MEDICINĂ DE LABORATOR · 2 2019 curriculum de pregĂtire În specialitatea curriculum de pregĂtire În specialitatea medicina de laborator (biochimie, microbiologie, hematologie,

1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CENTRUL DE RESURSE UMANE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Ministerului Sănătăţii

2

2019

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE,

MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)

Definiţia specialităţii:

Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline

medicale: Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Genetică, Biologie Moleculară, Imunologie la care se

adaugă studiul într-o serie de domenii necesare pentru o formare profesională completă (management,

biosiguranţă, calitate, etc.).

Activitatea se desfasoara in laboratoare sau compartimente de microbiologie, biochimie/hematologie si de

imunologie/diagnostic molecular, altele decât cele dedicate diagnosticului bolilor infecțioase.

1. ORGANIZAREA PROGRAMULUI

1.1. Durata programului

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

NUMARUL TOTAL DE ANI 4 ani

NUMARUL TOTAL DE MODULE 10 module

MODULUL 1 Organizarea si Managementul Laboratorului de Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie

NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 2.5 luni/ 6 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 48h/luna, 15h/saptamana

MODULUL 2 Biochimie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 5 luni/ 20 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 72h/luna, 18h/saptamana

MODULUL 3 Biologie Moleculară si Genetica NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 3 luni/12 saptamani

3

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40h/ luna, 10h/ saptamana

MODULUL 4 Imunologie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 6 luni/24 saptamani


MODULUL 5 Hematologie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 12 luni/48 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 40h/ luna, 10h/saptamana

MODULUL 6 Microbiologie – 10 luni / 40

saptamani si cuprinde:

NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL - Bacteriologie – 7 luni/28 saptamani - Parazitologie – 1 luna/4 saptamani - Virusologie – 2 luni/8 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA - Bacteriologie –13h/ luna, 3h/ saptamana - Parazitologie – 20h/ luna, 5h/ saptamana - Virusologie – 10h/ luna, 2.5h/saptamana

MODULUL 7 Epidemiologie NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 luna/4 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 60h/ luna, 15h/saptamana

MODULUL 8 Biostatistica medicala NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 1 luna/ 4 saptamani


MODULUL 9 Bioetica medicala NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 0.5 luni/2 saptamani

ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA 10h/saptamana

MODULUL 10 Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional (biochimie, microbiologie, hematologie sau imunologie) cu acordul coordonatorului de program

4

Structura programului

ANUL I ANUL II ANUL III ANUL IV

STAGIUL Modulul 1 si 2 Modulul

3, 4, si 5

Modulul 5,

6.1, 6.2, 6.3

Modulul

7, 8, 9 si 10

MODULUL I – ORGANIZAREA ȘI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE ANALIZE

MEDICALE de BIOCHIMIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE – 120 ore

⁃ Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)

• planificarea activităţilor;

• amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;

• managementul personalului, evaluarea personalului;

• aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service,

etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;

• întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;

⁃ Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).

⁃ Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).

⁃ Sistemul de management al calităţii:

• Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)

• Cerinţe de management (2 conferinţe)

• Cerinţe tehnice (1 conferinţă)

• Auditul intern (1 conferinţă)

• Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare

interlaboratoare. (2 conferinţe)

• Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)

• Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)

NUMARUL DE SAPTAMANI/ LUNI/MODUL 7 luni/ 28 saptamani ORE DE CURS/LUNA/SAPTAMANA Total ore pregătire teoretică activitatea didactică acoperă 20-

30% din totalul timpului alocat

Total ore pregătire practică activități de pregătire practică conform contractului de muncă individual, reprezentând 70-80% din timpul alocat pregătirii

5

• Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)

⁃ Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în

laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)

Baremul activităţilor practice

Întocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d

Evaluarea riscului microbiologic. 1 lp

Fişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d

Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp

Întocmirea bugetului laboratorului 1 lp

Elaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări.

2 lp

Efectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp

Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lp

Validarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp

Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lp

Obiective educaționale și abilități așteptate

Obiective educaționale Abilități

Organizarea unui laborator de analize medicale

Normele de funcţionare a laboratoarelor de

analize medicale

Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de

analize medicale

Sistemul de management al calităţii

Managementul datelor

Evaluarea riscului microbiologic

Fişa de siguranţă

Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe

de post

Elaborarea documentaţiei sistemului de

management

Efectuarea auditului intern

Validarea metodelor de analiză

Raportarea rezultatelor analizelor

Întocmirea unui raport de analiză

6

MODULUL II - STAGIUL DE BIOCHIMIE – 360 de ore

1. METABOLISMUL PROTEIC

- Peptide biologic active.

- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară,

secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).

- Biosinteza proteică

- Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă,

degradarea scheletului de atomi de carbon.

- Biosinteza ureei.

2. ENZIME

- Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.

- Izoenzime.

- Noţiuni de cinetică enzimatică.

3. METABOLISMUL GLUCIDIC

- Glicoliza.

- Gluconeogeneza.

- Ciclul acizilor carboxilici.

4. METABOLISMUL LIPIDIC

- Biosinteza acizilor graşi.

- Degradarea acizilor graşi.

- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.

- Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.

- Biosinteza colesterolului.

- Acizii biliari.

- Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).

5. VITAMINE şi HORMONI

6. APA şi ELECTROLIŢI

7. MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:

- Patologia renală.

- Patologia hepatică.

- Patologia cardiacă şi vasculară.

- Maladii metabolice şi endocrine.

7

8. MARKERI TUMORALI

9. BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ

10. BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI

11. BIOCHIMIE GERIATRICĂ

12. BIOCHIMIE PEDIATRICĂ

13.TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

14. ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE,

CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR

15. METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE

Stagiul practic

În cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi:

- prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;

- efectuarea practică a testului respectiv.

1. Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de

Biochimie.

- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)

- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)

- tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare

- sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice

- tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray

2. Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea

rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al

albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări

2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină,

amoniac, amilaza. – barem 50 determinări

3. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări

4. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări

8

B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu

– barem 100 determinări

2. Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

3. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare;

variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea

rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic;

parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.

6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice -

barem 100 determinări.

7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem

100 determinări.

8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări.

9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări

- transaminazele (TGP, TGO),

- creatinkinaza (CK), izoenzime;

- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;

- fosfataza acidă şi alcalină;

- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

- amilaza;

- lipaza.

C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.

D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice –

barem 50 determinări.



Medicii rezidenti trebuie sa aibe notiunile

predate legate de:

Cunoaşterea principalelor tehnici de lucru

si metode.

9

Metabolismul proteic

Enzime

Metabolismul glucidic

Metabolismul lipidic

Vitamine şi hormoni

Apa şi electroliţi

Modificări biochimice

Markeri tumorali

Biochimie oncologică

Biochimia inflamaţiei

Biochimie geriatrică

Biochimie pediatrică

Teste biochimice în transplant

Organizarea şi managementul laboratorului de

biochimie

Controlul calităţii analizelor

Metodologia cercetării clinice

Sa fie capabili sa integreze in contextul clinic

al pacientului rezultatele de biochimie ale

acestuia.

Sa fie capabil sa elaboreze comentarii legate de

rezultatele de biochimie obtinute.

Cunoasterea aparatelor cu aplicaţii în

Laboratorul Clinic de Biochimie.

Principalele teste de laborator si principiile

metodele şi tehnicile de determinare

precum şi interpretarea rezultatelor.

MODULUL III - BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI GENETICĂ – 120 de ore

OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

• Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul

unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.

• Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice

garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea

acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de

contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.

10

• Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals

pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi

urmăririi evoluţiei) unor boli.

• În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele

teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare

a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o

abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice.

Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor

bioeticii.

• De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi

extern conforme cu legislaţia în vigoare.

A. PARTEA TEORETICĂ

I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.

Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare.

Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.

Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului.

Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.

Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.

Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.

II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici.

Extracţia ADN-ului.

Extracţia ARN-ului.

Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.

Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi

dezavantaje. Aplicaţii clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la

bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de

apariţia cancerelor.

Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”,

“Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat,

tehnologia “microarray” (“DNA chips”).

Aplicaţii clinice ale hibridizării:

11

a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară,

etc);

b) tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi

stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul

velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;

c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea

prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.

Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza

polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu

aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza

polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în

distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat

insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita

anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive

autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic

al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială,

polichistoza renală, ş.a.).

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.

Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single

strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing

gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice

(fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).

Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.

Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei

genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la

studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii,

neurologice şi genetice.

B. PARTEA PRACTICĂ

1. Extractia ADN, ARN din diferite probe biologice (sange, tesut, urina, LCR, etc.)

2. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor in diferite patologii medicale.

3. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.

4. Tehnica hibridizarii

12

5. Tehnica real time PCR

6. Tehnica de secventiere

7. Secventierea de generatie noua

EXAMEN

1. Test scris din tematica teoretică.

2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).

GENETICĂ MEDICALĂ

A. PARTEA TEORETICĂ

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.

a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.

b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.

c. Mutaţiile: cauza majoră de boală.

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).

e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.

2. Bolile cromozomiale.

3. Bolile monogenice.

4. Bolile multifactoriale.

a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.

b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli

neurodegenerative, psihozele, obezitatea.

5. Retardul mental.

6. Patologia genetică a sistemului imun.

7. Genetica bolii canceroase.

8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.

9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.

10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.

B. PARTEA PRACTICĂ

1. Consultul genetic.

2. Explorarile genetice.

• Cromozomiale.

• Moleculare.

13

3. Sfatul genetic.

4. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).

5. Diagnosticul prenatal.

EXAMEN

1. Test scris din tematica teoretică.

2. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea

diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului

genetic, programe de screening genetic).



Medicul rezident trebuie sa cunoasca notiunile

de biologie moleculara si genetica predate, sa

fie capabil sa cunoasca domeniile in care

diagnosticul molecular este important si sa

poata interpreta corect semnificatia rezultatelor

de biologie moleculara si genetica pentru

pacientii pentru care efectueaza aceasta

evaluare.

Medicul rezident, ca urmare a pregatirii din

timpul stagiului va fi capabil sa inteleaga

semnificatia rezultatelor astfel incat acestea sa

contribuie la medicina de precizie,

personalizata.

Extractia ADN, ARN din diferite probe

biologice.

Tehnica PCR.

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.

Tehnica hibridizarii.

Tehnica real time PCR.

Tehnica de secventiere.

Consultul genetic.

Explorarile genetice.

Sfatul genetic.

Screeningul genetic.

Diagnosticul prenatal.

MODULUL IV - IMUNOLOGIE – 240 de ore

A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.

2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă

în cursul ontogenezei.

14

B. Mecanismele imunologice

1. Imunitatea înnăscută şi dobândită.

2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.

3. Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.

4. Alergenele - structură, epitopi.

5. Imunogenetica.

6. Imunitatea mediată prin celulele T.

a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în

transducţia semnalului.

b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.

c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

7. Imunitatea mediată prin celule B.

a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.

b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.

c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.

d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea

complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.

e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.

f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.

g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.

8. Alte mecanisme imunologice, care implică:

a) Celulele "natural killer".

b) Celulele killer activate de limfokine.

c) Bazofile activate.

9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru

complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand.

Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

C. Modularea răspunsului imun.

1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.

2. Inflamaţia şi modularea ei.

a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.

b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).

15

c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului

arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

D. Imunitatea mucoaselor.

1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi

de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".

3. Imunosupresia post transplant

E. Imunologia transplantului.

1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule.

Semnificatia clinica a tiparii alelelor HLA, interpretare si lucru in diferite tehnici in functie de gradul

de rezolutie. Rezolvarea ambiguitatilor alelice HLA.

2. Mecanismele de rejet.

3. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă. Metodologia de lucru in imunologia de

transplant, diagnosticul imunologic de rejet acut, hiper acut si cronic.

4. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.

5. Controlul de calitate intern si extern in imunologia transplantului.

F. Imunologia tumorală.

1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.

2. Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.

3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.

4. Mecanismele imunosupravegherii.

G. Mecanisme imunoreglatoare.

1. Mecanismele de toleranţă.

2. Reţele idiotipice.

II. Tematica activităţilor practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie

Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:

1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.

2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.

16

3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.

4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.

5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.

6. Măsurarea proteinelor de fază acută.

7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.

8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.

9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).

10. Măsurarea IgE total şi specific.

11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.

12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor

limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN,

citotoxicitate).

13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu

mitogene şi antigene.

14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi

de oxigen).

15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.

16. PCR (Reactia de amplificare genica)

17. Tipizarea HLA prin metode moleculare

18. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.

19. Citometrie în flux.

20. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare

(Good Laboratory Practice).

IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare

1. Referate generale – cel putin 1 prezentare.

2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în

diagnosticul clinic – 1 prezentare.

Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.



Medicul rezident trebuie sa inteleaga

semnificatia raspunsului imun normal si in

Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor

(Ig) din ser şi alte produse biologice.

17

diferite afectiuni care implica modificari in

raspunsul imun celular sau umoral.

Trebuie sa cunoasca semnificatia rezultatelor

testelor de imunologie efectuate, sa fie capabil

sa efectueze comentarii in vederea integrarii

clinice a rezultatelor obtinute.

Sa cunoasca si sa interpreteze testele care se

efectueaza pentru diagnosticul alergiilor.

Sa cunoasca si sa interpreteze testele de

autoimunitate necesare diagnosticului de

laborator in bolile autoimune.

Sa aiba cunostinte de imunogenetica, sa puna

diagnosticul de imunocompetenta si

imunodepresie.

Sa cunoasca semnificatia clinica si rolul

markerilor tumorali in diferite tipuri de

cancere.

Sa aiba cunostinte legate de genele HLA si de

modul in care acestea controleaza raspunsul

imun.

Sa aiba cunostinte legate de imunosupresoare-

dozarea lor si semnificatia clinica a

rezultatelor.

Identificarea şi caracterizarea

crioglobulinelor.

Detectarea calitativă şi cantitativă a

paraproteinelor.

Cuantificarea subclaselor de

imunoglobuline.

Măsurarea proteinelor de fază acută.

Cuantificarea componentelor

complementului, incluzând calea clasică şi

alternativă.

Analize funcţionale ale activităţii

hemolitice a complementului.

Evidenţierea autoanticorpilor (ANA,

ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).

Măsurarea IgE total şi specific.

Evaluarea statusului imun în boli

neoplazice.

Detectarea markerilor de suprafaţă şi

citoplasmatici în imunodeficienţe

(cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale

altor celule, imunofenotipare în boli

limfoproliferative, analiza ciclului celular

ADN, citotoxicitate).

Teste de funcţionalitate ale limfocitelor

determinate prin testul de proliferare după

stimulare cu mitogene şi antigene.

Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi

macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză,

eliberare radicali liberi de oxigen).

Măsurarea producţiei de citokine şi

cuantificarea în vitro, analiza profilelor

Th1/Th2.

PCR (Reactia de amplificare genica)

Tipizarea HLA prin metode moleculare

18

Tehnici de izolare şi purificare a

populaţiilor celulare, cultivare şi

crioprezervare.

Modulul V – HEMATOLOGIE – 480 de ore

1. Hematopoeza

- generalităţi

- celula stem

2. Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)

3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

6. Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia

imună; citochimia; genetica)

8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.

9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.

10. Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)

11. Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare

12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).

13. Imunoserologia unei anemii hemolitice.

14. Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.

15. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.

16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).

17. Sindromul mielodisplazic.

18. Sindromul mieloproliferativ cronic.

19. Sindromul limfoproliferativ cronic.

- Leucemie limfatică cronică.

- Boli proliferative limfatice de graniţă.

- Generalităţi limfoame.

20. Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).

21. Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).

22. Gamopatii monoclonale maligne.

19

23. Gamopatii monoclonale benigne.

24. Hemostaza (generalităţi).

25. Exploatarea unui sindrom hemoragipar.

26. Purpura trombocitopenică.

27. Coagulare intravasculară diseminată.

28. Boala tromboembolică şi fibrinoliza.

29. Porfirii – clasificare, diagnostic.

1.5.2. Baremul activităţilor practice

1. Recoltare: 20

2. Colonare: 20

3. V.S.H.; Hematocrit: 20

4. Indici eritrocitari: 20

5. Reticulocite: 30

6. Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 20

7. Test Hamm: 10

8. Test Coombs – anti Ig G, -anti C: 10

9. Celule lupice: 10

10. Determinări F.A.N.: 10

11. Imunograma: 10

12. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10

13. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10

14. Grupe sanguine şi RH: 10

15. Electroforeza – imunoelectroforeza: 10

16. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25

17. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100

18. Examinare frotiu medular: 50

19. Imunofenotipare



Medicul rezident care incheie stagiul de

pregatire in hematologie trebuie sa fie capabil

Recoltare

Colonare

V.S.H.; Hematocrit

20

sa interpreteze hemograma si sa se orienteze pe

frotiul de sange periferic.

Medicul rezident trebuie sa aiba notiunile si

informatiile necesare pentru a fi capabil de a

pune un diagnostic al afectiunii hematologice

pe frotiu de sange periferiv, respectiv pe

aspiratul de maduva osoasa.

Sa aiba notiunile necesare pentru diagnosticul

corect si complet in hematologie-

imunofenotipare, citogenetica, biologie

moleculara.

Indici eritrocitari

Reticulocite

Citochimie – F.A.L.; P.A.S.

Sideroblaşti; peroxidaze

Test Hamm

Test Coombs – anti Ig G, -anti C

Celule lupice

Determinări F.A.N.

Imunograma

Determinări complement seric, proteina C

reactivă

Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi

bifazici

Grupe sanguine şi RH

Electroforeza – imunoelectroforeza

Timpii de hemostază: materiale, tehnica de

lucru, interpretare

Examinare frotiu sânge periferic cu

formulă leucocitară

Examinare frotiu medular

Imunofenotipare

MODULUL VI - MICROBIOLOGIE – 120 de ore

6.1 BACTERIOLOGIE – 80 de ore

Bacteriologie generală

Microbiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase.

Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana

Morfologia celulei bacteriene

Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici

Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune

21

Rezistenta la actiunea antibioticelor

Interactiunea bacterie-gazda

Bacteriologie speciala

*Bacterii cu importanta in patologia umana

- Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus

- Coci gram negativi – Genul Neisseria

- Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella,

Shigella, Yersinia

- Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter

- Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter

- Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella

- Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira

- Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus

- Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium

- Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia,

Mycoplasma, Ureaplasma,

- Mycobacterium tuberculosis

* Vor fi prezentate notiuni de baza privind caracterele generale, patogenitatea si diagnosticul de laborator al

genurilor bacteriene mentionate

Activităţi practice (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)

1. Microscopia

-optica: directă, contrast de faza (lp)

- în imunofluorescenţă (d )

2. Coloranţii în microbiologie

-gram (lp)

-albastru de metilen (lp)

-Ziehl-Neelsen (lp)

- Giemsa(lp)

3. Medii de cultură

-nutritive, de conservare şi transport (lp)

-de izolare - îmbogatire, selective (lp)

22

4. Izolarea bacteriilor din:

• Materii fecale - Coprocultura (lp)

• Sânge - Hemocultura (d)

• Urină - Urocultura (lp)

• L.c.r. (d)

• Exsudate (lp)

• Secretii (lp)

• Spută (lp)

5. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor

6.2 PARAZITOLOGIE – 20 DE ORE

I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

A. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,

B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze

(fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza,

strongiloidoza, hoockworms)

II. Examenul parazitologic al sângelui

Diagnosticul hematologic al malariei.

Tehnici de diagnostic:

1. Tehnica frotiului.

2. Tehnica picăturii groase.

Tehnici de diagnostic:

1. Coloraţia Giemsa.

2. Coloraţia cu albastru de toluidină.

3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.

III. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară :

A. Diagnosticul cisticercozei.

B. Diagnosticul hidatidozei.

C. Diagnosticul trichinelozei.

IV. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:

23

Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.

V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:

Diagnosticul trichomonozei urogenitale,

Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei vaginale, uretrale, prostatice

6.3 VIRUSOLOGIE – 20 de ore

1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.

2. Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.

3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze.

Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale

cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.

4. Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii

atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor

5. Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale



Medicul rezident la terminarea acestui stagiu,

trebuie sa aiba urmatoarele cunostinte:

Bacteriologie generală

Bacteriologie speciala

Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare

digestivă

Examenul parazitologic al sângelui

Tehnici de diagnostic

Tehnici de diagnostic

Diagnosticul parazitozelor cu localizare

tisulară

Diagnosticul parazitozelor implicate în

patologia sarcinii

Diagnosticul parazitozelor implicate în

patologia tractului urogenital

Medicul rezident la terminarea acestui

stagiu, trebuie sa aiba urmatoarele abilitati:

Microscopia

Coloranţii în microbiologie

Medii de cultură

Izolarea bacteriilor

Metode de laborator pentru cercetarea

morfologiei şi fiziologiei fungilor

Tehnici de diagnostic in bacteriologie,

parazitologie, virusologie.

24

Tehnici de diagnostic: Examenul secreţiei

vaginale, uretrale, prostatice

Algoritmul diagnosticului virusologic

Patogenia infectiei virale

Principalele sindroame de etiologie virală

Vaccinuri antivirale

Terapie antivirală

MODULUL VII - EPIDEMIOLOGIE – 60 de ore

Cursuri

1. Epidemiologia - definiţie, scopuri, utilizare, metode şi domenii de aplicare.

2. Proces epidemiologic. Cunoaşterea structurii şi condiţionării fenomenelor de sănătate -

transmisibile şi netransmisibile - (factori determinanţi, factori condiţionanţi primari şi

secundari), a regulilor care guvernează apariţia şi manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel

individual şi populaţional

3. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei la nivel local, naţional, regional şi internaţional

4. Investigarea epidemiologică in bolile transmisibile si netransmisibile

5. Caracteristici epidemiologice ale principalelor patologii: boli cardiovasculare, neoplazii, diabet

6. Interventii in controlul si reducerea bolilor netransmisibile

7. Profilaxia primara, secundara si tertiara in bolile netransmisibile

8. Comunicarea in boala netransmisibila

Aplicatii practice:

1. Indicatori epidemiologici (definiţii, prelucrare statistică, reprezentare grafică,

interpretare, utilitate).

a. Definirea şi caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate - factori de risc, expuneri,

tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc). Datele (variabilele) utilizate în analiza

epidemiologică a stării dc sănătate - tipuri de variabile, sursele de informaţie pentru culegerea

datelor şi înregistrarea lor. Identificarea şi culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a

stării de sănătate privind patologia bolilor netransmisibile.

25

b. Măsurători pe baza variabilelor calitative - rate, rapoarte, proporţii, indici -

i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidenţă, prevalentă, relaţiile dintre ele.

Analiza prin indicatori de morbiditate.

ii. Rate (brute, .specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori dc mortalitate.

iii.Comparaţii pe baza ratelor brute.

c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendinţă centrală şi dispersie

etc. Analiza pentru patologia netransmisibila.

2. Studii epidemiologice.

a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu şi

aplicarea lor în funcţie dc efectul măsurat. Exerciţii de alegere a studiului adecvat

problemei şi obiectivului enunţat. .

b. Studii epidemiologice descriptive - tipuri de studii, culegerea datelor, eşantionare,

avantaje, limite şi utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu.

c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) - selectarea subiecţilor, culegerea datelor,

măsurarea asocierii prin riscuri relative şi absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea

publică - riscurile populaţionale. Elaborarea unor proiecte de studiu.

d. Studii intervenţionale (experimentale) - măsurarea rezultatelor intervenţiei. Elaborarea

unor proiecte dc studiu

3. Definiţia de caz în investigarea epidemiologică - importanţă, limitele şi alegerea definiţiei de caz

funcţie de obiective, Aplicare în boli netransmisibile.

4. Elaborarea unui sistem de supraveghere pentru o boala netransmisibila

5. Metode de screening. Definiţie, tipuri dc screening, criterii de implementare a unui program de

screening. Performanţa testelor de screening şi aplicabilitatea populaţională. Evaluarea programelor

de screening. Măsurarea practică a performanţelor testelor screening.

6. Analiza critică a literaturii medicale. Motivaţia şi criterii de selecţie a literaturii medicale de

consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcţie de design-ul

studiului, limitele şi validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate.

Analiza unor articole medicale




trebuie sa aiba cunostinte teoretice si practice

de epidemiologie.

Sa cunoasca Indicatori epidemiologici.

Sa fie capabili sa efectueze un studiu

epidemiologic.

26

Sa cunoasca care sunt etapele efectuarii une

supravegheri pentru o boala netransmisibila.

Sa cunoasca metodele de screening

epidemiologic.

Sa fie capabil sa efectueze o analiza critică

a literaturii medicale de specialitate.

MODULUL VIII - INFORMATICA SI BIOSTATISTICĂ MEDICALĂ – 40 de ore

1.Calculatoare si evoluţia lor. Utilizarea calculatoarelor in medicina.

2.Calculatoare personale, generalităţi despre componentele fizice: placa de baza, procesorul, memoria,

unitatile de discuri, tastatura, monitorul, mouseul, imprimantele, scanerul, discurile compacte

3.Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare.Volume de date, cataloage si fisiere pe discuri.

Administrarea cataloagelor si fisierelor.

4.Notiuni generale despre retelele de calculatoare. Controlul retelelor locale cu NetWare si Windows NT.

5.Aplicatii de word processing. Aplicatia Word. Meniul aplicatiei Word.

6.Aplicatia Word. Controlul paginarii, coloanelor paragrafelor, chenarelor.

7.Aplicatia Word. Utilizarea macrourilor, stilurilor si machetelor.

8.Aplicatia Word. Formatarea la nivel de document, pagina si paragraf. Formatarea unui document

complex, de mari dimensiuni (carte, teza de doctorat...)

9.Servicii Internet (navigarea in World Wide Web, E-mail, Ftp). Aplicatia Internet Explorer.

10. Documente hipertext. Crearea unei pagini de Web.

11. Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare

12. computerizată. Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor

13. selectate.

14. Foi de calcul si aplicatii de calcul tabelar. Principalele operatii matematice si statistice intr-o foaie de

calcul.

15. Aplicatia Excel. Meniul aplicatiei Excel

16. Aplicatia Excel. Formatarea unei foi de calcul

17. Aplicatia Excel. Realizarea de grafice si diagrame.

18. Realizarea de lucrari stiintifice medicale utilizand aplicatia Excel.

19. Prezentări de date cu aplicaţia Powerpoint.

20. Meniul aplicatiei Powerpoint.

27

21. Aplicatia PowerPoint. Crearea si formatarea unei prezentari.

22. Tabele si baze de date. Structura unui tabel, câmpuri si inregistrări.

23. Tipuri de date. Introducerea si selectarea datelor. Introducerea si selectarea datelor

24. Aplicatiile Visual FoxPro si Microsoft Access.

25. Aplicatiia Visual FoxPro. Ordonarea, indexarea si sortarea inregistrarilor.

26. Aplicatiia Visual FoxPro . Crearea unui raport.

27. Aplicatiia Visual FoxPro. Crearea unei interogari.

28. Fisa pacientului. Sisteme informatice de spital. Folosirea calculatoarelor in introducerea datelor

referitoare la bolnav in spital si in cabinetele particulare.

29. Elemente de biostatistică. Programul EpiInfo si SPSS. Realizarea de lucrari stiintifice medicale

utilizand aplicatia SPSS

30. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi prelucrarea imaginilor. Analizarea semnalelor biologice

cu aplicaţia AcqKnowledge.




trebuie sa aiba cunostinte teoretice si practice

conform curriculei.

Sa fie capabili sa opereze cu PC-ul si cu

sistemele informatice existente in

institutiile medicale in care lucreaza.

MODULUL IX -BIOETICĂ MEDICALA – 20 de ore

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariţiei bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii şi metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.

2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.

28

3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi

suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).

III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relaţiei medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relaţiei medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.

IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore

1. Consimţământul informat.

2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.

3. Relaţia medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.

V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.

3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore

1. Libertatea procreaţiei.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore

1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia şi suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore

29

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore

1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii

genomului uman.

3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.

X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.

2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi

convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi

umani.

3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.

Tematica seminariilor:

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului

de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.

30

3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.

2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete

- 2 ore



Sa aiba notiunile predate de bioetica. Sa puna in aplicare notiunile de bioetica

conform curriculei.

MODULUL X - PERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU

OPŢIONAL BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE,

IMUNOLOGIE/BIOLOGIE MOLECULARĂ

Stagiile de pregătire în specialitatea Medicină de Laborator (biochimie, hematologie, imunologie),

durata 4 ani (48 luni)

Stagiul opțional* poate fi ales, dintre următoarele discipline:

31

Biochimie, Microbiologie, Hematologie, Imunologie/Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului

de pregătire în rezidențiat.

*Se desfasoara in centrul de pregatire ales de rezident



Sa indeplineasca obiectivele specifice

domeniului optional ales.

Sa indeplineasca abilitatile practice

specifice domeniului optional ales.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE GENERALE:

Specialistul în Medicina de Laborator trebuie sa aibe pregătire profesională vasta, având cunoștințele

teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile specialitatii și de a

asigura precizia si calitatea acestor analize.

Prin parcurgerea tuturor stagiilor de pregătire teoretică și practică, această specializare formează specialisti

cu abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna.

În colaborare cu clinicienii din diferite specialitati medicale, medicul specialist de medicina de laborator,va

putea oferi un sfat competent pentru alegerea corectă a analizelor efectuate atât în scopul diagnosticului, cât

și în scopul urmăririi tratamentului, dar si o interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic

al pacientilor investigati.

Dezvoltarea tehnologiei în ultimii ani în cadrul medicinii de laborator, impune necesitatea unor specialisti cu

cunostinte actualizate care sa faca fata tuturor problemelor legate de diagnostic si monitorizari specifice de

tratament.

Specialiștii în Medicina de Laborator vor putea utiliza și aplica cunoștințele dobândite în cadrul programului

de rezidentiat atât pentru utilizarea unor tehnologii noi, cât și pentru a asigura calitatea analizelor de laborator

efectuate. Aceștia vor putea aplica cunoștințele de interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună

integrare clinica a acestora.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE SPECIFICE:

• aprofundarea bazelor medicinei de laborator prin cunoștințe de microbiologie, biochimie, hematologie,

imunologie si biologie moleculara.

• acumularea cunoștințelor și abilităților necesare pentru efectuarea de analize din toate domeniile

mentionate in curricula de pregatire.

32

• acumularea cunoștințelor și abilităților pentru efectuarea tuturor tehnicilor de lucru dobandite in timpul

pregatirii.

• capacitatea de a evalua, interpreta și comunica rezultatele analizelor efectuate.

REZULTATE AŞTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii: - cunoștințele teoretice și capacitatea practică de a efectua analize de laborator din toate domeniile

specialitatii

- abilitati practice si teoretice care fac posibilă implicarea activă în practica medicală moderna.

interpretare adecvata a rezultatelor analizelor in contextul clinic al pacientilor

- cunostinte actualizate legate de diagnostic si monitorizari specifice de tratament.

- interpretare a rezultatelor pentru a asigura o cât mai bună integrare clinica a acestora.

FIŞA POSTULUI - medici rezidenti medicina de laborator

FIŞA POSTULUI

Denumirea instituţiei publice: Compartimentul: Denumirea postului: Medic Rezident anul………

Obiectivul specific al postului

Gradul profesional al ocupantului: - Medic rezident specialitatea ………………

Nivelul postului - de execuţie Poziţia postului în cadrul structurii

Postul imediat superior - Medicul specialist Postul imediat inferior - Medic

Subordonări

- are în subordine: - - este înlocuit de: - un alt medic cu acelaşi grad profesional, - înlocuieşte pe: - un alt medic cu acelaşi grad profesional,

Relaţii:

Ierarhice - şeful secţiei, directorul medical, manager Funcţionale - medici rezidenţi şi specialişti, de specialitate

………………………………. sau alte discipline medicale, din cadrul secţiei şi / sau spitalului;

33

DE REPREZENTARE

⁃ Competenţele postului de muncă: cunoştinţe şi deprinderi de medic rezident …………………………………………..;

cunoaşterea legislaţiei în domeniul medical; ⁃ Standardul de performanţă asociat: alegerea de soluţii corecte;

desfăşurarea unui act medical de calitate; utilizarea eficientă a resurselor umane si materiale; capacitatea de a actiona în echipă;

⁃ DESCRIEREA POSTULUI pregătirea profesională: studii medicale superioare de lungă durată;

educaţie medicală continuă conform legislaţiei în vigoare;.

experienţa necesară: medic rezident specialitatea medicină de laborator; dificultatea operaţiunilor specifice:

responsabilitatea implicată desfăşurarea în bune condiţii a actului medical; confidenţialitatea actului medical;

sfera de relaţii medici de aceeaşi specialitate sau alte specialitati, din spital şi alte instituţii similare, mediul universitar, etc;

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR CORESPUNZĂTOARE POSTULUI Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor A. Responsabilităţi specifice / principale 1. Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte

:

d) modulele de pregătire ,perioada în care au fost efectuate ,evaluările şi rezultatele obţinute cu

semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;

e) manifestările de educaţie medicală continuă la care a participat ,cu numărul diplomei de

participare ;

f) lucrările ştiinţifice comunicate /publicate în situaţia în care respectivele manifastări ştiinţifice

sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program;

g) studiile clinice efectuate,cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau

activităţile ştiinţifice respective;

2. Acurateţea datelor consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidenţiatului este

certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare în rezidenţiat.

Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curiculumul de pregătire.

Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program,

astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu în cadrul unor module a căror durată depăşeşte

cel puţin dublul duratei concediului).

34

După fiecare modul de pregătire ,rezidenţii au obligaţia să-şi informeze coordonatorul sau directorul

de program asupra etapei pregătirii.

La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin un examen cu probă teoretică şi practică ,

din tematica prevăzută în baremul de activităţi.Prezentarea la examenul de modul este condiţionată

de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de rezidenţiat ,prin caietul de

monitorizare a pregătirii.

Rezidenţii efectuează gărzi pe tot parcursul pregătirii lor, participând la întreaga activitate din

unitatea sanitară în care îşi desfăşoară instruirea ,în limita programului legal de muncă.

Rezidenţii au dreptul să utilizeze, pentru informarea de specialitate, bibliotecile universitare şi ale

spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de

cercetare, din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.

Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire – cursuri, stagii, şi altele-conferinţe şi congrese

în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea

coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53 /2003-Codul

muncii

B. Responsabilităţi generale: sa cunoasca si sa respecte:

- prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a Regulamentului de Ordine

Interioară;

- confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura acestora;

- normele PSI şi de securitate a muncii;

- programul de muncă;

- codul de etică şi deontologie profesională;

C. Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale

Criteriile de evaluare a performantelor individuale au fost stabilite de conducerea spitalului

si in functie de acestea se face evaluarea performantelor profesionale.

Performantele profesioale individuale ale persoalului sunt evaluate prin acordarea

calificativelor notate de la 1 la 5 pentru fiecare componenta a criteriilor de evaluare si anume:

1. Rezultatele obtinute cu o pondere de 55%

- gradul de realizare a atributiilor de serviciu prevazute in fisa postului promptitudine si

operativitate

- calitatea lucrarilor executate si activitatilor desfasurate

- sumarea responsabilitatii cu o pondere de 20%

- receptivitate, disponibilitate la efort suplimentar, perseverenta, obiectivitate, disciplina.

35

- intensitatea implicarii in realizarea atributiilor de serviciu.

Adaptarea la complexitatea muncii, initiativa si creativitate cu o pondere de 15% executarea de

lucrari complexe, propuneri de solutii noi, schimbari, motivarea acestora si evaluarea consecintelor.

Activitatea de rutina

- capacitatea relationala si disciplina muncii cu o pondere de 10%

- capacitatea de a evita stari conflictuale, capacitatea de dialog, respectare a regulilor - stabilite de

conducerea structurii din care face parte.

- adaptarea la situatii nepravazute, prezenta de spirit, spontaneitate

Calificativul final al evaluarii se stabileste pe baza notei finale dupa cum urmeaza:

intre 1,00 – 2,00 – nesatisfacator

intre 2,01 – 3,50 – satisfacator

intre 3,51- 4,50 – bine

intre 4,51 – 5,00 – foarte bine

D. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ:

1. Aplică şi respectă toate instrucţiunile proprii,procedurile şi regulamentele interne în materie

de securitate şi sănătate în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor cu care este instruit.

2. Participă la instructajele periodice pe probleme de securitate şi sănătate în muncă semnând

fişa de instruire.

3. Respectă cel mai scurt traseu de acasă la şi către locul de muncă comunicat în fişa de securitate

şi sănătate în muncă.Accidentele survenite în afara traseului comunicat şi în afara timpului normal

de deplasare de la şi către locul de muncă nu vor fi considerate accidente de muncă.

4. Face toate examenele medicale programate de conducerea societăţii conform prevederilor

legale cu privire la normele de Medicina Muncii.

5. Are obligaţia să utilizeze corect utilajele, maşinile ,aparatura, uneltele,substanţele

periculoase,echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie.

6. Utilizează corect echipamentul individual de protacţie acordat şi , după utilizare să îl înapoieze

sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare.

7. Îşi însuşeşte şi respectă procedurile normale, instrucţiunile specifice sistemului de management

al calităţii şi sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţională aplicabile postului.

36

8. Utilizează corect dotările postului fără să îşi pună în pericol propria existenţă sau a celorlalţi

angajaţi.

9. Nu procedează la scoaterea din funcţiune la modificarea ,schimbarea sau înlăturarea arbitrară

a dispozitivelor proprii, în special ale maşinilor ,aparaturii uneltelor, instalaţiilor tehnice, clădirilor

şi utilizează corect aceste dispozitive.

10. Are obligaţia de a comunica imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie

de muncă despre care are motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi

sănătatea lucrătorilor precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.

11. Are obligaţia să aducă imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi / sau

angajatorului accidentele suferite de propria persoană.

12. Cooperează cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi ,atât timp cât este necesar pentru a

face posibilă realizarea orcăror măsuri sau cerinţedispuse de către inspectorii de muncă inspectorii

sanitari ,pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor .

13. Cooperează, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a

permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără

riscuri de securitate şi sănătate în domeniul său de activitate.

14. Are obligaţia să îşi însuşească si să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.

⁃ Condiţii materiale ale muncii - - aparatura, materiale sanitare - materiale birotică;

- acces la sistemul informatizat al instituţiei;

Luat la cunoştinţă de ocupantul postului:

NUMELE ŞI PRENUMELE: Dr._medic resident anul ______________

SEMNĂTURA:

_____________________

DATA:

37

Examenul de medic specialist: Probe de evaluare, specifice programului: - probă scrisă x Da/Nu - examen clinic x - probă de abilităţi/manualităţi - probă pe casetă video - probă operatorie - dizertaţie

TEMATICA DE EXAMEN

Microbiologie medicala, Gabriela Loredana Popa, Mircea Ioan Popa, Renaissance, 2007

Tratat de microbiologie clinica. Editia a III-a, Dumitru Buiuc, Marian Negut, Editura Medicala, 2017

Fields Virology, editia 6, David M. Knipe, Peter Howley, Lippicott Williams & Wilki, 2013

Virusologie medicala, Costin Cernescu, Editura Medicala 2017

Parazitologie medicala, Simona Radulescu, Editura: All Educational, 2000

Parazitologie medicala, Anca Ungureanu, Editura Sitech, 2017

Tratat de Medicina Interna, Hematologie, sub redactia lui Radu Paun, coordonator Prof. Dan Colita,

partea II, Editura Medicala, 1999

Wintrobe's Clinical Hematology, John P. Greer , Daniel A. Arber , Bertil E. Glader , Alan F. List ,

Robert T. Means , George M. Rodgers, Lippincott Williams and Wilkins, dec. 2018

Hematologie clinica, Note de curs, Delia Mut Popescu, Editura Medicala, editia II, anul, 2003

Hoffbrand's Essential Haematology, Hoffbrand A. Victor, Wiley-Blackwell, 2015

Imunologia transplantului, Ileana Constantinescu, Editura Universitara Carol Davila, 2009

Imunologie si imunopatologie, Grigore Mihaescu, Carmen Chifiriuc, Editura Medicala, 2015

Roitt's Essential Immunology, 13th Edition, Peter J. Delves, Seamus J. Martin, Dennis R. Burton, Ivan

M. Roitt, Wiley-Blackwell, 2017

Clinical Immunology, Principles and Practice, Robert Rich Thomas Fleisher William Shearer Harry Schroeder Anthony Frew Cornelia Weyand, editia 5, Elsevier, 2019

38

Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice (maxim 2000 caractere) Tematica pentru examenul de medic specialist in specialitatea Medicina de Laborator

I PROBA SCRISA

II – IV TREI PROBE PRACTICE

I. PROBA SCRISA

BIOCHIMIE

1. METABOLISMUL PROTEIC

- Peptide biologic active.

- Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară,

secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).

- Biosinteza proteică

- Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea

scheletului de atomi de carbon.

- Biosinteza ureei.

2. ENZIME

- Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice.

- Izoenzime.

- Noţiuni de cinetică enzimatică.

3. METABOLISMUL GLUCIDIC

- Glicoliza.

- Gluconeogeneza.

- Ciclul acizilor carboxilici.

4. METABOLISMUL LIPIDIC

- Biosinteza acizilor graşi.

- Degradarea acizilor graşi.

- Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.

- Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.

- Biosinteza colesterolului.

- Acizii biliari.

- Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).

39

5. VITAMINE şi HORMONI

6. APA şi ELECTROLIŢI

7. MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:

- Patologia renală.

- Patologia hepatică.

- Patologia cardiacă şi vasculară.

- Maladii metabolice şi endocrine.

8. MARKERI TUMORALI

9. BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ

10. BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI

11. BIOCHIMIE GERIATRICĂ

12. BIOCHIMIE PEDIATRICĂ

13. TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

HEMATOLOGIE

1. Hematopoeza

- generalităţi

- celula stem

2. Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)

3. Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

4. Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

5. Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

6. Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)

7. Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia;genetica)

8. Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.

9. Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.

10. Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)

11. Anemii hemolitice – generalităţi, clasificare

12. Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).

13. Imunoserologia unei anemii hemolitice.

14. Anemii hemolitice congenitale. Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.

15. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.

16. Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare

40

cromozomiale).

17. Sindromul mielodisplazic.

18. Sindromul mieloproliferativ cronic.

19. Sindromul limfoproliferativ cronic.

- Leucemie limfatică cronică.

- Boli proliferative limfatice de graniţă.

- Generalităţi limfoame.

20. Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator,

clasificare).

21. Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).

22. Gamopatii monoclonale maligne.

23. Gamopatii monoclonale benigne.

24. Hemostaza (generalităţi).

25. Exploatarea unui sindrom hemoragipar.

26. Purpura trombocitopenică.

27. Coagulare intravasculară diseminată.

28. Boala tromboembolică şi fibrinoliza.

29. Porfirii – clasificare, diagnostic.

IMUNOLOGIE

Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar

1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.

2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă

în cursul ontogenezei.

Mecanismele imunologice

1. Imunitatea înnăscută şi dobândită.

2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.

3. Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.

4. Alergenele - structură, epitopi.

5. Imunogenetica.

6. Imunitatea mediată prin celulele T.

a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în

transducţia semnalului.

41

b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.

c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

7. Imunitatea mediată prin celule B.

a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.

b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.

c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.

d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea

complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.

e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.

f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.

g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.

8. Alte mecanisme imunologice, care implică:

a) Celulele "natural killer".

b) Celulele killer activate de limfokine.

c) Bazofile activate.

9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru

complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand.

Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

Modularea răspunsului imun.

1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.

2. Inflamaţia şi modularea ei.

a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.

b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).

c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului

arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

Imunitatea mucoaselor.

1.Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2.Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi,

traficul celular şi procesul de "homing".

3.Imunosupresia post transplant

42

Imunologia transplantului.

1. Histocompatibilitatea pentru diferite tipuri de transplant de organ solid, sau celule.

2. Mecanismele de rejet.

3. Imunosupresie- tehnici de dozare a medicamentelor imunosupresoare.

Imunologia tumorală.

1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.

2. Markeri tumorali. Implicare in diagnostic si monitorizarea terapeutica. Metodologia de lucru.

3. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.Metodologia de lucru.

4. Mecanismele imunosupravegherii.

BIOLOGIE MOLECULARA

1. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.

2. Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi

dezavantaje.

3. Secvenţierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie,

Oncologie.

BACTERIOLOGIE

1. Microbiologia medicala - importanta in diagnosticul, tratamentul si prevenirea bolilor infectioase.

2. Clasificarea si nomenclatura bacteriilor in grupa bacteriene cu importanta in patologia umana

3. Morfologia celulei bacteriene

4. Comportamentul bacteriilor fata de agenti fizici, chimici si biologici

5. Antibiotice : clasificare, mecanisme de actiune

6. Rezistenta la actiunea antibioticelor

7. Interactiunea bacterie-gazda

8. Bacterii cu importanta in patologia umana. Diagnosticul de laborator in urmatoarele infectii bacteriene:

- Coci gram pozitivi - Genurile Staphylococcus, Streptococcus

- Coci gram negativi – Genul Neisseria

- Enterobacteriaceae – Genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella,

Shigella, Yersinia

- Bacili gram negativi non-fermentativi - Genurile Pseudomonas, Acinetobacter

43

- Bacterii Gram negative incurbate – Genurile Vibrio, Campylobacter

- Bacili gram negativi aerobi – Genurile Bordetella, Haemophilus, Brucella

- Bacterii spiralate – Genurile Treponema, Borellia, Leptospira

- Bacterii sporulate – Genurile Clostridium, Bacillus

- Bacili gram pozitivi – Genul Corynebacterium

- Bacterii simbiotice/cu peretele celular deficient - Genurile Rickettsia Chlamydia,

Mycoplasma, Ureaplasma,

- Mycobacterium tuberculosis

PARAZITOLOGIE

Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivă

1. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,

2. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze

(fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza,

strongiloidoza, hoockworms)

3. Diagnosticul malariei.

Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară

D. Diagnosticul cisticercozei.

E. Diagnosticul hidatidozei.

F. Diagnosticul trichinelozei.

Diagnosticul toxoplasmozei

Diagnosticul trichomonozei

VIRUSOLOGIE

1. Algoritmul diagnosticului virusologic. Metode de diagnostic virusologic.

2. Patogenia infectiei virale. Infectii acute. Infectii persistente.

3. Principalele sindroame de etiologie virală. Infectii respiratorii. Gastroenterite virale. Neuroviroze.

Infectii virale cu transmitere sexuala. Infectii virale cu transmitere materno-fetala. TORCH. Infectii virale

cutanate, Infectii oculare. Miocardite, vasculite de etiologie virala. Arboviroze. Zoonoze.

4. Vaccinuri antivirale. Modalitati de obtinere. Avantaje si dezavantaje vaccinuri inactivate vs vaccinuri vii

atenuate. Alternative moderne de obtinere a vaccinurilor

44

5. Terapie antivirală. Rezistenţa la antivirale

II – IV TREI PROBE PRACTICE

II – BIOCHIMIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

1. Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în biochimia clinica

- metode de măsură (spectrometrice, optice, etc):20p

- tehnici de separare (cromatografice, electroforetice): 30p

- tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare: 30p

- sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice: 20p

2. Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea

rezultatelor; baremul activităţilor practice

EXAMENUL DE URINĂ

1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al

albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. : 20p

2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină,

amoniac, amilaza. : 20p

3. Examenul microscopic al sedimentului urinar : 20p

4. Examenul chimic al calculilor urinari : 20p

EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu.: 20p

2. Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice : 20p

3. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare;

variaţii fiziopatologice : 20p

4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

5.Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea

rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic;

parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. : 50p

45

6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor

diabetice:20p

7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 20p

9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 100p

- transaminazele (TGP, TGO),

- creatinkinaza (CK), izoenzime;

- lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;

- fosfataza acidă şi alcalină;

- gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

- amilaza;

- lipaza.

EXAMENUL BIOCHIMIC al L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice : 50p

III – HEMATOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

1. Recoltarea sangelui pentru hemograma. Coloratiile uzuale. Picatura groasa.: 20p

2. Interpretarea hemogramei: 20p

3. Determinarea reticulocitelor: 30p

4. Determinarea indicilor eritrocitari: 20p

5. Determinarea V.S.H.: 20p

6. Citochimie – FAL, peroxidaze, esteraze, PAS, fosfataza acida TRAP, coloratia Pearls: 20p

7. Determinări FAN: 10p

8. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 25p

9. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 100p

10. Examinare frotiu medular: 50p

11. Imunofenotipare : 50p

12. Examenul citogenetic in bolile hematologice (FISH, genetica moleculara)

IV – IMUNOLOGIE – PROBA PRACTICA (BAREM)

21. Imunograma. Interpretare.: 20p

22. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.: 20p

46

23. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.: 20p

24. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.: 20p

25. Determinarea proteinelor de fază acută. :20p

26. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.: 20p

27. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.: 20p

28. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).: 20p

29. Determinarea IgE total şi specific.: 10p

30. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.: 20p

31. Interpretarea markerilor tumorali in diferite tipuri de neoplazii.: 30p

32. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor

limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative).: 30p

33. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor.: 20p

34. Evaluarea raspunsului imun in infectia bacteriana, parazitara si virala.: 20p

35. Tehnici imunoenzimatice utilizate in imunologie.: 30p

36. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.: 10p

37. PCR (Reactia de amplificare genica) – aplicatii practice: 20p

38. Tipizarea HLA prin metode moleculare : 20p

39. Citometrie în flux.: 20p

1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINA DE LABORATOR (BIOCHIMIE, MICROBIOLOGIE, HEMATOLOGIE, IMUNOLOGIE)

1.2 Competenţa profesională intrinsecă specialităţii

La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea

de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de

asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări

ştiinţifice şi de educaţie continuă.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi înscrise de

asemenea evaluările de etapă, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și

de educație continua, publicarea de articole. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să urmarească continuu log-

bookul fiecarui rezident pe care il are in coordonare.

47

Fiecare modul / stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen scris

și practic în clinica respectivă, nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte).

1.1. Obligaţii

De a exercita activitati medicale in domeniul medicinii de laborator in unitati sanitare publice sau private.

De a exercita abilitatile insusite cu respectarea normelor in vigoare.

1.3 – Medicul specialist medicina de laborator obtine prin rezidentiat competenta in medicina de laborator. 1.4 – Medicul specialist medicina de laborator poate obtine in conditiile legii si regulamentelor in vigoare orice specialitate medicala.

Documents

MEDICINĂ DE LABORATOR · 2 2019 curriculum de pregĂtire În specialitatea curriculum de pregĂtire În specialitatea medicina de laborator (biochimie, microbiologie, hematologie,