UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA

CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT ECOLOGIE

MASURI DE PREVENIRE A POLUARII DIN ABATOARELE DE PASARI

STUDENT:

CUPRINS

1) Introducere..............................................................................................................pag.3

2) Abatoare pasari.Culoarul pentru abatorizarea pasarilor.........................................pag.3

3) Alimentarea cu apa si evacuarea ei........................................................................pag.5

4) Masuri de evitare si reducere a efectelor asupra mediului inconjurator.................pag.6

5) Masuri de prevenire, reducere si de evacuare a emisiilor de poluanti atmosferici in aer

si a emisiilor de miros......................................................................................pag.7

5.1. Metoda epurarii aerului evacuat................................................................pag.8

6) Zgomot....................................................................................................................pag.12

7) Apa reziduala..........................................................................................................pag.12

8) Deversarea chimicalelor.........................................................................................pag.18

2

1) Introducere

Poluarea mediului afectează tot mai mult și abatoarele. Având în vedere numărul mare de probleme nerezolvate, se emit reglementări atât la nivel internaţional și european cât și naţional, pentru ca răspunsurile și problemele pentru protecţia mediului nu mai pot fi găsite doar la un singur nivel. Tocmai abatoarele sunt strâns legate de agricultură și mediu. Ceea ce se intenţionează a se realiza în domeniul protecţiei mediului și a naturii afectează și pentru industria agrară și abatoarele din România, în ceea ce privește legislaţia pe protecţia împotriva emisiilor, pe deșeuri și ape. Procesele care au loc în abatoare pot avea consecinţe asupra următoarelor domenii:

- Energie- Apă/apă reziduală- Deşeuri- Zgomot- Aer- Siguranţa instalaţiilor (Seveso II)- Norme de igienă - Protecţia animalelor

Într-un abator, operaţiunile cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: consumul de apă, poluarea ridicată a apei reziduale cu substanţe organice şi consumul de energie care depinde de răcire şi de încălzirea apei.

2)Abatoare păsări.

Culoarul pentru abatorizarea păsărilor

Recepţia animalelor

Recepţia animalelor sa face într-o hală de descărcare bine aerisită şi închisă. Instalaţia de aerisire trebuie instalată conform necesităţilor de aer curat şi de temperatură a animalelor. Aerul evacuat din utilajul de spălat rezervoare şi din instalaţia de spălat vehicule este evacuat direct în afară. Este interzisă o aerisire pe orizontală, prin porţi.

Produse animale secundare:pene în hala de descărcare

Apa evacuată:din instalaţia de apă şi din procesul de curăţare

Emisii:aer evacuat cu conţinut de praf din hala de descărcare, aer evacuat de la spălarea vehiculelor şi a containerelor, mirosuri

3

Secţia de deplumare

În abatoarele de păsări se folosesc instalaţii de sacrificare automate, din cauza numărului mare de tăieri pe oră. Animalele sunt asomate cu gaze speciale (CO2) admise, înainte de sacrificare.

Sângele animalelor proaspăt tăiate se scurge din rigola de colectare a sângelui, ori direct într-un recipient rezerva, ori într-un recipient de depozitare provizorie, din care se pompează pin conducte în rezervorul rezerva.

Opărirea poate avea loc prin scufundare sau procedeul de opărire cu aer fierbinte, la temperaturi de 48 °C până la 65 °C.

Deplumarea se face cu ajutorul mai multor utilaje speciale (înainte de deplumare raţele se mai scufundă odată într-o baie de ceară). Penele căzute în acest proces ajung printr-un procedeu de plutire, sau prin transportarea pe uscat (conveer), în recipientele potrivite.

Capetele şi picioarele se depozitează separat în rezervoarele potrivite.

Subproduse animale:sânge, pene de la maşinile de deplumare, capete (la găini şi la raţe), gheare

Apa evacuată:din cazanele de opărire şi din maşinile deplumare, precum şi din curăţarea abatorului

Emisii:aer evacuat din cazanul de opărire, din maşinile de deplumare şi din aerisirea camerelor, mirosuri

Secţia de abatorizare

Despicarea corpurilor animale şi eviscerare acestora se face cu ajutorul automatelor de despicare, respectiv de eviscerare. La raţe şi la curci acest lucru se face parţial manual.

Intestinele, ghearele şi parţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.

Subproduse animale:

Resturi măruntaie, intestine și capete

Apa evacuată:de la automatele de deschidere respectiv eviscerare şi de la spălător, precum şi de la curăţarea abatorului

Emisii:aer evacuat din aerisirea spaţiului, mirosuri

Răcirea animalului tăiat

Corpul tăiat se răceşte într-un proces cu una sau două etape. Aceasta se întâmplă mai ales cu ajutorul curenţilor de aer rece (răcire uscată), sau în procesul de pulverizare aer (răcire cu pulverizare de aer).

Apa evacuată:de la dezgheţarea provenită în urma vaporizatorului şi de la curăţarea abatorului

Emisii:

4

nu există

Prepararea şi depozitarea subproduselor

În multe abatoare se transportă penele din secţia de deplumare, prin procedeul de plutire, în recipientele corespunzătoare, iar acolo, cu ajutorul separatoarelor (cum ar fi site rotative de orice tip) se separă de apă şi se depozitează în containere sau se transportă uscate, cu ajutorul benzilor de transport.

Pentru intestine, capete şi picioare se utilizează deasemenea procesul de plutire (separarea de apă cu ajutorul separatoarelor şi depozitarea în container). În procesul de plutire materialul se răceşte şi astfel, proteinele sunt descompuse într-o măsură mai mică (mai puţine mirosuri).

Înainte ca apa evacuată să fie deversată într-o staţie de epurare, este necesară o pre-epurare, cu ajutorul unei site automate tip grătar.

Emisii:aerul evacuat din aerisirea spaţiilor, mirosuri

La depoziaterea intermediară a produselor animale secundare rezultate din abatorul de păsări, trebuie ca acestea, să fie transportate cât de repede posibil la o unitate pentru prelucrarea acestora. Un transport zilnic este posibil doar în abatoarele mai mari.

În anumite condiţii, în recipientele specifice pot apărea mirosuri neplăcute, ale căror emisii trebuie împiedicate.

Sângele animalelor proaspăt tăiate curge din rigola pentru sânge într-un recipient intermediar, iar de acolo se pompează printr-o conductă într-un rezervor de sânge, din care este colectat zilnic.

Emisii:Mirosuri la ridicare

3)Alimentarea cu apă şi evacuarea ei

În fiecare întreprindere care prelucrează alimente se foloseşte apa atât pentru răcire, încălzire, spălare, diluarea soluţiilor de curăţare, producerea aburilor, producerea gheţii sau a apei cu cuburi de gheaţă, cât şi pentru prelucrarea directă a alimentelor. Potrivit ordonanţei privind apa potabilă trebuie ca apa industrială pentru întreprinderi, în care se produc sau se prelucrează alimente în mod industrial, să aibă calitatea apei potabile. Apa potabilă nu are voie să conţină agenţi patogeni sau impurităţi care ar putea dăuna sănătăţii umane.

Consumul de apă şi cantitatea de apa uzată

În cadrul alimentării cu apă a abatoarelor, deosebim alimentarea din surse externe (alimentarea publică cu apă) şi alimentarea din surse proprii (priza de apă la suprafaţă, respectiv din fântână). Alimentarea din surse proprii necesită un aviz juridic privind apa,

5

în care sunt definite limitele corespunzătoare de captare şi alimentare. Pentru eventuala reducere a consumului de apă şi pentru evitarea cheltuielilor privind apa curentă şi cea reziduală, se vor putea face afirmaţii concrete doar în cazuri individuale, deoarece sunt mulţi factori implicaţi. Fiecare întreprindere doreşte să reducă consumul de apă şi cheltuielile aferente cât mai mult.

Cantitatea de apă reziduală poate fi determinată atât din cantitatea de apă proaspătă cât si prin măsurarea cantităţii apei reziduale. Există multe puncte de pornire interne pentru reducerea pierderilor de produse şi astfel a poluării cu ape reziduale şi a efortului financiar. În cadrul cheltuielilor pentru igienă, costurile apei curente şi reziduale, precum şi costurile pentru curăţire şi dezinfectare, posedă cel mai mare potenţial de economisire. Astfel este recomandabil un management al costurilor în domeniul cheltuielilor privind apa reziduală, în cadrul căruia se pretează sisteme de management ale apei reziduale şi ale igienei. O analiză detaliată a sursei şi verificarea regulată a consumului de apă prin măsurări descentralizate ar trebui să preceadă acestea, pentru a putea optimiza curăţirea şi dezinfectarea. Cu ajutorul unor tehnici inteligente de măsurare şi control se pot realiza concepte privind fluxul parţial, pentru a separa fluxurile parţiale de toată apa reziduală şi pentru a scădea costurile de tratare. Prin diferite investiţii se pot obţine măsuri de economisire a apei.

4)Măsuri de evitare şi reducere a efectelor asupra mediului înconjurător

Surse de miros şi de emisie

Emisiile de miros rezultă din mirosuri proprii ale corpurilor animale şi din produsele de descompunere ale substanţelor organice. Tabelul următor oferă o privire de ansamblu asupra surselor de emisie relevante. Împărţirea surselor de emisie pentru miros în cadrul abatoarelor se efectuează în funcţie de intensitatea mirosului, estimat pe baza experienţei. Intensitatea mirosului este încadrată pe trei nivele de intensitate, după cum urmează:

mică medie mare

Evaluarea surselor de emisie din cadrul abatoarelor în funcţie de nivelul de intensitate al mirosului:

Abatoare de procesare a cărnii de pasăre

Preluarea animalelor Medie

Secţia de deplumare fulgi Medie

Cazanul de opărire Mare

Maşina de deplumare Mare

Secţia de sacrificare Mică

Stocarea subproduselor animale Medie

6

Îndepărtarea subproduselor animale Medie

Depozitarea sângelui rezidual Medie

Îndepărtarea sângelui rezidual Medie

Curăţarea canalizării Medie

Gurile de scurgere a canalizării Medie

Îndepărtarea conţinuturilor din separatorul de grăsimi Mare

Evacuarea aerului viciat al surselor emisiilor poate duce la neplăceri în ceea ce priveşte mirosul, aşa încât este imperios necesară luarea de măsuri în vederea diminuării emisiilor de miros.

Sursele de miros dintr-un abator de procesare a cărnii se pot constitui din surse punctuale sau din surse difuze. Prin surse difuze (fugitive) înţelegem acele surse care emană în atmosferă emisii necontrolate şi nedefinibile. Astfel, emisia are loc, de regulă, în cantităţi mici.

În vederea evaluării unei situaţii olfactive, în cadrul unui abator de procesare a cărnii, trebuie luate ca puncte de reper sursele de emisie menţionate mai sus, prin tabele.

Îndeosebi în ceea ce priveşte efectuarea de prognoze cu privire la emisiile de miros, dar şi cu privire la inspecţiile de miros, aceste surse de miros menţionate mai sus trebuie avute în vedere.

5) Măsuri de prevenire, reducere şi de evacuare a emisiilor de poluanti atmosferici în aer şi a emisiilor de mirosLivrarea păsărilorLivrarea păsărilor trebuie organizată în aşa fel, încât să fie doar un camion în aşteptare la recepţie.

Recepţia păsărilorRecepţia păsărilor trebuie efectuată într-o hală spaţioasă, închisă, în care păsărilor să li se acorde o perioadă de odihnă după transport. Este recomandată instalarea unui sistem de aerisire a halei. Aerul evacuat, care conţine praf şi puf de păsări, trebuie filtrat şi îndepărtat. În acest sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente sistemele cu apă. La spălarea recipientelor utilizate la transport trebuie avut în vedere şi partea superioară a transportorului.

Secţia de deplumareAerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o umiditate de 85 % - 95 %, făcându-se remarcate şi diverse mirosuri. În acest sens, o construcţie închisă care dispune de un sistem de aerisire este absolut necesară. Prin aceasta se reduc sursele difuze de miros.

Cazanele de opărire şi maşinile de deplumare trebuie închise foarte bine; resturile aferente acestor activităţi trebuie şi ele îndepărtate în consecinţă. În cazul în care este necesar, trebuie prevăzută o epurare a aerului evacuat.

Secţia de sacrificare

7

Aerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o umiditate de 70 % bis 90 %, nefăcându-se remarcate mirosuri puternice. În vederea eliminării acestora şi în vederea evitării de emisii difuze, este necesară o absorbţie cuprinzătoare.

Depozitarea subproduselor animale

Aerul din spaţiul în care se depozitează subprodusele animale (puf, picioare, capete, intestine) atinge o umiditate de 70 % până la 85 % şi are un miros intens.

Acest spaţiu de depozitare trebuie aerisit foarte bine, iar sistemul de evacuare a aerului trebuie şi el, la rândul său, curăţat foarte atent. Biofiltrele s-au dovedit în acest caz a fi cele mai eficiente.

Eficient este ca întotdeauna să existe o regularitate la intervale scurte de timp în ceea ce priveşte transportul de subproduse animale. Recipientele potrivite pentru aceasta trebuie curăţate şi dezinfectate în mod regulat şi amănunţit.

Depozitarea sângelui poate fi organizată după schema îndepărtării sângelui (vezi imaginea precedentă). În acest sens trebuie ţinut cont de următoarele:

Conducte şi ţevi de umplere şi golire a sângelui cât mai scurte posibil

La recuperarea sângelui, transportatorul cu rezervor pentru sânge trebuie să fie conectat printr-o ţeavă de legătură flexibilă, cu elemente de conexiune stabile. Sângele trebuie pompat din rezervorul de sânge respectiv şi trebuie direcţionat către transportator. Emisiile de miros sunt mai mici ca intensitate în cazul umplerii de la bază decât prin intermediul procedurii de absorbţie. Aerul de evacuare uzat trebuie tratat neapărat pe parcursul procedurii de absorbţie. Ca metode eficiente s-au dovedit a fi următoarele: arderea termică, biofiltrele şi filtrele cu cărbuni activi.

Conservarea chimică de scurtă durată, spre exemplu cu acid sulfuric sau cu derivate ale acestuia, împiedică descompunerea microbiană relevantă pe o perioadă de câteva zile.

5.1 Metoda epurării aerului evacuat

Aerul evacuat din abatoare nu trebuie transmis de regulă prin instalaţii de purificare a aerului. Aceste instalaţii trebuie să existe şi să funcţioneze corespunzător doar acolo unde există o poluare a mediului înconjurător prin aceste emisii. Necesitatea acestor sisteme de purificare a curenţilor de aer evacuat sau cea parţială a acestora trebuie analizată şi verificată în funcţie de dimensiunile existente, de procesele de funcţionare, de cantitatea de aer evacuat şi de potenţialul de prejudiciere rezultat din toate aceste aspecte.

Alte metode de purificare a aerului evacuat ulterioare reprezintă doar variante ale metodelor. În principiu, sunt posibile şi combinaţii între metodele menţionate aici, fiind chiar recomandate şi eficiente în cazul unui volum şi o cantitate de aer uzat corespunzătoare. Într-un astfel de caz trebuie optat individual, în funcţie de situaţie.

Purificarea aerului evacuat pe cale biologicăPurificarea aerului evacuat pe cale biologică poate fi utilizată în cazul în care există elemente poluante. Premisa pentru aceasta constă totuşi în capacitatea acestor elemente de a se descompune biologic, transformându-se de regulă în CO2 sau H2O prin apelarea la micro-organisme. Aici trebuie menţionat faptul că existenţa şi activitatea

8

micro-organismelor este doar atunci eficientă, când sunt îndeplinite anumite condiţii de mediu (printre altele, umiditate, valoarea pH, conţinutul de oxigen, temperatura). Deoarece micro-organismele sunt influenţate de condiţiile de viaţă, este important să fie luat în considerare, la momentul punerii în funcţiune a abatorului sau la momentul implementării unor modificări în ceea ce priveşte funcţionarea abatorului, anumite perioade de (adaptare).

Se poate conta pe un comportament funcţional eficient şi stabil al curăţării biologice atunci când există o constanţă relevantă în compunerea gazului brut, concentraţia acestuia, debitul volumic şi temperatura existentă; fluctuaţii de scurtă durată a gazului brut pot fi ajustate printr-o dimensionare corespunzătoare a instalaţiei.

Important în cazul oricărei metode de purificare biologice a aerului evacuat este alimentarea permanentă cu oxigen a micro-organismelor, ceea ce înseamnă că în cazul unei funcţionări discontinue şi a unei întreruperi de funcţionare (de ex.la sfârşitul săptămânii) trebuie ca această aerisire să se realizeze la un minim necesar..

În zona de sacrificare a animalelor sunt cunoscute aproape doar emisiile ce pot fi descompuse biologic, mai exact, sistemele de spălare biologică şi biofiltrele pot fi utilizate în astfel de cazuri pentru a reduce emisiile de miros.

Sistem de spălare biologică (bioscrubar)În cazul sistemelor de spălare biologică fie se dispersează micro-organisme fie în apă (instalaţii de nămolului activ) şi/sau se concentrează pe elementele scrubarului ca şi aşternut biologic (instalaţii de percolaţie). În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de eliminare poate fi necesară setarea valorii pH a fluidului de spălare în mod acid sau alcalin. Substanţele eliminate prin intermediul sistemului de epurare biologică a apelor uzate cu ajutorul nămolului activ (de ex. săruri, COD) trebuie controlate în ceea ce priveşte condiţiile de evacuare a apei uzate.

În vederea obţinerii biomasei şi asigurării funcţionării imaculate, în cazul unei opriri a funcţionării, trebuie avute în vedere următoarele:

Micro-organismele trebuie să fie alimentate cu o cantitate suficientă de oxigen Trebuie să existe o cantitate suficientă de substrat nutritiv pentru microorganisme.

Mai departe, în cazul compunerii inegale a elementelor nocive din aer, poate fi necesară dozarea mărită continuă a substanţelor nutritive şi a microelementelor.

Biofiltre

În cazul biofiltrelor se utilizează drept material de umplutură materie organică precum lemn de rădăcini rupt, amestec vegetal din scoarţă mărunţită, vreascuri, hrişcă, compost sau combinaţii între acestea. Mai mult, aceste umpluturi pot conţine materiale de adaos inerte, care sunt menite să îmbunătăţească de exemplu caracteristicile apei sau structura substratului.

Aceste materiale sunt de regulă aranjate pe straturi de umplutură, care sunt pătrunse de curenţii de aer uzat, ce trebuie purificat.

Substanţele nocive din aerul evacuat sunt absorbite în filmul de apă sau la suprafaţa substanţei portante şi sunt descompuse cu ajutorul microbiologiei aplicate.

Necesarul de spaţiu aferent unei instalaţii cu biofiltru este determinat în principiu de cantitatea de aer evacuat ce trebuie epurat, de concentraţia de gaze naturale şi de structura conţinutului acestuia.

9

În vederea funcţionării biofiltrului este foarte important, ca umiditatea mediului portant să nu depăşească sau să nu aibă mai puţin decât o anumită cotă de apă conţinută. Pentru a evita acest posibil dezechilibru, este obligatorie o umectare a aerului evacuat la o umiditate relativă > 98 % obligatoriu. În plus, instalaţiile cu biofiltre trebuie să aibă încorporate un aparat de irigare suplimentar. Apa cauzată de drenaj trebuie să fie colectată şi îndepărtată.

În general, trebuie pornit de la premisa că un biofiltru îndeplineşte funcţia de epurare, dacă mirosul tipic gazului brut, natural, cu privire la intensitate, calitate şi efectul hedonistic nu mai este perceput, şi dacă gazul epurat, ce conţine şi mirosul propriu al materialului biofiltrului, nu prezintă o intensitate a mirosului relevantă şi acest miros nu are un efect neplăcut. Gazul curat este verificat în sensul celor aici menţionate, prin intermediul probanţilor, care sunt obişnuiţi cu mirosul tipic al gazului brut, , cărora li se oferă spre analiză acest gaz, nediluat în intensitate în nici un fel sau cărora li se oferă ocazia, prin vizitarea locului, să analizeze gazul epurat.

Verificările în cazul biofiltrelor deschise, de suprafeţe au dus la concluzia că distanţa la care ajung mirosurile biofiltrelor nu depăşeşte în general 100 m, atunci când biofiltrele sunt puse în funcţiune în mod corespunzător şi atunci când gazul curat nu prezintă nici o urmă de gaz brut.

AbsorbţiaProcesele de absorbţie (vezi imaginea de mai jos) sunt utilizate la eliminarea impurităţilor gazoase provenite din gaze evacuate, ce nu pot fi deloc descompuse sau pot fi descompuse biologic foarte dificil. În general, această procedură este utilizată doar în situaţiile în care volumul aerului evacuat este mic, dispunând de o concentraţie mare.

În cazul abatoarelor de procesare a cărnii, procedura de absorbţie activa cu cărbuni serveşte îndeosebi la diminuarea mirosurilor din aerul evacuat la recipientele de depozitare pentru sânge, care nu poate fi folosit drept aliment. Restul de aer evacuat, de ex. de la siloz pentru depozitarea conţinuturilor intestinelor, poate fi epurat la rândul său, prin intermediul acestei proceduri cu cărbuni activi.

La fel, aerul evacuat în ceea ce priveşte transportatoarele poate fi epurat prin intermediul acestei proceduri de absorbţie, atunci când nu există o pendulare a gazelor.

Deoarece aerul evacuat din abatoare dipsune în general de o umiditate mărită, s-a dovedit a fi eficientă utilizarea de cărbuni activi hidrofobi. În vederea îmbunătăţirii gradului de efect este important ca aerul evacuat ce urmează a fi purificat să nu creeze condens pe parcursul procesului de epurare. Nu se va realiza o încălzire a cărbunilor activi deoarece aceasta ar absorbi emisiile depuse prin aceasta.

Pentru schimbarea materialului de absorbţie, curenţii de aer evacuat trebuie să poată fi închis, pentru a evita astfel emisiile libere. Mai departe, prin izolarea acestuia este posibilă punerea în pericol a personalului.

În vederea verificării eficacităţii materialului de absorbţie trebuie efectuată o măsurare în funcţie de instalaţia de absorbţie.

10

Prezentare schematică a diferitelor forme de sisteme de absorbţie active cu cărbuni

AbsorbţiaAbsorbţia unui gaz într-un produs fluid este determinată de solubilitatea acestuia.

În cadrul tehnicii de epurare a gazelor evacuate este utilizată absorbţia acelor elemente conţinute de aerul evacuat, care sunt specifice sau care în majoritatea cazurilor nu pot fi descompuse sau pot fi descompuse foarte greu, respectiv care pot fi descompuse biologic într-un mod problematic, de ex. H2S sau NH3. Pentru a permite o funcţionare eficientă şi economică, valoarea pH-ului acelui fluid este setată fie ca fiind acidă sau bazică. Astfel, această instalaţie ca funcţiona ca o instalaţie de spălare chimică.

Aparatele de absorbţie sunt puse la dispoziţie într-o gamă largă de tipuri de astfel de sisteme, diferenţiate după structura construcţiei lor.

Este recomandat ca aparatele de absorbţie care sunt utilizate fără aditivi pentru separarea curată a mirosurilor să nu fie utilizate aici. În acest caz sunt avantajoase procedurile biologice.

În cazul sistemelor de spălare chimică trebuie verificate atât modul de depozitare a elementelor de acţionare, cât şi produsele finale.

Sistemele care dispun doar de spălare chimică trebuie să fie utilizate doar în cazul curenţilor de aer evacuat parţial, pentru a spori eficacitatea de funcţionare şi eficienţa economică.

Combinaţii între metodeÎn ultima vreme, s-au dovedit a fi foarte eficiente instalaţiile care prezentau diverse combinaţii între procedurile de ordin fizic, chimic şi biologic.

Cu ajutorul acestor instalaţii, în funcţie de dimensionare şi poziţionare, este posibilă o separare clară a particulelor, a elementelor nocive, si a mirosului.

Condiţionat de combinaţia de proceduri, pot fi atinse în majoritatea cazurilor grade de eficienţă înalte, ceea ce este posibil şi prin secţionarea selectivă.

În functie de combinaţia de metode sunt posibile de cele mai multe ori randamente foarte bune iar printr-o separare selectivă se pot obţine efecte importante..

Gas curat

Gas brut

Plan sectiune

Vedere laterală

Vedere de sus

Ca umplutură a filtrului

11

6) Zgomot

În abatoare, zgomotul provine din diverse surse de emisie:

Zgomotul provenit din trafic

Sursele de zgomot din circulaţia dintre instalaţii joacă un rol esenţial. Pentru reducerea zgomotului la sursele descrise trebuie aplicate diverse măsuri, care pot avea efect singure sau combinate. Se pot lua măsuri de construcţie, precum construcţii pentru protecţia împotriva zgomotului (diguri, pereţi), sau o aşezare a clădirilor în aşa fel încât să existe o protecţie împotriva zgomotului. Punctele de acces al terenului abatorului (drum acces, intrare şi ieşire) ar trebui construite la mare distanţă faţă de zonele protejate. Prin măsuri organizatorice, (de ex. reglementarea programului) se poate obţine deasemenea o reducere a zgomotului.

Instalaţii de aerisire şi răcire, ventilatoare

La instalaţiile de aerisire şi răcire, precum şi la ventilatoare, sunetele generate se transmit prin aer, la mare depărtare.

Ca măsură de reducere a zgomotului se poate reduce nivelul de zgomot din instalaţiile de aerisire, prin izolare fonică, măsuri de izolare şi amortizare a sunetului. Se utilizează în mare măsură amortizoarele de sunet prin absorbţie. În continuare, poate avea loc o încapsulare a surselor de zgomot. Racordurile ventilatoarelor la canale ar trebui făcute prin elemente de legătură elastice, pentru evitarea transmiterii sunetului prin corpuri.

Clădirile destinate abatorizării

Sursele de zgomot provin de la utilaje, în interiorul clădirilor. În afară de asta, dirijarea porcilor spre boxele de anesteziere contribuie în mod semnificativ la zgomot.

Ca măsură de reducere a zgomotului se aplică izolarea fonică a clădirilor. Zgomotul generat la dirijarea porcilor poate fi diminuat semnificativ prin dirijarea porcilor în grup. În plus, dirijare porcilor în grup înseamnă mai puţin stres pentru aceştia.Este astfel important, ca nicio activitate să nu se desfăşoare cu uşile sau ferestrele clădirii deschise, şi ca nicio activitate să nu se desfăşoare în exterior.

Zgomotul provenit de la instalaţiile de răcire pentru camioane

Sursele principale de zgomot de la instalaţiile de răcire sunt garniturile motoarelor şi ventilatorul. Conform cunoştinţelor actuale, utilajele pentru frig cu motor pe motorină pot fi folosite doar limitat, datorită emisiilor mari de zgomot. Motoarele electrice reduc zgomotul. Trebuie avută în vedere utilizarea acestora, mai ales dacă este necesară funcţionarea pe timp de noapte.

7) Apa reziduală

Majoritatea abatoarelor îşi deversează apa evacuată în staţia de epurare orăşenească sau o epurează împreună cu apa uzată orăşenească.

Premisele pentru o funcţionare fără probleme a tratării apei evacuate sunt:

Omogenizarea încărcăturilor şi a cantităţilor O pre-epurare suficientă (substanţe solide)

12

Evitarea valorilor pH prea mari sau prea mici Evitarea variaţiilor de temperatură Utilizarea substanţelor de dezinfecţie şi curăţare biodegradabile

Apa evacuată din abatoare trebuie deversată ori în staţia de epurare orăşenească ori în staţia de epurare proprie. În ambele cazuri, în afară de epuizarea măsurilor de protecţie interne, trebuie efectuată intern şi o pre-tratare a apei evacuate din producţie. La unităţile care deversează indirect, tipul şi cantitatea pre-tratării se orientează după cerinţele operatorului staţiei de epurare orăşenească. De obicei, acestea prevăd, că o poluare intensă în anumite perioade şi poluarea cu mirosuri, precum şi o influenţă negativă asupra staţiei de epurare publice, trebuie evitate. O pre-tratare a apei evacuate este recomandabilă şi în cazul deversării indirecte, pentru că astfel, costurile totale pentru eliminare pot fi reduse. Având în vedere creşterea cheltuielilor, atât pentru epurarea apei cât şi pentru eliminarea resturilor solide, o optimizare a întregului concept de eliminare a deşeurilor devine tot mai important.Apa evacuată se compune din următoarele fluxuri:

Apa evacuată din abator: apa pentru curăţenie şi apa evacuată provenită din activităţile cu consum de apă mare

Apa provenită din instalaţiile sanitare, precum şi apa de la instalaţiile de răcire şi apa de ploaie

Cantitatea de apa reziduală

Din punct de vedere al procesului, precum şi din punct de vedere igienic, apa joacă un rol foarte important în procesul de abatorizare şi de tratare a cărnii. Aproape tot procesul de producţie, începând de la locul de livrare al animalelor până la spaţiile de depozitare şi camerele frigorifice, este legat de generarea de apă evacuată. Din cauza procesului, deseori fluxul de apă evacuată este discontinuu, de ex. la golirea cazanelor de opărire sau a altor recipiente de mari dimensiuni. O poluare specială a apei evacuate provine din utilizarea substanţelor de curăţare şi dezinfecţie. În afară de asta, se adaugă apa murdară din incinta abatorului (apa din curte, apa cu care sunt spălate vehiculele) precum şi apa evacuată din departamentul social-sanitar (grupuri sanitare, cantină) şi eventual din secţia pentru prelucrarea produselor animale secundare. Se mai adaugă apa de răcire nepoluată precum şi procesele de tratare a apei din abator.

În procesul de tăiere, următoarele activităţi s-au dovedit a genera o mare cantitate de

apă evacuată:

- descărcarea, introducerea în grajduri şi curăţarea animalelor

- înjunghierea animalelor

- jupuirea, opărirea, depilarea respectiv deplumarea animalelor, detaşarea şi

curăţarea intestinelor, mai ales eviscerarea, curăţarea şi prelucrarea intestinelor

şi a stomacelor (detaşarea grăsimii, etc.)

- transportare plin plutire a măruntaielor de păsări

- despicarea corpurilor animale precum şi tăierea capetelor, a gâturilor, picioarelor

şi a altor părţi corporale

- clătirea corpurilor şi a diferitelor părţi

13

- răcirea şi depozitarea animalelor

- curăţarea şi dezinfectarea halelor, a utilajelor, grajdurilor, a vehiculelor respectiv

a recipientelor pentru transportarea păsărilor

- igienă personală, tronsoane de igiena

Următoarea imagine indică apa evacuată dintr-un abator pentru porcine şi vite mari, precum şi apa evacuată dintr-un abator de păsări.

14

Apa potabilă

preluare abatorizare

transport recuperare Sanitar animal, staul hale prelucrarea produse apă răcire căldură spălare așteptare abatorizare intestine secundare recirculare vehicule căldură

Conţinut intestinal

capturare- nămol cu grăsime capturare rigolă sânge nămol nămol, evtl separator sânge separator grăsime combustibil aşternut

subproduse

sită

Apa evacuată dintr-un abator de bovine respectiv pasari

15

Deşeuri diverse, solide sau lichide, precum şi concentrate (sânge, limfă) duc, în funcţie de tipul abatorului şi de eficienţa măsurilor de precauţie interne, la o poluare mai mare sau mai mică a apei utilizate în procesul de producţie.

Sângele, având o mare concentraţie de BOD5, de ca. 160 g/l, este una dintre componentele poluante principale. Chiar dacă sângele este colectat, la tăierea unui porc rezultă 0,5 litri, la tăierea unei vite 2,0 litri sânge pe animal. În abatoarele modern echipate, canitatea de sânge rest poate fi redusă la 5 până la 10 % din cantitatea totală.

Dacă are loc o înjunghiere în poziţia culcat, atunci se poate calcula o concentraţie de poluare mai mare cu ca. 500 până la 800 mg/l în apa evacuată. Altă sursă de poluare pentru apa evacuată este secţia de prelucrate a intestinelor. Conţinutul intestinal şi stomacal ajunge de regulă în apa evacuată. În abatoarele modernizate acestea se captează separat.

Ca resturi solide sunt de menţionat aşternutul şi gunoiul, cu o cantitate de 1,5 kg/unitate abatorizată, în plus şi dejecţii şi urină, care reprezintă ca. 3,9 până la 7,0 kg/zi per porc şi ca. 15 până la 60 kg/zi per vită. Aceste substanţe se găsesc atât în aşternut şi gunoi, precum şi în apa de spălare, care rezultă din spălatul vehiculelor. Timpul de aşteptare în abatoare este de ca. 1 până la 3 ore.

Apa evacuată din producţie, poluată cu substanţe organice solide sau dizolvate, se caracterizează mai ales prin grăsimi precum proteinele şi produsele de descompunere ale acestora, precum acizii volatili şi alţi compuşi organici pe bază de azot. Carbohidraţii (glucoza, celuloza), precum şi multe alte componente din sânge, limfă, intestin, stomac, sunt prezente în apa evacuată în formă dizolvată.

Caracterizată prin temperaturi ridicate, apa evacuată are o puternică înclinaţie spre descompunere, constituind un sol foarte bun pentru germeni. În general, apa evacuată din abator conţine şi viruşi, din punct de vedere igienic aceasta trebuie clasificată ca periculoasă. Şi animale sănătoase din punct de vedere clinic, pot fi latent infectate şi găzdui adesea germeni patogeni precum bacteria generatoare de tuberculoză, antrax, bacterii anaerobe, salmonela precum şi alte tipuri de viruşi. Adesea animalele găzduiesc şi paraziţi în stadii diferite de dezvoltare. Odată cu spălarea conţinutului intestinelor, viermii şi larvele ajung în apa evacuată.

Caracteristicile apei reziduale

În abatoare diferit structurate, în care se are în vedere reţinerea sângelui precum şi a conţinutului intestinal, apa evacuată din abatoare indică valori de BOD5 între 1.000 şi 4.000 mg/l, precum şi valori COD de 1.000 până la 6.000 mg/l. Pentru apa evacuată din industria prelucrării cărnii se aproximează concentraţii mai scăzute, şi anume cu valori BOD5 între 500 şi 2.500 mg/l precum şi valori COD de 800 până la 3.000 mg/l.Apa evacuată din abatoare se caracterizează în general prin

• Poluare organică ridicată(COD/N)• Oscilaţii puternice (cantitate şi încărcătură)• Conţinut mare de grăsime• Substanţe solide în apa evacuată• Conţinut de clorură ridicat• Utilizarea substanţelor de dezinfecţie şi curăţare (AOX, tenside)

16

Cantităţile de apa evacuată şi de încărcătură poluantă per unitate abatorizată diferă de la abator la abator, în diverse domenii. Dacă sângele, conţinutul intestinal, stomacal şi alte subproduse sunt colectate cu grijă, rezultă diferenţe semnificativ la valorile indicate ale apei evacuate.

Cantitatea apei evacuate specifice se stabileşte în continuare prin tipul şi cantitatea produselor secundare, produse în abatoare (de ex. prelucrarea intestinelor). Dar şi premisele tehnologice ale operatorului influenţează cantitatea de apă evacuată. Introducerea unor noi procese de prelucrare poate duce la modificarea cantităţii de apă evacuată specifică. Dacă opărirea porcilor este înlocuită de un tunel de opărire cu condens, atunci consumul de apă se reduce. Şi diferitele capacităţi de tăiere ale abatoarelor joacă aici un rol important. La un număr mic de animale, rezultă o proporţie destul de mare de apă pentru curăţare.Apa reziduală conţine atât grăsimi cât şi proteine. Mai ales grăsimile contribuie la poluare apei reziduale. Apa evacuată poate avea un conţinut ridicat de săruri, prin sărarea pieilor şi prepararea intestinelor. Concentraţia de substanţe nutritive în apa evacuată a abatoarelor este, în funcţie de măsurile luate în abator, între 200 mg/ şi 400 mg/ azot, total, şi 30 mg/ si 70 mg/ fosfor, total.

Următorul tabel indică cantităţile de apă evacuată specifice şi încărcătura poluantă, care trebuie luate în calcul la o respectare atentă a măsurilor de precauţie obişnuite dintr-un abator (mai ales în cea ce priveşte reţinerea sângelui, a conţinutului stomacal şi intestinal şi a grăsimilor), pentru fiecare domeniu de producţie cunoscut în industria prelucrării cărnii.

Unităţi de referinţă Cantitate de apă poluată specifică

Încărcătură poluantă specifică

în /unitate de referinţă

BOD5în g/unitate de referinţă

CODîn g/unitate de referinţă

Abatorizarea unei vite 500–1000 1000–3500 1400–5000

Abatorizarea unui porc 100–300 200–350 300–600

Abatorizare păsări(la 1 kg greutate abatorizată)

5–10 6–30 10–40

Abatorizare curci(la 1 kg greutate abatorizată)

4–7 6–24 8–32

Abatorizare raţe(la 1 kg greutate abatorizată)

5–8 5–20 6–30

Cantitatea de apa evacuată specifică şi cantitate de poluant la abatoare (poluant în apă evacuată în raport cu apa evacuată fără sedimente)

Deversare indirectă

Abatoarele sunt considerate unităţi care generează o cantitate mare de apă evacuată, pentru care pot exista prevederi legale pentru apa deversată în staţiile de epurare orăşeneşti. Indicaţiile pentru deversarea apei evacuate din unităţile comerciale şi industriale într-o staţie pentru apa evacuată publică, stabilesc valori pentru anumiţi paramentrii, care, dacă sunt respectaţi, nu există nici influenţă negativă asupra funcţionării staţiei de epurare orăşeneşti, sau a persoanelor angajate (temperaturi de deversare crescute, valori limită pentru pH, proporţia de uleiuri și grăsimi).

17

În general pre-tratarea se deosebeşte după procedeul principal de curăţare, şi se clasifică în: procedeu mecanic, mecanic-chimic şi biologic. Pentru toate instalaţiile de pre-tratare sau tratare completă este în principiu valabil, în măsura în care este posibil, deversarea separată a apei evacuate provenite din sistemul sanitar, înaintea sistemului de tratare.

Se recomandă, ca la deversarea în canalizare să se evite prezenţa în apă a unor substanţe solide precum sânge, grăsimi, dejecţii lichide, pentru a evita înfundarea canalizării.

Apa provenită din sistemul de răcire trebuie deversată separat de celelalte ape reziduale.

8)Depozitarea chimicalelor

Depozitarea soluţiilor de curăţare şi dezinfectare necesită o atenţie specială în abatoare. Toate substanţele şi combinaţiile de substanţe utilizate trebuie verificate spre a fi conforme, în baza specificaţiilor de securitate ale U.E. şi a indicaţiilor producătorului acestora, aşa încât să se stabilească dacă este vorba de o substanţă nocivă. Aceste substanţe trebuie înregistrate în Indexul Substanţelor Nocive, valabil pentru toată întreprinderea (Cadastrul Substanţelor Nocive). Acest index al substanţelor nocive trebuie să conţină cel puţin următoarele indicaţii conforme (după caz, prezentarea legislaţiei româneşti, respectiv a Ordonanţei privind substanţele nocive):

Denumirea substanţei periculoase

Clasificarea substanţei periculoase

Cantitatea substanţelor periculoase în companie

Zone de lucru, în care se lucrează cu substanţe periculoase.

Acest index al materialelor dăunătoare trebuie completat în cazul modificărilor relevante şi trebuie verificat cel puţin o dată pe an.

18

BIBLIOGRAFIE:

1) www.anpm.ro

19