtre cu saci

- pulberi 5 -

5.IMA

(C2AP nr. 1, C2AP nr. 2, C2AP nr. 3,

C105) – P = 327MWt

Gaz natural

SO2 35 Valorile concentraţiilor

emisiilor se raportează la gazul evacuat în stare normală (00C,

101,3 kPa uscat) şi la un conţinut de oxigen

de 3%.

NOx 300Pulberi 5

CO 100

Păcură

SO2 1524,5NOx 450

Pulberi 50CO 100

Notă:1. Concentraţiile emisiilor de poluanţi conţinuţi în gazul evacuat de coşurile instalaţiilor nu

au voie să depăşească limitele stabilite în tabelul 10.1.3.1, cu excepţia perioadelor de

71


2013

pornire şi oprire. Valorile concentraţiilor emisiilor se raportează la gazul evacuat în stare normală (00C, 101,3 kPa uscat) şi la un conţinut de oxigen de 3%.

2. În cazul în care, in instalaţia mare de ardere (IMA), sunt utilizaţi simultan doi sau mai mulţi combustibili, valorile limita de emisie se vor calcula conform Anexei nr.8 din H.G. nr. 440/ 2010.

3. In cazul instalaţiei mari de ardere (IMA), valorile limită la emisie pentru măsurătorile continue se consideră respectate dacă rezultatele măsurătorilor efectuate pentru orele de funcţionare dintr-un an calendaristic, exceptând perioadele de pornire/oprire, îndeplinesc toate condiţiile următoare:

Niciuna din valorile medii lunare calendaristice nu depăşeşte valorile limită de emisie corespunzătore.

97% din toate valorile medii la 48 de ore pentru SO2 şi pulberi nu depăşesc 110% valorile limită de emisie corespunzătoare;

95% din toate valorile medii la 48 de ore pentru NOx nu depăşesc 110% valorile limită de emisie corespunzătoare.

4. In cazul instalaţiei mari de ardere (IMA), valorile pentru intervalele de încredere 95% ale rezultatului unei singure măsurători nu trebuie sa depaseasca următoarele procente din valoarea – limita a emisiilor:

SO2 – 20%; NOx – 20%; Pulberi – 30%.

5. Pentru măsurătorile discontinue se respectă valorile limită impuse. Pentru măsurătorile discontinue: valorile medii zilnice se determină prin metoda valorilor momentane determinate prin cel puţin 3 exerciţii de măsurare/zi în timpul de lucru efectiv (excluzând perioadele de pornire şi oprire).

b) Emisii ţintă pentru respectarea PNRPETitularul de activitate are obligaţia respectării angajamentelor din PRPE şi din PNRPE conform tabelelor 10.1.3.2. – 10.1.3.4.

Tabelul 10.1.3.2. Emisii ţintă pentru NOx Valorile limită sunt exprimate în tone

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

IMA 435,2 435,2 435,2 435,2 435,2 435,2 435,2

Tabelul 10.1.3.3. Emisii ţintă pentru SO2

Valorile limită sunt exprimate în tone şi sunt stabilite conform Ordinului M.M.G.A nr. 833/2005

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

IMA 2232,3 2232,3 2232,3 2232,3 2232,3 2232,3 2232,3

72


2013

Tabelul 10.1.3.4. Emisii ţintă pentru pulberi Valorile limită sunt exprimate în tone şi sunt stabilite conform Ordinului M.M.G.A nr. 833/2005

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

IMA 177,2 35,4 35,4 35,4 35,4 35,4 35,4 35,4

10.2. Emisii în apă

1. Emisiile în apă nu trebuie să depăşească valorile limită de emisie menţionate în Tabelul 10.2.2. Nu trebuie să existe nici emisii de alţi poluanţi în apă, în afara celor menţionaţi în prezenta Autorizaţie;

2. Valorile limită sunt stabilite in conformitate cu prevederile Autorizaţiei de Gospodărire a apelor nr. 3 din 16.01.2013 valabila pană la data de 31.01.2015

3. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să exploateze construcţiile şi instalaţiile de utilizare, evacuare şi epurare a apelor uzate, pentru asigurarea randamentelor maxime, conform regulamentelor de exploatare;

4. Titularul/operatorul de activitate trebuie să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea sau minimalizarea emisiilor de poluanţi în apă. Se interzic deversările neautorizate şi accidentale a oricăror substanţe poluante pe sol, în apele de suprafaţă sau freatice.

5. Pentru toate instalaţiile în care se manipulează substanţe cu risc pentru apă, se vor prevedea măsuri de întreţinere curentă.

6. Titularul/operatorul de activitate are obligaţia să deţină planul de amplasament în care sunt prevăzute toate construcţiile şi conductele subterane.

7. Titularul/operatorul de activitate are obligaţia de a verifica şi întreţine starea instalaţiilor de evacuare a apelor uzate.

8. Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale va conţine reglementări pentru un eventual incident, prin care să se garanteze punerea în siguranţă a instalaţiei.

9. În punctele în care pot rezulta substanţe periculoase pentru apa (pompe, armături, puncte de umplere şi transvazare) se vor prevedea dispozitive de captare.

10. Se vor păstra la îndemâna şi în cantităţi suficiente substanţe de neutralizare/tratare, în apropierea instalaţiilor de manipulare a substanţelor cu risc pentru apă.

11. Se va verifica periodic (la fiecare 2 ani) starea următoarelor recipiente: - de acid clorhidric- de acid sulfuric- de hidroxid de sodiu;- pentru uleiuri proaspete;- pentru uleiuri uzate.

12. Monitorizarea şi analizele fiecărei emisii trebuie realizate aşa cum este precizat în capitolul monitorizarea activităţii. Un raport privind rezultatele acestei monitorizări trebuie depus la APM Tulcea lunar, semestrial şi anual.

73


2013

10.2.1.Tipuri de ape uzate şi poluaţii emişiSursele generatoare de ape uzate şi poluanţii generaţi de activitate în apele uzate sunt prezentate în tabelul 10.2.1.

Tabelul 10.2.1.

Sursa generatoare Natura apei Poluanţi existenţi în apa uzată Mod de evacuare

1 2 3 4

Obţinerea aluminei Ape uzate tehnologice

pH suspensii Reziduu filtrabilCloruriSodiuCalciumagneziu SulfaţiAluminiuFier total CCO-CrAzot amoniacalCrom hexavalentZincPlumbCadmiuMangan

După epurarea în Staţia de neutralizare sunt evacuate în fluviul Dunărea

Obţinerea aluminei Ape tehnologice si pluviale

pHsuspensii Reziduu filtrabilCCO-CrAzot amoniacalFier total Crom hexavalentZinc Magneziu SodiuPlumbManganCadmiuSubstante extractibileCalciuAluminiu

Evacuate în fluviul Dunărea prin Garla Somova

Activitatea administrativa

Ape uzate menajere - pH- suspensii- CBO5- CCO_Cr- Substanţe

Evacuare în canalizarea municipiului Tulcea

74


2013

extractibile- detergenţi- amoniu- fenoli

10.2.2. Mod de stocare, epurare, valorile limită admise la evacuare

Modul de stocare a apelor uzate, modul de epurare a acestora, precum şi valorile limită admise la evacuare sunt prezentate în tabelul 10.2.2 Indicatorii de calitate a pelor uzate evacuate în punctele de evacuare în fluviul Dunărea ,pe perioda de valabilitate a autorizației de gospodărirea apelor nr 3 din 16.0.2013 ,în conformitate cu prevederile HG nr 351/2005 care modifică și completează HG nr 188/2002-Anexa 3 NTPA 001 și cu prevedrile HG nr 352/2005 cu modificările si completările ulterioare ,privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor ,emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar –periculoase:Tabelul 10.2.2.

Tipul apei uzate Caracteristici de calitate normate

V.L.E.(mg/l) Observaţii

Ape uzate tehnologice epurate evacuate in fluviul Dunarea

pH 6,5 – 9,0

Conform Autorizaţiei de Gospodărire a apelor nr. 3 din

16.01.2013 emisă deANAR

Suspensii 60Reziduu fix la

1050C 2000

Cloruri 250Sodiu 300Calciu 150

Magneziu 100Sulfaţi 600

Aluminiu 5Fe total 5CCOCr 125

Ape tehnologice si pluviale evacuate in fluviul Dunarea prin

Garla Somova

pH 6,5-9,0Suspensii 60

Reziduu fix la 1050C 2000

CCOCr 125Azot amoniacal 2

Produse petroliere 5,0Fe total 5

Cr hexavalent 0,1Zinc 0,5

75


2013

Magneziu 100Plumb 0,2

Mangan 1Cadmiu 0,1

Substanţe extractibile 20

Calciu 150

Ape uzate menajere evacuate în canalizarea

municipiului Tulcea

pH 6.5 – 8,5. mg/l Conform H.G. nr. 352/ 21.04.2005

privind modificarea si completarea H.G. 188/ 2002 pentru

aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate(NTPA 002/2005conf

Autorizatiei GA)

Suspensii 350 mg/lCBO5 300mg/l

Substanţe extractibile 30 mg/l

Detergenţi 25 mg/lAzot amoniacal 30 mg/l

Fenoli 30 mg/l

Beneficiarul va realiza cu frecventa trimestriala monitorizarea indicatorilor Sodiu si Aluminiu in apele evacuate in fluviul Dunarea prin Garla Somova.Beneficiarul va realiza cu frecventă anuală monitorizarea valorilor indicatorilor de calitate ai apelor uzate nenominalizati în tabelul de sus si care sunt :-specifici tipului de activitate conform Ordinului nr 31/2006 ,Anexa 1 si HG nr 351/2005 cu modificările si completările ulterioare,privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuarilor ,emisiilor si pierderilor de substante prioritar-periculoase-cuprinsi in Anexa nr 3 –NTPA 001/2002 din HG nr 188/2002 modificata si completată cu HG nr 352/2005Apele limpezite evacuate accidental se vor încadra în limitele prevăzute de HG nr 352/2005 care modifică si completează HG nr 188/2002 –Anexa nr 3,NTPA 001/2002Valorile maxime admisibile ai indicatorilor de calitate a apeolr uzate menajere evacuate în canalizarea orașului Tulcea se vor încadra conform prevederilor NTPA 002/2005Punctele de prelevare pentru monitorizarea calitativă a apelor uzate evacuate sunt stabilite astfel:-conducta de evacuare la fluviul Dunarea ,pentru apele tehnologice care necesit[ epurare(stut montat pe traseul de evacuare )-ovoid (spre Gărla Somova ),pentru apele tehnologice si meteorice care nu necesită epurareNotă:

1. În situaţia în care orice analize sau observaţii privind calitatea sau apariţia unor scurgeri în apa pluvială ar putea indica faptul că a avut loc contaminarea, titularul autorizaţiei trebuie să:

- realizeze imediat o investigaţie pentru a identifica şi izola sursa de contaminare;- ia măsuri pentru prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de

76


2013

contaminare a mediului;- notifice incidentul la APM Tulcea în termen de 24 ore.

10.3. SOL şi APA SUBTERANĂ

1. Încărcările şi descărcările de materiale trebuie să aibă loc în zone special amenajate, pe platforme betonate pentru a preveni scurgerile/infiltraţiile în sol.

2. Indicatorii de calitate ai probelor de sol prelevate şi menţionate în Raportul de Amplasament trebuie să se conformeze cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 756/1997 privind aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluării mediului.

3. Titularul autorizaţiei trebuie să iniţieze un program de testare şi verificare a tuturor rezervoarelor şi conductelor subterane, cel puţin o dată la doi ani. Un raport privind aceste teste trebuie inclus în R.A.M.

4. Toate flanşele şi valvele de pe conductele de suprafaţă folosite pentru transportul de substanţe, altele decât apa necontaminată, caz pentru care nu este stipulată nici o prevedere permanentă privind siguranţa scurgerilor, trebuie să facă subiectul verificărilor vizuale ori de câte ori este necesar sau al altor modalităţi de monitorizare a scurgerilor. Toate aceste verificări trebuie înregistrate într-un registru care trebuie să fie disponibil pentru inspecţiile personalului cu drept de control conform legislaţiei in vigoare.

5. Sunt interzise deversările accidentale de produse care pot polua solul şi implicit apa. În cazul apariţiei unei deversări accidentale se va proceda la eliminarea acestora şi se vor restabili condiţiile anterioare producerii deversărilor.

6. Încărcările şi descărcările de materiale trebuie să aibă loc în zone stabilite, protejate împotriva pierderilor de lichide sau dispersii de pulberi şi gaze.

7. Stocările temporare de materiale şi deşeuri se vor realiza cu asigurarea protecţiei solului şi apei subterane.

8. Toate bazinele trebuie etanşate şi izolate, după caz, pentru a preveni contaminarea solului.

9. Titularul de activitate trebuie să planifice şi să realizeze o dată la 2 ani, activităţi de revizii şi reparaţii la elementele de construcţii subterane, respectiv conducte, bazine, cămine şi guri de vizitare

10. Toate puţurile de monitorizare a apelor subterane (10 puţuri de observaţie aferente instalaţiei de producere a aluminei si 8 foraje de observaţie aferente depozitului de şlam) trebuie să fie verificate periodic, pentru a preveni contaminarea de la suprafaţă.Monitorizarea calităţii apei subterane se va realiza prin analiza calităţii apei prelevate din puţurile de observaţie freatic, urmărindu-se evoluţia calităţii apei subterane în timp şi influenţa activităţii desfăşurate asupra acestora.

11. Titularul de activitate trebuie să aibă în depozit o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie, precum şi un număr adecvat de echipamente, pentru eliminarea efectelor oricărui poluant pe sol.

Tabel 10.3.1 – Valorile de referinţa pentru urmele de elemente chimice din sol

Nr. Locul de prelevare: Indicatorul Valori limita folosinţe Temeiul legal

77


2013

crt. - la suprafaţa - in adâncime la 30 cm analizat

mai puţin sensibile(mg/ kg substanţa

uscata)

1. - Zona benzilor transportoare de bauxita

- Zona instalatiei de macinare bauxita sub estacada

- Zona depozitului de acid sulfuric, langa rezervoare

- Zona depozitului de pacura- Zona dintre Calcinare si

Filtrare Rosie- Zona haldei de slam, partea

dreapta- Zona haldei de slam, partea

stanga

Cupru 250

Ordinul MAPPM nr. 756/ 1997 -

aprobarea Reglementării

privind evaluarea poluării mediului

Plumb 250

Nichel 200

Crom 300

Mangan 2000

Cadmiu 5

Produse petroliere 1000

Tabel 10.3.2 - Valorile de referinţă pentru calitatea apei subterane

Locul prelevării probei

Indicator de calitate analizat

Valoarea înregistrată la momentul autorizării

(mg/l)1 2 3

Foraj de observaţie (P1) – Laborator

pH 7,78 Amoniu 2,901

Cloruri 180,79 Reziduu filtrat 838Pb si compusi 0,0088

Mn 16,3Cr total 0,031

Cd 0,001Zn 0,816

Ni 0,012

Foraj de observaţie (P2) – Instalatia

Macinare (Moara nr.1)

pH 7,51 Amoniu 1,05

Cloruri 46,08Reziduu filtrat 758Pb si compusi 0,0096


Cd 0,16Zn 0,711Ni 0,005

Foraj de observaţie (P3) – Statie var

pH 7,11Amoniu 0,818

78


2013



Cd 0,079Zn 0,267

Ni 0,015

Foraj de observaţie (P5) – Atelier

Mecanic

pH 7,37 Amoniu 1,299



Cd 0,041Zn 0,255Ni 0,004

Foraj de observaţie (P7) – Compresoare

pH 7,42Amoniu 1,176Cloruri 95,71

Reziduu filtrat 805Pb si compusi 0,0089

Mn 0,2 Cr total 0,028

Cd 0,06Zn 0,369Ni 0,003

Foraj de observaţie (P8) – Calcinare




Cd 0,045Zn 0,231Ni 0,003

Foraj de observaţie (P10) – CET statie

distributie gaz




Cd 0,047Zn 0,058

79


2013

Ni 0,006

Foraj de observaţie (P11) – CET statie

pompare apa menajera




Cd 0,053Zn 0,145Ni 0,008

Foraj de observaţie (P12) – Gospodarie

pacura




Cd 0,059Zn 0,139Ni 0,009

Foraj de observaţie (P15) – Cantina

pH 8,05Amoniu 1.249Cloruri 88,62



Cd 0,066Zn 0,141Ni 0,009

Foraj de observaţie (F1) – Parament aval baraj Halda de şlam




Cd 0,035Zn 1,275Ni 0,018

Foraj de observaţie ( F2) - Parament aval baraj Halda de şlam

pH 7Amoniu 1,493Cloruri 143,2


Mn 18,4

80


2013

Cr total 0,046Cd 0,07Zn 1,838Ni 0,017





Cd 0,29Zn 1,375Ni 0,019





Cd 0,019Zn 1,976Ni 0,019





Cd 0,0039Zn 1,486Ni 0,018





Cd 0,004Zn 1,282Ni 0,186



81


2013



Cd 0,0044Zn 1,207Ni 0,0184


pH 7,5Amoniu 1,233Cloruri 135.6



Cd 0,044Zn 0,99Ni 0,019

Nota:* valorile din primul buletin de analiza constituie referinţa pentru măsurătorile ulterioare.

10.4. ZGOMOT

1. Un registru al rezultatelor măsurătorilor trebuie să fie disponibil în orice moment, iar un raport care descrie pe scurt aceste măsurători trebuie inclus ca parte a R.A.M.

2. Măsurătorile de zgomot se efectuează de către laboratoare specializate, o dată pe an, la limita amplasamentului instalaţiei IPPC

3. Operaţiile generatoare de zgomot se vor desfăşura in halele sau in zonele speciale destinate sau se vor lua masuri de ecranare a surselor de zgomot

4. În emisiile de zgomot provenite de la activitate nu trebuie să existe nici un element de zgomot fonic clar sau element intermitent la nici o locaţie sensibilă la zgomot.

Emisiile de zgomot se vor încadra în limita admisibilă a nivelului de zgomot de 65 dB(A), pentru zona industrială grea, conform Ordinului MMGA nr. 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor.

11. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Deşeurile generate de societate vor fi gestionate conform prevederilor Legii nr 211/2011 privind regimul deseurilor, a H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările ulterioare..

Titularul autorizaţiei trebuie să respecte următoarele condiţii:

82


2013

1. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia evitării producerii deşeurilor, iar în cazul producerii, acestea vor fi gestionate astfel încât să se evite impactul asupra mediului.

2. Gestionarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum este precizat în Tabelul 11.1. al prezentei Autorizaţii integrate de mediu, în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale. Nu trebuie eliminate/valorificate alte deşeuri nici pe amplasament, nici în afara amplasamentului fără a informa în prealabil şi fără acordul scris al APM Tulcea

3. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia sa se asigure ca deşeurile transferate către alte persoane fizice sau juridice sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare norme în vigoare privind inscripţionările obligatorii. Stocarea temporară se va face în zone şi locuri special amenajate şi protejate corespunzător împotriva dispersiei în mediu.

4. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a asigura valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin predarea acestora unor unităţi autorizate din punct de vedere al protectiei mediului, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

5. Transportul deşeurilor către unităţile autorizate în vederea valorificării sau eliminării acestora se va face de către operatori de transport specializaţi pentru activitatea de transport deşeuri, autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului, cu asigurarea măsurilor de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului. Este interzis transportul deşeurilor de orice natura de la locul de producere la cel de colectare/ stocare temporara/ tratare/ valorificare/ eliminare, fara respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/ 2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul României.

6. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia sa asigure condiţiile necesare pentru depozitarea separata a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, in funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilitatea si de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri in caz de incendiu.

7. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum si al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia cazurilor in care se obţine acordul APM Tulcea si fara sa se pună in pericol sănătatea populaţiei.

8. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia sa se asigure ca livrarea deşeurilor de producţie, a deşeurilor menajere, a deşeurilor din construcţii si demolări si a deşeurilor periculoase, in vederea eliminării acestora, se face numai pe baza de contract cu un agent economic autorizat pentru realizarea operatiunilor de colectare/transport/valorificare/eliminare a deseurilor.

9. Nu trebuie făcut nici un amendament sau modificare în nici o clasificare agreată sau expediere sau transport sau eliminare sau recuperare a deşeurilor fără acordul scris prealabil al APM Tulcea.

10. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia să întocmească un registru complet pe probleme legate de operaţiunile şi practicile de gestionare a deşeurilor de pe amplasament, care va fi pus în orice moment la dispoziţia organelor de specialitate ale autorităţii competente pentru protecţia mediului şi ale autorităţii cu atribuţii de control. Acest registru, aflat în păstrarea titularului autorizaţiei, trebuie să conţină minimum de detalii cu privire la:

- Cantităţile şi codurile deşeurilor; - Sursa deşeurilor.- Modul de stocare şi tratare a deşeurilor.

83


2013

- Numele transportatorului de deşeuri şi detaliile de atestare şi de autorizare ale acestuia.- Înregistrarea documentelor de transport prevăzute de către reglementările în vigoare.- Datele de identificare ale agentului economic care realizează valorificarea/ eliminarea

deşeurilor.- O copie a acestui registru privind gestionarea deşeurilor trebuie depusă la APM Tulcea ca

parte a R.A.M. pentru amplasament.

11. Deşeurile vor fi stocate astfel încât să se prevină orice contaminare a solului şi a reţelei de canalizare

12. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a se asigura ca stocarea temporara a deşeurilor este permisa pentru o perioada de maxim 1an, in cazul in care deşeurile stocate urmează sa fie eliminate si de maxim 3 ani pentru deşeurile care urmează sa fie valorificate.

13. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza potrivit prevederilor legale în vigoare.

14. Se interzice depozitarea la halda de slam a altor tipuri de deseuri decat cele prezentate in tabelul 11.1, fara acceptul si instiintarea prealabila a APM Tulcea

11.1. DEŞEURI GENERATE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

Tipurile de deşeuri rezultate din activitatea SC Alum SA Tulcea, modul de manipulare şi depozitare sunt prezentate în Tabelul 11.1.

Tabelul 11.1.

Sursa CategoriaMod de gestionare

Valorificare Eliminare Stocare

SECŢIA ROSIE

Staţia de preparare

lapte de var.

Piatra de var şi cruste01.04.08 - la halda de şlam, -

Reziduuri solide 01.04.08 - la halda de şlam -

Îngroşare – spălare -filtrare

Şlam roşu01.03.09 -

Şlamul este eliminat la halda de şlam prin conductă de aprox 3,5 km, montată pe estacadă .Din anul 2011 slamul se depoziteaza in faza densa ,solid .

-

Gospodaria de bauxita

Benzi de cauciuc uzate

10.02.99

Prin societăţi autorizate -

Temporară , in cadrul societatii, pe platforma betonata

SECŢIA CET-UTILITATIGZA – pretratare apa

Namoluri de la limpezirea apei in

- eliminat la halda de slam cu autovehicule proprii

-

84


2013

decantoare – nepericulos

19.09.02Tratare chimica apa

Rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate – nepericulos

19.09.05

- Societati autorizate

Minerale (nisip, pietriş)

19.09.01- Prin societăţi autorizate

Temporara, in cadrul secţiei Se depozitează în

recipienţi etanşiCrepine19.05.99 - Prin societăţi autorizate Temporara, in

cadrul secţieiSectia CET –Pacura

Produse petroliere13.07.03* - Societati autorizate -

Sectia CET –Utilitati

Nămol de la turnurile de răcire10.02.15

- Prin societati autorizateTemporar, in

cadrul secţiei , pe platforma betonata

Vata minerala17.06.04 - Prin societati autorizate

Temporar, in cadrul secţiei , pe

platforma betonata, in incinta

depozitului de deseuri

Instalatia de separare / filtrare a pacurii din apele uzate

Cartuse filtrante din panza netesuta

15.02.03- Prin societati autorizate

Temporar , in cadrul sectiei, in

spatiu special amenajat.

DEPARTAMENT INTRETINERE - REPARATIIAtelier

mecanic, intretinere –

reparatii

Fier, span-inerte16.01.07


Colectare şi depozitare selectivă, în depozitul de deşeuri metalice

Pilitura si span feros12.01.01.

Prin societăţi autorizate - Temporara, in

cadrul secţiilor

Deşeu neferoase12.01.03


cadrul secţiilor

Ulei uzat 13.02.08*

- Prin societăţi autorizateTemporar in

rezervorul pentru ulei uzat

Vaselina uzata 12.01.12*

- Prin societăţi autorizate Temporara, in cadrul secţiei în

85


2013

recipienţi etanşi

Materiale absorbante15.02.02*

- Prin societăţi autorizate Temporara, in cadrul secţiei

Deşeuri din materiale plastice 15.01.02


cadrul secţiilor

Hârtie si carton15.01.01


cadrul secţiilor

Deşeuri de lemn15.01.03


cadrul secţiilorConstructii si

demolari, casari utilaje

Moloz17.01.07

Prin societăţi autorizate - Temporară , in

cadrul secţiilorDeşeu cărămidă

refractară16.11.04


cadrul secţiilor

Deşeu metalic feros17.04.05

Prin societăţi autorizate

Temporară , in cadrul secţiilor

Deşeu cupru17.04.01


cadrul secţiilorDeşeu aluminiu

17.04.02Prin societăţi

autorizate - Temporară , in cadrul secţiilor

Deşeu bronz17.04.01


cadrul secţiilorDeşeu plumb



Cabluri neferoase17.04.10* Prin societăţi autorizate Temporară , in

cadrul secţiilorCabluri neferoase



Cabluri metalice17.04.11 Prin societăţi autorizate Temporară , in

cadrul secţiilorBanda de cauciuc

uzata10.02.99


cadrul secţiilor

Deşeuri de sticla 17.02.02


cadrul secţiilor

Azbociment17.06.05* Prin societăţi autorizate

Temporară si depozitare in

cadrul secţiilorBeton

17.01.01 - prin firme autorizate Temporara, in cadrul secţiilor

Amestecuri metalice17.04.07


cadrul secţiilorDeşeu fibra de sticla - prin firme autorizate Temporara, in

86


2013

17.06.04 cadrul secţiilorDeşeuri din construcţii si

demolări 17.09.03*

- Prin societăţi autorizateTemporara, in cadrul secţiei în recipiente etanşe

Constructii si demolari,

casari utilaje

Materiale izolante cu conţinut de azbest

17.06.01*- Prin societăţi autorizate

Temporara, in cadrul secţiei în recipiente etanşe

Materiale din construcţii cu

conţinut de azbest17.06.05*


Deşeuri din construcţii si

demolări 17.09.03*


ATELIER TRANSPORTURIAtelierTransporturi

Anvelope uzate-inerte

16.01.03 Prin societati autorizate -

Colectare şi depozitare selectivă, în incinta atelierului transporturi

Baterii uzate, acumulatori 16.06.05* Prin societati

autorizate -

Colectare şi depozitare selectivă, în incinta atelierului transporturi

Uleiuri uzate 13.02.08* Prin societăţi

autorizate -

Temporara, in cadrul atelierului transporturi în recipiente etanşe

Întreţinere auto

Anvelope uzate16.01.03


cadrul atelierului

Filtre ulei16.01.07*

- Prin societăţi autorizate Temporara, in cadrul atelierului

Baterii cu plumb16.06.01*

- Prin societăţi autorizate Temporara, in cadrul atelierului

ATELIER ELECTRIC - AMCCasări

echipamente electrice si electronice

Componente electrice si electronice

nepericuloase16.02.16

- Prin societăţi

autorizate

- Temporara, in cadrul atelierului

87


2013

Echipamente electrice si electronice

nepericuloase16.02.14

- Prin societăţi

autorizate- Temporara, in

cadrul atelierului

DEPARTAMENT ADMINISTRATIV

Activitatea de curăţenie în interiorul şi exteriorul

societăţii

Deşeuri biodegradabile –

spatii verzi20.02.01

- Prin societăţi autorizate

Temporara, in cadrul secţiilor, in

containere metalice speciale tip municipal

Deşeuri de hârtie şi carton - deşeuri

inerte20.01.01 - Prin societăţi autorizate

Colectare internă în recipiente omologate şi predare către firmele autorizate în unitatea de reciclare

Activitati sociale si

gospodaresti

Deşeuri menajere - deşeuri inerte

20.01.08


Colectare internă în recipiente omologate şi eliminare la rampa de deşeuri municipală de către prestatorul de servicii de salubrizare

Cantina si activitati

gospodaresti

Deşeuri menajere.20.03.01 Prin societăţi autorizate

Temporară, în cadrul secţiilor, în

containere metalice speciale tip municipal

Deşeuri PET15.01.02


cadrul secţiilor

Echipamente de protecţie si de lucru

Echipament de lucru si protecţie textile

15.02.02*- Prin societăţi autorizate Temporara, in

cadrul secţiilor

Echipament de lucru textile

15.02.03

Prin societăţi autorizate - Temporara, în

cadrul secţiilor

Echipamente de lucru si protecţie din

plastic15.02.03

Prin societăţi autorizate - Temporara, în

cadrul secţiilor

LABORATOR - CERCETARE

88


2013

Activitati laborator

Ambalaj hârtie si carton

15.01.01


Temporara, in cadrul

laboratoruluiAmbalaj mase

plastice15.01.02


Temporara, in cadrul

laboratoruluiAmbalaje

contaminate cu substanţe periculoase

15.01.10*


Temporara, in cadrul magaziei de

reactivi în recipienţi etanşi

Materiale absorbante15.02.02* - Prin societăţi autorizate



Substanţe chimice 16.05.06* - Prin societăţi autorizate



Substanţe chimice expirate




Substanţe chimice expirate




Componente cu conţinut de mercur


Temporara, in cadrul secţiei în recipiente etanşe

NOTĂ:- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale se va face astfel încât să nu se creeze stocuri,

care prin depreciere să ducă la formarea de deşeuri;- Toate deşeurile vor fi stocate astfel încât să se prevină orice contaminare a solului şi să se

reducă la minimum orice degajare de emisii fugitive în aer;- Zonele de stocare vor fi clar marcate şi delimitate, iar containerele vor fi inscripţionate; - Nu se va depăşi capacitatea containerelor şi a zonelor de stocare.

12. INTERVENŢIA RAPIDĂ/PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE

URGENŢĂ. SIGURANŢA INSTALAŢIEI

Conform prevederilor H.G. nr. 804/2007, privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, SC Alum SA Tulcea se încadrează în categoria obiectivelor cu risc major.

Titularul a elaborat Raportul de Securitate în care sunt prezente substanţe periculoase conform art. 8a. Acest document va fi actualizat cel puţin o data la 5 ani sau la iniţiativa titularului activităţii sau la cererea autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului şi a autorităţii

89


2013

teritoriale pentru protecţie civilă, acolo unde acest lucru este justificat de apariţia unor modificări sau pentru a fi luate în considerare noile cunoştinţe tehnice în domeniul securităţii în exploatare.

Tipurile de substanţe periculoase utilizate sunt următoarele:

Substanţa chimică Clasificare Fraze de risc Capacitatea de stocare (nr. rez. x tone)

Păcura CAS 68476-33-5 R45 23.000 t

Leşie soda (NaOH) CAS1310-73-2 R35 400 t

Acid sulfuric CAS7664-93-9 R35 500 t

Acid clorhidric CAS7647-01-0 R34/35 180 t

Amoniac soluţie CAS1336-21-6 R34/50

Ulei mineral - R10 10 tVar industrial - - 100 tSulfat feros - - 5 t

Efect DominoSe vor asigura condiţii tehnice de siguranţă pentru evitarea declanşării efectului Domino în interiorul amplasamentului între instalaţii învecinate.În cazul Efectului de Domino extern se va proceda la schimbul de informaţii între obiectivele în cauză şi cooperarea între acestea în informarea publicului şi în furnizarea de informaţii către autorităţi.

Conform H.G. nr. 804/2007, titularul de activitate are obligaţia : să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor majore şi pentru a

limita consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului ; să informeze autorităţile publice competente în cazul în care are loc modificarea unei

instalaţii, unei unităţi de stocare, a naturii sau cantităţii de substanţe periculoase existente pe amplasament, la acel moment, care ar putea avea efecte semnificative privind pericolul de accidente majore ;

să furnizeze personalului propriu si persoanelor care pot fi afectate, în cazul în care survine un accident major generat de obiectiv, informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor necesare intervenţiei .

să informeze imediat autorităţile publice teritoriale pentru protecţia civilă şi protecţia mediului, în cazul producerii unui accident major .

Informaţiile furnizate vor cuprinde: circumstanţele accidentului; substanţele periculoase care sunt prezente ; datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului asupra omului şi mediului ; măsurile de urgenţă care au fost luate ; acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă pentru a atenua efectele pe termen mediu

şi lung ale accidentului şi pentru a preveni repetarea unui astfel de accident .

90


2013

Societatea a întocmit: Notificarea conţinând următoarele informaţii: categoria de substanţe periculoase, modul

de stocare, cantitatea şi starea fizică a substanţelor periculoase, informaţii privind elementele susceptibile a provoca accidente majore sau de a agrava consecinţele acestora, din imediata apropiere a obiectivului;

Politica de prevenire a accidentelor majore; Planul pentru situaţii de urgenţă; Planul de combatere a poluărilor accidentale Planul de intervenţie PSI

În conformitate cu Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale anexat prezentei autorizaţii au fost stabilite:

Sursele potenţial poluatoare pentru factorii de mediu;Lista punctelor critice din unitate unde se pot produce poluări accidentale în cadrul

fiecărei sectii;Fişa poluanţilor potenţiali;Programul de măsuri şi lucrări în vederea prevenirii şi combaterii poluării accidentale;Componenţa colectivului constituit pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă internă cu

responsabilităţile conducătorilor;Componenţa echipelor de combatere a poluărilor accidentale;Lista dotărilor şi a materialelor necesare pentru intervenţii în caz de poluări accidentale;Procedură privind înregistrarea informaţiilor cu privire la producerea evenimentelor de

poluare accidentală;Procedura de alarmare în situaţia poluărilor accidentale.

Defecţiunile în funcţionare care pot avea efecte importante asupra mediului înconjurător trebuie înregistrate în formă scrisă. Din astfel de înregistrări scrise, care trebuie puse la dispoziţia autorităţilor responsabile, trebuie să reiasă:

Tipul, momentul şi durata defecţiunii, Cantitatea de substanţe nocive eliberate (dacă este cazul este necesară o evaluare), Urmările defecţiunii atât în interiorul obiectivului, cât şi în exterior, Toate măsurile iniţiate.

Defecţiunile a căror efecte se pot propaga pe toată suprafaţa obiectivului sau care prezintă pericole pentru sănătate sau viaţă trebuie anunţate

imediat Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă urgent autorităţii responsabile cu protecţia mediului.

Informarea publicului conform H.G. nr. 804/2007, articolului 14 şi anexa nr. 5 se va realiza de către titular. Se va edita o broşură care va fi pusă la dispoziţia populaţiei din zonele care pot fi afectate de consecinţele unui accident major.

13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII

1. Monitorizarea se va efectua prin două tipuri de acţiuni: supraveghere din partea organelor abilitate şi cu atribuţii de control;

91


2013

automonitorizare2. Automonitorizarea este obligaţia societăţii şi are următoarele componente

monitorizarea emisiilor şi calităţii factorilor de mediu; monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces; monitorizarea post – închidere

3. Toate analizele din cadrul activităţii de monitorizare vor fi realizate de personal calificat, cu echipamente descrise în standardele de prelevare şi analiză specifice/ menţionate în prezenta autorizaţie.

4. Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie valorile de emisie (calibrare, verificare metrologică, etc.).

5. Prelevarea probelor se va face cu respectarea standardelor în vigoare, iar buletinele de analiza vor avea precizată obligatoriu incertitudinea metodei de analiză.

6. În cazuri de avarii, operatorul va reduce sau opri activitatea imediat ce este posibil, până la restabilirea funcţionarii normale.

7. Toate echipamentele de monitorizare şi prelevare de probe trebuie să funcţioneze pe tot parcursul activităţii la instalaţia respectivă;

8. Instalarea şi funcţionarea corespunzătoare a echipamentului automat de monitorizare a emisiilor în aer, prelevarea şi analiza tuturor poluanţilor, precum şi metodele de măsura de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsura trebuie efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau se vor aplica standarde naţionale;

9. Sistemele de monitorizare continuu se supun anual controlului utilizând măsurători paralele prin metode de referinţa;

10. În cazul măsurătorilor continue, datele transmise în camera de comanda vor fi afişate pe un monitor, prelucrate într-un echipament PC şi stocate ca valori medii orare. Printr-un software specific se va face o stocare a valorilor validate zilnice, lunare, anuale, precum şi a valorilor depăşirilor de la normele legale înregistrate.

11. Se vor calibra dispozitivele metrologice şi dispozitivele de evaluare prin intermediul unei firme acreditate şi se va verifica anual capacitatea de funcţionare. Calibrările se vor repeta începând cu momentul primei calibrări la intervale de câte 1 an, sau ori de câte ori este necesar.

12. Se vor păstra duplicate ale rapoartelor asupra calibrării şi verificarea funcţionarii aparaturii de monitorizare continuă, precum şi a valorilor măsurate.

13. Se va transmite la APM Tulcea câte o copie după fiecare raport.

14. La finalul unui an calendaristic se vor elabora rapoarte, care trebuie să conţină pe lângă datele de evaluare şi următoarele informaţii:

a. toate depăşirile valorilor medii zilnice mai mari decât valoarea limită. b. valorile medii zilnice ale întregii instalaţii pentru indicatori specifici.

Datele solicitate se vor prezenta în raportul anual, menţionându-se cauza şi momentul. Se vor prezenta în anexa Raportului anual, măsurile luate în vederea remedierii depăşirilor

92


2013

emisiilor şi prevenirea lor viitoare. În cazul afişajelor eronate ale echipamentelor de monitorizare a emisiilor se va menţiona motivul incidentului.

15. Se va completa un registru pentru toate intervenţiile realizate la dispozitivele de monitorizare a emisiilor, acesta va fi la dispoziţia APM la cerere. În registru se vor consemna:

a. lucrările de întreţinere menţionate de producător,b. perioada dintre lucrările de întreţinere programatăc. lucrările efectuated. timpul alocat lucrărilor de întreţineree. data şi momentul defectelor constatate, respectiv transmiterea comenzii de

reparaţie către producător,f. data realizării reparaţiei,g. gazele etalon utilizate pentru calibrare: producător, nr. flanşe, data producţiei,

certificatul de garanţieh. numele responsabilului pentru întreţinere.

16. Operatorul este responsabil cu întreţinerea şi verificarea regulată a capacitaţii de funcţionare a echipamentelor de măsurare continua şi a unităţilor de evaluare.

17. Accesul la echipamentele de monitorizare, precum şi comandarea lor vor fi efectuate doar de personal specializat.

18. Se va notifica la APM Tulcea orice defecţiune tehnică a sistemelor de monitorizare a emisiilor, ce depăşeşte durata de 24h. Pe durata nefuncţionării echipamentului de monitorizare, măsurătorile vor fi efectuate discontinuu.

19. Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi prezentate într-o formă adecvată, uşor de analizat pentru a permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare autorizate şi valorile limită de emisie stabilite.

20. Titularul autorizaţiei trebuie să asigure accesul organelor de control abilitate, sigur şi permanent la următoarele punctele de prelevare şi monitorizare:

1. Puncte de prelevare a emisiilor în aer:- Coşurile de dispersie prevăzute în Tabelul 10.1.2

2. Zgomot la limita amplasamentului instalaţiei;

3. Puncte de prelevare a emisiilor de poluanţi în apa: - Puţurile forate pentru monitorizarea apei subterane;- La evacuarea apei uzate tehnologice in Dunare;- La evacuarea apelor uzate tehnologice si pluviale in Garla Somova(ovoid)

4. Zonele de stocare: materii prime produse chimice

21. Titularul autorizatiei este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a haldei de slam si sa suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a haldei cuprind:

1. Automonitorizarea tehnologica ce consta in verificarea permanenta a starii si functionarii urmatoarelor:

93


2013

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;b) functionarea sistemelor de drenaj;c) comportarea taluzelor si a digurilor;d) urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;e) functionarea instalatiei de evacuare a apelor pluviale;f) starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul haldei ( instalaţia de ingroşare a şlamului, instalaţia de umectare a haldei )

2. Automonitorizarea calitatii factorilor de mediu: dupa caz date despre emisii, date despre apa subterana, date privind topografia, conform tabelului 13.5.

13.1. MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN AER

Monitorizarea emisiilor în aer se va realiza conform prevederilor din Tabelul 13.1.

Tabelul 13.1.

Punctul de prelevare a probei

Indicatori analizaţi

Frecventa de prelevare probe si analiza poluanţi

Metoda de analiza

1 2 3 4

Sistemul de evacuare (cos) de la cuptoarele de calcinare

Pulberi

ContinuuEN 14118EN 15259

SO2

NOx

CO

HF AnualDe stabilit daca

ramanVapori HCL Anual si indicatorii CLORURI Anual marcati

COV AnualPCDD/F Anual

Sistemul de evacuare (Cos) de la cazanele IMA

Pulberi

ContinuuEN 14118EN 15259

SO2

NOx

COSistemul de evacuare (cos)

de la depozitarea si concasarea varului

pulberi continuuEN 14118EN 15259

Sistemul de evacuare (cos) de la prepararea laptelui de

varpulberi continuu

EN 14118EN 15259

Sistemul de evacuare (cos) de la transportul si

depozitarea aluminei in silozpulberi continuu

EN 14118EN 15259

94


2013

Notă: Se pot folosi şi alte metode de analiza, standardizate sau acreditate;

La analiza emisiilor în aer se vor înregistra următoarele date de referinţa în cazul unor depăşiri ale valorilor limită la emisii.

Locul recoltări

i

Data si ora recoltăriiÎncepere/terminare

Capac. de function. a instal.

Noxe

Val. calculata a emisiilor in

cond. de referinţa

Parametri auxiliari:- Debitul gazelor evacuate- Temperatura gazelor

evacuate.

1 2 3 4 5 6

13.2. MONITORIZAREA EMISIILOR IN APA EVACUATA

Monitorizarea emisiilor în apă se va efectua conform prevederilor din Tabelul nr. 13.2. TABELUL NR.13.2

Punctul de prelevare a

probeiIndicatori analizaţi

Frecventa de prelevare probe si analiza indicatori

Metoda de analiza

1 2 3 4

Ape uzate tehnologice

epurate evacuate în fluviul Dunărea

pH

lunarConform specificaţiilor din Autorizaţia de Gospodărire

a apelor nr. 3.din 2013

SuspensiiReziduu fix la 1050C

SulfaţiCloruriCalciuSodiu

CCOCrAluminiuMagneziuFe total

Ape tehnologice şi pluviale evacuate în fluviul Dunărea

prin Gârla Somova

pH lunar Conform specificaţiilor din Autorizaţia de Gospodărire

a apelor nr. 3 / 2013Suspensii

Azot amoniacalSubstanţe extractibile

Produse petroliereReziduu fix la 1050C

CalciuPlumb

CadmiuCrom hexavalent

Fe totalZinc

95


2013

Mangan totalMagneziu

Sodiu trimestrialAluminiu trimestrial

Ape uzate menajere

pH

anual

Conform H.G. nr. 352/ 21.04.2005 privind

modificarea si completarea H.G. 188/ 2002 pentru aprobarea unor norme

privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate

(NTPA 002/2005)

SuspensiiCBO5

CCO-CrAzot amoniacal

FenoliSubstanţe extractibile

Detergenţi

NOTĂ:1. Emisiile în apă nu trebuie să depăşească valorile limită de emisie menţionate în Tabelul

10.2.2. 2. Monitorizarea calităţii apei evacuate se va face conform precizărilor stabilite în tabelul nr.

13.2. de către SC Alum SA prin laboratorul propriu. Pentru verificarea conformităţii datelor obţinute anual se va analiza calitatea tuturor indicatorilor menţionaţi printr-un laborator specializat.

3. Metodele de analiză corespunzătoare standardelor menţionate mai sus au caracter orientativ, alte metode alternative putând fi folosite dacă se demonstrează că acestea au aceeaşi sensibilitate şi limita de detecţie

4. Se interzice deversarea neautorizată a oricăror substanţe care poluează mediul în apele de suprafaţă, apele freatice sau în canalele de scurgere a apei pluviale.

5. În situaţia în care orice analize sau observaţii privind calitatea sau apariţia unor scurgeri în apa pluvială ar putea indica faptul că a avut loc contaminarea, titularul autorizaţiei trebuie să :

- realizeze imediat o investigaţie pentru a identifica şi izola sursa de contaminare- ia măsuri pentru prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de

contaminare a mediului;- notifice incidentul la APM Tulcea si GNM CJ Tulcea în termen de 24 ore.

Orice alte analize privind emisiile de poluaţi în ape, solicitate de autorităţile de gospodărire a apelor sau de protecţie a mediului se vor efectua conform acestor solicitări.

13.3. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLULUI ŞI A APEI SUBTERANE

13.3.1. Monitorizarea calităţii solului

Monitorizarea calităţii solului se va realiza în punctele precizate în tabelul nr. 10.3.1, o dată pe an, printr-un laborator specializat. Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de referinţă prevăzute în Ordinul MAPPM nr.756/1997.

13.3.2. Monitorizarea calităţii apei subterane

Va consta în analiza calităţii apei subterane prelevate din puţurile de observaţie, amplasate pe

96


2013

teren. Monitorizarea se va face trimestrial conform tabelului de mai jos:



Frecvenţa de analiză

1 2 3

Cele 10 foraje de observaţie

(piezometre incinta Alum)

pH

Anual

AmoniuCloruri

Pb si compusiCdZnNi

Cr totalReziduu fix

Mn

Cele 8 foraje de observatie Halda

pH

Anual

AmoniuNi

Pb si compusiCloruriCr total

ZnMnCd

Reziduu fixNOTA:

1. La solicitarea APM Tulcea se vor analiza şi alţi indicatori.

2. Prelevarea probelor şi analizele acestora se vor realiza prin analize de laborator după standardele în vigoare, în laboratorul propriu. Pentru verificarea conformităţii datelor obţinute, anual se va analiza calitatea tuturor indicatorilor menţionaţi printr-un laborator specializat.

3. Rezultatele analizelor se vor compara cu rezultatele investigaţiilor din Raportul de Amplasament, respectiv buletinele de analiză la forajele de observaţie prevăzute. Astfel, se va urmări evoluţia calităţii apei subterane în timp şi influenţa activităţii instalaţiei asupra acesteia.

4. Operatorul are obligaţia de a efectua lucrări de îmbunătăţire a calităţii apelor freatice.

13.4. DEŞEURI

Evidenţa deşeurilor produse va fi ţinută lunar, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 şi va conţine următoarele informaţii:

- tipul deşeului;- codul deşeului;

97


2013

- instalaţia producătoare;- cantitatea produsă;- modul de stocare;- modul de tratare;- cantitatea predată către valorificator/ eliminator;Vor fi păstrate înregistrări privind persoanele fizice sau juridice care preiau deşeurile.Titularul va pastra un registru cu inregistrarile privind cantitatile de deseuri care sunt

depozitate la halda de slam pe coduri, caracteristicile deseurilor depozitate, originea , natura si data livrarii.

13.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU IN FAZA DE EXPLOATARE A HALDEI DE SLAM

Tabel 13.5

Nr. crt. Parametru Frecvenţa de monitorizare

1. Datele meteorologice 1.1 Cantitatea de precipitatii Zilnic 1.2 Temperatură minimă,maximă,la ora 15,00 Zilnic1.3 Directia si viteza dominant a văntului Zilnic1.4 Evapotranspiratie Zilnic1.5 Umiditatea atmosferică,la ora 15,00 Zilnic 2. Date despre emisii2.1 Volum ape preluate din haldă trimestrial2.2 Compozitie apa preluata trimestrial3. Date despre apa subterană3.1 Nivelul apei subterane semestrial3.2 Compozitia apei subterane anual4. Date privind topografia 4.1 Structura şi compoziţia slamului din halda anual 4.2 Comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului din halda anual

NOTA:1. Determinarile pentru apa subterana se vor efectua in laboratoare proprii, iar rezultatele acestor determinari se vor pastra intr-un registru pe toata perioada de monitorizare (HG 349/2005, art.19, alin 2).

14. RAPORTĂRI LA AUTORITATEA DE MEDIU ŞI PERIODICITATEA ACESTORA.

1. APM Tulcea va include informaţiile de mediu referitoare la activitatea S.C. Alum S.A. Tulcea în Registrul Public conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public cu toate modificările ulterioare, a Hotărârii de Guvern nr. 123/07.02.2002, privind

98


2013

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, a Hotărârii de Guvern nr. 878/28.07.2005, privind accesul publicului la informaţia privind mediul şi a Ordinului M.A.P.M. nr. 1182/18.12.2002, pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul. Dacă operatorul consideră că anumite informaţii furnizate sunt confidenţiale din punct de vedere comercial, poate solicita APM Tulcea ca informaţiile respective să nu fie publicate în Registru, aşa cum este prevăzut în Hotărâre. Pentru a da posibilitatea APM Tulcea să determine dacă informaţiile sunt sau nu confidenţiale din punct de vedere comercial, operatorul trebuie să precizeze clar informaţiile respective şi să ofere motive clare şi precise pentru confidenţialitatea acestora.

2. Titularul va întocmi un Raport Anual de Mediu care va include toate cerinţele prevăzute în autorizaţia integrată de mediu.

3. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate prelevările, analizele, măsurătorile, examinările, calibrările şi întreţinerile realizate conform cerinţelor prezentei Autorizaţii.

4. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate incidentele care afectează exploatarea normală a activităţii şi care pot crea un risc de mediu.

5. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea activităţii. Fiecare înregistrare trebuie să ofere detalii privind data şi ora reclamaţiei, numele reclamantului şi să ofere detalii cu privire la natura reclamaţiei. De asemenea, trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii. Datele vor fi completate in registru de hârtie, iar fiecare pagina a registrului trebuie sa fie numerotata. Acest registru, in format hârtie, va fi ţinut de către responsabilii de obiectiv si va fi pus la dispoziţia autorităţilor de control la cererea acestora. Titularul autorizaţiei trebuie să depună un raport la APM Tulcea în luna următoare primirii reclamaţiei, oferind detalii despre orice reclamaţie care apare. Un rezumat privind numărul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în R.A.M.

6. Formatul tuturor registrelor cerute de prezenta Autorizaţie trebuie agreat de APM Tulcea Registrele trebuie păstrate pe amplasament şi trebuie să fie disponibile pentru inspecţii efectuate de către personalul cu drept de control al A.P.M. Tulcea, G.N.M - C.J. Tulcea în orice moment.

7. Rapoartele tuturor înregistrărilor, prelevărilor, analizelor, măsurătorilor, examinărilor, calibrărilor şi întreţinerilor aşa cum sunt ele menţionate în capitolul 14 trebuie transmise in format electronic la APM Tulcea în conformitate cu cerinţele prezentei autorizaţii. O copie trebuie depusă la momentul şi în modalitatea precizată.

8. Toate procedurile scrise deţinute de operator trebuie să fie disponibile pe amplasament în orice moment.

9. Frecvenţa şi scopul raportării, aşa cum sunt prevăzute în autorizaţia integrată de mediu, pot fi modificate cu acordul scris al APM Tulcea, după evaluarea rezultatelor test.

10. Titularul autorizaţiei trebuie să deţină la sediul unităţii un dosar pentru informarea publicului. Acest dosar trebuie să conţină minimum:

a) Copii ale corespondenţei (alta decât cea desemnată a fi confidenţială) între A.P.M. Tulcea şi titularul autorizaţiei

b) Autorizaţia integrată de mediuc) Solicitaread) Raportările către APM Tulcea

99


2013

e) Alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră relevante

11. Un raport privind rezultatele monitorizării calităţii apelor trebuie transmis lunar, în format electronic la APM Tulcea , iar un raport rezumat trebuie depus ca parte a Raportului Anual de Mediu. Raportarea se va face pentru toate tipurile de apă pe categorii.

12. Un raport privind rezultatele monitorizării calităţii aerului trebuie transmis lunar, în format electronic, la APM Tulcea iar un raport rezumat trebuie depus ca parte a Raportului Anual de Mediu.

13. Un raport privind rezultatele monitorizării calităţii solului trebuie transmis anual, în format electronic, la APM Tulcea , ca parte a Raportului Anual de Mediu

14. Un raport privind rezultatele monitorizării calităţii apelor subterane trebuie depus trimestrial, în format electronic, la APM Tulcea , iar un raport rezumat trebuie depus ca parte a Raportului Anual de Mediu.

15. Titularul va depune de asemenea, anual, ca parte a RAM, un raport rezumat al rezultatelor monitorizării tehnologice şi a factorilor de mediu instituite pentru halda de şlam. De asemenea se vor înainta anual, în cadrul RAM, rezultatele monitorizării postînchidere a factorilor de mediu pentru porţiunea de haldă închisă definitiv, conform Acordului de mediu 2373/10.06.2009 emis de APM Tulcea.

16. Toate documentele, informaţiile şi instrucţiunile care se refera la activitatea de depozitare la halda de şlam se păstrează într-un registru de funcţionare. Registrul va consta din:a) documentele de aprobareb) planul organizatoricc) instructiunile de functionared) jurnalul de functionaree) planul de interventie

17. Raportul privind Registrul European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi (EPRTR )Operatorul care desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în Anexa I a Regulamentului EPRTR, a căror capacitate depăşeşte valoarea de prag corespunzătoare specificată, trebuie să comunice autorităţii competente, informaţiile de identificare a complexului industrial în conformitate cu Anexa III a Regulamentului EPRTR exceptând cazul în care informaţia este deja disponibilă autorităţii competente.La pregătirea raportului, operatorul în cauză trebuie să utilizeze cele mai bune informaţii disponibile ce pot include date de monitorizare, factori de emisie, ecuaţii de bilanţ de masă, monitorizarea indirectă sau alte tipuri de calcule, raţionamente tehnice şi alte metode în conformitate cu Art. 9 (1) şi în concordanţă cu metodologiile internaţionale aprobate, unde acestea sunt disponibile.Modul de organizare a raportărilor, termenele, responsabilităţile precum şi modul de informare şi participare a publicului, prevăzute la art. 9 alin. (2), art. 12 alin. (2), art. 13 şi 15 din Regulamentul EPRTR, vor respecta ordinul conducătorului autorităţii publice pentru protecţia mediului.Documentele se vor transmite la APM Tulcea, cu respectarea prevederilor art. 2 alin. (5) din prezenta H.G. nr. 140/2008, în format electronic şi pe suport hârtie, până la următoarele termene:a)30 aprilie 2012 - pentru anul 2011;b)30 aprilie n+1 - pentru următorii ani de raportare, considerând n = anul de raportare.Operatorii au dreptul să solicite confidenţialitatea unor date şi informaţii, în mod justificat,

100


2013

potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul EPRTROperatorul are obligaţia să păstreze înregistrările datelor din care au rezultat informaţiile raportate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (5) din Regulamentul EPRTR şi să folosească pentru raportarea datelor formatul prevăzut în anexa III la Regulamentul EPRTR.Rapoartele trebuie depuse conform: Tabelelor 14.1 Rapoarte obligatorii; Tabel 14.2. Rapoarte singulare; Tabel 14.3. Model notificare;

Tabel 14. 1. Raportari obligatorii

Raport Frecvenţa raportării Data de depunere a raportului

Raportul Anual de Mediu (RAM) Anual Până la 01 februarie al fiecărui an

Raportul anual pentru Registrul european al poluanţilor emişi si transferaţi, conform HG nr. 140/2008 (EPRTR)

Anual Până la 30 aprilie a fiecărui an

Raportarea situaţiei gestiunii deşeurilor Lunar Până la data de 10 a fiecărei luni pentru luna anterioară

Evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu Anexa 1 , HG 856/2002 Anual Pana la 30 ianuarie

Situatia gestionarii uleiurilor prospete cosumate si a uleiurilor uzate produse Semestrial 30 iulie

30 ianuarieRaportare privind ambalajele introduse pe piata Anual 25 februarie

Chestionarul statistic privind deseurile generate/valorificate /eliminate Anual La solicitarea APM Tulcea

Raportarea accidentelor de mediu Cu ocazia producerii La 24 de ore după producereRaportarea investiţiilor si cheltuielilor de mediu Lunar Până la data de 10 a fiecărei

luni pentru luna anterioarăPlan de închidere a amplasamentului în cazul încetării temporare sau definitive a unei părţi din instalaţie

- La data producerii

101


2013

Monitorizarea emisiilor în aer Lunar Zece zile de la încheierea lunii pentru care se face raportarea

Monitorizarea emisiilor în apă Lunar Zece zile de la încheierea lunii pentru care se face raportarea.

Rezultatele monitorizării apelor subterane anual Ca parte a RAM

Monitorizarea solului anual Ca parte a RAM

Reclamaţii (acolo unde apar) Ori de câte ori aparZece zile de la încheierea lunii pentru care se face raportarea

Tabel 14.2. Rapoarte singulare:

Raport Data de depunere a raportului(a) Notificările în caz de oprire/ pornire

programată a instalaţiei(b) Cu 48 de ore înaintea

opririi/pornirii(c) Plan de închidere definitivă (dezafectare)

a instalaţiei(d) Odată cu cererea pentru Acord de

mediu pentru dezafectare

Tabel 14.3. Model notificare;

Denumirea Operatorului

Data notificării

Situaţia de funcţionar

e necorespunzătoare

semnalată

Nr. de ore de funcţionare

necorespunzătoare

Măsuri de remediere a funcţionării

necorespunzătoare

Data remedier

ii

Nr. total de ore de funcţionare necorespunzătoare cumulate anual

15. OBLIGAŢIILE TITULARULUI ACTIVITĂŢII

15.1 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a respecta toate condiţiile din prezenta autorizaţie

15.2 Nerespectarea prevederilor prezentei autorizaţii, atrage suspendarea autorizaţiei integrate de mediu în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare (art. 17 pct. 3 din OUG 195/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu toate completările şi modificările ulterioare şi art. 19 pct. 3 din O.U.G. nr. 152/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2006, cu toate completările şi modificările ulterioare).

15.3 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a respecta legislaţia specifică în vigoare

102


2013

privind protecţia mediului; încălcarea prevederilor legislative atrage răspunderea civilă, contravenţională şi penală, după caz.

15.4 Titularul/operatorul activităţii este obligat sa notifice autoritatea competenta pentru protecţia mediului asupra oricăror modificări a prevederilor Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor şi să transmită autorizaţia revizuită

15.5 Titularul/operatorul activităţii este obligat sa notifice autoritatea competenta cu privire la atingerea unei capacitati de depozitare de 80% din capacitatea disponibila a depozitului de slam.

15.6 Operatorul depozitului de deşeuri trebuie să asigure garanţia financiară, conform legislaţiei in vigoare, pentru siguranţa depozitului si pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului si a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere si urmărire postinchidere a depozitului. Fondul pentru inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postinchidere se pastreaza intr-un cont purtator de dobanda deschis la o banca comerciala şi se alimentează trimestrial. Dobanda obtinuta constituie sursa suplimentara de alimentare a fondului. Consumul fondului se face pe baza situatiilor de lucrari care se intocmesc o data cu realizarea lucrarilor, la inchiderea depozitului sau a unei parti a depozitului.

15.7 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a se asigura că este funcţional „Planul de intervenţie în caz de poluare accidentală” care tratează orice situaţie de urgenţă care poate apărea pe amplasament pentru minimizarea efectelor asupra mediului apărute

15.8 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a actualiza „Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, să deţină mijloacele şi materiale necesare în caz de poluări accidentale şi să acţioneze în conformitate cu prevederile planului menţionat.

15.9 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a contribui la acumularea fondului pentru mediu, pentru activităţile pe care le desfăşoară, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 196/2005, aprobată de legea nr. 105/2006 cu modificările şi completările ulterioare, privind Fondul pentru mediu.

15.10 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a revizui si actualiza Planul operativ de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă în funcţie de condiţiile nou apărute. El trebuie să fie disponibil pe amplasament în orice moment pentru inspecţie de către personalul cu drept de control al A.P.M. Tulcea, C.J.G.N.M., autorităţilor de specialitate.

15.11 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a respecta prevederile regulamentului REACH (1907/ 2006) in calitate de utilizator din aval al substanţelor chimice, in cantitati mai mari de 1t/an, respectiv sa obtina de la furnizor dovada preînregistrării substanţelor.

15.12 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a efectua notificările care se impun de către autoritatea de mediu în caz de modificare în exploatarea instalaţiilor (a proceselor tehnologice sau de schimbare a materiilor prime, de repornire a unei instalaţii tehnologice, de încetare provizorie sau definitivă a activităţii).

15.13 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia ca înainte de repornirea instalaţiilor nefuncţionale, să realizeze retehnologizarea acestora conform BAT/BREF. Dacă prin exploatarea acestora creste capacitatea de producţie, operatorul are obligaţia de a lua măsuri suplimentare de reducere a emisiilor la sursele controlate si fugitive pentru ca nivelul de emisie să nu depăşească standardele locale privind calitatea aerului

103


2013

15.14 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a notifica APM Tulcea în momentul închiderii temporare/ definitive a instalaţiilor/parţi ale instalaţiilor existente pe amplasamentul societăţii şi de a respecta prevederile precizate în Capitolul 16 “Managementul închiderii instalaţiei. Managementul reziduurilor”.

15.15 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a deţine planul de amplasament în care sunt delimitate spaţiile verzi de pe amplasament, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

15.16 Titularul/operatorul activităţii are obligaţia de a prezenta APM Tulcea dovada încadrării in valorile limita de emisie stabilite prin prezenta autorizaţie integrată de mediu după modernizări/retehnologizări si imediat după punerea în funcţiune a instalaţiei/ părţi de instalaţie.

16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII INSTALAŢIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

16.1. Lucrări şi măsuri specifice de protecţia mediului.

La încetarea activităţii cu impact asupra mediului, precum şi la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni, vânzări de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare sau faliment, potrivit art. 10 din OUG nr. 195/2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006, cu toate modificările şi completările ulterioare, se aplica in mod corespunzător dispoziţiile art. 15 alin. (2). În termen de 60 zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile menţionate, mai sus, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

Având în vedere situaţia existentă la S.C. Alum S.A. Tulcea, după oprirea activităţii, se impune luarea următoarelor măsuri:

- Desemnarea prin decizie a unei persoane responsabile cu siguranţa instalaţiei.- marcarea zonei prin afişare de plăcutelor avertizoare si interzicerea accesului

personalului care nu are împuterniciri privind operarea în zonă- Respectarea normelor de protecţia muncii si PSI- Notificare APM Tulcea după implementarea măsurilor de punere în siguranţă a

instalaţiei;- Oprirea alimentării cu energie electrică, gaz natural şi apă industrială;- Golirea tuturor instalaţiilor, a transformatoarelor cu ulei din posturile de transformatoare

şi predarea conţinutului acestora spre unităţi autorizate;- Eliminarea completă, în deplină siguranţă, a uleiurilor şi emulsiilor de răcire din

echipamentele tehnologice, colectarea lor în recipiente adecvate şi predarea lor la unităţi specializate de valorificare/eliminare;

- Dezafectarea tuturor zonelor de depozitare a materiilor prime;- Demontarea instalaţiilor şi valorificarea/eliminarea materialelor rezultate - Colectarea deşeurilor generate în spaţii amenajate şi valorificarea/eliminarea lor

corespunzătoare prin firme autorizate;- Investigaţii privind nivelul de contaminare a solului şi a apei subterane şi compararea

rezultatelor cu valorile determinate în cadrul Raportului de Amplasament;- La demolarea şi demontarea instalaţiilor tehnologice materialele feroase şi neferoase,

104


2013

precum şi cele provenite din construcţii vor fi valorificate prin societăţi autorizate;- Îndepărtarea azbestului şi a altor materiale potenţial periculoase si eliminarea acestora

prin firme autorizate; - Ecologizarea întregului amplasament, după dezafectarea tuturor instalaţiilor;- Asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un registru de evidenţă a

tuturor evenimentelor ce apar pe amplasamentul instalaţiei;- notificarea APM Tulcea si GNM – CJ Tulcea asupra oricărui eveniment produs pe

amplasamentul respectiv

16.2. Planul de închidere al instalaţiei.

16.2.1 În cazul închiderii definitive a întregii instalaţii sau a unor părţi de instalaţie, titularul/operatorul activităţii trebuie să elaboreze un plan de închidere agreat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Scopul planului de închidere trebuie să respecte prevederile Ghidului Tehnic General (punctul 18), aprobat prin O.M. nr. 36/2004

16.2.2 Închiderea depozitului (hala de şlam) se va realiza conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor si ale Ordin MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005. Titularul este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea şi controlul postînchidere al depozitului.

Halda sau dupa caz o sectiune a acesteia se inchide total sau partial,in urmatoarele situatii:a). cand sunt indeplinite conditiile din autorizatia integrata de mediu referitoare la planul de inchidere si procedeele de urmarire postanchidere

b). la cererea operatorului haldei de slam, dupa analiza si aprobarea acesteia de catre autoritatile competente de protectia mediului Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama de conditiile si restrictiile specifice impuse de existenta depozitului , in functie de stabilitatea terenului si a gradului de risc pe care acesta il poate prezenta pentru mediu si sanatatea umana.

16.2.3 Planul de închidere trebuie să includă minim: planurile tuturor conductelor şi rezervoarelor subterane, orice măsură specifică pentru prevenirea poluării apei, aerului şi solului acolo unde este cazul, golirea completă de conţinut potenţial periculos şi spălarea

conductelor şi a rezervoarelor, eliminarea azbestului şi a tuturor substanţelor periculoase de pe amplasament valorificarea/eliminarea deşeurilor, măsuri de pază pentru prevenirea actelor de distrugere.

16.2.4 Planul de închidere trebuie să identifice resursele necesare pentru punerea lui în aplicare şi să declare mijloacele de asigurare a disponibilităţii acestor resurse, indiferent de situaţia financiară a titularului/operatorului activităţii

16.2.5 La încetarea activităţii se va analiza impactul produs de activitatea tehnologică asupra solului pentru a constata gradul de poluare şi necesitatea oricăror remedieri în vederea aducerii terenului într-o stare satisfăcătoare din punct de vedere al categoriei de folosinţă avută anterior.

16.2.6 Dezafectarea, demolarea instalaţiilor şi construcţiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare. Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru

105


2013

proiectele de dezafectare aferente activităţii cu impact semnificativ asupra mediului.

Verificarea conformării cu prevederile autorizaţiei integrate de mediu se face de GNM – Comisariatul Judeţean Tulcea si Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea.

17. GLOSAR DE TERMENIAPM Tulcea Agenţia de Protecţie a Mediului Tulcea

Amplasament Amplasamentul geografic al complexului industrial cu una sau mai multe instalaţii situate pe acelaşi locaţie şi în care un operator desfăşoară una sau mai multe activităţi prezentate în Anexa II

Operator

Orice persoana fizică sau juridică care operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională, sau care a fost investită cu putere economică decisivă asupra funcţionarii tehnice a instalaţiei

BAT

Cele Mai Bune Tehnologii Disponibile - Stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţă pentru stabilirea valorilor limita de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului în întregul său.

CAT Colectivul de Analiză Tehnică

Instalaţie IPPC

Orice instalaţie tehnica staţionară în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în anexa nr. 1 a OUG nr. 152/ 2005, precum şi orice altă activitate direct legată tehnic de activităţile desfăşurate pe acel amplasament, care pot genera emisii şi poluare.

Emisie Eliberarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot, în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei.

Poluare Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot, în aer, apa ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului

VLE

Valori Limită de Emisie Masa exprimată prin parametrii specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de timp, neluându-se în considerare nici o diluţie.

Modificare în exploatare

O schimbare în ceea ce priveşte tipul sau funcţionarea instalaţiei ori o extindere a acesteia, care poate avea efecte asupra mediului.

Cod CAEN Standard de nomenclatură a activităţilor economice

PRPE Program de Reducere Progresiva a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere

PNRPE Program Naţional de Reducere Progresiva a Emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere

Operaţiunea de eliminare a deşeurilor

Orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în OUG 78/2000, aprobată prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare

106


2013

Operaţiunea de valorificare a deşeurilor

Orice operaţiune de valorificare a deşeurilor inclusă în OUG 78/2000, aprobată prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare

RAM Raportul Anual de MediuEPRTR Registrul European al Poluanţilor Emişi si TransferaţidB(A) Decibeli (ponderaţi)

NTPA 001/2005 Norme tehnice privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali

NTPA 002/2005Norme tehnice privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în reţelele de canalizare ale localităţilor şi/sau în staţiile de epurare

GNM CJ Tulcea Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu

107


ANEXA I - Plan de încadrare în zonă

108


ANEXA II – MODELUL RAPORTULUI DE MEDIU (LUNAR/ ANUAL)

Identificarea dispozitivului

Numele instalaţiei Adresa instalaţiei

Cod poştal /Cod ţară Coordonatele amplasamentului

(latitudine N, longitutdine E) Nord

Codul CAEN (4 cifre sub forma xx.xx)Activitatea principală

Volumul producţiei Autoritatea de reglementare

Numărul instalaţiilor Numărul orelor de funcţionare pe an

Numărul angajaţilor Numărul autorizaţiei de mediu

Persoana de contact Telefon nr.

Fax nr. Adresa E-mail

CLASIFICARE

Activitatea 1 Descriere

109


Consumuri de materii prime

Tip materie prima Unitate de măsura

Consum lunar realizat

Total consum anual realizat

Producţie

Tip produs Unitate de măsura

Producţie maxima

proiectata

Producţie lunara

realizata

Producţie anuala

realizata

Consum de energie şi combustibiliEnergie electrica si

combustibili utilizaţiConţinutul de

sulfUnitatea de

măsurăConsum

lunar Consum anual

Reclamaţii

Reclamaţii de mediu Număr Soluţionare ObservaţiiReclamaţii primiteReclamaţii care cer o acţiune corectivăCategorii de reclamaţii

Miros Zgomot Apa Aer Procedurale Diverse

Consumuri de apaSursa

proprie/terţiUnitatea de

măsură Consum lunar Consum anual

Apă subterană Apă de suprafaţă

110


Apă municipală

Emisii in aerNr.

crt.

Sursa / Echipamen

t de depoluare

Coş

Combustibilul utilizat Poluant

VLE(mg/Nm3 )

Valoare masurata(mg/Nm3)

Tip monitorizare

continua/ discontinua

Nota: pentru monitorizarea continua se vor anexa rapoartele lunare generate de către softul de

prelucrare a datelor monitorizate. pentru monitorizarea discontinua se vor anexa buletinele de analiza emise de către

laboratorul propriu/ terţi. In RAM, in coloana „Valoare masurata” se va completa sub forma de intervale: valoare

minima masurata – valoare maxima masurata.i

ANEXA IIIRAPORT DE INFORMARE ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE

Agent economic .......................................................................Autorizatie/Autorizatie integrata de mediu nr. ..............................................Date de localizare exactă a poluării accidentaleAnul: Luna:Ziua:Ora:Localizarea

poluarii Cauza producerii poluării accidentale(inclusiv tipul poluantului, categoria de periculozitate, cantitatea emisa in mediu) Factorii de mediu

afectaţiAer Apă SolAlţi subiecţiModul de manifestare a fenomenului

Rezultatele analizelor (dacă s-au efectuat)Recoltare probeCine a recoltat Condiţii de recoltare Rezultatul analizelorTendinţa evoluţieiCreştereStaţionareDescreştereMăsuri luateLa sursă

111


Emisii in apa

Sursa generatoare

Natura apei

Punct de evacuare/

prelevare ape uzate

Poluanţi existenţi în apa uzată

V.L.E.conf

Autorizatiei(mg/l)

VLE măsurat(mg/l)

1 2 3 4 5 6

Nota: se vor anexa buletinele de analiza emise de către laboratorul propriu/ terţi. In RAM, in coloana „VLE măsurat” se va completa sub forma de intervale: valoare minima

măsurata – valoare maxima măsurata.

Calitatea solului

Nr. crt.

Locul de prelevare:- la suprafaţa- in adâncime la 30 cm

Indicatorul analizat

Valori limita folosinţe mai puţin sensibile(mg/ kg substanţa

uscata)

Valori măsurate(mg/Kg substanţa

uscata)

Calitatea apei subterane



Valoarea înregistrată la momentul autorizării

(mg/l)

Valoarea măsurata(mg/l)

1 2 3 4

De reducere şi/sau eliminare a efectelorAlte informaţii Cine completează Raportul de informareNumele şi prenumeleFuncţiaData:AnLunaZiuaSemnăturaStampila

112


113


Gestionarea deşeurilor

Nr. crt. Sursa Denumire

deşeu

Cod deşeu

conform H.G.

856/2002

Generat(t)

Valorificare(t)

Eliminare(t)

Stoc lunaluna cumula

t luna cumulat

Agent economic

valorificator/ eliminator

luna cumulat

Agent economic

valorificator/ eliminator

114

Documents

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR · Web viewDraft AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU Numărul de înregistrare al autorizaţiei: 9 din 05.02.2007 reactualizata in 30.10.2007