IONA - MARIN SORESCU

Teatru - parabolă

TEATRUL CLASIC

Dialogul

Structura textului : scene, tablouri,

acte, părţi.

Spaţiul şi timpul – menționate în

didascalii și vizează plasarea

acțiunii la modul real. Cadrul este

locul acțiunii.

Conflict puternic exterior sau

psihologic.

Textul e structurat pe momentele

subiectului.

Mai multe personaje.

TEATRUL MODERN(IONA)

Solilocviul 4 tablouri Spaţiul şi timpul simbolice: plaja,

burţile peştilor – metafore care definesc un spaţiu închis, autolimitat; o perspectiva discontinuă a timpului psihologic, timpul cronologic fiind doar o modalitate artistică de prezentare a stărilor interioare. Spaţiu-Timp.

Dispar noţiunea de conflict şi de intrigă

Apar tehnici şi procedee compoziţionale specifice teatrului modern: introspecţia ( Iona meditează asupra morţii, a vieţii, a existenţei) şi tehnica ,,flash-back-ului” sau analepsei sau rememorării.

Un singur personaj Monologul interior.

FIŞĂ DE LUCRU Grupa I

1. Explicaţi semnificaţia gestului:,, Iona stă în gura peștelui, nepăsător”2. Comentaţi:,, - Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peştii, înotăm printre ele, atât de repede, încât părem gălăgioşi. Visul nostru de aur e să înghiţim una, bineînţeles pe cea mai mare.”

FIŞĂ DE LUCRUGrupa II

1. Ce semnificaţie are următoarea replică: ,,- Începe să fie târziu în mine .Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreapta şi în salcâmul din faţa casei [...] şi am lăsat vorba în amintirea mea,

măcar la soroace mai mari, universul întreg să fie dat lumii de pomană.”2. Care este sensul unei ,, bănci de lemn in mijlocul mării”? De ce îşi doreşte oare Iona să facă o astfel de construcţie?

FIŞĂ DE LUCRUGrupa III

1. Interpretaţi introducerea în scena a celor doi pescari care nu vorbesc, nu-i răspund lui Iona şi rămân în scena,, cu bârnele pe umeri”2. Ce semnificaţie are replica: ,, Dacă nu există ferestre, ele trebuie inventate”

FIŞĂ DE LUCRUGrupa IV

1.Explică semnificaţia detaliului despre barba lui Iona, care ,,fâlfâie afară”, în timp ce el se află în peştera.2. Comentaţi gestul lui Iona din final: ,,- ( Scoate cuţitul.) Gata, Iona? (Îşi spintecă burta.) Răzbim noi cumva la lumină.”

FIŞĂ DE LUCRU, IONA – MARIN SORESCUI. Se dă textul:

„- Încearcă să-ţi aminteşti măcar ceva. (Acelaşi joc.) Ce ceaţă! (Îngrozit.) Nu-mi aduc aminte nici o limbă-n vânt. (Pauză.)- (Cu mâna streaşină la ochi.) Cum se numeau bătrânii aceia buni, care tot veneau pe la noi când eram mic? Dar ceilalţi doi, bărbatul cel încruntat şi femeia cea harnică, pe care-i vedeam des prin casa noastră şi care la început nu erau aşa bătrâni? Cum se numea clădirea aceea în care-am învăţat eu? Cum se numeau lucrurile pe care le-am învăţat eu? Ce nume purta povestea aia cu patru picioare, pe care mâncam şi beam şi pe care am jucat de câteva ori? În fiecare zi vedeam pe cer ceva rotund, semăna cu o roată roşie, şi se tot rostogolea numai într-o singura parte – cum se numea? Cum se numea drăcia aceea frumoasă şi minunată şi nenorocită şi caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu? Cum mă numeam eu? (Pauză.) - (Iluminat, deodata.) Iona. - (Strigând.) Ionaaa! - Mi-am adus aminte: Iona. Eu sunt Iona.”

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre cuvintele: “îngrozitor”, “iluminat”2. Prezintă rolul virgulelor în exprimarea mesajului din replica: “Dar ceilalţi doi, bărbatul cel încruntat şi femeia cea harnică, pe care-i vedeam des prin casa noastra şi care la început nu erau aşa bătrâni?”3. Scrie două enunţuri în care cuvintele “ceaţă” şi “roată” să aibă sens conotativ.4. Identifică rolul indicaţilor scenice din fragmentul citat.5. Indică două structuri caracteristice adresării directe/ stilului direct.6. Transcrie două imagini vizuale din fragmentul citat.7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în fragmentul citat.8. Comentează, în 5 – 7 rânduri, următoarea secvenţă din text: “Cum se numea drăcia aceea frumoasă şi minunată şi nenorocită şi caraghioasă, formată de ani, pe care am trăit-o eu? Cum mă numeam eu?”9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic existente în fragmentul citat.

II. Prezentaţi problematica dramei Iona de Marin Sorescu. În eseul vostru veţi comenta următoarea apreciere critică: “Iona (...) ajunge în pânteceel unui peşte şi singurul lui gând este de a ieşi la <<clocotul mării>>, de a reveni, altfel zis, la condiţia dinainte. Locul unde a fost închis de destin nu-i stârneşte panică, nici surprindere, întâmplarea intră, s-ar părea, în ordinea firească a lucrurilor. Marin Sorescu tratează absurdul în maniera cea mai realistă cu putinţă. Prizonierul face reflecţii despre progres, psihologia generaţiilor, urzeşte chiar planuri de viitor, trăind în absurd ca într-o situaţie normală. Intrarea în burta unui peşte este, desigur, un ghinion (...) şi omul nu este din această pricină disperat. S-a instalat în anormalitate şi-şi vede în continuare de treburile lui. Cea mai importantă este, desigur, ieşirea. O întreagă problematică a ieşirii dezvoltă Marin Sorescu în aceste excepţionale piese unde indivizii apar de la început instalaţi într-un spaţiu închis ca într-un spaţiu originar” (Eugen Simion, Scriitor români de azi, I)