Mecanisme Mature

Ministerul Educaiei Naionale

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de tiine Socio-Umane

Tel: +40 (269) 216 068 Fax: +40 (269) 232 966

Adresa: Bd-ul. Victoriei, nr. 5-7 Sibiu, 550024, Romnia e-mail: [email protected] web: socio-umane.ulbsibiu.ro

Mecanisme de aprare mature

Coordonator,

Asit. Univ. dr. Aurelia Drghici Student,

An II, grupa II, Pisic Marian-Alexandru



Tel: +40 (269) 216 068 Fax: +40 (269) 232 966


Conceptul ,,mecanism de aparare este unul din conceptele de baza ale psihanalizei, psihopatologiei

si psihozei clinice. Aparut la Freud in studiile dedicate psihonevrozelor de aparare, acest concept isi

datoreaza celebritatea Anei Freud, care, pornind de la contributiile tatalui sau realizeaza o sinteza a

datelor privind mecanismele de aparare descriind intele si motivele apararii. Mecanismele de

aparare a eului, in psihanaliza reprezinta ,,o serie reprezentativa de operatii care se opun ruperii

echilibrului si dezagregarii individualitatii biopsihice (P.P. Neveanu Dictionar de psihologie!) "Eul

fiind socotit instanta ce asigura constanta individuala, mecanismele de aparare a eului se pun pe

seama sa desi nu au intotdeauna caracter constient si sunt foarte diverse. Conceptul de aparare este

cel mai usor explicat printr-o interdictie pentru evitarea dezechilibrului si neplacerii.

Dup A. Freud, mai muli autori au conceput i publicat clasificri ale mecanismelor de

aprare. Cea ntocmit de Vaillant (1971, 1976), prezentat n detaliu n lucrarea sa din 1993, se

numr printre cele mai cunoscute. Ea grupeaz aprrile n patru categorii, definite n funcie de

caracterul lor adaptativ n cursul vieii adulte.

Aprrile imature sunt considerate a aparine primilor ani de via, n timp ce aprrile

mature ar caracteriza stadii de dezvoltare mai trzii.

Mecanismele de aprare mature, cuprind ascetismul, sublimarea, anticiparea i umorul. n

continuare voi descrie fiecare mecanism de aprare matur n parte. Voi ncepe cu sublimarea.

Sublimarea: Transformarea scopurilor condamnabile din punct de vedere social sau

inacceptabile din punct de vedere intern intr-unele acceptabile social.

Sublimarea are la Freud doua sensuri. Desexualizarea unei pulsiuni avand drept tinta o

persoana care ar putea fi dorita sexual. Transformata in tandrete sau prietenie, pulsiunea isi schimba

scopul, dar obiectul ramane acelasi. Al doilea sens, asa cum a gandit Freud, sta in derivarea energiei

unei pulsiuni sexuale sau agresive inspre activitati valorizate social. Pulsiunea se deturneaza atunci de

la obiectul si scopul sau primitiv, fara a fi insa refulata.

Sublimarea, aa cum este descris de psihanaliz, const n deplasarea unei energii

instinctuale ctre un scop instinctual elevat. Un exemplu elocvent este sublimarea prin art, tiin,

politic, diverse activiti profesionale, a unor instincte care n alte condiii rmn nesatisfcute i

declaneaz comportamente dezadaptate. Practic, sublimarea permite integrarea social a

individului.

Sublimarea ca mecanism de aprare acioneaz n aa fel nct individul se ndeprteaz ct

mai puin de la obiectivul primar ns evit sentimentele de vinovie. Sublimarea acioneaz pozitiv

prin faptul c ajut la canalizarea pulsiunilor i afectelor prost adaptate n direcia

comportamentelor acceptabile.



Tel: +40 (269) 216 068 Fax: +40 (269) 232 966


Pulsiunile sexuale i pulsiunile agresive sunt transformate astfel n comportamente

acceptabile. Sublimarea duce la eliminarea conflictelor i tensiunilor. Totui n ciud acestor efecte

pozitive, Freud este de prere c sublimarea mpiedic obinerea plcerii sexuale.

Sublimarea este mai aproape de patologic atunci cnd este dus la extrem i atunci cnd

energia sexual este sublimat n mare parte; n felul acesta crete frustrarea i riscul unei

mbolnviri.

Sublimarea apare astfel ca un mecanism de adaptare, c o strategie fireasc a individului de

a repar propria existena.

Anticiparea: Intarzierea gratificarii imediate prin planificare si reflectare asupra viitoarelor

realizari si succese.

Anticiparea este un mecanism de aparare matur care presupune planuirea realista a evitarii

unui disconfort imanent viitor. Presupune deasemenea planuirea prematura a unor comportamente

directionate pe scop. "Priviata ca strategie de coping, anticiparea permite persoanei sa devina

constienta de un eveniment inainte sa se intample, astfel atenunand anxietatea si depresia. As putea

spune ca intr-un fel, anticiparea este sinonim cu ceea ce psihiatrii numest insight." a spus George

Vaillant.

Ascetismul: Incercarea de a elimina aspecte placute ale vietii datorita conflictelor interne

produse de acea placere. Acest mecanism poate sluji scopurilor transcedentale sau spirituale,

precum in celibat.

Ascetismul inseamna negarea aspectelor placute ale vietii, deoarece placerea lor produce

conflicte interne pentru individul in cauza, si apare sub forma de momente de singuratate sociala sau

intima. Ascetismul este refuzul oricarei placeri fizice, chiar si al celor mai inocente, pentru a proteja

eul impotriva nevoilor pulsionale, care sunt pentru adolescent sursa de angoasa.

Anna Freud a fost primul autor care a descris mecanismul de aparare la adolescent

reprezentat prin ascetism. Tinerii care trec prin astfel de faze par sa se teama mai mult de cantitatea

decat de calitatea instinctelor lor. Modelul functional al acestui mecanism de aparare poate fi

reprezentat astfel: de fiecare data cand instinctul spunevoi ., egoul replica sa nu., acest

model avand radacinile in modurile stricte ale educatiei timpurii pe care au acordat-o parintii.

Aceasta neincredere a adolescentului in instinct are o tendinta periculoasa de a se raspandi in mai

toate ariile nevoilor fizice obisnuite: refuzul intimitatii, refuzul afilierii la grupul de aceeasi varsta, la

obiceiurile sociale specifice cum ar fi distractiile, muzica, dansul, alegerea vestimentatiei, dar si

refuzul nevoilor primare de foame, sete, sexuale.

Pentru psihologi, riscul este cu atat mai semnificativ cu cat este reprezentat de extinderea acestei



Tel: +40 (269) 216 068 Fax: +40 (269) 232 966


renuntari in planul unor lucruri care sunt inofensive si necesare: adolescentul refuza placerile orale,

refuza hrana sau o reduce substantial, astfel expunandu-si sanatatea la riscuri inutile, ajungand la

anorexie.

In aceasta repudiere de instinct (in care nu sunt lasate portite pentru satisfaceri

substitutive), un risc major il reprezinta trecerea de la ascetism la excesul de instinctual,

adolescentul facand uneori treceri bruste de la tot ceea ce a detinut anterior in mod interzis la

libertati absolute.

Unii autori leaga ascetismul de o posibila depresie, in care individul s-a preocupat de starea

sa mentala pe care el incearca sa o contracareze prin adoptarea de solutii, descoperind in cele din

urma ca el a condus doar spre o problema mai profunda.

In formele acestui mecanism de aparare, ascetismul este insotit de negare. Astfel, intalnim

forme ale negarii durerii pana la acceptarea autotorturii, refuzul de satisfacere a nevoilor fizice,

refuzul de hrana suficienta, refuzul de boli fizice, refuzul nevoii umane de companie (preferand

izolarea), afectiune sau relatii de familie (de la viata de acasa alege sa rataceasca in lipsa unui

adapost).

Kurt Lewin, in teoriile sale asupra adolescentei, foloseste sintagma negare afectiva asa

cum exista negarea, contradictia si iluzia pentru a compensa continuturi intelectuale si care nu sunt

categorisite ca stari ciudate apar depresiile, nedumeririle, confuziile, stari de constientizare slaba,

chiar stupoare, care umplu cu insistenta sfera afectiva si nu lasa niciun loc pentru anxietate.

Ascetul tinde spre a simti durere. El se angajeaza in activitati in care renunta la sinele fizic

pentru o mai buna aura, o purificare de sine, aceasta fiind o forma inversa de ipohondrie, o grija

inversata de acest corp fizic torturandu-l.

Umorul se caracterizeaz prin gasirea unor elemente comice si/sau ironice in situatiile

dificile, pentru a reduce afectele neplacute si disconfortul personal. Acest mecanism permite, de

asemenea, luarea unei distante si un grad de obiectivitate fata de evenimente, astfel incat persoana

poate reflecta asupra celor ce se intampla. n sensul restrns reinut de Freud, umorul const n

prezentarea unei situaii trite ca traumatizante asfel nct s fie reliefate aspectele ei plcute,

ironic, insolite. Numai n acest caz (umor aplicat siei) umorul poate fi considerat mecanism de

aprare.

Procedeul umoristic se poate realiza n dou modaliti, fie la o singur persoan, care

adopt ea nsi atitudinea umoristic n timp ce celei de-a doua persoane i revine rolul de spectator

i beneficiar, sau ntre dou persoane, dintre care una nu ia in nici un fel parte la procedeul

umoristic, iar a doua face din cealalta persoana obiectul consideratiilor ei umoristice. Esenta

umorului consta in aceea ca ne economisim afectele pe care le-ar prilejui situatia si trecem peste

aceasta cu o gluma despre posibilitatea unor astfel de manifestari emotionale.



Tel: +40 (269) 216 068 Fax: +40 (269) 232 966


Umorul nu are numai ceva eliberator asemenea cuvntului de spirit i comicului, ci i ceva

mre i nltor, care nu se regsesc ca beneficii de plcere dintr-o activitate intelectual. Eul

refuz s se ntristeze, s lase ca realitatea din jurul lui s-i impun suferin, el nu admite ca

traumele lui exterioare l-ar putea afecta, ba chiar arat c acestea sunt pentru el numai ocazii ntru

manifestarea plcerii.

Umorul nu este resemnat, el este ndrtnic i seme, el nu nseamn numai triumful eului,

ci i al principiului plcerii, care reuete s se afirme astfel n ciuda condiiilor reale defavorabile.

Astfel se poate spune c ndreptarea atitudini umoristice fa de propria persoan se face cu scopul

de a se apra de eventualitatea unei suferine.

n opinia lui Freud umorul evit consumul de sentimente, surde printre lacrimi i se

nate din nbuirea unei emoii.

Prin umor subiectul reuete s amuze pe seama circumstanelor defavorabile i astfel evit

dezvoltarea suferinei. Aspectul defensiv al umorului se poate explica astfel: el cru persoana aflat

n dificultate de afectele dureroase pe care situaia sa ar trebui s le antreneze i-i permite, graie

glumei, s evite chiar i exprimarea acestor afecte, adic a anumitor plngeri care ar fi justificate.

Freud explic funcionarea acestui mecanism astfel: eul refuz s se lase copleit de o

realitate neplcut i lanseaz lumii exterioare un fel de sfidare. El dovedete n acest fel c situaiile

traumatizante i pot provoca plcere. Ca urmare, prin triumful narcisismului, eul i exprim

invincibilitatea fr a abandona terenul sntii psihice, subliniaz Freud, ceea ce difereniaz

umorul de omnipotena psihotic.

Acest tur de for se poate produce datorit sprijinului oferit de supraeu, instan cel mai

adesea represiv, dar care i pierde aici rolul obinuit de judector sever pentru a-l juca pe cel de

printe plin de solicitudine, care-i linitete copilul ngrijorat: Iat, privete aceast lume

periculoas. Un joc de copil, totul e numai bun pentru a fi obiectul unei glume!

Umorul estimeaz Freud, este un dar preios i rar. Un studiu al lui Vaillant (1977), citat de

Amiel-Lebigre i Gognalons-Nicolet (1993), ajunge la concluzia c aceast aprare, clasat ca

matur, este cel mai puin utilizat, pe cnd unele aprri mai puin adaptate, cum sunt refugiul n

reverie i activismul, sunt adoptate mult mai des.

Freud a tiut nu doar s analizeze umorul, ci i s-l practice n propria sa existen, chiar n

situaiile dureroase n care viaa i era n pericol. ntr-o scrisoare ctre Maria Bonaparte, Freud i

mrturisete pesimismul, dar reuete o dat n plus s glumeac pe seama morii sale iminente:

Un advertisement (anun publicitar) mi tot muncete mintea i l consider drept cea mai

ndrznea i mai reuit dintre reclamele americane: De ce s mai trieti dac poi fi ngropat n

schimbul a doar zece dolari?



Tel: +40 (269) 216 068 Fax: +40 (269) 232 966


Bibliografie

Ionescu Serban (2007). Mecanismele de aparare - teorie si aspecte clinice, Editura Polirom

Freud Sigmund, (1999). Opere - Comicul si umorul, Editura Trei

Documents

Mecanisme Mature