Embed Size (px)
Citation preview
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE SI GEOECOLOGIE MARINA - GEOECOMAR
Contract FP VI - 036949-2
MĂRILE SUD-EUROPENE: EVALUAREA ŞI MODELAREA SCHIMBĂRILOR ECOSISTEMICE
(Southern European Seas: Assessing and Modelling Ecosystem Changes)
Acronim – SESAME
Bucuresti
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE SI GEOECOLOGIE MARINA - GEOECOMAR
Contract FP VI - 036949-2
MĂRILE SUD-EUROPENE: EVALUAREA ŞI MODELAREA SCHIMBĂRILOR ECOSISTEMICE
(Southern European Seas: Assessing and Modelling Ecosystem Changes)
Acronim – SESAME
DIRECTOR GENERAL, Prof. dr. N. Panin M. c. al Academiei Române DIRECTOR STIINTIFIC, Dr. Gh. Oaie
Bucuresti
AUTORI
Prof. dr. Nicolae Panin
Dr. Gheorghe OAIE
Prof. dr. Marian-Traian GOMOIU
CS II Dan SECRIERU
Dr. Tatiana BEGUN
Dr. Adrian TEACA
Dr. Priscila OPREANU
Lector Gabriela PARASCHIV
Sing. Cristina VOICARU
INTRODUCERE Proiectele derulate de institutele specializate in cercetarea marina din Romania, cat si cele efectuate in cadrul cooperarilor europene (Programele Cadru V, VI, VII, GEF, NATO etc) au permis realizarea unor colaborari largi, bazate pe un fond de date fizico-chimice si biologice de detaliu, necesare modelarii ecosistemelor acvatice si alcatuirii de baze de date. Programele nationale au fost concentrate inclusiv pe contributia in debite lichide, solide si de poluanti a Dunarii in Marea Neagra. Masuratorile si probarile efectuate sistematic pe profilele situate la gurile de varsare Musura, Sulina si Sf. Gheorghe au urmarit: cunoasterea debitelor de apa si sedimente transportate de fluviu in suspensie si prin tarare pe fund, masurarea vitezelor curentilor apei, batimetria fundului albiei pe liniile de profil, prelevarea de probe de apa, sedimente si biologie. Analizele de laborator au urmarit, in mod constant, cunoasterea caracteristicilor sedimentelor de fund (granulometrie, litologie, mineralogie, structura interna); masurarea parametrilor fizico-chimici pe probe de apa (temperatura, O2, CND, TDS, UH, pH, suspensii solide, salinitate, NO2, NO3, SO4, PO4, detergenti, sulf); masurarea concentratiilor elementelor chimice si compusilor chimici pe probele de sediment (CaCO3, Fe2O3, MnO, TiO2, Cu, Pb, Zn, Cd, Cr, Ba, V etc.) precum si determinarea evolutiei ecosistemelor fluviale (fito si zooplancton, zoobentos). Institute specializate, precum INCD GEOECOMAR, INCD Grigore Antipa, INCD Delta Dunarii, inclusiv universitatile din Constanta, Bucuresti sau Iasi, si-au adus o contributie constanta la cunoasterea Marii Negre, atat din punct de vedere geologic cat si geofizic, oceanografic, hidrologic, meteorologic si biologic. In ceea ce priveste cercetarea platoului continental de NV al Marii Negre accentul principal a fost pus pe urmatoarele obiective majore: elaborarea de studii geologice/sedimentologice, seismoacustice, batimetrice, geochimice, ecotoxicologice, geoecologice si biologice care sa permita: stabilirea unor nivele de baza absolut necesare pentru identificarea modificărilor recente si viitoare; urmarirea in timp a evolutiei consecintelor geoecologice ale schimbarilor globale de clima si a evenimentelor geotectonice; cunoasterea structurii si functionarii ecosistemelor caracteristice; intelegerea consecintelor schimbarilor globale asupra ecosistemelor si a beneficiilor pe care le aduc acestea, o cerinta esentiala in exploatarea lor durabila; integrarea activitatilor de cercetare marina in programele internationale, implica achizitia si prelucrarea unui volum mare de date seismoacustice, batimetrice, fizico-chimice, sedimentologice, geochimice si biologice. Componenta esentiala a activitatilor enumerate este reprezentata de caracterul lor multidisciplinar, prin care se realizeaza direct achizitia de date seismoacustice si batimetrice si recoltarea de probe a caror analiza in laborator va furniza celelalte tipuri de date. Toate aceste obiective se realizeaza printr-o stransa colaborare intre institutiile de profil din Romania. Programele stiintifice finantate mai ales de Uniunea Europeana prin programele cadru 5, 6 si 7, dar si alte organisme internationale, precum NSF, GEF etc, la care se adauga expeditii cu o tematica stiintifica foarte larga (ex. RV Knorr, RV Vodianitsky, RV Academic, RV Mare Nigrum etc), au contribuit la cunoasterea multidisciplinara a Marii Negre, precum si la corelarea acesteia cu Marea Mediterana prin intermediul stramtorilor Bosfor si Dardanele.
Unele proiecte, precum EROS 21, au fost axate mai ales pe studierea efectelor si proceselor datorate contributiilor fluviului Dunarea asupra partii de NV a Marii Negre. In vederea cunoasterii interactiunii complexe dintre activitatile antropice si evolutia ecosistemelor specifice Marii Negre au fost efectuate observatii de la biologice, ecologice - la geoecologice, oceanografice si meteorologice, in concordanta cu schimarile de clima si variatiile de nivel ale marii. Proiectul EU - DANUBS a investigat relatia dintre managementul nutrientilor si aria de receptie a bazinului Marii Negre, cu accent pe contributia Dunarii si pe zona de amestec a apelor dulci cu cele marine. Un important numar de proiecte a vizat biodiversitatea, schimbarile de clima, degradarea mediului, persistenta poluantilor organici si protectia de ansamblu a bazinului Marii Negre. Aceste studii au fost demarate de GEF in anul 1993, ultimele proiecte dedicate urmarind starea si evolutia bentosului din bazin, obtinerea de carote din sedimentele de fund, studii de teledetectie, productia de zooplancton din bazin. Proiectele sunt dedicate refacerii calitatii mediului marin prin reducerea deversarilor de nutrienti, metale grele si alte substante periculoase, de refacere a fondului piscicol grav afectat in ultimele decenii. O serie de state au dedicat proiecte de studiu asupra Marii Negre prin intermediul GLOBEC. Observatiile pe termen lung asupra parametrilor biogeochimici marini au permis intelegrea proceselor sezoniere sau anuale. Alte proiecte, precum Integrated Marine Biogeochemistry and Ecosystem Research (IMBER) si-au propus ca obiectiv principal investigarea ciclurilor biogeochimice si ecosistemelor in contextul schimbarilor globale. In cadrul Global Oceanic Observing System (GOOS), prin componenta sa europeana (EuroGOOS), au fost monitorizati o serie de parametri biologicio si fizico-chimici marini, atat din Marea Mediterana cat si din Marea Neagra. OBIECTIVE URMARITE IN CADRUL PROIECTULUI
Principalele obiective stiintifice urmarite in cadrul proiectului sunt : - evaluarea schimbarilor produse in marile situate in partea sudica a continentului european, acestea incluzand si bazinul Marii Neagre;
- evaluarea stadiului actual al ecosistemelor prin analiza datelor vechi si noi; - predictii asupra schimbarilor viitoare in cadrul ecosistemelor marine; - construirea de scenarii ale raspunsurilor ecosistemelor la schimbarile de
clima si antropogenice; - evaluarea efectului schimbarilor in abilitatea ecosistemelor din marile sudice
in furnizarea de bunuri si servicii. In conexiune directa cu obiectivele principale ale proiectului SESAME vor fi aprofundate urmatoarele obiective specifice: - identificarea schimbarilor majore ca raspuns la modificarile naturale si antropogene din ultimii 50 ani; - evaluarea starii actuale a ecosistemului marin ca indicator (reper) in evaluarea evolutiei viitoare a acestuia; - colectarea de date istorice, cu caracter multidisciplinar, in vederea analizei schimbarilor de mediu; - cunoasterea dinamicii ecosistemelor din ultimii 50 ani in vederea alegerii unui numar limitat de scenarii evolutive. Pe baza obiectivelor speciale vor fi propuse o serie de aplicatii, precum: - propunerea si utilizarea unor modele socio-economice noi, in concordanta cu variabilitatea ecosistemelor, in vederea cresterii bunastarii populatiei;
- identificarea functiilor ecosistemelor ce pot contribui la obtinerea de bunuri si servicii; - investigarea implicatiilor economice ca alternativa a scenariilor de dezvoltare a ecosistemelor marine din marile sudice. PREZENTAREA STIINTIFICA A PROIECTULUI Obiectivele stiintifice generale ale proiectului SESAME, asa cum au fost gandite la nivel de consortiu, sunt : “estimarea si predictia schimbarilor ecosistemelor din Marea Mediterana si Marea Neagra si abilitatea acestor ecosisteme de a furniza bunuri si servicii”. Cele doua mãri sunt privite ca un intreg, atat din punct de vedere climatic cat si ecosistemic, cu legaturi de feedback cu oceanul planetar. Aprecierea schimbarilor produse in cadrul ecosistemelor marine se va baza pe identificarea schimbarilor majore din cadrul ecosistemelor produse in ultimii 50 ani. Modelele matematice, bazate pe date istorice, dar si pe informatii noi, vor fi folosite in predictia raspunsului ecosistemelor la schimbarile de clima, precum si la factorii antropici. Datele noi vor fi obtinute in urma expeditiilor marine care vor fi efectuate in cadrul proiectului atat in Marea Mediterana cat si in Marea Neagra. In acelasi proiect vor fi studiate implicatiile modificarilor din cadrul ecosistemelor marine in obtinerea de bunuri si servicii cu un grad ridicat de importanta sociala (ex. turismul, pescariile etc). Urmarirea implicatiilor stiintifice in modificarea ecosistemelor marine, in vederea protectiei si conservarii diversitatii biologice, va presupune cunoasterea schimbarilor globale precum si problematica sechestrarii carbonului in apa si sedimente. Caracterul inovativ al proiectului consta in tratarea in comun a problemelor economice si naturale, in contextul schimbarilor survenite in mediile marine ale Marilor Mediterana si Neagra plecand de la evenimentele din ultimii 50 ani, cu predictii asupra urmatorilor 50 ani. Proiectul va crea o platforma de diseminare a rezultatelor stiintifice la toate nivelele societatii, incercand, pe aceasta cale, sa stimuleze cooperarea internationala prin participarea statelor membre UE, a tarilor candidate si asociate la UE, a statelor non-EU si a altor state si organizatii. Proiectul va stimula si va sustine participarea organizatiilor de profil din UE , inclusiv Romania si Bulgaria, tari asociate (Israel), tari candidate (Turcia, Croatia), tari mediteraneene non-UE (Tunisia, Egipt, Liban), tari din Comunitatea State Independente (Ucraina, Georgia, Rusia), organizatii internationale (BSC, CIESM, UNESCO, EEA), la rezolvarea obiectivelor majore urmarite in proiect. Prin promovarea cooperarii internationale SESAME va contribui la dezvoltarea unor strategii comune pentru tarile din bazinele mediteranean si din zona Marii Neagre in vederea prevenirii degradarii mediului marin. Proiectul va conduce la o mai buna intelegere a dinamicii ecosistemelor, atat din punct de vedere cantitativ (ex. cunoasterea ciclurilor biogeochimice) cat si calitativ (ex. structura ecologica a lantului trofic). Datele vechi si noi vor fi integrate in modele numerice in vederea evaluarii si predictiei trecutului, prezentului si viitorului evolutiei ecosistemelor marine in relatiile cu schimbarile de mediu si influentele antropice. Proiectul va furniza o baza stiintifica pentru intelegerea si minimizarea impactului negativ al activitatilor antriopice asupra ecosistemelor marine, cu efecte asupra reducerii biodiversitatii, si ca suport al dezvoltarii politicilor de management durabil al resurselor naturale.
Obiectivul major al proiectului este acela de a evalua si evalua schimbarile in cadrul ecosistemelor din marile sudice ale Europei. Informatiile existente, modelele, simularile si scenariile vor fi combinate prin intermediul work package-urilor. Raportarea datelor se va face prin adoptarea unor proceduri standard de lucru. In relatie directa cu biodiversitatea si stabilitatea ecosistemica SESAME va furniza informatii asupra diferitelor habitate din marile sud-europene, va contribui la construirea de modele biogeochimice aflate sub stress antropic (modificari de temperatura, rate de sedimentare, productivitate biologica, etc). In concluzie, proiectul SESAME va deveni un instrument eficient din punct de vedere al colaborarii internationale, care va depasi frontierele mobilizand grupuri de cercetatori si resurse materiale la nivelul bazinelor marine vizate. In ceea ce priveste multidisciplinaritatea proiectului el va furniza date de observatie si modelari numerice si va contribui la cercetarile socio-economice utilizand colaborarea internationala in zona de interes a ecosistemelor marine. SESAME va fi puntea de legatura dintre stiintele naturii si cele socio-economice in vederea evaluarii abilitatii ecosistemelor de a furniza bunuri si servicii.
RAPORT SINTETIC ASUPRA DATELOR ISTORICE Culegerea de informatii istorice referitoare la ecosistemele marine La nivelul intervalului 2006-2007 INCD GEOECOMAR si-a indeplinit obiectivele propuse in cadrul WP 1 si mentionate in planul de realizare (Anexa 1). Conform planului de realizare al proiectului INCD GEOECOMAR a trecut la culegerea si sintetizarea datelor istorice. Accentul principal a fost pus pe colectarea datelor spatio - temporale referitoare la biodiversitatea zooplanctonului, mai ales cele meio- si macrobentale (Tabel 2 – 4). Pozitionarea punctelor de probare (Fig. 1) indica un grad ridicat de acoperire, cu profile perpendiculare pe linia tarmului, acoperind palierul de adancime 0 – 125 m. Profilele sunt pozitionate din dreptul orasului Burgas (Bulgaria), pana in estul peninsulei Crimeea. Pentru analiza macro şi meiobentosului s-au colectat, din fiecare statie, cate o proba de boden, din care s-a retinut o jumătate din materialul extras (corespunzator unei suprafeŃe de 27 x 30 cm). La bordul navei s-a facut o procesare preliminara, prin spalarea pe 2 site cu dimensiunea ochiurilor de 1 mm si respectiv 0.5 mm, prima sita retinand formele macrobentale, iar cea de a doua formele meiobentale. Materialul ramas pe cele doua site a fost stocat in pungi de plastic si conservat cu o solutie salina de formaldehida 4%. Metodologia de colectare şi prelucrare a probelor de bentos este prezentata in Anexa 2. In urma analizei au fost identificate speciile mentionate in Tabelele 2 – 4, apartinand grupelor taxonomice majore, asa cum sunt redate mai jos:
Nr.crt. Grup Specii macrobentale
1 Spongia Mycale syrinx
2 Spongia Sycon ciliatum
3 Spongia Spongia varia 4 Coelenterata Hydrozoa varia 5 Coelenterata Actinia equina
Nr.crt. Grup Specii macrobentale
6 Coelenterata Cerianthus solitarius 7 Polychaeta Hediste diversicolor
8 Polychaeta Heteromastus filiformis
9 Polychaeta Melinna palmata
10 Polychaeta Neanthes succinea
11 Polychaeta Nereidae sp.
12 Polychaeta Nephtys hombergii
13 Polychaeta Pektinaria koreni
14 Polychaeta Phyllodoce sp.
15 Polychaeta Pygospio elegans
16 Polychaeta Terebellides stroemii
17 Polychaeta Polychaeta varia 18 Oligochaeta Oligochaeta 19 Gastropoda Nassa reticulata
20 Gastropoda Rapana venosa
21 Gastropoda Trophonopsis breviatus
22 Bivalvia Abra fragilis
23 Bivalvia Abra sp.
24 Bivalvia Cardium edule
25 Bivalvia Cardium simile
26 Bivalvia Modiolus phaseolinus
27 Bivalvia Mya arenaria
28 Bivalvia Mytilus galloprovincialis
29 Bivalvia Mytilaster lineatus
30 Bivalvia Scapharca inaequivalvis
31 Bivalvia Spisula truncatula
32 Bryozoa Bryozoa varia 33 Cirripedia Balanus improvisus
34 Amphipoda Ampelisca sp.
35 Amphipoda Caprella acanthifera ferox
36 Amphipoda Microdeutopus sp.
37 Amphipoda Phtisica marina
38 Amphipoda Amphipoda varia
39 Isopoda Synisoma capito
40 Tanaidacea Apseudopsis ostroumovi
41 Decapoda Diogenes pugilator
42 Decapoda Palemon adspersus
43 Decapoda Pisidia longicornis
44 Decapoda Upogebia pussilla
45 Echinodermata Amphiura stepanovi 46 Echinodermata Leptosynapta inhaerens 47 Tunicata Ascidiella aspersa
48 Tunicata Ciona intestinalis
49 Tunicata Molgula euprocta
TOTAL
Pentru zona de platou continental romanesc au fost identificate, centralizate si sistematizate urmatoarele:
- Profil PortiŃa, unde adancimile de probare au fost cuprinse intre 10,5 – 46 m, a fost intâlnită o faună caracteristica biocenozelor cu Mya arenaria si Mytilus galoprovincialis. Dintre moluste au mai fost gasite Abra fragilis, Cardium simile, Nassa reticulata. Viermii au fost reprezentati de Melinna palmata, Neanthes succinea, Pygospio elegans, Hediste diversicolor, iar crustaceii de decapodele Diogenes pugilator si Upogebia pussilla;
- Profil Sf. Gheorghe, in statiile din intervalul batimetric 17,6 – 37,3 m, au mai fost prezente exemplare rare de Scapharca inaequivalvis, Spisula truncatula si colonii de Balanus improvisus. In statiile situate spre larg s-a intalnit un ansamblu faunistic corespunzător zonei ecotonale Mytilus – Modiolus cu rare exemplare de moluste (Cardium sp., Spisula truncatula), respectiv Amphiura stepanovi, Leptosynapta inhaerens (echinoderme) Ascidiella aspersa, Ciona intestinalis, Molgula euprocta (tunicate). Viermii au fost repezentati doar de Terebellides stroemii si Pygospio elegans, iar spongierii, mai rari, de Mycale syrinx. In intervalul batimetric 95 – 117 m fauna este saraca, reprezentata de rare exemplare de Modiolus phaseolinus, Cerianthus solitarius, Terebellides stroemii si tunicate (Molgula, Ctenicella, Ascidiella). In probele colectate de la adancimi mai mari de 150 m (SG 09, SG 10, SG 11, SG 12, SG13, SG14) macrofauna a fost absenta.
- Pe profilul Mangalia, in probele de la adancime mica, macrofauna este reprezentata de o populatie abundenta de Mytilus galloprovincialis, cu numeroase casute de Balanus improvisus pe suprafata cochiliilor, alaturi de care mai apar Mytilaster lineatus, Scapharca inaequivalvis, Spisula truncatula, Abra sp., Nassa reticulata, spongieri, actinii, viermi (Nephtys hombergii, Pectinaria Koreni). Statiile de la adancimi de peste 90 metri sunt caracterizate de o fauna saraca cu Modiolus phaseolinus, rare amphipode, tunicate, Terebellides stroemii, tuburi de Cerianthus solitarius
- Pe profilul ConstanŃa a fost intalnita doar asociatia cu Modiolus phaseolinus.
Fig. 1. Pozitionarea statiilor de probare biologica pentru partea de NW a Marii Negre
(probari efectuate in intervalul 2003 – 2006)
Tabel 1. Lista statiilor de probare biologica aflate in baza de date a INCD GEOECOMAR (330 statii de probare)
Crt.no. Station Code Year
Latitude N Longitude
E Depth (m) Macrobenthos Meiobenthos Obs.- Cruise
1 BS95/01 1995 45°00.38' 30°49.97' 55 * * EROS 1995
2 BS95/03 1995 44˚00.38’ 30˚29.07’ 134 * EROS 1995
3 BS95/04 1995 44°21.93' 30°00.52' 68 * * EROS 1995
4 BS95/05 1995 44°24.30' 33°41.60' 63 * * EROS 1995
5 BS95/06 1995 46˚25.45’ 31˚11.24’ 23 * * EROS 1995
6 BS95/07 1995 46°33.07' 31°25.07' 8 * * EROS 1995
7 BS95/08 1995 45°48.18' 31°14.70' 30,4 * * EROS 1995
8 BS95/09 1995 45˚55.07’ 30˚33.17’ 17 * * EROS 1995
9 BS95/10 1995 45°48.58' 30°27.40' 25,4 * * EROS 1995
10 BS95/11 1995 46°02.97' 30°29.18' 11 * * EROS 1995
11 BS95/12 1995 45˚10.01’ 31˚02.99’ 53 * * EROS 1995
12 BS95/13 1995 45˚35.79’ 30˚48.28’ 38 * * EROS 1995
13 BS95/14 1995 44°52.25' 31°51.55' 63 * * EROS 1995
14 BS95/15 1995 45°19.88' 30°30.03' 37 * * EROS 1995
15 BS95/16 1995 45°32.27' 29°46.58' 16 * * EROS 1995
16 BS95/17 1995 45°12.23' 29°50.83' 26 * * EROS 1995
17 BS95/18 1995 45°02.33' 30°18.93' 46 * * EROS 1995
18 BS95/19 1995 45°04.88' 29°46.93' 20 * * EROS 1995
19 BS95/20 1995 44°45.12' 29°34.72' 25,6 * * EROS 1995
20 BS95/22 1995 44˚34.93’ 29˚11.37’ 27 * * EROS 1995
21 BS95/23 1995 44°37.37' 29°42.05' 50 * * EROS 1995
22 BS95/24 1995 44°10.92' 28°43.88' 25 * * EROS 1995
23 BS95/25 1995 43°59.90' 29°22.07' 55 * * EROS 1995
24 BS95/26 1995 43˚ 41.83’ 30˚ 03.49’ 145 * EROS 1995
25 BS95/28 1995 43°19.23' 29°08.35' 122 * * EROS 1995
26 BS95/29 1995 43˚ 44.81’ 28˚ 47.84’ 43 * * EROS 1995
27 BS95/30 1995 43°07.95' 28°02.72' 21 * * EROS 1995
28 BS95/31 1995 43°15.93' 28°07.78' 19,5 * * EROS 1995
29 BS95/32 1995 43°21.17' 28°33.95' 49 * * EROS 1995
30 BS95/33 1995 43˚ 12.30’ 28˚ 28.40’ 64 * * EROS 1995
31 BS97/04 1997 44°46.16' 29°33.60' 8,6 * * EROS 1997
32 BS97/01 1997 45°30.62' 29°42.83' 11 * * EROS 1997
33 BS97/13 1997 46°02.93' 30°29.36' 13 * * EROS 1997
34 BS97/14 1997 46°02.51' 30°29.13' 13 * * EROS 1997
35 BS97/15 1997 46°32.98' 31°25.10' 13 * * EROS 1997
36 BS97/03 1997 45°04.83' 29°46.85' 21 * * EROS 1997
37 BS97/05 1997 44°45.06' 29°34.69' 24 * * EROS 1997
38 BS97/02 1997 45°12.17' 29°50.79' 26 * * EROS 1997
39 BS97/08 1997 44°35.00' 29°11.37' 27 * * EROS 1997
40 BS97/12 1997 45°25.44' 30°11.69' 29 * * EROS 1997
41 BS97/17 1997 45°37.69' 31°48.07' 36,8 * * EROS 1997
42 BS97/11 1997 45°02.66' 30°09.49' 41 * * EROS 1997
43 BS97/06 1997 43°44.92' 28°47.94' 52 * * EROS 1997
44 BS97/07 1997 44°03.33' 29°15.48' 53 * * EROS 1997
45 BS97/16 1997 45°09.78' 31°03.06' 53,5 * * EROS 1997
46 BS97/09 1997 44°34.36' 29°46.07' 57 * * EROS 1997
47 BS97/25 1997 43°47.75' 29°27.67' 71 * * EROS 1997
48 BS97/10 1997 44°17.96' 30°04.94' 71,5 * * EROS 1997
49 BS97/19 1997 44°29.46' 30°59.50' 120 * * EROS 1997
50 BS97/18 1997 44°43.80' 31°41.96' 129 * * EROS 1997
51 BS97/23 1997 43˚ 41.88 30˚ 03.51 141,7 * EROS 1997
52 BS97/24 1997 44°00.45' 30°29.18' 136,8 * * EROS 1997
53 BS98/04 1998 45˚ 05.00 29˚ 45.00 14 * * IAEA 1998
54 BS98/05 1998 45˚ 35.00 30˚ 00.00 20 * * IAEA 1998
55 BS98/06 1998 46˚ 25.09 31˚ 09.90 23 * * IAEA 1998
56 BS98/07 1998 45˚ 34.66 30˚ 59.91 40 * * IAEA 1998
57 BS98/03 1998 44˚ 42.00 29˚ 40.00 47 * * IAEA 1998
58 BS98/02 1998 44˚ 10.00 29˚ 10.00 48 * * IAEA 1998
59 BS98/08 1998 44˚ 57.25 30˚ 27.94 50 * * IAEA 1998
60 BS98/01 1998 43˚ 44.98 29˚ 59.94 60 * * IAEA 1998
61 BS98/13 1998 44˚ 15.07 29˚ 45.04 62 * * IAEA 1998
62 BS98/11 1998 43˚ 59.82 29˚ 38.08 65 * * IAEA 1998
63 BS98/10 1998 44˚ 22.08 30˚ 09.94 76 * * IAEA 1998
64 BS98/14 1998 43˚ 53.84 29˚ 58.57 77 * * IAEA 1998
65 BS98/15 1998 43˚ 51.05 30˚ 10.45 100 * * IAEA 1998
66 BS98/12 1998 43˚ 44.90 30˚ 00.72 107 * * IAEA 1998
67 BS98/04 1998 45˚ 05.00 29˚ 45.00 130 * * IAEA 1998
68 09BG/015 2003 42º 27.93′ 27º 31.93′ 15,5 * * ACADEMIK 2003
69 10BG/025 2003 42º 27.99′ 27º 40.70′ 28 * * ACADEMIK 2003
70 11BG/035 2003 42°28’ 27°49’ 37 * * ACADEMIK 2003
71 12BG/045 2003 42º 27.00′ 27º 57.05′ 43 * * ACADEMIK 2003
72 13BG/065 2003 42º 28.60′ 28º 05.09′ 64 * * ACADEMIK 2003
73 01VA/015 2003 43°11’ 27°57 19 * * ACADEMIK 2003
74 64VA/015 2003 43°11.58’ 28°07.03’ 15 * * ACADEMIK 2003
75 02VA/025 2003 43°07’ 28°10 25 * * ACADEMIK 2003
76 03VA/035 2003 43°05.88' 28°14.28’ 35 * * ACADEMIK 2003
77 04VA/045 2003 43°05.03’ 28°16.97’ 42 * * ACADEMIK 2003
78 05VA/065 2003 43°03.81’ 28°23.28’ 71 * * ACADEMIK 2003
79 06VA/090 2003 43°02.00’ 28°16.97’ 91 * * ACADEMIK 2003
80 07VA/110 2003 43°00.88’ 28°32.64’ 110 * * ACADEMIK 2003
81 08VA/125 2003 43°00.63’ 28°33.11’ 132 * * ACADEMIK 2003
82 14CK/015 2003 43°20.36’ 28°26.94’ 16 * * ACADEMIK 2003
83 15CK/025 2003 43°20.39’ 28°20.27 25 * * ACADEMIK 2003
84 16CK/035 2003 43°19.37’ 28°27.91’ 32,5 * * ACADEMIK 2003
85 17CK/045 2003 43°18.87’ 28°29.15’ 44 * * ACADEMIK 2003
86 18CK/065 2003 43°16.51’ 28°32.35’ 63 * * ACADEMIK 2003
87 19CK/090 2003 43°11.00’ 28°41.86’ 91 * * ACADEMIK 2003
88 20CK/110 2003 43°09.78’ 28°41.86’ 107 * * ACADEMIK 2003
89 22CT/015 2003 44°09.09’ 28°41.68’ 18 * * ACADEMIK 2003
90 23CT/025 2003 44°09.09’ 28°42.78’ 26 * * ACADEMIK 2003
91 24CT/035 2003 44°07.83’ 28°46.23’ 34 * * ACADEMIK 2003
92 25CT/045 2003 44°05.07’ 29°02.01’ 46 * * ACADEMIK 2003
93 26CT/065 2003 43°58.42’ 29°30.10’ 65 * * ACADEMIK 2003
94 27CT/090 2003 43°47.74’ 29°59.78’ 90 * * ACADEMIK 2003
95 28CT/110 2003 43°45.87’ 30°03.98’ 110 * * ACADEMIK 2003
96 29CT/125 2003 43°45.28’ 30°07.38’ 130 * * ACADEMIK 2003
97 39SG/015 2003 44°49.82’ 29°38.85’ 16 * * ACADEMIK 2003
98 38SG/025 2003 44°43.41’ 29°39.52’ 26 * * ACADEMIK 2003
99 37SG/035 2003 44°48.82’ 29°40.40’ 38 * * ACADEMIK 2003
100 36SG/045 2003 44°44.05’ 29°49.01’ 52 * * ACADEMIK 2003
101 35SG/065 2003 44°35.06’ 30°05.81’ 65 * * ACADEMIK 2003
102 34SG/090 2003 44°20.17’ 30°30.85’ 92 * * ACADEMIK 2003
103 33SG/110 2003 44°16.61’ 30°36.15’ 108 * * ACADEMIK 2003
104 32SG/125 2003 44°14.76’ 30°36.75’ 120 * * ACADEMIK 2003
105 40SU/015 2003 45˚04.25’ 29˚44.05’ 15 * * ACADEMIK 2003
106 41SU/025 2003 45˚04.00’ 29˚48.31’ 26 * * ACADEMIK 2003
107 42SU/035 2003 45˚02.19’ 30˚03.81’ 36 * * ACADEMIK 2003
108 43SU/045 2003 44˚57.06’ 30˚16.05’ 47 * * ACADEMIK 2003
109 63SU/065 2003 44˚48.75’ 30˚38.59’ 65 * * ACADEMIK 2003
110 62SU/090 2003 44˚41.07’ 30˚00.82’ 90 * * ACADEMIK 2003
111 44ZB/015 2003 45˚31.02’ 29˚54.90’ 20 * * ACADEMIK 2003
112 45ZB/025 2003 45˚29.01’ 30˚22.23’ 23 * ACADEMIK 2003
113 56PH/025 2003 45˚47.77’ 31˚00.47’ 26 * ACADEMIK 2003
114 49DN/015 2003 45˚58.71’ 30˚33.15’ 16 * ACADEMIK 2003
115 48DN/025 2003 45˚44.26’ 30˚37.64’ 28 * ACADEMIK 2003
116 47DN/035 2003 45˚34.07’ 30˚56.84’ 36 * ACADEMIK 2003
117 46DN/045 2003 45˚25.99’ 31˚04.62’ 45 * ACADEMIK 2003
118 57DN/065 2003 44˚57.82’ 31˚30.02’ 65 * * ACADEMIK 2003
119 58DN/090 2003 44˚45.24’ 31˚35.93’ 87 * * ACADEMIK 2003
120 59DN/110 2003 44˚43.59’ 31˚35.49’ 112 * * ACADEMIK 2003
121 60DN/125 2003 44˚42.74’ 31˚36.18’ 125 * * ACADEMIK 2003
122 50OD/025 2003 46˚24.95’ 30˚49.19’ 24 * * ACADEMIK 2003
123 54OD/025 2003 46˚22.56’ 30˚59.61’ 25 * * ACADEMIK 2003
124 55OD/035 2003 46˚10.94’ 30˚56.52’ 31 * * ACADEMIK 2003
125 53NE/015 2003 46˚27.25’ 30˚59.95’ 16 * * ACADEMIK 2003
126 51NE/025 2003 46˚29.58’ 30˚49.96’ 22 * * ACADEMIK 2003
127 52NE/025 2003 46˚26.61’ 30˚53.85’ 24 * * ACADEMIK 2003
128 P1TR 2005 41°37.56’ 28°09.08’ 50 * * PARSHIN 2005
129 P2TR 2005 41°40.84’ 28°18.68’ 66 * * PARSHIN 2005
130 P3TR 2005 41°44.28’ 28°26.61’ 65 * * PARSHIN 2005
131 P4TR 2005 41°47.43’ 28°37.95’ 95 * * PARSHIN 2005
132 P1VA 2005 43°04.51’ 28°16.25’ 30 * * PARSHIN 2005
133 P2VA 2005 43°05.51’ 28°13.67’ 33 * * PARSHIN 2005
134 P1KR 2005 42°20.00’ 27°48.4’ 47 * * PARSHIN 2005
135 P2KR 2005 42°20.00’ 27°54.00’ 35 * * PARSHIN 2005
136 P3KR 2005 42°20.00’ 27°59.2’ 45 * * PARSHIN 2005
137 P4KR 2005 42°20.00’ 28°04.4’ 56 * * PARSHIN 2005
138 P5KR 2005 42°20.00’ 28°09.7’ 60 * * PARSHIN 2005
139 P6KR 2005 42°20.00’ 28°15.00’ 87 * * PARSHIN 2005
140 P7KR 2005 42°20.00’ 28°20.2’ 91 * * PARSHIN 2005
141 P1BT 2005 42°20.6’ 28°10.86’ 58 * * PARSHIN 2005
142 CK 2005 43.22.79 28.23.15 30 * * PARSHIN 2005
143 BS06/001 2006 44°09'46.00 29°30'06.40 57,6 * Mare Nigrum 2006
144 BS06/004 2006 44°09'51.93 29°35'05.16 58,92 * Mare Nigrum 2006
145 BS06/007 2006 44°09'49.79 29°39'51.44 64,08 * Mare Nigrum 2006
146 BS06/010 2006 44°09'31.42 29°44'02.63 64,04 * Mare Nigrum 2006
147 BS06/011 2006 44°08'29.40 29°30'29.10 56,18 * Mare Nigrum 2006
148 BS06/013 2006 44°08'29.82 29°33'29.20 60,05 * Mare Nigrum 2006
149 BS06/016 2006 44°08'30.75 29°37'58.34 62,37 * Mare Nigrum 2006
150 BS06/019 2006 44°08'29.95 29°42'26.30 63,73 * Mare Nigrum 2006
151 BS06/022 2006 44°07'31.37 29°31'59.19 57,73 * Mare Nigrum 2006
152 BS06/025 2006 44°07'29.11 29°36'30.59 62,92 * Mare Nigrum 2006
153 BS06/028 2006 44°07'25.21 29°40'59.59 62,67 * Mare Nigrum 2006
154 BS06/031 2006 44°06'33.37 29°30'26.45 59,4 * Mare Nigrum 2006
155 BS06/034 2006 44°06'31.48 29°34'57.72 61,78 * Mare Nigrum 2006
156 BS06/040 2006 44°06'41.20 29°43'89.81 66 * Mare Nigrum 2006
157 BS06/043 2006 44°05'32.14 29°33'33.32 61,2 * Mare Nigrum 2006
158 BS06/047 2006 44°05'35.15 29°39'29.98 64,95 * Mare Nigrum 2006
159 BS06/055 2006 44°04'29.80 29°36'31.04 64,51 * Mare Nigrum 2006
160 BS06/058 2006 44°04'29.61 29°40'55.09 65,14 * Mare Nigrum 2006
161 BS06/061 2006 44°03'30.49 29°30'30.82 59,25 * Mare Nigrum 2006
162 BS06/064 2006 44°03'31.53 29°34'56.95 63,2 * Mare Nigrum 2006
163 BS06/070 2006 44°03'26.30 29°43'50.98 66,46 * Mare Nigrum 2006
164 BS06/076 2006 44°02'30.51 29°37'58.66 65,01 * Mare Nigrum 2006
165 BS06/079 2006 44°02'27.00 29°42'28.05 67,31 * Mare Nigrum 2006
166 BS06/082 2006 44°01'31.97 29°32'01.61 63,7 * Mare Nigrum 2006
167 BS06/085 2006 44°01'29.55 29°36'27.16 66,83 * Mare Nigrum 2006
168 BS06/088 2006 44°01'31.01 29°40'56.27 67,94 * Mare Nigrum 2006
169 BS06/091 2006 44°00'30.57 29°30'33.23 63,6 * Mare Nigrum 2006
170 BS06/094 2006 44°00'28.21 29°35'03.18 65,81 * Mare Nigrum 2006
171 BS06/097 2006 44°00'33.64 29°39'30.40 68,77 * Mare Nigrum 2006
172 BS06/100 2006 44°00'31.78 29°43'58.66 65,29 * Mare Nigrum 2006
173 MN05/042 2005 44.43.58.87 29.11.01.17 11,70 * SfG-Vadu 2005/6
174 MN05/046 2005 44.43.00.23 29.12.00.02 14,00 * SfG-Vadu 2005/6
175 MN05/048 2005 44.45.00.98 29.12.00.42 10,20 * SfG-Vadu 2005/6
176 MN05/050 2005 44.47.00.46 29.12.00.40 2,40 * SfG-Vadu 2005/6
177 MN05/052 2005 44.45.59.86 29.13.01.95 8,00 * SfG-Vadu 2005/6
178 MN05/053 2005 44.44.58.83 29.13.00.35 10,50 * SfG-Vadu 2005/6
179 MN05/054 2005 44.43.59.85 29.13.00.94 12,40 * SfG-Vadu 2005/6
180 MN05/055 2005 44.43.01.26 29.13.01.70 14,20 * SfG-Vadu 2005/6
181 MN05/056 2005 44.41.58.49 29.12.59.78 16,00 * SfG-Vadu 2005/6
182 MN05/058 2005 44.43.00.39 29.14.00.98 14,40 * SfG-Vadu 2005/6
183 MN05/060 2005 44.45.00.82 29.14.00.39 10,70 * SfG-Vadu 2005/6
184 MN05/062 2005 44.47.00.79 29.14.00.12 4,80 * SfG-Vadu 2005/6
185 MN05/063 2005 44.47.31.68 29.14.00.16 2,00 * SfG-Vadu 2005/6
186 MN05/066 2005 44.45.59.81 29.15.00.60 9,00 * SfG-Vadu 2005/6
187 MN05/068 2005 44.43.59.60 29.15.00.69 13,20 * SfG-Vadu 2005/6
188 MN05/070 2005 44.42.00.39 29.15.00.30 16,20 * SfG-Vadu 2005/6
189 MN05/072 2005 44.43.01.74 29.16.00.04 14,70 * SfG-Vadu 2005/6
190 MN05/078 2005 44.42.00.28 29.17.00.07 16,30 * SfG-Vadu 2005/6
191 MN05/080 2005 44.44.00.14 29.17.00.18 13,20 * SfG-Vadu 2005/6
192 MN05/082 2005 44.46.00.42 29.17.01.41 9,60 * SfG-Vadu 2005/6
193 MN05/088 2005 44.44.00.43 29.18.00.07 13,20 * SfG-Vadu 2005/6
194 MN05/093 2005 44.44.00.26 29.19.01.36 13,02 * SfG-Vadu 2005/6
195 MN05/095 2005 44.46.00.00 29.19.00.86 9,80 * SfG-Vadu 2005/6
196 MN05/100 2005 44.47.01.07 29.20.00.96 7,49 * SfG-Vadu 2005/6
197 MN05/101 2005 44.46.00.79 29.20.00.02 9,8 * SfG-Vadu 2005/6
198 MN05/102 2005 44.45.00.76 29.20.00.12 11,3 * SfG-Vadu 2005/6
199 MN05/103 2005 44.44.00.96 29.20.00.54 13,4 * SfG-Vadu 2005/6
200 MN05/105 2005 44.48.00.25 29.21.00.05 3,75 * SfG-Vadu 2005/6
201 MN05/107 2005 44.46.00.16 29.21.00.56 9,50 * SfG-Vadu 2005/6
202 MN05/109 2005 44.44.00.59 29.21.00.16 13,00 * SfG-Vadu 2005/6
203 MN05/111 2005 44.43.00.20 29.20.05.70 15,00 * SfG-Vadu 2005/6
204 MN05/113 2005 44.41.59.97 29.21.00.97 17,00 * SfG-Vadu 2005/6
205 MN05/117 2005 44.45.00.02 29.21.59.95 11,00 * SfG-Vadu 2005/6
206 MN05/119 2005 44.47.00.45 29.22.00.27 7,50 * SfG-Vadu 2005/6
207 MN05/121 2005 44.48.31.19 29.22.00.29 2,00 * SfG-Vadu 2005/6
208 MN05/123 2005 44.47.00.00 29.23.00.01 7,20 * SfG-Vadu 2005/6
209 MN05/125 2005 44.45.00.03 29.23.00.23 10,80 * SfG-Vadu 2005/6
210 MN05/128 2005 44.42.00.34 29.23.00.59 18,50 * SfG-Vadu 2005/6
211 MN05/129 2005 44.41.59.67 29.24.03.41 19,80 * SfG-Vadu 2005/6
212 MN05/131 2005 44.44.00.47 29.24.00.02 13,00 * SfG-Vadu 2005/6
213 MN05/133 2005 44.46.00.77 29.24.00.09 9,00 * SfG-Vadu 2005/6
214 MN05/135 2005 44.48.00.31 29.24.00.87 4,60 * SfG-Vadu 2005/6
215 MN05/137 2005 44.48.44.17 29.25.00.02 2,00 * SfG-Vadu 2005/6
216 MN05/139 2005 44.47.00.06 29.24.59.53 7,20 * SfG-Vadu 2005/6
217 MN05/143 2005 44.43.00.02 29.25.00.52 16,00 * SfG-Vadu 2005/6
218 MN05/145 2005 44.42.00.50 29.26.00.50 22,00 * SfG-Vadu 2005/6
219 MN05/154 2005 44.47.59.55 29.27.00.63 4,60 * SfG-Vadu 2005/6
220 MN05/159 2005 44.43.00.24 29.27.00.24 17,00 * SfG-Vadu 2005/6
221 MN05/161 2005 44.42.11.33 29.28.00.09 24,50 * SfG-Vadu 2005/6
222 MN05/165 2005 44.46.00.76 29.28.00.66 5,00 * SfG-Vadu 2005/6
223 MN05/168 2005 44.48.43.74 29.27.59.42 2,10 * SfG-Vadu 2005/6
224 MN05/173 2005 44.44.59.69 29.29.00.96 9,50 * SfG-Vadu 2005/6
225 MN06/001 2006 44.41.01.32 29.00.01.75 2,5 * SfG-Vadu 2005/6
226 MN06/002 2006 44.41.00.51 29.00.59.90 5,8 * SfG-Vadu 2005/6
227 MN06/004 2006 44.41.01.09 29.03.03.89 10,6 * SfG-Vadu 2005/6
228 MN06/007 2006 44.41.00.53 29.06.08.60 14,0 * SfG-Vadu 2005/6
229 MN06/009 2006 44.40.59.25 29.08.07.80 15,2 * SfG-Vadu 2005/6
230 MN06/013 2006 44.40.59.11 29.12.06.47 17,0 * SfG-Vadu 2005/6
231 MN06/016 2006 44.40.58.37 29.15.03.70 17,8 * SfG-Vadu 2005/6
232 MN06/019 2006 44.41.00.48 29.18.02.05 18,8 * SfG-Vadu 2005/6
233 MN06/022 2006 44.40.59.74 29.21.02.17 20,9 * SfG-Vadu 2005/6
234 MN06/059 2006 44.38.00.00 28.56.59.59 2,4 * SfG-Vadu 2005/6
235 MN06/061 2006 44.37.59.76 28.59.00.34 10,8 * SfG-Vadu 2005/6
236 MN06/063 2006 44.37.59.66 29.01.01.21 13,7 * SfG-Vadu 2005/6
237 MN06/067 2006 44.37.59.00 29.04.59.23 18,4 * SfG-Vadu 2005/6
238 MN06/069 2006 44.37.59.53 29.07.01.88 19,6 * SfG-Vadu 2005/6
239 MN06/090 2006 44.34.59.69 29.03.00.00 21,5 * SfG-Vadu 2005/6
240 MN06/093 2006 44.34.59.24 28.59.58.93 18,3 * SfG-Vadu 2005/6
241 MN06/095 2006 44.35.00.00 28.57.56.45 14,4 * SfG-Vadu 2005/6
242 MN06/098 2006 44.34.59.78 28.54.47.69 2,3 * SfG-Vadu 2005/6
243 MN06/111 2006 44.32.59.80 28.54.03.65 6,0 * SfG-Vadu 2005/6
244 MN06/113 2006 44.32.04.81 28.52.44.50 2,3 * SfG-Vadu 2005/6
245 MN06/115 2006 44.31.59.83 28.55.00.19 12,2 * SfG-Vadu 2005/6
246 MN06/117 2006 44.31.59.59 28.57.00.00 19,4 * SfG-Vadu 2005/6
247 MN06/130 2006 44.28.59.60 28.53.58.19 18,1 * SfG-Vadu 2005/6
248 MN06/132 2006 44.28.59.98 28.51.57.47 11,1 * SfG-Vadu 2005/6
249 MN06/134 2006 44.28.59.83 28.49.57.25 2,5 * SfG-Vadu 2005/6
250 MN06/135 2006 44.27.55.43 28.48.41.50 2,2 * SfG-Vadu 2005/6
251 MN06/136 2006 44.27.59.72 28.49.58.60 6,8 * SfG-Vadu 2005/6
252 MN06/137 2006 44.28.00.26 28.50.57.49 12,0 * SfG-Vadu 2005/6
253 MN06/139 2006 44.28.00.39 28.53.00.06 17,7 * SfG-Vadu 2005/6
254 MN06/141 2006 44.26.59.45 28.52.59.38 21,1 * SfG-Vadu 2005/6
255 MN06/143 2006 44.27.02.09 28.50.56.80 12,9 * SfG-Vadu 2005/6
256 MN06/145 2006 44.26.58.93 28.48.58.65 7,2 * SfG-Vadu 2005/6
257 MN06/147 2006 44.27.03.73 28.47.39.29 2,4 * SfG-Vadu 2005/6
258 MN06/Su01 2006 45°08`42” 29°46’20” 8 * Littoral 2006
259 MN06/Su02 2006 45°08`32” 29°46‘34” 15 * Littoral 2006
260 MN06/Su03 2006 45°08`30” 29°46‘49” 8 * Littoral 2006
261 MN06/Su04 2006 45°08`39” 29°46‘43” 8 * Littoral 2006
262 MN06/Su05 2006 45°08`53” 29°46‘47” 7 * Littoral 2006
263 MN06/Su06 2006 45°08`56” 29°46‘50” 7 * Littoral 2006
264 MN06/Su07 2006 45°08`26” 29°46‘26” 5 * Littoral 2006
265 MN06/Su08 2006 45°08`15” 29°46‘27” 5 * Littoral 2006
266 MN06/Su09 2006 45°08`01” 29°46‘24” 4 * Littoral 2006
267 MN06/Su10 2006 45°07`59” 29°46‘21” 4 * Littoral 2006
268 MN06/CM11 2006 44°19.122 28°40.514 5,36 * Littoral 2006
269 MN06/CM12 2006 44°19.170 28°41.308 8,65 * Littoral 2006
270 MN06/CM13 2006 44°19.152 28°41.481 10,77 * Littoral 2006
271 MN06/CM21 2006 44°19.062 28°41.392 8,7 * Littoral 2006
272 MN06/CM22 2006 44°19.222 28°41.485 10,7 * Littoral 2006
273 MN06/CM23 2006 44°19.347 28°42.015 9,3 * Littoral 2006
274 MN06/CM31 2006 44°20.090 28°41.339 3,6 * Littoral 2006
275 MN06/CM32 2006 44°19.553 28°41.474 6,6 * Littoral 2006
276 MN06/CM33 2006 44°19.478 28°41.573 8,4 * Littoral 2006
277 MN06/MA5 2006 44°13.330 28°38.670 4,65 * Littoral 2006
278 MN06/MB5 2006 44°13.804 28°38.150 4,65 * Littoral 2006
279 MN06/M13 2006 44°13.319 28°38.396 2,65 * Littoral 2006
280 MN06/M15 2006 44°13.424 28°38.533 4,65 * Littoral 2006
281 MN06/M23 2006 44°13.477 28°38.197 2,65 * Littoral 2006
282 MN06/M25 2006 44°13.609 28°38.355 4,65 * Littoral 2006
283 MN06/M10 2006 44°13.185 28°38.193 0 * Littoral 2006
284 MN06/M11 2006 44°13.201 28°38.226 0,7 * Littoral 2006
285 MN06/M20 2006 44°13.365 28°38.049 0 * Littoral 2006
286 MN06/M21 2006 44°13.408 28°38.074 0,7 * Littoral 2006
287 MN06/EA5 2006 44°03.884 28°38.562 4,9 * Littoral 2006
288 MN06/EB5 2006 44°04.492 28°38.526 4,65 * Littoral 2006
289 MN06/E13 2006 44°03.993 28°38.482 2,65 * Littoral 2006
290 MN06/E15 2006 44°03.991 28°38.562 4,65 * Littoral 2006
291 MN06/E23 2006 44°04.333 28°38.430 2,65 * Littoral 2006
292 MN06/E25 2006 44°04.357 28°38.517 4,65 * Littoral 2006
293 MN06/E11 2006 44°03.988 28°38.394 0,7 * Littoral 2006
294 MN06/E20 2006 44°04.315 28°38.320 0 * Littoral 2006
295 BS06/00 2006 43°37.03 28°56.56 68 * AKADEMIK 2006
296 BS06/A1 2006 43°56.96 29°30.04 65 * * AKADEMIK 2006
297 BS06/A2 2006 43°54.32 29°40.56 70 * * AKADEMIK 2006
298 BS06/A3 2006 43°50.93 29°51.20 76 * * AKADEMIK 2006
299 BS06/A4 2006 43°41.69 29°59.51 80 * * AKADEMIK 2006
300 BS06/A5 2006 43°44.19 30°06.68 159 * * AKADEMIK 2006
301 BS06/A6 2006 43°58.23 29°13.57 55 * * AKADEMIK 2006
302 BS06/B1 2006 45°26.97 30°59.29 29 * AKADEMIK 2006
303 BS06/B2 2006 45°30.41 30°54.28 38 * * AKADEMIK 2006
304 BS06/B3 2006 45°34.47 30°49.66 38 * * AKADEMIK 2006
305 BS06/B4 2006 45°39.79 30°43.99 36 * * AKADEMIK 2006
306 BS06/B5 2006 45°44.35 30°37.77 28 * * AKADEMIK 2006
307 BS06/B6 2006 45°23.22 31°04.83 48 * * AKADEMIK 2006
308 BS06/B7 2006 45°17.54 31°10.93 51 * * AKADEMIK 2006
309 BS06/C1 2006 45°47.33 32°57.85 21 * * AKADEMIK 2006
310 BS06/C2 2006 45°52.72 32°52.22 20 * * AKADEMIK 2006
311 BS06/C3 2006 45°59.89 32°44.88 12 * * AKADEMIK 2006
312 BS06/C4 2006 45°47.19 32°34.58 30 * * AKADEMIK 2006
313 BS06/M1 2006 45°46.84 31°30.56 30 * * AKADEMIK 2006
314 BS06/D1 2006 46°02.91 30°29.46 12 * * AKADEMIK 2006
315 BS06/D2 2006 45°58.75 30°33.21 15 * * AKADEMIK 2006
316 BS06/D3 2006 45°54.48 30°36.48 19 * * AKADEMIK 2006
317 BS06/D4 2006 45°50.92 30°39.29 23 * * AKADEMIK 2006
318 BS06/D5 2006 45°47.48 30°58.51 27 * * AKADEMIK 2006
319 BS06/D6 2006 45°44.05 30°51.77 30 * * AKADEMIK 2006
320 BS06/D7 2006 45°29.33 30°22.23 25 * * AKADEMIK 2006
321 BS06/E1 2006 45°11.57 29°50.05 23 * * AKADEMIK 2006
322 BS06/E3 2006 45°04.18 29°46.56 22 * * AKADEMIK 2006
323 BS06/E4 2006 45°02.19 30°03.86 36 * * AKADEMIK 2006
324 BS06/E5 2006 44°57.04 30°16.06 48 * * AKADEMIK 2006
325 BS06/F1 2006 44°35.25 29°11.41 26 * * AKADEMIK 2006
326 BS06/F2 2006 44°50.08 29°43.30 42 * * AKADEMIK 2006
327 BS06/F3 2006 44°41.58 29°40.90 48 * * AKADEMIK 2006
328 BS06/F4 2006 44°40.00 29°29.03 37 * * AKADEMIK 2006
329 BS06/F5 2006 44°43.00 29°16.90 15 * * AKADEMIK 2006
330 BS06/F6 2006 44°32.07 28°59.25 22 * * AKADEMIK 2006
Tabel 2. Lista genurilor si speciilor de fauna macrobentala din zona de offshore (326 statii de probare)
Nr. crt.
Abv. Taxa
1 POR Crella gracilis
2 POR Halichondria panicea
3 POR Haliclona aquaeductus
4 POR Haliclona cinerea
5 POR Haliclona gracilis
6 POR Haliclona flavescens
7 POR Haliclona implexa
8 POR Hymeniacidon sanguinea
9 POR Mycale syrinx
10 POR Mycale sp.
11 POR Suberites carnosus
12 POR Suberites domunculana
13 POR Suberites prototipus
14 POR Sycon ciliatum
15 POR Spongia varia 16 HYD Blackfordia virginica
17 HYD Campanularia integriformis
18 HYD Campanularia johnstoni
19 HYD Campanularia volubilis
20 HYD Campanulina lacerata
21 HYD Cladonema radiatum
22 HYD Coryne tubulosa
23 HYD Eleutheria dichotoma
24 HYD Eudendrium ramosum
25 HYD Hydractinia carnea
26 HYD Obelia dichotoma
27 HYD Obelia exigua
28 HYD Obelia gelatinosa
29 HYD Obelia longissima
30 HYD Obelia loveni
31 HYD Obelia sp.
32 HYD Perigonimus serpens
33 HYD Rathkea octopunctata
34 HYD Hydrozoa varia
35 SCY Scyphostom scyphozoa 36 ANT Actinia equina
37 ANT Actinithoe clavata
38 ANT Edwardsia claparedii Panc. ?
39 ANT Pachycerianthus solitarius 40 TUR Leptoplana tremellaris
41 TUR Monocelis lineata
42 TUR Stylochus tauricus
43 TUR Turbellaria varia 44 NMT Amphiporus bioculatus
45 NMT Carinina heterosoma
46 NMT Carinonella sp.
47 NMT Micrura aurantiaca
48 NMT Micrura fasciolata
49 NMT Tetrastemma coronatum
50 NMT Tetrastemma melanocephalum
51 NMT Tetrastemma sp.
52 NMT Nemerini varia 53 POL Amphitrite gracilis
54 POL Aonides oxycephala
55 POL Aonides paucibranchiata 56 POL Aricia latreilli
57 POL Aricidea claudiae
58 POL Brania clavata
59 POL Capitella capitata 60 POL Capitomastus minimus
61 POL Capitellides giardi
62 POL Clymene collaris
63 POL Eteone picta 64 POL Euchone rubrocincta
65 POL Eulalia limbata
66 POL Eulalia sanguinea 67 POL Eulalia viridis
68 POL Eulalia viridis var. ornata
69 POL Eulalia sp.
70 POL Exogone gemmifera
71 POL Glycera capitata
72 POL Grubea limbata
73 POL Grubea tenuicirrata
74 POL Grubea sp.
75 POL Harmothoe imbricata 76 POL Harmothoe reticulata 77 POL Hediste diversicolor 78 POL Heteromastus filiformis 79 POL Lagisca extenuata
80 POL Leiochone clypeata
81 POL Magelona papilicornis
82 POL Melinna palmata 83 POL Micronephtys stammeri
84 POL Microphthalmus sczelkowii 85 POL Mystides limbata
86 POL Neanthes succinea 87 POL Nephthys cirrosa
88 POL Nephtys hombergii 89 POL Nereis costae
90 POL Nereis fucata
91 POL Nereis longissima
92 POL Nereis pelagica
93 POL Nereis rava
94 POL Nereis zonata
95 POL Nereis sp.
96 POL Nerilla antennata
97 POL Nerine cirratulus
98 POL Nerine tridentata
99 POL Nereidae
100 POL Notomastus lineatus
101 POL Notomastus profundus 102 POL Oriopsis armandi 103 POL Paraonis fulgens
104 POL Pectinaria koreni 105 POL Pectinaria sp.
106 POL Perinereis cultrifera
107 POL Pholoe synophthalmica 108 POL Phyllodoce laminosa
109 POL Phyllodoce lineata
110 POL Phyllodoce maculata
111 POL Phyllodoce mucosa 112 POL Phyllodoce nana
113 POL Phyllodoce tuberculata
114 POL Phylodoce sp.
115 POL Platynereis dumerilii 116 POL Polycirrus jubatus 117 POL Polydora antennata
118 POL Polydora caulleryi
119 POL Polydora ciliata 120 POL Polydora ligerica
121 POL Polydora limicola
122 POL Polydora sp.
123 POL Polynoe scolopendrina
124 POL Pomatoceros triqueter 125 POL Prionospio cirrifera 126 POL Protodorvillea kefersteini 127 POL Protodrilus flavocapitatus 128 POL Pterosyllis formosa
129 POL Pygospio elegans 130 POL Scolelepis ciliata
131 POL Serpula vermicularis
132 POL Sphaerosyllis bulbosa 133 POL Sphaerosyllis hystrix
134 POL Spio filicornis 135 POL Spio multioculata
136 POL Spirorbis pagenstecheri 137 POL Spionidae varia
138 POL Syllis gracilis
139 POL Syllis hyalina 140 POL Syllis longicirrata
141 POL Syllis prolifera
142 POL Syllis variegata
143 POL Terebellides stroemii 144 POL Polychaeta varia 145 OLI Sthenelais boa
146 OLI Theostoma capsulifera
147 OLI Lumbricillus lineatus
148 OLI Pristina papilosa
149 OLI Oligochaeta varia 150 HIR Archaeobdella esmonti
151 GAS Tergipes tergipes
152 GAS Nudibranchiata varia 153 GAS Bittium reticulatum
154 GAS Calyptraea chinensis 155 GAS Caspia gmelini aluschtensis
156 GAS Cerithidium pusillum 157 GAS Cerithium vulgatum
158 GAS Chrysalida incerta
159 GAS Chrysallida (Parthenina) emaciata
160 GAS Cylichnina variabilis 161 GAS Embletonia pulchra
162 GAS Eulimella pointeli
163 GAS Hinia reticulata
164 GAS Hydrobia acuta 165 GAS Hydrobia leneumicra
166 GAS Hydrobia ventrosa
167 GAS Nana neritea
168 GAS Odostomia acuta
169 GAS Odostomia albella
170 GAS Odostomia pallida
171 GAS Odostomia rissoides 172 GAS Pontohedyle milachewitchi
173 GAS Proneritula vesterlundi
174 GAS Rapana venosa 175 GAS Retusa truncatula
176 GAS Rissoa lineolata
177 GAS Rissoa membranacea
178 GAS Rissoa parva 179 GAS Rissoa splendida
180 GAS Parthenina indistincta
181 GAS Setia valvatoides
182 GAS Trophonopsis breviatus 183 GAS Turbonilla pusilla
184 GAS Gastropoda varia 185 BIV Abra alba
186 BIV Abra fragilis
187 BIV Abra ovata 188 BIV Abra renieri
189 BIV Acanthocardia tuberculata
190 BIV Cardium edule
191 BIV Cardium exiguum
192 BIV Cardium paucicostatum
193 BIV Cardium simile
194 BIV Corbula mediterranea
195 BIV Gouldia minima
196 BIV Irus irus
197 BIV Lucinella divaricata 198 BIV Modiolus adriaticus
199 BIV Modiolus phaseolinus
200 BIV Mya arenaria 201 BIV Mytilaster lineatus 202 BIV Mytilus galloprovincialis
203 BIV Pitar rudis 204 BIV Scapharca inaequivalvis
205 BIV Spisula subtruncata 206 BIV Polititapes aureus
207 BIV Venerupis (Polititapes) lineatus
208 BIV Polytitapes sp.
209 BIV Venus gallina
210 Mollusca varia
211 SIP Golfingia minuta
212 PHO Phoronis euxinicola 213 BRY Callophora aurita
214 BRY Electra pilosa
215 BRY Lepralia pallasiana
216 BRY Bryozoa varia 217 PAN Callipallene brevirostris 218 PAN Callipallene phantoma
219 CIR Balanus improvisus 220 AMP Ampelisca brevicornis
221 AMP Ampelisca sarsi 222 AMP Ampelisca sp.
223 AMP Apherusa bispinosa
224 AMP Bathyporeia guilliamnsoniana 225 AMP Caprella acanthifera ferox
226 AMP Cardiophilus baeri 227 AMP Coremapus versiculatus 228 AMP Corophium acherusicum
229 AMP Corophium bonnellii
230 AMP Corophium nobile
231 AMP Corophium runcicorne 232 AMP Corophium volutator
233 AMP Dexamine spinosa 234 AMP Erichtonius hunteri
235 AMP Gammarus insensibilis
236 AMP Gammarus olivii
237 AMP Gammarus subtypicus
238 AMP Megamphopus cornutus 239 AMP Melita palmata
240 AMP Microdeutopus anomalus 241 AMP Microdeutopus damnoniensis 242 AMP Microdeutopus gryllotalpa 243 AMP Microdeutopus stations
244 AMP Microprotopus longimanus
245 AMP Monoculodes gibbosus 246 AMP Nototropis guttatus
247 AMP Orchomene humilis 248 AMP Perioculodes longimanus 249 AMP Phtisica marina 250 AMP Stenogammarus sp.
251 AMP Stenothoe monoculoides
252 AMP Synchelidium maculatum 253 ISO Idotea baltica
254 ISO Synisoma capito 255 TAN Apseudopsis ostroumovi 256 CUM Cumella limicola
257 CUM Cumella pygmaea euxinica
258 CUM Eudorella truncatula 259 CUM Iphinoe elisae
260 CUM Iphinoe maeotica
261 CUM Iphinoe tenella
262 CUM Pseudocuma longicornis
263 MYS Paramysis pontica 264 DEC Athanas nitescens 265 DEC Brachynotus sexdentatus
266 DEC Carcinus maenas 267 DEC Crangon crangon 268 DEC Diogenes pugilator 269 DEC Macropipus arcuatus
270 DEC Macropipus depurator
271 DEC Macropipus holsatus 272 DEC Pilumnus hirtellus
273 DEC Pisidia longimana 274 DEC Pontophilus fasciatus 275 DEC Rhithropanopeus harrisii 276 DEC Upogebia pusilla 277 Crustacea varia
278 INS Chironomida 279 ECH Amphiura stepanovi
280 ECH Leptosynapta inchaerens 281 ECH Oestergrenia digitata
282 ECH Stereoderma kirschbergi 283 Echinodermata varia
284 TUN Ascidiella aspersa 285 TUN Botryllus schlosseri
286 TUN Ciona intestinalis 287 TUN Ctenicella appendiculata
288 TUN Diplosoma listerianum 289 TUN Eugyra adriatica 290 TUN Molgula euprocta
Tabel 3. Lista macrobentosului din zona costiera a Marii Negre
Nr. crt.
Abv. Taxa
1 HYD Obelia longissima
2 TUR Leptoplana tremellaris
3 TUR Monocelis lineata
4 TUR Stylochus tauricus
5 TUR Prostomatella sp.
6 NMT Nemertini varia
7 POL Aricidea jefferysii
8 POL Capitella capitata
9 POL Capitellides giardi
10 POL Capitomastus minimus
11 POL Clymene collaris
12 POL Eteone picta
13 POL Eulalia sanguinea
14 POL Harmothoe reticulata
15 POL Hediste diversicolor
16 POL Heteromastus filiformis
17 POL Leiochone clypeata
18 POL Melinna palmata
19 POL Neanthes succinea
20 POL Nephthis hombergii
21 POL Nerine cirratulus
22 POL Notomastus lineatus
23 POL Polydora antennata
24 POL Polydora limicola
25 POL Polydora sp.
26 POL Polynoe scolopendrina
27 POL Prionospio cirrifera
28 POL Protodrilus flavocapitatus
29 POL Pygospio elegans
30 POL Sphaerosyllis bulbosa
31 POL Spio filicornis
32 OLI Oligochaeta
33 GAS Chrysalida incerta
34 GAS Chrysallida terebellum
35 GAS Cyclope neritea
36 GAS Cylicnina variabilis
37 GAS Hydrobia maritima
38 GAS Hydrobia ventrosa
39 GAS Hydrobia sp.
40 GAS Mohrensternia lineolata
41 GAS Odostomia sp.
42 GAS Retusa sp.
43 GAS Rapana venosa
44 GAS Rissoa parva
45 GAS Setia valvatoides
46 BIV Abra alba
47 BIV Abra fragilis
48 BIV Abra ovata
49 BIV Acanthocardia paucicostata
50 BIV Angulus exiguus
51 BIV Cardium edule maeotica
52 BIV Cardium edule nuciformis
53 BIV Corbula mediterranea
54 BIV Donax trunculus
55 BIV Modiolus phaseolinus
56 BIV Mya areanaria
57 BIV Mytilaster lineatus
58 BIV Mytilus galloprovincialis
59 BIV Scapharca inaequivalvis
60 BIV Spisula subtruncata
61 BIV Venus gallina
62 CIR Balanus improvisus
63 AMF Ampelisca sarsi
64 AMF Bathyporea guilliamsoniana
65 AMF Cardiophilus baeri
66 AMF Chaetogammarus tenellus behningi
67 AMF Corophium curvispinum
68 AMF Corophium sp. - juvenili
69 AMF Echinogammarus olivii
70 AMF Euxinia maeotica
71 AMF Hyale perieri
72 AMF Microdeutopus gryllotalpa
73 AMF Nototropis guttatus
74 AMF Perioculodes longimanus
75 ISO Euridice dollfusi
76 ISO Jaera sarsi
77 ISO Idotea baltica
78 CUM Cumella limicola
79 CUM Cumella pygmaea euxinica
80 CUM Cumopsis goodsir
81 CUM Iphinoie maeotica
82 CUM Iphinoe elisae
83 MYS Gastrosaccus sanctus
84 DEC Crangon crangon
85 DEC Diogenes pugilator
86 INS Chironomida
Tabel 4. Lista meiobentosului din Marea Neagra (171 statii de probare)
Nr. crt.
Abv. Taxa
1 FOR Ammobaculites agglutinans
2 FOR Ammonia beccarii
3 FOR Ammonia conmpacta
4 FOR Ammonia perlucida
5 FOR Ammonia sikokueusis
6 FOR Ammonia tepida
7 FOR Ammoscalaria runiana
8 FOR Cribroelphidium poeyanum
9 FOR Eggerella scabra
10 FOR Elphidium advenum ponticum
11 FOR Elphidium bartletti
12 FOR Elphidium haagensis
13 FOR Elphidium incertum
14 FOR Elphidium martcobi
15 FOR Elphidium ponticum
16 FOR Elphidium pulvereum
17 FOR Esosyrinx jatzkoi
18 FOR Fissurina fragilis
19 FOR Fissurina lucida
20 FOR Fissurina marginata
21 FOR Helenina anderseni
22 FOR Lagena cf. L. laevis
23 FOR Lagena vulgaris
24 FOR Laryngosigma williamsoni
25 FOR Miliammina groenlandica
26 FOR Nodosaria calomorpha
27 FOR Nonion depressulum
28 FOR Nonion stelligerum
29 FOR Parafissurina lateralis pontica
30 FOR Parafisurina sp.
31 FOR Protelphidium martcobi
32 FOR Protelphidium subgranosus
33 FOR Quinqueloculina seminula
34 FOR Quinqueloculina sp.
35 ANT Actinulida varia 36 KIN Centroderes spinosus agigensis
37 KIN Centroderes spinosus
38 KIN Pycnophyes dentatus
39 KIN Pycnophies kielensis
40 KIN Pycnophyes neapolitanus
41 KIN Pycnophyes ponticus
42 KIN Pycnophyes sp.
43 KIN Semnoderes armiger
44 KIN Kynorhincha varia
45 TUR Plagiostomum sp.
46 TUR Stylochus sp.
47 TUR Turbellaria 48 NEM Chromadorella pontica
49 NEM Enoplolaimus conicus
50 NEM Enoplus euxinus
51 NEM Nematoda 52 ARC Archiannelida
53 POL Hediste diversicolor - juvenili
54 POL Melinna palmata juv
55 POL Nereidae - nectochete, juvenili
56 POL Nereis sp.
57 POL Pectinaria sp. - juvenili
58 POL Polycirrus sp.
59 POL Polydora - nectochete, juvenili
60 POL Protodrilus sp.
61 POL Spionidae - nectochete
62 POL Syllidae - nectochete
63 POL Syllis sp.
64 POL Polychaeta Larvae 65 POL Polychaeta varia 66 GAS Chrysallida sp.
67 GAS Hydrobia sp.
68 GAS Odostomia sp.
69 GAS Retusa sp.
70 GAS Rissoa sp.
71 GAS Gastropoda velichoncha 72 BIV Abra sp.
73 BIV Cardium sp.
74 BIV Scapharca inaequivalvis
75 BIV Bivalvia veliconcha 76 HAL Copidognathus fabricii
77 HAL Copiodognathus magnipalpus
78 HAL Copiodognathus pectinger
79 HAL Copidognathus sp.
80 HAL Halacarellus basteri affinis
81 HAL Halacarida 82 COP Harpacticus flexus
83 COP Harpacticus gracilis
84 COP Tisbe furcata
85 COP Copepoda varia 86 COP Leptinogaster histrio
87 COP Copepoda parasitica 88 CIR Balanus improvisus
89 OST Callistocythere abjecta
90 OST Callistocythere crispata
91 OST Callistocythere diffusa
92 OST Callistocythere flavidofusca
93 OST Callistocythere crispata
94 OST Carinocythereis antiquata
95 OST Carinocythereis carinata
96 OST Carinocythereis rubra
97 OST Cyprideis littoralis
98 OST Cytheroma sp.
99 OST Cytheroma variabilis
100 OST Cytheromorpha fuscata
101 OST Leptocythere devexa
102 OST Leptocythere histriana
103 OST Leptocythere lopatici
104 OST Leptocythere multipunctata
105 OST Levocytherura remanei
106 OST Loxoconcha aestuari
107 OST Loxoconcha granulata
108 OST Loxoconcha rhomboidea
109 OST Paracytheridea paulii
110 OST Paradoxostoma simile
111 OST Paradoxostoma variabile
112 OST Polycope frequens
113 OST Sclerochilus gewemullerii
114 OST Semicytherura calamitica
115 OST Semicytherura euxinica
116 OST Semicytherura sulcata
117 OST Xestoleberis cornelii
118 CLR Crustacea - larvae nauplius 119 CLR Decapoda larve
INFLUENTA DUNARII ASUPRA PARTII DE NV A MARII NEGRE Cercetările din ultimii ani, ca şi unele date din literatură (Vadineanu et al., 2001), pun în evidenŃă faptul că impactul forŃelor generate de oameni asupra structurii şi funcŃionării sistemului dunarean, cu impact direct asupra partii de NV a bazinului Marii Negre, poate fi sintetizat in:
� eutrofizarea şi deteriorarea calităŃii apei; � eroziunea peisajului terestru - acvatic şi a diversităŃii biologice; � suprasimplificarea structurii reŃelei trofice;
� reducerea severă a gamei, ratei de formare şi calităŃii resurselor reînnoibile (de exemplu, scăderea capturilor totale de peşti sub 5 kt per an);
� reducerea semnificativă a retenŃiei apei şi a capacităŃii de atenuare inundaŃiilor;
� reducerea debitelor solide transportate de Dunăre şi creşterea ratei eroziunilor costiere;
� reducerea cu 30% a suprafeŃei zonelor umede activ implicate în retenŃia şi eliberarea nutrienŃilor şi o descărcare foarte semnificativă de nutrienŃi totali din SZUDI în Nord - Vestul Mării Negre;
� Limitare semnificativă a utilizării zonelor umede şi Nord-Vestului Mării Negre ca amprentă pentru sistemele socio - economice locale.
Cercetările întreprinse de INCD GeoEcoMar, având la bazã analiza starea calitativă şi cantitativă a biodiversităŃii din Dunărea inferioară, pe baza datelor obŃinute asupra populaŃiilor din toate compartimentele ecosistemului danubian din sectorul românesc - fitoplancton, zooplancton şi bentos au permis caracterizarea asociaŃiilor de organisme din zona studiatã pe baza urmãtorilor parametri statistici: numãr de ocurente, frecventa, abundenta, dominanta, biomasa medie, biomasa ecologica, indice de semnificaŃie ecologică, indice de similaritate, indicii de diversitate şi echitabilitate In funcŃie de valorile indicelui de frecvenŃă (F%), speciile pot fi distribuite în următoarele clase:
• F25 – specii accidentale, având o prezenŃă de 1-25% în zona studiată sau în asociaŃie;
• F50 – specii accesorii, având o prezenŃă de 25,1-50% în zona studiată sau în asociaŃie;
• F75 – specii constante, având o prezenŃă de 50,1-75% în zona studiată sau în asociaŃie;
• F100 – specii euconstante, având o prezenŃă de 75,1-100% în zona studiată sau în asociaŃie.
Din analiza probelor colectate se constată că în structura fitoplanctonului au fost identificate 105 specii. Dintre acestea, doar 10 specii sunt mai abundente, alcătuind aproape 56% din densitatea şi 36% din biomasa medie generală; să numim aceste specii: Cyclotella meneghiniana, Synedra acus, Synedra ulna, Cyclotella chaetoceras, Caloneis formosa, Asterionella formosa, Diatoma vulgare, Nitzschia acicularis dintre Bacillariophyta, Chlorella vulgaris dintre Chlorophyta, şi Dactylococcopsis acicularis dintre Cyanobacteria. Grupele taxonomice ce intră în alcătuirea densităŃilor generale ale fitoplanctonului variază: Diatomeele contribuie cu 73%, fiind urmate de Chlorophyceae – 18% şi Cyanobacteria – 5%. Structura taxonomică a biomasei fitoplactonului a fost dominată tot de Bacillariophyta – 71%, urmată de Xanthophyceae – 11%, Chlorophyceae – 7% etc. Numărul de specii, ca şi abundenŃa lor, variază de la staŃie la staŃie, valorile extreme fiind:
• Numărul de specii în staŃii = 11 – 31 • Densitatea populaŃiei - D-cel.L-1*103 = 44 – 340 • Biomasa - B - mgsu.L
-1 = 0,078 – 1.44
Cele mai multe specii aparŃineau grupului taxonomic al diatomeelor (Bacillariophyceae) – 62%, fiind urmate de Chlorophyceae – 19%, Euglenophyceae – 8%, Cyanobacteria – 6% etc.
Valorile medii generale ale populaŃiilor fitoplanctonice din Dunărea inferioară în 2005 au fost după cum urmează:
• Număr de specii per staŃie = 19,5 • Densitatea populaŃiei =145,13 cel.L-1*103 • Biomasa = 0,41 mgsu.L
-1 În deplină concordanŃă cu diversitatea specifică şi abundenŃa fitoplanctonului din fiecare staŃie variază şi indicii de diversitate ai populaŃiilor. Trebuie să remarcăm faptul că, de regulă, echitabilitatea în cadrul staŃiilor este destul de ridicată, atât pentru densităŃi, cât şi pentru biomase. De-a lungul cursului Dunării s-au identificat populaŃii locale caracteristice, astfel că similitudinea fitoplanctonică a diverselor staŃii este relativ redusă; doar pe braŃul Chilia se poate observa o similitudine a fitoplanctonului ceva mai crescută – aproape 60%. Din medierea datelor pe diverse sectoare ale Dunării inferioare putem constata că fitoplactonul Dunării româneşti până la Tulcea este destul de asemănător, de regulă similitudinea este de peste 65%, dar diferă mult pe cele trei braŃe ale Deltei; condiŃiile specifice ale deltei pot constitui o cauză a diferenŃierilor, dar pot intervene şi unele erori din cauza numărului redus de staŃii pe braŃele Sulina şi Sf.Gheorghe. DensităŃile şi biomasele fitoplanctonului urmează cursuri diferite în diversele zone, astfel încât pe grupe au fost întâlnite următoarele aspecte:
� Chlorophycea, Xanthophyta şi Cyanobacteria cresc în Deltă; � Pyrrophycea şi Euglenophycea sunt, de regulă, în densităŃi neglijabile care
descresc în sectorul Deltei.
Structura zooplanctonului era constituită din 37 specii dintre care 31 specii sunt consumatori primari (organisme ce se hrănesc cu substanŃă vegetală), care cantitativ reprezintă 95% din totalul zooplanctonului şi 6 sunt consumatori secundari = prădători (organisme ce se hrănesc cu substanŃă animală) cu 5%. Printre primii 10 taxoni zooplanctonici, care alcătuiesc aproape 91,5% din densitatea şi 70,1% din biomasa medie generală menŃionăm: Keratella quadrata, Synchaeta pectinata, Polyarthra vulgaris, Brachionus calyciflorus f. amphiceros, Brachionus calyciflorus f. pala, Brachionus angularis, Filinia passa, dintre Rotifere, Cyclops vicinus şi Cyclopoida nauplii dintre Cyclopide şi Bivalvia larvae.
În alcătuirea densităŃilor generale ale zooplanctonului Rotiferele contribuie cu 62%, fiind urmate de Cyclopida – 36%. Structura taxonomică a biomasei zooplactonului a fost dominată tot de Rotifera – 61%, urmată de Cyclopida – 28%, Cladocera – 6% etc. Cele mai multe specii aparŃin grupului taxonomic al rotiferelor – 65%, fiind urmate de Cladocera – 16%, Cyclopida – 11%, Calanida – 5% etc. Valorile medii generale ale populaŃiilor zooplanctonice din au fost:
• Număr de specii per staŃie = 16,4 • Densitatea populaŃiei =3 708,7 ex.m-3 • Biomasa = 0,59 mg.m-3
În deplină concordanŃă cu diversitatea specifică şi abundenŃa zooplanctonului din fiecare staŃie variază şi indicii de diversitate ai populaŃiilor. Trebuie să remarcăm faptul că, de regulă, echitabilitatea în cadrul staŃiilor este destul de ridicată, atât pentru densităŃi, cât şi pentru biomase.
PopulaŃiile zooplanctonice variză mult de la o staŃie la alta, fapt bine ilustrat prin indicii de similitudine ai populaŃiilor analizate şi de dendrograma ordonării acestor staŃii în funcŃie de gradul de asemănare a populaŃiilor, astfel că cea mai ridicată similitudine zooplanctonică a diverselor staŃii se observă în Delta Dunării (85%).
Din medierea datelor pe diverse sectoare ale Dunării inferioare putem constata că densităŃile şi biomasele zooplanctonului urmează cursuri diferite în diversele zone, astfel încât pe grupe au fost întâlnite următoarele aspecte:
� Rotiferele şi Cyclopidele oscilează de la PorŃile de Fier I până la Tulcea, apoi cresc şi pe distributari;
� Cladocera, Calanida şi Bivalvia oscilează pe cursul Dunării şi descresc în Delta Dunării.
Urmărirea întregii populaŃii fitoplanctonice a pus în evidenŃă o scădere a abundenŃei densităŃii şi biomasei zooplanctonului în sectoarele din Câmpia Română, după care la intrarea in Delta Dunării situaŃia se redresează în general.
Zoobentosul reprezintă principala verigă care asigură transferul energiei stocate în sedimente sub formă de detritus către nivelele trofice superioare (peşti bentofagi), contribuind astfel în mod indirect la valorificarea energiei acumulate de producători primari în ecosistemele acvatice (Botnariuc, 1985, Rîşnoveanu, 1993). Originea formelor ce alcătuiesc biocenozele este diferită: majoritatea sunt forme dulcicole cu valoare ecologică şi economică secundară care şi-au consolidat populaŃiile şi relicte ponto-caspice (Hypania invalida).
Printre primii 10 taxoni bentali, care alcătuiesc aproape 98,1% din densitatea şi 67,8% din biomasa medie generală menŃionăm: Oligochaeta, Corophium curvispinum, Pontogammarus obesus dintre Amphipoda, Hypania invalida dintre Polychaeta, Nematoda, Jaera sarsi dintre Isopoda, Dreissena polymorpha şi Bythynia tentaculata dintre Mollusca şi Turbellaria. Parametrii care caracterizează variaŃiile bentale indică o distribuŃie aleatoare, atât ca specii, cât şi ca abundenŃă a densităŃii sau biomasei. În alcătuirea densităŃilor generale ale faunei bentale viermii contribuie cu 68,6%, fiind urmate de crustacei – 30%. Structura taxonomică a biomasei bentosului a fost dominată de Mollusca – 91,34%, urmată de Varia (care cuprinde grupul Spongia şi Chironomida) – 5% etc. Numărul de specii, ca şi abundenŃa lor, variază de la staŃie la staŃie, valorile extreme fiind:
• Numărul de specii în staŃii = 2 – 13 • Densitatea populaŃiei – D - ex.m-2 = 860 – 74 992 • Biomasa - B – g.m-2 = 0,019 – 1 613
VariaŃia biomaselor este foarte neregulată şi se datoreşte mai mult distribuŃiei în “pete” a unor organisme de talie mare cum sunt bivalvele sestonofage Anodonta cygnaea, Dreissena polymorpha identificate numai în câteva staŃii la km 1072, 1049 şi 1040, iar în restul staŃiilor, indiferent de loc biomasele cele mai mari sunt date pe seama chironomidelor şi spongierilor. Valorile medii generale ale populaŃiilor bentale au fost după cum urmează:
• Număr de specii per staŃie = 6,29 • Densitatea populaŃiei = 29 225 ex.m-2 • Biomasa = 399 g.m-2
În deplină concordanŃă cu diversitatea specifică şi abundenŃa faunei bentale din fiecare staŃie variază şi indicii de diversitate ai populaŃiilor. Efectuarea unei corelaŃii între numărul de specii fitoplanctonice şi zooplanctonice evidenŃiază o uşoară tendinŃă de creştere, în concordanŃă cu abundenŃa lor, unde se constată, în special, în cazul biomaselor o corelaŃie ridicată.
Observatii asupra variabilitatatii parametrilor oceanografici pentru stratul bentic din NV-ul Marii Negre In statiile cu adancimi mai mari de 100 m, in afara colectarii probelor de sedimente s-au efectuat si profile CTD, cu inregistrarea temperaturii, conductivitatii si salinitatii apei de mare. Masuratorile efectuate au inregistrat variatia conductivitatii, salinitatii si mai ales a temperaturii – parametru de maxima importanta in evaluarea schimbarilor climatice globale, in functie de adancime, la intervale de circa 0.5 m (Fig. 2). Salinitatea marcheaza o crestere continua pe intreg intervalul de adancime, mai accentuata in intervalul 60 - 100 m (haloclina). Probele de apa de fund, colectate din apa din tuburile de multicorer, au fost testate in vederea determinarii parametrilor fizico-chimici cu semnificatie geoecologica majora (Eh, pH, oxigen dizolvat, saturatie in oxigen). Masuratorile de temperatura au identificat prezenta stratului intermediar rece (CIL), delimitat de izotermele de 8°C, la o adancime de circa 56 m si extinderea lui pana la 120 m. Determinarile concentratiilor oxigenului dizolvat in statiile situate la adancimi ale apei mai mari de 160 m, au caracter informativ, ele fiind influentate de posibila prezenta a hidrogenului sulfurat (H2S); desi apa din tuburile de multicorer nu prezenta mirosul specific, potentialele chimice negative pot constitui o indicaŃie a prezenŃei H2S. Salinitatea si pH-ul s-au incadrat in limitele normale de variatie pentru adancimile din perimetru (salinitate = 17.-19.8 psu, pH = 7.49-7.98). Influenta Dunarii se manifesta clar prin cresterea salinitatii de la tarm spre larg, pe profile perpendiculare pe linia tarmului si dinspre varsarea fluviului in mare spre sud. S-a remarcat dependenta generala a pH-ului de adancime, ca urmare a cresterii presiunii partiale a CO2, concretizata prin descresterea acestuia odata cu cresterea adancimii.
Fig. 2. Variatia verticala a temperaturii, conductivitatii si salinitatii
Statia SG 14
Tem peratura, °C ; Salin itate, psu;Conductivitate, m S/cm
6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Pre
siun
e, d
B
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Tem peraturaConductivitateSalin itate
Lim ita superioara C IL
Lim ita in ferioara CIL
Statia SG 12
Tem peratura, °C ; Salin itate, psu;Conductiv itate, m S/cm
6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26
Pre
siun
e, d
B
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Tem peraturaSalinitateConductiv itate
Limita superioara CIL
Limita in ferioara C IL
Concentratiile si saturatiile oxigenului dizolvat s-au situat la valori mai mari de 7 mg/l O2 si, respectiv mai mari de 70 %, ambii parametri descrescand treptat la adancimi mai mari de cca. 90 m. Desi concentratiile sunt mai scazute in zona din vecinatatea tarmului, este de remarcat ca hipoxia nu a fost semnalata decat la adancimi mari, peste 90 m. Aceasta marcheaza imbunatatirea continua a situatiei oxigenarii apelor de fund comparativ cu inceputul anilor '90, cand hipoxia accentuata (concentratii ale oxigenului dizolvat <2 mg/l) si mai ales permanenta, ocupa suprafete extinse ale fundurilor platoului continental intern si ale zonei de tranzitie, in zona de adancime 15-55 m. Tranzitia de la mediul oxic la anoxic se instaleaza la adancimi mai mari de 110 m pe profilul Sfantu Gheorghe si mai mari de 130-135 m pe profilele Constanta si Mangalia, evidentiind o oxigenare mai buna a apelor in sectorul sudic al platoului continental romanesc. CARACTERIZAREA HIDROCHIMICA SI GEOCHIMICA A DUNARII Analizele de laborator pentru cunoaşterea concentraŃiilor în cianuri, TOC, amoniu şi pesticide organoclorurate pe probe prelevate din fluviul Dunarea, au fost efectuate la INCD pentru Ecologie Industrială - ECOIND Bucureşti. Metodele de analiză au fost conforme cu SR ISO 6703/1-98 (cianuri), SR ISO 8245-95 (TOC), SR ISO 7150/100 (NH4), respectiv SR EN ISO 6468-00 pentru pesticide organoclorurate. Incertitudinea de măsurare a fost de +/- 0,001 pentru cianuri, +/- 1 pentru TOC, +/- 0,005 la amoniu, respectiv +/- 0,0002 - +/- 0,001 pentru pesticide organoclorurate. Rezultatele obŃinute sunt prezentate în tabelul 4. O atenŃie specială a fost acordată sărurilor solvite din apele de suprafaŃă şi fund ale Dunării. Acestea provin, în cea mai mare parte, din dizolvarea rocilor care alcătuiesc substratul geologic al bazinului de recepŃie. La acest proces de formare naturală a unei mineralizări, cu o concentraŃie medie de circa 170 mg/l, s-a adugat în ultimul secol, influenŃa activităŃilor umane, în virtutea cărora (industrializarea, urbanizarea şi chimizarea agriculturii), s-a produs o creştere în timp a concentraŃiei absolute a tuturor sărurilor dizolvate în apa Dunării. Global, în intervalul anilor l840 - l990, mineralizarea medie anuală a apei Dunării la intrarea în Deltă, a evoluat în timp în mod accelerat. În compoziŃia sărurilor solvite în apa Dunării, domină conŃinutul ionilor de carbonat (circa 5o %), urmat de ionii de Ca (circa 15 %), Cl (circa l2 %), SO4 (circa ll %), Mg şi Na. În intervalul anilor l840 -l990, mineralizarea apei Dunării la intrarea în deltă, a crescut de la valori de circa 170 mg/l, la valori de circa 410 mg/l. Corespunzator, a crescut scurgerea de săruri solvite, debitele şi respectiv cantităŃile anuale de săruri, creşterea fiind de la valori de circa 1 028 kg/s (32.441.213 t/an), la valori de circa 2 647 kg/s (83.532.967 t/an). În urma activităŃii de teren sedimente de fund atât din Dunăre căt şi din râurile tributare au fost analizate din punct de vedere granulometric, mineralogic, chimic şi biologic. Din punct de vedere metodologic analize granulometrice au fost efectuate detaliat sau simplu. Un număr de probe au fost analizate în detaliu prin metodele sitării şi pipetării, acesta provenind din zone cunoscute ca afectate de poluarea antropică. Cea mai mare parte a sedimentelor este grosieră (nisip la pietriş), rar fină ( silt argilos), marea majoritate a probelor provenid din sectoare de-a lungul cărora albia fluviului este rectilinie şi unică, fiind, în general, afectată de fenomene erozionale ( ex. km 863 – km
375). În general, aceste sectoare, cu sedimente de fund dominant grosiere, adsorb mai puŃini poluanŃi din cauza procentului redus în minerale argiloase. În acest fel sectoarele respective pot fi poluate, de regulă, pe zone limitate, situate în apropierea oraşelor port. Debitul de sedimente transportate de fluviu în suspensie şi prin târâre pe fund la intrarea fluviului în Delta Dunării (Mila 44 – Ceatal Ismael), este caracterizată printr-un debit mediu multianual de 1737 kg/s pe anii 1840 - 1990, corespunzând unei cantităŃi anuale de 54.815.551 tone, din care circa 2.180.000 tone sunt aluviuni grosiere (nisipuri). Regimul cronologic al scurgerii de aluviuni, prezintă o serie de oscilaŃii anuale şi sezoniere. Valorile medii anuale ale debitelor de aluviuni, oscilează între 4 780 kg/s (în anul 1871) şi 224 kg/s (în anul 1990). În timpul anului are loc o variaŃie sezonieră a scurgerii de aluviuni, aproximativ de aceaşi formă ca şi cea a scurgerii de apă, cu debite mari de aluviuni primăvara -vara şi cu debite mici de aluviuni toamna. În limitele de variaŃie ale debitelor de apă ale Dunării unice, mărimea particulelor solide oscilează între 0,01 şi 0,1 mm. La intrarea în deltă, pe braŃele principale (Tulcea, Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe) se păstrează aproximativ aceleaşi proporŃii de repartiŃie ale transportului mediu de aluviuni ca şi la scurgerea apei.
Concluzii:
• BraŃul Chilia, de la bifurcare şi până la vărsarea în mare, pierde aluviuni prin depuneri de-a lungul albiei şi lateral, prin canale şi deversări peste maluri, evaluate la circa 90 kg/s;
• BraŃul Tulcea, este caracterizat de fenomene depoziŃionale de-a lungul albiei, evaluate la circa 148 kg/s pentru intervalul 1981-1989;
• BraŃul Sulina, până în anul 1980 a fost caracterizat de fenomene depoziŃionale evaluate la circa 51 kg/s. După intrarea în exploatare, în anul 1981, a canalului Crişan-Caraorman, BraŃul Sulina îşi diminuează până la vărsare debitul de aluviuni transportate în suspensie şi prin târâre pe fund;
• BraŃul Sf. Gheorghe, datorită cursului meandrat poate acumula sedimente de-a lungul anumitor sectoare prin depuneri în albie şi lateral prin canale şi deversări peste maluri. Cantitatea de sedimente a fost estimată la circa 95 kg/s (media pe anii 1981-1989). În conformitate cu măsuratorile efectuate de INCD GEOECOMAR şi comparativ cu rezultatele obŃinute de-a lungul timpului de alte institute de cercetare (ex. INMH), debitul solid actual introdus de Dunãre în Marea Neagră este de circa 25.088.292 t/an, pe braŃe poderea fiind următoarea:
- Chilia - 67,7 %; - Sulina - 17,2 %; - Sf. Gheorghe - 15,1 %.
Acest aport de aluviuni, a scăzut treptat, de la 58.413.118 t/an (media pentru intervalul 1858-1900), până la valoarea de 25.088.292 t/an (media pentru intervalul 1981-1989). Din cantităŃile de aluviuni transportate de Dunăre în Marea Neagră 8,7 % reprezintă debitul târât (nisipuri cu diametrul > 0,1 mm) care, sub acŃiunea valurilor, intră în circuitul marin, participând la procesele morfologice costiere.
ANEXA 1
Planul de realizare al proiectului SESAME
Nr. crt.
Etape de realizare/ activităŃi
Obiective
Termen
de realizare
Parteneri
participanŃi la elaborare R
espo
nsab
ilit
ati
parten
Docum
ente
sau
/şi
produs
0 1 2 8 9 10 National Centre for Scientific Research (CNRS);
Culegerea de date pentru M. Mediterana
INCD GEOECOMAR
Culegerea de date istorice pentru M. Neagra
Hellenic Centre for Marine Research;
Coordonare faza
Consejo Superior de Investigaciones Cientificas
Culegerea de date pentru M. Mediterana
University of Plymouth;
Furnizarea de date
1 Etapa I Raport asupra datelor istorice, cu caracter multidisciplinar, si analiza lor Activitatea I.1 Colectarea datelor spatio- temporale referitoare la biodiversitatea fitoplanctonului Activitatea I.2 Colectarea datelor spatio- temporale referitoare la biodiversitatea zooplanctonului Activitatea I.3 Observatii asupra variabilitatatii parametrilor oceanografici pentru stratul bentic din NV-ul Marii Negre
Culegerea de informatii istorice referitoare la calitatea mediului marin si a ecosistemelor marine
3 Decembrie,
2007
INCD Grigore Antipa
Culegerea de date istorice pentru M. Neagra
Raport
2 Etapa II Raport asupra expeditiilor desfasurate cu nava Mare Nigrum in Marea Neagra in vederea achizitionarii de date noi, cu caracter multidisciplinar Activitatea II.1 Masuratori CTD in coloana de apa Activitatea II.2 Probari apa, sedimente si biologie Activitatea II.3 Analize chimice pe probe de apa Activitatea II.4 Analize de laborator pe probe biologice si sedimente
Achizitia de informatii noi referitoare la calitatea mediului marin si a ecosistemelor marine
3 Decembrie
2008
INCD GEOECOMAR
Organizare expeditii marine Efectuarea de analize pe probe de apa, sedimente si biologice
Raport
INCD Grigore Antipa (IRCM)
Efectuarea de analize chimice pe probe de apa si biologice
ANEXA 2
Diagrama metodologiei de colectare şi prelucarer a probelor de bentos
COLECTAREA PROBELOR DE BENTOS
Bentos cantitativ bodendreifer tip: van Veen grab
SuprafaŃa – 0.02m
CondiŃionare şi împacchetarea probelor pentru
transport şi
prelucrare în laboratoare
Procesarea probelor brute/primare (sedimente şi organisme) prin spălarea materialului colectat cu
ajutorul a trei site de 1 mm, 0.25 mm şi 0.1 mm
Fişa de triaj a staŃiei / probei Fişe de observaŃii, măsurători şi triaj, cu rezultatele din fiecare probă şi din toate probele/staŃiile
Conservarea cu alcool sau
formaldehidă 5%
Prelucrarea integrală a materialului
pentru scopuri speciale:
Macrobentos Vermes
Mollusca Crustacea
etc. – varia
Meiobentos Foraminifera Nematoda
Ostracoda etc. – varia
