Frances Hodgson Burnett

MICULLORD

I

Ilustrafiile de Mrs. F. H. Burnett

Editura REGISwww.regiseditura.ro

Tel.lFax: 021.222.26.16; 07 44.7 5.65.86

TiPar:ARTPRINT

E-mail: office@artprini.ro

T€1.:0213363633

CAPITOLUL IVESTE NEA$TEPTATA

Cedric insugi nu gtia nimic, nici vorbi. micar nu se ficusedinaintea lui de aga ceva. $tia numai ci tatil siu a fost englezfiindci i-o spusese mama; dar tatil murise pe cAnd era e1 aqa

de mic incdt nu-gi prea aducea aminte de dinsul; abia ii mairimiseserl in gdnd ochii albastri, mustala mare gi trupulfoarte inalt al tatilui, 9i cum il purta pe umeri dind fuga cu elprin casi. Cedric intelesese cu wemea, ci era mai bine sl nupomeneascd de tati dinaintea mamei.

Cit a fost tatil bolnav, bdiatul era dus de acasi; iar cdnds-a intors, nu l-a mai gisit. Mama bolnavi gi ea, abia se

putea ageza pe scaunul de lingi fereastri. Galbenl gi slabi,ii pieriseri veselele gropile din obraz avea ochii mari, trigti gipurta haine negre.

- Dragi, o strigi Cedric (aga ii zicea ei tatil, 9i de ladAnsul invdlase copilul), ii merge mai bine tatilui?

Bdiatul simli mAinile mamei tremurAnd, prM lung la ea,apoi ii veni qi lui si plAngl.

- Dragi intrebi inci o datd, ii merge mai bine?Dar inima lui de copil ii sopti ci ar fi mai nimerit si-gi

arunce bralele in jurul gAtului ei, s-o serute gi s[-gi lipeasciobrazul de obrazul ei; iar dinsa igi rezemi capul de umirulcopilului gi incepu sd pldng5 linandu-l strAns in brafe, parc[n-ar mai fi putut si se dezlipeascd de ei.

- Da, ii merge bine, rispunse plingind, lui ii mergebine de tot, dar noi nu mai avem pe nimeni in lume, ne avemnumai pe noi.

$i aga mic cum era, inlelesese ci tatil cel taner, inalt $ifrumos n-are si se mai intoarci niciodati; ci a murit, precumauzise gi de alli oameni ci muriseri, dar tot nu putea dezle-ga taina care aduce atita nefericire in lume. $i fiindci mamapldngea de cite ori vorbea el de tata, pricepuse c[ ar fi maibine sd nu vorbeascd de ddnsul; de asemenea inlelesese cd

era mai bine se n-o lase siL stea la gura sobei sau Ia fereastrl

nemigcati gi cu privirea pierduti.iunosculi nu aveau mul1i, nici el nici mama; triiau foarte

retragi, dar Cedric nu-gi dlduse seama de aceast6' singuritate

pinl'ce se fhcu mai mare 9i afli de ce nu venea nimeni la el''Tot

atunci afll ci mama lui fusese orfani 9i singuri in lume,

cind o luase tata de nevasti. Era foarte frumoasi qi triise in

casa unei femei bitrdne care nu se purta bine cu ea' CipitanulCedric Errol, mergind intr-o zi ia aceabbtr2nl' zLri pe tinirafati' urcind repedi scara, cu ochii plini de lacrimi; era aqa de

tristl gi de frumoasl, incdt n-a mai uitat-o de atunci' Duplinvingerea multor greuteli s-au cunoscut mai de aproaPe, s-au

iubit !i s-au cisitoiit, cu toate ce au nemullumit rudele prin

cisitoria 1or. Cel mai supirat dintre toli era tatel ci'pitanului'

om foarte bogat qi cu pozilie inaltl, dar violent 9i plin de uricontra Americii gi a americanilor. Avea doi biieli mai mari

decAt cipitanul Cedric, qi, dupi lege cel mai in varste dintre

frali era s[ mogteneasci titlul qi averea familiel, av9r.e {oarleinsemnati. Daii murea fiul cel mai mare' venea al doilea la

mogtenire, gi cu toate ci se trigea dintr-un neam de frunte,

era pulini speranll pentru cel mai tiniLr si ajungdL weodati'

om cu stare.Dar natura inzestrase tocmai pe cel mai mic dintre frali

cu daruri, pe care ni le rispindise asupra celorlalli doi mai

in vArstl. Eia frumos la chip, inalt qi mlidios la trup, voinic,

rnlrinimos qi cu inima bldndi de femeie; Ei-l iubea toatiiumea. Cu fralii sli nu stdteau lucrurile tot aqa; nu erau nici

frumogi, nici buni, nici deqtepli. Ca studenli la Eton nu-i

putea suferi nimeni, nu invilaseri nimic, igi pierduseri

banii gi wemea degeaba, 9i nu-qi ciqtigaseri nici un singur

prieten. Bitrinul Lord, tatdl 1or, se simlea umilit vizAnd cimoqtenitorul nu fbcea cinste numelui pe care-l purta, $i c[avea si fie un egoist, risipitor, om {hrl insemnitate 9i cu nici

o insugire generoasi. Bitrdnului ii era nesuferit gindul clfiul cel de-al treilea era om destoinic, voinic 9i inzestrat cu

toate darurile; cateodate parce-l ura, fiindci indriznise si-giinsuqeasci minunatele calitali ce s-ar fi clzut si se impreunezecu faimosul titlu gi cu pro-priejdlile cele intinse; cu toateacestea se simlea atras spre el. intr-un moment de ciudi ilpornise in cilitorie spre America, voia si piardl orice prilejde a-l compara cu fralii sii, tocmai cdnd acegtia il necijeaudin cale afari prin purtarea lor.

Peste gase luni incepu si-i fie dor de biiat Ei-i scrisesesi se intoarci. Scrisoarea se incruciga cu aceea a cdpitanu-lui, in care vorbea de dragostea lui pentru o tdniri ameri-canci foarte frumoasi, qi de hotirArea de a o lua de nevas-ti. Bitranul se infurie la primirea scrisorii; violent era el dinfire, dar niciodati furia lui nu fusese aga de grozavi; urll caun tigru, iar peste un ceas se apuci si rlspundi fiului siu; iiporunci sl nu se mai arate prin apropierea casei pirintegti,nici scrisoare de la el sd nu mai vini, gi mai zise ci poate triicum ii place gi muri unde-i va pldcea, dar din neamul lui numai face parte, gi nici un ajutor n-are sd agtepte de la ai siioricdt de mult ar trdi.

Pe clpitan il intrista ad5.nc scrisoarea tatilui, cdci igiiubea lara gi casa in care se n6scuse; gi pe tatil cel stragnicil iubea gi se simlea plin de compitimire pentru dAnsul; darinlelesese ci n-avea nimic de agteptat de la el pe viitor.

La inceput nu gtia cum si 9i agoniseasci viala; nu fusesecrescut ca omul ce avea sl munceasci gi nici nu se pricepea latreburi, dar era foarte indemAnatic si hotirit, igi didu demisiadin armata englezi, gi dupi multi trudi gisind o ocupalie laNew-York, se insura. Deosebirea dintre viala lui de acum qi

cea de mai inainte era foarte mare; dar fiind tdnir gi fericit incisnicie, spera ci munca il va despigubi cu vremea de toateneajunsurile. inchiriase o casi mici, intr-o uliJi dosnici,unde se nascu bdiegelul lui.

Duceau o via{i retrasd, liniqtiti gi aqa de mul{urniti, incdtnu s-a ciit niciodati ci a luat de nevasti pe americanca cea

frumoasi gi sirac5; fiind aga de incdntitoare, ii era aqa de

drage, pentru ci il iubea aga de mult! Era intr-adevir o fiin1ideosebiti, 9i biielelul le semina la amindoi, 9i lui 9i ei. Deqi

se niscuse intr-o casi mici;i dosnici, n-a fost pe lume copil

mai vesel gi mai fericit, inainte de toate era sinitos, avea fire

biajind 9i 1e era drag tuturor; apoi era frumos de-li plecea se

te ui{i la el ca la o cadra, gi in 1oc si vini pe lume chel ca

toli copiii, se niscuse cu o pidure de p[r blond 9i sublire ca

mitasea, iar la gase luni ii era capul incdrcat de zulufi' Ochiiii avea mari qi negri, genele lungi gi un obrijor de mAncat; 1a

9 luni incepu si umble gi se purta aqa de frumos pentru un

copil, inciiili era mai mare dragul si stai cu dAnsul. Cind ilplimba pe ulili cu ciruciorul, se uita serios la oamenii ce se

opt"ur: se-l mdngdie gi apoi le suridea. Nu era vecin, chiar

bicanul din coi1, deqi trecea drept ursuz si nu fi fost incentat

si-i vorbeascd gi siJ priveasci. Cu cdt creEtea, se ficea mai

frumos Ei mai drigliag.Cdnd ajunse destul de mare ca si iasd cu dldaca

plimbare, imbricat in rochie scurti albi, cu piliria albd pe

iulufii aurii, era aga de frumos, cu obrazul ca un bujor, incitatregea toate privirile; iar didaca istorisea apoi acasi cum iiopriie cucoanele pe uli1i ca si se uite la el, Ei cu ce plicere

aicultau la copilul care stitea de vorbd cu ele, de parci le-ar

fi cunoscut demult. Era minunat felul lui de a se imprieteniflri sfiali cu toate lumea. Poate cl pornea din firea biajinice o avea, din dorinla sd fie to{i aga de mulpmili ca el, 9i de

aceea pricepea repede cum ii era la inima fieciruia. Poate c[se dezvoltase astfel fiindci triia mereu cu tatil Ei cu mama sa,

care erau bldlnzi gi bine cresculi; nu auzise nici o vorbl aspri,

in casi fusese totdeauna iubit $i mangaiat, 9i astfel in inimalui fragedd incollise bunitatea gi se dezvoltase c6ldura.

Pe mami o dezmierdi copilul cu numele pe care i1 intre-buinla tatll faJi de dnnsa; vizuse pe tata cum ii purta de griji'qi invilase gi el si se ingrijeasci de ea.

, Mary era incantati gi mdndri de biiat. Slujea in casi de

pe vremea cAnd se niscuse copilul, 9i dupi moartea cipita-

nului rimisese bucitireasd, didaci gi de toate. Era mindride trupul lui voinic 9i mlidios, de felul lui drigilag, dar maiales de zulufii ca aurul ce atdrnau pdni peste umeri, Munceamu[umitl de dimineala pini seara. Ajuta mamei la cusutulhiinulelor qi se le tina curale.

- Aristocratic, nu-i aga? avea ea obiceiui si zici. Ag vreasi-l vid pe biiatul clin Fifth Avenue' care si aibi ochii lui gi

si-gi migte piciorugele ca el! Toli se uit6 dupi dinsui cdnd e

imbricat in hainele d' catifea neagrl, pe care le-am frcut dinrochia veche a cucoanei, dar cAnd igi ridici in sus capul gi iqiscuturi zulufii, parci ar fi un lord mititel.

Cedric nu qtia c[ seamini a lord, ba nici nu stia ce e unlord. Prietenul lui cel mai bun era bicanul din coll - acelacare trecea drept ursuz, insd cu biiatul era intotdeauna maivesel. Pe blcan il chema ,,Domnul Hobbs'l gi Cedric ii aritdmare respect. ii credea om insemnat gi foarte bogat, cici aveaaga de multe lucruri in privilie - prune, smochine, portocale,pesmeli gi chiar si trdsuri cu cal. Cedric iubea pe liptar, pebrutar, pe femeia cu mere, dar pe domnul Hobbs il iubeamai presus de to!i, gi era aga de imprietenit cu ddnsul, incAtmergea sdJ vadi in toate zilele gi stitea ceasuri intregi cu elde vorbl. E surprinzdtor cite aveau arnAndoi de istorisit - la4 iulie de pildi'?.

Cdnd pricepu, ci tata nu se va mai intoarce niciodatisimli cat de nenorociti era mama, i'se furigd in inimi gdn-dul ci trebuia si facl tot ce putea ca si fie iarisi fericiti. Nuera decdt un bdielel, dar gdndul acesta il indemn6, cdnd se

urca pe genunchi: ei, sd o sdrute gi lipindu-qi capul buclat degatd ei, cdnd se ghemuia binisor ldngi dAnsa pe canapea,aducindu-i jucdriiie gi cartea de icoane ca sd. se uite la ele; aga

mic cum era, nu putea sl faci altceva, iar mAngiierea pentrudinsa era mai mare decAt igi inchipuia copilul.

1 Strada bogaJilor din New-York.2 Aniversarea zilei cAnd Statele .Unite

independente de Anglia.s-au declarat

- O, Mary, zise ea intr-o zi citre servitoarea cea bd,trini,sunt siguri ci incearci s[ mi ajute in felul lui, se uitl la minecdteodatl cu o privire aEa deduioasi de parci ar avea griji de

mine, qi apoi vine si mi mdngiie, sau imi arati ceva. E aga de

dezvoltat, incit mi se pare ci pricepe tot.CAnd se facu mai mare, avea fe1 de fel de glume cu care

petreceau, gi gtia aga de bine s[-i lini de urdt mamei sale incitnici nu avea nevoie de o altl societate. Se plimbau impreunl,se jucau gi vorbeau amindoi.invd'1i si citeascd de mic gi apoi

se ageza pe covoragul dinaintea sobei citind cu voce tare

basme, citeodatl chiar cirli groase din care citesc numaioamenii in vdrsti, precum Ei gazele; Mary auzea de multeori din bucitdrie pe doamna Errol cum rddea de glumele

bdiatului.

- Ce e drept, spunea Mary bdcanului, nu te poli linede rds, aga e de hazliu. M-am pomenit cu el la mine in bucitirie in seara cind s-a ales Prezidentul cel nou, cu minulelein buzunarele hainei, agezAndu-se dinaintea sobei cu o faliserioasi ca un judecltor, gi a inceput sd-mi zicd:

,,.._ Mary, grozav mL interesez de aleg€re, ci eu sunt

republican gi <draga> e republicani; gi tu e$ti republicani,nu-i aga Mary! imi pare riu, rispund eu, dar sunt cam pentrupartidul ceidlalt. Si-l fi vlzut cum s-a uitat la mine gi mi-a zis:

Mary, gi mie-mi Pare riu, ci ceila\i duc lara la pieire! $i n-atrecut zi de la Dumnezeu de atunci in care si nu incerce slmi faci si trec ia partidul republicani'

CAnd incepeau si vorbeasci de 4 iulie, nu mai sfdrgeau'

Domnui Hobbs avea o pirere foarte rea despre englezi, 9ipovestind despre Revolulie, spunea lucruri stragnice despre

patriotismul $i vitejia eroilor americani gi despre nemerniciavri$ma$ului; gtia pe dinafari o parte din prociamarea de

Independenli. Cedric era aga de aprins, incAt ii scipd,rau

ochii, obrazul ii ardea ca para focului, iar zulufii incurcalise fbceau ghem; intors acasl abia isprivea de mXncat 9i se

apuca si istoriseasce mamei tot ce aflase, incAt nu mai incape

indoiali ci interesul pentru politice il ,,degteptase in eldomnul Hobbs.

Domnul Hobbs citea cu mare luareaminte gazetele, giastfel afla Cedric despre cele ce se petreceau la Washington; gitot domnul Hobbs ii spunea daci prezidentul Statelor Uniteiqi face datoria sau ba. Iar la ultima alegere prezidenliali igiieqirl amAndoi din fire, 9i desigur ci flri domnul Hobbs gi {iriCedric s-ar fi prnpidit Republica! Apoi domnul Hobbs dusepe bdiat la retragerea cu torle, $i mulli dintre cei care purtaufaclele, iqi aduceau aminte mai tdrziu de un birbat scund sigros, stAnd sub un felinar cu un biietel frumos pe umeri care-si arunca gepcula in sus strigind <ura> cdt il fnea gura. Nude mult dupi alegere, cAnd era cam de opt ani, se intAmplineaqteptata schimbare in viala lui Cedric. Curios ci tocmai inziua aceea vorbise biiatul cu domnul Hobbs despre Anglia 9idespre Regini; domnul Hobbs se exprima cu asprime contratuturor lorzilor, dar mai ales fali de conli qi de marchizi. Ziuafusese foarte caldi, gi dupi ce se jucase Cedric de-a soldaliicu alli copii, intrase in privilie sl se odihneasci gisindu-i pedomnul Hobbs supirat, cu ochii alintiJi asupra unui numirdin ,,Ilustrated London News", unae era reprodusd o primirela Curte.

- Ha, aqa merg lucrurile acum; dar are s[ li se infundeintr-o buni dimineali, cAnd s-or scula cei cilcali in picioareqi i-or azvArli in aer pe toli conli gi marchizi, cdli sunt! Are sivini si asta, s-o lij minte:

Cedric se cocojase ca de obicei pe scaunul cel inalt de latejghea, dendu-Si piliria pe spate, 9i vdrdndu-gi mdinile inbuzunare asculta.

- Ai cunoscut mul1i marchizi, domnule Hobbs? intrebiCedric. Dar conli?

- Nu, rispunse domnul Hobbs indignat; ag vrea numaisi vid unul aici 1a mine, ca sd-i dau si inleleagi ci nu-mitrebuie mie holi gi tirani, care sl-mi sadi pe lizile cu pesmeligi si se invirteascl in privllia mea.

I$i era aga de mullumit c1-9i virsase focul incit igi gtergea

niduqeala de pe frunte privind cu mAndrie la llzile cu

Pesmeli.. Poate ci nici ei n-ar wea si fie conli, daci ar putea

fi ceva mai de seaml, zise Cedric simlind o oarecare compitimire pentru condilia de plans a acestor nefericifi.

- N-arwea? rispunse domnul Hirbbs. Dar ei se Ei frlesc,

bati-i si-i batdL.

Erau in focul vorbirii, cdnd se ivi Mary; Cedric is,i inchi-pui ci a venit siL cumpere zahbr; dar nu era asta: servitoarea,

galbend ca ceara pirea foarte tulburatl.Haide acasi, beietele, te cheami mama.

Vrea sd iasl la plimbare cu mine? intrebi Cedric.

- Buni ziua, domnule Hobbs, la revedere. Beiaul, uimitde felul neobignuit al servitoarei, care clitina mereu din cap,

o intrebi:

- Ce-ai, Mary, te-a amefit cildura?

- Nu, dar se petrec lucruri ciudate la noi.

- Nu e bine ,,draga", o doare capul de arqifa soarelui? Dar

nu era nici aceasta. Cdnd sosiri acase, vezu o qareti dinaintea

scirii, iar ln salonag vorltea cineva cu mama' Mary il urciL

repede la etd'jul de sus, il giti cu hainele cele mai frumoase

de vari, erau de flanell alba cu o cingitoare rogie, gi-i perie

zulufii.

- Un lord! Aga i-a z

rudi. Lord qi conte, cuatAt mai riu!

Se intdmplase in-tr-adevir un lucru ciu-dat, dar avea sd-i sPund

mama de unde. venea

toatd incurcdtura, iar PeMary nici n-o mai intre- "

bd nimic. Dupi ce s-a

irnbricat, a coborit pe

zis, lord, ingind ea. SPune ci sunt

10 11

sciri gi a intrat in salo-naq. Un domn bdtrin,inalt, slab gi neplicut,gedea pe jil!. Lnngajil!, in picioare, stiteamama, galbeni 9i cuochii plini de lacrirni.

- O, Cedric! stri-gi ea, gi se repezi labiief el, cuprin-zdnduJin brale 9i sdrutdndulsperiati: O, dragi Ce-dric!

Domnul cel bitrdn se sculi de pe jil!gi privi lintl la copil, frecAndu-gi birbia cumina. Pdrea multumit de priveligte.

-* Agadar, zise el rdspicat, iatiJ gi pe lord Fauntleroy!

CAPITOLULIIPRIETENII LUI CEDRIC

Pentru Cedric incepu o sipt5^mann dintre cele maicurioase, o slptimini nemaipomenitb. Dar qi istoria pe carei-o povestise mama, era din cale afari de ciudati! Abia dupice o auzi de doui, trei ori, incepu sl o priceapi. $i apoi ce aveasi zici domnul Hobbs, cdci era vorba tot de conli? Buniculera conte, unchiul siu cel mare, daci n-ar fi murit cizind depe cal, ar fi fost s,i el tot conte; iar dupi moartea acestuia ar fifost conte unchiui cel de-al doilea, dacd nu murea de frigurila Roma. $i chiar tat lui Cedric, dacd ar mai fi triit, ar fi fostconte; gi acirm ci. muriseri cu tolii gi nu mai rimisese decdt61, Cedric, avea si fie ellinsusi conte dupe moartea bunicului,iar in momentul ,de fali devenise lord Fauntleroy.

Cind afln pentru intdia oari de istoria aceasta, se fhcugalben ca ceara.