1
Versurile sale din anii '45 - '50 reflectă dictatul cultural al acelei epoci. În anul 1945 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Într-o ședință a Societății din martie 1948 este obligată să-și dea acordul public cu articolul lui Sorin Toma"Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei", apărut în trei numere consecutive în Scînteia, menit să-l elimine pe Tudor Arghezi din literatura română. După desființarea Societății Scriitorilor Români, Maria Banuș face parte din nou creataUniune a Scriitorilor din România și - la fel cu majoritatea covârșitoare a colegilor ei - nu protestează împotriva excluderii unor scriitori, considerați "elemente necorespunzătoare". În anul 1949 a publicat volumul de poezie Bucuria (cu cele două cicluri ale sale: "Cântec sub tancuri" și "Vânt de martie"), care reprezintă experiența dânsei în perioada războiului, a ocupatiei naziste si apoi comuniste. Primul ciclu cuprinde poezii inspirate din realitățile tragice ale perioadei războiului, în timp ce al doilea ciclu este închinat luptei revoluționare a Partidului Comunist. De asemenea, a publicat articole și reportaje, grupate în culegerea Din cronica acestor ani (1955). Maria Banuș s-a încadrat în doctrina realismului socialist prin creațiile sale cu caracter proletcultist, cum ar fi poeziile adunate în volumul Ție-ți vorbesc, Americă! (1955). Alte volume înscrise în aceeași orientare sunt: Despre pământ (1954),Se-arată lumea (1956), Torentul (1957) și Poezii (1957). Poezia întitulată "Patronul" făcea parte din textele obligatorii pentru elevii din școlile României, alături de "Minerii din Maramureș" de Dan Deșliu și altele. Pe lângă poezii, Maria Banuș a scris și două piese de teatru: Ziua cea mare, cu subiect din viața gospodăriilor agricole colective și Îndrăgostiții, care prezintă aspecte și oameni de pe un mare șantier al socialismului. Premiera piesei "Ziua cea Mare" a avut loc la 13 august 1950 pe scena Teatrului Național din Cluj, ea fiind reprezentată apoi pe scenele principalelor teatre din țară și elogiată de critica oficială a vremii. Autoare a numeroase volume de poezie, memorialistică, teatru, tălmăciri din literatura universală. A tradus în limba română poezii scrise de Rainer Maria Rilke, Johann Wolfgang von Goethe, William Shakespeare, Aleksandr Pușkin, Pablo Neruda, Nazim Hikmet ș.a. La rîndul ei, a fost tradusă în nenumarate limbi [necesită citare] .

maria banus

  • Upload
    mada

  • View
    36

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

maria banus

Citation preview

Versurile sale din anii '45 - '50 reflect dictatul cultural al acelei epoci. n anul 1945 este primit nSocietatea Scriitorilor Romni. ntr-o edin a Societii din martie 1948 este obligat s-i dea acordul public cu articolul luiSorin Toma"Poezia putrefaciei sau putrefacia poeziei", aprut n trei numere consecutive nScnteia, menit s-l elimine peTudor Arghezidinliteratura romn. Dup desfiinarea Societii Scriitorilor Romni, Maria Banu face parte din nou creataUniune a Scriitorilor din Romniai - la fel cu majoritatea covritoare a colegilor ei - nu protesteaz mpotriva excluderii unor scriitori, considerai "elemente necorespunztoare".n anul 1949 a publicat volumul de poezieBucuria(cu cele dou cicluri ale sale: "Cntec sub tancuri" i "Vnt de martie"), care reprezint experiena dnsei n perioada rzboiului, a ocupatiei naziste si apoi comuniste. Primul ciclu cuprinde poezii inspirate din realitile tragice ale perioadei rzboiului, n timp ce al doilea ciclu este nchinat luptei revoluionare a Partidului Comunist. De asemenea, a publicat articole i reportaje, grupate n culegereaDin cronica acestor ani(1955).Maria Banu s-a ncadrat n doctrina realismului socialist prin creaiile sale cu caracter proletcultist, cum ar fi poeziile adunate n volumulie-i vorbesc, Americ!(1955). Alte volume nscrise n aceeai orientare sunt:Despre pmnt(1954),Se-arat lumea(1956),Torentul(1957) iPoezii(1957).Poezia ntitulat"Patronul"fcea parte din textele obligatorii pentru elevii din colile Romniei, alturi de"Minerii din Maramure"deDan Deliui altele.Pe lng poezii, Maria Banu a scris i dou piese de teatru:Ziua cea mare, cu subiect din viaa gospodriilor agricole colective indrgostiii, care prezint aspecte i oameni de pe un mare antier al socialismului. Premiera piesei"Ziua cea Mare"a avut loc la 13 august 1950 pe scena Teatrului Naional dinCluj, ea fiind reprezentat apoi pe scenele principalelor teatre din ar i elogiat de critica oficial a vremii.Autoare a numeroase volume de poezie, memorialistic, teatru, tlmciri din literatura universal. A tradus n limba romn poezii scrise deRainer Maria Rilke,Johann Wolfgang von Goethe,William Shakespeare,Aleksandr Pukin,Pablo Neruda,Nazim Hikmet.a. La rndul ei, a fost tradus n nenumarate limbi[necesitcitare].