Ministerul Educatiei Nationale

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

PROIECT

ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTA

COORDONATOR: ABSOLVENT:

2013

Cupr in s :Argumen t . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agCAPITOLUL I – INGRIJ IREA PACIENTILOR CU CATARACTA. . . pag1 .1 . NOTIUNI DE ANATOMIE S I F IZ IOLOGIE A OCHIULUI . . . pag1 .2 . CATARACTA.FIZIOLOGIE . . . pag

1 .3 . evaluarea unor s emne , s imp tome , p rob l eme a l e pac i en tu lu i cu ca t a r ac t a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag1 .4 .pa r t i c i pa r ea a s i s t en t e i l a a c t e de i nves t i ga t i e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag1 .5 . pa r t i c i pa r ea a s i s t en t e i med i ca l e l a i n t e rven t i i au tonome s i de l ega t e de ap l i c a r e a t r a t amen tu lu i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag1 .6 . ca t a r ac t a , evo lu t i e , compl i ca t i i . p rognos t i c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag1 .7 . educa t i e pen t ru s ana t a t e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag1 .8 . no rme de s ecu r i t a t e a munc i i i n domen iu l s an i t a r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

cap i t o lu l i i – ap l i c a t i e p r ac t i c a s t ud iu de caz p l anu r i de i ng r i j i r e a l e pac i en t i l o r cu ca t a r ac t acazu l a – p l an de i ng r i j i r ep reope ra to ri i . a . 1 . cu l ege rea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 2 . ana l i z a s i i n t e rp r e t a r ea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 3 .p l an i f i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 4 . ap l i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 5 . eva lua rea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

pos tope ra to ri i . a . 1 . cu l ege rea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 2 . ana l i z a s i i n t e rp r e t a r ea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 3 .p l an i f i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 4 . ap l i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 5 . eva lua rea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . a . 6 . ex t e rna rea pac i en tu lu i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

cazu l b – p l an de i ng r i j i r ep reope ra to ri i . b . 1 . cu l ege rea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 2 . ana l i z a s i i n t e rp r e t a r ea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 3 .p l an i f i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 4 . ap l i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 5 . eva lua rea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

pos tope ra to ri i . b . 1 . cu l ege rea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 2 . ana l i z a s i i n t e rp r e t a r ea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

i i . b . 3 .p l an i f i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 4 . ap l i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 5 . eva lua rea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . b . 6 . ex t e rna rea pac i en tu lu i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

cazu l c – p l an de i ng r i j i r ep reope ra to ri i . c . 1 . cu l ege rea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 2 . ana l i z a s i i n t e rp r e t a r ea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 3 .p l an i f i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 4 . ap l i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 5 . eva lua rea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

pos tope ra to ri i . c . 1 . cu l ege rea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 2 . ana l i z a s i i n t e rp r e t a r ea da t e lo r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 3 .p l an i f i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 4 . ap l i c a r ea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 5 . eva lua rea i ng r i j i r i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agi i . c . 6 . ex t e rna rea pac i en tu lu i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

cap i t o lu l i i iconc luz i i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agschema de t r a t amen t a pac i en t i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p aganexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p agb ib l i og ra f i e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . p ag

Argument

„Och i i sun t b i j u t e r i i l e t r upu lu i . ” Hen ry Dav id Thoreau

Sun t i n t ru t o tu l de a co rd cu c i t a t u l l u i Hen ry Dav id Thoreau deoa rece , p r ecum o ne s t ema ta a r e o f rumuse t e s i va loa r e foa r t e ma re , l a f e l s i och i i sun t de p r e t i o s i s i f r umos i cu o va loa re i ne s t imab i l a pen t ru f i e ca r e om in pa r t e .P i e rde rea vede r i i i n t o t a l i t a t e r ep rez in t a pen t ru mine un hand i cap l a f e l de impor t an t , daca nu ma i impor t an t deca t , sp r e exemplu p i e rde rea unu i membru . In c azu l ampu ta r i i unu i membru s e poa t e fo lo s i o p ro t eza , c a t de sp re och i r edoband i r ea vede r i i e s t e impos ib i l a i n c azu l p i e rde r i i i n t o t a l i a t e a a ce s t e i a .

Ca t a r ac t a e s t e o pe l i cu l a f i na opaca apa ru t a l a n ive lu l c r i s t a l i nu lu i , c a r e b locheaza pa sa ju l f a sc i cu lu lu i l uminos ca t r e r e t i na ( componen t a ne rvoasa a g lobu lu i ocu l a r l a n ive lu l c a r e i a s e fo rmeaza imag inea ) , c auzand t u lbu ra r i de vede re .

Es t e impor t an t c a pa r i n t i i s a obse rve d i f e r i t e l e t u lbu ra r i v i zua l e i n r andu l cop i i l o r pen t ru i den t i f i c a r ea p r ecoce a c a t a r ac t e i ( c a t a r ac t a j uven i l a ) s au a a l t e i pa to log i i o f t a lmo log i ce .

C i r cums t an t e de apa r i t i e :

-pe r soane va r s t n i ce ( c a t a r ac t a s en i l a )

- t r auma t i sme ( ca t a r ac t a t r auma t i ca )bo l i me t abo l i c e – d i abe t z aha ra t , av i t aminoze

-bo l i i n f ec t i oa se a l e mame i i n t impu l s a r c in i i ( c a t a r ac t a congen i t a l a

Semne s i s imp tome pos ib i l e :

- s cade rea acu i t a t i i v i zua l e c a r e poa t e f i cu i n s id ioa sa ( c a t a r ac t a s en i l a ) s au cu i n s t a l a r e r ap ida ( c a t a r ac t a t r auma t i ca )

- l oca l i z a r ea c a t r ac t e i un i l a t e r a l a s i apo i l a c e l a l a l t och i ( c a t a r ac t a s en i l a ) s i b i l a t e r a l a ( i n c a t a r ac t a congen i t a l a )

4

CAPITOLUL I – INGRIJIREA PACIENTILOR CU CATARACTA

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZILOGIE A ANALIZATORULUI VIZUAL

Vazul este cel mai important simt al omului si care furnizeaza aproape doua treimi din toate informatiile prelucrate de creier. Cercetatorii sustin ca peste 80% din amintiri sunt inregistrate cu ajutorul ochilor. Receptorul periferic al vazului este ochiul (telereceptor) . In ciuda dimensiunii reduse, este un organ complex: percepe formele, miscarile, reliefurile, culorile si diferentele de luminozitate. Excitatia produsa de lumina este transmisa prin nervii si tracturile optice la scoarta cerebrala in aria 17 Brodmann, situata in jurul scizurii calcarine, unde se transforma in senzatie vizuala. Ariile 18 si 19 situate in vecinatate, denumite ariile vizuale de asociatie, realizeaza perceptii mai vagi si servesc si ca arii asociative. Ochiul impreuna cu caile de transmitere si cu zonele de proiectie corticala formeaza aparatul sau analizatorul vizual.Ochiul are rolul de a furniza omului diverse informatii sub forma de imagini colorate, referitoare la adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Prin miscarea ochiului in toate directiile, putem vedea cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.

Ochiul se gaseste in cutia craniana, in orbita oculara, formata din tesut osos si tapetata cu tesut adipos pentru a proteja ochiul de lovituri.

Prin structura sa, ochiul permite focalizarea luminii pe retină si transformarea semnalului luminos în semnale nervoase, care sunt transmise apoi creierului. Ochiul omenesc poate sesiza semnale luminoase din domeniul vizibil – unde electromagnetice având lungimea de undă cuprinsă între 400 nm (violet) si 750 nm (rosu). Lumina reflectată de obiectele înconjurătoare determină modificări chimice în celulele fotosensibile ale retinei, care transmit impulsuri nervoase în funcţie de forma, dimensiunile, poziţia, orientarea şi culoarea obiectelor. Globul ocular, organ pereche, avand o formă globulară şi are un diametru de cca. 2,5 cm.

6

Este alcatuit dintr-un invelis, un aparat optic si un sistem receptor. Invelisul extern al ochiului este alcatuit din sclerotica sau albul ochiului care in portiunea anterioara unde globul ocular devine mai bombat, devine transparenta si se numeste cornee si este avasculară, bogat inervată, având o reţea de terminaţii nervoase libere sensibile la durere, presiune, tact, cald şi rece. Rolul corneii este protectie a irisului si pupilei. Corneea este primul mediu de refractie a luminii, numita si lentila optica. Sub sclerotica se afla un invelis colorat negru, puternic vascularizat, reprezentand tunica mijlocie a ochiul cu functii nutritive, coroida. Prezintă anterior irisul, cu un orificiu numit pupila. Cele doua treimi posterioare ala coroidei sunt acoperite de retina , care contine receptorii fotosensibili. Coroida se continua in partea anterioara cu o portiune ingrosata, corpul ciliar, format din fibre musculare circulare si longitudinale, pe care se insera o extremitate a ligamentului suspensor (ligamentul Zinn sau zonula) si o portiune inserate pe cristalin - disc transparent care focalizeaza razele de lumina pe retina. Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcţionează ca o lentilă biconcava, razele de lumină captate suferind în ochi 3 refracţii, dintre acestea 2 având loc în cristalin. Cristalinul îşi modifică forma în funcţie de necesitate cu ajutorul muschilor din corpul ciliar.In fata cristalinului se afla irisul - disc musculos cu o gaura in mijloc, numiata pupila. Rolul irisului este de a ajusta diametrul pupilei, regland astfel cantitatea de lumina care ajunge in cristalin. Irisul are pigmenţi care dau culoarea ochilor (albaştri, căprui, verzi, negri).El delimiteaza pupila, format din fibre radiale , care prin contractie produc midriaza( dilatatia pupilei) si circulare , care prin contractie provoaca mioza( contractie pupilara). Spatiul dintre cristalin si cornee contine umoarea apoasa - lichid incolor, limpede , cu un continut sarac in proteine,ajuta la mentinerea curateniei corneei si indepartarea germenilor. Este produsă de către procesele ciliare în camera posterioară şi ajunge în camera anterioarăprin pupilă. Intre cristalin si retina (camera posterioara) se gaseste un alt lichid clar si gelatinos numit umoarea sticloasa sau corpul vitros. Cea mai importanta parte functionala a ochiului este retina care contine celule nervoase fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase. Acestea sunt de doua tipuri: conuri sau bastonase cu structura asemanatoare, cele din urma avand o forma mai alungita, de unde deriva si denumirea. Ele sunt formate dintr-un segment extern, sub forma de cili modificati, care contin straturi transversale cu substante fotosensibile proiectate in stratul extern pigmentar, dintr-un segment intern, bogat in mitocondrii si din regiunea nucleara, care se continua cu prelungiri ce fac sinapsa cu un strat de celule bipolare. Celulele nervoase bipolare transmit impulsul nervos celulelor ganglionare, ai caror axoni alcatuiesc nervul optic, acesta paraseste ochiul prin discul optic, care nu contine nici conuri, nici bastonase, fiind deci insensibil la stimulii luminosi, motiv pentru care se mai numeste si pata oarba. Tot la acest nivel converg si vasele ochiului, care pot fi vizualizate si folosite in diagnostic(astfel poate fi identificata arterioscleroza).

7

Polul posterior al ochiului este ocupat de pata galbena(macula lutea), in mijlocul careia se afla foveea centralis, unde acuitatea vizuala este maxima. Este formata exclusiv din conuri. Conurile din aceasta regiune, spre deosebire de rest, fac sinapsa cu o singura celula bipolara si ganglionara, carora le corespunde in consecinta o singura fibra din nervul optic, ceea ce permite o analiza centrala mai exacta. In restul retinei, alaturi de conuri sunt prezente si bastonase, care predomina numeric. Ochiul poate fi echivalat cu o lentilă convergentă a cărei distanţă focală este variabilă.Corneea, membrana anterioară, transparentă a ochiului, contribuie cu cea mai mare convergenţă la puterea optică a ochiului (puterea de focalizare a luminii pe retină). La ochiul emetropimaginea unui obiect se formează clară pe retină indiferent de poziţia obiectului faţă de ochi.Acest lucru este posibil datorită modificării convergenţei cristalinului în procesul de acomodarela distanţă. In schimb, corneea contribuie cu o convergenţă constantă, dar mai mare decât a cristalinului (43 dioptrii faţă de cele maxim 17 dioptrii ale cristalinului).Convergenţa ochiului este suma convergenţelor corneei şi cristalinului, deci este ≤ 60 dioptrii. Cu cât o lentilă este mai convergentă (are convergenţa mai mare), cu atât ea focalizează lumina mai aproape de lentilă (are putere mai mare de focalizare). Cu cât lentila tinde să fie mai plată (creşte raza de curbură a lentilei), cu atât convergenţa sa scade. Corneea este mai bombată decât cristalinul, de aceea are convergenţa mai mare. Cristalinul realizează reglajul fin al focalizării razelor de lumină pe retină.

Adaptarea la lumină

In fata cristalinului se afla irisul, acesta reprezintă o diafragmă care limitează fluxul luminos ce cade pe retină şi care micşorează aberaţiile cromatice şi de sfericitate produse de lentilele ochiului.

Irisul delimiteaza pupila, care poate varia intre 1,5-8 mm. Pupila este formata din celule netede, circulare si longitudinale. Contractia celor circulare produce mioza la iluminare excesivă ; a celor longitudinale, midriaza, cand luminozitatea este slaba. Mioza este produsa de stimuli parasimpatici, midriaza de stimuli simpatici. Mioza este produsa printr-un reflex cu cale aferenta prin nervii optici, cu centrii nervosi identici cu cei care produc si acomodarea cristalinului la distanta, calea efectoare fiind aceiasi.Atropina provoaca midriaza prin blocarea actiunii aceticolinei, prin contractia musculaturii radiale. Afectarea cai efectoare simpatice produce Sindromul Horner, constand in mioza de partea lezata, ca rezultat al preponderentei inervatiei parasimpatice, prin caderea proapei superioare, din cauza paraliziei muschiului palpebral superior ca si vasodilatatia zonei inervate de simpaticul lezat.

8

Formarea imaginii

Imaginea este proiectata pe retina invers, intocmai cu aceea dintr-o camera fotografica. Este perceputa ca o imagine intr-o pozitie normala datorita interpretarii corticale. Razele de lumina strabat medii cu indice diferit de refractie care converg la o distanta focala corespunzatoare retinei. Zonele de refractie sunt situate la nivelul contactului dintre aer si suprafata anterioara a corneei, dintre fata posterioara a acesteia si umoarea apoasa, dintre umoarea apoasa si suprafata anterioara a cristalinului si dintre suprafata lui posterioara si umoarea sticloasa. Fiecare dintre aceste suprafete are un indice de refractie diferit realizand in cele din urma 59 dioptrii, sistem optic in care lentila este situata la 17mm de retina, distanta focala.

O dioptrie este definita ca puterea de refractie cu distanta focala de un metru. Daca aceasta distanta este de ½ m, puterea de refractie este egala cu 2 dioptrii, daca este de 10 cm cu 10 dioptrii. Pentru lentilele biconcave, dioptriile au valori negative si exprima punctul la care se intalnesc razele divergente extrapolate de aceiasi parte cu obiectul.

Puterea de refractie a ochiului se modifica astfel incat imaginea unui obiect aflat la distante diferite se formeaza pe retina. Pentru proiectia pe retina a unui obiect aflat la distanta, sistemul de refractie a ochiului este relaxat. Pentru ca imaginea unui obiect apropiat sa se formeze pe retina, cristalinul trebuie sa-si creasca convexitatea.

Puterea de refractie a cristalinului poate sa creasca la nou-nascut cu 17 dioptrii. Cu timpul insa, prin pierderea elasticitatii cristalinului, puterea de acomodare scade, ajungand pana la 2 dioptrii intre 40-50 ani.

Acomodarea la distanta

Localizarea pe retina a imaginii in functie de distanta obiectului privit are loc prin modificari adecvate a curburii cristalinului. Cristalinul este inserat intr-o capsula elastica ce are tendinta de a-l mentine, ca si elasticitatea lui proprie, sub forma bombata, apropiata de sfera. Cristalinul este insa inconjurat de ligamentul suspensor, care se afla in tensiune si il turteste. Cand obiectul privit se apropie de ochi tensiunea ligamentului suspensor scade, datorita contractiei muschiului ciliar, format din fibre meridionale si circulare. Fibrele circulare realizeaza un sfincter.In ochiul emetrop neacomodat (relaxat, priveşte la infinit) muşchiul ciliar este relaxat.

9

Tensiunea exercitată de ligamentele suspensoare determină întinderea (aplatizarea) cristalinului;raza sa de curbură este maximă, iar convergenţa minimă. Imaginea se formează clară pe retină.

In cazul în care convergenţa cristalinului nu s-ar modifica, imaginea unui obiect mai apropiat de ochi s-ar forma în spatele retinei (aceasta se întâmplă la ochiul presbit). De aceea, când obiectul se apropie de ochi, cristalinul trebuie să îşi mărească puterea de convergenţă pentru a strânge razele tot pe retină, formând imaginea clară. Cum se realizează acest lucru? Prin contracţie, muşchiul ciliar scade tensiunea în ligamentele suspensoare, cristalinul tinde să revină la forma sa naturală şi se bombează; raza sa de curbură scade, deci convergenţa creşte. Aceasta este acomodarea la distanţă. Pentru a se putea acomoda, ochiul trebuie să aibă un cristalin elastic. Odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul devine mai rigid (presbitism), de aceea se folosesc lentile convergente de corecţie, care măresc convergenţa ochiului.

Lumina venită de la un obiect îndepărtat sau apropiat este focalizată în acelaşi punct prin curbarea cristalinului:

Vederea clară se realizează între două puncte: punctum proximum (pp) şi punctum remotum (pr). Pp este punctul cel mai apropiat care poate fi văzut clar cu acomodare maximă. Pr este punctul cel mai depărtat, văzut clar fără acomodare. La ochiul normal (emetrop) pp = 25 cm, pr la aproximativ 6 metri („infinit oftalmologic”). Lumina venita de la un obiect apropiat sau departat este focalizat in acelasi punct princurbarea cristalinului.

Defectele geometrice ale vederii

Defectele geometrice ale vederii (ametropiile) sunt:

- defecte axiale (se referă la dimensiunile globului ocular)

- defecte de curbură (forma dioptrilor)

- defecte de indice (indicii de refracţie ai mediilor transparente)

- defecte de elasticitate (proprietăţile mecanice ale cristalinului)

10

.

Structura cristalinului, corneei si retinei

Cristalinul este compus din apă şi proteine transparente (care nu absorb lumina vizibilă).

Proteinele sunt dispuse ordonat, în cca. 20000 de straturi subţiri, concentrice, al căror indice de refracţie creşte dinspre periferie spre centru. Această stuctură permite trecerea luminii cu pierderi minime, ceea ce determină aspectul transparent al cristalinului. In plus, cristalinul (ca şi corneea) acţionează ca un filtru care absoarbe o mare parte din radiaţiile electromagnetice cu lungimi de undă mici (ultraviolete, X, γ), având rol în protecţia retinei. Cristalinul este încapsulat în sacul capsular (cristaloida), care este susţinut de fibrele zonulare (zonulele lui Zinn). Cristalinul este o lentilă biconvexă asimetrică, având razele de curbură de 10 mm şi respectiv 6 mm în stare neacomodată.

Corneea este un ţesut avascular şi transparent, a cărui grosime variază între 0,5 mm (la centru) şi 1,2 mm (la periferie). Este formată din 5 straturi. Dinspre exterior spre interior acestea sunt:

- epiteliul corneal format din celule cu putere mare de regenerare în prezenţa oxigenului (lentilele de contact inhibă regenerarea); acest strat este menţinut umed prin lichidul lacrimal;

- stratul Bowman este foarte rezistent, conţine fibre de colagen; protejează stroma;

- stroma corneală este un strat gros, conţine în jur de 200 de straturi orizontale de fibre de colagen dispuse ordonat; de aceea undele electromagnetice împrăştiate de diferitele fibre interferă distructiv, astfel încât lumina incidentă trece practic fără pierderi în fibrele de colagen, iar corneea apare transparentă; stroma conţine de asemenea foarte puţine cheratocite; practic, stroma corneală nu are capacitate de regenerare;- membrana posterioară este foarte subţire, acelulară; are rol de susţinere a endoteliului;

- endoteliul corneal este un monostrat celular aflat în contact cu umoarea apoasă; reglează fluxurile de fluide şi solviţi între umoarea apoasă şi stroma corneală; de asemenea împiedică hidratarea corneei (aceasta ar duce la vedere înceţoşată).

Retina este un strat senzorial care conţine celule sensibile la lumină (celulele cu conuri şi celulele cu bastonaşe) şi alte celule nervoase care preiau, transmit şi procesează semnalele produse de celulele fotosensibile. Datorită proceselor evolutive, retina prezintă un aranjament „inversat”: pe direcţia luminii, celulele senzoriale se află în spatele stratului de fibre nervoase.

In retină sunt prezente 6 tipuri de celule, dispuse în straturi succesive:

Celulele epiteliului pigmentar alcătuiesc stratul distal format dintr-un monostrat de celuleepiteliale, care au o formă regulată, asemănătoare unor prisme hexagonale, cu secţiune

hexagonală în planul retinei. Aceste celule epiteliale conţin un pigment, melanina, care absoarbe puternic lumina, evitându-se astfel procesele de împrăştiere a luminii prin reflexii interne în ochi (melanina din celulele coroidei contribuie de asemenea la minimizarea reflexiilor; de aceea, în cazul albinismului, absenţa melaninei determină o slabă acuitate vizuală). Porţiunea internă,puternic pigmentată, a celulelor epiteliale pigmentare formează numeroase procese filiforme care se extind printre bastonaşele şi conurile celulelor fotoreceptoare, având ca rol principal fagocitoza segmentului extern al celulelor fotoreceptoare şi adăugarea de material membranar nou la segmentul intern al acestora Stratul următor este cel al celulelor fotoreceptoare, celulele cu conuri şi celulele cubastonaşe; acestea sunt neuroni specializaţi care conţin pigmenţi fotosensibili. Celulele fotoreceptoare produc semnale nervoase pe care le transmit prin eliberare de neurotransmiţători.Cantitatea de neurotransmiţători eliberaţi depinde de numărul de fotoni recepţionaţi. Semnalele nervoase sunt apoi procesate de alţi neuroni ai retinei, şi anume: celulele orizontale, bipolare, amacrine şi ganglionare.Celulele fotoreceptoare sunt orientate cu extremitatea fotosensibilă înspre coroidă, fiind în contact direct cu epiteliul pigmentar. Repartiţia lor în retină nu este uniformă. In fovee se află numai celule cu conuri, în timp ce densitatea celulelor cu bastonaşe creşteînspre periferie. In pata oarbă celulele fotoreceptoare lipsesc complet.Urmează stratul de celule orizontale, care fac sinapsă cu celulele fotoreceptoare (6-50celule fotoreceptoare), realizând conexiuni între celulele fotoreceptoare şi celulele bipolare. Pe lângă transmiterea semnalului nervos, celulele orizontale au un rol foarte important în asigurarea unui contrast foarte bun al imaginii. Acesta se realizează prin procesul de inhibiţie laterală, în care celulele orizontale pot inhiba selectiv transmisia nervoasă pe căile de comunicare care nu pornesc din imediata vecinătate a senzorilor puternic luminaţi. Astfel, atunci când lumina cade pe retină, receptorii din zona de incidenţă sunt excitaţi puternic, în timp ce receptorii aflaţi în jurul zonei de incidenţă sunt mai puţin luminaţi. Celulele orizontale elimină semnalele senzorilor slab luminaţi, crescând în acest fel contrastul imaginii şi acuitatea vizuală.Intr-un strat succesiv sunt dispuse celulele bipolare, neuroni vizuali (se mai numesc si neuroni bipolari) care realizează legături între celule fotoreceptoare sau orizontale şi celule amacrine sau ganglionare. O celulă bipolară poate primi semnale de la o celulă fotoreceptoare fie în mod direct, fie prin intermediul unui celule orizontale. In zona foveală corespondenţa este biunivocă: fiecare con realizează legături sinaptice cu o bipolară şi fiecare bipolară cu o ganglionară. Fiecare ganglionară primeşte astfel informaţii de la un singur con. Spre periferia foveei şi în afara acesteia, mai multe celule receptoare realizează conexiuni sinaptice cu o bipolară şi mai multe bipolare trimit informaţii unei singure ganglionare. Celulele bipolare amplifică procesul de inhibiţie laterală. Există cca. 10 tipuri diferite de celule bipolare care primesc semnale de la celule cu conuri şi un singur tip de celule bipolare care realizează legături cu celule cu bastonaşe.

12

Celulele amacrine mediază semnalele nervoase între celulele bipolare şi alte celuleamacrine sau ganglionare. Ca şi celulele orizontale, celulele amacrine acţionează lateral, afectând semnalizarea celulelor bipolare învecinate, dar prezintă un grad de specializare

mult mai pronunţat. Există cca. 40 tipuri diferite de celule amacrine, majoritatea fiind lipsite de axon.Fiecare tip celular amacrin se conectează cu anumite tipuri de neuroni bipolari şi generează un anumit tip de neurotransmiţători. Celulele amacrine intervin în procesarea imaginii în special la nivelul reglării luminozităţii imaginii şi al detecţiei mişcării obiectelor.

Ultimul strat este format din celulele ganglionare. Acestea fac sinapsă cu cele bipolare,iar axonii lor alcătuiesc nervul optic. Pata oarbă (papila cieca), lipsită de celule fotoreceptoare,este locul în care nervul optic se îndreaptă spre corpii geniculaţi laterali, după ce străbate învelişul globului ocular. Pata oarbă apare ca un oval alb, având o arie de cca. 3 mm2. In exteriorul globului ocular, axonii celulelor ganglionare sunt mielinizaţi. In medie, o celulă ganglionară poate primi semnale produse de cca. 100 de celule fotoreceptoare, dar acest număr variază mult cu localizarea pe retină. La om, retina conţine în jur de 1,2 – 1,5 milioane celule ganglionare. Există cel puţin 5 clase de celule ganglionare, dintre care trei sunt specializate în procesarea informaţiilor vizuale în funcţie de mişcare (clasa W), culoare (clasa X) şi intensitatea luminii (clasa Y). Celelalte două clase cuprind celule ganglionare care asigură reflexul pupilar (adaptarea la lumină) şi menţinerea ritmurilor circadiene; o mare parte din aceste celule sunt fotosensibile – conţin un fotopigment, melanopsina, care le permite să răspundă direct la lumină, chiar în absenţa celulelor cu conuri şi bastonaşe.Dintre neuronii retinieni, numai celulele ganglionare produc potenţiale de acţiune de tip

tot sau nimic, acestea fiind transmise creierului prin nervul optic. Ceilalţi neuroni retinieni produc potenţiale electrice gradate şi transmit semnalul nervos modulând cantitatea eliberată de neurotransmiţători în funcţie de fluxurile membranare de sarcini electrice, care variază în mod continuu (conducţie electrotonică). In acest fel, intensitatea semnalului primar, generat de celulele fotoreceptoare, este proporţional cu cantitatea de lumină recepţionată.Retina are o grosime de 0,4 mm. In fovee, o mică zonă de depresiune având un diametru de 0,3 mm, retina este mai subţire: celulele senzoriale au dimensiuni minime şi sunt dispuse compact pe părţile laterale, într-un aranjament de mozaic hexagonal, pentru a nu obtura lumina şi pentru a obţine o densitate maximă de fotoreceptori. Aici există numai celule cu conuri. Foveea (fovea centralis) este zona responsabilă pentru vederea centrală şi percepţia vizuală a detaliilor cu mare acurateţe; de asemenea determină în mare parte percepţia culorilor. Foveea se află în centrul maculei, o zonă circulară galbenă, aflată în apropiere de centrul retinei, cu un diametru de cca. 1,5 mm. Pigmentaţia galbenă a maculei se datorează unor carotenoizi (în special zeaxantina şi luteina) prezenţi în terminaţiile nervoase ale celulelor cu conuri din această zonă, având rol în protecţia celulelor fotosensibile ale maculei faţă de radiaţiile UV, X şi γ, pe care aceşti pigmenţi

13

le absorb. Macula (macula lutea sau pata galbenă) are o densitate mare de celule cu conuri şi este specializată pentru a asigura o bună acuitate vizuală; este de asemenea responsabilă pentru vederea centrală. Deşi macula ocupă mai puţin de 0,01% din câmpul vizual, cca. 10% din axonii nervului optic preiau informaţiile transmise de celulele fotoreceptoare din

zona foveală. Faţă de alte zone ale retinei, foveea produce informaţie vizuală cu cea mai mare acurateţe. S-a determinat recent că retina transmite informaţii către creier cu o viteză de 8,75 megabit/s. Deşi foarte mare, această viteză este limitată de consumul de energie metabolică necesar pentru desfăşurarea proceselor fiziologice care sunt implicate în procesele recepţiei vizuale.La vertebrate, în timpul dezvoltării embrionare retina şi nervul optic apar ca prelungiri ale creierului în dezvoltare, de aceea retina este o parte a sistemului nervos central (SNC). De altfel, singura parte a SNC care poate fi vizualizată în mod direct este retina.Stratul de celule senzoriale ale retinei (retina senzorială) este în contact cu stratul epitelial pigmentar, dar nu este fixat de acesta decât în zona de emergenţă a nervului optic, denumită discoptic, pată oarbă sau papilă. De aceea, dacă se produce o mică ruptură a retinei, fluidul care intră prin fisură va îndepărta retina de epiteliu, determinând desprinderea progresivă a retinei.In acest caz retina nu mai poate prelua fluxurile de nutrienţi dinspre coroidă, ceea ce duce la moartea (lentă) a retinei. Netratată, o desprindere de retinei duce în 6-8 luni la pierderea ireversibilă a vederii.

Structura si functia celulelor fotoreceptoareCelulele fotoreceptoare realizează funcţia de traducere a semnalului vizual – radiaţiaelectromagnetică din domeniul vizibil – în semnal electric.

Celula cu bastonaş este alcătuită din două părţi: segmentul extern (SEB), care are oformă alungită, cilindrică, de bastonaş, şi segmentul intern (SIB). Segmentul extern este fotoreceptorul propriu-zis, iar cel intern conţine nucleul şi organitele celulare, avand rol metabolic. Cele două segmente sunt conectate printr-un cil. Terminaţia sinaptică a SIB formează sinapsă cu o altă celulă nervoasă, de tip bipolar sau orizontal. Celulele receptoare cu bastonaş, având o mare sensibilitate la lumină (o singura celula poate sesiza un singur foton), sunt responsabile pentru vederea scotopică, la luminozitate scăzută, fără distingerea culorilor (vedere acromatică, alb-negru). Retina umană conţine cca. 100 milioane de celule cu bastonaş.SEB are o structură specială, conţinând un mare număr de discuri membranare pana la 2000) suprapuse, care măresc astfel suprafaţa de interacţie cu lumina. Membrana discurilor este formată din subunităţi membranare (cca. 5 nm diametru) în centrul cărora se găseşte pigmentul fotosensibil rodopsina (107-108 molecule/bastonaş). Rodopsina, proteină trans-membranară care traversează membrana de 7 ori (- helixuri), este alcătuită din opsină (partea proteică) şi cromoforul retinal (aldehida vitaminei A, partea prostetică); cromofor = grupare care absoarbe lumina. Membrana bastonaşului conţine numeroase canale de Na+ care sunt deschise de cGMP.

14

La întuneric concentraţia celulară de cGMP este mare, astfel încât există un influx pasiv de Na+ şi Ca2+ (Ca2+ în proporţie de 10-15%) prin aceste canale de Na+

(curent de intuneric).Datorită acestui curent, la întuneric membrana este depolarizată, având un potenţial de membrană în jur de -40 mV, mai mare decât potenţialul de repaus de -65 mV al celulelor nervoase. La aceste valori ale potenţialului de membrană, canalele de Ca2+ din membrana plasmatică se deschid, conducând la creşterea concentraţiei de Ca2+ în citoplasmă. Concentraţiile de Na+ şi Ca2+ rămân în continuare la valori constante datorită pompelor ionice Na+ -K+ din SIB şi mecanismului antiport 3 Na+ /1 Ca2+ din SEB, care împiedică acumularea excesivă a cationilor în citoplasmă.Concentraţia mare de Ca2+ intracelular determină exocitoza veziculelor care conţin

neurotransmiţători, în special glutamat. Moleculele de glutamat sunt eliberate în spaţiul sinaptic şi se leagă la receptorii de glutamat din terminalul celulei nervoase postsinaptice; ele pot inhiba anumiţi neuroni bipolari şi pot excita alţi neuroni bipolari, în funcţie de tipul de receptori pe care aceştia îi prezintă. Legarea glutamatului la receptori declanşează răspunsul celular (o variaţie a potenţialului de membrană, care se propagă spre celălalt capăt al celulei, unde se declanşează o nouă eliberare de neurotransmiţători), asigurând transmiterea semnalului nervos la următoarele celule nervoase.La lumină, în urma fotoexcitării şi activării rodopsinei, concentraţia de cGMP scade, canalele de Na+ se închid, curentul de întuneric dispare şi membrana se hiperpolarizează.

Potenţialul celular poate ajunge la -80 mV, depinzând de intensitatea luminii. Canalele de Ca2+ se închid, ca urmare celula eliberează mai puţin glutamat decât la întuneric. Variaţia de potenţial membranar produsă în neuronii bipolari depinde atât de tipul neuronului bipolar, cât şi de cantitatea de glutamat eliberată de celulele fotoreceptoare, deci de cantitatea de lumină recepţionată. Legăturile complexe interneuronale şi tipurile diferite de neuroni retinieni aparţinând aceleiaşi clase contribuie la procesarea complexă a informaţiei vizuale la nivelul retinei, înainte ca aceasta să fie preluată de nervul optic. Semnalul nervos excită în final neuronul ganglionar, care generează trenuri de potenţiale de acţiune de tip tot sau nimic. Acestea, pe calea nervului optic, ajung în corpii geniculaţi şi apoi în scoarţa cerebrală (scizura calcarină) unde produc senzaţia vizuală. Bastonaşele au o sensibilitate foarte mare: un singur foton poate duce la blocarea intrării în celulă a 106 sarcini pozitive – amplificare de putere. Fotonul este doar trigger (declanşator), restul se datorează energiei proceselor metabolice. Celulele fotoreceptoare nu se divid, dar materialul membranar este reînnoit continuu prin procese de fagocitoză întreţinute de celulele epiteliului pigmentar.Celulele cu conuri permit perceperea culorilor în condiţii de luminozitate accentuată (vedere fotopică – diurnă). Retina umană conţine în jur de 5-6 milioanecelule cu conuri. Ele sunt activate în condiţii de iluminare puternică – au un prag ridicat de activare. Au forma de con, iar în loc de discuri au o membrană faldurată.Neurotransmiţătorul eliberat de celulele cu conuri este acetilcolina. Pigmentul fotosensibil al conurilor este iodopsina, care are o structură similară rodopsinei. In retina umană s-au identificat trei tipuri de conuri, cu sensibilitate cromatică diferită şi care conţin trei tipuri de pigmenţi iodopsinici: eritrolab (cu maximul de absorbţie la = 564 nm), clorolab (-534 nm) şi cianolab (- 420 nm). Cei trei pigmenţi diferă prin câţiva aminoacizi în opsină, ceea ce determină absorbţia diferită a luminii. Faptul că nu sesizăm decât lumina vizibilă se datorează faptului că radiaţiile electromagnetice cu lungimi de undă <400 nm

15nu ajung pe retină, acestea fiind absorbite de cornee, cristalin şi pigmenţii maculei. Anumiţipacienţi la care a fost îndepărtat cristalinul au raportat capacitatea de a observa în ultraviolet. Culorile albastru( λ=450-492nm), verde (λ=492-575nm) si rosu ( λ=647-723nm) sunt denumite primare, pentru ca din amestecul lor poate fi realizata orice alta

culoare, inclusiv cea alba. Pentru verde, culoarea complementara este cea rosie si invers. Acest fapt poate fi demonstrat si pe plan de senzatie, culoarea complementara aparand dupa inlaturarea celei stimulatoare.O teorie veche, teoria tricolora sau tricromatica a lui Young-Helmholtz, astazi acceptata ca teoria de baza insa corectata si completata, sustine ca exista trei tipuri de conuri, cate unu pentru fiecare din cele trei culori primare si ca fiecare produce un curent de actiune de o anumita frecventa. Codul de transmisie a culorilor este diferit de cel presupus de Young-Helmholtz.

16

1.2. CATARACTA DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

Cataracta

Cataracta este pierderea transparentei cristalinului insotita de o scadere mai mult sau mai putin accentuata a vederii

Clasificare:

1)Cataracte primitive2) Cataracte patologice 3) Cataracte traumatice 4) Cataracte date de agenti fiziciIn cadrul cataractei primitive discutam despre:- cataracta senilacataracta nucleara- cataracta cupuliforma- cataracta senilaCataracta senila apare frecvent dupa 60 ani, evolutie progresiva spre opacifierea completa a cristalinului concomitent cu scaderea acuitatii vizuale.Are 3 forme anatomice 65 % din cazuri cataracta senila corticala incepe de la periferie spre cortex. La inceput apar mici opacifieri , bolnavul are impresia unei perdele inaintea ochilor, privirea este incetosata; prezinta puncte negre in campul vizual. La examenul direct se observa mici peet albe pe fondul negru al pupilei.Progresia cataractei senile duce la faza de cataracta matura, cand se produce o deshidratare a cristalinului cu opacifierea completa a cristalinului.Cataracta hipermatura produce lichefierea zonelor subcapsulare a cristalinului din care cauza nucleul cristalinului cade in partea inferioara.

17

Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume: - varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila) - expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala,

expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial) - diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei) - alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina - tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) - expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X - agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei - vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala - leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor.

1.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTIOR CU CATARACTAIn cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim: - vedere incetosata, greoaie, neclara;- fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;- vedere dubla;- dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale

Probleme potentiale ale bolnavului de cataracta:

- comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

- anxietate

- izoalre

- risc de accidente, caderi – in special la varstnici

- reduarea autonomiei in autoingrijire

18

.

1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE IN CATARACTA

Asistenta medicala recolteaza produse pentru examene de laborator (sange pentru uree, glicemie, TS/TC, urina secretie oculara)

Asistenta medicala conduce pacientul la examene de specialitate, examen cardiologic EKG, examene oftalmologice :

Optotipul-tablou pe care sunt tiparite litere (sau diferite imagini pentru prescolari), de diferite marimi, asezate de sus in jos, in ordine descrescanda.

Explorarea cu ajutorul trusei de lentile-trusa de lentile este compusa dintr-un numar complet de lentile, asezate intr-o cutie si maarcate in functie de puterea de corectie a lentilei respective cu indicatoareale :-0,50; -1; -1,50; 2; etc sau : +0,50; +1; =1,50; =2 etc.

Oftalmoscopia (fund de ochi)- se face cu oftalmoscopul care consta dintr-o oglinda prevazuta cu un orificiu central, prin care examinatorul priveste in interiorul ochiului. Interioarul ochiului este iluminat prin lumina reflectata de oglinda, care apoi se reintoarcesi ajunge in ochiul examinatorului prin orificiul existent in oglinda. Aparatele sunt prevazute cu lentile pentru neutralizarea viciilor de refractie ale ochiului examinat.Cu ajutorul oftamoscopului se pot examina fundul de ochi, nervul optic, vasele sanguine si retina. Oftamoscopia se numeste directa cand imaginea fundului de ochi s evede direct, apropiind oftalmoscopul de ochi, si oftalmoscopulie indirecta cand fundul de ochi este vazut rasturnat. Examinatorul tine oftalmoscopul le 40 cm distanta de bolnav si asaza in fata ochiului o lentila biconvexa de 20 D (dioptrii), iluminand ochiul cu oglinda prin aceasta lentila, imaginea fundului de ochi apara aeriana si inversa.

Adaptarea vizuala la intuneric si lumina. Treacea dintr-un mediu luminat in intunaric, necesita o perioada ce nu depaseste 20 de minute, pentru ca ochiul sa perceapa obiectele, adaptarea fiind cu atat mai rapida cu cat expunerea la lumina a durat mai putin. In schimb, treacea dintr-un mediu intunacat la lumina puternica necesita cca 5 minute pentru realizarea adaptarii.

19

1.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII

AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI IN CATARACTA

Interventii preoperatorii autonome:

- Asistenta face cunostinta pacientului cu personalul medico-sanitar;

-Asistenta conduce pacientul in camera sa, faciliteaza adapatarea la noul mediu;

-Asistenata aranjeaza camera pacientului ( jaluzele albastre si perdele albastre ; se creeaza semiobscuriate in camera pentru acomodarea pacientului de dupa operatie);

-Asistenta aseaza patul astfel incat lumina sa vina din lateral, patul trebuie sa aiba margini care se pot ridica, pentru a evita riscul caderii din pat. Bolanavul trebuie sa aiba o lampa la capatul patului.;

-Inainte de operatie asistenta deseneaza un semn cu un creion dermatograf pe fruntea pacientului in dreptul ochiului ce urmeza a fi operat.;

-Asistenta masoara vitale (T R P TA);- Asistenta face pregatire psihica inainte de intarea in operatie.

Interventii preoperatorii delegate :

-recoltare sange pentru examene laborator;

-pregatire locala a ochiului/ochilor : raderea sprancene, tundere gene;

-EKG.

Interventii postoperatorii autonome:

-Asistenta conduce bolnavul in salonul ;

-Asistenta informeaza pacientul ca trebuie sa stea cu capul nemiscat, sa nu tuseasca, sa stranute, sa vomite, sa faca miscari bruste, sa vorbeasca tare;

-Asistenta explica bolnavului ca trebuie sa stea nemiscat in urmatoarele 6-12 ore de la operatie;

-Asistenta urmareste daca pansamentul daca e fixat;

-Asistenta asigura regim alimentar adecvat dupa o operatie ( lichide si alimente semilichide);

-Asistenta urmareste daca pansamentul se imbiba cu secreti;.

-Asistenta masora functiile vitale.

Interventii postoperatorii delegate:

-Asistenta schimba pansamentul la recomandarea medicului;

-Asistenta desface pansamentul la recomandarea medicului;

-Asistenta mobilizeaza pacientul la recomandarea medicului;

-Asistenta adimistreaza medicatie la recomandarea medicului.

1.6 CATARACTA.EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC

Evolutie

Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala

In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza:

- cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.)

- cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave

- glaucomul

- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical

21- cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul

occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

1.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE

1.8 NORME DE SECURIATE A MUCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a mucnii in domeniul sanitar sunt reglemntari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor

Capitolul II

APLICATIE PRACTICA:

STUDIU DE CAZ PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU

CATARACTA

CAZUL A

PLAN DE INGRIJIRE PRE SI POST OPERATOR AL PACIETULUI E.A. CU DIAGNOSTIC MEDICAL „CATARACTA HIPERMATURA O.S.”

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR

II.A.1.CULEGEREA DATELOR LA INTERNARE

Surse de culegere a datelor: echipa medicala, foaie de observatie, pacient, apartinatori.Metode de culagerea a datelor: interviu, discutii cu echipa medicala, investigarea foii de observatie, observare pacient.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI

DATE RELATIV STABILE:- initialele pacientului: E.A.- varsta: 59 ani- sex: masculin

- nationalitate: romana- stare civila: casatorit- ocupatie: pensionar- grup sanguin: ABIV- Rh +

DATE VARIABILE:- domiciliul: rural;- conditii de viata si de munca: conditii bune de viata, salubre;-gusturi si obiceiuri: alimente preferate -carne porc, fructe si legume, produse lactate; consuma cafea in fiecare zi dimineata si este fumator; alcool ocazional;- mod de petrecere a timpului liber: citeste carti, reviste cu tematica sportiva, vizioneaza filme.

DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA :

DATE ANTOPOMETRICE:- greutate: 70kg;- inaltime: 1,65 m;

LIMITE SENZORIALE:- alergii: nu prezinta;- proteze: nu prezinta;- acuitate vizuala: O.D. buna; O.S. slaba;- acuitate auditiva: buna.- somn: bun calitativ si cantitativ(6-8 ore)

Antecedenate heredo-colaterale

Antecedenate personale:- fiziologice: HTA fara tratament- patologice: bolile copilariei (varicela, rujeola), neaga alergii si interv chirurgicale, B.C.I.D.

Informatii legate de boala

Motivele internarii:- pacientul se prezinta la Spitalul Judetean, sectia oftalmologie, avand ca simptome vedere incetosata o.s., se interneaza in vederea investigatiilor si tratamentului de specialitate.

Istoricul bolii:- internat in vedera operatiei de cataracta

Diagnostic la internare:O.S. cataracta hipermatura

Data internarii 20.I.2013

Examen clinic pe aparate

stare de contineneta: buna; facies: simetric; tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede; tesut conjunctiv: adipos, normal reprezentat; fanere: normal implantate; sistem ganglionar: nepalpabil; sistem muscular: normokinetic, normoton; sistem osteoarticular: intergru; aparat respirator: toracele normal conformat, murmur vezicular prezent

bilateral, cai respiratorii permelabile. aparat cardiovascular: H.T.A,B.C.I.D; aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen

suplu, ficat in limite normale, splina nepalpabila, tranzit intestinal prezent; aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normala, loji renale libere. aparat genital: normal.

II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIAFUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DEDIFICULTATE

PROBLEME NOTA

1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

-respiratie tip costal inferior;-miscari respiratorii simetrice;-mucoasa respiratorie umedaR-19/minP-79b/min

-HTA- TA=180/100mmHg-dureri torace anterior

-cunostinte insuficiente despre alimentatie sanatoasa, despre obiceiurile daunatoare-ischemie

Alterarea circulatiei

2

2.De a bea si de amanca

-dentitie in stare buna- mucoasa bucala roz-gingii aderente dintilor-reflex de deglutitie prezent-mastcatie usoara-digetsie lenta nestingherita-apetit prezent-hidratare corespunzatoare

1

3.De a elimina -5/6 mictiuni pe zi-diureza prezenta-scaun prezent-urina de culoare deschisa,clara-dentitie normala-perspiraie normala

1

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

-miscari pasive si active-pozitie fiziologica a membrelor superioare si inferioare

1

5. De a dormi si de a se odihni

-somn calitativ.cantitativ adecvat 6-8 ore

1

6.De a se imbraca si dezbraca

Aspect ingrijit si curat-isi alege hainele dupa preferinte

1

7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

- temperatura corpului in limite normale T-36,2 grade Celsius-tegumente de culaore roz-transpiratii minimeSenzatie placuta de frig sau caldura

1

8.Nevoia de a fi curat si ingrijitsi de a-si pastra integritatea pielii si mucoaselor

-igiena corespunzatoare-mucoasa bucala roz-gingii aderente dintilor

1

-urechi nas curate -unghii taiate,curate-piele curata,neteda-par curat ,tuns-deprinderi igienice

9.Nevoia de a evita pericolele

-mediu ambiental slubru-mediu de siguranta-securitate psihica,sociologica

-predispozitie la accidentari

-limitarea cmpului vizual datorita vederii incetosate O.S.

vulnerabilitate fata de pericole2

2

10.Nevoia de a comunica

-acuitate auitiva-finete gustativa-finete a mirosului-sensibilitate tactila-exprimarea nevoilor, dorintelor, emotiilor-facies expresiv

diminuarea vederii OS

2

11.De a actiona conform propriilor convingeri si credinte de a practica religia

-apartenenta religioasa-actioneaza conform propriilor credinte si obiceiuri de a practica religia-are libertate si sanatate mintala optima

1

12.A fi preocupat in vederea realizarii

-prezinta receptivitateFata de ceeea ce se intampla in jur-integritatea fizica si psihica-stima de sine

1

13.A se recrea

-existenta unor mijloace de destindere

-transpiratii la nivelul palmelor

-spitalizare anxietate 2

14.De a invata cum

-prezinta capacitatea de a acumula noi cunostinte

-cunostinte insuficiente cu

Lipsa sursa de informatii

Deficit de cunostinte

2

sa-si pastreze sanatatea

-formarea unor deprinderi si aptitudini corecte pentru obstinerea starii de bine

privire la interventiile chirurgicala, mod de recuperare-itrebari frecvente

PROBLEME DE DEPENDENTA*Actuale: alterarea circulatiei; comunicare ineficienta la nivel senzorial; vulnerabilitate fata de pericole;anxietate; deficit de cunostinte.*Potentiale: risc de accidente; risc de complicatii postoperatorii.

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Total puncte = 18 => NIVEL DEPENDENTA II*Pacientul prezinta un grad de dependenta moderata

DIAGNOSTICE NURSING1. Alterarea circulatiri din cauza obiceiurilor alimentare nesanatoase, maifestate prin HTA ischemie;2. Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual din cauza opacifierii cristalinului, manifestata prin diminuarea vederii OS3. Anxietate din cauza spitalizarii, manifestata prin transiparii ale palemlor;4. Deficit de cunostinte din cauza lipsei unei surse de informatii, manifestata prin intrebari frecvente;5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita limitarii campului vizual, maifestata prin predispozitie la accidente.

II.A.3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR PREOPERATOR PE 24 ORE

Nr.crt. OBIECTIV INTERVENTIITermen scurt

1 Pacientul sa aiba TA in limite normaleIn decurs de 2 ore de la internare

-masor TA-administrez la indicatia medicului Metoprolol 25mg 1cp

2 Pacientul sa fie orientat in timp si spatiu -ajut pacientul sa se orienteze-indrum pacientul daca este nevoie

3 Pacientul sa fie echilibrat psihic -asigur climat de incredere intre asistenta colegi de salon si pacient

Termen mediu

1 Pacientul sa fie ferit de accidente -determin factorii de risc-asigur conditii de mediu adecvate pentru a evita pericolul-favorizez adaptarea la noul mediu de viata

2 Pacientl sa fie pregatit preoperator -efectuez pregatire locala preoperatorie (radere spranceana si tundere geana OS)-pregatire generala (recoltez sange pentru examene laborator, efectuez EKG, adimistrez medicatie hipotensoare, sedative)

Termen lung1 Pacientl sa beneficieze de alimentatie

echilibrata- recurg la un regim hiposodat-diminuez cantitatea de apa ingerata de pacient in decursul a 24 ore

2 Pacientl sa beneficieze de un somn calitativ in perioada spitalizarii

-identific cauza care duce la alterarea somnului-administrez la indicatia medicului 1cp de prazolex inainte de culacare

II.A.4.APLICAREA INGRIJIRILOR. II.A.5.EVALUARE

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

1.Alterarea circulatiei

Pacientul sa prezinte valori ale TA in limite normale in timp de 2 ore

-masor suprave-ghez functiile vitale-notez functiile vitale in foaie de observatie-asigur regim alimentar hiposodat-recomand consum de apa diminuat

22.I.2013-recoltez sange Pentru examene HLG,TCTS,ureee,glice-mie, VSH,HT-pregatesc pacintul si il insotesc la cabinetul EKG-adminitrez Metoprolol 25mg 1cp

22.I.20138:30TA=180/100mmHGAV=84b/mR=20r/m10:30TA=135/80mmHgAV=80b/mR=18r/m*SearaTA=130/75mmHgAV=81p/mR=19r/m23.I.2013*DimineataTA=125/70mmHgAV=78b/mP=18r/m*SearaTA=120/70mmHgAV=78b/mR=18r/mValori ale analizelor laborator in limite normale EKG traseu nediferentiat

2.Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

-pacientul sa fie pregatit psihic si fizic in vederea interventiei chirurgicale-pacientul sa prezinte acuitate vizuala inbunatatita in urma interventiei chirurgicale

-orientez pacientul in mediu

22.I.2013-pregatesc pacientul in vederea efectuarii examenului oftalmologic-il insotesc la cabinetul de examinari-efectuez pregatire locala (testare la xilina,recolatre sange pentru examene de laborator,EKG,red spranceana si tund geana)23.I.2013-pregatire psihica inaintea operatiei

-pacientul este pregatit fizic si psihic in vederea operatiei-o accepta

3.Vulnerabilitate fata de pericole

-pacientul sa fie ferit de pericole

-asigur climat de siguranta

Pacientul este ferit de pericole

4.Anxietate -sa sprijin moral pacientul-sa elimin teams-informez pacientul

-ajut pacientul sa se integreze in noul sau mediu-informez pacientul

22.I.2013Prazolex 1cp inainte de culcare

23.I.2013-pacientul nu este anxios-pacientul cunoaste toate informatiile necesare

5.Deficit de cunostinte -pacientul sa

cunoasca toate datele despre interventia chirurgicala si despre afectiunea pe care o are

-explic in ce consta interventia chirurgicala

-pacientl cunoaste toate detaliile legate de boala, operatie, tratament, mijloace de prevenire a complicatiilor

PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE INTRAOPERATOR

INTRAOPERATOR 23.I.2013, 9:30-10:00

-primesc pacientl in sala de operatie, il asez in pozitie semisezand pe masa de operatii;-pregatesc materialele necesare in timpul operatieie:

comprese sterile tampoane sterile anestezice (xilina) instrumentar specific medicatie supraveghez functiile viatel (TA,R,AV,T) asist bolnavul in timpul operatiei adinistrez la nevoie si la recomandarea doctorului medicamentatia

CULEGEREA DATELOR INTRAOPERATORII

pacientul

ANALIZA PE NEVOI

NEVOIA FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE

INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE

DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

PROBLEMA NOTA

1.Nevoi de a respira si de a avea o buna circulatie

-respiratie in limite normale 18r/m-miscari respiratorii simetrice-mucoasa respiratorie umeda-respiratie de tip costal inferior-puls ritmicAV=81TA=140/80mmHg

1

2.Nevoia de a bea si de a manca

-dentitie in stare buna-mucoasa bucala roz-gingii aderente dintilor-reflex de deglutitieprezent-hidratare corespunzatoare-apetit prezent moderat

-restrictie de lichide si alimente pe durata a 6-12 oredupa operatie

-act operator -alimentatie si hidratare in

deficit2

3.Nevoia de a elimina

-diureza prezenta -urina clara transparenta-densitate normala-transpiratie normala-perspiratie normala

1


-miscari pasive-pozitie fiziologica a membrelor inferioare si superioare

-postura inadecvata timp de 6-12 ore cu capul nemiscat culcat pe partea sanataoasa

-operatie de cataracta

-imobilitate 2

5.Nevoia de a dormi si de a se odihni

-somn calitativ si cantitativ

1

6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

-aspect ingrijit si curat

1

7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-temperatura corpului in limite normaleT=36,1 grade C-tgumente roz-senzatie placuta de cald sau frig

1

8.Nevoia de a fi curat si ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele

-urechi si nas curate-unghii taiate-piele curata neteda-par curat-deprinderi igienice

-plaga operatorie OS -act operator-alterarea integritatii mucoasei oculare

2

9.Nevoia de a evita pericolele

-mediu de siguranta-mediu ambiental salubru

-presispozitie la accidente

-operatie OS -risc de accidente 2

10.Nevoia de a comunica

-acuitate auditiva-finete gustativa si a mirosului-sensibilitate tactila-exprimarea nevoilor dorintelor-facies expresiv

-vedere obtructionata

-panasament ocluziv-interventie chirurgicala OS

-comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

2

11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia

-apartenenta religioasa-actioneaza conform propriilor credinte si obiceiuri-are libertate deplina si sanatate mintala optima

1

12.A fi preocupat in vederea realizarii

-stima de sine-integritate psihica,fizica-receptivitate fata de ceea ce se intampla in jur

1

13. A se recea -neparticipare la

activitati recreative

-imobilizare la pat 6-12 ore dupa operatie

-dificultate de a indeplini activitati recreative

2

14. nevoia de a invata cu sa-si pastreze santatea

-prezinta capacitate de a acumula noi cunostinte-formarea unor aptitudini, deprinder corecte pentru obtinerea unei stari de bine

-cunostinte insuficiente legate de pastrarea sanatatii ochiului operat

-lipsa de informatii

-deficit de cunostinte 2

PROBLEME DE DEPENDENTA POSTOPERATORII

ACTUALE:

-dificultate de a se misca

-comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

-dificultate de a indeplini activitati recreative

-deficit de cunostinte

POTENTIALE:

-risc de infectie

GRAD DE DEPENDENTA

Total puncte 19=> nivel de dependenta II, pacientul prezinta un grad de dependenta moderata

DIAGNOSTICE NURSING

1.Dificultate de a se misca datorita pozitiei impuse dupa operatie, prin postura inadecvata pe o perioada de timp;

2.Risc de accidente datorita operatiei OS manifestata prin risc de lovire, accidentare.;

3.Comunicare ineficienta la nivel vizual datorita pansamentului ocular, manifestata prin dificultate de a vedea;

4.Dificultate de a indeplini activitati recreative din cauza imobilitatii la pat, manifestata prin imposibilitatea de a particita la activitati recreative.

5.Deficit de cunostinte din cauza lipsei de informatii manifestata prin cunostinte insuficiente legate de pastrarea sanatatii ochilor de dupa operatie

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR POSTOPERATORII

Nr.crt. OBIECTIV INTERVENTIITermen scurt

1. Sa respecte indicatiile impuse

-aduc la cunostinta toate principiile ce trebuie respectate pentru mentinerea integritatii pansamnetului ocular(sa nu efectueze miscari bruste, sa vorbeasca in soapta sau prin semne sa nu miste pansamentul)-sa nu se ridice din pat-sa respecte pozitia decubit lateral dreapta

2. Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice

-masor TA, AV, R, T

Termen mediu1. Sa prezinte evolutie

corespunzatoare a plagii operatorii

-verific pansamentul din jumatate in jumatate de ora pana la ridicarea pacientului din pat

2. Sa destind pacientul pe durata imobilizarii -aduc un redio in salon

Termen lung

1. Ajut pacientul sa se mobilizeze dupa 6-12 ore;previn eventualele riscuri de accidente

-aduc la cunostinta pacientului ca nu trebuie sa se aplece-dupa ce i se permite ridicarea din pat, miscarile bolnavului, la grupul sanitar, sala de pansamente, sau in alte spatii ale sectiei se face cu sprijinul meu

2.Sa prezinte cunostinte cu privire la recuperarea post-operatorie

-informez pacientul asupra recomandarilor:a) control conform programariib)evitarea traumatismelor localec) nu are voi sa ridice greutai peste 20kgd) urmarea tratamentuluie) are voie la TV,alcool cu moderatie si cafea la fel

Aplicarea ingrijirilor postoperatorii Evolutie postoperatorie

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

Alimentatie si hidratare in deficit

-hranesc pacientul dupa mobilizare

-asigur alimentatie semilichida,hiposodata (supe caldute de legume, iaurt)

-pacientul este hranit corespunzator

Imobilitate -mobilizez pacientul dupa 6-12 ore

-ajut pacientul sa se ridice din pat si sa se deplaseze

-pacientul nu mai este imobilizat

Alterarea integritatii mucoasei oculare

evolutie corespunzatoare a plagii

-spun pacientului ca nu trebuie sa atinga sa miste pansamentl de la locul sau -observ daca pansamentul este imbibat de sange sau nu-informez doctorul daca starea mucoasei este alterata

-schimb pansamentul daca este nevoie -administrez solutii oftalmice daca mucoasa este afectata

-mucoasa oculara neafectata

Risc de accidente

-feresc pacientul de accidente -indepartez potentialele

mijloace de accidenatare din preajma pacientului

-asigur mediu de siguranta

-pacientul este ferit de accidente

Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual

-dupa perioada de imobilizare pacientul sa prezinte o mai buna posibilitate de comunicare la nivel senzorial vizual

-dupa indepartarea pansamentului verfic daca pacientul si-a redobandit acuitatea vizuala OS-il insotesc la sala de examinare

-pacientul si-a redobandit vederea OS in totalitate

Dificultate de a -pacientul sa -ii aduc diverse -il insotesc intr- -pacientuyl se

indeplini activitati recreative

indeplineasca activitati recreative dupa mobilizare

reviste, pliante,un radio

o scurta plimbare in curtea spitalului cand permite medicul

recreaza

Decicit de cunostinte

-informez pacientul

-asigur toate informatiile necesare legate de tratament, mijloace de igiena locala si prevenire a compromiterii operatiei

-pacientul detine toate cunostintele necesare legate de prevenirea complicatiilor si igiena locala

EXAMENE PARACLINICE

EXAMENUL CERU

MOD DE RECOLTARE

VALORI NORMALE

VALOAREA OBTINUTA

VSH 1 ora 0,4 citrat + 1,6ml sange

5-10 la 1 ora 18

VSH 2 ore 0,4 citrat + 1,6ml sange

10-20 la 2 ore 23

hematii 2ml sange pe EDTA b=4,5-5,5 mil/mm cubif=4-5 mil/mmcubi

4,54

hemoglobina 2ml sange pe EDTA b=14-16g%8,5-10,5 mmol/lf=12-15g%

14,2

hematocrit 2ml sange pe EDTA 40-45 + 5 % 39%VEM 2 ml sange pe EDTA 83-97 87HEM 2ml sange pe EDTA 28-33 31CHEM 2ml sange pe EDTA 32-37% 35,9%trombocite 2ml sange pe EDTA 150000-400000/

mmcub255000/mmcub

leucocite 2ml sange pe EDTA 4000-8000/mmcub 6,500/mmTC lobul urechii 8-10 minute 9 minuteTS lobul urechii 2-4 minute 2.15 minuteuree sanguina 2 ml sange 20-40mg% 28 mg%glicemie 1-2 ml sage pe

florura de sodiu80-120mg% 110mg%

II.A.6. EXTERNAREA PACIENTULUI

DATA EXTERNARII: 24.I.2013

STARE LA EXTERNARE:

Operatie reusita cu succes, vedere OS redobandita, fara complicatii intra si postoperatorii.

Pacientul revine la control dupa o luna la Spitalul Judetean, sectia Oftalmologie

BILANTUL AUTONOMIEI

1.Nevoia de a respira si de a aavea o buna circulatie

-TA=130/80 mmHg;

-R=18r/min;

-AV=78b/min;

-mucoasa respiratorie umeda, secreatii reduse;

2.Nevoia de a bea si de a manca

-hidratarea corespunzatoare, nu prezinta semne de deshidratare;

-apetit prezent;

-alimentatie corespunzatoare.

3.Nevoia de a elimina

-diureza prezenta;

-scaun prezent.


- miscari active pasive;

- pozitie fiziologica.

5. Nevoia de a dormi si de a se odihni

- somn nestingherit

- somn calitativ si cantitativ

6. Nevoia dea se imbraca si dezbraca

- aspect ingrijit

- haine curate

- nu prezinta probleme in a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

-temperatura corpului in limite norlame T=36,1 grade C

8. Nevoia de a fi curat si ingrijit de a-si proteja tegumentele si mucoasele

-aplica masuri de igiena

- are grija sa aib ao imagine ingrijita

9. Nevoia de a evita pericolele

- nu mai prezinta predispozitie la accidente de orice fel

10. Nevoia de a comunica

- vedere OS redobandita, pacientul poate comunica la nivel senzorial vizual

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica reliagia

- parteneta religioasa

- valori, morala

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

- integritate psihica, fizica

- este increazator in sine

13. Nevoia de a se recrea

- pacientul are acum posibiliatea dea a se recrea

- nu mai este anxios

14. nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

- cunoaste metode de prevenire a complicatiior postoperatorii

- cunoaste administraea corecta a tratmentului

RECOMANDARI LA EXTERNARE

-- urmarea tratamentului ( Systane 1pic de 5x zi)

-- are voie Tv ,alcool in doze mici;

-- evitarea freacarii fetei, ochilor si ridicarii a unor greutati mai mari de 20 kg;

-- control la o luna de la externare.

CAZUL B

PLAN DE INGRIJIRE PRE SI POSTOPERATOR AL PACIENTEI E.I. CU DIGNOSTICUL CATARACTA MATURA OD

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR

II.B.1.CULEGEREA DATELOR LA INTERNARE

Surse de culegerea a datelor: echipa medicala, foaie de observatie, pacient,apartinatori.

Metode de culegerea a datelor: interviu, discutii cu echipa medicala, investigarea foii de observatie, observarea pacient.

DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE:

Initaialele pacientului:E.I.

Varsta: 65 ani

Sex: feminin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: romana

Stare civila: casatorita

Grup sanguin: AII

Rh: negativ

DATE VARIABIlE

Domiciliul: urban

Conditii de viata si de munca: salubre, apartament

Gusturi personale si obiceiuri

Mod de petrecere a timpului liber: vizioneaza telenovele, gateste.

GATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA

DATE ANTROPOMETRICE

Greutate: 65kg

Inaltime: 1,71m

Limte senzoriale:

Alergii: nu prezinta

Proteze: ochelari

Acuitate vizuala si auditiva: vizuala OD proasta, OS buna ; auditiva buna

Somn: bun calitativ si cantitativ (6-8 ore)

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE

ANTECEDENTE PERSONALE: -FIZIOLOGICE:

-menarha: 12 ani;

-nasteri: 2;

-avorturi:0.

-PATOLOGICE:

-bolile copilariei;

-sindrom de colon iritabil;

-neaga alergii si interventii chirurgicale

INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii:Pacienta diagnosticata cu catarcta OD se prezinta la Spitalul Judetean sectia oftalmologie, in vederea operatiei de cataracta si tratamentului de specialitate.

Istoricul bolii: se interneaza in vederea operatiei de cataracta

Diagnostic la internare: cataracta matura OD

Data internarii: 28.1.2013

Examen clinic pe aparate

stare de contineneta: buna; facies: simetric; tegumente si mucoase: normal colorate, mucoase umede; tesut conjunctiv: adipos, normal reprezentat; fanere: normal implantate; sistem ganglionar: nepalpabil; sistem muscular: normokinetic, normoton;

sistem osteoarticular: intergru; aparat respirator: toracele normal conformat, murmur vezicular prezent

bilateral, cai respiratorii permelabile. aparat cardiovascular: cord in limite normale , zgomote cardiace ritmice

bine batute, fara sufluri TA-120/70mmHg, AV=77b/m aparat digestiv: cavitate bucala normal colorata, dentitie integra, abdomen

suplu, ficat in limite normale, splina nepalpabila, balonare, crampe abdominale, gaze;

aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureza normala, loji renale libere. aparat genital: normal.

II.B.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTALE



SURSE DE DIFICULTATE

PROBLEMA NOTA

1 Arespira si a avea o buna circulatie

2013

Documents

Ministerul Educatiei Nationale