Medicina Intrebari 2013

MEDICINA- propuneri intrebari -

Tema nr. 1Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial la adult

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 27-29

n care din urmtoarele situaii de pierdere a strii de cunotin nu este necesar spitalizareascurt pierdere a cunotinei asociat unor anomalii neurologicesincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG

1

A.

scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic suspectatsincopa vasovagal repetitivsincopa de etiologie necunoscut

B. C.

D. E.

*

(pag. 28)Elementul definitoriu al pierderii de cunotin din sincop esteprezena prodromuluirevenirea lent progresiv

2

A.

debutul brusccaracterul completpierderea de urin

B. C. D. E.

*

(pag. 27)Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepiastenoza aortic strnscardiomiopatia hipertrofic obstructiv

3

A.

mixom atrial stngtromboza de protez valvular mecanichipotensiunea arterial

B. C. D. E.

*

(pag. 27)Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepiafurtul de arter subclaviehipersensibilitatea sinocarotidian

4

A.

hipertensiunea arterial pulmonar severdisautonomia neurovegetativhipotensiunea arterial

B. C. D. E.

*

(pag. 27)

Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepiahipercalcemiesupradozaj digitalic

5

A.

diskaliemienecroza miocardiccreterea D-Dimerilor

B. C. D. E.

*

(pag. 28)Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiacedisautonomia neurovegetativfibrilaia ventricular

6

A.

stenoza aortic strnsembolia pulmonar masivdisfuncia sinusal

B. C. D. E.(pag. 27)

Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt

hipersensibilitatea sinocarotidianhipertensiunea arterial pulmonar sever

7

A.

disautonomia neurovegetativfurtul de arter subclavieembolia pulmonar masiv

B. C. D. E.(pag. 27)

Sincopa vasovagal tipicnu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECGnu necesit nicio explorare

8 A.

necesit evaluare prin ecografie cardiaceste de cauz vascularnecesit nregistrare Holter de 24 ore

B. C. D. E.(pag. 27-29)

Lipotimiile i sincopele pot fi de cauzcardiacmetabolic

9 A.

neurologicreflexvascular

B. C. D. E.(pag. 27)

Pag. 1 din 150

Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristicinregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mareecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic

10

A.

coronarografia poate fi indicat la anumii pacienitestul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagaleelectrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei

B.

C. D.

E.

(pag. 29)Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau sincopa este reprezentata de:Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepteTulburari de ritm

11

A.

Tulburari de conducere si bradicardieDisautonomie neurovegetativaObstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi

B. C. D. E.

*

(pag. 27)

Tema nr. 2Boala cardiac ischemic

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag. 66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134, 135, 136

Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd unacoronaritanemie

1

A.

pericardittahicardiecolaps

B. C. D. E.

*

(pag. 64-65)Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acutanteroseptalinferior i anterior

2

A.

inferior i anteroseptalseptal profundinferior i posterior

B. C. D. E.

*

(pag. 69)

La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utilizaTroponina ITroponina T

3

A.

MioglobinaCK-MBASAT

B. C. D. E.

*

(pag. 69)Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prinInfarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricularInfarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depesc jumtate din ariile pulmonare

4

A.

Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acutInfarct miocardic cu oc cardiogenInfarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar

B.

C.

D. E.

*

(pag. 71)In evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentruInsuficien mitral ischemicInfarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior

5

A.

Ruptura peretelui liber ventricularRuptura septului interventricularEmbolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever

B.

C. D. E.

*

(pag. 71)Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarelePersistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmniFenomene de insuficien ventricular stng

6

A.

Apariia Sindromului DresslerTulburri de ritm ventricular recurenteSuflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut

B. C. D. E.

(pag. 72)

Pag. 2 din 150

Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng suntRuptura peretelui liber ventricularSindromul Dressler

7

A.

Insuficiena mitral ischemicTromboembolismul pulmonarBlocurile atrio-ventriculare

B. C. D. E.(pag. 71)

Indicaia de cardiostimulare temporar la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune n prezenaBAV de gradul 2 cu sediul infrahisianBAV de gradul 3 cu sediul infrahisian

8

A.

Bloc complet de ramur stng cu ritm de fibrilaie atrialAlternan de bloc de ramur stng cu bloc de ramur dreaptAsocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc anterior stng

B. C.

D.

E.

(pag. 71)Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele afirmaiiApare n special la pacienii tineri fr circulaie colateral eficientApare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe

9

A.

Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemicAsociaz frecvent complicaii mecanice gen ruptura de perete liber ventricularApare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare

B.

C.

D.

E.

(pag. 72)Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoareleSupradenivelare de segment ST difuz tranzitorieSupradenivelare de segment ST concav n sus

10

A.

Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T giganteSupradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerinSubdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular

B. C.

D.

E.

*

(pag. 60)

Urmatorii markeri de necroza miocardica se pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul infarctului miocardic:CPK (creatinfosfokinaza)Mioglobina

11

A.

LDH (lactatdehidrogenaza)TGO - ASATTroponina I

B. C. D. E.(pag. 69)

Indicatiile cardiostimularii in infarctul miocardic acut sunt:BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3 prost tolerate si care nu raspund nici la atropina nici la isoprenalina Alternanta bloc stang/bloc drept

12

A.

Ritmul idioventricular acceleratAsocierea bloc drept si hemibloc anterior stang sau posterior stangSocul cardiogenic

B. C. D.

E.(pag. 71)

Complicatiile mecanice precoce ale infarctului miocardic acut sunt:Ruptura septalaRuptura peretelui liber

13

A.

Blocurile atrioventriculareFibrilatia ventricularaInsuficienta mitrala

B. C. D. E.(pag. 71)

Tema nr. 3Hipertensiunea arterial esenial

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri comerciale pag. 55, 57

Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin urmatoarele valori tensionaleTA sistolica 140-159 mm HgTA diastolica 90-99 mm Hg

1

A.

TA sistolica 160-179 mm HgTA diastolica > 110 mm HgTA sistolica > 180 mm Hg

B. C. D. E.

*

(pag. 52)

Pag. 3 din 150

HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determinarisc de AVC crescut de 4 orimortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori

2

A.

risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de 7 oririsc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 oririsc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52)Sunt considerati ca factori de risc cardiovascularAntecedentele familiale de accident cardiovascular precoceTabagismul oprit de peste 3 ani

3

A.

Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeieConsumul redus de alcoolHDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

B. C. D. E.

*

(pag. 53)Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) esteGrosimea intima-medie < 0,9 mmHipertrofia ventriculara stanga

4

A.

Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/sAlbuminuria < 30 mg/ziClearance creatinina > 60 ml/min

B. C.

D. E.

*

(pag. 53)Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA este

Sindromul metabolicBoala hepatica

5

A.

Boala pulmonaraBoala cardiacaInsuficienta venoasa cronica

B. C. D. E.

*

(pag. 53)Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta suntEcocardiografia transtoracicaAcidul uric seric

6

A.

Glicemia plasmaticaMicroalbuminuriaKaliemia fara garou

B. C. D. E.(pag. 54)

Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera laActivitate fizica regulataReducerea consumului de lipide saturate

7

A.

Depistarea si tratamentul celorlalti factori de riscFavorizarea consumului de alcoolLimitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

B. C. D. E.(pag. 54)

Tratamentul medicamentos al HTADebuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicamentFavorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore

8 A.

Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centraleCel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizatMedicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul insuficientei cardiace suntAnticalciceIEC sau ARA II

9

A.

BetablocanteDiuretice tiazidiceAntialdosteronice

B. C. D. E.(pag. 55)

Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic suntDiuretice tiazidiceBetablocante

10

A.

AntialdosteroniceIEC sau ARA II daca exista intoleranta la IECAnticalcice

B. C. D. E.(pag. 55)

HTA severa gradul III se defineste prin urmatoarele valori tensionale:TA sistolica 160-179 mmHgTA diastolica 100-109 mmHg

11

A.

TA sistolica mai mare de 180 mmHgTA diastolica mai mare de 110 mmHgTA diastolica 90-99 mmHg

B. C. D. E.(pag. 52)

Pag. 4 din 150

Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la:Grosimea intima-medie peste 0,9mmBoala vasculara periferica

12

A.

Microalbuminuria semnificativaBoala cerebrovascularaRetinopatia avansata

B. C. D. E.(pag. 53)

Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul sarcinii sunt:Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau antagonistii receptorilor angiotensinei II (IEC-ARA II)Betablocante

13

A.

MetildopaDiuretice tiazidiceInhibitori calcici

B. C. D. E.(pag. 55)

Tema nr. 4Insuficiena cardiac

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)

Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate deInsuficiena cardiacTromboflebit

1

A.

Insuficiena hepatocelularSindromul nefroticErizipel

B. C. D. E.(pag. 1346)

Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprindePericardita constrictivCardiomiopatia hipertrofic obstructiv

2

A.

Stenoza mitralCardiopatia ischemicStenoza aortic

B. C. D. E.(pag. 91)

La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuridac este n clasa NYHA IVn caz de fibrilaie atrial permanent

3

A.

dac are protez valvular mecanicn caz de tromb intracavitardac insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal

B. C. D. E.

(pag. 90)Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac suntHiponatremiaSexul masculin

4

A.

Complex QRS largAnemiaObezitatea

B. C. D. E.(pag. 89)

Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice esteDeterminarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)Radiografia toracic

5

A.

Ecografia cardiac transtoracicAnamneza i examenul clinicElectrocardiograma

B. C. D. E.

*

(pag. 91)Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greitreduce frecvena spitalizrilorreduce mortalitatea

6

A.

digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrialsunt utile la pacienii cu insuficien cardiac refractar n ciuda unui tratament maximaln general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA

B. C.

D.

E.

*

(pag. 90)Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu includeBetablocanteInhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

7

A.

Blocante ale canalelor de calciuAntialdosteroniceBlocante ale receptorilor angiotensinei

B. C. D. E.

*

(pag. 90)

Pag. 5 din 150

Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmtoarele, cu excepiacorecia factorilor de risc cardiovascularregim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat

8

A.

restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edemeactivitate fizic moderat, regulatvaccinare antigripal, antipneumococic

B.

C.

D. E.

*

(pag. 89)Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este falsreduce mortalitatea cardiovasculartratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare

9

A.

se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectivreduce numrul de spitalizrireduce riscul de moarte subit

B.

C.

D. E.

*

(pag. 89-90)Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice suntMiasteniaHiponatremia < 125 mmol/l

10

A.

Insuficiena hepatic severHiperkaliemiaDisfuncia sistolic ventricular stng sever

B. C. D. E.(pag. 140)

Factorii de decompensare a insuficientei cardiace sunt:Vaccinarea antigripalaInsuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta

11

A.

Embolia pulmonaraTulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de conducereAstmul bronsic

B.

C. D.

E.(pag. 88-89)

Mecanismele compensatorii la nivel periferic aparute in insuficienta cardiaca sunt:TahicardiaActivarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

12

A.

Dilatarea ventriculului stangActivarea sintezei de endotelinaActivarea secretiei de prostaglandine

B.

C. D. E.(pag. 84)

Insuficienta ventriculara stanga prin alterarea functiei musculare are ca etiologii posibile:Miocardita viralaCardiomiopatia dilatativa primitiva

13

A.

Insuficienta mitrala acutaLupusul sistemicStenoza aortica

B. C. D. E.(pag. 85)

Tema nr. 5Tulburri de ritm i de conducere


Care dintre urmtoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevratTahicardie regulatMacroreintrare la nivelul atriului drept

1

A.

Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minutTransmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF

B. C.

D. E.

*

(pag. 30)Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat devalvulopatiile mitralevalvulopatiile aortice

2

A.

hipertiroidismulhipertensiunea arterialcardiopatia ischemic

B. C. D. E.

*

(pag. 38)Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepiaComplicaiile tromboemboliceSngerrile consecutive tratamentului anticoagulant

3

A.

Cardiomiopatia tahiaritmicAnevrismul ventricularInsuficiena cardiac

B.

C. D. E.

*

(pag. 39)

Pag. 6 din 150

Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmtoarele afirmaiiPrezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisianOcazional o und p este blocat apoi ciclul se reia

4

A.

Alungirea intervalului PR peste 210 msecundeEste foarte rar simptomatic n absena altor complicaiiPoate traduce o incetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet

B.

C. D.

E.

*

(pag. 41)Care dintre afirmaiile de mai jos despre hemiblocul posteroinferior stng este corectDurata complexului QRS depete 120 msecundeAxul complexului QRS este la peste 45 grade

5

A.

Aspectul complexului QRS are morfologie de tip S3, Q1Nu poate genera bloc complet atrioventricularEtiologia cea mai frecvent este cea ischemic

B. C.

D. E.

*

(pag. 43)Care dintre urmtoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrateSe pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subitSe agraveaz la efort

6

A.

Funcia ventriculului stng poate fi normalElectrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmicPotenialele tardive sunt de regul prezente

B. C. D.

E.(pag. 34)

Tahicardiile ventriculare sunt manifestri clinice frecvente n urmtoarele boliSindromul BrugadaSindromul de QT lung

7

A.

Displazia de ventricul dreptSindromul BouveretSindromul de preexcitaie tip WPW

B. C. D. E.(pag. 30-31)

Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare sunt adevratecircuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricularfascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente

8

A.

calea ascendent este o cale accesorie atrioventricularpoate fi susinut sau nesusinutfenomenul de nclzire este deseori prezent

B.

C.

D. E.(pag. 31)

Sindromul Brugada se definete prin urmtoarelecordul este de regul indemnaspectul ECG este de bloc de ramur dreapt

9

A.

se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrialeste consecina unei mutaii la nivelul canalului de sodiusegmentul ST este supradenivelat n derivaiile V1,V2,V3

B. C. D.

E.

(pag. 32)Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz printulburri de ritm ventriculare malignebloc complet de ramur dreapt pe ECG

10

A.

extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreaptund epsilon prezentventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN

B. C.

D. E.

(pag. 32)Care dintre urmatoarele argumente pledeaza pentru extrasistolele ventriculare (ESV) benigne:Stimulare ventriculara pozitivaExplorarea potentialelor tardive negativa

11

A.

Absenta lipotimiei sau sincopeiCardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS (ventricul stang)Extrasistole ventriculare care se agraveaza la efort

B. C. D.

E.

(pag. 34)

Pag. 7 din 150

Blocul complet de ramura stanga are urmatoarele caracteristici electrocardiografice:QRS ingust (< 120 ms)Aspect Q1S3

12

A.

Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade)Aspect RR' in V5, V6 si QS in V1, V2Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6

B. C. D. E.(pag. 43)

Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale include:Etilismul acutFeocromocitomul

13

A.

Hipertensiunea arteriala (HTA)HipertiroidismulCordul pulmonar cronic

B. C. D. E.(pag. 38)

Tema nr. 6Valvulopatii mitrale, aortice

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri comerciale pag. 124, 125, 126

Insuficienta aortica cronica de etiologie reumatismala prezinta una din urmatoarele caracteristiciafectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului aortic si/sau a aortei ascendenteeste etiologia cea mai frecventa in tarile industrializate

1

A.

valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este diminuatase asociaza cu bicuspidia aorticaapare frecvent in sindromul Marfan

B.

C.

D. E.

*

(pag. 108)Insuficienta aortica acuta poate avea una din urmatoarele etiologiibicuspidia aorticatraumatismul toracic

2

A.

sindromul Laubry si Pezzilupusul eritematos diseminatspondilartrita anchilozanta

B. C. D. E.

*

(pag. 108)

Unul din semnele stetacustice care apare in insuficienta aortica esteClick mezosistolic urmat de un suflu telesistolicZ2 diminuat sau abolit

3

A.

Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, care iradiaza in axilaSuflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatuluiSuflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim in focarul aortic

B. C.

D.

E.

*

(pag. 109)Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica inseamnaDublu suflu intermitent cruralMarirea presiunii arteriale diferentiale

4

A.

Balansarea capului la fiecare bataie cardiacaHippus pupilarPuls capilar

B. C. D. E.

*

(pag. 109)Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice prezinta una din urmatoarele caracteristiciValve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionateDegenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, devin redundante

5

A.

Dilatarea inelului mitralInsuficienta este frecvent asociata unei stenozeEste asociata unui mixom al atriului stang

B.

C. D. E.

*

(pag. 112)Semnele fizice care pot fi prezente in insuficienta mitrala suntLa palpare soc in dom, descris de Bard, deplasat in jos si la stangaSuflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila

6

A.

Semne de insuficienta cardiaca dreaptaZ3 supraadaugatSuflul diastolic Flint in focarul mitral

B.

C. D. E.(pag. 113)

Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentiaDilatarea aortei ascendenteDilatarea atriului stang

7

A.

Dilatarea ventriculului stangDirectia jetului regurgitant in venele pulmonareDimensiunea cavitatilor drepte

B. C. D. E.(pag. 114)

Pag. 8 din 150

Complicatiile insuficientei mitrale sunt reprezentate deEndocardita bacterianaInsuficienta cardiaca

8

A.

Tulburarile de conducere de grad inaltFibrilatia atriala si accidentele emboliceTulburarile de ritm ventriculare si moartea subita

B. C. D. E.(pag. 114)

Stenoza aortica degenerativa are urmatoarele trasaturiEste cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 ani)Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept

9

A.

Comisurile sunt fuzionateEste in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de aniValvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata

B.

C. D.

E.

(pag. 116)Semnele clinice prezente in stenoza aortica sunt

AngorulDispneea

10

A.

SincopaHemoptiziilePalpitatiile

B. C. D. E.(pag. 117)

Insuficienta aortica cronica de etiologie degenerativa sau distrofica prezinta una din urmatoarele caracteristici:Este mai putin frecventa in tarile industrializateValvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza si se retracta

11

A.

Se asociaza cu bicuspidia aorticaAfecteaza pacientii intre 40 si 60 de aniApare in lupusul eritematos diseminat

B.

C. D. E.

*

(pag. 108)Stenoza aortica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici:Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe septComisurile sunt fuzionate

12

A.

Este in diminuare in ultimii 20 de aniEste cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 de ani)Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente aortice

B. C. D.

E.

(pag. 116)

Insuficienta mitrala cronica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici:Dilatarea ineluluiEste o patologie frecventa, afecteaza femeia tanara

13

A.

Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate, retractate, comisurile fuzionateInsuficienta este frecvent asociata unei stenoze mitrale si altor valvulopatiiApare degenerescenta mixoida a valvelor care se ingroasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 112)

Tema nr. 7Endocardita infecioas

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101, 102

Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase: insuficient cardiac, infarct miocardic prin embolie coronar,

1

A.

abces septal, distrucie valvular, hipertensiune pulmonar.

B. C. D. E.

*

(pag. 100) Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu:

asociere de vancomicina cu rifampicin i gentamicin, amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi,

2

A.

penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi, doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 102)

Pag. 9 din 150

Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii: infecie ntins sau necontrolat pentru prevenia riscului embolic,

3

A.

n situaiile cu risc hemodinamic, n oc, EPA, insuficien cardiac, dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie.

B. C. D. E.

*

(pag. 102) Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect:

toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie, prevenia ncepe prin msuri stricte de igen,

4

A.

antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase, n prezent ultimele recomandri inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul, antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui procedurilor celor mai riscante.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 103) Care din urmtoarele afirmaii legate de endocardita infecioas este corect: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%,

5

A.

criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore, endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent, toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 99) Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte: proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene neoperate,

6

A.

cardiomiopatie obstructiv, bicuspidie aortic, PVM cu IM.

B. C. D. E.(pag. 97)

Semnele periferice de endocardit infecioas sunt: splenomegalia, purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei,

7

A.

noduli Roth localizai la nivel abdominal, plci eritematoase palmoplantare Janeway, fals panariiu Osler.

B.

C. D. E.(pag. 98)

n endocardita infecioas se recomand: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii, recoltarea bilanului inflamator: hemoleucogram, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice,

8 A.

proteinurie pe 24 de ore, recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute, dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici.

B.

C. D.

E.

(pag. 98) Care din urmtoarele afrmaii nu este corect:

endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore, endocardit sigur: 5 criterii minore,

9

A.

endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore, endocardit sigur: 2 criterii majore, diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultur de valve pozitiv.

B. C.

D. E.

(pag. 99) Criteriile Duke minore sunt: febr peste 38 de grade, fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc.,

10 A.

fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc., hemoculturi pozitive pentru endocardit infeioas, predispoziie: valvulopatie sau alt condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Pag. 10 din 150

Examenele morfologice pentru identificarea portii de intrare a germenului la pacientii cu endocardita infectioasa sunt:Radiografia sinusurilorEcocardiografia transtoracica si transesofagiana

11

A.

Ecografia sau computer tomografia abdomino-pelvinaExamenul panoramic dentarScintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN) in caz de dureri rahidiene asociate

B. C.

D. E.

(pag. 99)Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt:Febra (temperatura peste 38 grade Celsius)Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid

12

A.

Afectarea endocarduluiFenomenele vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura JanewayHemoculturi pozitive pentru o endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pe doua hemoculturi distincte

B.

C. D.

E.

(pag. 99)Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectioasa sunt:Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitralaProtezele valvulare

13

A.

Bicuspidia aorticaCardiopatiile congenitale cianogene neoperateCardiomiopatia obstructiva

B. C. D. E.(pag. 97)

Tema nr. 8Pericardita acut


n pericadita acut electrocardiograma: este normal n majoritatea cazurilor, evolueaz n funcie de patru stadii,

1 A.

prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind prezint alternan electric frecvent a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural, supradenivelarea segmentului ST este concav n jos ( criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic).

B. C.

D.

E.

*

(pag. 104)

n pericadita acut electrocardiograma: este normal n majoritatea cazurilor, evolueaz n funcie de patru stadii,

2 A.

prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind, prezint alternan electric frecvent a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural, supradenivelarea segmentului ST este concav n jos ( criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic).

B. C.

D.

E.

*

(pag. 104) Care din urmtoarele afirmaii sunt false: pericardita acut reprezint o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic, un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite,

3 A.

tamponada este o urgen terapeutic i diagnostic, un revrsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad, pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104) Frectura pericardic se caracterizeaz prin: se aude mai bine n decubit, zgomot profund, strict n diastol,

4

A.

la fel ca i frectura pleural nu persist n apnee, este constant n timp, zgomot superficial sistolodiastolic.

B. C.

D. E.

*

(pag. 104) Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute:

repaus, concediu medical, tratamentul antiinflamator nesteroidian,

5

A.

continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant, aspirin n doze descresctoare timp de trei sptmni, nu este nevoie de spitalizare n formele benigne.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 106)

Pag. 11 din 150

Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu: embolia pulmonar masiv, infarctul de ventricul stng,

6

A.

pleurezia, stenoza aortic sever, endocardita infecioas.

B. C. D. E.

*

(pag. 107) n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici:prezint strict localizare retrosternal,acentuat de efort i sensibil la trinitrin,

7

A.

are caracter de arsur, constricie,este intensificat de respiraia profund i n timpul efortului de tuse,se calmeaz n decubit.

B. C. D.

E.(pag. 104)

n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind, unde T negative,

8

A.

segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus, subdenivelarea difuz a segmentului ST, segment ST de aspect normal i unde T aplatizate.

B. C.

D. E.

(pag. 104) Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii: tamponad cardiac, revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament,

9

A.

revrsat voluminos, necompresiv recidivant, trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit, revrsat compresiv.

B.

C. D.

E.(pag. 106)

Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acut nu sunt adevrate: etiologia viral este cea mai fecvent, pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie rapid, zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat n faz precoce,

10

A.

reumatismul articular acut este o cauz frecvent de pericardit acut, pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar, pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 105, 106) Semnele clinice de tamponad cardiac sunt:

A.ocul cardiogen B.semne de edem pulmonar,

11

A.

C.puls paradoxal, D.semne drepte majore, E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste

10 mmHg.

B. C. D. E.

(pag. 107)Care dintre afirmatiile referitoare la pericardita cronica constrictiva sunt adevarate:La ecografia cardiaca transtoracica se evidentiaza aspectul de "swinging heart"Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea pericardica

12

A.

Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta, chiar si tablou de anasarcaEste confirmata prin cateterism cardiac drept care evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare drepteClinic prezinta stare de soc cardiogen

B.

C.

D.

E.(pag. 107)

Care dintre urmatoarele afirmatii despre tamponada cardiaca sunt adevarate?Poate avea ca etiologie pericardita neoplazicaRadiografia toracica evidentiaza calcificari pericardice fara cardiomegalie

13

A.

Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (peste 10 mmHg)Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca transtoracica, in urgentaNecesita drenaj chirurgical in urgenta

B.

C.

D.

E.(pag. 107)

Pag. 12 din 150

Care dintre urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate?Este cauza cea mai frecventa de pericarditaAre ca elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresia, pacient cu transplant

14

A.

Diagnosticul de certitudine este adus de analiza lichidului pericardic si a biopsiilorCorticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictivaTratamentul antituberculos se face timp de un an

B.

C.

D.

E.(pag. 105-106)

Tema nr. 9Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliteran a aortei i a membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri comerciale pag. 80

Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic: se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3

1

A.

asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg

asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHgasociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-70 mmHgasociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresivdurere fesier

2 A.

claudicaie a celor dou membre inferioareimpotenapare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac

B. C. D. E.(pag. 77)

Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate:controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile boliitratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii

3

A.

angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificatepontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismalsimpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit

B.

C.

D.

E.

(pag. 79, 80)Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt:embolia cu surs din cavitile cardiace stngiembolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte

4

A.

tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistenttrombocitopenia dup tratament cu heparinhipertensiunea arterial

B.

C.

D. E.(pag. 81)

In ischemia acut a membrelor:leziunile devin ireversibile dup 12 oremembrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri

5 A.

apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectataparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitateabolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee

B.

C.

D.

E.

(pag. 81,82)Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare:este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore)embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale

6

A.

revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologicetromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicateaponevrotomia de descrcare se face de la nceput

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 82,83)

Pag. 13 din 150

Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare:la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nc bunn stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaz n poziie decliv i se nsoete de tulburri trofice distale

7

A.

valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatieo presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatieieste cauzat de ateroscleroz la pacientul vrstnic cu factori de risc cardiovascular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 77,78)Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas:

nu are factori de risc cardiovascular prezenidebutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever i modificarea pulsului i la alte nivele

8

A.

apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate are o cardiopatie emboligenarteriografia evideniaz oprire net cu aspect de cupol a substanei de contrast

B.

C.

D. E.

*

(pag. 82)Insuficiena venoas cronic:este ntotdeauna secundar trombozei venoase profundevaricele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde

9 A.

incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de- a lungul venei)fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie localulcerul maleolar indic insuficien venoas minor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 121)

Tratamentul n insuficiena venoas cronic:venotonicele trateaz jena funcional i previn complicaiile cutanatestrippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate

10 A.

drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficienteterapia chirurgical prin stripping mpiedic recidivanu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)Mecanismul embolic al ischemiei acute a membrelor apare in una dintre urmatoarele situatii:Scaderea debitului cardiacSindromul de hipervascozitate

11

A.

Cardiomiopatia dilatativaPhlegmatia cerulaeDisectia aortica

B. C. D. E.

*

(pag. 81)Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cronice sunt:ObezitateaTeleangiectaziile

12

A.

Sexul masculinEreditateaVarsta

B. C. D. E.(pag. 120, 122)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tromboangeita Buerger:Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care afecteaza barbatii de peste 50 de aniAfecteaza frecvent membrele superioare

13

A.

Se regasesc frecvent mai multi factori de risc cardiovascularEste o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub 40 de ani), mare fumatorAre o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta, tulburari trofice

B. C.

D.

E.

(pag. 77)

Pag. 14 din 150

Tema nr. 10Dispneea acut i cronic, BPOC

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166

Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian:Edemul pulmonar acutEdemul Quincke

1

A.

Pleurezia masiv Pneumotoraxul spontanPneumopatia acut infecioas

B. C. D. E.

*

(pag. 143)Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice:Insuficiena cardiac stngPericardita cronic constrictiv

2

A.

Epiglotita infecioasAnemia cronicBolile neuromusculare

B. C. D. E.

*

(pag. 143)Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia: Embolia pulmonar;

Edemul glotei;

3

A.

Anemia acut;

Acidoza metabolic;Tamponada cardiac.

B. C. D. E.

*

(pag. 143)Emfizemul panlobular se caracterizeaz prinVEMS/CV sczut;CPT sczut;

4 A.

PaO2 normal;PaCO2 normal;Complian crescut.

B. C. D. E.

*

(pag. 162)Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC:Radiografia toracic;Probe funcionale respiratorii;

5

A.

Electrocardiogram;Gazometria;Ecografia Doppler vascular.

B. C. D. E.

*

(pag. 162)

Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee:Radiografia toracic fa;Radiografia toracic profil;

6

A.

Gazometria arterial;EKG;Fibroscopia bronic.

B. C. D. E.(pag. 142)

Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut:Respiraia abdominal;Semne neuropsihice;

7

A.

Bradicardia;Hipertensiunea arterial;Bradipnee.

B. C. D. E.(pag. 142)

Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute:PFR;Ecografia cardiac;

8

A.

Ecografie abdominal;CT torace;Cateterism cardiac drept.

B. C. D. E.(pag. 143)

Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin:VEMS/CV sczut;CPT subnormal;

9

A.

PaO2 sczut;PaCO2 sczut;DLCO crescut.

B. C. D. E.(pag. 162)

BPOC foarte sever se caracterizeaz prinVEMS/CV sub 0,70;VEMS sub 30% din cel teoretic;

10 A.

VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii;30%VEMS50% dect cel teoretic;VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg.

B. C.

D. E.

(pag. 163)

Pag. 15 din 150

Urmatoarea afirmatie este caracteristica emfizemului panlobular la pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica:Hemoglobina este adeseori crescutaRadiografia toracica arata hiperclaritate difuza

11

A.

Se intalneste predominant la pacientii obeziRadiografia toracica evidentiaza cardiomegalieInsuficienta ventriculara dreapta (IVD) se intalneste frecvent si precoce

B. C. D. E.

*

(pag. 162)

Tema nr. 11Tusea i hemoptizia la adult

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182

Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, suntInfeciile cilor aeriene superioare;Embolia pulmonar;

1

A.

Astmul bronic;Emfizemul pulmonar;Edemul pulmonar.

B. C. D. E.

*

(pag. 145)Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prim intenie ntr-o hemoptizie:Hemograma complet;Examenul de sput;

2

A.

Radiografia toracic;Fibroscopia bronic;CT toracic.

B. C. D. E.

*

(pag. 181)Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii:Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc;Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice;

3

A.

Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele;Apare n timpul unui efort de tuse;Sngele eliminat este rou i aerat.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 181)

La un fost pacient tuberculos urmtoarele cauze pot determina apariia unei hemoptizii, cu excepia:Recidiva BK;Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor;

4

A.

Aspiraia de corpi strini;Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;Bronholitiaza.

B. C. D. E.

*

(pag. 182)n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz:Administrarea de perfuzii macromoleculare;Administrarea de terlipresin;

5

A.

Embolizare;Oxigenoterapie nazal n flux puternic;Administrarea de hipotensoare.

B. C. D. E.

*

(pag. 182)Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv:Deces n cteva minute;Intubaie n extrem urgen;

6

A.

>300-500 ml/24h;Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h;> 200ml odat.

B. C. D. E.(pag. 181)

Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni:Mucoviscidoz;Astmul hipersecretant;

7

A.

Pneumocistoza;Pneumopatia infiltrant difuz;Tuberculoza bronic.

B. C. D. E.(pag. 145)

Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane:Fibroza pulmonar;Mucoviscidoz;

8

A.

Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie;Dilatare bronic difuz;Reflux gastroesofagian.

B. C. D. E.(pag. 145)

Pag. 16 din 150

Printre complicaiile tusei cronice se regsesc:Tulburrile de ritm;Cefaleea;

9

A.

Fracturile costale;Tulburrile de tranzit intestinal;Incontinena urinar.

B. C. D. E.(pag. 146)

Hemoragia alveolar se ntlnete n urmtoarele afeciuni:Poliangeita microscopic;Sindromul Goodpasture;

10

A.

LES;Tuberculoza pulmonar;Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.

B. C. D. E.(pag. 181)

In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratorie:Fractura de coasteSincopa (ictus laringian)

11

A.

PneumotoracePerforatie esofagianaCefalee

B. C. D. E.

*

(pag. 146)

Tema nr. 12Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156

Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat:Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii;Este limitat la 5 pneumoalergeni;

1

A.

Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua;Este inutil dac testele cutanate sunt negative;Este inutil dac examenul clinic este puin evocator.

B. C.

D. E.

*

(pag. 149)

Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte:Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat;Se realizeaz n timpul terapiei antialergice;

2

A.

Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale;Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase;Nu necesit supraveghere medical ulterioar.

B. C.

D. E.

*

(pag. 149)Rinita persistent se caracterizeaz prin:simptome < 4 zile/spt.;simptome > 4spt.;

3 A.

simptome > 4zile/spt.;simptome < 4 spt.;simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt.

B. C. D. E.

*

(pag. 148)Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune:Simptome diurne < 4 zile/spt.;Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.;

4

A.

VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal;Simptome nocturne < 1 noapte/spt.;Variaie nictemeral a PEF < 15%.

B. C.

D. E.

*

(pag. 155)Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd:PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial;PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial;

5

A.

PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial;PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial;PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 154)Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin:Simptome cotidiene;VEMS < 40% din valorile prezise i cu o variabilitate > 30%;

6

A.

Alterarea somnului;Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu durat scurt;Simptome de astm nocturn < 1/spt.

B.

C. D.

E.(pag. 155)

Pag. 17 din 150

Diagnosticul astmului presupune:Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;VEMS/CV diminuat;

7 A.

VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului;Absena unor alergeni sau factori iritani;Absena istoricului de atopie personal/familial.

B. C.

D. E.(pag. 151)

Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmtoarele msuri:Oxigen nazal 3-4 l/min.;Corticoizi sistemici;

8

A.

Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti;Digitalizare;Flebotomie.

B. C. D. E.(pag. 153)

Astmul instabil se caracterizeaz prin:Scderea frecvenei crizelor diurne;Agravare nocturn;

9 A.

Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite;Scderea PEF;Creterea consumului de beta 2 agoniti.

B. C.

D. E.(pag. 153)

Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm:PEF < 30% dect cel teoretic;FR < 30/min.;

10

A.

Cianoza;Silenium respirator;Hipocapnia.

B. C. D. E.(pag. 152)

Astmul persistent usor se caracterizeaza prin:Simptome intermitente mai putin de o data pe saptamanaFrecvent simptome de astm nocturn

11

A.

Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator maxim in prima secunda (VEMS) cuprins intre 60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate de peste 30%Simptome mai frecvent de o data pe saptamana dar mai putin de o data pe ziExarcerbari frecvente

B. C.

D.

E.

*

(pag. 155)

Tema nr. 13Tuberculoza

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157, 158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160

Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaz prin:Coloraia Mallory;Coloraia hematoxilin-eozin;

1

A.

Coloraia Ziehl-Nielsen;Coloraia Verhoeff;Coloraia nitrat de argint.

B. C. D. E.

*

(pag. 157)La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face:La o sptmn dup iniierea tratamentului;La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului;

2

A.

Trimestrial;O dat la 6 luni;Nu este necesar un bilan hepatic.

B.

C. D. E.

*

(pag. 160)Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul:Geloz simpl;Chapman;

3

A.

Sabouraud;Lwenstein-Jensen;Leifson.

B. C. D. E.

*

(pag. 157)naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz:Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor;Examen de urin;

4

A.

Audiogram;Identificarea unei eventuale sarcini;Examen neurologic.

B. C. D. E.

*

(pag. 159)

Pag. 18 din 150

Tratamentul antituberculos se va administra:n trei prize, n timpul meselor;Dimineaa, jeun, la mare distan de mese;

5 A.

Dimineaa i seara, naintea meselor;Numai seara, nainte de culcare;La prnz, imediat dup mas.

B. C. D. E.

*

(pag. 159)n tratamentul antituberculos administrat adultului se regsesc urmtoarele preparate:Etambutolul;Pirazinamida;

6

A.

Acidul clavulanic;Metronidazolul;Rifampicina.

B. C. D. E.(pag. 159)

Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici:Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice;Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent;

7

A.

Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse;Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic;Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic.

B.

C.

D. E.

(pag. 157)n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsrcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:Pirazinamida este contraindicat;Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni;

8

A.

Etambutolul este contraindicat;Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol;Durata total a tratamentului este de 9 luni.

B.

C. D.

E.(pag. 159)

Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective:Vindecarea pacientului;Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat;

9

A.

Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase;Supravegherea pacientului pn la finalul bolii;Documentarea sfritului tratamentului.

B.

C.

D. E.(pag. 159)

Tuberculoza miliar prezint urmtoarele caracteristici:Alterarea rapid a strii generale;Dispnee posibil pentru forma evoluat;

10

A.

Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic;BK adesea prezent la examenul direct microscopic;Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas.

B. C.

D.

E.

(pag. 157)Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tuberculoza pulmonara comuna este adevarata:Radiologic se caracterizeaza prin sindrom interstitial micronodular difuz si intens (noduli mai mici de 3 milimetri)Examenul direct bacteriologic microscopic al bacilului Koch este frecvent negativ

11

A.

Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna de tuberculoza pulmonaraInclude frecvent pleurezia serofibrinoasaRadiologic se caracterizeaza prin infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori sau ale segmentului apical al lobilor inferiori

B.

C.

D. E.

*

(pag. 157-158)

Tema nr. 14Infeciile bronhopulmonare la adult

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 169-175, 189-192

Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este:3 zile;3-5 zile;

1

A.

7-14 zile;21 de zile;90 de zile.

B. C. D. E.

*

(pag. 171)Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat:Creterea capacitii pulmonare totale (CPT);Creterea raportului DLCO/VA;

2

A.

Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);Disfuncie ventilatorie restrictiv;Disfuncie ventilatorie obstructiv.

B. C. D. E.

*

(pag. 190)

Pag. 19 din 150

ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este:Amoxicilina;Ciprofloxacina;

3

A.

Rifampicina;Ceftriaxona;Levofloxacina.

B. C. D. E.

*

(pag. 171)ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c:Debutul este insidios;Exist subfebr;

4

A.

Apare hipersonoritate la percuie;La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar;Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale.

B. C. D. E.

*

(pag. 172)ntr-o fibroz pulmonar primitiv:Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent;Apar frecvent semne extrarespiratorii;

5 A.

Vrsta medie de apariie este de 20 de ani;Evoluia este favorabil, spre vindecare;Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile.

B. C. D. E.

*

(pag. 191)Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat:Confuzie;Frecvena cardiac 125/min.;

6

A.

Roea la nivelul pomeilor;Temperatura de 37-38C;Presiune arterial < 90/60 mmHg.

B. C. D. E.(pag. 170)

Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numr:

Leucopenia (< 4000 GB/ml);Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);

7

A.

Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l);PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;Cavitate pe radiografia toracic.

B. C.

D. E.(pag. 170)

Legioneloza pulmonar prezint urmtorul tablou tipic:Debut lent, insidios, cu subfebr;Tuse cu expectoraie mucopurulent;

8

A.

Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee);Oligurie;Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale.

B. C.

D. E.

(pag. 172)Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde:Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate;Tuse seac, tenace;

9

A.

Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv);Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale;Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-7 zile.

B. C.

D. E.

(pag. 172)Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmtoarele caracteristici:Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun;Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate;

10

A.

Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere;Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului;Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral.

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la alveolita alergica extrinseca:Apare datorita inhalarii pulberilor organiceRadiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare bilaterale

11

A.

Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea precipitinelor sericeDiagnosticul necesita demonstrarea alveolitei limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA)Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui context compatibil

B.

C.

D.

E.

(pag. 189,191-192)

Pag. 20 din 150

Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram negativi (BGN) este caracterizata prin:Debut uneori brutal, cu semne de septicemie, stare de socLa radiografia toracica opacitati extensive bilaterale uneori abcedate

12

A.

Debut subacut, intrerupt de un tratament antibioticLa radiografia toracica una sau mai multe opacitati uneori cu nivel lichidian si/sau reactie pleuralaContext de afectiune subiacenta severa si de antibioterapie cu spectru larg

B.

C.

D.

E.

(pag. 173-174)Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti in pneumoniile severe la adultii internati in sectiile de terapie intensiva sunt:Steptococcous pneumoniaeMycoplasma pneumoniae

13

A.

Legionella pneumophilaHaemophilus influenzaeChlamydia pneumoniae

B. C. D. E.(pag. 171)

Tema nr. 15Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural)


Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii:Mezoteliom malign;Sindrom nefrotic;

1

A.

Poliartrit reumatoid;Febr mediteranean;Pancreatit.

B. C. D. E.

*

(pag. 187)Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev:Accentuarea murmurului vezicular;Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;

2

A.

Suflu tubar;Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran;Matitate decliv.

B. C. D. E.

*

(pag. 186)

ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr:Dispnee major;Cianoz;

3

A.

Bradipnee;Puls paradoxal;Desaturare.

B. C. D. E.

*

(pag. 184)Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevrat:Timpanism la percuie;Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;

4

A.

Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie;Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace;Uneori, examenul clinic poate fi normal.

B. C. D.

E.

*

(pag. 183)Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva:Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar;Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-nodulare sau miliare;

5

A.

Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar;Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;Opacitate alveolar sistematizat.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 183)Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt:Mediastin deplasat pe partea contralateral;Cupol diafragmatic convex;

6

A.

Brid pleural;Nivel hidroaeric;Pneumotorace bilateral.

B. C. D. E.(pag. 184)

Un lichid pleural este un exsudat n urmtoarele condiii:Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5;Rport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6;

7

A.

Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ;Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6;LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge.

B. C. D. E.

(pag. 187)

Pag. 21 din 150

Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt:aduli tineri, longilini;consecutiv unei fracturi costale;

8

A.

fumatul este un factor favorizant;ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri);dup un infarct pulmonar.

B. C. D.

E.(pag. 183)

Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revrsat pleural sunt:Hiperclaritate omogen, dens;Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus;

9

A.

Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus;Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii;Retracia mediastinului de partea opacitii.

B.

C.

D.

E.(pag. 187)

Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt:Insuficiena cardiac;Ciroza;

10

A.

Dializa peritoneal;Pancreatita;Cancer bronhopulmonar.

B. C. D. E.(pag. 187)

Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii:Traumatism toracicBronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC)

11

A.

Postpunctie pleuralaDupa ventilatie mecanicaRuptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala

B. C. D. E.

*

(pag. 183-184)Pleurezia purulenta impune:Drenaj pleural in urgentaTransfuzie

12 A.

Antibioterapie intravenoasa in doza puternica, bactericida, eficienta asupra anaerobilorToracoscopieIdentificarea circumstantelor favorizante (focar infectios parenchimatos, cancer suprainfectat, fistula esofagiana)

B. C.

D. E.

(pag. 186-187)

Sindromul de epansament gazos al pleurei se caracterizeaza la examenul clinic (obiectiv) prin urmatoarele:Timpanism la percutieDiminuarea transmisiei vibratiilor vocale la palpare

13

A.

Durere brutalaDispnee variabilaDiminuarea murmurului vezicular la auscultatie

B.

C. D. E.(pag. 183)

Tema nr. 16Tumori ale plmnului primitive i secundare


n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include:Fibroscopia bronic;Probele funcionale respiratorii;

1

A.

Markerii tumorali;Biopsia medular;CT toracic.

B. C. D. E.(pag. 198)

Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului broho-pulmonar cu celule mici:Fibroscopia bronic;Probe funcionale respiratorii;

2

A.

Markeri tumorali;Biopsie medular;Scintigrafie osoas.

B. C. D. E.(pag. 198)

Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:Epidermoid;Cu celule mici;

3

A.

Cu celule mari;Adenocarcinoamele;Slab difereniat.

B. C. D. E.(pag. 198)

Pag. 22 din 150

Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevrat:Este mai frecvent ntlnit la femei;Apare mai frecvent la nefumtori;

4

A.

Este mai frecvent ntlnit la brbai;Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie;Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia.

B. C. D.

E.

*

(pag. 198)Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals:n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i radioterapia;

5

A.

n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit;n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199)Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici:Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului;Asociaz frecvent prezena metastazelor;

6

A.

Rar, asociaz prezena metastazelor;Baza tratamentului este chimioterapia;Tratamentul de baz este cel chirurgical.

B. C. D. E.(pag. 199)

Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals:Are o prezentare central;Are o frecven crescut a semnelor generale;

7

A.

Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun;Prezint totdeauna afectare mediastinal;Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Barter.

B. C.

D. E.

*

(pag. 199)

Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia:Nodulilor pulmonari;Limfangitei carcinomatoase;

8

A.

Adenopatiilor cervicale;Metastazelor endobronice;Adenopatiilor mediastinale.

B. C. D. E.

*

(pag. 200)Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de:Melanom malign;Cancer renal;

9

A.

Cancer hepatic;Cancer testicular;Cancer ovarian.

B. C. D. E.(pag. 200)

Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals:Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare;Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen;

10

A.

Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali;Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali;Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)Limfangita carcinomatoasa pulmonara este observata cu precadere in:LimfoameCancer de san

11

A.

Cancer de stomacCancer renalCancer de pancreas

B. C. D. E.(pag. 200)

Bilantul preterapeutic sistematic initial ce trebuie realizat in fata unui cancer bronhopulmonar cuprinde:Functia renala si hepaticaElectrocardiograma (ECG)

12

A.

Examen oto-rino-laringologic (ORL)Teste geneticeExamen stomatologic

B. C. D. E.(pag. 198)

Pag. 23 din 150

Urmatoarele sunt principii de tratament ale cancerului bronhopulmonar fara celule mici:Pentru formele localizate se recomanda numai chimioterapiePentru formele diseminate se efectueaza numai tratament chirurgical

13

A.

Pentru stadiul III B se recomanda tratament chirurgicalPentru stadiile III neoperabile tratamentul se bazeaza pe chimioradioterapie concomitenta pe baza de saruri de platinaPentru stadiile IV strategia terapeutica este orientata de prezenta sau nu a unei mutatii genetice

B.

C.

D.

E.

(pag. 199-200)

Tema nr. 17Insuficiena respiratorie cronic

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203

Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate:Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria;Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale;

1

A.

Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator;Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale;Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 203)Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:Cifoscolioz;Spondilartrit anchilozant;

2

A.

Malnutriie;Pleurezie;Toracoplastie.

B. C. D. E.

*

(pag. 203)

Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare apare n urmtoarele circumstane patologice:Poliomielit anterioar acut;Poliradiculonevrit;

3

A.

Miastenie;Zona Zoster;Dermatopolimiozit.

B. C. D. E.(pag. 203)

Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia:Fibroz pulmonar idiopatic;Sarcoidoz;

4

A.

Astm;Silicoz;Pneumopatii postradice.

B. C. D. E.

*

(pag. 203)Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente:Diminuarea CPT;Scderea raportului VEMS/CV;

5

A.

Diminuarea complianei pulmonare;Creterea raportului DLCO/VA;Creterea CPT.

B. C. D. E.(pag. 203)

Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia:Kinetoterapie respiratorie;Oxigenoterapie de lung durat;

6

A.

Tratament diuretic;Ventilaie asistat;Prevenirea episoadelor infecioase.

B. C. D. E.

*

(pag. 204)Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficiena respiratorie restrictiv include:Chirurgie corectoare a unei scolioze;Decorticare pleural;

7

A.

Scderea ponderal n caz de obezitate;Pneumectomie;Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic.

B. C. D. E.

(pag. 204)

Pag. 24 din 150

n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficiena respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:Hipercapnia arterial cronic;Hipoxemia arterial cronic;

8

A.

Hipokaliemia;Hiponatremia;Hipovolemia.

B. C. D. E.

*

(pag. 204)Singura cauz de insuficiena respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:Astmul;BPOC;

9

A.

Fibrozele interstiiale;Sindromul Guillan-Barre;Miastenia gravis.

B. C. D. E.

*

(pag. 204)Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ:Creterea ventilaiei alveolare;Punerea n repaus a muchilor respiratori;

10

A.

Creterea complianei pulmonare;Creterea clearance-ului mucociliar;Diminuarea hiperinflaei pulmonare.

B. C. D. E.(pag. 204)

Masurile igieno-dietetice indicate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie cronica sunt:Oprirea fumatuluiOxigenoterapie de lunga durata

11

A.

Alimentatie hiperprotidica hipercaloricaCresterea ventilatiei alveolareVaccinare antigripala anuala si antipneumococica din 5 in 5 ani

B. C. D. E.

(pag. 203-204)Tratamentul etiologic de ameliorare a oxigenarii la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica consta in urmatoarele:Chirurgie corectoare a unei scoliozeDecorticare pleurala

12

A.

Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitateVentilatie asistataPunerea in repaus a muschilor respiratorii

B. C.

D. E.(pag. 204)

Afectarea parenchimului pulmonar din insuficienta respiratorie cronica restrictiva de origine mecanica se intalneste in urmatoarea situatie:CifoscoliozaFibroza pulmonara idiopatica

13

A.

PoliradiculonevritaTetanosMiastenie

B. C. D. E.

*

(pag. 203)

Tema nr. 18Detresa respiratorie acut la adult

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178

Sindromul de detres respiratorie acut reprezint:Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat;Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200;

1

A.

Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200;Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg;Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici:Asociaz un edem pulmonar lezional;Asociaz un edem pulmonar cardiogenic;

2

A.

Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare;Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare;Are prognostic foarte sever.

B. C.

D. E.(pag. 176)

Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze generale, cu exceptia:Infecii respiratorii;Traumatisme;

3

A.

Infarct miocardic acut;Agresiune pulmonar toxic;Infecii extrarespiratorii.

B. C. D. E.

*

(pag. 177)

Pag. 25 din 150

Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmtoarele situaii, cu excepia:Strile cu oc non-cardiogen;Strile cu oc cardiogenic;

4

A.

Hemopatii;Vasculite;Strile cu oc hemoragic.

B. C. D. E.

*

(pag. 177)Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:nec;Sindrom Mendelson;

5

A.

Septicemie;Politraumatism;Pleurit.

B. C. D. E.

*

(pag. 177)Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice:Acidoz diabetic;Pancreatit acut necrotic;

6

A.

Sindrom nefrotic;Pneumopatie bacterian;Grip malign.

B. C. D. E.(pag. 177)

Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt:

Contuzia pulmonar;Traumatismul cranian;

7

A.

Fracturi ale oaselor mici;Zdrobirea membrelor;Monotraumatismul.

B. C. D. E.(pag. 177)

Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale:Expunere la fumuri toxice;Expunere la temperaturi sczute;

8

A.

Expunere la temperaturi ridicate;Expunere la pulberi minerale neiritante;Expunere la gaze lipsite de toxicitate.

B. C. D. E.

*

(pag. 177)

Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc:oc septic;oc cardiogen;

9

A.

oc hemoragic;oc anafilactic;Orice alt form de oc non-cardiogen.

B. C. D. E.(pag. 177)

Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:n SDRA perturbarea principal este hipoxemia;n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat;

10 A.

n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut;n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plmnului;n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 178)Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in cadrul sindromului de detresa respiratorie acuta a adultului este intalnita in urmatoarea situatie:Acidoza diabeticaArsuri intinse

11

A.

InecareIntoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroinaSepticemie

B. C. D. E.

*

(pag. 177)

Tema nr. 19Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic


Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic i respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia:radiografie toracicecografie cardiac transtoracic

1

A.

tomografie toracica cu substan de contrastbronhoscopieurografie

B. C. D. E.

*

(pag. 206)

Pag. 26 din 150

Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:fracturile costale pot produce un pneumotoraxfractura coastelor inferioare la stanga pot ridica suspiciunea unei leziuni splenice

2 A.

pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracichemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotoraxpneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 207)Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme:cdere de la nlime n picioaredecelerare brutal i violent

3

A.

fractura primei coasteplag tiat la nivelul hipogastruluitraumatism sever pelvin

B. C. D. E.

*

(pag. 208)Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu excepia:voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocaleeste frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals

4

A.

pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsatdecelerarea brutal i violent produce ruptura de istm toracicpacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 207)Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:ruptura unei bronhii poate s apara printr-un traumatism toracicintr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace

5 A.

ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stngaprezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptura diafragmaticaradiografia toracic este metoda de elecie in diagnosticul unei rupturi diafragmatice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 207, 208)

Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt:pneumotoracele i hemotoracelepneumoperitoneul

6

A.

pneumomediastinulretroperitoneulcontuzia pulmonar

B. C. D. E.(pag. 207, 208)

Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:. emfizem subcutanattulburri de repolarizare

7

A.

durere in hipocondrul dreptcreterea troponineitulburri de ritm

B. C. D. E.(pag. 208)

In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt:ruptura bronicruptura membranei traheale

8

A.

ruptura de istm aorticdezinseria laringo-trahealcontuzia miocardic

B. C. D. E.(pag. 208)

Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz?contuzie miocardichemopericard

9

A.

pneumomediastindezinseria cuspidelorruptura de pilier

B. C. D. E.(pag. 208)

Intr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat:unui oc hemoragicunui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar

10

A.

unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv)unei contuzii pulmonareunei luxaii extrapericardice

B.

C.

D. E.(pag. 206)

Pag. 27 din 150

Detresa circulatorie din traumatismul toracic se datoreaza:Unei fracturi costaleRupturii cupolei diafragmatice

11

A.

Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in caz de pneumotorace compresiv)Afectarii nervului frenicUnui hemopneumotorax

B. C.

D. E.

*

(pag. 206)

Tema nr. 20Stopul cardio-respiratoriu i starea de oc


In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari va fi de :30 compresiuni toracice la 2 insuflari 20 compresiuni toracice la 3 insuflari

1

A.

20 insuflari la 3 compresiuni 30 insuflari la 2 compresiuni 3 compresiuni la 1 insuflare

B. C. D. E.

*

(pag. 217)In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc electric extern se recomanda:reluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza timp de 3 minutereluarea manevrelor de reanimare cardio - pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min

2

A.

administrarea 1 mg Adrenalina iv administrarea de 300 mg Amiodarona ivverificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul EKG

B.

C. D. E.

*

(pag. 218)Definitia clinica a starii de soc este:hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor ;hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor

3 A.

hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelorhTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 220)

Mecanismul patologic in starea de soc hipovolemic se poate rezuma in : volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

4

A.

volumul circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aport de O2 la celule volumul circulant prin preincarcarea cardiaca debitul cardiac aport de O2 la celule volumul circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 220)Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen se poate rezuma in : functia de pompare cardiaca debitul cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de O2 la celule functia de pompare cardiaca debitul cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de O2 la celule

5

A.

volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca functia de pompare cardiacavasodilatatie masiva scade volumul sangvin circulant functia de pompare cardiaca aportul de O2 la celule vasodilatatie masiva perfuzia organelor functia de pompare cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 220)In cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonara sunt adevarate urmatoarele :masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / minrealizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea masajului cardiac

6

A.

intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe bifazice sunt de 150-200 J

B.

C.

D. E.

(pag. 217, 219)Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte :NoradrenalinaAdrenalina

7

A.

AmiodaronaDigogxinLidocaina

B. C. D. E.(pag. 218,219)

Pag. 28 din 150

In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt adevarate urmatoarele :administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arteriala administrarea de antibiotice este esentiala

8

A.

In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi administrata subcutanatadministrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi administrata intramuscular 0,5 mg.

B. C.

D.

E.

(pag. 222)In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt adevarate urmatoarele :expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare evidente Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace se indica un inotrop pozitiv

9

A.

Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata ) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHgIn caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita revascularizareaRecurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie grava.

B.

C.

D.

E.

(pag. 221,222)In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicata in caz de :Hipopotasemie confirmata sau suspectataHiperpotasemie confirmata sau suspectata

10

A.

HipercalcemieHipocalcemie suspectataStop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu antidepresive triciclice.

B. C. D. E.

(pag. 218)Principala cauza a stopului cardiac este:Embolia pulmonara masivaInfarctul miocardic

11 A.

Disectia aorticaHipoxiaInecul

B. C. D. E.

*

(pag. 217)

Tema nr. 21Tromboza venoas profund i embolia pulmonar

Bibliografie asociata temei:Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201, 211, 214

Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund:Febra ridicat (39 40 grade), n platouT

Documents

Medicina Intrebari 2013