PRIMĂRIA ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI – JUDEŢUL VÂLCEA STR. CALEA LUI TRAIAN, NR.306 TEL. 0250/750080, 0250/750231, FAX 0250/750082 Email – primaria_calimanesti@yahoo.com Nr. 17283 din 23.10.2008

  COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ  

APROBPREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI

PRIMAR, ING. AMUZAN ILIE

    

 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN

ZONA DE COMPETENŢĂ A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL

ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI    

 APROBAT ÎN ŞEDINŢA DE CONSILIU PRIN HOTĂRÂREA NR.____________

   

CĂLIMĂNEŞTI

1 din 83

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

SECŢIUNEA 1. DEFINIŢIE, SCOP ŞI OBIECTIVE

DEFINIŢIE:Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din zona de competenţă a

Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, reprezintă documentul ce cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul oraşului Călimăneşti, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul acestora.

SCOP:Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a

sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

OBIECTIVE:Obiectivele PAAR sunt:a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea

manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

SECŢIUNEA 2: RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

PAAR se întocmeşte de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul Local, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

PAAR se întocmeşte şi se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al judeţului Vâlcea şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.(Metodologia de aplicare a Ordonanţei nr.132/2007).

2 din 83

După elaborare şi aprobare, PAAR se pune la dispoziţie secretariatului tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea şi Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planului şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgentă Călimăneşti asigură organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate de care are nevoie.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

2.1 ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

- Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;- Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă, cu modificările aduse prin

Legea nr. 212 din 24.05.2006;- O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a

Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

- Hotărârea nr. 6 din 21.03.2007 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea privitoare la aprobarea „Schemei cu riscurile teritoriale din judeţul Vâlcea”;

2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATELa nivelul oraşului CĂLIMĂNEŞTI structurile implicate în prevenirea şi

gestionarea situaţilor de urgenţă sunt reprezentate în Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă precum si alte instituţii la nivel local.

2.3 RESPONSABILITĂŢIE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIU

Responsabilităţile organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă la nivelul oraşului Călimăneşti sunt prezentate în anexa 2.

3 din 83

CAPITOLUL IICARACTERISTICILE UNITĂŢII

ADMINISTRATIV-TERITORIALE CĂLIMĂNEŞTI

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief.

1. LocalizareOraşul Călimăneşti este situat în nordul judeţului

Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia), cu o populaţie de 8.174 locuitori, la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Oraşul este localizat de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Oraşul Călimăneşti, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, formează staţiunea balneoclimaterică de interes general Călimăneşti – Căciulata, declarată staţiune prin HG nr. 1122/2002.

Oraşul Călimăneşti cuprinde pe lângă staţiunile Călimăneşti, Cozia şi Căciulata şi cartierele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca. Are o suprafaţă de 10.453 ha din care 762,60 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927.

Teritoriul administrativ al oraşului cuprinde o suprafaţă de 104,50 kmp, din care 7.712 ha sunt păduri şi circa 1.271 ha reprezintă paşuni şi faneţe. Relieful cuprinde forme de luncă, terase şi dealuri piemontane. Climatul continental - temperat, fără schimbări bruşte de temperatură, caracteristic depresiunilor subcarpatice. Media anuală este de 9,70C, temperatura medie a lunii iulie fiind de 190C, iar a lunii ianuarie de -1,50C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Vântul în staţiune este direcţionat de la valea Oltului (pe direcţie N-V). În timpul verii se simte o plăcută briză montană.

4 din 83

2.1.1.a. Suprafaţa Suprafaţa localităţii CĂLIMĂNEŞTI este repartizată astfel:a) Suprafaţă agricolă = 2.040 ha, din care :

arabil = 525 ha; păşuni = 917 ha; fâneţe = 354 ha; vii şi pepiniere viticole = 13 ha; livezi şi pepiniere pomicole = 231 ha.

b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 7.712 ha;c) Terenuri cu ape şi bălţi = 145 ha;d) Căi de comunicaţii = 101 ha;e) Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi = 208 ha;f) Terenuri degradate şi neproductive = 247 ha;Terenuri neagricole total = 8.413 ha.Terenuri total = 10.453 ha

2.1.1.b. VecinătăţiTeritoriile administrative vecine sunt:- la Nord oraşul Brezoi cu 6.830 locuitori;- la Est comuna Sălătrucel cu 2.246 locuitori;- la Sud-Est comuna Dăeşti cu 2.980 locuitori şi Parcul Naţional Cozia;- la Sud comuna Bujoreni cu 4.600 locuitori;- la Vest pădure.

Faţă de oraşele mai apropiate, se află la următoarele distanţe:a) Râmnicul Vâlcea 18 km;b) Brezoi 17 km;c) Govora 30 km;d) Olăneşti 36 km;e) Horezu 65 km;f) Piteşti 74 km; g) Sibiu 81 km;h) Bucureşti 187 km.

2.1.2. Forme de relief, specificităţi, influenţe.

Relieful, este rezultatul unei interacţiuni îndelungate în decursul erelor geologice între factorii exogeni şi endogeni. Regionarea geomorfologică pune în evidenţă rezultatul agenţilor interni (tectonici) şi a celor externi, modul lor de conlucrare pentru definirea aspectului actual al reliefului.

Specificităţi, mediul natural in care este amplasată localitatea CĂLIMĂNEŞTI împreună cu satele aferente este deosebit de atractiv, înconjurată de jur împrejur de păduri, staţiunea are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon.

5 din 83

Teritoriul administrativ al oraşului, în suprafaţă de circa 10.453 ha, se extinde la poalele Munţilor Carpaţii Meridionali şi în arealul depresionar - Depresiunea subcarpatică Jiblea, denumită astfel după numele unui cartier component al oraşului.

Muntele Cozia apare ca un masiv proeminent şi abrupt (deşi altitudinea maximă este de numai 1654 m în vârful Cozia) la est de râul Olt, dominând prin supleţea sa, spre nord depresiunea intramontană Ţara Loviştei, iar spre sud depresiunea subcarpatică Jiblea. Aceşti munţi sunt formaţi aproape în exclusivitate de gnais de injecţie (seria gnaisului de Cozia), un gnais ocular cu ochiuri mari de feldspat şi care este exploatat în carieră aproape de staţia de cale ferată Mănăstirea Turnu.

Depresiunea Loviştei (Brezoi – Titeşti) este situată pe Olt, în sectorul dintre defileul de la Turnu Roşu – Câineni şi cel dintre confluenţa Lotrului cu Oltul – Căciulata. Are forma unui bazin alungit în direcţia est-vest, dominat la sud de culmile Năruţu şi Cozia, iar la nord de culmea Suru Ghica Fedeleşului şi de coasta Câinenilor. Această depresiune tectonică, umplută cu formaţiuni sedimentare de vârstă senonian, cocen-oligocen şi miocen (conglomerate, gresii, marne) are un relief cu coline domoale, pe care se întind pajişti, fâneţe, pomi.

Zona locuită a localităţii (oraşul şi cartierele componente) este aşezată în cea mai mare parte în Depresiunea subcarpatică Jiblea, care în sens geografic, este situată la poalele Carpaţilor Meridionali, la întretăierea paralele 45015’ latitudine nordică cu meridianul 24022’ longitudine estică la 18 km de Râmnicu Vâlcea, o unitate sinclinală bine individualizată geomorfologic şi hidrografic.

Aspectul general al geomorfologiei localităţii, deosebit de pitoresc, este cel de depresiune submontană, înconjurată din toate părţile de forme de relief înalte. Prezenţa masivului Cozia, prin altitudinea şi aspectul său spectaculos, aduce o notă aparte în peisajul general al localităţii.

Influenţe, particularităţile petrografice şi climatice, oferă teren prielnic declanşării unor game largi de procese actuale. Procesele de modelare se desfăşoară în mod deosebit pe versanţii dealurilor şi munţilor, ţinând cont de factorii care generează o anumită formă de relief, procesele actuale se grupează în:

- procese şi forme gravitaţionale;- procese şi forme antropice

6 din 83

2.1.3. Caracteristicile pedologice ale soluluiFaptul că oraşul Călimăneşti se află intr-o depresiune, dispune de un relief în trepte;

văi, dealuri subcarpatice şi munţi, conferă învelişului de sol al localităţii o mare diversitate de tipuri, subtipuri şi varietăţi de sol

Caracteristicile naturale ale solurilor prezentate, sub aspect morfologic şi fizico-chimic sunt deosebit de diverse, în cele ce urmează vom prezenta succint principalele caracteristici negative ale acestor soluri precum şi măsurile de protecţie, conservare şi măsurile ameliorative specifice.

Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât şi de modul de gospodărire prin care nu totdeauna se asigură amenajările necesare, cel mai adecvat mod de folosinţă şi aplicarea deplină şi corectă a celor mai corespunzătoare sisteme zonale de agricultură şi tehnologii de cultură.

Influenţele dăunătoare ale acestor deficienţe se întrepătrund, ducând uneori la potenţarea efectelor la niveluri de o deosebită gravitate, ca în cazul cultivării plantelor prăşitoare din deal în vale pe terenurile în pantă cu soluri foarte susceptibile la eroziune; neexecutării lucrărilor solului la momentele optime de umiditate, necompensării elementelor nutritive scoase din sol cu recoltele, amenajării şi exploatării neraţionale a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi a diverselor impacturi asupra solului legate de dezvoltarea industriei, urbanizării, transportului etc.

Fertilitatea solului este afectată într-o mai mare sau mai mică măsură de diferite cauze dăunătoare cum sunt: eroziunea, conţinutul redus de humus, compactarea, aciditatea, deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive, etc.

Caracteristicile esenţiale ale solurilor existente in localitate sunt: grosimea redusă a stratului de sol, aciditatea foarte puternică şi situarea lor într-un climat cu caracteristici puţin favorabile, caracteristici care reduc şi perioada de păşunat de la 3 la cel mult 4 luni pe an. Caracteristicile solurilor şi în special cele cu impact negativ asupra dezvoltării producţiei agricole sunt la fel de diversificate. Pe lângă aspectele negative şi de ameliorare anterior menţionate, de această dată mai reduse, mai apar, în creştere, suprafeţe afectate mai mult sau mai puţin de procese de eroziune şi de alunecare. Pentru aceste terenuri, în afara lucrărilor specifice protecţiei antierozionale pe care le recomandăm la terenurile în pantă şi neafectate încă de eroziune (arături pe curba de nivel, evitarea de la cultivare a plantelor prăşitoare, moduri de folosinţă antierozională, plantare pomi, etc), şanţurile de interceptare şi scurgere a apelor provenite din precipitaţii sau din topirea zăpezilor este măsura de bază în diminuarea scurgerilor de suprafaţă şi reducerea eroziunii solurilor; drumurile să aibă caracter antierozional şi să fie însoţite de lucrările hidrotehnice aferente.

În zona dealurilor subcarpatice acestei localităţi predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenului, adică eroziunea de suprafaţă, de adâncime şi alunecările. Pentru această zonă se impun ca necesitate măsuri de combatere a eroziunii solurilor dar şi de protecţie a acelor care nu au fost încă afectate. Măsurile sunt de regulă complexe şi asociate - ele vor urmări atât combaterea eroziunii cât şi a alunecărilor de teren şi nu vor fi eficiente decât dacă vor fi luate în ansamblu şi nu fragmentar. Se poate avea în vedere, ca principal mod de protecţie, schimbarea modului actual de folosinţă, dacă acesta este arabil, cu un alt mod de folosinţă protector (păşune, fâneaţă, livadă în sistem clasic). Solurile din această zonă sunt şi slab aprovizionate cu humus, din care cauză, pentru mărirea capacităţii agroproductive se impun fertilizări organice sau cu îngrăşăminte verzi. În general solurile din zonă sunt acide iar pentru contracararea aspectelor cauzate de aceasta este necesar administrarea de amendamente calcice.

7 din 83

Secţiunea a 2 -a. Caracteristici climatice

2.2.1. Regimul climatic, specificităţi, influenţe.Oraşul Călimăneşti se bucură de o climă continental - temperată, fără schimbări

bruşte de temperatură, caracteristică depresiunilor subcarpatice. Media anuală este de 9,70C, temperatura medie a lunii iulie fiind de 190C, iar a lunii ianuarie de -1,50C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Vântul în staţiune este direcţionat de la valea Oltului (pe direcţie N-V). În timpul verii se simte o plăcută briză montană.

Climatul zonei aparţine tipului temperat – continental, cu nuanţe specifice date de prezenţa elementelor locale de cadru natural. Rezultatul este un climat de depresiune, răcoros, fără temperaturi excesive, atât vara cât şi iarna, care favorizează practicarea diverselor forme de turism în tot timpul anului.

Clima este temperat continentală cu unele influenţe mediteraneene.În funcţie de circulaţia generală a atmosferei, cantitatea anuală de precipitaţii

prezintă variaţii periodice şi neperiodiceCondiţiile de mediu nu creează probleme deosebite, calitatea aerului, apei şi solului

se menţine în limite normale. Lipsa acitivităţilor industriale poluante, pe o rază de cel puţin 20 km, contribuie la menţinerea unui mediu curat, fără influenţe negative asupra organismului uman, favorabil dezvoltării activităţilor de turism.

Clima oraşului Călimăneşti, este influenţată de aşezarea geografică, de relief şi circulaţia generală a atmosferei. Topoclima reprezintă varietăţile climatice determinate de neomogenitatea suprafeţei active, în primul rând de relief şi apoi de vegetaţie, sol, reţea hidrografică, ape freatice, etc. , variaţii care au loc în limita inferioară a atmosferei într-un spaţiu tridimensional denumit prin analogie cu spaţiul microclimatic, spaţiu topoclimatic până la care se resimt influenţele suprafeţei active ce caracterizează diferitele peisaje geografice.

2.2.2. Regim precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme istorice)Precipitaţiile - cantitatea medie multianuală

de precipitaţii atmosferice se situează în jurul valorii de 750-800 mm; în zona locuită, cantitatea maximă înregistrată este de 1.041,5 mm (1976), iar cea minimă, de 390 mm (înregistrată în anul 1999). La altitudini mai mari, de circa 1.400 m, precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de 1200 mm.

Ploile au frecvenţă mai mare în lunile aprilie – iulie şi sunt mai reduse spre toamnă, în septembrie - octombrie. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna ianuarie – 43 mm. În zona de munte, numărul zilelor ploioase este de circa 150 / an.

8 din 83

În Depresiunea subcarpatică Jiblea prima zăpadă poate să cadă în luna noiembrie, cu totul excepţional la sfârşitul lui octombrie, însă apare de obicei către mijlocul lunii decembrie, şi durează până în luna martie. Grosimea medie multianuală a stratului de zăpadă este de circa 10 - 15 cm, iar durata medie a menţinerii acestuia este de circa trei - patru luni / an. La altitudini mai mari, pe crestele şi pe versanţii sudici ai Munţilor Carpaţii Meridionali, statul de zăpadă apare de obicei pe la jumătatea lunii octombrie şi se menţine în medie cinci luni / an, până către începutul lunii aprilie, astfel că, există condiţii prielnice pentru practicare a sporturilor de iarnă.

Grosimea maximă atinsă de stratul de zăpadă s-a înregistrat în anul 1985 (51 cm - grosimea medie lunară). În anii 1982, 1988, 1989, 1994 şi în anul 2000, stratul de zăpadă a avut grosimi mici.

2.2.3. Temperaturi – lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri istorice) Temperatura medie multianuală a aerului, calculată pentru perioada anilor 1976 -

2000 este de 9,70C. Pe parcursul unui an, temperatura aerului prezintă medii mai ridicate în luna iulie,

media multianuală a acestei luni fiind de 190C.Cele mai scăzute valori se înregistrează în lunile ianuarie şi februarie, când

temperatura aerului coboară sub 00C (-10C – -20C). Temperatura minima absolută s-a înregistrat în 13 ianuarie 1985 şi a avut valoarea

de -23,40C, iar temperatura maximă absolută s-a înregistrat în ziua de 4 iulie 2000, cu o valoare de 390C. Adâncimea maximă de îngheţ este de 0,7 – 0,8 m.

Temperatura medie anuală este de 9,70C, cu 10C sub temperatura medie anuală a ţării (100C). Temperatura medie a lunii ianuarie se menţine în jur de – 20C, care este temperatura medie pe ţară a iernii. Temperatura medie a lunii iulie (cuptor) este + 190C, aproape egală cu temperatura medie a verii pe ţară (+210C). Temperatura maximă înregistrată este de + 37,30C, iar temperatura medie minimă de – 27,30C. Temperatura medie în perioada de vegetaţie este de + 17,30C. Data medie a primului îngheţ este cuprinsă între 15 şi 21 octombrie tinzând in ultimii ani către luna noiembrie, iar a ultimului îngheţ între 10 şi 16 martie, toamna mai târziu şi primăvara mai timpuriu faţă de media pe ţară.

2.2.4. Fenomene meteorologice extreme (furtuni, tornade, etc)Vânturile bat din diferite părţi ale ţării, ca urmare a circulaţiei aerului, iernile sunt când

mai reci, când mai calde, iar uneori verile sunt calde şi uscate, iar alteori răcoroase şi umede. Variabilitatea neperiodică a climei determina o gamă diversă de fenomene

meteorologice extreme, unele dintre ele fiind periculoase sau cu risc climatic, deoarece prin geneza, evoluţie si consecinţe conduc la efecte negative, atât asupra mediului înconjurător cat si asupra comunitarilor locale.

Fenomenele meteorologice extreme sunt consecinţa prezentei in regiune a unor mase de aer cu proprietăţi fizice specifice care determina apariţia unor manifestări extreme ale fenomenelor meteorologice.

Pentru sezonul cald sunt specifice următoarele fenomene meteorologice: averse de ploaie, ce pot avea si caracter torenţial, descărcările electrice, vijeliile si grindina. De cele mai multe ori aceste fenomene sunt asociate.

Aversele de ploaie pot genera situaţii de risc prin cantităţile însemnate de precipitaţii 9 din 83

căzute in scurt timp. În localitatea Călimăneşti numărul mediu anual al zilelor cu precipitaţii lichide se situează intre 60-80 zile. Caracterul precipitaţiilor este strici legat de dinamica si structura maselor de aer ce tranzitează aceasta regiune.

Precipitaţiile atmosferice pot constitui factor de risc meteorologic atunci când depăşesc anumite cantităţi şi prezintă o intensitate foarte puternică:

- Cod roşu - precipitaţii peste 50 l/mp in cel mult o ora, - sau cantităţi de precipitaţii de cel puţin 80 l/ mp in 3 ore.

- Cod portocaliu - cantităţi de precipitaţii peste 35 l/mp in cei mult 1 ora; - cantităţi de precipitaţii de cel puţin 60 l/mp in 3 ore;- Cod galben - cantităţi de precipitaţii normal pentru regiunea respectiva, dar

temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi, si anume cantităţi de precipitaţii peste 25 l/mp ia cei mult o ora,

- cantităţi de precipitaţii de cel puţin 45 l/mp in 3 ore.Grindina este fenomenul care se manifesta in situaţia unor mişcări convective

puternice ale aerului si devine fenomen meteorologic periculos, ori de câte ori se produc căderi de grindina, chiar daca nu sunt însoţite de descărcări electrice. Acest fenomen meteorologic devine factor de risc atunci când se produc căderi de grindina de mari dimensiuni, ori când grindina se aşterne sub forma unui strat continuu si/sau se produc pagube materiale,

Descărcările electrice apar in condiţiile unor mişcări convecţie puternice ale aerului şi sunt înregistrate mai ales in sezonul cald al anului, din luna aprilie pana în luna august. Ele pot fi insolite de creşterea turbulentei aerului manifestata prin intensificări violente ale vântului care pot avea si aspect de vijelie. Numărul mediu anual al zilelor in care se înregistrează descărcări electrice este cuprins intre 20-25 zile/an.

Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomenele meteorologice periculoase de ninsoare sau strat gros de zăpada, viscol, depuneri de gheata pe conductorii aerieni.

Ninsoarea poate constitui fenomen meteorologie de risc atunci când se produc creşteri ale stratului de zăpada cu 50 cm sau mai mult in 24 de ore, determinând înzăpezirea drumurilor si a cailor ferate, creând pericolul de prăbuşire a acoperişurilor si a unor construcţii.

În judeţul Vâlcea cele mai timpurii ninsori se pot produce in luna septembrie, iar cele mai târzii in luna mai (la munte).

Numărul mediu anual de zile cu ninsoare este cuprins intre 15-20 zile. Stratul de zăpada poate persista în medie 40-50 zile/an, dar în iernile mai reci si umede, acesta a persistat o perioada mai îndelungată, 60-70 zile/an, in schimb in iernile calde si secetoase, acesta a durat 25-30 zile/an. Grosimea medie a stratului de zăpada este de 15-54 cm, dar s-au înregistrat şi grosimi mai mari, uneori depăşind 100 cm.

Vânturile au intensitate redusă, zona fiind ferită manifestări extreme. Direcţiile predominante ale vântului sunt cele dinspre vest şi nord-vest (NV - 26,3 % şi V - 10,6 %). În Depresiunea Călimăneşti, din punct de vedere al circulaţiei maselor de aer, predomină calmul atmosferic (60%). Brizele de munte şi de vale sunt un fenomen des întâlnit.

Viscolul (transport de zăpada la înălţime) se înregistrează atunci când se produce transport de zăpada deasupra nivelului ochiului observatorului meteo.

Viscolul este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egala cu 16 m/s (viscol puternic), care produce : troienirea zăpezii pe porţiunile deschise de teren, împiedicând desfăşurarea normală a activităţilor economice.

Viscolul este posibil începând cu luna octombrie, dar in lunile decembrie, februarie se semnalează cele mai multe cazuri. Acest fenomen meteorologic - poate avea urmări deosebit de

10 din 83

grave pentru viata economica provocând izolarea unor aşezări umane, distrugerea unor construcţii, a reţelelor electrice si îngreunarea: transporturilor rutiere sau feroviare.

Depunerile de gheata se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei, chiciura, zăpada îngheaţă, lapoviţă) si sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenta lor pot periclita circulaţia rutiera (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni.

În oraşul Călimăneşti, chiciura poate fi semnalata in dimineţile de iarnă, in regiunile unde îndeosebi ceata este prezentă. Poleiul se produce anual, in medie in 4-5 zile, dar sunt ani in care acest fenomen poate fi mult mai frecvent.

Secţiunea a 3 –a. Reţeaua hidrografică

2.3.1. Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice)Reţeaua de suprafaţă este alcătuită din ape curgătoare : torenţi, pârâuri, râuri. Aprovizionarea reţelei hidrografice se face din precipitaţii şi topirea zăpezilor. Întreaga zonă este traversată de la nord la sud de o reţea de ape curgătoare, între care

se remarcă râul Olt, unul din principalele râuri ale ţării, cu o lungime de 670 km, îşi colectează apele dintr-un bazin de 24.010 km 2, amplasat în interiorul arcului carpatic şi pe versantul sudic al Carpaţilor Meridionali.

Râul Olt străbate judeţul Vâlcea de la localitatea Râul Vadului la localitatea Strejeşti, având executate diguri, baraje şi alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în zona comunelor: Câineni, Robeşti, Balota, Racoviţa, Dăeşti, Bujoreni, Budeşti, Galicea, Olanu, Mihăeşti, Ioneşti, Prundeni, Drăgoeşti şi Voiceşti, oraşelor: Brezoi, Călimăşti, Băbeni, şi municipiilor: Rm. Vâcea şi Drăgăşani.

Pe stânga, râul Olt primeşte afluenţii: Coisca, Păuşa şi Valea Satului.Pe stânga, râul Olt primeşte afluenţii: Căciulata şi Valea Căldărilor.De specificat că deşi aceste pâraie au debite reduse faţă de altele similare, devin

deosebit de periculoase la atingerea cotei de inundaţie şi a cotei de pericol întrucât debitele acestora cresc de peste 20 ori iar viteza de propagare a undei de viitură fiind extrem de mare.

2.3.2. Bazine hidrografice, lacuri de acumulare (suprafeţe, volume)

CURSUL DE APA

POZIŢIACONFLUENŢEI

LUNGIME CURSAPĂ(Km.)

în judeţul Vâlcea

SUPRAFAŢA BAZINULUI

HIDROGRAFI(Km2)

ALTITUDINEAMEDIE(metri) OBS.

S D

Păuşa S 7 13 779Căciulata D 5 9 683Valea Căldarilor D 7 14 679Valea Satului S 8 20 654

În judeţul Vâlcea, există lacuri artificiale, datorate construcţiilor hidrocentralelor. Dintre acestea două sunt pe teritoriul oraşului Călimăneşti, respectiv lacurile Turnu şi Călimăneşti.

11 din 83

Nr. Crt. DENUMIREA ACUMULĂRII SUPRAFAŢA

(ha)VOLUM BRUT

(mil. mc) OBS.

1 CHE Turnu 154 132 CHE Călimăneşti 88,2 4,6

2.3.3. Lacuri, iazuri (suprafeţe, adâncimi)

Nr.crt.

Denumirea lacului

Cursul de apă pe care este amplasat

Tipulgenetic

Volumul total al acumulării- mil. m3 -

Suprafaţa la nivel normal de retenţie

(ha.)1. Turnu Olt artificial 13,11 154,002. Călimăneşti Olt artificial 5,00 84,00

2.3.4. Acumulări piscicole (suprafeţe) -

2.3.5. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.)

Nr. crt. Denumirea hidrocentralei Puterea instalată

- MW -Suprafaţa lacului de acumulare - hectare -

1. Turnu 70 155

2. Călimăneşti 38 85

In prezent există o preocupare permanentă a preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă susţinute de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă pentru executarea unor lucrări în punctele critice, vulnerabile constatate de-a lungul anilor, pe cursul râului Olt ce străbate localitatea Călimăneşti precum şi a pâraielor ce se revarsă în acesta.

12 din 83

Secţiunea a 4 – a. Populaţie2.4.1. Numărul populaţiei: 8.564 persoane, din care:

a) sex masculin: 4.198 persoane;b) sex feminin: 4.366 persoane.

(datele de la ultimul recesămant)Populaţia stabilă a Călimăneştiului la 1 martie 2002 număra 8.564 de locuitori,

reprezentând 2,1% din populaţia judeţului. În perioada 1995 – 2002 s-a înregistrat o scădere a numărului populaţiei pe fondul scăderii ratei natalităţii, îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei populaţiei către oraşele mai mari. Numărul locuinţelor la nivelul anului 2002 era de 3.147

Densitatea medie în teritoriu este de 80,8 loc./km2, nivel superior mediei pe judeţ (71,7 loc./km2). În realitatea, densitatea populaţiei este mult mai ridicată, datorită turiştilor sosiţi în staţiune pe parcursul anului.

Situaţia demografică

Localitate Populaţia 1995

Populaţia 2002

Dinamica populaţiei %2002/1995

Populaţia masculină

2002

Populaţia feminină

2002

Densitatea populaţiei

2002 loc/km2

Călimăneşti 8.931 8.564 -4,1 4.198 4.366 80,8

Din datele prezentate în tabele de mai jos privind situaţia demografică se observă următoarele:

distribuţie relativ echilibrată pe sexe, respectiv 49,0% populaţie de sex masculin şi 51,0% populaţie de sex feminin;

numărul celor care se stabilesc cu reşedinţa în Călimăneşti este mai mic decât al celor care părăsesc localitatea;

sporul natural este negativ, respectiv 2,8 ‰;populaţia oraşului Călimăneşti se confruntă cu probleme sociale mari datorită

faptului că în zonă nu există industrie, agricultură se practică pe zone restrânse având un relief de deal şi munte, în genere fiind un oraş unde predomină turismul.

Structura populaţiei pe grupe de vârstăGrupa de vârstă Total Bărbaţi FemeiPână la 6 ani 933 457 4767 - 14 ani 1.078 529 54915 - 18 ani 686 336 35019 - 23 ani 852 418 43424 - 35 de ani 1.350 662 68836 - 50 de ani 1.589 779 81051 - 60 de ani 935 458 477Peste 60 de ani 1.141 559 582Total: 8.564 4.198 4.366

La sfărşitul anului 2005, populaţia stabilă a oraşului şi a cartierelor componente, era de 8.174 locuitori. Evoluţia populaţiei arată o tendinţă medie de scădere, situaţie similară cu cea la nivel naţional, fie din cauza scăderii natalităţii, fie din cauza migrării a tinerilor spre mediile urbane mai dezvoltate.

13 din 83

Se poate aprecia că în oraşul Călimăneşti, afectat de restructurarea economică, s-a cristalizat un cerc vicios în care sărăcia generează sărăcie. La acestea se adaugă responsabilităţile administraţiei locale pentru gestionarea unor probleme sociale extreme: copii din instituţii, copiii străzii, vârstnici lipsiţi de suport social sau economic, copii şi tineri cu handicap, un număr foarte mare de rromi care se integrează foarte greu şi nu-şi găsesc o sursă de venit permanent.

Date statistice privind populaţia la nivelul anului 2002

Localitate Stabiliri de reşe-dinţă în localitate

Plecări cu reşedin-ţa din localitate

Ratanatalităţii

‰

Rata mortalităţii

‰Călimăneşti Căciulata 46 95 10,8 13,6

Situaţia demografică a localităţilor componente

Localităţi componente

Populaţia stabilă în 2005

Pop.aptă de muncă (activă)

Pop.angajată

Persoane în

căutarea unui loc

de muncă

Rată şomaj

%număr %

CĂLIMĂNEŞTI 4.087 50,00 - - - -Seaca 332 4,06 - - - -

Căciulata 229 2,80 - - - -Păuşa 417 5,10 - - - -

Jiblea Veche 2.155 26,36 - - - -Jiblea Nouă 954 11,67 - - - -

Total 8.174 4.726 2.357 1.181 14,44

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002, date culese de la Primăriile locale, Oficiul judeţean al Ocupării Forţei de Muncă, la 01.11.2004.

Forţa de muncă. Din datele prezentate în tabelul de mai jos rezultă faptul că la nivelul Călimăneştiului populaţia salariată reprezintă 25% din populaţia localităţii. Cea mai mare parte a populaţiei salariale o regăsim în turism (30,0%), comerţ (19,0%), industrie (16,8%) Activitatea turistică, prin efectul său multiplicator, generează locuri de muncă şi în alte domenii, precum comerţ (comercializarea de produse şi servicii către turişti), construcţii (reabilitarea şi construirea de unităţi de cazare, alimentaţie etc.), sănătate (în cadrul bazelor de tratament) etc. Lipsa locurilor de muncă a generat şomaj, dar şi migrarea forţei de muncă tinere; rata şomajului a fost de 14,44% in 2002.

Distribuţia populaţiei ocupate pe sectoare de activitate în Călimăneşti, la nivelul anului 2002

Indicator Număr persoane

Pondere (%)

Total salariaţi, din care (pe domenii de activitate) 2.941 100- agricultură 80 2,7- industrie (mici întreprinzători) 493 16,8- construcţii 200 6,8- comerţ 560 19,0- transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii 150 5,1- servicii 90 3,1

14 din 83

Indicator Număr persoane

Pondere (%)

- administraţie publică 60 2,0- învăţământ şi cultură 180 6,1- sănătate şi asistenţă socială 248 8,4- turism 880 30,0

Semnificativ pentru oraşul Călimăneşti, ca pentru majoritatea oraşelor mici, este tendinţa de migrare a populaţiei spre mediile urbane mari, din cauza lipsei locurilor de muncă pe plan local. Numărul persoanelor absente temporar, plecate în căutarea unui loc de muncă, a crescut continuu, în anul 2002 numărul acestora fiind de 631 persoane, adică 7,71 % din total. Evoluţia pe sate a populaţiei stabile evidenţiază şi o tendinţă de concentrare a acesteia în centrul urban Călimăneşti.

Dezvoltarea turismului constituie o alternativă viabilă pentru dezvoltare economică, care va crea locuri de muncă şi va absobi o bună parte din forţa de muncă disponibilă. Primăria oraşului Călimăneşti, în asociaţie cu comunele Costeşti şi Măldăreşti şi în parteneriat cu Consiliul Judeţean Vâlcea a depus la centru Regiunii de Dezvoltare 4 Sud – Vest, un proiect de dezvoltare a infrastructurii generale şi de turism, în cadrul Programului PHARE 2004 – 2006, Coeziune Economică şi Socială – Infrastructură mare. Finanţarea acestuii proiect va crea infrastructura necesară dezvoltării şi modernizării turismului în zonă, dar şi noi oportunităţi pentru investiţii în turism.

2.4.2. Structura demografică: Oraşul Călimăneşti este unul dintre cele 11 oraşe ale judeţului Vâlcea. Devenit oraş in anul 1927, este azi al 3-lea în judeţ, după populaţie.

Populaţia oraşului Călimăneşti a cunoscut în ultimii ani un trend descrescător, caracteristic celor mai multe aşezări urbane din România. O scădere semnificativă în intervalul dintre ultimele 2 recensăminte a fost înregistrat şi pentru oraşul Călimăneşti (4,55%).

Repartizarea populaţiei oraşului pe cele 6 localităţi indică o pondere de 50,00% a populaţiei în oraşul reşedinţă respectiv 50,00%, în cele 5 cartiere aparţinătoare. Dintre acestea, două cuprind 38,03% din populaţie: Jiblea Veche şi Jiblea Nouă, localităţi apropiate, situate pe partea opusă a râului Olt, faţă de Călimăneşti.

Din punct de vedere al structurii populaţiei, recensământul populaţiei indică faptul că populaţia oraşului Călimăneşti are caracteristici mixte, atât urbane cât şi rurale, expresie a unui comportament demografic tranzitoriu. Astfel, după structura pe sexe, Călimăneşti cu 49% populaţie masculină şi 51% populaţie feminină, se apropie de procentul cel mai ridicat de feminizare specific populaţiei urbane din judeţul Vâlcea.

Pe ansamblu populaţia este mai puţin îmbătrânită decât în mediu rural (27,4%) dar peste valoarea specifică mediului urban (12,6%), menţinându-se însă sub valoarea medie pe judeţ (18,3%, faţă de 21,6%).

2.4.3. Mişcarea naturalăScăderea constantă a populaţiei în ultimii ani poate fi explicată prin sporul migrator

pozitiv, care a atins valori de 1,44% in anul 2002, datorită migraţiei populaţiei către alte localităţi cat şi în străinătate precum şi a natalităţii tot mai scăzute înregistrate în ultimii ani. De asemenea rata mortalităţii a înregistrat o creştere uşoară în ultimii ani.

15 din 83

Se poate remarca mobilitatea redusă a persoanelor din satele aferente oraşului(în care se poate presupune un grad mai mare de îmbătrânire, dar şi de conservatorism, plecarea pe termen lung din localitate, caracterizând în general o populaţie tânără şi mai puţin tradiţionalistă comportamental), spre deosebire de populaţia din localităţile mari.

2.5.4. Densitatea/concentrarea populaţiei pe zone – aglomerăriPrimirea statului de oraş in anul 1927 a determinat o creştere constantă a populaţiei,

pe fondul dezvoltării economice, care a determinat un spor migratoriu pozitiv.Creşterea populaţiei a fost constantă de la 4.963 de locuitori în anul 1927, la 6.196

în 1956 şi 7.934 în 1966. În anul 2002 populaţia oraşului a fost estimată la 8.564 locuitori (date INS, 2002), după care a scăzut atingând valoarea de 8.174 locuitori in anul 2005.

Ultimii ani au marcat o scădere constantă, după cum arată datele de la direcţia Statistică a judeţului Vâlcea:

1927 1956 1966 2002 2005Oraş Călimăneşti 4.963 6.196 7.934 8.564 8.174

Evoluţia pe sate a populaţiei stabile, între 1927 şi 2005, ilustrează o tendinţă de depopulare a satelor mici şi izolate şi de concentrare a populaţiei în oraşul Călimăneşti şi în proporţie mai scăzută in Jiblea Nouă şi în Jiblea Veche precum şi a celorlalte cartiere componente.

În prezent densitatea medie este de 78,22 locuitori/kmp.

Secţiunea a 5 – a. Căi de transport

2.5.1. Rutiere (autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, rute de transport materiale periculoase, tuneluri etc.)

* Accesibilitate rutieră lungimea totală a străzilor este de 48 km, dintre care modernizate 26 km; oraşul este traversat de E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu -

Piteşti - Bucureşti) ce se suprapune cu DN 7 (Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea - Veştem), pe o lungime de 24 km;

drumul judeţean DJ 703 G (Robaia – Stoeneşti – Brădişor – Călimăneşti - Seaca), pe o lungime de 3 km;

drumul judeţean DJ 703 L (Căciulata – Jiblea Veche – Călimăneşti – Jiblea Nouă – Dăeşti – Bujoreni), pe o lungime de 4 km;

drumul comunal DC 12 (Jiblea Veche – Jiblea Nouă – Dăeşti), pe o lungime de 4 km.Pe cale rutieră, distanţa faţă de Bucureşti este de 187 km, faţă de municipiul Sibiu

este de 81 km, iar faţă de municipiul Piteşti este de 74 km.

* Infrastructura rutieră: drumuri europene (reţeaua de drumuri europene de pe teritoriul administrativ - 24 km):

16 din 83

- localitatea este traversată de E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu - Piteşti - Bucureşti), pe o lungime de 24 km;

drumuri naţionale (reţeaua de drumuri naţionale de pe teritoriul administrativ - 24 km):- localitatea este traversată de DN 7 (Bucureşti – Piteşti – Râmnicu Vâlcea -

Veştem), pe o lungime de 24 km; drumuri judeţene (reţeaua de drumuri judeţene cumulează circa 7 km):

- drumul judeţean DJ 703 G (Robaia – Stoeneşti – Brădişor – Călimăneşti - Seaca), pe o lungime de 3 km;

- drumul judeţean DJ 703 L (Căciulata – Jiblea Veche – Călimăneşti – Jiblea Nouă – Dăeşti – Bujoreni), pe o lungime de 4 km;

drumuri comunale (reţeaua de drumuri comunale însumează peste 23 km):- drumul comunal DC 12 (Jiblea Veche – Jiblea Nouă – Dăeşti), pe o

lungime de 4 km. reţeaua stradală orăşenească, lungimea totală a străzilor este de 48 km, dintre care modernizate 26 km, alcătuită din 33 străzi asfaltate, cu trotuare şi 11 poduri, 4 parcări (cu o suprafaţă de 3.422,4 mp), 6 parcuri (6 ha), 3 ştranduri, spaţii verzi (0,3 ha), un stadion (1 ha).

Starea de viabilitate a acestor căi rutiere este bună.

2.5.2. Feroviare (triaje, tuneluri): Accesul feroviar este asigurat de linia secundară Piatra Olt – Podul Olt, ramificaţie a magistralei feroviare Bucureşti – Sibiu – Arad – Curtici, prin staţiile de cale ferată Călimăneşti, Păuşa şi Turnu. De la aceste staţii CFR se parcurge traseul rutier DN 7.

Distanţa pe cale ferată, faţă de Bucureşti, este de 293 km până la staţia Călimăneşti.

2.5.3. Subterane -

2.5.4. Căi navigabile -

2.5.5. Rute aeriene: Cel mai apropiat aeroport care poate deservi oraşul Călimăneşti este cel de la Sibiu, situat la 81 km, pe DN 7.

2.5.6. Reţele de conducte magistrale Reţeaua de alimentare cu apă lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 25,5 km; sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa; numărul de utilizatori:

persoane fizice – 1.821 persoane juridice – 216

Secţiunea a 6 – a. Dezvoltarea economică.

17 din 83

2.6.1. Zonele industriale / ramuriActivităţile economice care s-au dezvoltat în oraşul Călimăneşti, s-au bazat în mare

măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a turismului, lemnului şi produselor agricole vegetale şi animale.

În ultimii 7-8 ani s-au dezvoltat o serie de mici întreprinderi în sectorul privat, în domeniul construcţiilor şi prelucrării cartoanelor.

O altă activitate care s-a dezvoltat în ultimii ani, o reprezintă comerţul alimentar şi nealimentar cu amănuntul şi alimentaţia publică.

Turismul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, serviciile şi spaţiile de primire pentru turism luând amploare în ultimii 5 ani.

Cea mai importată societate comercială din localitatea este Călimăneşti - Căciulata S.A. care are în proprietate hotelurile Căciulata, Oltul, Cozia, vilele Trandafirul şi Liliacul. Societatea a fost privatizată conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 166 din 12.06.1999, încheiat cu F.P.S., pentru un program de investiţii până la 31.05.2002 în valoare de 1.462.481$. Numărul total de angajaţi ai societăţi este de 510 persoane, regăsiţi în activităţi medicale (7 medici, 4 fizio – kineto – terapeuţi, 48 asistenţi medical, 15 personal auxiliar), activităţi de pază şi PSI (31 salariaţi), activităţi de reparaţii şi întreţinere bază tehnico-materială (37 salariaţi), activităţi de cazare şi alimentaţie publică (310 salariaţi), activităţi auxiliare (58 angajaţi).

Dotări comerciale, învăţământul, cultura şi arta: Număr de unităţi comerciale: 308 Număr de unităţi sanitare:

- 1 policlinică, în sector public;- 1 policlinică, în sector privat;- 3 farmacii, în sector privat;- 1 punct farmaceutic, în sector privat;- 1 dispensar medical, în sector public;- 3 cabinete stomatologice, în sector privat ;- 1 laborator de tehnică dentară, în sector privat

Număr de unităţi învăţământ:- 5 grădiniţe- 3 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial- un liceu cu profil de turism.

Număr de unităţi culturale: - 1 Casă de Cultură- 1 Cămin Cultural- Biblioteca A.E. Baconsky

Turismul este un sector în dezvoltare, cu servicii de cazare, alimentaţie şi agrement (880 de angajaţi - 30 % din total populaţie angajată), zona în ansamblu având potenţial natural şi antropic deosebit de valoros.

Potenţialul turistic al zonei este concentrat în cea mai mare parte în zona Căciulata – Cozia, urmat în ordine de oraşul Călimăneşti şi cartierul Păuşa. Din acest motiv, activitatea turistică din ultimii 50 de ani s-a concentrat şi s-a dezvoltat cu precădere în aceste localităţi, dezvoltare materializată prin infrastructură generală, utilităţi, facilităţi de vizitare, structuri turistice.

18 din 83

Suprafeţele mari de păşuni şi fâneţe au favorizat în decursul timpului dezvoltarea creşterii animalelor, iar zona submontană în ansamblu este cunoscută pentru oierit - o ocupaţie tradiţională de sute de ani, care a generat nu numai veniturile necesare dezvoltării economice, dar şi un patrimoniu etnofolcloric bine individualizat, axat în special pe meşteşuguri şi folclor.

2.6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare.Depozite materiale de construcţii:- S.C. BUSVAS S.R.L. – 400 mp- S.C. CONPET S.R.L. – 250 mp- S.C. MARNA S.R.L. – 200 mp De asemenea mai există depozite cu materiale de construcţii, dar cu capacităţi de

stocare mai mici.Rezervoare de combustibil lichid:

- SC OMV ROMANIA MINERAL OIL SRL– 120 t - SC CELSINO IMPEX SRL- 5000 l (gpl)

2.6.3. Exploatările miniere, petroliere -

2.6.4. Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite).Terenuri agricole: = 2.040 ha, din care :

arabil = 525 ha; păşuni = 917 ha; fâneţe = 354 ha; vii şi pepiniere viticole = 13 ha; livezi şi pepiniere pomicole = 231 ha.

Suprafeţe împădurite: Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 7.712 ha;

2.6.5. Creşterea animalelor:

a) bovine: 504 capete;b) ovine: 430 capete;c) caprine: 370 capete;d) cabaline: 80 capete;e) porcine: 1.200 capete;f) familii de albine: 650 familii;g) păsări: 12.500 buc;

19 din 83

Izvorul din Căciulata la începutul secolului XX

2.6.6. Turism/capacităţi de primire turistică.Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este

localizată de-a lungul drumului european E81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Are o suprafaţă de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraşului sau intravilanul. Este declarat oraş încă din anul 1927. Zona studiată se caracterizează printr-o viaţă economico-socială complexă ce este redată de potenţialul uman şi cel economic de elementele de civilizaţie şi cultură.

Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru

bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România.

Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi

care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare.

Scurt istoric. Dovezi ale folosirii apelor minerale din zona Călimăneşti - Căciulata datează din vremea romanilor care au construit aici fortificaţii şi terme. Căciulata, împreună cu Călimăneştiul sunt atestate documentar în 1388. Mai târziu, călugării Mânăstirii Cozia au construit aici o bolniţă pentru

20 din 83

tratament utilizată, între alţii, de Mircea cel Bătrân şi Matei Basarab, domnitori ai Ţării Româneşti.

Izvoarele minerale, cunoscute din timpul dacilor şi romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830. Dr. Caillat a prezentat apele minerale de aici în "L'Union medicale" în anul 1859. În 1873 apele de la Călimăneşti - Căciulata au fost prezentate în colecţia apelor minerale la expoziţia de la Viena, iar 1893 primesc “Diploma Grand – Prix” şi medalia de aur.

Între 1882 - 1884 s-a construit Stabilimentul Balnear de la Călimăneşti, cu servicii complete de cazare, masă şi tratament, iar după 1884 s-au efectuat noi captări de izvoare. Se începe si construirea celui de-al doilea stabiliment balnear la Căciulata, iar la sfârsitul secolului al XIX-lea, începe îmbutelierea apelor de Căciulata. Odată cu introducerea luminii electrice, Călimăneştiul trece oficial în rândul statiunilor balneo-climaterice din ţară.

Primele pavilioane pentru cură de apă minerală datează din anul 1910. În 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş.

Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt: Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri, staţiunea

are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon.  Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene,

iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

Indicaţii terapeutice. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:

Afecţiuni ale tubului digestiv: gastritecronice cu hiper şi hipoaciditate; boală ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero-colopatii cronice nespecifice;

Afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechelepostcolecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate;

Afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat; Afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau

fără infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite;

Afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate, reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative

21 din 83

articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;

Afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice, sterilitate secundară);

Afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (broşite cronice, astm bronşic).

Tipuri de proceduri: hidroterapie, aerosoloterapie, electrofizioterapie (ultraviolete, ultrasunete, ionizări, magnetodiaflux, masaje uscate, băi de lumină, duşuri kineto, băi de plante şi cataplasme); kinetoterapie.

Instalaţii de tratament: buvete cu ape minerale pentru cură internă; bazine cu apă termală pentru kinetoterapie; instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj; împachetări cu parafină; inhaloterapie (inhalaţii); instalaţii pentru aerosoloterapie; instalaţii pentru electroterapie; sală de gimnastică medicală; acupunctură; ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale; laboratoare pentru teste funcţionale; cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele:Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;Cozia - pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi

posibile;Vâlcea - pentru hotel Vâlcea - cu circuit închis, în administrarea S.R.I. ;5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;1 cabinet medical pentru Hotel Central.

Trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: Căciulata - Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura "La Troiţă"

- Poiana Stânişoarei - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc;

Căciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stâna "La Muşeţel" - Curmătura "La Troiţă" - Poiana Stânişoarei.

Potenţialul turistic al arealelor din împrejurimiResursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi

sunt reprezentate de: Munţii Cozia - masiv muntos situat în

SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de peşteri, forme

antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănaşul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.). Altitudine maximă este 1660 m (vf. Cozia).

Parcul Naţional Cozia - Gura Lotrului – Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic şi peisagistic. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect

22 din 83

floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ). Şi fauna este bine reprezentată, cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn.

Defileul Oltului - parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă).

Oltul - În aval de confluenţa cu râul Cibin, Oltul îşi croieşte, pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti), unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti, străpungând transversal, de la N la S, Carpaţii Meridionali.

Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni, având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a masivului Năruţiu (1.550 m în Cârligele Olăneştilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii - 1.380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotrişorului - 876 m, Vârful Olăneştilor - 1.416 m, Dosul Pământului - 1.219 m, Fruntea lui Dat - 1.1.79 m.

Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de: Ansamblul Mânăstirea Cozia, cel mai vechi şi mai important monument de

arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească, este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, călugărita sub numele de Teofana. În cadrul Mânăstirii, se pot vedea picturi murale datând din 1391. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei, construită la începutul secolului al XVI-lea, care păstrează în interior frescele originale, printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel

Bătrân şi a fiului său. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. Monument UNESCO.

Mânăstirea Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului , a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”, stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului.

Schitul Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. Păstrează picturi murale

23 din 83

interioare din 1752-1715. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti.

Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune), ctitorită în anul 1747, este un vechi monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Structuri de primire turistică din Călimăneşti Datorită atracţiilor naturale şi antropice deosebite din staţiune şi din împrejurimi, a

factorilor naturali de cură, în staţiune au fost construite o serie de unităţi de cazare, încă din 1882 -1884.

Evoluţia capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi 1989 - 2008

Tip unitate

1989 2005

Nr. unităţi Nr. camere Nr. locuri Nr. unităţi Nr. camere Nr. locuri

Hoteluri 6 1.227 2.393 5 1.057 2.128

Moteluri - - - 2 48 96

Hanuri 2 97 216 - - -

Vile - - - 19 341 741

Cabane turistice - - - 1 10 23

Pensiuni urbane - - - 11 97 192

Case de odihnă 42 624 1.421 - - -

Popasuri 3 209 552 1 16 32

Căsuţe turistice - - - 2 120 274

TOTAL 53 2.157 4.582 41 1.689 3.486

După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică, precum vilele (în anul 2004 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8, la nivelul anului 2004)

Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2004, comparativ cu anul 1989, se prezenta astfel:

Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53, dintre care 42 case de odihnă, în 2004, acesta este de 38.

În anul 1989, o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă, acestea fiind în număr de 42, având 624 camere şi 1.421 locuri.

La nivelul anului 1989, existau 53 unităţi, cu 2.157 camere şi 4.582 locuri. Comparativ cu anul 1989, în 2004, structura unităţilor de cazare s-a diversificat;

cele 38 de unităţi de cazare au 1.653 de camere şi 3.425 locuri.

24 din 83

La nivelul anului 2004, structura capacităţii de cazare din Călimăneşti este următoarea:

La nivelul anului 2004, structura capacităţii de cazare din staţiunea Călimăneşti – Căciulata este următoarea:

din totalul de 38 unităţi, 6 unităţi sunt de 3*, 16 unităţi sunt de 2* şi respectiv 16 unităţi sunt de 1*;

din cele 3.425 de locuri, 139 sunt de 3* (respectiv 4,1 %); 2.058 de 2* (respectiv 60 %) şi 1.390 de 1* (respectiv 35,9 %);

din cele 139 locuri de cazare de 3*, 67,7 % sunt în vile şi 32,3 % în pensiuni urbane;

cele 2.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 89,4 % în hoteluri; 0,7 % în moteluri; 7,2 % în vile; 2,7 % în pensiuni urbane;

cele 1.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi de cazare: 20,7 % în hoteluri; 5,8 % în moteluri; 35,9 % în vile; 1,7 % în cabane turistice; 2,3 % în pensiuni urbane; 2,3 % în popasuri şi respectiv 31,3 % în căsuţe turistice;

la nivelul hotelurilor 86,5 % din locurile de cazare sunt de 2*, restul de 13,5 % fiind de 1*.Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi şi categorii de confort la nivelul anului 2005

Tip unitateNr. unităţi Nr. locuri

Total 3* 2* 1* Total 3* % 2* % 1* %

Hoteluri 5 - 4 1 2.128 - 1.840 89,4 288 20,7

Moteluri 2 - 1 1 96 - 16 0,7 80 5,8

Vile 19 3 8 8 741 94 67,7 148 7,2 499 35,9

Cabane turistice 1 - - 1 23 - - 23 1,7

Pensiuni urbane 11 6 3 2 192 45 32,3 54 2,7 32 2,3

Popasuri 1 - - 1 32 - - 32 2,3

Căsuţe turistice 2 - - 2 274 - - 274 31,3

TOTAL 38 6 16 16 3.486 139 100 2.058 100 1.390 100

Hotelul Căciulata a fost modernizat, fiind în prezent în procedură de reclasificare la 3*. Alte două hoteluri, respectiv Cozia şi Oltul, urmează a fi renovate şi modernizate şi supuse procedurii de reclasificare. În staţiune mai există hotelul Vâlcea, cu circuit închis, aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii. Acesta are o capacitate de 200 de camere şi 400 de locuri.

Unităţi de alimentaţie din CălimăneştiLa nivelul anului 2004, în localitate funcţionează 8

restaurante, cu un total de 2.312 locuri la mese şi 332 locuri la mese pe terasă. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri

25 din 83

(Căciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian). Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1,12. raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată.

Unităţi de alimentaţie existente în Călimăneşti

Nr. crt. Denumire Categ. Nr. total locuri la

meseNr. locuri la mese pe terasă

1. Restaurant vilele Liliacul şi Trandafirul I 60

2. Restaurant hotel Căciulata I 452 152

3. Restaurant hotel Oltul I 470 180

4. Restaurant hotel Cozia I 500

5. Restaurant hotel Orizont I 70

6. Restaurant hotel Central II 230

7. Restaurant hotel Traian II 200

8. Restaurant Parc II 200

9. Restaurant Coziana II 200

TOTAL 2.382 332

La nivelul localităţii există şi alte unităţi de alimentaţie, ce totalizează 274 locuri la mese. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt. Denumire Categorie Nr. total locuri la mese

1. Bar hotel Căciulata 30

2. Bar hotel Oltul I 30

3. Bar hotel Cozia I 40

4. Bar hotel Central II 50

5. Disco-bar hotel Cozia I 124

6. Bistro Minerva 50

TOTAL 274

Baze de tratamentÎn ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear, staţiunea Călimăneşti – Căciulata

dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului.Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: buvete cu ape minerale pentru cură internă; bazine cu apă termală pentru kinetoterapie; instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de carbon, duş

scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj; împachetări cu parafină; inhaloterapie (inhalaţii); instalaţii pentru aerosoloterapie;

26 din 83

instalaţii pentru electroterapie; sală de gimnastică medicală; acupunctură; ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale; laboratoare pentru teste funcţionale; cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: Călimăneşti – pentru hotel Central, cu

2.200 proceduri om/zi posibile; Cozia - pentru hotelurile Căciulata,

Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;

Vâlcea - pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis, în administrarea Serviciului Român de Informaţii );

5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;

1 cabinet medical pentru Hotel Central.Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei.

Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de Balneofizioterapie

şi Recuperare Medicală din Bucureşti, o secţie a Catedrei de specialitate din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale.

Dotări de agrementPosibilităţile de agrement la nivelul staţiunii sunt diverse, de la drumeţii montane, la

vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. Totodată, în staţiune există un număr redus de dotări specifice de agrement, care să poată oferi turiştilor posibilitatea petrecerii plăcute a timpului liber. Dotările de agrement din staţiune sunt:

Piscine Acoperite (apă geotermală)

Hotel Central - 2 bazine, 30 locuri concomitent;

Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent.

Descoperite Hotel Oltul - 1 bazin, 60

locuri concomitent; Popas turistic Căciulata -

1 bazin, 60 locuri concomitent; Ştrand Călimăneşti - 2

bazine, 80 locuri concomitent.27 din 83

Terenuri de sport - 4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul – Cozia - Căciulata.

Săli de gimnastică (hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul) . Sală sport la Şcoala Generală „Şerban Vodă Cantacuzino” Călimăneşti Casă de cultură (cu sală de spectacole). Cinematograf. Biblioteci (hotelurile Căciulata, Olt, Central). Săli de jocuri. Discotecă.

Turismul montan – drumeţie montană, este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de către iubitorii de munte: Căciulata - Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura "La Troiţă" - Poiana Stânişoarei -

Muchia Vlădesei - Muntele Durduc; Căciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stâna "La Muşeţel" - Curmătura "La Troiţă" -

Poiana Stânişoarei Turismul pentru agrement nautic – se poate practica pe râul Olt (hidrobiciclete,

şalupe de agrement, plimbări cu vaporaşul, piscine plutitoare etc.). În prezent dotările sunt insuficiente, dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de atracţie pentru turişti.

Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia, apele repezi de munte şi râul Olt

Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural inestimabil, fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă, istorie şi cultură

Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti), ce leagă Ardealul de capitală.

Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş stimulează această formă de turism

Turismul de odihnă şi recreere - se practică şi în prezent, mai ales în perioada estivală

În plus, amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul unei importante căi de acces, respectiv drumul european E81, ce leagă Ardealul de Bucureşti, situarea în apropierea unor importante oraşe, precum Râmnicu Vâlcea (18 km), Curtea de Argeş (50 km), Sibiu (81 km), Piteşti (90 km), prezenţa factorilor naturali, dar şi a atracţiile culturale şi religioase din zonă, oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării dezvoltării turismului de afaceri, tot timpul anului.

O parte din structurile de primire turistică din staţiune deţin deja o bază tehnico - materială necesară organizării de conferinţe, convenţii, reuniuni, târguri etc., precum:

28 din 83

Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector, ecran);

Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare;

Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de 220 locuri; Hotel Central – săli de conferinţe.

2.6.7. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei. -

2.6.8. Resurse naturale. Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata

sunt: Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri,

staţiunea are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon.  Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice,

magneziene, iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.

Teritoriul oraşului din punct de vedere al reliefului, se poate grupa în trei zone : lunca râului Olt, dealurile şi munţi.

Zona de luncă este favorabila culturilor agricole, predominante fiind cele de porumb şi cartof. Zona colinară este bogată în plantaţii de pomi fructiferi, în special măr şi prun.

Zona împădurită este variată ca specii arboricole, dominante fiind însă padurile de foioase (în special fag) până la altitudinea de 1200 metri şi de răşinoase (brad, molid, pin) mai sus de acest nivel. La înălţimi de peste 1500m domină păşunile şi golurile alpine.

Pădurea care acoperă peste 73,77% din teritoriu oferă o serie de resurse naturale cu valoare economică dintre care cele mai importante sunt lemnul, fructele de pădure, ciupercile şi fondul cinegetic.

29 din 83

Secţiunea a 7 – a. Infrastructuri locale.

2.7.1. Instituţii (cultură, ocrotirea sănătăţii, etc.)

Denumire Domeniul de activitateG.S.E.A.S. CĂLIMĂNEŞTI (LICEUL ECONOMIC) ÎnvăţământŞCOALA GENERALĂ „ŞERBAN VODĂ CANTACUZINO” ÎnvăţământGRADINITA NR.1 CU PROGRAM PRELUNGIT Învăţământ preşcolarŞCOALA GENERALĂ „JIBLEA VECHE” ÎnvăţământŞCOALA GENERALĂ „JIBLEA NOUĂ” ÎnvăţământBIBLIOTECA„A.E. BACONSKY” Cultură generalaCASA DE CULTURA Activităţi culturaleCĂMINUL CULTURAL JIBLEA NOUĂ Activităţi culturaleDISPENSAR MEDICAL UMAN CĂLIMĂNEŞTI SănătateCLINICA BALNEARĂ CĂLIMĂNEŞTI Sănătate

2.7.2. Reţele de utilităţi (apă/canalizare/electrice/gaze/etc).

Reţeaua de alimentare cu apă lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 25,5 km; sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa; numărul de utilizatori:

- persoane fizice – 1.821- persoane juridice - 216

Reţeaua de canalizare lungimea simplă a reţelei de canalizare este de 8,6 km staţiunea dispune de 2 staţii de epurare

– staţia de epurare a oraşului Călimăneşti, cu un debit de epurare de 100 l/s;– staţia de epurare a Complexului hotelier Cozia, cu un debit de epurare de

15 l/s. număr utilizatori:

– persoane fizice – 1.821– persoane juridice - 216 Reţea de alimentare cu energie electrică

staţiunea este electrificată, având o reţea medie de înaltă tensiune de 0,4 KV.

Reţeaua de alimentare cu energie termică sursele de alimentare cu energie electrică sunt sondele geotermale

1006, 1008, 1009; reţeaua de distribuţie este asigurată de conducte Isoplus ce au o

lungime de 10 km. număr utilizatori:

– persoane fizice - 619 apartamente– persoane juridice – 31

30 din 83

Tratarea deşeurilor menajere deşeurile menajere se colectează de către SC URBAN SA şi SC

PRESACET SA şi se depozitează pe rampa de gunoi a staţiunii; număr utilizatori:

– persoane fizice – 1.221– persoane juridice – 173 Telefonie

localitatea este racordată la centrala telefonică digitală de tip ALCATEL, pe cablu din fibră optică, aerian şi subteran, ce însoţeşte DN 7 (Rm. Vâlcea – Călimăneşti); centrala are o capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa 1.700 posturi fixe instalate, cu posibilităţi de extindere; există sevicii pentru telefonia mobilă GSM (Connex, Orange, Cosmote);

număr utilizatori:– persoane fizice – 1.400– persoane juridice – 300

Televiziune prin cablu distribuită prin SC TOURIMEX TEL NET SRL

2.7.3. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor.Sinistraţii sunt cazaţi la: şcoli, internat, cămine culturale sau, in funcţie de situaţia

de urgenţă, în hotelurile si motelurile existente în oraşul Călimăneşti (vezi anexa 10).Locuri de adunare: Raionul 1 (Şcoala Generală cu clasele I-IV Călimăneşti)

Raionul 2 (zona Hotel „Traian”)Raionul 3 (zona Seaca – fostele birouri „Plantaţie”)Raionul 4 (zona „Dealul Jardii” – fosta vie)Raionul 5 (Păuşa, spre Staţia de epurare)Raionul 6 (Jiblea Nouă, islaz)

Secţiunea a 8 – a. Specific regional/local.2.8.1. Vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere (CNE Kozlodui – Bulgaria)

31 din 83

CAPITOLUL III.ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie – studii, prognoze, etc.

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale.

Riscuri naturale ce pot afecta teritoriul localităţii CĂLIMĂNEŞTI:a) Fenomene meteorologice periculoase (vânt puternic şi/sau precipitaţii masive şi/sau

căderi de grindină): inundaţii, furtuni, secetă, îngheţ (căderi masive de zăpadă, chiciură, polei)

b) Incendii de pădure (incendii la: fondul forestier, vegetaţie uscată)c) Fenomene distructive de origine geologică: alunecări de teren, cutremure de pământ

a) Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, secetă, îngheţ, etc.)a1) inundaţii: datorită viiturilor care se produc in perioadele cu precipitaţii

abundente localitatea CĂLIMĂNEŞTI este afectată de acestea, de-a lungul cursurilor de apă existente ce străbat atât oraşul cât si cartierele componente

Nr. crt. Zona afectată Populaţia Pârâul Obs

1 Str. Tudor Vladimirescu 53 Valea Căldărilor 0,7 km2 Str. Cloşca 27 Valea Căldărilor 0,5 km3 Str. Calea lui Traian 7 Torent Mămularu 0,2 km4 Str. Neagoe Basarab 65 Păuşa 1,0 km5 Str. G-ral. Magheru 22 Valea Satului 1,5 km6 Str. Viilor 15 Valea Satului 0,3 km7 Str. 24 Ianuarie 10 Coisca 1,0 km

8 Str. Anton Pann (sub Coasta Câmpului) 36 Torent Coasta Câmpului 1,0 km

9 Str. Calea lui Traian Valea Căciulăţii 1,5 kmTOTAL populaţie afectată 235

Deşi precipitaţiile nu au un caracter accentuat de torenţialitate, în timpul verii se produc deseori căderi de ploi rapide şi abundente, care provoacă local viituri cu putere mare de distrugere.

Din cauza caracterului de torenţialitate a precipitaţiilor din timpul verii şi formaţiunilor geologice foarte friabile, viiturile care se produc, aduc importante cantităţi de aluviuni (nisip, balast, bolovani de râu), care duc la colmatarea unor importante sectoare ale albiilor râurilor, fiind nevoie să se facă dese decolmatări, regularizări şi rectificări ale albiilor, pentru prevenirea inundaţiilor.

Cursurile de apă de pe teritoriul localităţii au lăţimi mici, maluri în mare parte abrupte, fundul albiilor fiind format din bolovăniş şi pietriş, cu pante mari, care favorizează antrenarea unor mari cantităţi de aluviuni cu caracter grosier.

32 din 83

În scopul preîntâmpinării pericolului de inundaţii prin revărsarea apelor în timp de viituri, pe unele cursuri de apă din localitatea Călimăneşti, au fost executate lucrări de regularizare pe anumite zone, prin apărări de mal şi reprofilări de albii, lucrări ce înlătură, de asemenea, pericolul de inundaţii în zonele respective.

Cu toate măsurile luate, pe teritoriul localităţii există încă pericolul afectării unor gospodării, atât prin revărsări ale unor cursuri de apă la viituri, cât şi prin scurgerea apelor de pe versanţi sau văi torenţiale, pe timpul precipitaţiilor abundente.

Inundaţiile sunt previzibile la căderi însemnate de precipitaţii de aproximativ 80 – 100 l/ m2, sau cu ocazia ploilor torenţiale.

Acestea pot fi previzibile prin avertizările corespunzătoare codurilor transmise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,General Magheru” al Judeţului Vâlcea.

C.LS.U Călimăneşti poate emite decizia de evacuare in caz de situaţii de urgenţă deosebite.

Pentru transmiterea acestuia se folosesc telefoane fixe şi mobile de la nivelul localităţii. Evacuarea se execută pe urgenţe, avându-se în vedere şi posibilitatea autoevacuării. In prima urgenţă intră populaţia şi salariaţii din zonele de risc cu pericol iminent, iar în urgenţa a II-a animalele, bunurile materiale, valorile culturale de patrimoniu şi arhivistice.

Viscolul (transport de zăpada la înălţime) se înregistrează atunci când se produce transport de zăpada deasupra nivelului ochiului observatorului meteo. Viscolul este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egală cu 16 m/s (viscol puternic), care produce: troienirea zăpezii pe porţiunile deschise de teren, împiedicând desfăşurarea normală a activităţilor economice. Viscolul este posibil începând cu luna octombrie, dar in lunile decembrie, februarie se semnalează cele mai multe cazuri. Acest fenomen meteorologic - poate avea urmări deosebit de grave pentru viata economica provocând izolarea unor aşezări umane, distrugerea unor construcţii, a reţelelor electrice si îngreunarea :

transporturilor rutiere.Depunerile de gheata se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei, chiciura, zăpadă

îngheţată, lapoviţă) si sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenta lor pot periclita circulaţia rutiera (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni.

În localitatea Călimăneşti, chiciura poate fi semnalata in 4 - 6 zile/an, in regiunile unde ceata este prezentă. Poleiul se produce anual, in medie in 4-5 zile, dar sunt ani in care acest fenomen este prezent in 10-15 zile.

Vântul poate fi fenomen meteorologic de risc atunci când prin intensitatea sa depăşeşte anumite limite şi poate perturba activitatea normală a comunităţilor umane, mai ales când acesta se transformă în vijelii. În situaţii convective foarte puternice vântul poate depăşii 25 m/s şi atunci devine factor foarte puternic de risc meteorologic, atunci când viteza vântului este mai mare de 20 m/s, atunci sunt situaţii meteorologice de risc puternic, iar când viteza vântului depăşeşte 15 m/s, acest fenomen meteorologic poate deveni temporar periculos.

a2) Furtuni, tornade, secetă, îngheţ, etc.Furtunile pot afecta:

2.884 gospodării; reţelele electrice; căile de acces; instituţiile aflate în subordine.

33 din 83

În caz de secetă pot fi afectate: 8.174 locuitori; bovine: 504 capete; ovine: 430 capete; caprine: 370 capete; cabaline: 80 capete; porcine: 1.200 capete; familii de albine: 650 familii; păsări: 12.500 buc;

b) Incendii de pădurePosibilitatea producerii incendiilor în fondul forestier. La evaluarea riscului de incendiu in pădurile localităţii, s-au avut in vedere

condiţiile specifice si anume:- existenta tuturor categoriilor de specii, astfel: Din suprafaţa totală a staţiunii, aproape jumătate este împădurită: 13% răşinoase şi 87% foioase.

Dintre răşinoase, bradul ocupă 70%, în timp ce molidul ocupă restul de 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80%, ceea ce determina o viteza diferita de propagare a incendiilor precum si abordarea complexa a acţiunilor de intervenţie În rest, foioasele mari sunt reprezentate de către: stejar, arţar, mesteceni, iar de-a lungul văilor putem întâlni plopi şi sălcii. Stratul ierbaceu din pădurile staţiunii este format din ferigi. În timpul verii, dealurile se acoperă cu o mantie verde de iarbă, punctată de roşul, albastrul, galbenul şi albul florilor: margarete de munte, Melandryum nemorale, Alyssum incanum şi altele.

- apariţia in ultimii ani a unor perioade foarte secetoase, anormale, îndeosebi in ianuarie-februarie sau in martie-aprilie când se înregistrează temperaturi ridicate (+2...+28C) pana când „pleacă" vegetaţia ceea ce fac imposibila o anticipare general valabila a perioadelor cu vulnerabilitate ridicata la incendiu. Totuşi, frecvent, perioadele secetoase sunt: iulie-august, octombrie-noiembrie;

- intensificarea activităţilor din si in preajma fondului forestier (agricultura, păşunatul, culegerea fructelor de pădure, turismul, petrecerea timpului liber in mijlocul naturii si exploatarea masei lemnoase), care favorizează apariţia cauzelor de incendiu de natura umana, datorate neglijentei cetăţenilor in utilizarea focului deschis;

- retrocedarea pădurilor către foştii proprietari, persoane fizice si persoane juridice, duce la o creştere a incendiilor ca urmare a neglijenţei umane;

- ignorarea, in mai mare măsura in ultimii ani, a regulilor de comportament a cetăţenilor in zona pădurii, îndeosebi privind utilizarea focului, corelată cu ignorarea reglementarilor stricte in domeniul silvic (codul silvic si ordonanţa privind regimul silvic si administrarea fondului forestier naţional) au avut drept consecinţe izbucnirea de incendii, care de regula s-au produs in zonele din vecinătatea fondului forestier, afectând in principal litiera pădurii.Zone vulnerabile:1. zone de deal - suprafeţele împădurite cuprinse în cadrul Ocolului Silvic

Călimăneşti cât şi în zonele de pădure proprietate privată;2. zone de munte - suprafeţele împădurite cuprinse în cadrul Parcului Naţional Cozia

Zonele cele mai greu accesibile tehnicii de intervenţie şi de transport sunt cele 34 din 83

aparţinătoare ocolului silvic Romani.Prima intervenţie pentru stingerea incendiilor izbucnite în fondul forestier se asigură de

către personalul ocoalelor silvice şi obştilor ce administrează zonele împădurite, împreună cu membrii serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă.

În sprijinul acţiunilor de lichidare a incendiilor şi a înlăturării urmărilor acestora intervin serviciile de intervenţie profesioniste aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Vâlcea precum şi forţele şi mijloacele instituţiilor abilitate cu care se cooperează

Pot fi afectate suprafeţele agricole, pe timp de secetă, în perioada anotimpurilor primăvară, vară toamnă, pe timpul igienizării terenurilor limitrofe, de către localnici.

c) Avalanşe – se pot produce pe versanţii Carpaţilor Meridionali, pe Defileul Oltului, pe DN 7 (Călimăneşti – Brezoi).

d) Fenomene distructive de origine geologicăd1) Cutremure

SITUAŢIASTATISTICĂ A POPULAŢIEI CE POT FI AFECTATĂ DE CUTREMURE

Localităţi componente Populaţia

Călimăneşti 4.087Seaca 332Căciulata 229Păuşa 417Jiblea Veche 2.155Jiblea Nouă 954

Total 8.174

Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări etc. ale terenului datorită configuraţiei geologice sensibile la anumite frecvenţe ale undelor seismice şi datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă la forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare.

Seismele legate de falia Loviştei cu focare în zonele Rm. Vâlcea, Govora, Călimăneşti, Horezu, Olăneşti etc. şi seisme cu focare în zona Câmpulung, Curtea de Argeş (focare făgărăşene), toate aceste focare caracterizându-se prin hipocentric puţin adânci (< 60 km.). Aceste cutremure au în general intensităţi < 4, intensităţi > 5 apărând la intervale de 59,187 ani (>170 ani).

În urma unui cutremur de pământ major cu magnitudinea M 7,50 R în judeţul Vâlcea pot apare situaţii de urgenţă provocate, direct sau indirect, de către mişcarea seismică.

d2) Alunecări de terenSunt luate in evidenta si monitorizate următoarele zone:

35 din 83

- în partea stângă a străzii Calea lui Traian din oraşul Călimăneşti, pe o suprafaţa de 2 ha pe care exista plantaţie de pomi fructiferi si arbuşti de diferite feluri cât şi un număr de 6 locuinţe particulare formate dintr-un număr de 24 de persoane, se constată o alunecare de teren care pune în pericol aceste gospodării;

- zona de legătura dintre Călimăneşti şi Căciulata, in punctul „Sfrengheş” pe o porţiune de aproximativ 500 mp se constată o alunecare de teren care pune în pericol blocarea DN 7;

- în Jiblea Veche, pe pârâul Valea Satului, pe o lungime de 400 m, datorită creşterii debitului acestui pârâu se pot produce eroziuni de teren care afectează locuinţele următoarelor familii: Verzescu Elena (str. G-ral. Magheru, 19), Stănciulete Gheorghe (str. G-ral. Magheru, 41), Buda Gheorghe (str. G-ral. Magheru, 45), Vişan Constantin (str. Viilor, 13), Popescu Tudose (str. Viilor, 10), Mugioiu Gheorghe (str. Păcii, 3), Bolovan Gheorghiţa (str. Păcii, 2);

- în Jiblea Veche, zona Groapa de gunoi, în spatele locuinţelor familiilor Stoica Maria şi Stoica Stelian se constată o alunecare de teren de aproximativ 1,5 ha, care pune în pericol clădirile acestora formate dintr-un număr de 15 persoane;

- în Călimăneşti, la proprietatea domnului Greere Ion, str. Calea lui Traian, nr.80, s-a produs o alunecare de teren care a ajuns la circa 6-7 m de locuinţă;

- în Călimăneşti, la proprietatea domnului Murărescu Valentin, str. Calea lui Traian, nr.62, s-au produs eroziuni ale solului care în timp s-au amplificat, producându-se alunecări de teren pe o suprafaţă de circa 200 mp, alunecare de teren care a ajuns la aproximativ 4-5 m de anexele şi locuinţa lui;

- în Călimăneşti, la proprietatea familiei Drăguţ Constantin şi Maria, str. Calea lui Traian, nr.54A, s-au produs eroziuni ale solului care în timp s-au amplificat, producându-se alunecări de teren pe o suprafaţă de circa 500 mp, alunecare de teren care a ajuns la aproximativ 10 m de anexe şi locuinţă;

- în Călimăneşti, pe extremităţile pârâului existent între proprietăţile domnului Mămularu Mihai, str. Calea lui Traian, nr.30 şi doamnei Berbece Maria, str. Calea lui Traian, nr.28, datorită ploilor abundente cât şi a cantităţii mari de apă care curge pe pârâul dintre cele două proprietăţi şi a diferenţei mari de înălţime, s-au produs eroziuni ale solului care în timp s-au amplificat, producându-se alunecări de teren pe o suprafaţă de circa 400 mp, existând posibilitatea să fie afectate locuinţele acestora;

- în Călimăneşti, din dreptul proprietăţii familiei Rusu Viorel, str. Calea lui Traian, nr.24A, şi până la cea a familiei Tărăşenie Dumitru, str. Calea lui Traian, FN, se constată o alunecare de teren pe o suprafaţă de 250 ml, care a ajuns la circa 10-12 m de locuinţele deţinute de un număr de 5 familii

Secţiunea a 2 – a. Analiza riscurilor tehnologice.

Riscurile tehnologice – accidente, avarii, explozii şi incendii.a) Industriale –

b) De transport şi depozitare produse periculoase.b1) transport rutier.Fiind traversat de DN7 sunt riscuri de accidente, avarii, incendii si explozii.b2) transport feroviar.

36 din 83

Fiind traversat linia 201 Piatra Olt – Podul Olt de sunt riscuri de accidente, avarii, incendii si explozii.linia 201 Piatra Olt – Podul Olt: – linie pe ecartament normal dublă şină tip 49 normală, fir II. de la Rm. Vâlcea – T.O. Cozia b3) transport fluvial şi maritim. -b4) transport aerian. -b5) transport prin reţele magistrale. Reţeaua de alimentare cu apă

lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 25,5 km; sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa; numărul de utilizatori:

persoane fizice – 1.821 persoane juridice – 216

c) Nucleare -

d) Poluare ape Deversări ape iodurate si sulfuroase de la ştrandurile aflate în proprietatea SC CĂLIMĂNEŞTI - CĂCIULATA SA (Cozia, Căciulata, Călimăneşti)

e) Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări.- zona „Piaţă-Călimăneşti”, formată din bloc R1 (3 scări) – 4 etaje, bloc R2 – 4 etaje

(4 scări), bloc 7 – 4 etaje (4 scări), bloc A.Vlaicu nr.1 – 3 etaje, bloc 6A – 4 etaje (2 scări), bloc Piaţă – 4 etaje, bloc B1 – 4 etaje (3 scări);

- zona „Centrală”, formată din bloc 1 – 2 etaje şi 2 – 3 etaje (str. Tudor Vladimirescu), bloc 291 – 4 etaje (4 scări), bloc 293 – 4 etaje (3 scări), bloc 295 – 4 etaje;

- zona „Poliţie”, formată din bloc 672 (7 etaje), bloc 674 – 4 etaje (2 scări);- zona „Căciulata”, formată din 2 blocuri - 4 etaje şi bloc A.N.L. – 4 etaje;- clădirea Primăriei oraşului Călimăneşti (D+P+1E), clădirea Dispensarului Medical

Călimăneşti (P+1E), clădirea Căminului Cultural Jiblea Nouă (P), clădirea Centrului Multifuncţional Călimăneşti (D+P+1E) sunt clădiri vechi de peste 100 de ani, care prezintă un risc ridicat la seisme

- menţionam de asemenea toate clădirile (locuinţele) vechi de pe teritoriul oraşului, cât şi de pe teritoriul localităţilor componente, dintre acestea enumerând doar:

- locuinţa familiei Ghivercea Constantin – str. Calea lui Traian, nr. 305 (P+1E);- locuinţa familiei Diaconescu Nicolae – str. Calea lui Traian, nr.238 (D+P+1E);- locuinţa familiei Vlad Gheorghe – str. Calea lui Traian, nr.378 (P+1E);- locuinţa familiei Dulcea C. Ion – str. Calea lui Traian, nr.572 (P+1E);- locuinţa familiei Ciofîcă Sofia – str. Mihai Viteazu, nr.30 (P+1E);- locuinţa familiei Popescu Dumitra – str. 1 Mai, nr.8 (P+1E);- locuinţa familiei Cioancă Paraschiva – str. N. Bălcescu, nr.109 - locuinţa familiei Popescu Maria – str. 24 Ianuarie, nr.33 (P);- locuinţa familiei Drăguţă Dumitru şi Doru Lidia – str. Calea lui Traian, nr.714, (P+1E);

- Construcţii cu risc seismic construite până în anul 1978 – vezi anexa 1337 din 83

- La seisme cu intensitate seismica in grade MSK ce depăşesc VII consideram ca toate clădirile se afla in pericol.

f) Eşecul Utilităţilor publice Avarii la reţelele de alimentare cu apă, canalizare, reţelele termice şi de electricitate.

g) Căderi de obiecte din atmosferă sau cosmos. -

h) Muniţie neexplodată. Până în prezent pe teritoriul localităţii nu s-au găsit muniţii neexplodate dar există posibilitatea găsirii acestora cu ocazia efectuării diferitelor lucrări.

Secţiunea a 3 – a. Analiza riscurilor biologice.

Riscuri biologice ce pot afecta teritoriul localităţii:1. Îmbolnăviri în masă

Epidemii Epizootii/zoonoze

Gripa aviarăO situaţie deosebită apărută la nivelul localităţii Călimăneşti a reprezentat-o anul

2006 când pe teritoriul oraşului au fost suspiciuni de focar de gripă aviară.În ultimii ani etiologia gripei aviare a fost intens studiata şi este bine cunoscuta,

constituind un model de adaptare a virusului la diferite gazde, cu consecinţe importante sub aspect epidemiologic. Gripa aviară este o boala infecţioasa cauzata de un virus, pentru care au fost identificate foarte multe tulpini pana la ora actuala. Dintre acestea, multe apar la pasările sălbatice dar intr-un procentaj mai mare la pasările de apa.

Cele mai multe sunt catalogate ca producând „gripa aviară de joasa patogenitate" (GAJP), şi au un efect scăzut şi asupra pasărilor domestice. Subtipurile H5 şi H7, în schimb, pot cauza mortalitate masiva în rândul pasărilor din crescătorii sunt catalogate ca producând „gripa aviară de înalta patogenitate"(GAIP). Ele apar în crescătoriile şi de pasări, în aglomeraţii şi condiţii precare de igiena. Ulterior, acest virus se transmite şi la pasările sălbatice, prin contactul cu pasările domestice sau cu mediul utilizat de acestea.

Secţiunea a 4 – a. Analiza riscurilor de incendiu.

Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare, apreciere şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces sau unui scenariu de incendiu, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:

a) nivelurile de pericol de incendii; b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate

"securitate la incendiu" c) nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a

incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora;d) factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de

38 din 83

instruire);e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui

incendiu.Există posibilitatea isbucnirii incendiilor la vegetaţie uscată, la fondul forestier şi la

gospodăriile poulaţiei. Statistica incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă, situaţia se prezintă astfel: 15 de intervenţii în anul 2006 consemnate prin rapoarte de intervenţie

Secţiunea a 5 – a. Analiza riscurilor sociale.

Pe raza oraşului Călimăneşti pot apare riscuri sociale datorate unor vicii de organizare şi gestionare a adunărilor, târgurilor, festivalurilor şi a altor manifestări periodice.

De asemenea, aceste tipuri de riscuri mai pot apărea şi în urma unor manifestări periodice cu afluenţă mare de public, cum ar fi acţiunile sportive desfăşurate în săli şi stadioane, precum şi mişcări sociale, mitingurile şi demonstraţiile (posibile ca urmare a politicilor sociale dar şi a situaţiei forţei de muncă, în special a locurilor de muncă deficitare).

Secţiunea a 6 – a. Analiza altor tipuri de riscuri.

Printre alte tipuri de risc ce pot afecta teritoriul localităţii, colectivităţile umane, bunurile materiale şi valorile culturale şi de patrimoniu, activităţile culturale, sociale, economice şi politice pot fi şi următoarele:

- căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos- eşecul serviciilor de utilităţilor publice- riscul întreruperii comunicaţiilor (posibil a se datora câmpurilor

electromagnetice)- sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate

de factorii de risc specifici.

Secţiunea a 7 – a. Zone cu risc crescut.

3.7.1. Zonele cu risc crescut.a) Zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii.

Fiind traversat de DN7 sunt riscuri de accidente, avarii, incendii si explozii

b) Clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, aşa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale.

Denumire Domeniul de activitatePRIMĂRIA ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI Administraţie publicăG.S.E.A.S. CĂLIMĂNEŞTI (LICEUL ECONOMIC) ÎnvăţământŞCOALA GENERALĂ „ŞERBAN VODĂ CANTACUZINO” ÎnvăţământGRADINITA NR.1 CU PROGRAM PRELUNGIT Învăţământ preşcolarŞCOALA GENERALĂ „JIBLEA VECHE” ÎnvăţământŞCOALA GENERALĂ „JIBLEA NOUĂ” Învăţământ

39 din 83

Denumire Domeniul de activitateBIBLIOTECA„A.E. BACONSKY” Cultură generalaCASA DE CULTURA Activităţi culturaleCĂMINUL CULTURAL JIBLEA NOUĂ Activităţi culturaleDISPENSAR MEDICAL UMAN CĂLIMĂNEŞTI SănătateCLINICA BALNEARĂ CĂLIMĂNEŞTI SănătateHOTEL „CENTRAL” TurismHOTEL „VÂLCEA” (S.R.I.) TurismHOTEL „TRAIAN” TurismHOTEL „ORIZONT” TurismPENSIUNEA „KAFFRELY” TurismHOTEL „CĂCIULATA” TurismHOTEL „COZIA” TurismHOTEL „OLTUL” TurismHOTEL „CASA ROMÂNEASCĂ” TurismVILA „LILIACUL ŞI TRANDAFIRUL” TurismVILA „TEILOR” TurismMOTEL COZIA TurismHOSTEL PĂUŞA TurismCIRCUMSCRIPŢIA FINANCIARĂ CĂLIMĂNEŞTI Financiar – Trezorerie

c) Instalaţiile tehnologice.

d) Alte elemente (zone inundabile, zone predispuse alunecărilor – prăbuşirilor de teren ş. a. )

Nr. crt. Zona afectată Populaţia Pârâul Obs

1 Str. Tudor Vladimirescu 53 Valea Căldărilor 0,7 km2 Str. Cloşca 27 Valea Căldărilor 0,5 km3 Str. Calea lui Traian 7 Torent Mămularu 0,2 km4 Str. Neagoe Basarab 65 Păuşa 1,0 km5 Str. G-ral. Magheru 22 Valea Satului 1,5 km6 Str. Viilor 15 Valea Satului 0,3 km7 Str. 24 Ianuarie 10 Coisca 1,0 km

8 Str. Anton Pann (sub Coasta Câmpului) 36 Torent Coasta Câmpului 1,0 km

9 Str. Calea lui Traian Valea Căciulăţii 1,5 kmTOTAL populaţie afectată 235

De asemenea, cea mai mare parte a oraşului Călimăneşti poate fi inundată în cazul producerii unei avarii la construcţiile hidrotehnice amenajate pe râul Olt.

3.7.2. Clasificarea zonelor de risc.a) Zone de risc urbane.b) Zone de risc periurbane.c) Zone de risc rurale.

40 din 83

CAPITOLUL IV.ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie.

Acţiunile de intervenţie sunt activităţile şi acţiunile desfăşurate de forţele de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocate de dezastre şi de atacurile aeriene inamice.

În ducerea acestor acţiuni de intervenţie trebuie să se ţină seama de următoarele principii:

- să se organizeze şi să se desfăşoare pe baza unei concepţii unitare;- să se cunoască, în detaliu, urmările provocate şi să se ia măsuri de protecţie a

formaţiunilor pe timpul ducerii acţiunilor de intervenţie;- să se stabilească urgenţele şi intervenţia oportună pentru salvarea victimelor şi

înlăturarea avariilor la reţelele care ar provoca amplificarea urmărilor;- să se concentreze forţele şi mijloacele în zonele cu distrugerile şi pierderile de vieţi

omeneşti foarte mari;- să se acţioneze la avariile periculoase cu forţe puţine şi numai specializate,

asigurându-se toate măsurile de siguranţă;- să se acţioneze permanent, cu forţele şi mijloacele existente, pe schimburi, până la

terminarea misiunii;- să se realizeze cooperarea între toate instituţiile cu rol în gestionarea şi

managementul situaţiilor de urgenţă;- să se asigure toate măsurile de protecţie a personalului de intervenţie;

Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie cuprind următoarele acţiuni:- observarea şi monitorizarea permanentă a situaţiei de urgenţă;- executarea cercetării pentru determinarea distrugerilor şi pierderilor;- intervenţia imediată pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă;- deblocarea căilor de acces, înlăturarea avariilor la reţele de utilităţi publice,

înlăturarea pericolului de dărâmare a unor construcţii şi salvarea victimelor- acordarea primului ajutor sanitar, transportul şi spitalizarea răniţilor, intoxicaţilor şi

contaminaţilor etc;- asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată;- asigurarea cu materiale, precum şi cu utilaje de intervenţieTrecerea la desfăşurarea acţiunilor de protecţie – intervenţie se face prin

hotărârea(decizia) Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.

Secţiunea a 2 – a. Etapele de realizare a acţiunilor.

De regulă, intervenţia este realizată şi se execută cu forţe şi mijloace proprii ale Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă şi administraţia publică locală.

Principalele etape de realizare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie cuprind: a) alertarea şi/sau alarmarea Serviciului pentru Situaţii de UrgenţăCuprinde recepţionarea anunţului, transmiterea acestuia comandantului intervenţiei

şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii.Recepţionarea apelului se face telefonic la numărul de telefon 860212(al

serviciului):

41 din 83

1. apelul poate fi primit de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “General Magheru” al judeţului Vâlcea (care la rândul lui este anunţat prin dispeceratul cu număr de apel unic 112 ).

2. alertarea se poate executa şi în urma apelării directe telefonice sau anunţării verbale la sediul Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă. În cazul anunţării directe la sediul Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă se procedează la legitimarea persoanelor şi reţinerea datelor privind identitatea acestora, locul şi natura evenimentului, după care se trece la acţiunea de intervenţie.

În funcţie de situaţia concretă, se anunţă preşedintele C.L.S.U. şi se convoacă de urgenţă membrii ai C.L.S.U.

În situaţia observării directe a producerii unor situaţii de urgenţă, se raportează despre aceasta preşedintele C.L.S.U. şi membrii ai C.L.S.U.

b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei createInformarea personalului de conducere asupra situaţiei create se face în cel mai scurt

timp de la primirea anunţului de intervenţie. Această activitate se execută de personalul angajat de pe autospeciala de stins incendii.

c) deplasarea la locul intervenţieiDeplasarea la locul intervenţiei este precedată de adunarea telefonică a membrilor

voluntari din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă.Adunarea în vederea deplasării pentru intervenţie se execută in timpul cel mai scurt

posibil sau se deplasează direct la intervenţie daca aceştia sunt în apropiere. La recepţionarea apelului, personalul de intervenţie angajat pe autospeciala de stins

incendii execută următoarele:- ridică echipamentul de protecţie;- şoferul (comandantul intervenţiei) scoate autospeciala din garaj şi se deplasează la

locul intervenţiei.Timpul de adunare personal voluntar pentru intervenţie trebuie să fie cât mai scurt.Timpul de adunare pentru intervenţie se consideră din momentul anunţării

evenimentului şi până la adunarea personalului voluntar în locul stabilit.Deplasarea la locul intervenţiei (pentru incendii) se execută în baza notei telefonice

de anunţare, în care se vor preciza:a) anul, luna, ziua, data;b) obiectivul unde se intervine(adresa);b) persoana care a anunţat;c) ora plecării la intervenţieDeplasarea la locul acţiunii se face respectând regulile de circulaţie, în condiţii de

siguranţă folosindu-se, la nevoie, mijloacele de avertizare sonoră şi optică, astfel încât să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă.

e) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie.

Înainte de deplasarea forţelor de intervenţie se trimite echipa specializată in domeniul cercetare – căutare care recunoaşte si analizează situaţia din teren.

Echipa de specializată in domeniul cercetare - căutare este obligată:a) să respecte cu stricteţe regulile de tehnica securităţii personalului;b) să pătrundă pe căile cele mai scurte şi sigure, să determine locurile şi mărimea

situaţiei de urgenţă, distrugerile produse;c) să verifice zonele expuse situaţiei de urgenţă;

42 din 83

d) să comunice situaţia de urgenţă;f) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilorEvacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor se execută

concomitent cu operaţiunile de localizare şi limitare a efectelor evenimentului (situaţii de urgenţă).

Operaţiunile de evacuare, salvare şi/sau protejare a persoanelor şi animalelor se organizează şi se execută distinct şi prioritar, în situaţiile când:

a) evenimentul ameninţă direct viaţa unor persoane ori animale, iar căile de evacuare sunt blocate;

b) zonele în care se găsesc persoane şi/sau animale sunt afectate de situaţia de urgenţă;

c) există pericol de explozie sau de prăbuşire a unor instalaţii şi/sau elemente de construcţie;

d) există persoane care sunt în imposibilitatea de a se evacua din locurile afectate de eveniment;

e) s-a produs panică în rândul persoanelor ca urmare a situaţiei de la locul acţiunii.Evacuarea şi salvarea persoanelor şi/sau animalelor se execută, în toate situaţiile, cu

sprijinul personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate).

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Limitarea distrugerii bunurilor materiale se execută când acestea nu sunt ameninţate direct de efectele evenimentului, nu împiedică accesul la locul acţiunii şi nu creează pericol de dezvoltare şi propagare. În primă urgenţă se evacuează materialele şi substanţele cu pericol de explozie, precum şi bunurile de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele situaţiei de urgenţă, asigurând-se protecţia.

g) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă

Dacă la intervenţie se consideră că nu se poate intervenii cu forţele care se deplasează la situaţia de urgenţă se cere sprijinul şi intervenţia forţelor cu care se cooperează, funcţie de evoluţia situaţiei (Ocolul Silvic, Poliţie, Serviciul Ambulanţă, etc).

Când intervenţia a fost finalizată, dispozitivul de intervenţie se înapoiază la sediul primăriei.

h) manevra de forţeDeplasarea forţelor şi mijloacelor pe timpul intervenţiei se va realiza succesiv,

concomitent cu asigurarea continuităţii în acţiune(in funcţie de amploarea situaţiei).În toate situaţiile, manevra de forţe şi mijloace trebuie să urmărească concentrarea

rapidă, simultană sau succesivă a acestora, pentru lichidarea şi/sau limitarea operativă şi eficientă a efectelor evenimentului.

i) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/situaţiei de urgenţăLocalizarea situaţiei de urgenţă este operaţiunea în care se realizează limitarea

agravării situaţiei de urgenţă.Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia

este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

43 din 83

Înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului este faza în care se execută un complex de măsuri în scopul salvării supravieţuitorilor, acordării ajutorului medical de urgenţă, descoperirii şi evacuării victimelor, protejării mediului, precum şi pentru preîntâmpinarea reizbucnirii altor tipuri de evenimente la locul intervenţiei.

j) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/situaţiei de urgenţăÎnlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă se realizează prin:a) verificarea amănunţită a locului unde s-a acţionat;b) înlăturarea eventualelor posibilităţi de reapariţie a evenimentului;c) salvarea persoanelor surprinse de situaţia de urgenţă respectivă;d) verificarea şi repunerea în funcţiune a reţelelor de alimentare cu apă, energie

electrică şi termică;e) amenajarea spaţiilor pentru salvarea persoanelor şi recuperarea valorilor

materiale;f) scoaterea de sub dărâmături a supravieţuitorilor şi acordarea ajutorului medical de

urgenţă;g) supravegherea lucrărilor executate pentru degajarea zonei afectate;h) deblocarea principalelor căi de acces;i) asigurarea asistenţei tehnice şi a intervenţiei pe timpul repunerii în funcţiune a

instalaţiilor tehnologice afectate.După limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă, în raport de situaţie, se

asigură supravegherea clădirilor, instalaţiilor sau zonelor afectate de catre organele de ordine publică.

k) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia, constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia.

Comandantul intervenţiei este obligat să asigure stabilirea împrejurărilor cauzelor probabile la toate intervenţiile din zona de competenţă.

În scopul stabilirii împrejurărilor şi cauzelor evenimentelor care din diferite motive nu pot fi determinate după încheierea intervenţiei se poate cere sprijinul instituţiilor abilitate(politia oraşului).

Principalele metode prin care se stabilesc împrejurările şi cauza evenimentului sunt:a) observarea prin executarea recunoaşterilor pe timpul intervenţiei;b) determinarea proporţiilor şi direcţiilor de dezvoltare ale situaţiei de urgenţă;c) analiza locurilor unde s-a manifestat cu intensitate maximă şi a surselor posibile

de iniţiere;d) filmarea sau fotografierea pe timpul şi după încheierea intervenţiei a

evenimentului; e) culegerea datelor de la martori oculari sau specialişti;f) studierea caracteristicilor geofizice ale zonei unde s-a produs evenimentul;g) analiza fenomenelor hidro-meteorologice în perioada premergătoare şi pe timpul

evenimentului;h) întocmirea de scheme, grafice sau tabele privind zona afectată, materialele care

44 din 83

prezintă interes, organizarea şi desfăşurarea intervenţiei.Potrivit prevederilor legale, în activitatea de stabilire a împrejurărilor şi cauzei

evenimentului, organele sunt obligate să determine:a) locul în care s-a iniţiat situaţia de urgenţă;b) sursa care a declanşat situaţia de urgenţă, mijlocul care l-a generat, împrejurările

în care s-a produs, precum şi timpul (ora) la care acesta s-a declanşat;c) condiţiile în care situaţia de urgenţă s-a dezvoltat şi factorii care au favorizat

progresia acesteia;d) încălcările legislative, eventualele manifestări de neglijenţă sau greşeli comise,

motivele producerii lor, precum şi rapoartele de cauzalitate dintre ele şi apariţia sau dezvoltarea evenimentului;

e) măsurile necesare a fi luate pentru protejarea probelor materiale, în vederea ridicării sau expertizării lor, de către organele în drept;

f) datele şi informaţiile posibil a fi solicitate de organele desemnate prin lege pentru stabilirea unei eventuale culpe.

Raportul de intervenţie poate fi însoţit de anexe, cu ar fi: schiţe, fotografii şi alte documente de susţinere.

l) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţieÎntocmirea procesului verbal de intervenţie se face de şeful compartimentului

prevenire, în prezenţa proprietarului sau a împuternicitului acestuia şi, după caz, împreună cu organul de poliţie. Acesta se completează în mai multe exemplare, dintre care unul va fi înmânat proprietarului.

La sediul unităţii, intervenţiile se vor consemna în Registrul cu note de anunţare şi de evidenţă a acţiunilor” de intervenţie şi se va completa „Raportul de intervenţie” pentru situaţii de urgenţă în conformitate cu Îndrumătorul pentru raportarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de inspectoratul general, după care se înaintează prin fax la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea.

n) retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă

Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea de finalizare a intervenţiei

În funcţie de stadiul şi efectele operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor se poate face eşalonat. În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi mijloace în supraveghere.

Deplasarea forţelor şi mijloacelor se execută cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, în ordinea stabilită de comandant, fără folosirea mijloacelor de semnalizare optică sau acustică.

p) restabilirea capacităţii de intervenţie;Restabilirea capacităţii de intervenţie se execută după înapoierea forţelor şi

mijloacelor şi constă în:a) refacerea resurselor necesare intervenţiei;b) întreţinerea şi revizia, mijloacelor de transport şi intervenţie, utilajelor,

accesoriilor, aparaturii şi tehnicii, precum şi remedierea defecţiunilor;q) informarea Inspectoratului Pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru”Se face imediat după sosirea de la intervenţie.r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare

necesare.45 din 83

Se face la sfârşitul anului in şedinţa de bilanţ a activităţii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

Secţiunea a 3 – a. Fazele de urgenţă ale acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei, intervenţia se realizează pe urgenţe.

Urgenţa I se asigură de serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă in raionul afectat, în cooperare cu forţele şi mijloacele existente în obiectivul/localitatea afectată.

În funcţie de natura şi amploarea evenimentului se poate acţiona eşalonat.Urgenţa a II-a se asigură de către serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă şi

celorlalte instituţii cu rol în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă.De regulă, în urgenţa a II-a se solicită participarea forţelor şi mijloacelor cu care se

cooperează.Urgenţa a III-a se asigură de către două sau mai multe unităţi limitrofe.Urgenţa a IV-a se asigură de grupări operative dislocate la ordinul inspectorului

general (înlocuitorul legal la comandă), în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4 – a. Acţiunile de protecţie –intervenţie.Forţele de intervenţie specializate(echipele de intervenţie) de la nivelul oraşului

acţionează, conform domeniului lor de competenţă, pentru:a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;b) acordarea primului ajutor medical, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: sediul poliţiei, spitalul şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, staţia de distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, rezervoare de apă şi staţii de epurare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.În acţiunea de intervenţie se urmăreşte realizarea unei coordonări a gestionării

tuturor activităţilor pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.

Forţele de intervenţie acţionează pe baza hotărârii de intervenţie a preşedintelui comitetului pentru situaţii de urgenţă din zona afectată.

Fluxul informaţional – decizional se realizează conform schemei din anexa nr.5.Efectivele, tehnica şi materialele care se solicită de către autorităţile administraţiei

46 din 83

publice locale pentru intervenţie, se aprobă de către conducătorii instituţiilor implicate.

Secţiunea a 5 – a. Instruirea Pregătirea forţelor specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-

urilor pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean şi aprobate de comitetul judeţean precum si in cadrul şedinţelor de instruire lunare.

Personalul cu funcţii de răspundere în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă (preşedintele C.L.S.U.- primarul şi vicepreşedintele C.L.S.U.- viceprimarul) execută convocări periodice la Centrul Zonal de Pregătire Craiova.

Responsabilitatea asigurării şi cunoaşterii de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune prevăzute în PAAR revine, preşedintelui C.L.S.U. şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice.

Secţiunea a 6 – a. Realizarea circuitului informaţional – decizional şi de cooperare.

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi conducerile operatorilor

economici şi instituţiilor amplasate in zone de risc, au obligaţia să asigure preluarea de la staţia locala a datelor şi avertizărilor şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Informarea Secretariatului Tehnic Permanent al CJSU Vâlcea se face prin rapoarte operative care conţin date necesare cunoaşterii situaţiei operative reale din teren privind locul producerii situaţii de urgenţă, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi a măsurilor luate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă.

Trebuie să existe în permanenţă cooperarea în teren, la locul intervenţiei, între instituţiile cu rol în gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă .

47 din 83

CAPITOLUL V

RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul local Călimăneşti prevede anual în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor de la nivelul localităţii Călimăneşti.

Forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor de la nivelul localităţii Călimăneşti: a) Compartiment de Prevenire – din cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Călimăneşti (1 x 5).

b) Formaţie de intervenţie (1 şef formaţie) şi: 1. Echipaj de intervenţie:

- 2 grupe de intervenţie pentru STINGEREA INCENDIILOR CU APA SI SPUMA (2 x 8);

2. Echipe specializate: - echipă specializată in domeniul ÎNŞTIINŢARE–ALARMARE (3);

- echipă specializată in domeniul EVACUARE (1 x 4);- echipă specializată in domeniul DEBLOCARE – SALVARE (1 x 3).- echipă specializată in domeniul SUPORT LOGISTIC (1 x 3);- echipă specializată in domeniul SANITAR (1 x 3);

c) Alte formaţiuni de salvare- Ambulanţa Călimăneşti, Filiala de Cruce Roşie Vâlcea - Dispensarul medical uman- Clinica Balneară Călimăneşti

d) Grupe de sprijin- Poliţia oraşului Călimăneşti- Poliţia Comunitară Călimăneşti- Detaşamentul de Jandarmi

La locul intervenţiei se mai pot constitui forţele auxiliare, care se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă. Acestea vor acţiona conform sarcinilor stabilite pentru formaţiunile de protecţie civilă.

48 din 83

CAPITOLUL VI.LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de administraţia publică locală in raport de măsuri şi resurse necesare.

ŞEF S.V.S.U.

Ing. DUMITRACHE GABRIEL

49 din 83

STRUCTURA - CADRUa planului de analiză şi acoperire a riscurilor

CAPITOLUL I. Dispoziţii generale    Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor2.1. Acte normative de referinţă2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

CAPITOLUL II. Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale Secţiunea 1. Amplasare geografică şi reliefSecţiunea a 2-a. Caracteristici climaticeSecţiunea a 3-a. Reţea hidrograficăSecţiunea a 4-a. PopulaţieSecţiunea a 5-a. Căi de transportSecţiunea a 6-a. Dezvoltare economicăSecţiunea a 7-a. Infrastructuri localeSecţiunea a 8-a. Specific regional/local

CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţăSecţiunea 1. Analiza riscurilor naturaleSecţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologiceSecţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologiceSecţiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiuSecţiunea a 5-a. Analiza riscului social Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuriSecţiunea a 7-a. Zone cu risc crescut

    CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilorSecţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţieSecţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilorSecţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilorSecţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţieSecţiunea a 5-a. InstruireaSecţiunea a 6-a. Realizarea circuitul informaţional-decizional şi de cooperare

    CAPITOLUL V. Resurse: umane, materiale, financiare

    CAPITOLUL VI. Logistica acţiunilor

CAPITOLUL VII.     ANEXE

ŞEF S.V.S.U.

Ing. DUMITRACHE GABRIEL

50 din 83

CAPITOLUL VIIDISPOZIŢII FINALE

A N E X E

1.lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în

unitatea administrativ-teritorială şi fişele cu atribuţii şi responsabilităţi

2. atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR

3.componenţa comitetului local pentru situaţii de urgenţă

4. componenţa centrului operativ pentru situaţii de urgenţă

5.componenta serviciului voluntar pentru situaţii de urgenta în oraşul Călimăneşti

6 schema cu organizarea înştiinţării în oraşul Călimăneşti

7. schema instiintarii personalului C.L.S.U. si a centrului operativ cu activitate temporara

Călimăneşti

8 componenţa centrului de conducere şi coordonare a evacuării

9. structura încadrării cu personal a punctelor de adunare

10 tabel cu posibilităţile de preparare-servire a hranei şi a posibilităţilor de cazare din

oraşul Călimăneşti

11 tabel cu asigurarea mijloacelor de intervenţie pentru evacuarea la situaţii de urgenta

12 reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

13. lista cu clădirile cu risc seismic construite până în anul 1978

14.hărţi de risc

51 din 83

ANEXA 1

Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţiîn analiza şi acoperirea riscurilor în oraşul CĂLIMĂNEŞTI

Nr.Crt. Denumire autoritate Coordonate autoritate Persoană(e) de contact Atribuţii în PAAR,

conform fişei nr.

1.Primăria oraşului Călimăneşti Str. Calea lui Traian, nr.306 AMUZAN ILIE – primar

tel/mobil : 0250750080 / 0744797522fax: 0250750082

Fişa nr.1

2.Politia Călimăneşti Str. Calea lui Traian GĂITĂNARU EMIL – subcomisar

tel/mobil : 0250750181 / 0724221860fax: 0250750181

Fişa nr.2

3.Dispensarul uman Str. Calea lui Traian, nr.317 RĂILEANU TATIANA – medic

tel/mobil : 0250750382 / 0726654006fax: -

Fişa nr.3

4.

SC CĂLIMĂNEŞTI CĂCIULATA SA Str. Calea lui Traian, nr.794 NECŞOIU CONSTANTIN – directortel/mobil : 0250750270 / 0744692049fax: 0250751138

Fişa nr.5

5.SC CET GOVORA SA Punct de lucru Călimăneşti

Str. Calea lui Traian, nr.710 BERBEC AUREL – inginertel/mobil : 0250751259 / 0732540167fax: -

Fişa nr.5

6.FARMACIA „ELIXIR” Str. Calea lui Traian VÎLCU SAMOIL – farmacist

tel/mobil : 0250750151 / 0744549386fax: 0250750151

Fişa nr.5

7.Grup Şcolar Administrativ, Economic şi de Servicii Călimăneşti

Str. Calea lui Traian, nr.278 LAZĂR GHEORGHE – directortel/mobil : 0250750182 / 0746260766fax: 0250750182

Fişa nr.4

52 din 83

FISA NR. 1Privind responsabilităţile si atribuţiile in P.A.A.R. ale PRIMARULUI

1. Preşedintele C.L.S.U. poarta răspunderea întocmirii Planului de apărare in cazul

producerii unei situaţii de urgentă specifice seisme (cutremure) si alunecări de teren, a aplicării masurilor si acţiunilor prevăzute în acesta, conform O.M.A.I 1160/30.01.2006 art.8;

2. Avertizarea-alarmarea populaţiei în cazul iminentei produceri unei Situaţii de Urgentă specifice este atributul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgentă;

3. Responsabilităţi specifice:3.1. C.L.S.U. al oraşului Călimăneşti :

   a) asigura mijloacele necesare înştiinţării si alarmării populaţiei din zonele ce pot fi afectate de situaţia de urgentă specifică;    b) coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie si intervenţie în caz de dezastre provocate de situaţia de urgentă specifică;    c) întocmesc planuri de protecţie si de intervenţie, în concordanta cu masurile adoptate de Comitetul Naţional;    d) asigura desfăşurarea acţiunilor de limitare si de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de o situaţie de urgentă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente si acordarea asistentei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;    e) stabilesc, împreună cu operatorii economici si unităţile de profil, acţiuni si masuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgentă specifice, inclusiv pentru identificarea si înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor si unitarilor de gospodărie comunala, transport, telecomunicaţii si alimentare cu energie electrica, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;    f) centralizează datele privind urmările dezastrelor si informează operativ Comitetul ministerial si Comitetul Naţional;    g) asigura mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie si intervenţie, precum si de educaţie antiseismica a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgentă specifică;    h) sprijină constituirea, pregătirea si dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru intervenţia în cazul producerii situaţiilor de urgentă

53 din 83

FISA NR 2Privind responsabilităţile si atribuţiile in P.A.A.R. ale

Comandantului Politiei oraşului Călimăneşti

a) executa, imediat după declanşarea situaţiei de urgentă specifică, prin personalul prezent

în serviciul de menţinere a ordinii publice, controlul, dirijarea si supravegherea circulaţiei,

recunoaşterea zonelor din aria de competenta, asigurând prioritar masuri pentru prevenirea

panicii în rândul populaţiei, concomitent cu transmiterea către dispeceratul din locul de

comanda a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;

b) asigura masurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere si pietonale, prin

aplicarea interdicţiilor, devierilor si prioritarilor, în mod deosebit pentru mijloacele si

formaţiunile de intervenţie specializate;

c) participa la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creata, pericolul existent

si masurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor

dezastrului;

d) asigura menţinerea ordinii publice în localităţile si zonele afectate, intensificând

masurile de prevenire si combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;

e) supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează si

participa la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

f) participa la mobilizarea populaţiei apte de munca, a mijloacelor de transport si tehnice

în vederea participării, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinelor prefecţilor si/sau

primarilor, la acţiunile de normalizare a situaţiei;

g) participa la asigurarea masurilor de ordine si luare în evidenta a populaţiei atunci când

situaţia impune evacuarea temporara a unor cvartale de locuinţe sau a întregii localităţi, în

punctele de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului si în punctele de primire;

h) executa acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor si pentru stabilirea

persoanelor dispărute;

i) participa la realizarea celorlalte masuri hotărâte de C.L.S.U. sau de eşaloanele ierarhic

superioare.

54 din 83

FISA NR. 3Privind responsabilităţile si atribuţiile in P.A.A.R. medicilor din cadrul

Dispensarului Uman din localitate

a) coordonează si asigura asistenta medicala şi psihologica de urgentă în caz de situaţii de

urgentă specifice, prin utilizarea spaţiului care va fi pus la dispoziţie de către cela doua

societăţi de turism de pe raza oraşului si anume SC CĂLIMĂNEŞTI CĂCIULATA SA,

SC SIND-ROMÂNIA SRL cât şi CLINICA BALNEARĂ Călimăneşti care pot asigura in

prima faza circa 1.000 locuri de cazare .

b) asigura funcţionalitatea unităţilor sanitare din incinta Dispensarului uman cât si de la

cele doua societăţi de turism care dispun fiecare de personal sanitar care poate interveni in

prima faza a evenimentelor, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor si a aparaturii de

specialitate si de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgentă specifice si

imediat după aceea;

c) verifica, împreuna cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgentă, prin

antrenamente si exerciţii, pregătirea pentru intervenţie a formaţiunilor medico-sanitare si

asigura, împreuna cu consiliile judeţene si locale, baza tehnico-materiala a acestora;

d) organizează, în colaborare cu Consiliul Naţional de Cruce Roşie si alte organisme

interesate, educaţia sanitara a populaţiei pentru apărarea împotriva dezastrelor;

e) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a

asistentei medicale de urgentă în caz de situaţii de urgentă specifica;

f) asigura îndeplinirea următoarelor activităţi:

   1. realizarea masurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum si ajutorarea

sinistraţilor;

   2. pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masa, pentru acordarea primului

ajutor în caz de situaţii de urgentă specifice.

g) sprijin constituirea, pregătirea si dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru

gestionarea situaţiilor de urgentă.

55 din 83

FISA NR. 4Privind responsabilităţile si atribuţiile in P.A.A.R. a conducerii

Grupului Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii Călimăneşti

a) asigura utilizarea unor spatii de învăţământ pentru cazarea provizorie a populaţiei

evacuate în cazul unei Situaţii de Urgentă specifice, în condiţiile respectării si asigurării

derulării procesului instructiv-educativ, după caz;

b) stabileşte si asigura din timp, împreuna cu autorităţile administraţiei publice locale,

masurile privind utilizarea prin rechiziţie publica a unor spatii proprii – sala de sport,

stadion - sau avizează, din timp, conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei

unor spatii proprii sau aflate în administrare pentru cazarea provizorie a populaţiei

sinistrate, în cazul producerii unei situaţii de urgentă specifice;

c) asigura legătura cu inspectoratele şcolare judeţene, în cazul producerii unei Situaţii de

Urgentă specifice, pe toata perioada producerii si înlăturării efectelor acesteia;

d) sprijină constituirea si pregătirea forţelor specializate ale societarii civile pentru

gestionarea Situaţiilor de Urgentă, inclusiv prin punerea la dispoziţie a unor spatii de

desfăşurare a cursurilor teoretice si a antrenamentelor specifice cu caracter sportiv.

56 din 83

FISA NR. 5Privind responsabilităţile si atribuţiile in P.A.A.R. ale conducătorilor societarilor de

pe raza oraşului Călimăneşti .

a) elaborează planuri proprii de apărare in caz de situaţie de urgentă specifica si le supun

spre aprobare structurilor ierarhic superioare din cadrul Sistemului Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgentă

b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie si le menţin în stare

operativă;

c) organizează înştiinţarea si alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor unei

situaţii de urgentă specifice;

d) respecta normele si normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la

amplasarea, proiectarea si execuţia instalaţiilor si construcţiilor de orice natura;

e) exploatează, utilizează si întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natura si

respecta normele si normativele specifice;

f) realizează reţelele de monitorizare si control cu aparatura specifica pentru apărarea în

caz de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol si asigura funcţionarea

mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

g) ţin evidenta mijloacelor tehnice, a utilajelor si a aparaturii ce pot fi folosite în caz de

situaţie de urgentă specifica si, în caz de necesitate, pun la dispoziţia Comitetului Judeţean

pentru Situaţii de Urgentă, datele necesare;

h) întocmesc si actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare si

spatiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei si le înaintează organelor

Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgentă;

i) asigura accesul la obiectivele periclitate si executa lucrări si servicii de interes public în

situaţii de urgentă specifice, din dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Vâlcea.

57 din 83

ANEXA 2

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PAAR

Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora

Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora la nivelul oraşului Călimăneşti: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Călimăneşti.

Monitorizarea pericolelor monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor

acestora: S.G.A. Vâlcea; monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Serviciul Voluntar pentru

Situaţii de Urgenţă Călimăneşti; monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Dispensarul medical uman

Călimăneşti; monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: S.V.S.U.

Călimăneşti, Poliţia oraşului Călimăneşti monitorizarea siguranţei în construcţii: Compartimentul Urbanism primăria

Călimăneşti ; monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii: Serviciul

Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Călimăneşti - compartimentul prevenire ; monitorizarea siguranţei alimentelor – Compartimentul „Comercial” şi

Compartimentul „Corpul de control al primarului”din cadrul Primăriei. Evaluarea riscurilor specifice:

îmbolnăviri în masă: Dispensarul medical uman Călimăneşti; epizootii/zoonoze: Dispensarul Sanitar Veterinar; căderi de obiecte cosmice: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

Călimăneşti.; alunecări de teren: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Călimăneşti şi

compartimentul Urbanism din cadrul primăriei ameninţări biologice: Dispensarul Sanitar Veterinar; ameninţări ecologice: Protecţia Mediului – primărie în colaborare cu Agenţia de

protecţie a Mediului Vâlcea; Evaluarea efectelor negative

ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă în colaborare cu Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi administraţia publică locală;

ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice.

Informarea, înştiinţarea şi avertizarea Informarea şi educarea preventivă a populaţiei:

58 din 83

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi administraţia publică locală Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii Călimăneşti Clinica Balneară Călimăneşti Administraţia publică locală Mass-media locală.

Înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice: asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile administraţiei

publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice;

asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă de risc sau, după caz, administratorii proprietăţilor afectate.

Avertizarea populaţiei prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică( doua sirene, o

motosirenă şi clopotele bisericilor): Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi administraţia publică locală;

prin mass-media: mass-media locală;

Intervenţia operativă pentru intervenţie operativă: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

Comunicaţii şi informatică asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii-informatică pentru managementul

situaţiilor de urgenţă: Romtelecom Călimăneşti; refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi

mobilă.

Salvarea persoanelor stabilizare şi triaj medical: Clinica Balneară Călimăneşti şi Dispensarul medical

uman Călimăneşti; transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: Serviciul

Ambulanţă Călimăneşti.

Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: administraţia publică locală evidenţa populaţiei evacuate: Serviciul de Evidenţă a populaţiei/ Poliţia

Călimăneşti; asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: administraţia publică locală; instalarea taberelor de evacuaţi: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă; recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile proprii; evacuarea animalelor: compartimentul agricultură în colaborare cu serviciul de

pajişti şi păşuni; evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Casa de

Cultură Călimăneşti; securitatea şi paza zonelor evacuate: Poliţia oraşului Călimăneşti controlul circulaţiei: Poliţia oraşului Călimăneşti; evacuarea fondului arhivistic: administraţia publică locală;

59 din 83

Acordarea asistenţei medicale de urgenţă suplimentarea capacităţii de spitalizare: Clinica Balneară Călimăneşti; acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Clinica Balneară Călimăneşti; asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Clinica Balneară Călimăneşti;

Prevenirea îmbolnăvirilor în masă stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Clinica Balneară

Călimăneşti şi Dispensarul sanitar veterinar; securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Poliţia Călimăneşti;

Localizarea şi stingerea incendiilor localizarea, limitarea propagării, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor,

inclusiv a incendiilor în masă: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Călimăneşti şi alte forţe şi servicii specializate existente;

localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ocolul Silvic Călimăneşti şi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;

Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse

asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: administraţia publică locală în colaborare cu societăţile de transport de pe raza oraşului Călimăneşti;

stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Poliţia Călimăneşti şi Poliţia Comunitară Călimăneşti ;

controlul şi evidenţa auto-evacuării: Serviciul de Evidenţă a Populaţiei;

Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate

evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Compartimentul Urbanism;

nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate: instituţiile publice - la obiectivele din subordine/coordonare.

Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate asigurarea apei şi hranei pentru persoane:

- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz:

60 din 83

administraţia publică locală; - ulterior primelor 72 ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă:

A.N.R.S.; asigurarea apei şi hranei pentru animale: administraţia publică locală;

Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi

colective: administraţia publică locală asigurarea cazării persoanelor evacuate: administraţia publică locală, unităţi de

cazare de pe raza localităţii Călimăneşti.

Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi asigurarea energiei electrice: Sucursala de Furnizare a Energie Electrice

Călimăneşti; refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a

energiei electrice: Sucursala de Furnizare a Energie Electrice Călimăneşti;

Menţinerea şi restabilirea ordinii publice menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Poliţia Călimăneşti şi Poliţia Comunitară

Călimăneşti Logistica intervenţiilor

asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare instituţie pe domeniul ei de activitate

Reabilitarea zonei afectate restabilirea stării provizorii de normalitate: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de

Urgenţă şi celelalte instituţii pe domeniile de competenţă.

Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă

acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi economici, instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Serviciul de Asistenţă Socială şi Serviciul de Protecţie a Copilului;

acordarea asistenţei religioase şi sociale: Locaşurile de cult şi Serviciul Public de Asistenţă Socială.

acordarea asistenţei psihologice: Serviciul Public de Asistenţă Socială.

61 din 83

SISTEME EXISTENTE DE PREAVERTIZARE–AVERTIZARE A ATINGERII UNOR VALORI CRITICE SI DE

ALARMARE A POPULAŢIEI IN CAZ DE EVACUARE

I. ÎNŞTIINŢAREA ŞI AVERTIZAREA

Înştiinţarea şi avertizarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă şi/sau conflict militar se realizează prin mesaje (scrise sau vocale) transmise conform schemei de înştiinţare.

Mesajele despre situaţii de urgenţă şi/sau conflict militar se transmit astfel :o de către dispecer operativ pe Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„GENERAL MAGHERU” al Jud. Vâlcea, către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului CĂLIMĂNEŞTI;

o de la Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Călimăneşti, către instituţiile administraţiei publice locale, operatori economici şi populaţie.

Mesajele despre situaţii de urgenţe civile se pot transmite şi în sens invers.Mesajele de înştiinţare şi avertizare scrise se vor transmite prin:

1. Aparate telefonice conectate la sistemul teritorial de telecomunicaţii:-1buc. - secretariat - 750080 - fax 0250750082-1buc. - birou primar - 750080 - mobil 0744797522-1buc. - birou viceprimar - 750503 - mobil 0745311073 -1buc. - birou secretar - 751512 - mobil 0744382232-1buc. - birou taxe şi impozite - 751658 - mobil 0745311072-1buc. - birou urbanism - 750231 - mobil 0745311074-1buc. - birou S.V.S.U. - 750192 - mobil 0740084554-1buc. - birou stare civilă - 751773 - mobil 0741607833-1buc. - birou Poliţie Com. - 751926 - mobil 0746225873

2. Poştă electronică (e-mail) prin reţeaua INTERNET (primaria_calimanesti@yahoo.com);Mesajele de înştiinţare şi avertizare vocale se vor transmite prin:2.1. Mijloace fir :

2.1.1. Aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial -1buc. - secretariat - 750080 - fax 0250750082-1buc. - birou primar - 750080 - mobil 0744797522-1buc. - birou viceprimar - 750503 - mobil 0745311073 -1buc. - birou secretar - 751512 - mobil 0744382232-1buc. - birou taxe şi impozite - 751658 - mobil 0745311072-1buc. - birou urbanism - 750231 - mobil 0745311074-1buc. - birou S.V.S.U. - 750192 - mobil 0740084554-1buc. - birou stare civilă - 751773 - mobil 0741607833-1buc. - birou Poliţie Com. - 751926 - mobil 0746225873

2.2. Mijloace radio :2.2.1 Reţele de telefonie mobilă - VODAFONE ,ORANGE, COSMOTE2.2.2 Reţeaua de radioficare a oraşului2.2.3 Reţeaua de emisie-recepţie „Motorola”

62 din 83

3. Prin Reţeaua Radio de înştiinţare Unilaterală ZEFIR (NEPTUN)Mesajele de înştiinţare şi avertizare a populaţiei şi salariaţilor despre iminenţa

producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă vor fi transmise de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgentă al oraşului Călimăneşti sau operatorii economici surse de risc.

Mesajele de înştiinţare şi avertizare a populaţiei şi salariaţilor privind pericolul atacului din aer se vor transmite de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al Judeţului Vâlcea.

II. ALARMAREA

Alarmarea se realizează de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgentă al oraşului Călimăneşti prin mijloace de alarmare, astfel:

- 6 sirene electrice de 5.5 Kw – centralizate în totalitate la centrala de alarmare din biroul şef S.V.S.U.

- 1 motosirenă - 1 sirena de mana

Alte mijloace de alarmare:- 7 clopote de biserică, aparţinând oraşului Călimăneşti şi cartierelor componente;

Posturi locale de cablu TV, radiodifuziune şi/sau televiziune (se enumără şi nominalizează posturile):

3.1. _1__ posturi de radiodifuziune – staţia de radioficare locală, cu un număr de aproximativ 900 abonaţi

3.2. _0__ staţii TV3.3. _1__ posturi CATV (SC TOURIMEX TELNET - se recepţionează şi

posturile TV VL1 si Etalon )

Folosirea mijloacelor de alarmare în situaţii de urgenţă se executa numai cu aprobarea primarului localităţii.

Sistemul de înştiinţare, avertizare si alarmare se verifica periodic prin executarea de antrenamente si exerciţii.

63 din 83

COMPONENŢA COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ANEXA 3

LOCUL DE MUNCĂ DOMICILIULAdresă Telefon Adresă Telefon

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. Amuzan Ilie preşedinte C.L.S.U Primărie primar Calea lui Traian,

306 0250750080 C.D.Gherea, 3 0744797522

2. Scîrlea Vasile vicepreşedinte C.L.S.U. Primărie viceprimar Calea lui Traian,

306 0250750503 M. Viteazu, 34 02507509160755113706

3. Dumitrache Gabriel secretar C.L.S.U Primărie şef S.V.S.U. Calea lui Traian,

306 0250750080 M. Viteazu, 47 02507507160740084554

4. Didoiu Ion membru C.L.S.U. Primărie secretar Calea lui Traian,

306 0250751512 Calea lui Traian, 295, ap.1

02507517670744382232

5. Tuţă Marian membru C.L.S.U. Primărie dir. ADP Calea lui Traian,

306 0250751658 Al. Odobescu, 16 02507510990744377035

6. Nemeş Ilie membru C.L.S.U. Primărie şef Birou Tehnic Calea lui Traian,

306 0250750231 Decebal, 13 02507500520745311074

7. Popa Florentina membru C.L.S.U. Primărie ing. Gosp. Com. Calea lui Traian,

306 0250750080 Al. Vlaicu, 1 02507500460745311076

8. Dulcea Gheorghe membru C.L.S.U. Primărie şef I. T. Calea lui Traian,

306 0250751063 M. Viteazu 02507518870745311072

9. Vâlcu Samuel membru C.L.S.U. Farmacie farmacist Calea lui Traian 0250750151 Calea lui Traian,

29102507511480744549386

10. Mesea Mihai membru C.L.S.U. Primărie Ing. A.D.P. Calea lui Traian,

710 0250751658 Gura Văii 0755066790

11. Necşoiu Constantin

membru C.L.S.U.

SC Călimăneşti Căciulata SA

dir. SC Călimăneşti Căciulata SA

Calea lui Traian 0250750270 Calea lui Traian, 291

02507511780744692049

12. Găitănaru Emil membru C.L.S.U. Poliţie Şef Birou Poliţie Calea lui Traian 0250750181 Calea lui Traian,

670 0724221860

13. Lazăr Gheorghe membru C.L.S.U.

G.S.E.A.S. Călimăneşti

dir. G.S.E.A.S. Călimăneşti Calea lui Traian 0250750182 Calea lui Traian,

29302507509270746260766

14. Răileanu Tatiana membru C.L.S.U. Dispensar Uman medic

Dispensar UmanCalea lui Traian,712 0250750382 Calea lui Traian,

26202507500040754693219

15. Lupu Toma membru C.L.S.U. S.V.S.U. Cadru tehnic PSI Calea lui Traian 0250750192 Gării, 10 0350417197

0746080555

64 din 83

ANEXA 4

COMPONENŢACENTRULUI OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

LOCUL DE MUNCĂ DOMICILIULAdresă Telefon Adresă Telefon

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. Dumitrache Gabriel secretar C.O.S.U Primărie şef S.V.S.U. Calea lui Traian, 306 0250750080 M. Viteazu, 47 0250750716

0740084554

2. Didoiu Ion membru C.O.S.U. Primărie secretar Calea lui Traian,

306 0250751512 Calea lui Traian, 295, ap.1

02507517670744382232

3. Vlăduţu Ion membru C.O.S.U. Primărie ing. Gosp.

ComunalăCalea lui Traian, 306 0250750080 1 Mai,41 0250751336

0744377379

4. Nemeş Ilie membru C.O.S.U. Primărie şef Birou

Tehnic Calea lui Traian, 306 0250750231 Decebal, 13 0250750052

0745311074

5. Ungureanu Alin membru C.O.S.U. Primărie ref. Corp

Control Calea lui Traian, 306 0250750080 Calea lui Traian,

291, bl.2, ap.803508022460766283313

6. Lupu Toma membru C.O.S.U. Primărie Cadru tehnic

PSI Calea lui Traian 0250750192 Gării, 10 03504171970746080555

65 din 83

ANEXA 5

COMPONENTACOMPONENTASERVICIULUI VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA

ÎN ORAŞUL CĂLIMĂNEŞTI

1. ŞEF SERVICIU:Şef serviciu 1

2. COMPARTIMENT PENTRU PREVENIRE : Seful compartimentului entru prevenire 1

Specialişti pentru prevenire* 4

TOTAL 5 * pentru instituţiile publice si operatorii economici din subordinea Consiliului local, un specialist;

pentru 200 de gospodarii, un specialist; pentru 500-1000 de locuinţe individuale sau gospodarii, un specialist.

3. FORMAŢIE DE INTERVENŢIE:

Seful formaţiei de intervenţie 1

TOTAL 1

3.1. ECHIPAJE/GRUPE DE INTERVENŢIE:3.1.1. Echipaje/Grupe de intervenţie pentru STINGEREA INCENDIILOR CU APA SI SPUMA, formata din:

3.1.1.1. Grupa de intervenţie pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma in Călimăneşti şi Seaca:Şef grupa de intervenţie 1Conducători autospecială 3Servanţi voluntari 3

66 din 83

TOTAL 7

3.1.1.2. Grupa de intervenţie pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma in Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa:Şef grupa de intervenţie 1Conducători autospecială 3Servanţi voluntari 3

TOTAL 7

3.2. ECHIPE SPECIALIZATE

3.2.1. 1 (una) echipă specializată in domeniul ÎNŞTIINŢARE – ALARMARE, formată din: Şef echipă specializată 1Servant 1Servant 1

TOTAL 33.2.2. 1 (una) echipă specializată pentru EVACUARE, formată din:

Şef echipă specializată 1Servant 1Servant 1Servant 1

TOTAL 43.2.3. 1 (una) echipă specializată in domeniul SANITAR, formată din:

Şef echipă specializată 1Servant 1Servant 1

TOTAL 33.2.4. 1(una) echipă specializată in DEBLOCARE - SALVARE formate din:

Şef echipă specializată 1Servant 1Servant 1

TOTAL 33.2.5. 1 (una) echipă specializată în domeniul SUPORT LOGISTIC, formată din:

67 din 83

68 din 83

Şef echipă specializată 1Servant 1Servant 1

TOTAL 3

R O M Â N I A ANEXA 6 PRIMĂRIA ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTIComitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Călimăneşti

S C H E M ACU ORGANIZAREA ÎNŞTIINŢĂRII ÎN ORAŞUL CĂLIMĂNEŞTI

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GENERAL MAGHERU” AL JUDEŢULUI VÂLCEA

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI

DispecerCentralăAlarmar

e

Centralăde Alarmare

de 10 numere

Radioficare Radiotelefon

TelefonAutomat

F-1001 B

2’ 1’ 5’

69 din 83

SIRENE ACŢIONATE

CENTRALIZAT(6 buc)

MOTOSIRENĂCentru – Ieşirea de sud a oraşului

POSTDE

OBSERVARE

ECHIPĂDE

CERCETARE

- Preşedintele C.L.S.U.- C.L.S.U. Călimăneşti- Şeful Poliţei Călimăneşti

circuit telefonic închiriat permanentcircuit telefonic închiriat temporar

Amplasamentul sirenelor electrice 5,5 KW este următorul:- Hotel Cozia - Hotel Sind România (Căciulata)- Centrala Termică (Parc Pavilion) - Primăria Călimăneşti- SC PRESACET SA (Jiblea Veche) - Ateliere I.F. (Jiblea Veche)

70 din 83

S.C. Călimăneşti – Căciulata S.A.

S.C. Sind România S.R.L.

ANEXA 7

Schema instiintarii personalului C.L.S.U. si a centrului operativ cu activitate temporara Călimăneşti

71 din 83

CENTRALA DE ALARMARE

Primăria Călimăneşti

SIRENA NR.1Hotel Cozia

SIRENA NR.4Consiliul Local

Călimăneşti

SIRENA NR.5S.C. Presacet

S.A.

SIRENA NR.2Hotel Sind România

SIRENA NR.3Centrala Termică

SIRENA NR.6Ateliere I.F.

ANEXA 8

Componenţa centrului de conducere şi coordonare a evacuării

    Şeful centrului:

    - vicepreşedintele C.L.S.U. Călimăneşti – Scîrlea Vasile

   

Membrii:

- reprezentanţi din cadrul Consiliului Local Călimăneşti:

Dumitrache Gabriel

Didoiu Ion

Nemeş Ilie

Popa Florentina

Lupu Toma

   - reprezentant al G.S.E.A.S. Călimăneşti - Lazăr Gheorghe

   - reprezentant al Dispensarului Medical Călimăneşti – Răileanu Tatiana

   - reprezentant al SC CĂLIMĂNEŞTI CĂCIULATA SA – Necşoiu Constantin

   - reprezentant al Politiei Călimăneşti – Cristea Gheorghe

72 din 83

ANEXA 9

Structura încadrării cu personal a punctelor de adunare:

Dispozitivul de evacuare se constituie conform prevederilor art. 24-35 din OMAI nr.

1184 din 2006:

   - şeful punctului de adunare (personal din cadrul Primăriei Călimăneşti):

Nemeş Ilie

   - înlocuitorul şefului punctului de adunare (personal din cadrul Primăriei Călimăneşti):

Lupu Toma

   - grupa pentru constituirea eşaloanelor/indicativelor de evacuare, evidenţa populaţiei şi a

bunurilor care se evacuează (Biroul de Politie Călimăneşti);

   - personal pentru îndrumarea şi fluidizarea circulaţiei (Serviciul Circulaţie din cadrul

Biroului de Politie Călimăneşti);

   - personal medical (Dispensarul Medical Călimăneşti);

   - personal pentru ordine şi siguranţă publică (Politia Călimăneşti);

   - echipă logistică (S.V.S.U. Călimăneşti)

73 din 83

ANEXA 10

TABEL CU POSIBILITĂŢILE DE PREPARARE-SERVIRE A HRANEI ŞI A POSIBILITĂŢILOR DE CAZARE DIN ORAŞUL CĂLIMĂNEŞTI

Nr. crt

Denumirea spaţiului de preparare-servire hrană şi cazare Proprietar Adresa

Nr. persoane

ce pot servi masa odată

Nr. de paturi

1. Restaurant “CĂLIMĂNEŞTI” SC MERCUR SA Calea lui Traian, nr.397 200 -2. Restaurant “PERLA OLTULUI” SC MERCUR SA Calea lui Traian, nr.571 100 -3. Restaurant şi Hotel “CENTRAL” SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA Calea lui Traian, nr.501 130 300

4. Restaurant şi Hotel “VÂLCEA” REGIA AUTONOMĂ A PROTOCOLULUI DE STAT (S.R.I.) Calea lui Traian, nr.559 160 220

5. Restaurant şi Hotel “TRAIAN” SC SIND ROMÂNIA SRL Calea lui Traian, nr.561 350 4506. Restaurant şi Hotel “CĂCIULATA” SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA Calea lui Traian, nr.780 300 4007. Restaurant şi Hotel “COZIA” SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA Calea lui Traian, nr.782 500 4008. Restaurant şi Hotel “OLTUL” SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA Calea lui Traian, nr.784 400 4709. Restaurant şi internat LICEU G.S.E.A.S. CĂLIMĂNEŞTI Calea lui Traian, nr.290 130 20010. Han “COZIA” SC SCORILO SRL Calea lui Traian, nr.573 200 8011. Restaurant “INTIM” SC SIND ROMÂNIA SRL Calea lui Traian, nr.766 100 -12. Hotel si Pensiune SC MARCOS SRL Calea lui Traian, FN 96 9613. Hotel “TEILOR” SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA Calea lui Traian,,FN 103 8014. Hotel “OLTUL” şi Pensiune SC OLTUR SRL Calea lui Traian, nr.714 50 8015. Hotel “ORIZONT” SC ARDAVA SRL Calea lui Traian, nr.495 70 9616. Vila “LILIACUL şi TRANDAFIRUL” SC COTEXIM SRL Calea lui Traian, nr.790 60 5617. Cantina “ELECTROMONTAJ” SC ELECTROMONTAJ SA Jiblea Veche 60 -

18. Cabana “VALEA MĂRULUI” BULICĂ MATEI şi ŞTEFANACHE STELIAN Valea Păuşa 10 24

19. Tabăra “COZIA” M.E.N. Calea lui Traian, nr.549 180 22520. Tabăra “CĂCIULATA” M.E.N. Str. Neagoe Basarab 140 32821. Tabăra “ARUTELA” M.E.N. Str. Neagoe Basarab 160 35022. Camping “STRAND CĂCIULATA” SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA SA Calea lui Traian, nr.569 - 102

74 din 83

Nr. crt

Denumirea spaţiului de preparare-servire hrană şi cazare Proprietar Adresa

Nr. persoane

ce pot servi masa odată

Nr. de paturi

23. Camping “SEACA” SC EUROPA 15 A SRL Calea lui Traian, nr.4 100 50

75 din 83

ANEXA 11

Tabel cu asigurarea mijloacelor de intervenţie pentru evacuarea la situaţii de urgenta

Nr.crt.

Mijloace de intervenţie Buc.

Unitatea care are inadministrare mijlocul de

intervenţie 1. Tractor U650 2 Primăria Călimăneşti 2. S.R.D. 1 Primăria Călimăneşti 3. Dacia Break 1 Primăria Călimăneşti 4. Dacia 1310 2 Primăria Călimăneşti 5. Dacia autoutilitară 1 Primăria Călimăneşti 6. Aro 243 1 Primăria Călimăneşti 7. Aro 324 1 Primăria Călimăneşti 8. Grup electrogen 1 Primăria Călimăneşti 9. Vidanja 1 SC PRESACET SA10. Autocamion (LEA) 1 A.N.D. Călimăneşti11. Autospecială (cu lamă) 1 A.N.D. Călimăneşti12. Încărcător frontal 1 A.N.D. Călimăneşti13. Autogreder 1 D.J. Călimăneşti14. Microbuz 2 SC ANTARES SA

76 din 83

ANEXA 12

REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ

Cutremur Trăim intr-o zona seismica. Peste 10 milioane de romani sunt expuşi cutremurelor

puternice. In România exista mai multe arii seismice: in nord-vest, in Banat, Fagaras, Dobrogea, Transilvania si Vrancea.

Cele mai multe cutremure si cele mai devastatoare se produc in zona Vrancea. In ultimii 60 de ani aici au avut loc trei seisme cu magnitudini de cel puţin 7 grade Richter. Seismul din 1977 a făcut peste 1.500 de morţi. In celelalte zone seismice, cutremurele cu magnitudini mari au loc la intervale mai lungi, uneori de sute de ani.

Potrivit specialiştilor, un cutremur vrâncean, cu o magnitudine similara celui din 1977, este aşteptat sa aibă loc in România in următorii ani. 40 de oraşe sunt expuse. Ce trebuie sa facă populaţia în cazul situaţiei de urgenţă - cutremur?

Înainte de cutremur: Să pregătească un plan de urgenta familie. Să înveţe metode de prim ajutor medical. Să asigure locuinţa pentru eventualitatea unor distrugeri provocate de cutremur. Să deţină şi să pregătească o trusa de urgenta(un stoc de provizii suficient pentru

trei zile: apa, alimente conservate, lanterna si baterii de rezerva, radio cu baterii, telefon, haine de schimb, fluier, briceag, deschizător de conserve, pansamente, dezinfectant, pastile)In timpul cutremurului:

Daca sunteţi intr-o clădire: o Să nu fugiţi pe scări. Să nu săriţi pe fereastrao Să vă aşezaţi sub o masa solida sau ghemuit, lipit de un perete interior. Să vă

protejaţi fata si ceafa.o Să staţi departe de geamuri, uşi de sticla, sobe, oglinzi, biblioteci, mobilier

înalt.o Să nu folosiţi liftul. Daca sunteţi in lift, încercaţi sa ieşiţi cat mai repede,

apăsând butonul de oprire si apoi butonul celui mai apropiat etaj.Daca vă aflaţi afară:

o Îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate sau de telefon.Daca sunteţi intr-un mijloc de transport:

o In autobuz sau metrou: trebuie sa rămâneţi la locul vostru pana la oprirea acestuia.

o In maşini: opriţi cat mai repede. Evitaţi podurile, tunelurile. Nu ieşiţi din maşina.Daca sunteţi intr-un loc public aglomerat (cinema, teatru, magazin):

o Nu vă repeziţi spre ieşire. Îmbulzeala poate face victime. Staţi intr-un colt, ghemuit, protejându-ti ceafa cu mâinile.

După cutremur: Suna la 112 doar pentru a anunţa urgente majore la pompieri, ambulanta, politie. Acorda prim ajutor pana vin echipele de salvare.

77 din 83

Verifica locuinţa. Daca a suferit distrugeri sau este nesigura, ieşi din casa. Nu aprinde lumina. Nu folosi chibrituri. In timpul cutremurului, ţevile de gaz se pot

fisura si pot duce la incendii. Daca sunt scăpări de gaz, ieşi din casa si anunţă regia de gaz.

Asculta la radio anunţurile oficiale. Urmează recomandările autoritarilor. Nu răspândi zvonuri.

Nu folosi vehiculul decât in caz de urgenta majora. Poţi bloca accesul ambulantelor si pompierilor.

Daca eşti blocat in casa, intre dărâmături sau in metrou încearcă sa-ti păstrezi calmul si sa dai de ştire echipelor de salvare ca eşti acolo. Trei fluierături scurte sunt semnalul ca eşti blocat.

Stai cat mai departe de cablurile electrice si de clădirile care par nesigure.Inundaţii

Pentru ca pe viitor numărul persoanelor afectate sa fie mai mic si pentru ca tu sa nu figurezi pe lista victimelor, informează-te ca sa ştii ce trebuie sa faci.Ce trebuie sa faci?

Înainte de inundaţie Informează-te daca locuieşti intr-o zona expusa inundaţiilor, in preajma unui râu sau

a unui versant de pe care se topesc zăpezile. Cele mai frecvente viituri au loc primăvara si vara.

Invata codul culorilor pentru vreme: o Roşu - condiţii foarte periculoase de vânt, ploi abundente, furtuni, grindina,

călduri foarte mari, ger, viituri puternice.o Portocaliu - pericol ridicat de vânt, ploi, furtuni, grindina, ger, căldura mare,

viituri pe râurile mici.o Galben - fenomene obişnuite pentru zona respectiva, care pot deveni

periculoase: ploi, vânt, temperaturi ridicate, creşteri ale nivelului apelor.o Verde - nu sunt prevăzute fenomene periculoase.

Nu construi in zone inundabile, cum ar fi luncile râurilor. Curata periodic santurile din preajma casei. Gândeşte-te din timp unde te-ai putea refugia daca vine o inundaţie, ce trebuie sa

ştie copiii in cazul in care nu sunt cu tine in acel moment, cum ii ajuţi pe membrii mai in vârsta ai familiei sau pe cei neputincioşi, unde iţi poţi adăposti animalele. Gândeşte-te ce bunuri vrei sa salvezi si unde le poţi depozita daca este anunţata o inundaţie (un loc potrivit ar fi podul casei).

Asigura-ti gospodăria si culturile pentru eventualitatea unor distrugeri provocate de inundaţii.

Pregăteşte o trusa de urgenta, pe care o vei lua cu tine daca trebuie sa te refugiezi in pod sau la prieteni, sau daca autorităţile anunţa evacuarea zonei.In timpul inundaţiei:

Nu ignora avertizările transmise de autorităţi. Viiturile produse noaptea pot face multe victime.

Contribuie si tu la protejarea localităţii. Participa la ridicarea digurilor din saci de nisip.

Evacuează zona daca autorităţile recomanda acest lucru. Încearcă sa te salvezi pe tine si familia ta. Sunteţi mai importanţi decât animalele si lucrurile din casa.

78 din 83

Daca n-ai reuşit sa pleci la timp din casa, urca-te pe acoperiş si aşteaptă sa fii salvat. Nu uita sa-ti iei cu tine proviziile pentru situaţii de urgenta. Ar fi bine sa ai fie o barca pneumatica, fie anvelope auto, care te pot tine la suprafaţa.După inundaţie:

Verifica daca eşti rânit sau daca sunt raniti in zona. Suna la 112 pentru urgente majore: pompieri, ambulanta, politie. Asigura-te ca locuinţa nu prezintă distrugeri. Nu intra daca exista pericolul ca

imobilul sa se prabuseasca. Stai departe de cablurile cazute de pe stâlpi. Nu bea apa din fântâna pana când nu ştii sigur de la autoritati ca apa este buna de

băut. Nu folosi apa din fântâni pentru spălarea legumelor. Asculta sfaturile medicilor, in privinţa vaccinării contra bolilor care pot apărea in

urma inundaţiilor.Accident tehnologic Viata noastră de zi cu zi se bazează pe industrie: de la fabricarea medicamentelor pana la exploatarea aurului, de la producerea pesticidelor pana la producerea energiei electrice in centrale nucleare, suntem dependenţi de tehnologie. Substanţele periculoase ne înconjoară pretutindeni.In lume sunt cunoscute 10 milioane de substanţe, dintre care aproape 70.000 sunt larg răspândite. In pofida masurilor de prevenire luate de fabricile si uzinele care utilizează aceste substanţe, apar uneori si accidente care produc îmbolnăvirea si chiar moartea celor expuşi, distrugerea faunei si a florei, contaminarea apei, a aerului sau a solului.Efectele accidentelor tehnologice grave persista mulţi ani după eveniment. Acesta este cazul accidentului nuclear de la Cernobal, din 1986, care a contaminat o zona întinsa unde exista si astăzi radiaţii. Incendiile si exploziile stau la baza a mai bine de jumătate dintre accidentele înregistrate in Europa in ultimele doua decenii, fiind si cele mai periculoase. Sunt urmate de dispersiile atmosferice ale substanţelor periculoase (43%) si de contaminarea apei (6%).Cele mai frecvent întâlnite substanţe industriale la noi in tara sunt: amoniacul, clorul, dioxidul de carbon, oxizii de azot si de fosfor, produsele si derivaţii petrolieri, acidul sulfuric si acidul cianhidric, monoxidul de carbon.

Înainte de accident: Informează-te care sunt amplasamentele industriale din vecinătatea zonei in care

locuieşti. Activităţile industriale sunt concentrate, cel mai adesea, in zonele urbane. Apropierea de căile de comunicaţii sau de ariile traversate de sistemele de utilitati (gaz metan, sonde, tancuri de păstrare) sporeşte riscul potenţial de expunere la accidente tehnologice. Sistemele de ventilare-climatizare, piscinele publice, depozitele alimentare, staţiile de epurare sau de tratare a apei, metatancurile de fermentare reprezintă si ele zone unde sunt manipulate cantitatea însemnate de substanţe cu potenţial de pericol: clor, amoniac. Un dezastru natural, cum ar fi un cutremur, poate duce si la accidente tehnologice: explozii la rafinării, uzine, răsturnări de trenuri care transporta substanţe periculoase.

Pregăteşte un plan de urgenta pentru tine si familie. Stabileşte care sunt locurile unde va puteţi adăposti in cazul unor accidente tehnologice si exersaţi acest plan. Pot deveni adăposturi, in funcţie de substanţa implicata in accident, podul casei sau ultimul nivel al clădirii (in cazul substanţelor care au tendinţa de a se acumula la

79 din 83

nivelul solului) sau subsolul (in cazul substanţelor care se ridica in straturile superioare ale atmosferei). Pentru situaţia in care nu sunteţi împreuna in momentul accidentului, toţi membrii familiei trebuie sa sune o persoana din alt oraş, pentru a afla unii de alţii.

Invata metode de prim ajutor medical. Asigura-ti locuinţa pentru eventualitatea unor distrugeri provocate de diferite

dezastre, inclusiv pentru pagubele provocate de accidente tehnologice.Pregăteşte o trusa de urgenta. Acest lucru presupune un stoc de provizii suficient pentru trei zile: apa, alimente conservate, lanterna si baterii de rezerva, radio cu baterii, telefon, haine de schimb, fluier, briceag, deschizător de conserve, pansamente, dezinfectant, pastile pentru dureri, medicamentele de care ai nevoie daca suferi de diverse boli cum ar fi astm, diabet, hipertensiune. Pregăteşte un set de copii ale documentelor importante, cum ar fi actele de identitate, actele casei, asigurarea, diferite contracte. Depozitează-le in pungi de plastic care se închid ermetic.

Pregăteşte din timp materialele de care ai putea avea nevoie pentru a etanşa locuinţa in cazul unui accident tehnologic care produce poluarea aerului: chit, benzi adezive, bureţi, folii de etanşare a geamurilor si uşilor, masti de gaze. Invata cum poţi sa improvizezi mijloace de protecţie individuala pentru piele (pelerine, polietilena, cizme si mânuşi de cauciuc etc.) si pentru căile respiratorii. In timpul unui accident tehnologic cu substanţe chimice care produc poluarea aerului:

Suna la 112 pentru a anunţa evenimentul, locul si efectele pe care le constaţi. Recunoaşte semnalul de avertizare sonora a accidentului tehnologic; semnalul

durează cinci minute si consta in cinci impulsuri a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde intre ele.

Daca eşti intr-o clădire învecinata:o Ramai înăuntru. Încearcă sa stai in spatii cu pereţi groşi, fara geamuri si cu

puţine uşi.o Etanşează geamurile si uşile.o Nu folosi instalaţiile de aer condiţionat, de apa, energie electrica si gaz.

Daca te afli afara:o Nu sta in preajma unor instalaţii care ard sau sunt in pericol sa explodeze.o Paraseste zona contaminata, deplasându-te in sens contrar vântului. Intra cat

mai repede intr-o clădire.o Improvizează o masca, dintr-un fular, batista sau un alt material textil, umezito Adăposteşte animalele aflate pe pasune in adăposturi etanşe.

Daca eşti intr-un mijloc de transport:o Ramai la locul tău, cu uşile închise.o Etanşează cat mai bine geamurile si uşile.o Încearcă sa afli care sunt recomadarile autoritatilor.

Daca eşti intr-un loc public aglomerat (cinema, teatru, magazin):o Nu te repezi spre ieşire. Îmbulzeala poate face victime.o Foloseşte o masca improvizata, indepartandu-te cat mai repede de geamuri si

uşi.

80 din 83

După accident: Încetarea alarmei se comunica prin mijloace sonore care, pe parcursul a doua

minute, emit un sunet continuu de aceeaşi intensitate. Suna la 112 doar pentru a anunţa urgente majore la pompieri, ambulanta, politie. Acorda prim ajutor pana vin echipele de salvare. Indeparteaza persoanele rănite sau

afectate din zona contaminata Asculta la radio anunţurile oficiale. Urmează recomandările autoritatilor. Nu

răspândi zvonuri. Nu folosi vehiculul decât in caz de urgenta majora. Poţi bloca accesul ambulantelor

si pompierilor. In cazul poluării apelor, nu pescui si nu utiliza apa din acele râuri si nici din

fântânile aflate in apropiere. In cazul poluării solului, nu folosi legumele sau fructele care cresc in zona. Furnizează date corecte privind impactul si pagubele suferite.

Terorism Terorismul a devenit, in ultimii ani, una dintre ameninţările majore ale omenirii. Odată cu atentatele din Statele Unite ale Americii, din 11 septembrie 2001, tarile lumii au realizat ca trebuie sa acorde o atenţie sporita combaterii terorismului. Cu toate acestea, fenomenul a luat amploare. Teroriştii au atacat nu doar SUA, Marea Britanie, Spania, ci si Turcia, Arabia Saudita, Indonezia, Irak, Egipt, Rusia, Israel. in perioada 2001-2006 terorismul a făcut peste 80.000 de morţi, dintre care 45.000 doar in Irak. Metodele teroriştilor sunt variate: deturnări de avioane, atentate cu terorişti kamikaze, maşini-capcana, scrisori in care se afla agenţi bacteriologici ucigaşi, luări de ostatici. Au fost atentate in scoli, in discoteci, in trenuri, autobuze, avioane, la bănci, consulate, ambasade. Printre decedaţi s-au numărat si cetăţeni romani. In atentatele de la Madrid, din martie 2004, România a fost a doua tara afectata, după Spania.De obicei, teroriştii ataca spatiile aglomerate, pentru a face cat mai multe victime: teatre, scoli, autobuze, staţii si garnituri de metrou, staţii de cai ferate (gări) si garnituri de tren, aeroporturi si aeronave, stadioane – locuri comune pentru fiecare dintre noi. Alte locuri vizate de terorişti sunt instituţiile si clădirile simbol: bănci, ambasade, sedii ale unor organizaţii internaţionale, lăcaşuri de cult, centrale electrice, fabrici. Zonele geografice in care au loc atentatele sunt diverse, atacate fiind nu doar SUA si tari ale Europei occidentale, ci si state din Africa, Orientul Mijlociu, Asia. In general, zonele urbane sunt mai expuse decât cele rurale.

Ce trebuie sa faci? Anunţa autorităţile daca observi obiecte sau persoane suspecte. Nu lansa alarme in

joaca; legea prevede masuri aspre pentru cei care fac astfel de anunţuri. Afla care sunt zonele si locurile expuse atentatelor teroriste. Informează-te asupra masurilor pe care trebuie sa le iei in cazul unui atentat. Pregăteşte un plan de anunţare a familiei: unde mergeţi, unde va intalniti daca nu

sunteţi împreuna in momentul atentatului, pe cine contactaţi pentru a spune daca sunteţi nevatamati.

Invata sa acorzi prim ajutor Pregăteşte acasă o trusa de urgenta - o geanta in care trebuie sa intre apa, alimente

conservate, haine de schimb, o lanterna, un radio cu baterii, o trusa de prim ajutor, copii ale actelor importante, paturi sau sac de dormit. Nu uita sa pregăteşti si medicamentele necesare daca urmezi un tratament anume.

81 din 83

După atentat: Ajuta-i pe cei mai slabi decât tine si pe cei raniti. Asculta ştirile la radio. Cooperează cu autorităţile. Nu încurca activitatea forţelor de intervenţie, chiar daca ai intenţii bune. Nu pleca din locul unde te afli decât daca autorităţile recomanda acest lucru. Urmează sfaturile autoritatilor, medicilor, echipelor de intervenţie. La parasirea in graba a locuinţei, ia cu tine doar lucrurile esenţiale, aflate in trusa de

urgenta. Daca are loc un atentat biologic si medicii recomanda vaccinări, nu te opune. Este in

interesul tău si al copiilor tai. In cazul unui atentat chimic, afla de la radio care sunt masurile de siguranţa pe care

trebuie sa le iei.

82 din 83

CONSTRUCŢII CU RISC SEISMIC CONSTRUITE PÂNĂ ÎN ANUL 1978 ANEXA 13Nr. crt.

Denumire imobilAdresa Proprietar Regim înălţime

An construcţie Materiale folosite Starea actuală

1. Hotel CentralStr. Calea lui Traian, nr.403 SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA S.A. P+3

1886 Cărămidă Destul de bună

2. Hotel CăciulataStr. Calea lui Traian, nr.790 SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA S.A. P+12

1977Structură cadrul + diafragme beton armat Bună

3. Hotel CoziaStr. Calea lui Traian, nr.792 SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA S.A. P+12

1978Structură cadrul + diafragme beton armat Bună

4. Hotel OltulStr. Calea lui Traian, nr.794 SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA S.A. P+10

1980Structură cadrul + diafragme beton armat Bună

5. Hotel VâlceaStr. Calea lui Traian, nr.555 U.M. 0640 (S.R.I.) P+6

1971Structură cadrul + diafragme beton armat Bună

6. Hotel TraianStr. Calea lui Traian, nr.559 SC SIND ROMÂNIA SRL P+9

1974Structură cadrul + diafragme beton armat Bună

7. Vila ZorilorStr. Calea lui Traian, nr.686 PĂUNESCU OCTAVIAN EUGEN P+3

1936 Cărămidă Destul de bună

8. Vila TeilorStr. Calea lui Traian, nr.417 SC CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA S.A. P+3

1931 Cărămidă Bună

9. Vila Oltul (Clinica balneară)Str. Calea lui Traian, nr.688 SPITALUL JUDEŢEAN VÂLCEA P+3

1935 Cărămidă Destul de bună

10. Vila CantacuzinoStr. Calea lui Traian, nr.417

CANTACUZINO ŞERBAN ŞI CANTACUZINO MATEI

P+31890 Cărămidă Rea

11. Bloc nr.3Str. Tudor Vladimirescu, nr.3 Asociaţia de proprietari nr.5 P+3

1971 Cărămidă + planşeu beton Destul de bună

12. Bloc nr.1Str. Aurel Vlaicu, nr.1 Asociaţia de proprietari nr.1 P+3

1970 Cărămidă + planşeu beton Destul de bună

13. Bloc cu 7 etajeStr. Calea lui Traian, nr.670 Asociaţia de proprietari nr.2 P+7

1978 Cărămidă + planşeu beton Bună

14. Bloc nr.1Str. Calea lui Traian, nr.672 Asociaţia de proprietari nr.2 P+4

1978 Cărămidă + planşeu beton Bună

15. Bloc nr.2Str. Calea lui Traian, nr.674 Asociaţia de proprietari nr.2 P+4

1973 Cărămidă + planşeu beton Bună

16. Catedrala „Sf. Petru şi Pavel”Str. Calea lui Traian, nr.304 Parohia 1 - Călimăneşti 1910 Cărămidă Destul de bună

83 din 83