Elaborat : Vasilcan CristinaElaborat : Vasilcan Cristina

Decizia este rezultatul unor activităţi conştiente, specifice omului, care constau în acumularea şi crearea de cunoştinţe în cadrul procesului de rezolvare a unei probleme de

alegere dintre mai multe alternative, în scopul realizării unor obiective.

La elaborarea deciziilor pot fi utilizate drept criterii: profitul, gradul de încărcare a capacităţii de producţie, cererea pentru

economia naţională, termenul de recuperare a investiţiilor sau cheltuielilor, etc.

Astfel pentru a fi atninsă o eficienţă economică majoră se utilizează o serie de

metode şi tehnici de luare a deziilor în grup printre care se enumeră :

Metoda Brainstroming

Brainstormingul sau asaltul de idei este o tehnică de creativitate în grup, menită să genereze un număr mare de idei, pentru

soluționarea unei probleme.

La soluţionarea unei probleme de orice natură, în cadrul metodei de brainstorming

participă un grup de 6-12 persoane, constituit fără a avea pretenţii deosebite

privind structura profesională a acestuia .

Etapele brainstromingului :

1. Pregătirea discuţiilor;

2. Analiza problemei în cadrul grupului;

3. Selectarea ideilor emise.

Regulile de desfăşurare a brainstromingului :

Selecţionarea membrilor grupului de analizǎ, eterogen în ceea ce priveşte vârsta, pregătirea, fără să existe antipatii;

Se stabileşte liderul grupului de analizǎ prin consensul membrilor si secretarul grupului

pentru înregistrarea ideilor;

Asigurarea unui loc corespunzător, liniștit, aerisit, luminos;

Admiterea, încurajarea de idei oricât de neobişnuite, îndrăzneţe;

Un membru preia cuvantul doar in momentul in care ideea precedentului a

fost complet emisǎ şi inregistratǎ; Construcţia de „idei pe idei”.

Principiul de bază al acestei metode este amânarea criticii ideilor emise. Oricât ar părea de fantezistă o idee, ea nu poate fi

criticată.

Avantajele Metodei brainstorming:

Permite obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor posibile;

Costuri reduse necesare aplicǎrii metodei; Aplicabilitate largă, în toate domeniile; Dezvoltă abilitatea de a lucra in echipa.

Dezavantajele şi limitele brainstorming-ului:

Nu suplineşte cercetarea de durată, clasică; Depinde de calităţile liderului de a anima şi

dirija discuţia pe subiectul dorit; Oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea

efectivă;

Uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi;

Cand emiterea de idei scade, se poate lansa o listǎ cu intrebǎri, ”check-list” care

sǎ stimuleze creativitatea grupului.

Aplicabilitatea brainstromingului :

Statisticile spun că prin Brainstorming se emit de 1,7 ori mai multe idei decât

individual. Dintre ideile emise, circa 20% sunt direct aplicabile. Dintre ele, o cincime

sunt de o reală valoare.

Metoda arborelui de pertinenţă

Metoda dată constă în realizarea unei reţele arborescente de elemente ce condiţionează

înfăptuirea unui obiectiv prestabilit ierarhizat sub forma unui grafic.

Metoda dată a luat nastere ca urmare a cercetarilor efectuate de Battelle Memorial

Institute, asupra unui număr mare de prognoze în domeniul tehnic. S-a constatat astfel că erorile de prognoză nu se datorau

atât unor metode gresite de prelucrare a datelor, cît mai ales omisiunilor.

Etapele elaborării arborelui de impertinenţă :

1. Formularea şi definirea unei probleme;

2. Identificarea şi caracterizarea tuturor parametrilor spre o soluţie;

3. Construirea unei matrice multidimensionale (caseta morfologică) a căror combinaţii va conţine toate soluţiile posibile;

4. Evaluarea rezultatului pe baza de fezabilitate şi realizarea obiectivelor dorite;

5. Analiza aprofundată a celor mai bune opţiuni având în vedere resursele disponibile.

Elementele ce urmează a fi ordonate în cadrul structurii arborescente sunt:

Obiectiv principal urmărit (o) Căile pe care se poate atinge obiectivul

propus ( Ci) Mijloacele ce pot fi utilizate pentru

atingerea obiectivului ( Mj)

Pentru exemplificarea celor spuse anterior va fi prezentat în continuare un tabel cu explicarea clară a ceea ce reperzintă un

asemenea tabel .

Obiectiv (o) 0.6 0.4 C1 cale C2 0.2 0.3 0.5 0.5 0.5 M11 M12 M13 M21 M22

Creşterea productivităţii muncii în consrtucţii de

maşini

Creşterea aportului tehnic Creşterea aportului factorului uman

Intr

odu

cere

a u

ltim

elo

r

no

ută

ţi în

do

me

niu

Cre

şte

rea

ca

lită

ţii

pro

du

cţie

i

Înlo

cuire

a u

tilaj

elo

r

ne

perf

orm

ante

Pe

rfe

cţio

nare

a

pe

rso

nalu

lui

Îmb

un

ătă

ţire

a

org

an

iză

rii

mun

cii

Avantajele arborelui de pertinenţă :

Asigurarea ilustrării unei probleme în complexitatea sa şi detalii concrete ce o

vizează. Reprezentarea pe larg atît a relaţiilor actuale

cît şi a celor potenţiale.

Dezavantaje:

Dezvoltarea arborelui de pertinenta, la fel ca majoritatea metodelor de prognozare, cere judecata critică, astfel, posibilitatea

unor erori umane este prezenta. În cele din urmă, în cazul în care procesele de gândire

care stau la baza nu sunt patrunzatoare, rezultatele din această metodă vor fi slabe.

Concluzie

Trebuie relevat faptul ca în rezolvarea unor probleme poate fi utilizata oricare dintre metodele expuse mai sus, deoarece - în

principiu - ele ar trebui sa conduca toate la acelasi rezultat. Practic însa, deoarece din

lipsa de puncte de sprijin analizele nu pot fi niciodata împinse pâna la capat, rezultatele obtinute prin aplicarea diverselor metode sunt si ele, de cele mai multe ori diferite.