MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICEmcajournal.ro/pdf/mca2016/20. Samson, Vasile - final.pdf · 6 Izvoarele documentare referitoare la bătălie sunt constituite de cronicile ungurești

ACADEMIA ROMÂNĂ

INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE „VASILE PÂRVAN”

MATERIALE ŞI CERCETĂRI

ARHEOLOGICE

SERIE NOUĂ

NR. XII, 2016

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Colegiul de redacţie Prof. Dr. ALEXANDRU BARNEA (Universitatea Bucureşti), Dr. SANDA BALESCU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, CNRS, France), Dr. RADU BĂJENARU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Prof. Dr. CLIVE BONSALL (University of Edinburgh, U.K.), Prof. Dr. NIKOLAUS BOROFFKA (Deutsches Archäologisches Institut – Eurasien Abteilung, Berlin, Germany), Dr. GHEORGHE I. CANTACUZINO (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Dr. PIERRE DUPONT (Université Lyon, CNRS, France), Dr. UWE FIEDLER (Berlin, Germany), Dr. RADU HARHOIU (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti), Dr. EUGEN NICOLAE (Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Bucureşti), Dr. CORIOLAN OPREANU (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei), Prof. dr. ANNIE RENOUX (Université du Maine, Le Mans), Dr. ANGELA SIMALCSIK (Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Academia Română ‐ Filiala Iaşi), Academician VICTOR SPINEI (Institutul de Arheologie, Iaşi), Prof. Dr. ERIK TRINKAUS (Department of Anthropology, Washington University), Prof. Dr. ALAIN TUFFREAU (Université des Sciences et Technologies de Lille, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, CNRS, France), Academician ALEXANDRU VULPE (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti)

Comitetul de redacţie

ROXANA DOBRESCU – redactor şef ADRIAN IONIŢĂ – redactor‐şef adjunct IRINA ACHIM, ADINA BORONEANŢ, ADRIAN DOBOŞ, ANDREI MĂGUREANU, LIANA OŢA, ADRIANA PANAITE, DANIEL SPÂNU, VLAD VINTILĂ ZIRRA – membri RALUCA KOGĂLNICEANU – secretar de redacţie RALUCA KOGĂLNICEANU – prelucrare ilustraţie şi aşezare în pagină PIERRE DUPONT (limba franceză), ROXANA DOBRESCU (limba franceză), CLIVE BONSALL (limba engleză), ADINA

BORONEANŢ (limba engleză) – consultanţi limbi străine ROMEO CÎRJAN – design copertă www.mcajournal.ro Orice corespondenţă se va trimite Comitetului de redacţie pe adresa: Str. Henri Coandă nr. 11, 010667 Bucureşti, tel./fax 4021 212 88 62 şi [email protected].

Toate lucrările publicate în revista Materiale şi Cercetări Arheologice sunt recenzate de specialişti în domeniu. (peer‐reviewed journal)

Revista Materiale şi Cercetări Arheologice este indexată în următoarele baze de date: Copernicus, ERIH PLUS şi Scopus. Redactor Editura Academiei Române: ADRIAN MIRCEA DOBRE, ANA BOROŞ, VIRGINIA PETRICĂ Tehnoredactor Editura Academiei Române: MARIA MOCANU Revista se poate procura contracost la sediul EDITURII ACADEMIEI ROMÂNE, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România; tel. 4021‐318 8146, 4021‐318 8106, Fax 4021‐318 2444, e‐mail: [email protected]. ORION PRESS IMPEX 2000 S.R.L., P.O. Box 77‐19, Bucureşti, România, Tel./Fax: 4021‐610 6765, 4021‐210 6787, Tel.: 0311 044 668, e‐mail: [email protected]. S.C.MANPRESS DISTRIBUTION S.R.L. , Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp B, Etaj 3, Cam. 301‐302, sector 1, Bucureşti, România, tel./fax: 4021‐314 6339, e‐mail: [email protected], [email protected], www.romanianjournals.com. DEREX COM S.R.L., e‐mail: [email protected].

© 2016, EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

ALEXANDRU VULPE

IN MEMORIAM

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XII, 2016, p. 1–300

SUMAR / SOMMAIRE / CONTENTS ALEXANDRU VULPE IN MEMORIAM ………………………………………………………………………………………………………………… 7

PALEOLITIC / PALÉOLITHIQUE / PALAEOLITHIC

Adrian DOBOȘ The ‘invisible’ pits: how informative are old excavations in discussing Middle Palaeolithic burials? ………… 19

NEOLITIC / NÉOLITIQUE / NEOLITHIC

Adina BORONEANȚ, Adrian BĂLĂȘESCU

Materialul faunistic din nivelurile neolitice timpurii din adăpostul sub stâncă de la Cuina Turcului. Alexandra Bolomey in memoriam ……………………………………………………………………………………………………………..Faunal remains from the Early Neolithic layers of the Cuina Turcului rock shelter. Alexandra Bolomey in memoriam

27

Roxana DOBRESCU, Cristian Eduard ȘTEFAN, Clive BONSALLObservations sur l’industrie en obsidienne découverte à Șoimuș – La Avicola (Ferma 2) …………………………Notes on the obsidian industry discovered at Şoimuş – La Avicola (Ferma 2)

45

Georgeta El SUSI Date preliminare asupra exploatării animalelor în așezarea Cernavodă I de la Radovanu – Gorgana I (jud. Călărași). Campaniile 2010–2012 ……………………………………………………………………………………………………………Preliminary data on animal husbandry at the Cernavodă I settlement from Radovanu – Gorgana I (Călăraşi County). Campaigns 2010–2012

57

EPOCA BRONZULUI / L'ÂGE DU BRONZE / BRONZE AGE

Anca‐Diana POPESCU, Alin FRÎNCULEASA

Versatile artefacts: some remarks concerning a few Early Bronze Age metal blades from the Lower Danube … 73 József PUSKÁS

Descoperiri funerare din epoca mijlocie a bronzului în valea Râului Negru (jud. Covasna) ……………………….Middle Bronze Age funerary discoveries in the Black River Valley (Covasna County)

89

Alexandru SZENTMIKLOSI, Andrei BĂLĂRIE, Bernhard S. HEEB, Petru URDEAAtestarea arheologică a celei de a patra linii de fortificații a cetății de epoca bronzului de la Cornești – Iarcuri (jud. Timiș) ……………………………………………………………………………………………….....................................Archaeological evidence for the fourth line of fortification of the Bronze Age fortress from Cornești – Iarcuri (Timiş County)

105

EPOCA FIERULUI / L'ÂGE DU FER / IRON AGE

Vlad Vintilă ZIRRA

Obiecte și interpretări. În legătură cu „mesajul” fibulelor „hibride” ……………………………………………………… Objects and interpretations. About “the message” of “hybrid” fibulae

115

EPOCA GREACĂ / ÉPOQUE GRECQUE / GREEK PERIOD

Pierre DUPONT

Analyses archéométriques de figurines de Myrina : commentaire rétrospectif ………………………………………Archaeometrical analyses of figurines from Myrina: some retrospective comments

123

EPOCA ROMANĂ / ÉPOQUE ROMAINE/ ROMAN PERIOD

Alexandra BIVOLARU, Valentin BOTTEZ

Roman lamps discovered at Histria, in the Acropolis Centre‐South Sector (2013 and 2015) …………………… 131 Alexandru BĂDESCU, Iulia ILIESCU

Late Roman pottery discovered at Histria in the Acropolis Centre‐South Sector (2015). Vasa escaria – Late Roman C Wares ……………………………………………………………………………………………………………………………… 141

Aurel VÎLCU, Alexandra ȚÂRLEA Descoperiri monetare recente la Histria (Sectorul Acropolă Centru‐Sud) ……………………………………………… Recent monetary discoveries at Histria (Acropolis Centre‐South Sector)

159

Irina ACHIM, Laurențiu CLIANTE Un reliquaire inédit dans les collections du Musée d’Histoire Nationale et d’Archéologie de Constanța …An unpublished reliquary from the collections of the National Museum of History and Archaeology from Constanţa

167

EPOCA MIGRAȚIILOR / ÉPOQUE DES MIGRATIONS / MIGRATIONS PERIOD

Daniel SPÂNU, Erwin GÁLL

Cuptorul de olar din secolul al VIII lea p.Chr. de la Sighişoara – Dealul Viilor …………………………………………….A pottery kiln from the 8th century AD discovered at Sighişoara – Dealul Viilor

177

EPOCA MEDIEVALĂ / ÉPOQUE MÉDIEVALE / MIDDLE AGES

Andra SAMSON, Adrian BĂLĂȘESCU, Valentin RADU

O locuință descoperită în situl medieval de la Șibot (jud. Alba). Analiza arheologică și arheozoologică ……A dwelling discovered in the medieval site at Şibot (Alba County). Archaeological and archaeozoological analysis

205

Andra SAMSON, Gabriel VASILE Un complex funerar medieval descoperit la Șibot (jud. Alba). Date arheologice și antropologice …………….A medieval funerary complex discovered at Şibot (Alba County). Archaeological and anthropological data

231

Gabriel VASILE Analiza antropologică a resturilor scheletice din Biserica Mare a Mănăstirii Hurezi (com. Romanii de Jos, jud. Vâlcea) …………………………………………………………………………………………………………………………………………… Anthropological analysis of the skeletal remains from Biserica Mare of the Hurezi Monastery (Romanii de Jos commune, Vâlcea County)

243

Adriana GAȘPAR Obiceiuri cotidiene reflectate arheologic în Timișoara otomană. Observații asupra pipelor de lut …………..Daily customs reflected in the archaeology of Ottoman Timişoara. Notes on the clay pipes

259

RECENZII / COMPTES RENDUES / BOOK REVIEWS

Ana Ilie, Antropologia spațiului domestic la comunitățile Gumelnița de la nordul Dunării, Editura Cetatea de

Scaun, Târgoviște, 2015, 251 p., 20 fig., 1 anexă, 5 tab., 76 pl. (Cristian Eduard Ştefan) ………………………… 285 Cătălin Nicolae Pătroi, Cultura Sălcuţa în Oltenia, Editura Sitech, Craiova, 2015, 662 p., (523 p. text, 122 pl., 429

fig. în text, 61 hărţi, 58 tab., 16 grafice şi 10 anexe) (Meda Toderaş) ……………………………………………………….. 286 Sirma Alexandrova, Typology and chronology of the hand‐made pottery of the Roman and Early Byzantine

period (1st – 6th c.) on the territory of Bulgaria (Dissertations, volume 7), Sofia, NIAM‐BAS, 2013, 443 p., 41 figs., 136 pl. (Adriana Panaite) ………………………………………………………………………………………………………. 287

Abrevieri / Abréviations / Abbreviations ………………………………………………………………………………………………………… 289

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XII, 2016, p. 231–241

UN COMPLEX FUNERAR MEDIEVAL DESCOPERIT LA ȘIBOT (JUD. ALBA). DATE ARHEOLOGICE ȘI ANTROPOLOGICE

Andra SAMSONa, Gabriel VASILEb a Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti; e‐mail: [email protected] b Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti; e‐mail: [email protected]

Keywords: Șibot, Câmpul Pâinii, skeleton, sex determination, age at death, stature estimation, morphometry, pathology, non‐metric features, functional stress Abstract: The medieval site of Şibot (Alba County) was investigated in 2012 and consequently dated to the 15th century. The settlement was destroyed during the battle of Câmpul Pâinii (October 13, 1479). The present paper presents the results of the anthropological analysis of a burial within the Medieval settlement. The presented data contributes to a better image of the life and death during the above mentioned period. Cuvinte‐cheie: Șibot, Câmpul Pâinii, schelet, determinare sex, estimare vârstă la deces, estimare statură, morfometrie, condiții patologice, caractere non‐metrice, stres funcțional Rezumat: Aşezarea medievală de la Şibot (jud. Alba) a fost cercetată în anul 2012, fiind datată în secolul al XV‐lea şi distrusă în timpul bătăliei de la Câmpul Pâinii (13 octombrie 1479). Articolul de faţă prezintă rezultatele analizei antropologice a unui schelet descoperit în așezarea medievală. Datele prezentate întregesc imaginea generală a vieţii și morții în perioada mai sus amintită.

AMPLASAREA GEOGRAFICĂ A SITULUI ȘI UN SCURT ISTORIC AL ZONEI DE INTERES

Așezarea medievală cercetată se află situată între

localităţile Sebeş şi Orăştie, în apropiere de actualul sat Șibot (jud. Alba), pe malul stâng al râului Cugir, aproape de vărsarea acestuia în râul Mureș. Situl a fost cercetat în anul 20121, fiind efectuate săpături arheologice cu caracter preventiv2. Literatura de specialitate menţionează câteva descoperiri în legătură cu zona ce a fost afectată de construcţia autostrăzii A1 pe tronsonul Orăștie‐Sebeș3 (Fig. 1).

Satul Șibot este menționat pentru prima dată în anul 1281, sub denumirea de Kenyér, pentru ca mai apoi, la

1 În toamna anului 2011 a fost identificat în urma capmaniei de diagnostic arheologic. Date preliminare despre micro‐zona în care se află amplasat situl au fost colectate ca parte a evaluării teoretice din aceeași perioadă (Damian et alii 2012).

2 Damian et alii 2013; pentru metodologia de cercetare arheologică, precum și pentru detalierea stratigrafiei, vezi Samson et alii 2015 și Samson 2015.

3 În zona localităţii Şibot, pe lângă urmele așezării medievale mai sus amintite, mai sunt semnalate două staţiuni arheologice: o aşezare Coţofeni şi vestigii ale unor construcţii de factură romană (cărămizi şi ţigle) localizate la ramificarea drumului de la gara Şibot spre satul Vinerea (Moga, Ciugudean 1995, p. 180–181, nr. 179; Popa 2011, p. 692–695).

4 Pentru întreaga discuție privind denumirile zonei Șibot, vezi Popa 2011, 648–649.

5 Nicolaus Olahus relatează că în anii 1536–1537, „Lângă oraşul Orăştie [...] se află la o milă mai spre nord un sat care se numeşte al Pâinei

1330, să apară în documente sub denumirea Kunyrthu4. Ulterior, pe la 1332–1338, apare sub forma Kunertu. Șibotul este menționat între cele 2500–2600 de așezări evidențiate la prima atestare documentară dintre anii 1075–13505.

Evenimentul cel mai important petrecut pe actualul teritoriu al localității Șibot se leagă de lupta purtată împotriva turcilor în vremea regelui Matei Corvin. Evenimentul este cunoscut sub numele de Bătălia de la Câmpul Pâinii (13 octombrie 1479), avându‐l în prim plan pe Paul Kineszi, comitele Timișoarei6. Lupta s‐a dat pe câmpia dintre malul stâng al Mureșului și confluența Cugirului cu acesta7. Dispunerea celor două oştiri s‐a făcut în funcţie de conformaţia terenului din acea perioadă şi de

[Kenyér]”. Informații în legătură cu prima mențiune scrisă despre Șibot se regăsec în lucrarea lui C. Suciu (Suciu 1968, p. 194).

6 Izvoarele documentare referitoare la bătălie sunt constituite de cronicile ungurești – lucrarea lui Antonio Bonfini Rerum Hungaricarum decades quatuor cum dimidia (Călători străini … 1968, p. 480); cronicile turceşti oferă date importante despre luptă (vezi Popa 2010, p. 271, nota 9), precum și lucrarea lui Nicolaus Olahus (Călători străini … 1968, p. 493), dar şi a italianului Giovan Andrea Gromo (pentru bibliografia la zi, vezi Popa 2010, p. 271–272).

7 Armata creştină se afla sub comanda voievodului Transilvaniei, István Báthory (sub ordinele sale aflându‐se Anton Kendy, comandantul secuilor, judele şi primarul Sibiului Georg Hecht, despotul sârb Demeter Jakšić, precum și Paul Kineszi. De partea aceleiaşi forţe participa şi fostul domn al Ţării Româneşti, Laiotă Basarab, refugiat în Transilvania (Popa 2010, p. 276). De partea cealaltă, armata otomană era formată din fraţii Mihaloglu. Alături de aceştia se afla domnul Ţării Româneşti în funcție la acea dată, Basarab al IV‐lea cel Tânăr (Haţegan 1978, p. 266).

232 Andra SAMSON, Gabriel VASILE

Fig. 1. P

lanul general al săpăturilor cu amplasarea m

orm

ântului / General plan of the excavation and the location of the burial.

existenţa vetrei satului medieval Şibot – situat între cele două linii8; bătălia a fost câștigată de oastea creștină.

În anul 1739, Şibotul se afla în vatra sa actuală. Dispunerea loturilor şi a caselor, de‐a lungul unui drum

paralel cu Mureşul, confirmă tradiţia orientării străzilor în vechime9. La trei secole după bătălie, pe o hartă din secolul al XVIII‐lea, vatra Şibotului ne apare pe locul celei actuale, la stânga gurii de vărsare a râului Cugir în Mureş10.

8 Popa 2010, p. 285, fig. 3 și p. 290, fig. 6. 9 Popa 2011, p. 441.

10 Pentru cartarea iosefină care ne interesează, vezi link‐ul: http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/200e/.

Un complex funerar medieval descoperit la Şibot (jud. Alba). Date arheologice şi antropologice 233

M4. COORDONATE IN SITU Din cele 300 de complexe cercetate, patru au fost

morminte de inhumație. Dintre acestea, două (M2 și M3) aparțin necropolei medievale, care se află sud de aşezarea din aceeaşi perioadă; scheletele au fost găsite în conexiune anatomică. Alte două morminte aparțin nivelului de distrugere din 1479, defuncţii fiind înhumați în aşezare (M1

este o reînhumare, iar M4 a fost găsit în conexiune anatomică). Ambele schelete păstrează pe oase urme de violență. Pe lângă cele patru morminte, care sunt clar delimitate, există și oase umane (clavicule, mandibule, vertebre, ulna, radius) ce nu pot fi atribuite nici unui mormânt. Acestea sunt împrăștiate pe suprafața așezării și provin din nivelul de distrugere al bătăliei menționate mai sus, aproape toate prezentând urme de violență.

1

2

Fig. 2. Complexul 222: 1. imaginea grundului complexului 222 din momentul identificării; 2. imaginea profilului gropii (cpl. 222) / Feature 222: 1. Ground plan of feature 222 at identification; 2. Feature 222 – section plan of the pit.


1

2

Fig. 3. Complexul M4: 1. imaginea din momentul identificării; 2. imaginea mormântului după curățare / Burial M4: 1. at the moment of identification; 2. after cleaning.


Fig. 4. Complexul 222 și M4, grund și profil / Feature 222 and burial M4, ground and section plans.


Complexul arheologic pe care îl luăm în discuție este un mormânt de inhumație (Fig. 3), identificat în cadrul așezării medievale, în zona periferică de NV a sitului. Mormântul era orientat NV–SE și se afla în suprafața SA2, la o adâncime de ‐0,60 m (Fig. 2). Groapa mormântului suprapunea în totalitate groapa complexului cpl. 222 (groapă menajeră). Scheletul se afla în poziție decubit dorsal, cu brațele întinse pe lângă corp, antebrațul stâng adus pe bazin, iar antebrațul drept aflat sub extremitatea osului ilion drept. Picioarele erau întinse, fiind ușor înclinate spre stânga față de axul corpului; degetele de la picioare erau dispuse vertical, cu tălpile lipite de peretele gropii (Fig. 4). În dreapta craniului a fost identificat un obiect de metal (o cataramă), iar sub umărul stâng a fost găsit un capăt de tibie de cal, probabil resturi din groapa menajeră. În momentul înregistrării pe teren a scheletului, a putut fi observat, la nivelul craniului (în dreptul urechii drepte), urma lăsată pe os cu un obiect tăios.

Întrucât bătălia de la Câmpul Pâinii a lăsat urme vizibile pe teren (fiind identificat un nivel de distrugere pe întreg situl, nivel în care au fost identificate diferite arme: săbii, cuțite de luptă, vârfuri de săgeți etc.), putem deduce că lovitura pe care a primit‐o individul provine de la o armă cu tăiș ascuțit, cel mai probabil o sabie sau un cuțit de luptă. În așezarea medievală de la Șibot, a fost descoperit un număr de 11 cuțite de luptă11 și o sabie. Un element atipic este reprezentat de depunerea scheletului în groapă (capul la SE și picioarele la NV), care, probabil, s‐a făcut în grabă, precum și de adâncimea, deloc mare, la care a fost îngropat.

Complexul 222 este o groapă menajeră, ce se află la limita de NV a așezării. Adâncimea de identificare este ‐0,60 m, cu o adâncime internă de 0,25 m și cu diametrul de 1,70 × 1,50 m. Conținutul gropii menajere este compus dintr‐un sediment brun, afânat, și câteva oase de animal. Tocmai acest conținut afânat a făcut ușoară săparea gropii individului în discuție.

Dacă necropola așezării a fost identificată la sud de aceasta, indivizii fiind depuși pe șiruri paralele, pe direcția V–E; este evident că M4 este un individ căzut în lupta de la Câmpul Pâinii, înmormântat în grabă în cadrul aşezării. Este cu atât mai importantă descoperirea, pentru că avem un moment istoric prezent în documente, pe care îl putem identifica în teren, cu ajutorul arheologiei. Totodată, avem un combatant tânăr, căzut în lupta de la Câmpul Pâinii, un individ cu urme clare de violență care, cel mai probabil, i‐a cauzat decesul.

Starea de conservare

În vederea stabilirii stării de conservare, am urmat

modelele propuse de Behrensmeyer12, Connell13 și Brickley și McKinley14. Astfel, resturile scheletice sunt bine conservate și nu prezintă dezintegrări postume

11 Cuțitele de luptă au făcut obiectul comunicării: Battle Knives From The Collection Of National Museum Of History, Romania, Silviu Oța, Andra Samson, “Interethnic Relations in Transylvania. Militaria Mediaevalia in Central and South‐Eastern Europe”, Sibiu, October 15th–18th, 2015.

semnificative (fisurare sau exfoliere). De asemenea, diafizele oaselor lungi și suprafețele articulare prezintă ușoare eroziuni post‐mortem cauzate de agenții tafonomici din sol.

Fig. 5. Starea de reprezentare a scheletului / Skeletal preservation.

Descrierea materialului scheletic

Scheletul este aproximativ complet (Fig. 5), iar în

urma restaurării segmentelor componente a rezultat un

craniu incomplet, parțial conexat, care prezintă la nivelul

calvariei o serie de lipsuri, în special la nivelul scuamelor.

Din masivul facial au fost recuperate oasele zigomatice

(cel de pe dreapta este incomplet), trei fragmente de mici

dimensiuni din sfenoid și un fragment de maxilă ce

cuprinde corpurile alveolare, bilateral. De la nivelul

12 Behrensmeyer 1978, p. 152. 13 Connell 2008, p. 9. 14 Brickley, McKinley 2004, p. 16.


mandibulei lipsește condilul mandibular drept. Dentiția

este definitivă; au fost recuperați 20 de dinți, după cum

urmează: I1–P1 și M3 de pe stânga; I1–P2 și M3 de pe

dreapta; C# și P2–M3 de pe stânga și P2–M3 de pe dreapta.

Scheletul postcranian este mai bine reprezentat și

prezintă câteva oase lipsă (coccis și rotule), segmente

parțial recuperate (falangele de la mâini și picioare) sau

părți care prezintă distrugeri recente, cum ar fi omoplații

(corpul scapular aferent marginii vertebrale și marginea

vertebrală, bilateral) și pelvisul (un fragment de la nivelul

foramenului sacral IV stâng și mici fragmente de la nivelul

foselor iliace).

Determinarea sexului, estimarea vârstei la deces și a staturii

Pentru determinarea sexului a fost utilizat modelul

propus de Buikstra și Ubelaker15. Astfel, caracteristicile generale observate în special la nivelul pelvisului (arc ventral cu aspect de ușoară creastă, lipsa concavității subpubiene, suprafață largă a ramului ischiopubic, marele șanț sciatic strâmt/închis și absența sulcusului prealuricular) și craniului (creasta nucală cu inserţii musculare proeminente, procese mastoide mari, margini supraorbitale rotunde, glabelă proeminentă și eminențele mentale mediu exprimate) ne indică faptul că subiectul analizat este de sex masculin.

Vârsta la deces a fost estimată ținând cont de modelul descris de Brooks şi Suchey16. Morfologia simfizelor pubiene corespunzătoare sectorului masculin este asemănătoare fazelor III–IV de evoluție și are valori medii de 23,4–28,7 ± 3,6–6,5 ani. Așadar, avem de‐a face cu un individ din categoria de vârstă adult tânăr.

Statura scheletică a fost calculată atât pe baza ecuațiilor de regresie propuse de Pearson17, utilizând valorile lungimilor maxime ale humerusului, radiusului, femurului și tibiei, cât și pe baza celei descrise de Breitinger18, bazată doar pe lungimea maximă a femurului (Tabel 1).

Metodă Statură

st./dr. (mm) Categorie st./dr.

Pearson 1899 168,30 ± 3,31 168,09 ± 3,31 supramijlocie

Breitinger 1937 172,73 ± 4,8 171,94 ± 4,8 mare

Tabel 1. Estimarea staturii scheletice / Stature estimation.

Caractere antropologice. Morfometrie

A fost efectuat un set de măsurători craniene și

postcraniene, pentru ale căror valori cunoaștem

încadrările pe categorii (Anexă). De la nivelul craniului

remarcăm fruntea, care este mijlocie și foarte îngustă,

conform lărgimii minime, respectiv maxime. Raportul

15 Buikstra, Ubelaker 1994, p. 16–21. 16 Brooks, Suchey 1990, p. 227–238.

celor două lărgimi descrie un indice frontal transversal

intermediar. Indicele de curbură frontală se traduce

printr‐un sector frontal sagital bombat, ortometop.

La nivelul sectorului postcranian întâlnim clavicule

robuste, care prezintă bilateral puternice impresiuni ale

ligamentului costoclavicular (Fig. 6), humerusuri euribrahe

(rotunjite în secțiune) și ulne eurolenice (mediu aplatizate).

De asemenea, membrele superioare posedă indici

claviculo‐humerali și brahiali (radio‐humerali) din categoria

mijlocie. Osul sacru este larg, platihieric. Membrele

inferioare prezintă femurul stâng cu un grad mediu de

dezvoltare al pilastrului și puternic dezvoltat la cel de pe

dreapta. Diafizele femurale sunt rotunjite sub trohantere.

Tibiile sunt aplatizate transversal în dreptul foselor nutritive

(platicnemie). De asemenea, indicele crural (tibio‐femural)

descrie tibii lungi, dolicocnemice.

Fig. 6. Tuberozități costale bine definite la nivelul extremităților sternale claviculare, inferior / Well defined tuberosities of the rib located at the inferior clavicular sternal extremity.

Condiții patologice

La nivelul aparatului dento‐maxilar au fost surprinse

două carii dentare care afectează doar coroana (la nivelul

M1 drept, ocluzal și M3 drept, distal), tartru supragingival

pe toată suprafața labială, respectiv bucală și linguală a

dinților inferiori (C# și P2–M3 stângi și P2–M3 de pe dreapta)

și pierderi dentare antemortem bilaterale pe segmentul

M1–M2 (Fig. 7).

De asemenea, au fost observate pierderi de

substanță osoasă cauzate de o serie de lovituri executate

cu ajutorul unui un obiect tăios. Zonele afectate sunt:

temporalul de pe dreapta la nivelul crestei supramastoide

și procesului mastoid (dimensiuni: 35,33 × 23,36 mm, Fig.

8), aria suturii lambdoide stângi pe o lungime de 49,23 mm

(instrumentul nu a pătruns în interiorul craniului, nefiind

lezată și fața endocraniană, Fig. 9), scuama occipitală în

planul median pe o lungime de 20,19 mm și marele

trohanter femural drept, antero‐lateral, pe o lungime de

34,98 mm și unde obiectul în cauză a pătruns 10,90 mm în

interiorul osului (Fig. 10‐A).

17 Rösing 1988, p. 597, apud Pearson 1899. 18 Breitinger 1937, p. 268.


Fig. 7. Pierderi dentare antemortem la nivelul M1–M2 stângi / Ante‐mortem tooth‐loss of left M1 and M2.

Fig. 8. Urme de lovitură executată cu ajutorul unui un obiect tăios la nivelul temporalului drept / Traces of trauma left by a sharp object on the right temporal bone.

Fig. 9. Leziuni exocraniene la nivelul suturii lambdoide stângi (A) și occipitalului (B) / Exo‐cranial lesions on the the left lambdoid suture (A) and the occipital (B).

Fig. 10. Femurul drept: A. urme de violență perimortem la nivelul marelui trohanter, B. fațeta lui Poirier / Right femur: A. perimortem traces of trauma on the greater trochanter, B. poirier’s facet.

Caractere non‐metrice (epigenetice) și elemente ale stresului biomecanic (funcțional/ocupațional) Cu scopul unor viitoare demersuri comparative sau

pentru a putea stabili distanța genetică între indivizii ce alcătuiesc o populație au fost înregistrate o serie de caractere non‐metrice craniene19 și postcraniene20. În studiul de față ne‐am rezumat doar la a le expune pe cele prezente (împreună cu numărul și gradul lor de dezvoltare), nu și pe cele absente sau neobservabile: sutură supranazală (Fig. 11), două foramene zigomatico‐faciale bilateral exprimate (unul larg și unul îngust), sulcus sagital superior direcționat spre

19 După Hauser, De Stefano 1989.

stânga, foramen mentale (bilateral), torus mandibular (invizibil cu ochiul liber, se poate doar palpa), fațeta lui Poirier (pe femurul drept, Fig. 10‐B), fațetă articulară laterală tibială (bilateral, Fig. 12), fațetă talară medială dreaptă, extensie talară medială (bilateral), suprafață articulară talară inferioară (bilateral, Fig. 13), fațetă dublă calcaneală anterioară (bilateral) și foramen transvers bipartit la nivelul ultimei vertebre cervicale (bilateral). Pe lângă aceste trăsături, menționăm și eroziunile bilaterale identificate la nivelul articulației claviculo‐sternale (Fig. 14), iar dintre indicatorii metrici ai stresului funcțional, indicele pilastric femural drept (ridicat) și tibiile platicnemice).

20 După Finnegan 1978.


Fig. 11. Frontal: sutura supranasalis / Frontal: the supranasalis suture.

Fig. 12. Fațetă articulară laterală tibială dreaptă / Lateral articular facet of the right tibia.

Fig. 13. Suprafață articulară talară inferioară, bilateral / Lower talus articular surface, bilateral.

21 Villote, Knüsel 2009. 22 Molleson, 2007, p. 28.

Fig. 14. Eroziuni la nivelul capete sternale ale claviculelor / Erosion of the sternal extremities of the clavicles.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Resturile scheletice analizate sunt bine conservate și

aparțin unui individ de sex masculin din categoria adult

tânăr (23,4–28,7 ani). Statura scheletică este situată la

granița dintre clasele supramijlocie și mare.

De o importanță majoră și constituind, cu mare

probabilitate, cauza morții individului sunt o serie de

lovituri identificate în zona craniului (la nivelul

temporalului drept, pe sutura lambdoidă stângă și la

nivelul occipitalului) și femurului drept (în dreptul marelui

trohanter). Morfologia osoasă în zona loviturilor nu

prezintă urme de vindecare (prezența matricei osoase cu

formare de calus osos și/sau procese de remodelare

osoasă). Considerăm că loviturile au fost efectuate cu

ajutorul unui obiect tăios, cu lama de lungime medie sau

mare, de tipul sabiei sau cuțitului de luptă. Întrucât astfel

de arme au fost identificate pe nivelul stratigrafic ce

aparține bătăliei de la 1479, suntem îndreptățiți să

credem că individul a suferit de pe urma unor lovituri cu

un astfel de obiect. Stilul de viață al individului analizat

este reflectat și prin prezența unor markeri musculo‐

scheletici identificați la nivel postcranian. Dintre aceștia,

amintim fațeta lui Poirier din extremitatea proximală a

femurului drept. Această amprentă reprezintă rezultatul

unor activități fizice care implică articulația coxo‐

femurală21, cum ar fi de exemplu călăritul22. De asemenea,

fațetele articulare laterale tibiale la care se adaugă și

fațeta talară medială dreaptă (Fig. 15‐A), deși au aceeași

funcționalitate (mișcări de hiperdorsiflexie a gambei

generate de stresul ocupațional), au etiologii diferite23.

Tot la nivelul talusurilor și tot legat de stresul fizic au fost

observate și extensii mediale ale suprafeței trohleare,

bilateral exprimate (Fig. 15‐B).

23 Boulle 2001, p. 345.


Fig. 15. Talus: A. fațetă medială dreptă, B. extensii mediale bilaterale / Talus: A. right medial facet, B. bilateral medial extensions.

Pe lângă mișcările de hiperdorsiflexie, extensiile

mediale talare par să fie și rezultatul altor factori, cum ar fi talus valgus sau pes valgus24, cunoscut sub denumirea populară de platfus25. Nu în ultimul rând, menționăm aplatizarea medio‐laterală semnificativă a tibiilor în regiunea fosei nutritive, ceea ce indică, în general, un mod de viață caracterizat prin activități prelungite, care necesită un efort considerabil sau deplasări pe distanțe lungi26.

BIBLIOGRAFIE

Aufderheide, Rodriguez‐Martin 1998 – A. C. Aufderheide, C. Rodriguez‐

Martin, The Cambridge encyclopedia of human paleopathology, Cambridge, 1998.

Behrensmeyer 1978 – A. K. Behrensmeyer, Taphonomic and ecologic information from bone weathering, Paleobiology 4, 2, 1978, p. 150–162.

Boulle 2001 – E. L. Boulle, Osteological features associated with ankle hyperdorsiflexion, International Journal of Osteoarchaeology, 11, 5, 2001, p. 345–349.

Breitinger 1937 – E. Breitinger, Zur berechnung der körperhöhe aus den langen gliedmaßenknochen, Anthropologischer Anzeiger, 14, 3–4, 1937, p. 249–274.

Brickley, McKinley 2004 – M. Brickley, J. I. McKinley (eds.), Guidelines to the standards for recording human remains, IFA Paper 7, Southampton, 2004.

Brooks, Suchey, 1990 – S. Brooks, J. M. Suchey, Skeletal age determination based on the os pubis: a comparison of the Acsádi‐Nemeskéri and Suchey‐Brooks methods, Human Evolution, 5, 3, 1990, p. 227‐238.

Buikstra, Ubelaker 1994 – J. E. Buikstra, D. H. Ubelaker (eds.), 1994, Standards for data collection from human skeletal remains, Arkansas Archaeological Survey Research Series 44, Fayetteville, 1994.

24 Cea mai comună maladie congenitală a piciorului, pes valgus, are o etiologie neclară și este întâlnită preponderent la bărbați (Aufderheide, Rodriguez‐Martin 1998, p. 75).

Călători străini… 1968 – Călători străini despre ţările române, vol. I (coord. Maria Holban, M. M. Alexandrescu Dersca‐Bulgaru, P. Cernovodeanu), Bucureşti, 1968.

Connell 2008 – B. Connell, Preservation and archaeological data, în: N. Powers (ed.), Human osteology method statement, London, 2008, p. 9.

Damian et alii 2012 – P. Damian, I. Bocan, E. Dumitrașcu, D. L. Ene, S. E. I. Ene, M. Streinu, Raport arheologic de diagnostic. Autostrada Orăştie–Sibiu, Lot 1 (Orăștie–Sebeș), km 00+000–24+110, jud. Hunedoara, Alba, CCA, campania 2011, Târgu Mureș, 2012, p. 280–281.

Damian et alii 2013 – P. Damian, A. Samson, I. Ene, M. Vasile, M. Streinu, S. E. I. Ene, M. Duca, C. Bodo, G. Băeştean, Şibot, com. Şibot, jud. Alba, Punct Cânepişte (Autostrada Orăştie – Sibiu, lot 1, Sit 4, km 8+650 – 8+950, CCA, campania 2012, Craiova, 2013, p. 229.

Finnegan 1978 – M. Finnegan, Non‐metric variation of the infracranial skeleton, Journal of Anatomy, 125, 1, 1978, p. 23–37.

Haţegan 1978 – I. Haţegan, Bătălia de pe Cîmpul Pîinii (13 Octombrie 1479), Apulum 16, 1978, p. 261–274.

Hauser, De Stefano 1989 – G. Hauser, G. F. De Stefano, Epigenetic variants of the human skull, Stuttgart, 1989.

Larsen 1982 – C. S. Larsen, The anthropology of St. Catherines Island. 3. Prehistoric human biological adaptation, Anthropological Papers of the American Museum of Natural History 57, 3, New York, 1982.

Moga, Ciugudean 1995 – V. Moga, H. Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, 1995.

Molleson 2007 – T. Molleson, A method for the study of activity related skeletal morphologies, Bioarchaeology of the Near East, 1, 2007, p. 5–33.

Oygucu et alii 1998 – I. H. Oygucu, M. A. Kurt, I. Ikiz, T. Erem, D. C. Davies, Squatting facets on the neck of the talus and extensions of the trochlear surface of the talus in late Byzantine males, Journal of Anatomy 192, 2, 1998, p. 287–291.

Pearson 1899 – K. Pearson, Mathematical contributions to the theory of evolution. V. On the reconstruction of stature of prehistoric races, Philosophical Transactions of the Royal Society, ser. A, 192, London, 1899, p. 169–244.

Popa 2010 – C. I. Popa, Lupta de pe Câmpul Pâinii (13 Octombrie 1479). De la universalitatea lied‐ului medieval la recuperarea eroilor naţionali, Terra Sebvs 2, 2010, p. 269–306.

Popa 2011 – C. I. Popa, Valea Cugirului din preistorie până în zorii epocii moderne, Monumenta Archaeologica et Historica, Cluj‐Napoca, 2011.

Rösing 1988 – F. W. Rösing, Körperhöhenrekonstruktion aus skelettmaβen, în: R. Knossmann (ed.), Anthropologie, Handbuch der vergleichenden biologie des menschen 1, Stuttgart, 1988, p. 586–599.

Samson et alii 2015 – A. Samson, M. Vasile, I. Ene, E. Ene, M. Streinu, C. Bodó, G. Băeștean, Situl arheologic medieval de la Șibot (Cânepiște), județul Alba. Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice preventive (campania 2012), CA 21, 2015, p. 327–362.

Samson 2015 – Fântânile medievale din aşezarea de la Şibot (jud. Alba), MCA 11, 2015, p. 227–256.

Suciu 1968 – C. Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. 2, Iaşi, 1968.

Villotte, Knüsel 2009 – S. Villotte, C. J. Knüsel, Some remarks about femoroacetabular impingement and osseous non‐metric variations of the proximal femur, Bull. et Mém. de la Soc. d'Anthrop. de Paris 21, 1–2, 2009, p. 95–98.

25 Oygucu et alii 1998, p. 290. 26 Larsen 1982, p. 191.


ANEXĂ

Dimensiuni și indici Valori st./dr. (mm) Categorii st./dr.

Schelet cranian

9. Lărgime frontală minimă (ft‐ft) 99,80 mijlocie

10. Lărgime frontală maximă (co‐co) 110,78 foarte îngustă

26. Arc frontal sagital (n‐b) 135,00

29. Coardă frontală sagitală (n‐b) 120,99

66. Lărgime bigoniacă (go‐go) 113,29 foarte largă

I12. Indice frontal transversal (9 : 10) 90,09 intermediară

I22. Indice indice curbură frontală (29 : 26) 89,62 ortometopă

Schelet postcranian

Claviculă (C): 1. Lungime maximă 155,58 152,19

6. Perimetru la mijloc 40,00 40,00

Indice de robusteţe (6 : 1) 25,71 26,28 robustă robustă

Humerus (H): 1. Lungime maximă 337,20 335,04

2. Lungime fiziologică 331,87 330,37

5. Diametru maxim la mijloc 22,56 22,49

6. Diametru minim la mijloc 18,34 18,72

Indice secțiune diafiză (6 : 5) 83,24 83,24 euribrahă euribrahă

Indice claviculo‐humeral (C1 : H2) 46,88 46,07 mijlocie mijlocie

Radius (R): 1. Lungime maximă 250,93 254,41

Indice brahial (R1 : H2) 75,61 75,95 mijlocie mijlocie

Ulnă: 13. Diametru transversal subsigmoidian 19,87 20,50

14. Diametru sagital subsigmoidian 23,85 24,68

Indice platolenie (13 : 14) 83,31 83,06 eurolenică eurolenică

Sacrum: 2. Lungime directă anterioară 118,00

5. Lățime antero‐superioară 119,22

Indice sacral (5 : 2) 101,03 platihieric

Femur (F): 1. Lungime maximă 476,77 471,98

2. Lungime fiziologică 469,10 465,55

6. Diametru sagital la mijloc 31,08 32,79

7. Diametru transversal la mijloc 28,11 27,16

9. Diametru transversal subtrohanterian 31,95 32,86

10. Diametru sagital subtrohanterian 27,34 28,15

Indice pilastric (6 : 7) 110,57 120,73 medie puternică

Indice platimeric (10 : 9) 85,57 85,67 eurimeră eurimeră

Tibie (T): 1a. Lungime maximă 393,09 395,68

1b. Lungime paralelă 388,53 390,07

8a. Diametru sagital la fosa nutritivă 36,43 38,73

9a. Diametru transversal la fosa nutritivă 21,47 22,95

Indice cnemic (9a : 8a) 58,93 59,26 platicnemică platicnemică

Indice crural (T1b : F2) 82,82 85,72 dolicocnemică dolicocnemică

Valorile principalelor dimensiuni, indicii și categoriile aferente / Values of main dimensions, indexes and respective categories.


MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICE (serie nouă), XI, 2015, p. 289–290

ABRÉVIATIONS / ABBREVIATIONS / ABREVIERI ActaArchHung – Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest ActaMM – Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui ActaMN – Acta Musei Napocensism Cluj‐Napoca Acta Siculica – Acta Siculica. Anuarul Muzeului Naţional Secuiesc, Sfântu Gheorghe Aluta – Aluta. Revista Muzeului Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe Angustia – Angustia. Arheologie, Etnografie, Sfântu Gheorghe Apulum – Apulum. Arheologie, Istorie, Etnografie, Alba‐Iulia ArchWarszawa – Archeologia. Rocznik IHKM, Varşovia ArheologijaKiiv – Arheologija. Nacional’na akademija nauk Ukraini, Institut archeologii ArheologijaSofia – Arheologija. Organ na Archeologičeskija Institut i Muzej, Sofia ArchÉrt – Archaeológiai Értesítő, Budapest ArhMed – Arheologia Medievală, Complexul Muzeal Bistriţa‐Năsăud, Bistriţa AȘUI – Analele Ştiințifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza Iaşi ‘Atiqot – Publication of the Israel Antiquities Authority BA – Biblioteca de Arheologie, Bucureşti BARBrSer – British Archaeological Reports. British Series, Oxford BARIntSer – British Archaeological Reports. International Series, Oxford BCH – Bulletin de Correspondance Hellénique, Athènes‐Paris BerRGK – Bericht der Römisch‐Germanischen Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main BiblThrac – Bibliotheca Thracologica, Bucureşti BMA – Bibliotheca Musei Apulensis, Alba Iulia BMJT – Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman, Alexandria BMN – Bibliotheca Musei napocensis, Cluj‐Napoca Bucureștii – Revista Muzeului Municipiului București Bulletin AIESEE – Annuaire de l’Institut des Études Sud‐Est Européennes, Bucarest Bull. et Mém. de la Soc. d'Anthrop. de Paris – Bulletins et Mémoires de la Société d'Anthropologie de Paris CAJ – Cambridge Archaeological Journal CA – Cercetări Arheologice, Bucureşti CCA – Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Bucureşti CCDJ – Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi CEFR – Collection de l’École Française de Rome, Rome CsSzMÉ – Csíki Székely Múzeum Évkönyve, Miercurea Ciuc Dacia – Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucureşti; nouvelle série: Révue d'archéologie et

d'histoire ancienne, Bucureşti Diss. Pann. – Dissertationes Pannonicae, Budapest EAIVR – C. Preda (ed.), Enciclopedia Arheologiei și Istoriei Vechi a României, vol. I‐III (1994, 1996, 2000), București, EJA – European Journal of Archaeology EphemNap – Ephemeris Napocensis, Cluj‐Napoca ERAUL – Études et Recherches archéologiques de l’Université de Liège ÉtThas – Études thasiennes, École Française d’Athènes, Athènes‐Paris eTopoi – Journal for Ancient Science, Berlin FI – File de Istorie, Bistriţa Germania – Germania. Anzeiger der Römisch‐Germanischen Kommission des Deutschen Archäologischen Instituts Hesperia – Hesperia. Journal of the American School of Classical Studies at Athens, Cambridge Iatrus‐Krivina 2 – Spätantike Befestigung und frühmittelalterliche Siedlung an der unteren Donau, Band II : Ergebnisse

der Ausgrabungen 1966‐1973, Berlin, 1982 Iatrus‐Krivina 7 – G. V. Büllow, B. Böttinger, S. Conrad, B. Döhle, G. Gomolka‐Fuchs, E. Echönert‐Geiss, D. Stančev, K.

Sachtel, Iatrus‐Krivina. Spätantike Befestigung und frühmittelalterliche Siedlung an der Unteren Donau, Band VI: Ergebnisse der Ausgrabungen 1992‐2000, Limesforschungen 28, Mainz, 2007

IzvestijaSofia – Izvestija na Arhcologičeskija lnstitut, Sofia

290 Abréviations / Abbreviations / Abrevieri

IzvestijaVarna – Izvestija na Narodnija Muzej (Izvestija na Varnenskoto Arheologičesko Družestvo), Varna JAS – Journal of Archaeological Science JAIP – Journal of Académie Internationale de la Pipe, Liverpool JEA – Journal of European Archaeology JSA ‐ Journal of Social Archaeology Klio ‐ Klio. Beiträge zur Alten Geschichte, Berlin Ktema – Civilisations de l'Orient, de la Grèce et de Rome antiques, Strasbourg Litua – Litua, Studii și cercetări, Târgu Jiu Marisia – Marisia. Studii şi materiale. Arheologie – Istorie – Etnografie, Târgu Mureş MEFRA – Mélanges de l’École Française de Rome. Antiquité, Roma MCA – Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti MFMÉ ‐ A Móra Ferenc Múzeum Évkönyve, Szeged Nemere – Nemere. Politikai, társadalmi, szépirodalmi és közgazdászati lap. 1871–1884, Sfântu Gheorghe OJA – Oxford Journal of Archaeology, Oxford Paléo – Paléo. Revue d’Archéologie Préhistorique, Les Eyzies, France Paléorient – Revue interdisciplinaire de préhistoire et de protohistoire du sud‐ouest et de l'Asie centrale, Paris PAS ‐ Prähistorische Archäologie in Südosteuropa, München‐Berlin PBF – Prähistorische Bronzefunde, Stuttgart Peuce – Peuce, Studii şi cercetări de istorie şi arheologie, Institutul de Cercetări Eco‐Muzeale, Tulcea PNAS – Proceedings of the National Academy of Sciences USA Pontica – Pontica. Studii şi materiale de istorie, arheologie şi muzeografie, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie

Constanţa PZ – Praehistorische Zeitschrift, Berlin–Mainz Quaternary International – Quaternary International. The Journal of the International Union for Quaternary Research Radiocarbon – An International Journal of Cosmogenic Isotope Research, Cambridge RCRFActa– Rei Cretariae Romanae Fautorum RevMedVet – Revue de Médecine Vétérinaire, Toulouse RIR – Revista Istorică Română, București RPRP – Reports of Prehistoric Research Projects, Salt Lake City, Utah SCIV(A) – Studii şi Cercetări de Istorie Veche (şi Arheologie), Bucureşti SCN – Studii şi Cercetări de Numismatică, Bucureşti SMA – Seria Monografii Arheologice, Sfântu Gheorghe SP – Studii de Preistorie, Bucureşti StudCom Brukenthal – Studii şi comunicări Brukenthal, Sibiu SympThrac – Symposia Thracologica Terra Sebvs – Acta Mvsei Sabesiensis, Anuarul Muzeului Municipal „Ioan Raica”, Sebeş Th‐D – Thraco‐Dacica, București TRÉT ‐ Történelmi és Régészeti Értesítő, Temesvár (Timișoara) UPA – Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie, Bonn VAH – Varia Archaeologica Hungarica, Budapest Valachica – Valachica. Studii şi cercetări de istorie şi istoria culturii, Complexul Muzeal Naţional Curtea Domnească

Târgovişte VorForsch – Vorgeschichtliche Forschungen, Berlin Ziridava – Ziridava. Studia Archaeologica, Arad

Documents

MATERIALE ŞI CERCETĂRI ARHEOLOGICEmcajournal.ro/pdf/mca2016/20. Samson, Vasile - final.pdf · 6 Izvoarele documentare referitoare la bătălie sunt constituite de cronicile ungurești