Click here to load reader

medicina asistent medical

  • View
    344

  • Download
    9

Embed Size (px)

DESCRIPTION

curs asistent medical

Text of medicina asistent medical

TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE : MEDICATIA ANTIANGINOASA

CUPRINS

ARGUMENT

................................................................................

CAPZTOLUL I

.....................................................................................................................................................

GENERALZTA TI..

*

CAPZTOLUL ZZ - VASODZLATATOARE..................................... GENERALJTATI............................................................................. CAPZTOLUL ZZZ- BLOCANTZZ CANALELOR DE CALCZU.......... GENERALJTATI...............................................................................Y

"

CAPZTOLUL Z BE TA-ADRENOLZTZCE V GENERALJTATI."

-

......................................

.................................................................................

ARGUMENT

Alegerea titlului si conceperea acestei 1ucrh-i a a p k t din dorinfa cunoasterii medicatiei antianginoase tn vederea restabilirii ecl~ilibrului cardiac, diminuarea, "intilrzierea, evitarea ti teoretic eliminarea acestei boli manifestate prin: infarct miocardic, iminenfa de infarct, moarte subitil, edem pulmonar, insuficienfacardiac3 cronicil, aritmii, iar la cei suferinzi si de hipertensiune iminenfa accidentelor cerebra

CAPITOLUL I

GENERALITATIBAZELE FIZIOPATOLOGICE

fn mod normal circulaiia coronarianil este asiguratg de aproximativ 5% din debitul cardiac, adicti circa 250ml/minut, iar in situatii de efort sau "intimpul unei solicitibi intense poate creste atingiind p h &la 1.5l/minut. Scilderea debitului coronarian determing suferinte cardiace cum ar fi: infarct acut de miocard, insuficienta coronarianil, cardiopatie ischemicti, anginti pectoral&. Termenii mentionaii se bazeazil pe criterii diferite: morfologice, fiziopatologice si clinice. Boala arterial3 coronarianil este reprezentatg de diminuarea diametrului vascular coronarian cu diminuarea debitului coronarian. Micsorarea irig5rii cu s h g e a miocardului are drept consecinta reducerea oxigenibii miocardului, aparitia ischemiei miocardice cu suferinie cardiace, cunoscute sub denumirea de cardiopatie ischemic&. Cauzele bolii ischemice pot fi: disfunciia endoteliului coronarian (diminuarea vasodilataiiei coronariene si instalarea vasoconstric~iei paradoxale) dereglibi ale metabolismului adenozinei (puternic-------A

3:1-*-*--\.

tensiunea ventriculului

Cardiopatia ischemic5 poate fi:

Durerea apare prin afectarea tenninatiilor senzitive de c5tre metabolitii acizi atunci c h d concentratia acestor metaboliti este crescut3, datorit3 faptului c3 fluxul sangvin nu este suficient pentru a-i fndepkta pe m3sura formkii lor. Formele clinice ale cardiopatiei ischernice dureroase sunt angina pectoral3 si infarctul miocardic. Forma clinic3 major3 a cardiopatiei ischemice nedureroase este moartea subitit datorit.3 aritmiilor. Infarctul acut de miocard este o form3 gravti de cardiopatie ischemic5 cu consecinte cardiovasculare grave: anevrism, aritmii severe, deficit acut a functiei ventriculare. Angina pectorala se defineste prin durere toracic3 caracteristica cauzatit de incapacitatea fluxului sangvin coronar de a suplini necesarul de oxigen a1 miocardului. Dezechilibrul dintre aportul si utilizarea oxigenului poate fi consecinta spasmului muschilor netezi sau obstructiei vaselor sangvine prin leziuni arteriosclerotice. Crizele anginoase sunt deseori declansate de: efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusc5 la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool. in toate aceste situatii inima exercita un efortciinlimentar dar# nil n r i m e c t ~ ciifiripnt nvi o ~ n actfel anare diirerpn

Factorul cel mai comun care induce durerea este efortul fizic: durerea apare dupil inceperea efortului si inceteazi in cateva minute la repaus. Dac8 boala progreseazil, durerea anginoasa este declan~atil eforturi din ce in ce la mai @ci. * BAZELE FARMACODINAMICE

Medicalia antianginoasa cuprinde medicamente capabile sil impiedice episoadele ischemice, sil combat8 crizele dureroase si s i creascil capacitatea de efort a bolnavilorcu angina pectoralil. Aceste medicamente pot combate dezechilibrul aport-consum de oxigen prin: dilatarea coronarelor cu aprovizionarea crescutil de oxigen a zonei ischemice; micsorarea consumului de oxigen al miocardului datoritil deprim&ii inimii sau datoriti unor modific&i hemodinamice; scilderea presarcinii sau a postsarcinii care usureazi functia pompei ventriculare; Efectele clinice sunt: profilaxia sau suprimarea crizelor anginoase; cresterea rezistentei la efort; prevenirea complicaliilor datorate arterosclerozei (ruptura pl8cilor de aterom, trombozele si infarctul acut de miocard, precum si aritmiile severe).

Toate substanfele folosite ?nprezent ca antianginoase scad cantitatea de oxigen necesarii miocardului actionhd fn principal prin cele trei mecanisme mentionate. Cresterea aportului de oxigen se realizeaz2 teoretic cu coronarodilatatoare, relaxqntele muSchilor netezi, inclusiv ai coronarelor, care stimuleazai legarea calciului in m u d i reducind concentratia ionului liber mioplasmatic disponibil pentru contractie, blocheazai transportul calciului prin membrele muschilor netezi (Verapamil, Nifedipina). Miocardul elibereaz2 adenozin2, ca fiind un puternic coronarodilatator. FARMACOTERAPIE Din punct de vedere terapeutic medicatia antianginoasa are dou3 obiective principale: imbun2t2tirea calittitii viefii bolnavului prin evitarea sau suprimarea crizelor anginoase; cre~terea rezistentei la efort; Studiul farmacoterapeutic trebuie s2 cuprind5 bolnavii cu sindrom anginos stabil si trebuie efectuat in mod controlat comparativ "dublu orb" deoarece eficacitatea real2 poate fi considerabil interferata prin idluente de ordin placebo - propoaia placeboreactivilor in aceastai boalai este apreciaa la circa 50%. Eficacitatea se evidentiaz2 prin sc2derea n u m h l u i si intensitaitii crizelor anginoase, prin micsorarea consumului de tablete de nitroglicerinai (administrate sublingual, in crize, in scop curativ) ~i prin cresterea performantelor la efort la bolnavii cu angina stabil2. fn angina instabil3 blocantii calciului sunt mai activi decfit beta-adrenolitice.La

fn angina de efort, tratarnentul de electie il formeaz3 nitratii. Dac3 nitratii sunt insuficienti, in treapta urmiltoare ei se asociazil cu antagonistii de calciu betaadrenolitici. fn timp nitratii pot avea efecte diminuante. Pentru mentinerea acestor efecte este util3 asocierea cu antagoni~ti calciu. de ~intrk acestia Veraparnilul are eficacitate superioarii sau egal3 beta-adrenoliticelor.La bolnavii hipertensivi, la cei cu risc de insuficientil cardiac3 sau c h d se prevede si necesitatea asocierii ulterioare a unui beta-adrenolitic, se alege Nifedipina. fn angina de efort agravat3 medicatia de electie o constituie nitratii si betaadrenoliticele. C h d crizele cresc in frecvenp, severitate, durata se adaug3 un blocant de calciu, mai ales dac3 este incriminat in spasm vascular.

CLASIFICARENitrati organici - efectul antianginos const8 in vasodilatalie, intereshd indeosebi venele, cu scgderea presarcinii inimii ~i coronarodilatqiei (Nitroglicerinil, Isosorbit Dinitrat, Isosorbit Mononitrat, Pentaeritritil Tetranitras); Blocantele canalelor de calciu - deprima inima, mic9orhd consumul de oxigen al calciului ~i provoacg vasodilatalie prin mic~orarea disponibilului de calciu pentru fibrele musculare (Nifedipina, Amlodipina, Felodipina, Veraparnil, Diltiazem, Trimetazidina); Beta-adrenoliticele - provoacil bradicardie ~i deprima foqa de contractie a miocardului s c b h d consecutiv consumul de oxigen, ?n special in condilii de efort (Propanolol, Metoprolol, Atenolol, Bisoprolol); Alte structuri si mecanisme - sunt medicamente cu mecanism complex (Amiodarona, Dipiridamol).Y

.

CAPITOLUL I1 - VASODILATATOARENITRATI $1 NITRITI

Y

BAZELE FIZICO-CHIMICE

Sunt substante organice, derivafi ai acidului nitric si ai acidului nitros: Nitroglicerin3, Isosorbit Dinitrat, Isosorbit Mononitrat, Pentaeritril Tetranitras. BAZELE FARMACOCINETICE

Nitratii organici se absorb bine prin mucoasa linguala, din intestin si transdermic. Sunt metabolizaii fn propoaie mare la primul pasaj hepatic a v h d o biodisponibilitate limitat3. Pentru dozele mari procesul de metabolizare la primul pasaj prin ficat este s3turat riimhhd disponibile fn organism cantit3ii eficace de medicament. Nitralii organici se utilizeaz3 sub form3 de preparate farmaceutice pentru absorbtie prin mucoasa bucala (tablete perlinguale sau sublinguale obisnuite, spray-uri, tablete bucale retard), preparate pentru administrare oral3 (comprimate, capsule obisnuite sau retardate), preparate tipice pentru absorbtia prin piele(unguente, plasturi retard) si solutii pentru perfuzii intravenoase. Timpul de instalare ~i durata efectului sunt fn functie de calea administrat3 ~i de forma fannaceutic3.Prpnaratplprli

pfprt

ranirl ci rlp cr~irt# Allrat# tnrlpncphi tahlptplp nprlino~ialp rlp

BAZELE FARMACODINAMICE Nitralii organici produc relaxarea muschilor netezi, indiferent de tonusul anterior. Nu sunt influentali mu~chii striati ai miocardului.Se produce dilatarea tuturor vaselor sang&ne, mai evident a venelor si mai putin a a arteriolelor precapilare din cauza mecanismelor reflexe. Unele artere sunt dilatate mai mult indeosebi In jumgtatea anterioaril a corpului: ca urrnare a acestor efecte dirninueazg efortul inimii ~i nevoia de oxigen prin:1. Arteriodilatalie cu reducerea rezistentei periferice a inc2rciirii ventriculare;

2. imbun8tgiirea iluxului sanguin corona prin: Dilatarea arteriolelor in miocardul neischemic cu influentarea indirect2 a zonelor ischemice; Diminuarea presiuni

Search related