Memoriu Tehniccaiete de Sarcini Canalizare ViilorMuncitorilor Si Pometului

PPRROOIIEECCTT TTEEHHNNIICC

EEXXTTIINNDDEERREEAA RREETTEELLEEII DDEE CCAANNAALLIIZZAARREE AA

MMUUNNIICCIIPPIIUULLUUII RREEGGHHIINN,, JJUUDDEETTUULL MMUURREESS

Sepetembrie 2009

MEMORIU TEHNIC

CAIETE DE SARCINI

EXTINDERE CANAL MENAJER REGHIN MEMORIU

Pagina 3

LISTA DE SEMNĂTURI PROIECTANT SC MULTINVEST SRL

ing. Gogolak Zsolt .......................................................

ing. Balogh Ferenc .......................................................


Pagina 4

MEMORIU TEHNIC I. DATE GENERALE:

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

EXTINDEREA RETELEI DE CANALIZARE A MUNICIPIULUI REGHIN,

JUDETUL MURES

1.2. Amplasamentul:

Judeţul Mures, localitatea Reghin, strazile Viilor si Muncitorilor

1.3. Beneficiarul investitiei Municipiul Reghin

1.4. Elaboratorul studiului SC MULTINVEST SRL Tg.-Mureş

Prezenta documentaţie elaborată conform ord. MF-MLPAT 784-34/N/1998, reprezintă

proiectul de specialitate de lucrări edilitare pentru execuţia reabilitări retelei de apă potabilă si de

extindere a retelelor de canalizare in municipiul Miercure Ciuc.

Pentru urmărirea execuţiei şi decontarea lucrărilor conform Legii 10/1995 beneficiarul

este obligat să angajeze diriginte de şantier atestat MLPAT în domeniu..

Proiectul a fost elaborat pe baza temei de proiectare elaborate de către Beneficiar.


Pagina 5

Generalitati

Importanţa lucrărilor:

În conformitate cu HGR 261/1994 lucrările proiectate se încadrează în categoria de

importanţă C: construcţii de importanţă normală.

Organizarea de şantier:

Clădirile provizorii, depozite de materiale, locuri de parcare pentru utilaje se pot amplasa

în incintă sau pe terenurile şi locurile indicate de reprezentantul beneficiarului.

Lucrările de organizare de şantier se pot realiza fără devieri de reţele.

Prezenta documentaţie nu cuprinde proiectul organizării de şantier.

Căile de acces

Accesul se va face prin căile si drumurile existente. Accesul la punctul de lucru este

asigurat prin străzile existente din zonă.

Trasarea lucrărilor:

Înainte de începerea lucrărilor constructorul va materializa pe teren traseul conductelor,

conform planşelor din proiect marcînd punctele caracteristice (vîrfuri de unghi, guri vizitare,

cămine etc.) prin borne sau ţăruşi. În cazul în care elementele de trasare din proiect sînt

insuficiente sau apar neconcordanţe între situaţia de pe teren şi proiect, se va solicita clarificare

din partea proiectantului.

Inaintea inceperii lucrarilor se vor identifica reţele subterane existente in zona, prin

marcarea traseelor acestora.

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier:

Protejarea lucrărilor executate se va realiza prin umplutură de protecţie din strat de nisip

compactat conform prescripţiilor furnizorului de tuburi, a betoanelor pînă la realizarea prizei prin

panouri de protecţie, iar pentru alte tipuri de lucrări se vor lua măsurile considerate cele mai bune

de către executant.

Pentru materialele păstrate pe şantier deasemeni se vor lua măsuri de protejare:

păstrarea în loc acoperit a materialelor sensibile la umezeală.

Măsurarea lucrărilor:

Măsurarea lucrărilor executate se face pe firul conductei cu metrul, iar pentru lucrările de

săpături, umpluturi, betoane prin măsurare la faţa locului.

Laboratoarele contractantului şi testele care cad în sarcina sa

Se va verifica marca betoanelor, calitatea cimentului şi al oţelului beton din construcţia

căminelor. Vor fi examinate vizual şi recepţionate piesele puse în operă (prefabricate, capace şi

rame, materialul tubular, alte piese).

Curăţenia în şantier:


Pagina 6

Executantul se va îngriji de menţinerea unui aspect civilizat al şantierului prin adunarea

zilnică a resturilor de materiale, curăţenia locului de muncă, întreţinerea corectă a locului de luat

masă a grupului sanitar şi a altor puncte din cadrul şantierului şi construcţiilor provizorii de

organizare.

Servicii sanitare:

Şantierul va fi dotat cu un punct de prim ajutor dotat cu medicamentele şi materialele

necesare unei intervenţii de prim ajutor. Personalul din şantier va fi instruit în aplicarea măsurilor

necesare în diferite situaţii ce pot apare.

Topografia

Teren accidentat, cu denivelări locale, pantă în general ascendentă, cu valori până la

10% . Nivelul terenului, pe tronsonul studiat, este între 300 – 340 m, cote în planul de referinţă

Stereo 70 Marea Neagră nouă.

Date climatelice

Localitatea este situată într-o zonă de temperatură IV. Se poate aştepta ca temperaturi cu

valori sub 0°C să fie înregistrate 84 zile/an.

Se poate aştepta ca condiţiile climaterice rele (căderi masive de zăpadă şi teren îngheţat)

să împiedice lucrul în zonele neprotejate cca. 120 zile/an ( între 15 noiembrie – 15 martie).

Geologie, seismicitate

Încadrarea construcţiei proiectate:

- apă subterană : sub adâncimea de 2,0 m, afectând lucrările de terasamente

- zona seismică E, grad 6, Ks = 0,12 ; perioada de colţ: Tc = 0,7s ;

- presiune convenţională:200…500 kPa .

Conditii geotehnice

Conform studiu geotehnic terenul bun de fundare este alcătuit din pietriş bolovăniş cu

nisip argilos, prăfos având presiunea conventionala de baza Pconv=400KPa.

Nivelul apei subterane se situeaza la adancimi medii de –2,00m faţă de cota terenului

natural cu posibilitatea de urcare până la cota –1,00m pe perioada unor precipitaţii abundente.


Pagina 7

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1.Descrierea lucrarilor

Localitatea Reghin este situat in partea estică a judetului Mures si este strabatuta de

drumurile nationale DN15 (Tg.-Mures-Reghin-Toplita), DN16 (Reghin-Cluj) si DN16A.(Reghin-

Bistrita)

In municipiul Reghin există un sistem de alimentare centralizata cu apa si de canalizare

menajeră. Apele uzate menajere sunt epurate la o statie de epurare mecano-biologica si

evacuate in raul Mures.

Statia de epurare a fost proiectata la o capacitate de 330 l/s. In urma reducerii

consumului de apa a populatiei si a industriei, debitul actual de ape uzate evacuate in emisar

este in medie 97,53 l/s, astfel statia de epurare are capacitate de epurare disponibila de peste

230 l/s.

Lungimea retelei de distributie a apei potabile este de 76,6 km, iar reteaua de canalizare

menajera de numai 48 km, acoperind cca. 63 % din trama stradală a localităţii. Rezulta ca la un

numar mare de folosinte, apele uzate menajere sunt evacuate direct, fara epurare, in santuri,

torenti, canale pluviale, care partial se infiltreaza in sol, in parte ajung in raul Mures, poluand

emisarul.

Toate aceste elemente conduc la necesitatea dezvoltarii esalonate a retelei de canalizare

menajera in municipiul Reghin. Aceasta necesitate a fost stabilita si de R.A.G.C.L. Reghin, dar si

de organele de gospodarire a apelor. In programul de etapizare a lucrarilor privind protectia

calitatii apelor, elaborat cu ocazia autorizarii, functionarii R.A.G.C.L. si avizat de Compania

Nationala Apele Romane S.A. s-a prevazut sa se elaboreze studii de fezabilitate in vederea

dezvoltarii retelelor de canalizare


Pagina 8

Principalele actre normative avute în vedere la întocmirea proiectului

STAS 1343/0 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare

SR 1343/1 Alimentări cu apă. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru

centre populate

Normativ I22 Normativ pentru proiectarea şi executarea de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare ale localităţiilor. GP 106-2004 Ghid de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare în mediul rural. Normativ P66 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare a localităţilor din mediul rural.

NTPA001 Stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în

resursele de apă

NTPA002 Condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale

localităţilor

Legea 10-95 Legea privind calitatea în construcţii

STAS 10101/1-75 Greutăţi tehnice şi încărcări permanente

STAS 10101/2A1-87 Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile, industriale şi

agrozootehnice;

STAS 10101/OA-78 Acţiuni în construcţii;

STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi

precomprimat.

NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat.

Normativ P100-1992- privind proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-

culturale, agrozootehnice şi industriale;

STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe


Pagina 9

2.2. Memorii tehnice pe specialitati

2.2.1. Reteaua de canalizare menajera

Se va realiza un sistem de canalizare în sistem separativ, canalizarea apelor uzate

menajere fiind evacuată printr-o reţea de canalizare menajeră la retele existente, iar apele

pluviale din strada Terasei vor fi evacuate la emisarul cel mai apropiat.

Reţelele de canalizare menajeră se vor realiza pe străzile Viilor si Muncitorilor, corelate

cu celelalte reţele existente în zonă. Materialul tubular folosit este ţeavă PVC tip G cu mufă cu

îmbinare prin inel de cauciuc cu diametrul de 250 mm.

Lungimea totală a retelei de canalizare este de 1189 m, din care 444 m pe strada

Muncitorilor, 150 m pe strada Viilor si 595 m pe strada Pometului, cu racordarea retelelor

la conductele de canalizare existente.

Materialul tubular PVC tip G, îmbinat cu mufă şi etanşat cu inel de cauciuc va fi amplasat

în pat de nisip compactat. Granulatia patului va fi conform indicatiilor furnizorului de tubulatura

din PVC. Patul de nisip sub conductă va avea o grosime de 0,10 m, iar acoperirea de 0,20 m.

Umpluturile vor fi compactate cu maiul de mână, fără deteriorarea tuburilor. Umplutura deasupra

stratului de nisip în zona subtraversării drumurilor si de-a lungul drumului va fi din balast

compactat. Adîncimea minimă de pozare este limita de îngheţ dar condiţionat şi de posibilitatea

de racordare ale gospodăriilor.

Amplasarea conductelor se va face pe terenuri de domeniu public, pe străzi. Conductele

vor fi aşezate pe cât posibil în zona verde sau sub trotuare pentru evitarea spargerii ulterioare al

părţii carosabile cu ocazia intervenţiilor.

-Materiale prevăzute pentru retele de canalizare gravitationale: tuburi de canalizare

subterane din PVC-KG- exterioare SN 4 , PN = 0,5 bar

-Materiale prevăzute pentru retele de canalizare sub presiune: tuburi de canalizare

subterane din PE 100, PN = 6 bar

-Cămine de racordare, de schimbare de direcţie conf. STAS 2448/89, executate din beton

prefabricat, cu capac carosabil tip greu, antifurt.

-Executarea lucrării se prevede cu săpătură manuală si mecanică, pozată la adâncimi

1.6-5,2 m, în umplutură de protecţie din nisip în jurul tuburilor PVC.

-În scopul controlării şi intreţinerii reţelei de canalizare, s-au prevăzut cămine de vizitare

la schimbarea direcţiei, la schimbarea pantelor şi pe trasee drepte la distanţă maximă de 60 m.

Pentru realizarea conductelor şi canalelor se vor respectarea cerinţele SR 6819, SR

8591, SR 4163 şi SR EN 805, SR EN 752 şi SR EN 1610.

Pentru evacuarea apelor uzate vor fi respectate prevederile Legii Protecţiei Mediului

(137/95), Legea Apelor (107/96) şi NTPA 002/2002.


Pagina 10

Pentru toate construcţiile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/1995 privind

calitatea în construcţii, cu toate completările ulterioare.

Pe durata de funcţionare a sistemului vor fi aplicate prevederile Normativului P130/99

privind urmărirea comportării construcţiilor

3.4 Lucrări de constructii

Topografia

Teren accidentat, cu denivelări locale, pantă în general ascendentă, cu valori până la

10% . Nivelul terenului, pe tronsonul studiat, este între 675 – 740 m, cote în planul de referinţă

Stereo 70 Marea Neagră nouă.

Date climatelice

Localitatea este situată într-o zonă de temperatură IV. Se poate aştepta ca temperaturi cu

valori sub 0°C să fie înregistrate 84 zile/an.

Se poate aştepta ca condiţiile climaterice rele (căderi masive de zăpadă şi teren îngheţat)

să împiedice lucrul în zonele neprotejate cca. 120 zile/an ( între 15 noiembrie – 15 martie).

Geologie, seismicitate

Încadrarea construcţiei proiectate:

- apă subterană : sub adâncimea de 2,0 m, afectând lucrările de terasamente

- zona seismică E, grad 6, Ks = 0,12 ; perioada de colţ: Tc = 0,7s ;

- presiune convenţională:200…500 kPa .

Conditii geotehnice

Conform studiu geotehnic terenul bun de fundare este alcătuit din pietriş bolovăniş cu

nisip argilos, prăfos având presiunea conventionala de baza Pconv=400KPa.

Nivelul apei subterane se situeaza la adancimi medii de –2,00m faţă de cota terenului

natural cu posibilitatea de urcare până la cota –1,00m pe perioada unor precipitaţii abundente.

Conditii de fundare Fundarea se face in stratul de pietris cu nisip cu intercalatii de prafuri argiloase ce apar la

adancimea de 0.6-0.7 m de la nivelul terenului, fie continuare in stratul de nisip grosier cu pietris

si bolovanis situat peste adancimea de 1.20-1.80 m cu Pconv.=320 kPa. Adancimea minima de

fundare este de 1.30 m de la cota terenului amenajat.

Fundatiile

Soluţia aleasă este de fundaţii tip radier general cu grosimea de 20 cm, grosimea

acestuia fiind dată de condiţia de echilibrare a presiunii apei subterane. În prima etapă de

realizare a radieruli se va turna un strat de beton de egalizare necesar realizarii armarii

radierului. Pe tot parcursul acestor operaţiuni se vor realiza epuismente şi se va pompa continu

apa subterană. Pentru hidroizolrea căminelor si a statilor de pompare se va aplica o hidroizolare

orizontală între betonul de egalizare 10cm grosime si radierul de beton armat. Armătura folosită


Pagina 11

la armarea radierului PC52�14/10iar clasa betonului este C20/25 având gradul de

impermeabilitate P8/10 , gradul de gelivitate G100 , raport A/C 0,45 şi tipul de ciment I32,5 (R).

Peretii

Pereţii obiectelor vor fi din beton armat cu grosimea de 20cm dimensionarea şi armarea

lor rezultat din respectarea condiţiilor de rezistenţă impuse de împingerea pământului.

Deasemenea s-a efectuat şi verificarea deschiderii fisurilor, verificare necesară în cazul

rezervoarelor. Pereţii exteriori ai rezervorului se vor hidroizola cu hidrolaţie verticală, acesta

împreună cu hidroizolarea orizontală de sub radier realizând o cuvă închisă. La realizarea

pereţilor se va folosi armături PC52�14/10 şi beton clasa C20/25 cu aceleaşi caracteristici ca şi

cel folosit la radier. La realizarea cofrajului nu se vor utiliza distantieri din sarma ci numai

distantieri din plastic.

Intre rostul de turnare dintre radier si peretele rezervorului se va dispune banda

expandabila importiva infiltratiilor.

Planşeul de închidere al rezervorului este din beton armat monolit cu o placă de beton de

20cm grosime.

În zona găurilor de acces se va borda local placa cu armaturi PC52�14 realizarea

pereţilor se va folosi armături PC52�10-14 ; OB37�8 şi betonclasa C20/25 cu aceleaşi

caracteristici ca şi cel folosit la radier şi pereţii rezervorului.

Accesul în incinta rezervorului de stocare, se realizaează prin intermediul unor guri de

acces.

Se va acorda atenţie deosebită introducerii în cofraj a elementelor de realizare a găurilor

necesare instalaţiilor înainte de betonare.

Materiale folosite

Betoane: C8/10- T3/T4-II./A-S32.5R0/31 beton de egalizare

C20/25 gradul de impermeabilitate P8/10 , gradul de gelivitate G100

raport A/C 0,45 şi tipul de ciment I32,5 (R).


Pagina 12

IV.CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA.

• In conformitate cu HG. 766/97, categoria de importanta este

"C" constructie de importanta normala.

• In conformitate cu normativul P 100-92, zona de calcul a amplasamentului, este zona F,

avind coeficientul K=0,08 si perioada de colt Tc=0,7 sec, conf. tabelului 5.1,

clasa de importanta este IV - constructie de importanta normala.

V.CALITATEA LUCRARILOR.

La executia lucrarilor se vor respecta toate cerintele din normativele in vigoare, indicate in

caietele de sarcini, pentru diferitele categoriile de lucrari.

La executia lucrarilor se vor intocmi toate documentele privind procesele verbale pentru

natura terenului si dimensiunile fundatiilor, procesele verbale de lucrari ascunse, procese verbale

ce constituie fazele determinante, condica de betoane, etc., conform programe de control.

Programele de control propuse de proiectant vor fi vizate de Inspectia de Stat in

constructii prin grija executantului si a beneficiarului la inceperea executiei.

In anexa sunt date fazele determinante si receptiile calitative propuse de proiectant.

Atragem atentia asupra calitatii betonului turnat, ce trebuie sa fie un beton etans,

preparat, transportat si turnat in conditii speciale, privind lucrabilitatea, raportul apa/ciment,

utilizarea aditivilor adaosuri pentru marirea lucrabilitatii .

Betoanele in elementele structurale importante, stalpi, grinzi, plansee vor fi turnate

obligatoriu cu pompa, prin vibrare corespunzatoare.

Conform HGR 766/1997- care aproba regulamentele privind calitatea in constructii –

anexa 3, obiectivul se incadreaza la constructiile cu categorie de importanta’’C’’ (normala).


Pagina 13

VI.MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI.

In anexa la proiect sunt indicate toate masurile de protectia muncii ce trebuie luate in

considerare pe capitole de lucrari. Precizam ca aceste masuri nu sunt limitative, executantul

avind obligatia de a prelucra masurile ce se impun pentru conditiile speciale de lucru sau sa

elaboreze un manual al calitatii executiei si portectia muncii si PSI propriu pe care o inainteaza

Inspectiei de Stat si dirigintelui de santier spre aprobare.

Inainte de inceperea executiei executantul prin grija sa va afisa un panou de identificare a

lucrarii, afisat la loc vizibil ,la intrarea pe santier.

Amplasamentul se va imprejmui, cu panouri metalice, sau sarma, tinand cont de

amplasament care se situeaza in incinta unui institutii de invatamant.

Inaintea excavarii se vor imprejmui zona si se semnalizeaza cu placute avertizoare.

Pentru accesul pe verticala se vor utiliza scari omologate.

La executia lucrarilor se, vor respecta instructiunile din normativul P118/99 privind

siguranta la foc a constructiilor.


Pagina 14

VII. COMPORTAREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI.

In baza indicativului P130-1999, beneficiarul va organiza urmarirea curenta a comportarii

constructiei, prin personalul tehnic afiat in subordine sau printr-o firma abilitata in aceasta

activitate.

Urmarirea comportarii curente a constructiei se va face periodic, la un interval de maxim

un an si se vor intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in "Jurnalul evenimentelor" si incluse in

cartea tehnica a constructiei.

In cazul aparitiei unor elemente deosebite, beneficiarul(investitorul} va solicita

proiectantul sau se va solicita intocmirea unei expertize tehnice ce va indica masurile ce se

impun.

Fenomenele ce se vor analiza la urmarirea curenta a comportarii constructiei se refera la:

- Verificarea elementelor de rezistenta, a planseului, la aparitia de fisuri in grinzi

sau placi.

- Urmarirea unor eventuate tasari ale constructiei, care pot determine aparitia unor

fisuri in elementele suprastructurii platformei betonate.

- Aparitia unor fisuri in elemente nestructurale, dizlocari de caramizi

- Aparitia unor pete de mucegai sau fenomenul de condens pe elementele de

structura.


Pagina 15

INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE POST UTILIZARE ŞI URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN

TIMP A REŢELELOR DE CANAL MENAJER

1.GENERALITĂŢI

Principalele acte normative care reglementează activitatea de urmărire a comportării în

timp şi urmărirea curentă a stării tehnice a construcţiilor şi instalaţiilor sint:

• Legea calităţii 10/1995

• Normativul P130-1999

• HGR 766/1997 referitor la regulamentul privind asigurarea calităţii în

construcţii

Se vor avea în vedere şi prevederile referitoare la activitatea de urmărire a comportării

în timp existente în documentele de calitate întocmite de producătorii / furnizorii materialelor

folosite.

Activitatea de urmărire curentă are un caracter permanent, pe toată durata de serviciu

efectivă a construcţiilor şi instalaţiilor.

Ţinând cont de prevederile actelor normative în vigoare, lucrările proiectate nu necesită

urmărirea specială a comportării în timp, ci numai urmărirea curentă a stării tehnice .

Scopul urmăririi curente a stării tehnice a construcţiilor este asigurarea aptitudinii pentru

exploatare în bune condiţii la parametrii proiectaţi, pe durata de serviciu normată (efectivă ) şi

obţinerea unor informaţii necesare perfecţionării activităţilor în construcţii.

În acest scop beneficiarul va desemna, conform legii, un responsabil cu urmărirea

comportării în timp, care va verifica în unele cazuri speciale chiar cu participarea şi a altor

specialişti, starea reală a construcţiei şi va face consemnările în cartea construcţiei.

În această activitate se va ţine seama şi de nivelul de performanţă a lucrărilor proiectate,

determinate conf. prevederilor HGR 766/1997.

2.SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A STĂRII TEHNICE Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală, directă cu mijloace simple de

măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi a reglementărilor

tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.


Pagina 16

Urmărirea curentă se referă la depistarea şi semnalarea încă din faza primară a tuturor

situaţiilor ce pot afecta construcţiile şi instalaţiile sub aspectul durabilităţii, fiabilităţii, siguranţei şi

confortului.

Astfel la lucrările aferente reţelei de canalizare se vor urmări :

• existenţa reperelor de marcare conf. STAS 9570/1-89 a poziţiei reţelelor,

căminelor;

• schimbări în poziţia acestora în raport cu aceste repere sau construcţii învecinate,

care se poate manifesta prin deplasări vizibile, orizontale sau verticale cum ar fi

înclinări, rotiri, tasări sau prin efecte secundare ca desprinderi de pavaj sau alte

construcţii învecinate;

• apariţia de fisuri, crăpături ăn placă, pereţi sau radier;

• pete de infiltraţii, exfolieri, desprinderea tencuielii;

• starea capacului şi a ramei din fontă, fisuri, spargeri;

• treptele de acces;

Se subliniază utilitatea preocupărilor privind implementarea tehnicii de urmărire a

comportării în timp a conductelor de canalizare prin metoda videoscopiei. În acest sens se

propune dotarea compartimentului de specialitate din cadrul operatorului cu aparatură

performantă şi asigurarea personalului de exploatare / utilizare calificat.


Pagina 17

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

In continuare sint indicate masurile de protectia muncii ce trebuie luate in considerare pe

capitole de lucrari. Precizam ca aceste masuri nu sunt limitative, executantul avind obligatia de a

prelucra masurile ce se impun pentru conditiile speciale de lucru sau sa elaboreze un manual al

calitatii executiei si portectia muncii si PSI propriu pe care o inainteaza Inspectiei de Stat si

dirigintelui de santier spre aprobare.

Inainte de inceperea executiei executantul prin grija sa va afisa un panou de identificare a

lucrarii, afisat la loc vizibil, la intrarea pe santier.

Amplasamentul se va imprejmui, cu panouri metalice, sau sarma, tinand cont de

amplasament.

Inaintea excavarii se vor imprejmui zona si se semnalizeaza cu placute avertizoare.

Pentru accesul pe verticala se vor utiliza scari omologate.

La executia lucrarilor se, vor respecta instructiunile din normativul P118/99 privind

siguranta la foc a constructiilor.

În timpul execuţiei se va respecta Legea nr.90/1996 şi toate normele şi normativele de

tehnica securităţii muncii în vigoare.

Constructorul este obligat să instruiască angajaţii săi la locul de muncă şi să ţină seama de

calificarea profesională, de modul cum fiecare muncitor poate să-şi însuşească noţiunile din

instructajul făcut, încât să poată folosi fără pericol agregatele, instalaţiile, utilajele, sculele şi

uneltele la locul de muncă unde este repartizat, insistând în special asupra accidentelor

provenite din nerespectarea instructajului făcut pe linie NTS şi PSI, precum şi la ce situaţii se

ajunge în cazul cănd s-ar produce un eventual accident de muncă sau incendiu, dandu-se

exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fără a avea instructajul NTS şi PSI făcut şi însuşit.

Obligaţia efectuării instructajului NTS şi PSI o au cei care organizează, controlează şi

conduc procesele de muncă, pentru care răspund în faţa legilor disciplinar, material şi penal în

funcţie de gravitatea săvărşită.

Instructajul se va efectua în trei etape:

A. Instructajul întroductiv general ( 8 ore pănă la 2 zile cu verificări în fişa de instructaj ).

B. Instructajul la locul de muncă efectuat de către conducător respectiv (inginer, maistru,

şef echipă ) durata fiind de cel puţin 8 ore şi verificat de şeful ierarhic, superior, celui care a făcut

instructajul este admis să lucreze, rezultatul verificării trecăndu-se în fişa de instructaj.

Ori de căte ori un angajat este mutat de la un loc de muncă la altul i se va face instructajul

la noul loc de muncă,atăt din punct de vedere al N.T.S. căt şi P.S.I.


Pagina 18

C. Instructajul periodic se face la locul de muncă cel puţin odată pe lună de conducătorul

locului de muncă. Instructajele angajaţilor (întroductiv general, la locul de muncă şi periodic ) se

va consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj.

Conducătorii şantierelor, loturilor şi punctelor de lucru sunt obligaţi să organizeze

instructajele pe linie NTS şi PSI, în conformitate cu reglementările în vigoare prin organizarea de

cabinete de tehnica securităţii muncii şi paza contra incendiilor pe bază de prelucrare a

capitolelor specifice în care este repartizat angajatul, la locul de muncă.

Normele generale, cât şi cele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu

aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfăşurarea

principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor reglementări nu absolvă agenţii economici de răspundere

pentru prevederea, stabilirea şi aplicarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate

condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţiilor respective.

Prevederile tuturor normelor specifice se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională,

indiferent de forma de organizare şi de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o

reglementează.

Executantului îi revine obligaţia generală de a cunoaşte şi a aplica pe şantier prevederile

următoarelor acte normative în vigoare :

• Norme Generale de Protecţie a Muncii, Ed.2002, art.192 (a),(b),(c),(d),(e)

• Norme Specifice de Protecţie a Muncii pentru Îmbunătăţiri Funciare şi

Irigaţii, Ed.1998,

• Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Alimentări cu Apă a

Localităţilor şi pentru Nevoi Tehnologice, Ed.1995, următ. capitole :

• Cap.8.1. – Artere şi conducte de serviciu, de la art.167 la art.180.

Subliniem necesitatea acordării unei atenţii deosebite electrosecurităţii lucrărilor de

terasamente şi fundaţii, lucrărilor la înălţime, montării prefabricatelor, lucrărilor în spaţii înguste,

precum şi altor norme specifice de securitate a muncii, conexe şi sau complementare, de

asemenea, standardelor obligatorii de securitate a muncii conexe lucrărilor tratate ( standarde

specificate în liste anexe la norme specifice ).

Conform catalogului de dispozitive şi elementele tipizate pentru protecţia muncii la lucrările

de construcţii - montaj editate de Ministerul Construcţiilor Industriale ( proiect IPC nr. 7088/1975),

constructorul va folosi dispozitivele indicate în acest catalog şi anume:

- subgrupa I - dispozitive de protecţia muncii pentru lucrări de săpătură (simbol catalog

122, 108, 107 )

- subgrupa III - dispozitiv de protecţia muncii pentru lucrări de sudură ( simbol catalog nr.

301,303, 305, 306, 307)


Pagina 19

- subgrupa VIII - semne convenţionale indicatoare de securitate (simbol catalog 801, 802)

Se menţioneză că această enumerare a capitolelor ce trebuiesc însuşite nu este limitată,

constructorul avănd obligaţia de a le completa cu alte măsuri specifice condiţiilor locale de

execuţie sau exploatare pe care le vor considera necesare.

Legislaţia PSI – culegere de acte normative – ediţia 2002 ; se va prelucra cu precădere

actele normative privind domeniile de activitate care se regăsesc pe şantier. cu specificul “ Se va

face cu deosebită atenţie prelucrarea instrucţiilor de prevenire şi combatere a incendiilor precum

şi în mod cu totul special şi insistent se va acorda o deosebită atenţie lucrărilor de sudură şi

eliberarea permisului de lucru cu foc deschis la locurile de muncă cu materiale inflamabile

(reziduri petroliere, construcţii de gradul IV şi V de rezistenţă la foc, executate din elemente

combustibile).

Constructorul va prelucra cu angajaţii săi în mod obligatoriu NTS şi celelalte reglementări

normative înscrise mai sus şi cu alte măsuri pe care le găseşte necesare a fi luat în vederea

asigurării executării lucrărilor în bune condiţiuni şi de calitate fără accidente sau incendii.

În scopul evitării accidentelor de muncă, al prevenirii deteriorării unor lucrări subterane cum

sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de apă şi de termoficare, constructorul lucrării va

convoca în scris delegaţii întreprinderilor deţinătoare de reţele subterane şi va stabili de comun

acord cu aceşti delegaţi, înainte de începerea lucrărilor de săpături manuale sau mecanice,

traseele reţelelor existente în zonă, încheindu-se în acest sens un proces verbal semnat de toţi

participantii. După care se va da permis de atacare a lucrărilor de săpătură / terasamente.

Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile înainte de atacarea lucrărilor în

zona respectivă, atrăgîndu-se atenţia că neprezentarea la această convocare atrage după sine

răspunderea materială şi penală după caz de producere a unui accident sau degradarea

reţelelor subterane, dată fiind necunoaşterea amplasamentului acestor reţele în zonă.

Prevederile de mai sus sunt obligatorii, fără să aibă un caracter limitativ; executantul va

trebui să ia tote măsurile pe care le consideră necesare în vederea asigurării securităţii muncii,

fără să contravină normelor în vigoare.

Prevenirea şi stingerea incendiilor Respectarea reglementărilor şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor

sînt obligatorii la execuţia reţelelor din PVC. Obligaţiile şi răspunderea pentru prevenire şi

stingere a incendiilor revine antreprenorului, şantierelor, precum şi persoanelor care efectuează

operaţiile de execuţie. Personalul de execuţie va fi instruit pentru prevenire şi stingere a

incendiilor înainte de începerea lucrărilor, iar periodic, în timpul execuţiei va fi testat asupra

însuşirii cunoştiinţelor. Pentru lucrările executate în spaţii închise se vor prevedea măsurile

necesare de prevenire şi stingere a incendiilor, în funcţie de natura lucrărilor şi condiţiilor locale.

Conducătorul formaţiei de lucru va asigura instruirea personalului şi va urmări permanent

respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.


Pagina 20

Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis se va face instructaj special personalului

care realizează aceste operaţii.

Se va face cu deosebită atenţie prelucrarea NPCI 1974 şi a instrucţiilor de prevenire şi

combatere a incendiilor precum şi în mod cu totul special şi insistent se va acorda o deosebită

atenţie lucrărilor de sudură în eliberarea perimetrului de foc la locurile de muncă cu materiale

inflamabile (reziduri petroliere, construcţii de gradul IV şi V de rezistenţă la foc executate din

elemente combustibile)

BENEFICIARUL trebuie să pretindă constructorului respectarea măsurilor protecţia de

munci şi PSI prevăzute în proiect, deasemenea trebuie să respecte prevederile de protecţia

munci aferente exploatării şi întreţinerii lucrărilor, conform actelor normative precizate.

Întocmit

ing. Balogh Ferenc


Pagina 21

PROGRAM URMĂRIRE TEHNICĂ A EXECUŢIEI ŞI CALITĂŢII LUCRĂRILOR ŞI STABILIREA FAZELOR DETERMINANTE PENTRU REŢELE DE CANALIZARE MENAJERĂ

Nr. crt. Denumirea lucrării ISCL

Achizitor

Diriginte

Achizitor Serv.

ExploatareExecutant Proiectant Observ.

1.PREDARE AMPLASAMENT ŞI TRASARE 1.1. Predare amplasament X X X X1 1) 1.2. Trasare X X 1.3. Întocmire P-V de predare

amplasament pentru canalul care se va executa

X X

1.4. Trecere P-V în registrul responsabilului tehnic în execuţia (dirigintele)

X

2. CONTROLUL EXECUŢIEI SĂPĂTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR 2.1. Controlul naturii terenului de

fundare X X1 X X1

2.2. Execuţia săpăturii (inclusiv cu sprijiniri-dacă este cazul)

X X

2.3. Realizarea fundului tranşeei, nivelmentul pentru asigurarea pantelor de pozare

X X

2.4. P-V de lucrări ascunse (dacă este cazul) + înregistrare în registrul dirigintelui

X X

3. CONTROLUL CALITĂŢII EXECUŢIEI PATULUI DE FUNDARE 3.1. Calitatea pământului (nisipului,

betonului) de fundare X X

3.2. Realizarea grosimii patului de fundare

X X

3.3. Starea de compactare a patului de fundare

X X

3.4. Întocmirea şi înregistrarea P-V de constatare a calităţii lucrărilor

X X

4.ÎNTROLUL POZĂRII TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUŢIA CĂMINELOR A ACCESORIILOR (ÎNGLOBĂRI ÎN BETON, TREPTE…) ŞI A RACORDURILOR 4.1. Verificarea adâncimilor de

montaj X

4.2. Realizarea pentelor continu ale tronsoanelor de canalizare

X X

4.3. Turnarea radierului inclusiv realizarea cunetelor la cămine

X X

4.4. Verificarea betoanelor puse în operă

X X

4.5. Ridicarea camerelor de lucru şi a coşurilor la cămine

X X

4.6. Întocmirea şi înregistrarea P-V de recepţie calitativă a lucrărilor

X X

5. CONTROLUL MODULUI DE REALIZARE A PROBEI DE ETANŞEITATE 5.1. Realizarea umpluturilor parţiale X X 5.2. Lucrări pregătitoare X X


Pagina 22

Nr. crt. Denumirea lucrării ISCL

Achizitor

Diriginte

Achizitor Serv.

ExploatareExecutant Proiectant Observ.

5.3. Efectuarea probei de etanşitate între două cămine FAZA DETERMINANTĂ NR.1.

X X X X X

5.4. Întocmirea şi înregistrarea P-V de recepţie calitativă a lucrărilor (privitor la etanşeitate)

X X X X1

6. CONTROLUL REALIZĂRII UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE, REFACERE (DACĂ ESTE CAZUL) A SISTEMELOR RUTIERE ŞI A LUCRĂRILOR DE INTEGRARE ÎN SISTEMELE DE CANALIZARE EXISTENTE 6.1. Continuarea umpluturilor şi a

compactării pământului în tranşee

X X

6.2. Aducerea la cota definitivă a capacelor căminelor

X X

6.3. Refacerea sistemului rutier X X 6.4. Lucrări pregătitoare pentru

proba de etanşeitate X X

6.5. Efectuarea probei de etanşeitate pe întreaga (sau tronsoane) conducta FAZA DETERMINANTĂ FINALĂ

X1 X X X X

6.6. Întocmirea şi înregistrare a P-V de recepţie calitativă a lucrărilor X X X X X

6.7. Proces verbal de recepţie a calităţii lucrării în vederea predării către beneficiar

X X X X1

Nota:

Executantul si beneficiarul investiţiei ( prin dirigintele de şantier) vor anunţa proiectantul cu minimum 3 zile înaintea datei la care urmează sa se facă verificările respective. Neconvocarea în timp util a proiectantului pe şantier va reprezenta preluarea de către beneficiar a atribuţiilor şi răspunderilor privind calitatea execuţiei.

Beneficiarul prin grija executantului va inainta prezentul program de control spre viza la Inspectia de Stat in Constructii.

Beneficiar, Executant, Proiectant Inspectia de Stat


Pagina 23

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITĂŢI

CANALIZAREA MENAJERĂ DIN CONDUCTE PVC

Materiale

- pentru canalizarea menajeră se vor folosi tubuiri din PVC cf. STAS 6675/1,2-92. cu

mufă cu inel de etanşare.

- pt. trecerile prin elemenţi din beton se vor folosi piese speciale din PVC cu strat de

aderenţă pt. beton pe partea exterioară, şi cu inele de etanşare din cauciuc pe partea

interioară;

- căminele de vizitare vor fi din beton STAS 2448, cu capac carosabil tip IV, cu fixare

antifurt

Materiale principale puse în operă - Canalizarea menajeră

Caracteristici fizice / dimensiuni STAS-Agrement Locul punerii în operă

Conductă din PVC de scurgere, cu mufe,

montat în pământ

STAS 6675/1,2-92

Agrement tehnic

Reţea de canalizare menajeră

principală

Cămine de vizitare din beton STAS 2448-82

Agrement tehnic Pe reţeaua de canalizare

Capac si rama carosabil tip IV, cu piesă

suport, si fixare antifurt STAS 2308-81 La căminele de vizitare

Piese speciale din PVC cu strat de

aderenţă pt. beton pe partea exterioară, şi

cu inele de etanşare din cauciuc pe partea

interioară

Agrement tehnic

La căminele de vizitare la

trecerile conductelor prin

pereti

Beton simplu marca B100 STAS Fundaţie cămin vizitare


Pagina 24

Succesiunea lucrărilor de execuţie (faze tehnologice) a reţelelor de canalizare menajeră

1. PREDARE AMPLASAMENT ŞI TRASARE

1.1. Predare amplasament

1.2. Trasarea lucrărilor

2. EXECUŢIEA SĂPĂTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR

2.1. Controlul naturii terenului de fundare

2.2. Execuţia săpăturii (inclusiv cu sprijiniri-dacă este cazul)

2.3. Realizarea fundului tranşeei, nivelmentul pentru asigurarea pantelor de pozare

3. EXECUŢIEA PATULUI DE FUNDARE

3.1. Realizarea grosimii patului de fundare

3.2. Starea de compactare a patului de fundare

4. POZAREA TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUŢIA CĂMINELOR A

ACCESORIILOR (ÎNGLOBĂRI ÎN BETON, TREPTE…) ŞI A RACORDURILOR

4.1. Verificarea adâncimilor de montaj

4.2. Realizarea pantelor continu ale tronsoanelor de canalizare

4.3. Turnarea radierului inclusiv realizarea cunetelor la cămine

4.4. Ridicarea camerelor de lucru şi a coşurilor la cămine

5. REALIZAREA PROBEI DE ETANŞEITATE

5.1. Realizarea umpluturilor parţiale

5.2. Lucrări pregătitoare

5.3. Efectuarea probei de etanşitate între două cămine

6. REALIZAREA UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE

6.1. Continuarea umpluturilor şi a compactării pământului în tranşee

6.2. Aducerea la cota definitivă a capacelor căminelor

6.3. Refacerea sistemului rutier

6.4. Efectuarea probei de etanşeitate pe întreaga (sau tronsoane) conducta


Pagina 25

1.Trasarea 1.1. Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant, pe baza

procesului verbal de predare primire a amplasamentului si a bomelor de reper

1.2. Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului, In prezenta

proiectantului, pentru verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.

1.3. Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor

ce se impun pe durata executiei, se va face pe baza de proces - verbal Incheiat cu delegatii

unitatilor de exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta In zona. In functie de

situatia reala la teren, daca este cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.

1.4. Trasarea lucrarilor se va face topometric pe baza coordonatelor si a reperelor

planimetrici si de nivelment indicati In plansele din ridicarea topografica.

1.5. Materializarea axului canalelor si a principalelor constructii accesorii, se va face prin

tarusi batuti In pamant, ce se vor planta obligatoriu In urmatoarele puncte:

-In centrul caminelor

-In punctele de schimbare de panta sau de sectiunea canalului

-In punctele de intersectie ale traseului cu alte retele sau constructii subterane

existente In punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a

lucrarii

1.6. Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral, pe directia

perpendiculara fata de axul canalului astfel Incat sa nu fie afectata pe durata executiei lucrarilor.

1.7. Amplasarea lucrarilor In plan vertical si verificarea cotelor de sapatura si pozare se

vor face cu ajutorul riglelor de nivel si a teurilor de vizare.

1.8. Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu In amplasamentul caminelor si In

punctele caracteristice ale traseului, pozitionarea lor realizandu-se pe baza unui nivelment

topografic de precizie, care sa asigure aceeasi InaItime fata de fundul santului ce urmeaza a se

executa.

1.9. Pentru verificarea si stabilirea adancimilor exacte ale santului si canalelor, se va

folosi teul mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.

1.10. Periodic ori de cate ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si

reface topometric pozitia acesteia.

2.Executia sapaturilor

2.1. Executia sapaturilor se va Incepe numai dupa ce s-au facut organizarea lucrarilor si

aprovizionarea pe tronsoane a tuturor materialelor.

2.2. Lucrarile se vor ataca Intotdeauna din aval spre amonte.

2.3. Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului in care se

realizeaza ingroparea retelei.


Pagina 26

2.4.Ingroparea retelei de canalizare din P.V.C. pe sub cai de trafic stradal se face In

transee stramta in pat de nisip.

2.5. In cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va

face succesiv pe tronsoane scurte, de regula Intre doua camine, astfel Incat sapatura sa ramana

deschisa minim de timp necesar executarii canalului.

2.7. Saparea si sprijinirea santurilor si a gropilor pentru camine si fundatii, se va face In

conformitate cu prevederile proiectului si al normelor tehnice si de protectia muncii In vigoare.

2.8. Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de

sapatura fara avizul proiectantului, care va fi dat numai In cazuri deosebite, cand situatia reala la

teren si conditiile geotehnice o impun.

2.9. Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisip -

argiloase sau a celor constituite din loess sau material de umplutura.

2.10. In cazul In care nivelul apelor subterane este superior cotei sapaturii, evacuarea

acestora se va face prin epuisment, ce va fi sustinut pe toata perioada executiei lucrarilor.

Organizarea lucrului va fi adaptata pentru reducerea la minim a duratei de executie.

2.11. Se interzice epuizarea apei prin pompare directa In cazul terenurilor necoezive,

constituite din nisipuri fine - curgatoare (chisai), situatie In care se vor folosi In mod obligatoriu

instalatii de filtre circulare.

2.12. In cazul interceptarii In sapatura a unor conducte, cabluri sau alte instalatii ce nu au

fost identificate la trasare, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de drept, pentru a stabili

masurile ce se impun pentru protectia sau devierea provizorie.

2.13. Pamantul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe cat posibil direct In

mijlocul de transport si indepartat din zona.

2.14. Pamantul sapat, ce urmeaza a fi folosit pentru umpluturi, se depoziteaza in lungul

santului pe o singura parte, la minim 50 cm distanta fata de marginea sapaturii.

In cazul in care nu este posibila depozitarea pamantului in amplasament, incarcarea si

transportul vor fi facute direct.

3.Pregatirea patului de pozare 3.1. Fundul santului In care se pozitioneaza conducta este bine sa aiba o buna

consistenta.

3.2.Dupa saparea transeei pina la adincimea stabilita din proiect, se curata fundul

santului de prundis, pietre, care impiedica nivelarea si se trece la depunerea in straturi succesive

a patului de material de umplutura pe care se sprijina teava in grosime de minim (10+D/10)cm.

3.3. La amplasarea conductelor in terenuri macroporice, sensibile la umezire, fundul

transeei va fi compactat pina la cota definitiva (pina la adincimea de cel putin 10 cm se opreste

sapatura deasupra cotei definitive si se compacteaza pamintul pina la atingerea acesteia).


Pagina 27

4.Acoperirea cu pamint a conductelor 4.1 .Acoperirea cu pamint a conductelor este o operatie foarte delicata pentru stabilitatea

tubului. Ea asigura sprijinirea sa si transmiterea uniforma a efectului lateral al pamintului, care

prin deformarea lor proprie, fac sa intervina contrasprijinirea laterala pentru asigurarea stabilitatii

lor. Aceasta operatie consta In umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.

4.2. Acoperirea conductelor pina la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei superioare

se deosebeste de umplutura care are loc dincolo de aceasta zona.

4.3. Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera au o mare influienta

asupra durabilitatii retelei. Astfel, atunci cind debleurile nu prezinta o capacitate corespunzatoare

de compactare si conducta o necesita, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisip,

pietris, pamint) sau o protectie din beton. Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre

si blocuri (granule de 20 mm cel mult) si de materiale solidificate. Nu trebuie sa fie utilizate ca

umplutura soluri succeptibile sa deterioreze conductele (cenusi agresive), precum si soluri care

pot avea tasari ulterioare.

4.4. In zona tubului, pina la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de

umplutura trebuie sa fie puse in straturi succesive de grosime maxima de 0,15 m; aceste

materiale vor fi compactate manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie sa fie

excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Trebuie sa se compacteze in jurul tubului atit cit

este necesar pentru asigurarea stabilitatii conductei si nu atit cit este posibil.

5.Executia umpluturilor

5.1. Este necesara umplutura de calitate pentru asigurarea transmiterii uniforme a

sarcinilor care actioneaza asupra conductei, protejarea impotriva oricarei deteriorari in timpul

realizarii umpluturilor superioare.

Umplutura se realizeaza prin straturi succesive a caror grosime este determinata in

functie de echipamentul de compactare (niciodata mai mare de 0,30 m), tinind cont de natura

rambleului, pentru a garanta o compactare optima si uniforma. Cit timp dureaza aceasta operatie

tuburile nu trebuie sa sufere nici o deteriorare.

Nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele decit pornind de

la inaItimea de acoperire de 1 m.

5.2. In cazul acoperii mici a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulatia

vehiculelor, precum si stocarea materialului rezultat din sapatura. In ambele cazuri pot aparea

suprasarcini exceptionale care actioneaza asupra tuburilor si de aceea se protejeaza cu o placa

de beton de 20 cm grosime.

5.3. In timpul realizarii umpluturii si inainte de compactare toate materialele de sprijinire

sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfecta omogenitate intre umplutura si terenul natural.


Pagina 28

5.4. Compactarea zonei de acoperire si a zonei de umplutura influienteaza direct asupra

repartitiei sarcinilor la periferia tubului deci asupra stabilitatii acestuia. Este necesar sa se

verifice ulterior calitatea realizarii acestei operatii.

6.Montarea tuburilor din P.V.C. 6.1. Transportul. manipularea si depozitarea tuburilor din P.V.C.

-Tevile din P.V.C. se livreaza si se transporta sub forma de bare drepte, ambalate in

pachete.

-Manipularea tuburilor din P.V.C. se va face cu o deosebita atentie respectindu-se

urmatoarele:

· tuburile nu trebuie zgiriate sau intepate si nu trebuie expuse la foc;

· nu se vor uriliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea

tuburilor; se recomanda utilizarea benzilor textile cu latimea de minim

100 mm;

· dispozitivele de incarcare si manipulare utilizate vor avea partile de

contact cu tubul protejate cu lemn sau polietilena.

-Depozitarea tuburilor se va face in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare.

Se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile.

6.2. Imbinarea tuburilor din P.V.C.

Pentru imbinarea tuburilor din P.V.C. se recomanda folosirea fitingurilor din P.V.C. rigid

datorita rezistentei lor chimice, fiabilitatii ridicate si lipsei depunerilor.

Pentru usurarea realizarii inibinarii, tuburile sunt sanfrenate din fabricatie.

Imbinarea elastica se face cu inele de etansare elastomerice tip DIN. Inelele de etansare

sunt mai flexibile decit cele cu mufa simpla si au implicit o comportare mecanica superioara;

elasticitatea lor permite preluarea deformarilor liniare si unghiulare din retea sau ale terenului.

Buna etansare asigurata de mufa cu inel tip DIN se datoreaza formei constructive

speciale. Asamblarea cu inele de etansare presupune urmatoarele operatiuni:

-verificarea existentei sanfrenului la extremitatea tubului;

-marcarea lungimii de imbinare in mufa;

-curatarea perfecta a capetelor de imbinat;

-verificarea amplasarii corecte a inelului de etansare;

-Iubrefierea capatului drept cu respectarea prescriptiilor producatorului si

imbinarea

celor doua elemente pina la reperul prealabil trasat.

Tuburile de diametre mari se imping in imbinare cu ajutorul unor dispozitive speciale.


Pagina 29

7.Efectuarea probei de etanseitate 7.1. Probarea instalatiilor executate cu tuburi si fitinguri din P.V.C. se efectueaza conform

standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normativ

C56, Normativ 19, etc.).

7.2. Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a instalatiilor si poate fi:

-proba preliminara-probare pe tronsoane a conductelor;

-proba finala-probarea pe ansamblu a conductelor.

7.3. Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

-au montate toate armaturile;

-s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasindu-se imbinarile libere;

-s-a efectuat o spalare a conductelor In vederea curatirii prealabile;

7.4. Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta In proiect, dupa minim

24 de ore de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii Imbinarilor cu inel

de cauciuc.

7.5. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: -concordanta lucrarilor executate cu

proiectul;

-calitatea sudurilor si a Imbinarilor;

-pozitia caminelor si calitatea executiei.

7.6. Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea

santului.

7.7. Proba finala se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai In sant.

Ianintea probei de etanseitate, transeea se umple patial pina la 20-30 cm peste partea

superioara a tubului lasindu-se Imbinarile libere.

7.8. Proba de etanseitate se va efectua Intre camine consecutive, umplerea canalului facInduse

de la capatul aval.

7.9. Pentru realizarea probei de etanseitate se Inchid etans toate orificiile si se blocheaza

extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa In timpul probei.

7.10. Durata de Incercare este de minim 30 minute.

7.11. Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala a transeei si

compactarea umplturilor.


Pagina 30

7.12. Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 10C.

8.Camine de vizitare

8.1. Executia caminelor de vizitare se va face conform prevederilor proiectului cu

respectarea conditiilor si dimensiunilor standardizate.

8.2. Fundatiile caminelor de vizitare se vor executa din beton B100 si vor fi amenajate cu

rigole corespunzatoare dimensiunilor si sectiunilor de canal deservite de ST AS.

8.3. Tuburile prefabricate si zidaria caminelor realizata din caramida sau blocuri

ceramice, vor fi rostuite cu mortar M100.

8.4. In interiorul caminelor se vor prevedea scari de acces executate din otel - beton d=

10 mm, fixate In peretii caminului alternativ, pe doua randuri verticale. Prima treapta a scarii de

acces va fi pozitionata la maximum 50 cm distanta de capac, iar ultima la maximum 30 cm

deasupra banchetei.

8.5. Inainte de astuparea santurilor cu pamant, spatiile ramase Intre peretii caminului si

tuburilor de canalizare vor fi astupate cu mortar de ciment, cu nisip fin cu dozaj de 500 - 600 Kg

ciment/mc.

8.6. Montarea ramelor pentru capacele caminelor de vizitare se va face In mod

obligatoriu In conformitate cu prevederile STAS 2448, asigurand solidaritatea corecta a acestora

cu placa sau corpul caminului.

Verificări şi probe:

- se verifică cotele, aliniamentele, pantele şi dimensiunile canalelor. Se admit

următoarele abateri limită faţă de proiect:

∗ la pante ±10%;

∗ la cote ±50 mm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante;

- Încercarea de etanşeitate:

∗ După terminarea lucrărilor de montaj se execută încercarea la etanşeitate, pe

porţiuni;

∗ În vederea încercării care se face cu apă, se prevăd următoarele lucrări

pregătitoare:

∗ umpluturi de pământ parţiale, lăsând îmbinările libere;

∗ închiderea etanşă a tuturor orificiilor;

∗ blocarea extremităţilor canalelor şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare

în timpul probelor;

- Tronsoanele de canalizare cu nivel liber se probează la etanşeitate pe tronsoane de

cel mult 500 m, la o presiune de încercare măsurată la capătul aval al tronsonului de 5 N/cm2.


Pagina 31

- Pierderile de apă admise în canale închise sunt cf. tabelului 3, din STAS 3051-91,

- În cazul când rezultatele încercării de etanşeitate nu sunt corespunzătoare, se iau

măsuri de remediere;

Verificarea finală a reţelei se va face prin videoinspectie.

Intocmit

ing. Balogh Ferenc


Pagina 32

CAIETE DE SARCINI

PRIVIND EXECUTIA LUCRĂRILOR DE REZISTENTĂ

CAPITOLUL -EXECUŢIE SĂPĂTURI

Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia lucrărilor de săpătură din amplasamentul

construcţiei proiectate. Săpătura generală se execută mecanizat de la nivelul terenului natural

până la cota -0,20m , cu scopul de a se decapa stratul vegetal, si se va departa de

amplasament.

Săpăturile pentru fundatiile izolate se vor realiza combinat, mecanizat si manual, ultimii

20cm fiind săpaţi manual înainte de turnarea betonului de egalizare.Săpătura pentru grinzile de

fundare se vor efectua manual astfel incat grinzile de fundare sa incastreze min. 20 cm in teren.

a.) Prescripţii tehnice de bază:

- C169-88 – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

b.) Măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor:

- în amonte de amplasament se va face o rigolă pentru conducerea apelor pluviale.

- terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat suplimentar şi să fie îndepărtate sursele de

vibraţii din jur.

- pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o dist. mai mică de 1,0 m faţă de

marginea gropilor.

- dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare

şi se observă fenomene care pot duce la surparea malurilor, se vor lua măsuri de sprijinire sau

transformarea lor în pereţi cu taluz.

c.) Se vor respecta obligatoriu următoarele reguli:

- fundaţiile se vor încastra min.20m în terenul bun de fundare

- adâncimea de fundare va respecta adâncimea minimă de înghet de 110cm

- orice neconcordanta in stratificatia terenului si natura ternului de fundare indicat in

proiect va fi anuntat de catre executant catre factorii implicati in proiectare.

d.) Constructorul are obligaţia să urmărească eventuala apariţie şi dezvoltare a

crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii, care pot indica începerea surpării

malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

Pamantul rezultat din sapaturicare nu se va refolosi pentru umplutura se va transporta din

grija executantului din amplasament, in locuri special amenajate.


Pagina 33

CAPITOLUL -EXECUŢIE UMPLUTURI

1.GENERALITĂŢI Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia şi recepţia straturilor de umplutură.

Umplutura se execută intre nivelul terenului existent după decopertarea stratului vegetal

si placa de beton slab armat de la parter , nivelul final al umpluturilor la – 15 cm, faţă de cota

±0,00 .

Umplutura se va realiza din pământla bază şi balast până la nivelul inferior alpardoselii

din beton armat,în straturi succesive de maxim 20 cm grosime, ce se vor compacta cu cilindrul

compresor vibrant, până la cota -0,15m. Pentru asigurarea gradului de compactare necesar

pentru umplutură se vor face verificări conform normativelor în vigoare ( C29 - 85 caiete 1-6, P7-

92, C169-88, C56-85, STAS 9850/89 şi Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi

înclinat a terasamentelor GE 026-97. La final, de la nivelul feţei superioare a stratului de balast

se vor executa doua încercari de probăprin metoda cu placa care vor stabili portanţa

ansamblului, teren de fundare - umplutură din pământ.Grad de compactare cerut prin proiect

95%.

2.MATERIALE

Agregate naturale. Pentru execuţia stratului de umplutură se va utiliza balast cu granulaţia maxima de 71

mm.

Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ ,nu trebuie

să conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau

elemente alterate.

Balastul pentru a fi folosite în stratul de umplutură trebuie să îndeplinească caracteristicile

calitative arătate în tabelul"1".

TABEL 1

Condiţii de

admisibilitate

Metode de verificare

conf. STAS CARACTERISTICI

Balast

Sort 0-71 -

Conţinut de fracţiuni (%. max.)

- sub 0,002 mm

- sub 0,2 mm

3

1913/5-85


Pagina 34

Condiţii de

admisibilitate

Metode de verificare

conf. STAS CARACTERISTICI

Balast

- 0 – 7,1 mm

- 31,5 mm – 71 mm

15 – 70

> 30

Granulozitate Continuă 4680 - 80

Coeficient de neuniformitate 15 730 – 89

Echivalent de nisip (EN) min. 30 730 – 89

Uzura cu maşina tip Los Angeles

(L.A.) %max.

30 730 – 89

Agregatul (balast) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura

omogenitatea şi constată calitatea acestuia.

Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce analizele de

laborator au arătat că este corespunzător.

Laboratorul executantului va tine evidenta calităţii balastului astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor.

- într-un registru (registru pentru încercări agregate), rezultat al determinărilor efectuate

de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de

cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea

acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.

În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu

corespunde prevederilor din tabelul"1", aceasta se caracterizează cu rosturile granulometrice

deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Apa. Apa compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte

surse, dar acesta din urmă caz trebuie să conţină nici un fel de particule de suspensie.

3.CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE

UMPLUTURĂ


Pagina 35

Controlul calităţii se face de către un antreprenor, prin laboratorul sau, în conformitate cu

prevederile cuprinse în tabel.

Frecvenţa minimă Nr.

crt.

Acţiunea, procedeul de

verificare sau

caracteristici ce se

verifică

La aprovizionare La locul de punere în

operă

Metode de

det. conf.

STAS

1.

Examinarea datelor

înscrise în certificatul

de calitate sau

certificatul de garanţie

La fiecare lot

aprovizionat - -

2. Determinarea

granulometrică

O probă lafiecare lot

pentru fiecare sursă

(dacă este cazul

pentru fiecare sort)

- 4606 – 80

3.

Umiditate -

O probă pe schimb de

câte ori se observă o

schimbare cauzată de

condiţii meteorologice

4606 – 80

4. Rezistenţa la uzură cu

maşina tip Los Angeles

O probă la fiecare lot

aprovizionat pentru

fiecare sursă (sort).

730 – 89

4.STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.

Caracteristici optime de compactare.

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se

stabilesc de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913113-83 se stabileşte:

f.du.Max.P.W. = greutatea volumică uscată, maximă exprimata în g/cmc.

W.opt.P.M. = umiditatea optimă de compactare exprimată în %.

Caracteristicile efective de compactare.

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul şantierului de probe

prelevate din lucrare şi anume:

f.du.ef. = greutatea volumică ,în stare uscata efectiva, exprimată în g/cmc.


Pagina 36

Wef. = umiditatea efectiva de compactare exprimată în %.

În vederea stabilirii gradului de compactare gc.

gc= f du.ef. / f du.max.

La execuţia stratului de balast se va urmării realizarea gradului de compactare demin

95%.

5.PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

Măsuri preliminare. La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea

lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea

acestor lucrări.

Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele de punerea

în operă a balastului.

Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru:

Drenarea apelor din fundaţii(dacă este cazul) - drumuri transversale de acostament,

drumuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile de fundaţie la acestea precum

şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face încercările şi determinările

arătate în tabelul de mai jos, cu frecvenţa menţionata în acelaşi tabel, pentru verificarea

compactării.

În cea ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, acesta se

determina prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform "Instrucţiunilor tehnice

departamentale pentru determinarea deformaţiilor drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu

pârghie" - indicativ CD31-77.

Laboratorul executantului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:

- compoziţia granulometrica a balastului utilizat.

- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificată

- caracteristicile efective ale stratului executat

Nr.

crt.

Determinarea, procedeul de

verificare sau caracteristică ce să

fie verificat

Frecvenţe minime la locul

de punere în operă

Metode de

verificare

conf. STAS

1. Încercarea Proctor – modificată 1913 – 83

2. Determinarea umidităţii de

compactare Minim 1 de strat 4606 – 80


Pagina 37

Nr.

crt.

Determinarea, procedeul de

verificare sau caracteristică ce să

fie verificat

Frecvenţe minime la locul

de punere în operă

Metode de

verificare

conf. STAS

3. Determinarea grosimii stratului

compactat Minim 3 probe de strat –

4. Verificarea realizării intensităţii de

compactare Q/S. Zilnic –

5. Determinarea gradului de compactare

prin determinarea greutăţii volumice în

starea uscată

Minim 1 proba –

6.

Determinarea capacităţii portante la

nivelul superior al stratului de

umplutură

Min2 puncte Normativ

Cd 31 – 77

CAPITOL DE LUCRARI: BETOANE

1) GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple si

armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii

curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe santier.

2.MATERIALE

2.1.CIMENTURI Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare

sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99. Pentru elementele de constructii care au conditii

normale de exploatare tipul de ciment ales va respecta tabele IV.1.2. din NE 012-99.

Verificarea calitatii cimentului se va face:

- la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.1 punct A.

- inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.1 punct B.

- metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din

NE 012-99.

2.2.AGREGATE NATURALEGRELE


Pagina 38

Pentru prepararea betoanelor avand dimensiunea aparenta cuprinsa intre 2200 si 2500

kg/mc se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.

Conditiiie tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76

(anexa IV.3.);

Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile:

sortul l)-agregate 0-3mm.;

sortul 2)-agregate 3-7mm;

sortul 3)-agregate 7-16 sau 7-20mm

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul

proiectantului. Verificarea calitatii agregatelor se va face:

- la aprovizionare, conf.prevederilor din anexa X.I pct.A2.

- inainte de utilizare conf. prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99;

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.).

2.3. APA Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta

sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-

84.

2.4. ADITIVI In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obfinute numai

cu ajutorul unor aditivi - proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

3. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Pentru cantitati mai mici de 10mc. beton-ora si un volum de cel mult 50mc. beton pe

schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si a proiectantului sub directa supraveghere a

conducatorului lucrarii pe care o deserveste fara certificat de atestare.

La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce

se prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va

depasi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.

4.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE 4.1. PREGATIREA TURNARII BETONULUI se va face cu respectarea conditiilor de la

punctele 6.1. - 6.5. din NE 012-99.

4.2.BETONAREA DIFERITELOR ELEMENITE SI PARTI ALE CONSTRUCTIEI


Pagina 39

Reguli generale de betonare

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi

permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din NE

012-99 si a fisei tehnologice intocmita la santier. Pentru betoanele turnate cu pompa se va

respecta anexa VIl.l.din NE 1712-99

4.3.Compactarea betonului

Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau in caz exceptional prin batere

si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE 012-99.

4.4.Rosturi de lucru (de betonare)

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizindu-se executia

astfel incat betonarea sa se faces fara intrerupere pe nivelul respectiv, sau intre doua rosturi de

dilatare. Cind rosturile de lucre nu pot ti evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa

tehnologica a lucrarilor

- La stabilirea pozitiei de lucru se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33-6.39

din NE 012-99.

4.5.Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din

constructie, betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime 7 zile dupa turnare,

respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99.

4.6.Decofrarea

Partite laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de

minim 2,5 N/mmp., astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu se deteriorate (cca 2 la 4

zile).

Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzii si mentinerea popilor de siguranta se

vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47. la 6.55. si tabelele 6.2. si 6.3

din NE U12-99 si STAS 1275-88.

4.7. Tolerante de executie

Abaterile maxima admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt:

-la lungime + 4mm.

-la latime 3mm.

-la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru. elemente de planseu si

acoperis 10mm la l=6m. si 15mm. pentru l=6m, pentru stalpi la constructii etajate 10mm.

Dupa turnarea elementelor, in mod special pentru a evita contractia betonului si

desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel putin 5 zile.

- Se va evita incarcarea betonului proaspat cu sarcini intr-un interval mai mic de 14 zile.


Pagina 40

- La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu produce miscari sau solicitari in zonele

de contact, durata de decofrare se va majora cu o zi fata de prevederile normativului. Nu se

admite decofrarea sub doua zile.

7.Controlul calitatii lucrarilor de betoane

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faze astfel:

- inainte de inceperea betonarii conf. caiet V pct. p2.5. C 56- 85

- in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V pct.26 C 56- 85

- la decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct. 27

Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa X 5. din normativul

NE 012-99 si STAS 1275- 81 si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care

nu indeplineste conditiile impuse.

Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza dupa anexa X 7- NE 012-99 si se

consemneaza intr-un proves verbal ineheiat intre beneficiar si constructor.

Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce

se impun.

Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13- 2.15 din

normativul G 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei X 3 din G 140

8. Conditii de masurare a lucrarilor

Masuratoarea lucrarilor de turnarea betoaneler se va face pe metru cub de beton gata

turnat si compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se

golurile cu sectiunea mai mare de 400 cmp fiecare.


Pagina 41

CAPITOLUL DE LUCRARI: ARMATURI

1). GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrari de

fasonare si montarea armaturilor pentru elementele din beton armat confectionate cu agregate

grele, turnate monolit sau prefabricate de santier in elemente de constructii curente de orice fel,

inclusiv industriale.

2). STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in

vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

• STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald

• STAS 43812-91 - sarma trasa pentru beton armat.

• STAS 438/3-98 - produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate

• STAS 10107/0-90 - calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat

si beton precomprimat. cap.6;

• STAS 1799-89 - constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa

incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor;

NE 012-99 - normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat;

• C 28-83 - instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;

• C 56-85 - normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente;

• C 150-84 - normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor

civile industriale si agrozootehnice.

• P 59-96 - instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a -

elementelor de beton.

• P 83-81 - instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructive a structurilor

compuse beton-otel;

3).MATERIALE

Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de la forma si dimensiunisunt

precizate in NE 012-99.

Controlul calitatii otelurilor se executa conf. NE 012-99 anexa VI pct.A5


Pagina 42

4). CONTROLUL CALITATII Controlul calitatii lucrarilar de montare a armaturilor in elementele de beton armat. In

cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap.2.4.sunt prevazute toate verificarile si modul de

stipulare a observatiilor facute asupra armaturiior montate in cofraje, pregatite pentru betoane.

Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contine actele si

datele prevazute in punctul 2.11 din normativ.

La fasonarea armaturilor se va trece numai dupe ce otelurile pentru elementele de beton

armat au fost verificate ,conform prevederilor STAS 1799-81; Constructii de beton armat si beton

precomprimat,tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor si

numai daca materialul corespunde calitativ.

CAPITOL DE LUCRARI: COFRAJE

1.) GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru

turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de constructii ca:

fundatii, pereti, stalpi, grinzi.

2.) NORMATIVE DE REFERINTA -NE 012-99 Cod de practica pt. executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton

precomprimat (partea I )

-C 162-73 - Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice.

-G 11 -73 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor placaj pentru

cofraje.

-C 16 -84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.

3.) MATERIALE Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos, metal sau materiale plastice.

Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare privind calitatea.

Pentru materialul lemnos se va utiliza:

- cherestea de rasinoase conf. STAS 1949-86 calitatea C.

- placaj pentru lucrari exterioare conf. STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15 mm

grosime, sau

- placaj de vagoane de marfa conf. STAS

- suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452-82 sau

- cuie filetate STAS 211'1-90 tip B,sau cuie tip D.


Pagina 43

Cofraje metalice executate de regula din otel pentru constructii STAS 500/1-89 si 500/2/3

- 80 precum si toate standardele referitoare la:

Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se va face "emulsia parafinoasa

SIN" cu urmatoarea compozitie:

- parafina - 20 - 25%

- sapun -1,5-2%

- apa - 78,5 - 73%

4).OFERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR

- curatirea si montarea locului de montaj;

- trasarea pozitiei cofrajului;

- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in

apropierea locului de mantaj;

- curatirea si ungerea panourilor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;

- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan

orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitii si relatia cu elementele de la etajul inferior;

verifiicarea golurilor.

- inchiderea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul

dispozitiveior de blocare (calot, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.)

- etansarea rosturilor

5).DECOFRAREA Partite laterale ale cofrajului se pot indeparta dupa atigerea unei rezistente in beton astfel

incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi

si mentionarea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din C-140-86, punct

6.47-6 si tabelele 6.2.si 6.3.deasemeni se va respecta STAS 1275-88;

- se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofrajului;

- se debavureaza suprafetele de beton ,se remediaza defectiunile de turnare;


Pagina 44

6.RECEPTIA LUCRARILOR Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile prezentului Caiet sarcini,

conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii şi cu regulamentul în vigoare de

efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii HG nr. 273/1994.

Receptia preliminară Receptia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform

Regulamentului de receptie a lucrărilor în constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu

HG 273/94.

Comisia de receptie examinează lucrările executate fată de documentatia tehnică

aprobată si de documentatia de control întocmită în timpul executiei.

Se verifică:

- Respectarea dimensiunilor conductelor şi a cotelor radierelor căminelor prevăzute în

proiectul de execuţie.

- Asigurarea etanşeităţii conductei

- Asigurarea capacităţii de transport

- Respectarea prescripţiilor de montaj şi funcţionarea corectă a vanelor, aparatelor de

măsură, ventilelor de aerisire, etc…

Punerea în funcţiune a lucrărilor, necesită luarea în prealabil a următoarelor măsuri

obligatorii:

- Întocmirea regulamentului de exploatare şi intreţinere cu respectarea Instrucţiunilor

tehnice în vigoare.

- Instruirea personalului de exploatare şi verificarea însuşirii de către acesta a

prevederilor regulamentului de exploatare.

- Organizarea evidenţei de exploatare.

- Asigurarea unui sistem corespunzător de informare şi de transmitere a datelor.

- Obţinerea autorizaţiei sanitare de la organele de resort.

Evidenta tuturor verificărilor în timpul executiei lucrărilor face parte din documentatia de

control a receptiei preliminare.

În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un

an de la data receptiei preliminare, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de

către Antreprenor.


Pagina 45

Receptia finală Receptia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea

perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrarilor definitive.

Cartea tehnică a construcţiei Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, recepţia precum şi comportarea în

timpul exploatării instalaţiilor vor fi cuprinse în Cartea tehnică a construcţiei, care se întocmeşte

cf. Normelor de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei din Regulamentul de recepţie a lucrărilor

în construcţii şi instalaţii.

Măsurători de decontare Lucrările prevăzute se vor deconta pe unităţi fizice prevăzute în articolele de deviz.


Pagina 46

LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR DE REFERINŢĂ LUCRĂRI EDILITARE STAS 9824/1 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea paminturilor STAS 6054 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României. STAS 1343/0 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare SR 1343/1 Alimentări cu apă. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre

populate SR 4163/1 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare. SR 4163/2 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul. SR 4163/3 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul. STAS 9824/8 Trasarea pe teren a reţelelor de conducte şi cable. STAS 2308 Alimentări cu apă si canalizări. Capace si rame pentru cămine de vizitare STAS 7335/3 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate STAS 7335/6 Protejarea conductelor de subtraversări de ape si la treceri prin cămine STAS 10128 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din otel supraterane. Clasificarea

mediilor agresive STAS 10166/1 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din otel supraterane. Pregătirea

mecanică a suprafeţelor STAS 10702/1 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din otel supraterane. Acoperiri

protectoare. SR 8591 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare. STAS 503/1 Tevi din otel fără sudură laminate la cald Normativ I22 Normativ pentru proiectarea şi executarea de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare ale localităţiilor. Normativ P66 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi

canalizare a localităţilor din mediul rural. NTPA001 Stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în

resursele de apă NTPA002 Condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor STAS 1481 Canalizări reţele exterioare. Criterii generale şi studii de proiectare STAS 1846 Canalizări exterioare . Determinarea debitelor de apă de canalizare STAS 3051 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare STAS 9570/1 Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi ISO 5667/10 Calitatea apei- Prelevare. STAS 9470 Hidrotehnică. Ploi maxime. Intensităţi, durate, frecvente. STAS 2448 Canalizări. Cămine de vizitare. STAS 3272 Canalizări. Grătare cu ramă din fontă pentru guri de scurgere. STAS 6701 Canalizări. Guri de scurgere cu sifon si depozit. Legea 10-95 Legea privind calitatea în construcţii NGPM -93 Norme generale de protecţie a muncii


Pagina 47

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA LUCRĂRI DE REZISTENTĂ C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrariior de constructii si instalatii C212-87 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de vacumare a betonului C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru emente

de beton si beton armat C163-73 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat, la

etansarea rosturilor C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive C54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonuiui cu ajutorui carotelor C117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din

elementele de beton armat 5R 388/95 Ciment Portland SR 1500196 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortari cu lianti mineraii . STAS 790/84 Apa pentru betoane si mortare STAS 8573-78 Aditivi impermeabilizator pentru mortare de ciment STAS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane STAS 334911-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabiiirea gradului de agresivitate a apei STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercarea pe betonul proaspat,determinarea densitatii

aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de prize STAS 5479-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de

aer oclus STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru

confectionarea epruvetelor STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistelor

mecanice STAS 24.14-91 Incercari pe betoane. Detemiinarea densitatii, compactivitati si porozitatii

betonului intarit STAS 3519-76 Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii in ape STAS 1799-88 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa

verificarilor calitatii materialeior si betoanelor destinate executarii lucrariior de ctii din beton, betnn armat si beton precomprimat

STAB 3622-86 Betoane de ciment.Clasificare STAS 5511-89 Incertcari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armature ISO 98-12 Consistenta betonuiui. Metoda raspandirii ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului ENV 206 Specificatie tehnica. Betoane-terminoiogii, cerinte, niveluri de perfannanta CEB-FIP Model code 1990i nr.205 Partea D-Tehnologia betonului NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilar din beton, beton armat si beton

precomprimat

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald STAS 43812-91 - Sarma trasa pentru beton armat. STAS 438/3-98 - Produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton

precomprimat. cap.6; STAS 1799-89 - Constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa incarcarilor

pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor; NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;


Pagina 48

C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente;

C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor civile industriale si agrozootehnice.

P 59-96 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a -elementelor de beton.

P 83-81 - Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructive a structurilor compuse beton-otel;

Documents

Memoriu Tehniccaiete de Sarcini Canalizare ViilorMuncitorilor Si Pometului