No. 254 UN EXEMPLAR : 25 BANI MarMa

181 Febrrtu

arie 1892

REGATTJL ROMANIEI

MONITORUL OFICIALMIR ARON tilEMULLI IN REGATUL RONANIII

45 let pe an; V lei, 50 b. pe 6 hull.Primariele rurale 36 lel pe an.

Abonamentele incep din antCia di a fie-caret tunl.

PRETUL ABONAREITULUI PRNTRU STRÄINETATE

60 lel pe an ; 35 lei pe 6 luul.Abonamentele se pot face la biurourile postale.

PUBLICITILINILK JURICIARR SI KOBE

Mud la 50 Unit, 5 lei ; anal lungl de 50 liniI210 lei.Orl-ce alte aete introduse In ele

se platesc deosebit, ea si publicatiunile, dupe lungim

EWA IfiONLItitIL01DIRE41A GENERA A IINTOILULLI 011111, pubheatlunile primrieior,comiteteior,etc.,1iniataTh.

BUCURESCI Citalbanile de hotarnicie, linia 80 bast.Bulevardul Elisabeta Insertiunile vi reclamele, linia I lea.

Anunciurile particulare 50 bans linia de 30 litere.

SUMARPARTE OFICIALA Ministerul de interne :

Decrete Raport.Ministerul agriculturel, industrid, comerciuluidomenielor : Decrete.PARTE NEOFICIALA. Depeg telegrafice

Pretul cerealelorBuletine meteorologiceSAntulSinod : Proces-verbal.

AnunciurY ministeriale, judiciare, administrativesi particulare.

PARTE OFICIALABucuresci, 17 Februarie

RINISTERUL DE INTERNE

CAROL I,Prin gratialui DumnecJet i vointa nationald,

Rege al Rominiel,La tofi de fa i triitor, sdn'étate :Asupra raportulut ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne subNo. 5.832 ;

Veslénd jurnalul consiliului de ministri subNo. 2 din sedinta de la 7 Februarie 1892 ;

Pe basa art. i din legea maximului,Am decretat i decretdm :Art. I. Comuna rurald Caragelele, din ju-

depal Buzet, este autorisati de a percepe urma-

tórele taxe :LeY B.

38 de la decalitru vin not sat vechit cese va consuma numai la circiumile si

stabilimentele de comercit, desfiintin-du-se vechea taxi.

75 de la decalitru bere adusd sat fabricatdin comund.

8 de la decalitru spirt si rachit de ori-cenaturd, pentru fie-care grad, dupe al-coolometru lul Wagner, la tempera-tura de 14 grade, desfiintindu-se ve-chea taxi.

4 de la decalitru spirt si rachid de prune,drojdil i tescovina, asemenea pentrufie-care grad la temperatura de 14grade, desfiintindu-se vechea taxa.

Let B. bri In comisiunea interimad D-nii George D.38 de la litru rum 0 cognac adus in ori-

ce fel de vas.o pe an de la caldarea in care se face

rachiú.38 de la decalitru gaz.26 de la un extract de pe un act de nas-

cere, peste taxa existentd de 74 baffi,in total un let.

5 2 de la un extract de pe un act de casd-tonie, peste taxa existentd de un let,48 ban!, in total 2 lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existentd de 84 bani, in totalun let.

Aceste din urmi trel taxe se vor per-cepe numai cind se vor cere aseme-nea acte.

8 de la un bilet pentru vindarea uneivite, peste taxa existentd de 42 bani,in total 5o bani.

Duot decimi asupra contributiunilordirecte catre Stat.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insärcinat cuexecutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la 1 2 Februarie 1892.CAROL

Ministru de interne,

L. Catargl. No. 402.

CAROL I,

Prin gratia lul Dumne4et i vointa nationald,Rege al Rominiei,

La too de fatii i viitori, scinétate :Asupra raportului rninistrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne subNo. 5.384 ;

Pe basa art. 29 si 30 din legea comunald,

Am decretat i decretam :

Art. 1. Consiliul comunei rurale Jirovu, dinjudetul Mehediffii, se disolvi pentru motiveleardtate in sus citatul raport, numindu-se mem-

Boiengiu, George I. Jiroveanu i Mateid Chir-culescu.

Art. H. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insdrcinat cuexecutarea acestui decret.

Dat in Bucurescl, la 12 Februarie 1892.CAROL

Ministru de interne,

L. Catargl. No. 406.

Raportul D-LuY ministru de interne catre M. S.Regele.

Sire,Vdc,Iênd din raportul sub No. 971, ce am

primit de la D. prefect al judetului Mehedinti,cä membril cari compun actualul consilid alcomunei rurale Jirovu, din acel judet, din causadesbindrilor ce exista intre dénsii, at lisat indesevirsitd pardsire afacerile comunale, nein-trunindu-se nid o data de la instalarea lor infunctiune spre a resolva diferitele cestiuni deatributiunea consiliului, ast-fel cà cele maiinsemnate interese ale comunei sunt expuse ase compromite ; subsemnatul are onóre a rugape Majestatea Vóstri ca, pe basa art. 29 si 30din legea comunald, sá bine-voiascd a semnaaldturatul proiect de decret pentru disolvareaacestui consilit i instituirea comisiunei interi-mare compusa din D-nii George D. Boiengiu,George I. Jiroveanu i Mateit Chirculescu,

gereze afacerile comunale pind la ale-gerea i instalarea unui not consilit.

Sunt, cu cel mai profund respect,Sire,

Al Majestätel Ventre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,

L. Catargi.1892, Februarie 12.No. 5.384.

--111-

6810 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892

MINISTERIIL AGRICIILTUREI,INDUSTRIEI, COMERCIIILUI

DOMENIELOR

CAROL I,Prin gratia lui Dumneçleü si vointa nationala,

Rege al Rominiei,

La tog de fard i viitor, seinetate :Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul agriculture!, indus-triei, comerciului idomenielorsubNo. 6.6o6 ,

Am decretat i decretam :Art. I. D. Const. Disescu, doctor in drept,

profesor la Universitate, se numesce, pe çlivadepunerel juramentulul, in postul de advocatal Statulni clasa I pe lânga instantele judeci-toresci din Capitala i judetul Ilfov, in loculD-lui B. Britianu, demisionat.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul agriculturei, industriei, co-merciului si domenielor este insarcinat cu exe-cutarea acestui decret.

Dat In Bucuresci, la z o Februarie 1892.CAROL

Ministru agriculture, indus-trie, comerciuld i domenielor,

P. P. Carp. No. 381.

CAROL I,

Prin gratia lui Dumne4ed i vointa nationali,Rege al Rominiei,

La too de fatii i viitorL kinétate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul agriculturei, in-dustriei, comerciului i domenielor No. 6.604,

Am decretat i decretim :

Art. I. D. Grigore Chrisenghi, advocat,fost magistrat, se numesce in postul de advo-cat al Statului clasa I pe lingi instantele ju-decatoresci din Capitall i judetul Ilfov, inlocul D-lui C. Borcescu.

D. Petre Missir, fost advocat public, se nu-mesce in postul de advocat al Statului clasa Ipe lingi instantele judecatoresci din judetulIasi, in locul D-lui C. Penescu.

D. Ión Vines, procuror la tribunalul Olt,se numesce in postul de advocat al Statuluiclasa III pe langa instantele judecitoresci dinjudetul Olt, in locul D-lui Al. Bottea..

Art. H. Aceste numirl se fac pe 4iva de-punerei juriméntului.

Art. III. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul agricuhurei, industric, co-merciului i domenielor este insarcinat cu exe-cutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la lo Februarie 1892.CAROL

Ministru agriculture, indus-trie, comerciuld i domenielor,

P. P. Carp. No. 382.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnejed i vointa nationali,

Rege al Rominie,La too de Nei i viitor, sdnétate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentul agriculturei, indus-comerciului i domenielor No. 6.6o5,

Am decretat i decretam :Art. I. D. Al. Marinescu, licentiat in drept,

fost magistrat, se numesce, pe cliva depunereljuramêntulul, in postul de advocat al Statuluiclasa III pe lânga instantele judecatoresci dinjudetul Valcea, in locul D-lui N. Epure.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul agriculturei, industriel, co-merciului i domenielor este insircinat cu exe-cutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la j o Februarie i 892.CAROL

Ministru agriculture, indus-triet, comerciuluT i domenielor,

P. P. Carp. No. 383.

PARTE NEOFICIALABucuresci, 17 Februarie

DEPEI TELEGRAFICE(Serviciul privat al Monitorului)

Paris, 27 Februarie. Ministerul esteconstituit definitiv In modul urmiitor : D-niiLoubet, presedinta si interne ; Ricard, jus-titia ; Viette, lucrarile publice ; Cavagnac ,marina. D-nil de Freycinet , Ribot, Roche,Develle, Bouvier si Bourgeois pástréza porto-foliurile lor.

Nouil ministri se vor intruni asta séra la

Paris, 27 Februarie. D. Baudry d'Asson,conservator, a propus CamereI un proiect deresolutiune care tinde sa ia dreptul presedin-telui Republicei de a numi pe ministrii; elreclama discutia imediata. Discutia s'a arna-nat cu 289 voturT, contra 204.

Dupe viui desbaterT, viitórea sedint.1 a Ca-mere! s'a fixat pe Jo!.

Berlin, 27 Februarie. IncercarT de In-grämädiri s'ad produs in mai multe parti aleorasulni pana la 10 ore séra, dar nu s'a in-têmplat nici o desordine seriósa; Oa, la mie-çlul noptei nu s'a semnalat nici un incident.

Ingramadiri, dar putin serióse, produsasIT, dar nici o desordine nu s'a semnalat

in primele ore de dupe amiaçll.AutoriT exceselor din ultimele çlile nu aunt

lucratoriT fárá lucru, ci trandavii car!' se pa-sesc prin orasele marl.

Desordinele nu all avut nici un caracterpolitic.

Petersburg, 27 Februarie. Regulamen-tul asupra fabricarel zaharulta, pe care tre-buia sá 'I discute consiliul imperiului, s'aaminat. Autorisatia de a exporta porumbuldin Caucas este iminentl; diseutia asupra ex-portului ovkului s'a aminat.

Roma, 27 Februarie. Camera a adoptat,aprópe in unanimitate, ordinea de çii a D-lui ,

Menotti Garibaldi, primitá de guvern, careia act de declaratiunile de ieri ale ministruluide resbel.

Viena, 27 Februarie. Ministrul de fi-nance a convocat pentru 8 Martie o comisiu-ne de 35 persóne pentru a examina cestiu-nea monetara.

Fac parte din acéstá comiune directoriTbancilor, presedintii Camerelor de comercid,profesoril industriasT, un redactor al lui NeueFreie Presse i unul al çliarulul Fremden-blatt. Cestiunea coprinde cinci puncte:

Care etalon va trebui sà fie basa de adop-tat ? In casul cand s'ar adopta etalonul au-ruluT, se va putea admite circulatia argintu-

§i in ce proportiuni ? Se va admite cir-culatia unei sume óre-care de bonuri ale te-saurului, neaduand dobênda rambursabildin moneti curenta de argint i fill curs for-tat? §i in ce conditiuni? Ce principi! vor tre-bui sa se adopte pentru a fixa raportul din-tre florinul actual si aurul ?

Care va fi unitatea monetara de ales ?Viena, 27 Februarie. Corespondenta

politicá AA din Atena ca dad de mésurilefinanciare deja cunoscute, destinate sä spo-résel veniturile, guvernul va propune i oserie de economii dintre carI cea maT insem-nata va fi realisatà din budgetul resbeluluiprin reducerea efectivului.

Belgrad. 27 Februarie. Radicalii disi-dent!, printre carI D. Katie!, ad atacat dinnod cu violentá pe ministrul Gyaia. Cu oca-sia fraudelor comise de seful de districtStancovici, D. Katie! a çlis el se intelege cásiguranta nu 1)4:Ste sa domnésca in Ora, dinmomentul ce ministri! protegiaza asemeneaprocedeuri.

Sofia, 27 Februarie. Guvernul a decissä trimitä la Constantinopol o deputatiecompusa din 2 representanti al' fie-carul mi-nister ca sä aduca corpul D-lui Vulcovicisa 'I insolésea la Filipopoli.

Un individ a fost arestat la Constantino-poi, dar amènunte lipsesc Inca.

Inmormêntarea D-lui Vulkovici se va facecu cheltuiala Statului. Corpul va fi ingropatin cavoul familiei la Filipopoli, dupe dorintaexprimata de repausat.

Paris, 28 Februarie. O intrunire adreptei constitutionale, continend veri-o 20deputati, a votat o declaratiune care decidede a urmari crearea unui partit conservatorin Republica, de a lupta pentru ideile libe-rale, pacea sociala i religiósa i reformeledemocratice.

Paris, 28 Februarie. Duo! anarchist!aù fost arestati ierl la St. Etienne: s'a gasitla el cartuse cu dinamitä si detonator!.

Berlin, 28 Februarie.Panä la duoè oredupe amiaçl! manifestatiile i turburarile nus'ad reinoit; stradele au aspectul kr obicinuit;mare animatie la Unter den Linden, darsunt preumblMoril de Duminica. Multimeasgomotósa care insolesce de obiceiü gardamontantä lipsesce açil cu desévérsire.

Viena, 28 Februarie. Dieta din Buco-vina s'a disolvat prin decret imperial.

Agenfia româneil.

18 Februarie 1892 MONITORTTL OFICIA1 6811.

PRETUL CEREALELOR

plea i lunaLocul uncle s'ati

vindutFelul cerealelor Greutatea lot Cdtd4imi1e vindute

VIWrile fdcutede la vag6ne,

OepurY, magazie_ sail card

preul de midloccu care s'ail fd.cut yin-

ddrile

13 Februarie14

Constanta,

Orz . . . . . .

,Libre 40-47, 40-47

Hectolitri,

2814

In oras,,

Hectolitru.

LeT Bant

66

6060

BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDETEIn diminéta de 16 1281 Februarie 1892

Adjud . . . . Nor 4-R. Darabani Variabil 2-R. Papani Senin 4-R.Alexandria . . » 2- » Fdlciii Nor 2- » Pateirlagele CO{ 2+ »Baia-de-Aransci Zdpacid 3- » Folticeni . 4- » Piatra . Nor 2-Babodog . Nor 1- » Ferbinti . Frumos, nor 1- » Pitesci » 3- »Bacciii . . » 3- » Filiafi, Piva-Pietri » 2- »Balaci . . » 2- » Filipesci Nor 0 » Plepoiu . cétd 2+ »Balta-Albel » 2- » Fogani 3- » Ploesci . . Nor 2- »Bechet . . Nor, v6nt, Dundrea lini§. 0 » G(Tresci . » 3- » Podu-7 urculus ,, 3- »Bérlad . . 0 » Gorgova . 37 1 » Predeal Senin, v5nt 4- .Bistrita . . Nins6re 5- » Retriciu » 0 » Puciósa Cétd. 1- »Botopni . Nor 3- » Hârova » 2- » Rämn-Sétrat. Nor 1- »Brosceni . » 4- » Herfa » 2- » litimn.-Veaceo » 0 »

Budesci . . » 3+ » Horez Nins6re 4- » Rtu-"Vadului » 0 »

Buhugi . .Burdujeni

»

»

3-2-

»

»

Hu0isciccea

Nor»

3-1-

»

77

Ro§iori-de-Vede .RcicleiuY

» 2- »1-

Bsszéù . . CétX 3+ Ivesci » 2- n Salinele-Mari.Bdtptesci . Lacu-Sdrat . Sdveni . 2- »Calafat . . Nor 1- » Meicin Variabil 3- Sinaia 5- »Ccildraff . Senin 0 » Mclgurele Senin 0 » Slobozia 1

Ccimnina . . . Nor 3- » Illahmudie , Nor 1- Spineni nOi

Câmpu-liung . 3- » Mamornifa » 2- » Steldnesci Nor 5- »Caracal . . . . 0 » Mangalia . . Nor, vênt, Marea:agit. 0 » Slcinic .

Ceatal . . . 1- Märcirsci . Strunga .Cerna-Voda . . » 1- » Mélrgineni » 1- » Tecucift Nor 2- »Cetate . . . . Thpadd 0 » Medgiclie Nor, vtnt, p. zdpadd, 0 » Térgovifte eonri n 0Chilia-Vechiä . Nor 2- » Mihaileni » 3- n Térgu-Frumos

NS

3- »Coddesei . . . » 2- » Mitil » 1- » Prgic-At .

Oorabia . . . . » 1- » Moinesci . . 5- » Tuleea 0Cozia » 0 31eamyt » 4- » Urlati 4- »Ourtea-de-Arm . » 2- Novaci . 1+ Urziceni . Variabil, vént, nor 1- »Calimeinesci . Obedeni . . " 5- » Valeni Nor 1- »Domnesci . . . » 0 » Ocna Variabil 3- » Vasluiti 2- »Dorohoiu . . Variabil 2- » Odobesci Pl6e 1- » Vérciorova Zdpadd 3- »Dréig4ani . . Nor 0 » Oltenifa . Nor 2+ » Vulcan Nins6re 1+ »Draganesci . . Frumos, nor 3+ » Ostrovu Nor, v8nt 2- ,, Zatreni 3-Dranceni . . . Nor 2- » Pcsnciu » 3- » Zimnicece Nor 2- »

MINISTERUL AGRICULTUREL INDUSTRIEI, COMERCIULTJI I DOMENIELOR

INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMANIEI

BULETIN ATMOSFERIC N°. 59OBSERVATIUNI: De la 15 (27) Februarie 1892, orele 8 dim. In 24 ore De la 14 (26) Febr., orele 8 séra.

STATIUNI

Barometruredus la 000 lanivelul märel

Temperaturaaerulul

Observ. Variat. Observ. Variat.

Bucurescs . .

Craiovcz . .Ccilimanesci .Slatina . . .

Oaracal . .

T.-Severin . .T.-Magurele.Giurgiu . .

Stinaia . .

Brdila .

CemstanfaSulina . .Foc§ani .Bacdu . .

. . . .Sofia (Bulgar.)

Bticuresci . .

772.0

771.3772.8

771.8770.7772.4769.7771.0769.9767.5

775.2

- 1.1

+ 3.5+ 1.2

- 1.3- 1.0+ 0.7- 0.1+ 0.1+ 0.2

0.0

1.3

- 3.8- 3.0

2.52.29 o0.2I.00,20.3

+ 0,6

- 3.2-- 1.5- 0.6+ 3.6

713

8o

8886

9690758598858o

Ventul

cV

-w

-W

NNENNW

NE

322

444

+ o.I - 0.6 + 2.0 - SW I769.3 - 0.8 - 4.2 - 1.1 91 noros

Starea

cerulul

cd

a P.4t1

"

senin

brumosseninacop.

De la 16 (28) Februarie 1892, orele 8 diminéya.

771.41 0.61 2.01 0.71 751 ESE 1 31 acop.

Temper.extr.

Baro-metrured. laoc si lanivelulmare!

n.

o

ViSritulStarea

cerului:;o

a

E.

6 4 770.9 O. 4 WNW 2 senin

5 - 6 771.8 0.1 -6 5 772.7 0 , 0 W 1

5 4 771.8 0 2 -5 4 770.5 0.2 E 2

3 -ro 771.7 2.0 42 - 2 768.6 0.4 NNW 42 - I 770.9 I.0 NNW 4o 3 768.7 2.8 NNE 26 - 3 766.4 3.0 NW 7

7 - 2 773.4 SE 71

5 3 769.4 1.4

De la 15 (27) Februarie 1892, orele 8 séra.

1 61- 211 772.41- 0,I1 E 1 41 acop.

OBSERVATIUNI

Cifrele din acéstá eolOna repre-sinta in milimetri grosimea stratulul

de apa, provenita din pb5e saddin topirea zapedef.

Galati . . . 2 mm, zdpadit.Argq . . . 2 n n

Starea Mare u.,s6rd.» n potrivitd.

6812 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892

SANTUL SINOD

SESIUNEA DE TOAMNA A ANULUI 1891

Proces-verbal

?edinta de la 30 Octombre, 1891.§edinta se deschide la orele 2 p. m. sub

pre§edinta I. P. S. Mitropolit al MoldovaSe face apelul nominal 0 respund 15

P. P. S. S. membri, fiind bolnav I. P. S. Mi-tropolit Primat.

Se citesce sumarul §edintei precedente0 se aproba.

P. S. Episcop al Dunetrel-de-Jos: Ve rog,semi datl euvéntul dupe comunicArT.

P. S. Episcop al Rômnicului: Cer i eacuvéntul dupe comunicarf.

Se comunica de la biuroa petitiuneapreotilor din Tergul Frumos, judetul Ia§l,prin care rógi pe S-tul Sinod sa midlocéseala D. ministru al cultelor si a Corpurile le-giuitóre pentru a li se imbunatati starea ma-teriala.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei:Va mergela comisiunea de petitiunl.

P. S. Valerian Rômniceanu: Este o co-misiune speciala pentru acésta.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Ea credcA ar fi bine sA se trimiti la comisiunea depetitiunI ca sA cerceteze, dad. acéstA petiliuneeste scrisl In termenI cuviincio0 i in urmäne va referi.

P. S. Valerian Römniceanu: Nu Fite safad acésta comisiunea de petitiuni i trebuietrimisa la alta comisiune.

P. S. Episcop al Rômnicului, :.Care esteacea comisiune.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei :AO dorisA scia care este acea comisiune. Vé rog sAspunell.

P. S. Arh. Inocentiii Ploefteanu : Co-misiunea compusa din P. P. S. Episcop alRelmniculuI, al Hu§ilor 0 al Dunarel-de-Jos.

P. S. Arh. Gerasim Pitegeanu t Top'membri! 5-tuluI Sinod car! fac parte dinSenat.

P. S. Episcop al Römnicului: Nu este oasemenea comisiune. No! EpiscopiI, earl' fa-cern parte 0 din Senat, avem Insarcinarea casA elaborarn un proiect de lege, iar comisiunenu esistä.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Si nucon fundam lucrurile. Cred ea drumul celmaI nemerit, prin care sa se facA cunoscutaIntreg 5-tulul Sinod ceea ce cuprinde, sa setrimitä la comisiunea de petitiunI s'o cerce-teze, sa ne dea o lamurire aménuntitA de ceeace cuprinde i atund S-tul Sinod va hair!ceea ce este de facut.

Voel: Prea bine.I. P. S. Mitropolit al Moldovel: A§a dar

va merge la comisiunea de petitiunI.Se comunica de la biuroa petitiunea

P. S. Dionisie Craioveanu, prin care cere uncongedia pentru duoè çiile: LunI 0 Marti.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei :Fiind-caa trecut, se ia act de acésta. Acum P. S.Episcop al Dunärd-de-Jos are cuvêntul.

P. S. Episeop al Dunclrei-de-Jos: I. P. S.

pre§edintele S-tului Sinod in §edinta din urmäa sesiune! trecute a decis ca aceI din mem-bri s6I, car! sunt In acela§ timp i membriIai SenatuluI, sä presinte din initiativa sena-toriala un proiect de lege, pentru ameliora-rea sórteI cleruluI roman. Pentru P.P. S. S.membri! aï SinoduluT, car! sunt i membri!SenatuluI, luerul este cunoscut pentru ca cutop', afara de unul, am semnat propunerea

proiectul presentat. Dar pentru cel-alt!P. S. S. membril aI 5-tului Sinod propune-rea i proiectul nostru póte sa nu fie cunos-cut; de aceea eU ca raportor al proiectuluI,ce noi prelatil am presentat Senatului, mécred dator sA anunt asta-di acestuI Sant Corp,ceea ce noI am facut In Senat, cum ne-amimplinit sarcina ce am luat.

P. S. membrn UrmatorI IndatorireI cene-al! dat, no! prélatil din Senat, afara deunul, am lucrat, semnat i propus proiectulde lege ce ye presint 0 P. S. Vóstre cacuneseett

P. S. Episcop al Romanului : Ce ne fadprélatI, ca nu suntem nicl lati, nid preaDe ce nu intrebuintedI cuventul enti termin!earl sunt obicinuiti ? La noI prelat este uncuvent de our& la audul romanuluT. SA In-trebuintall al t cuvênt. Cer scusa pentru a-césta.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos :n'ampretins setI ceri scuse, cad n'aI çiis nic!un cuvênt rèti la adresa mea.

P. S. Episcop al Romanului, Póte P.S-ta e§tI prélat; ea nu sunt.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos : Prela-til din Senat die, conform InsArcinärei ce lis'a pus de catre S-tul Sinod, aa luerat, sem-nat i presentat proiectul de lege, de care vevorbiI. Dintre tot! prelati! numa! P. S. Mel-chisedec, Episcopul de Roman, n'a semnatacest proiect, pentru ca lipsea, era la Epar-hie. Intamplarea, ca sa nu die alt-ceva, a fa-cut ca P. S. Sa sa sosésca a doua-di, chiardupa ce noI presentasem proiectul nostru.Bucuria ce simlém ca P. S. Sa va declara, in§edinta care va urma, ca adera la acest pro-iect a fost efemera. P. S. Episcop Melchise-dec n'a voit sA dicA un euvént, de 0 a fostrugat de noI tot! Intru acésta. Cestiunea detemperament 0 de sentiment. Atitudinea P.S. Sale in acésti cestiune privesce pe P. S.Sa. Acestea Oise vin la proiect. Dupa ce s'acitit In treI dile consecutive, Senatul 'l-a luatIn consideratie i i s'a dat cursul regulamen-tar. Proiectul a§a cum a fost amendat de sec-tiunile SenatuluI a fost depus cu raportulrespectiv la ordinea dilei i avem speranta InDumnedea, cA are sa se voteze. WA P. S. S.membrif ee am avut de comunicat S-tululSinod, In calitatea mea de raportor la Senatal acestuI proiect. Pentru a P. S. Vóstre

depun pe biuroul S-tuluI Sinod unexemplar, gat din proiect, cat 0 din raport.

P. S. Episcop al HuOuluI: Ea rog peS-tul Sinod ca acéstä lucrare a nóstra, caEpiscop! In Senat, pe care P. S. Episcop alDunäreI-dee-Jos a anuntat'o 0 a 0 presen-tat'o, sa se publice in procesul verbal deasta-dI In intregimea e! aqa cum este.

P. S. Episcop de Argg : I. P. Sante,

fiind-ci P. S. Episcop al DunAreI-de-Jos a in-trodus cestiunea acésta, ca propunerea proiec-tuluI pentru Imbunatätirea sórteI cleruluI,care a avut loc in Senat din initiativa P. P.S. S. Episcopi, membriI ai S-tului Sinod, amprimit'o i ea, voia InsA sa dic cate-va cuvinte.N'a§ fi luat euvêntul, dacA acestä cestiune nus'ar fi sulevat i in S-tul Sinod, de 0 ea tre-buia ma! antéia in Sinod sulevatä i pe urmaadusä In Senat.

Dar fiind-ca s'a luat in consideratie cuprecipitare, atunc! 0 no! EpiscopiI, ca sa fimde acord cu top la un lucru bun 0 folositor,vé aducel! aminte P. P. S. S. Vóstre, caatuncl and a venit cu propunerea acésta inSenat, i cand ne-am deosebit noImembri!...

P. S. Episcop al Duncirei-de-Jos: Me rogce discutim no! acum ?

P. S. Episcop al Argqului,,: Çiü sa spunacésta, pentru ca eù atuncI, mi-am aratat ve-derile mele, ca sA se constate i sA pun invederea S-tuluI Sinod i cer sA se tréca 0 Inprocesul verbal, cä eü am fost contra propu-nereIde 0 am iscAlit inaintea I. P. S. Mi-tropolituluI Primat i inaintea I. P. S. Mi-tropolituluI MoldoveI, cu conditiunea, cabotezurile, eununiele i Inmormêntarile sA seaibd in vedere i sA se modifice in sectiun!in comitetul delegatilor, In sensul ca acesteasA nu se faca gratis de preoti.

P. S. Episcop al Dundrel-de-Jos : Binefac! de declarI insup, cA e§t! contra acestuiproiect, ca seti cunósci lumea sentimentelece al pentru cler i ridicarea bisericeI, P. S.Episcop al Romanulul ma! are acum Ind untovarA§I in acéstä cestiune.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Nu di-scutam In fond cestiunea.

P. S. Episcop al Argqului : Schi ca nudiscutAm in fond, dar am voit sA pun in ve-derea S-tuluI Sinod, ca sa se scie, ca eú amfost contra ideeI ea aceste servicif preotul sAle faca de pomanA.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Steno-gafi! iaù nota de acesta declaratie.

P. S. Episcop al Römnicului: Daca di-scutam In fond, cer i ea euvêntul.

1. P. S. Mitropolit al Moldovei : Nu di-seutám, dar cred ca propunerea P. S. Epis-cop al Hu§ilor este, ca acésta lucrare sa sepublice.

P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos : Cuprotestarile i declaratiunile acute de P. S.Episcop al Argeplui, ea sa '1 cunósca clerulce doresce P. S. Sa pentru el.

S-tul Sinod primesee propunerea P. S.Episcop al Hu§ilor, ca lucrarea depusä labiuroü de P. S. Episcopul al Dunäref-de-Jos,relativ la imbunatatirea sórte! eleruluI demir, sA se publice in desbaterile S-tulul Si-nod din §edinta de astäylI.

latA proiectul citit In Senat :

Domnilor senatori,In qedinta de la 12 Iunie a. c., P. P. S. S.

PrelatI, senator! inamovibill a! acestul ma-tur Corp, folosindu-se de dreptul, ce legeaacordi membrilor s6I, a fAcut i citit prinsubscrisul o propunere, din initiativa senato-riala, prin care cere sA se facA o Jege pen-

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6843

tru fixarea parochielor i regularea posi-Ounei materiale a clerului mirean dinRomtinia."

Acéstil propunere, conform regulamentu-lui, citita in trel sedinte consecutive, a fostadmisa. i trimisa la comisiunea alésa. ad hoc,care, elaborand un proiect de lege in acéstiprivinta, '1 a presintat Senatulul in diva de20 Iunie curent, si a fost de urgenta trimisde acésta in desbaterea sectiunilor. Acesteaadmilind prolectul, asa precum a fost aieA-tuit de comisiune, a numit delegati pe :

D. G. Sturdza pentru sectiunea I;

D. V. A. UrechiA II;P. S. Epis. de Rimnic IV;

JO HI* V sisubsemnatulcarT, intrunindu-se in diva de 22 lunie a. c.,

constituit sub praedintia P. S. Episcopal Rómnicului, numind pe subscrisul de ra-portor. Comitetul delegatilor, intrunindu-sedin non si luind In desbatere proiectul delege, '1 a admis cu óre-carI modificarl, si a-nume :

La art. 8 s'a adlogat un aliniat in coprin-derea urmAtóre :

,Pina. la reducerea numéruluI preotilorastadl in servieM la norma stabilitA prin,legea de fata, nu vor mal putea fi chiroto-nitT la loeurile vacante, de cat absolventitunuI seminar de gradul II si aI facidtatel,de teologie."

La art. 16 s'a adlogat aliniatul urmator :Dar fiind-ca numérul preotilor si diaco-

nilor astAdl in serviciü pe la biserici este»mal mare, de cat eel fixat ca normá prin le-,gea de fata, se va inscrie i pentru acestia,in budget aceeasl retributiune pia la re-dueerea numérulul kr.

§i, In fine, la art. 21, intre cuvintele :.,construi casele necesare s'ail adtiogat eu-vintele : impregiurul bisericilor."

Aeeste modificArl facut, In scopul dea se explica maI bine intentiunea ce a avutlegiuitorul in privinta acestor dispositiuni,enunciate prin aceste articole.

Acum, ca consideratiune generala, In ca-litatea mea de raportor, volü auta a vé ex-pune de o parte starea de miserie, in care segasesee biserica i clerul nostru roman dinOra, iar de alta economia i bine-facerile le-geI, prin care se fixézá parochille in bisericanóstra, se determinA numérul preotilor i lise asigua existenla kr dilnia, conform ex-ceptionaleI posiliunl .ce ocupA in societateanóstrA rominésel.

D-lor senatorl ! Constitutiunea Orel nós-tre consfiintind starea de lucrurI religiosaexistand la 1866, a recimoscut dupe cuviin-la, religiunea stramosilor nostri de religiunedomnitóre in Statul roman.

Rangul, misiunea i activitatea santel nós-tre bisericl ortodoxe fiind ast-fel desemnate,Corpurile legiuitóre ati votat la 1872 legea,prin care s'a redat acesteI biserici cea maIanti i maI inalti a sa institutiune, StintulSinod, care are sareina de a pistra nu nu-maT unitatea dogmatica i canonicA cu cele-alte bisericT ortodoxe de résArit, dar i pe ceaadministrativA, disciplinaa i nationall a bi-

sericeI nóstre ortodoxe din coprinsul Statululroman. Reorganisarea bisericeT nóstre, Mee-puta la 1872 si alimentata prin recunósce-rea autocefaliel el, reclamA de mult votareauneI legi, care sa, determine pe de o partecercul de activitate religiósasi moral al preo-tilor de mir si poporuluI crestin, iar pe dealta a le asigure o positiune materiala, dem-a de chemarea lor in societatea nóstracrestina.

Greutatile timpulut póte si negli-genta, ca sA nu dicem nepisarea multora dinnoT, a lipsit pia acuma biserica nóstra deacéstA lege datatóre de

Biserica i clerul nostru, asap in voiasórtel i redal a tai din ofrandele i eleimo-sina crestinilor, saracia i miseria aü intratcu gramada si in biserid si In familia preo-tuluI, si a lovit In mod simtitor de o partereligiunea i morala crestina, iar de alta pre-stigiul i demnitatea kr.

Réul a ajuns la culme.Starea in care se gisesce astadI biserica

nóstrá ortodoxa, preeum i aceea a clerulul ce odeservesee, este cu mult maI rea de at va pre-sentat'o onor. D. St. Greceanu In admirabi-lul D-sale raport; cad afaa de putinele bi-said, cad, avénd óre-care avere, intretinmaT bine pe clerul kr, tóte cele-alte bisericipresinta o privelisce fórte intristatóre.

§i maI ântêiú cele 180 biserici, foste mo-nastiresci, intrelinute astadI de Stat, sunttóte, precum sciti, inteo completa ruinAlipsite cu totul de fastul i frumusetea krde alti. data, care se cuvine i sade atat debine easel lui Dumnedeil !

Reparatiunile, ce din and in and li se maTfac, pe ici pe colea, este lucru de mantuiall,ba in cele maT multe casuri o grabnia In-drumare cAtre distructiune.

Pe la unele din ele preotul se plitesce eu100 let pe lund, diaconul cu 90, antiretulcu 60 si paracliserul cu 30; pe la altele insase platesc si mat putin.

CAnd scim cu MOT ce avert colosale s'aùluat de la aceste biserici si and vedem astAdlstarea de miserie in care an ajuns, i se um-ple inima de intristare.

Bisericile de prin comunele urbane staimaI rétí, cu töte cA legea comunalä impunecomund sarcina si intretia bisericele i ele-rul lor respectiv. Putine MsA din aceste con-

gindit la biseria i abia in anii dinurmi unele din consiliele comunale an pre-vèdut prin budgetul kr ate 20, 30, 40 sipia la 50 leI pe Ma de preot.

Dar dad bisericile oraalor se gasese ast-fel, apol cele de prin comunele rurale, te iajealea and le privesa Mai töte sunt desve-lite, zidurile sunt capate, ba unele chiar dé-rimate i ruinate; icónele lipsesc, i pe undeBunt, te ingrozesei and te uit la ele; vest-mintele sacre sunt rupte mal pe la tóte; car-tile rituale lipsese in cele maI multe.

Ce mare sillbatécie ! Dar si ee mare injo-sire !

Stara bisericeI rurale rivalisézA cu posi-tiunea clerulul ce le deservesce.

La 448 din parohii, preollI n'ail primitpamentul legiult, conform legilor timpuluIaeolo unde el ail cate-va pogóne, ele sunt

date sail prin locurT inaccesibile sail prin lo-curl neproductive. PutinT sunt preotil, earlaù avut fericirea sA capete paminturibune. Prin multe din comune aceste pamin-turI sunt cotropite de tèrani sail stapinite deceI puternicI al comuneI. De budget nu maIeste vorba. D-vóstre scii cu totit : salariulpreotuluI este derisoriu. Pe la multe din a-ceste comune preotul are ate 3 pia. la 5le! pe luna. Nu aid dacA la veri-una din elesalariul preotuluT a atins cifra de 30 leI pelua. i daa prin unele párI s'an prevNutpreotilor prin budget ate ceva, apoI D-vós-tra wit!, ca si mine, and a primit preotulacesci banT, cum 'I a primit i cat a primit.

D-lor senatorT, cum se platesc si serecompesaa preolit nostri, acestI ministriai religiuneI cratine,carI aunt insareinallcu predica cuvéntuluT lui Dumnedefi si amoraleI cratine i cArora Dumneden le a In-credinlat conducerea sufletelor nóstre spreviéta de veci.

Pare a este un %cut, cA ori-ce prescrip-tiune a legeI privitóre la bisericA sA amaniliterA mórtA. Asa de védita este indeferentaeekr in drept, vis-i-vis de biseriea nóstranational& autocefalä ortodoxa romia !

Daci la aceste triste adevérurT mal adao-gall acum i insuficienta de cultua a preo-tuluI nostru, apoi putell vedea cu inlesnirecausa, pentru ce biserica nóstra lincezesee,pentru ce sentimentul religios In popor des-cresce i pentru ce moralitatea se perde dinsocietate pe di ce merge.

De aIta parte, clerul bisericeT nóstre nea-vénd nicI o perspectiva in societatea crestina,mull! din seminaristiT cel bunt fug de preo-lie si '01 cauti aiurea in societate, unde omul's1 capita mal lesne i mat bine existenta vie-teT sale; iar clip din el se fac preotl, greuta-tile vietei 'I silesc saú BA se fad., dacA pot,institutori de seólele primare, sail WO KWexistenta dilnia prin alte midlóce, cari, orT-cat ar fi de anodine, ele tot ating i Injosescintru cit-va prestigiul i demnitatea preotuluI.

Era timpul, D-kr senatorl, sA cugetAmserios la lipsele Sfintel nóstre biserici natio-nale i sa lam cu iutéla mésurile de indrep-tare si de a eI regenerare, daca voim sa nune gasim inteo di In fata uneT erise religióse,de care sA ne ferésa Dumnedeil.

D-Ior senatori, legea ce vé propune comi-tetul delegatilor D-vóstre, este un remediiradical si priinclos al acesteT start bolnaviciósedin biserica nóstri. Ea fixând parochiele de-termini si numérul clerulut neeesar serviciu-luI divin, In coprinsul acestor parochiI. Prinast-fel de rasurti,numérul de 6.975 al preo-tilor, astädi in serviciul diferitelor biserici,s'a redus la 4.879, adia aprópe cu a treiaparte. Acésta e o mare Inlesnire intru reali-sarea dorMteI nOstre, pentru cA scurt timpportiunea de banI i pimint ce se cuveneacelor 2.096 preoff, acum redusI, se va im-päri peste at-va timp tot la ceI 4.879, ré-maBI in servicill, dupe norma stabilitA desfintul Sinod.

Preotul parochieI, la rindul sAO, avénd pede o parte determinat cercul sail de activitatereligiósa i moralA numaI in poporul séú, iarpe de alta existenta sa ÇIi1niCA asiguratA, se

6814 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892

va aplica cu tótd inima i sufletul sdil la Im-plinirea sfintelor sale datorii In societate.

o altd bine-facere a acesteI legi este siaceea cd, achitarea salariului preotuluI, fd-chndu-se de cdtre ministerul cultelor, tóte In-târçiierile, sicanele i abusurile acute preo-tilor de cdtre primari, se vor inlitura pe vii-tor. Asemenea tóte certele, daraverile si pro-cesele dintre der popor, provenite in ceamal mare parte din insuficienta mipcelor

de traiti de pinä acum, vor dispdrea d'o-datisi pentru tot-d'a-una dintre el.

Remediarea tutulor acestor rele va redasocietfitei nóstre crestind viata sa cea curatá

sfintä, iar preotuluI prestigiul i demni-tatea sa.

De alt-fel noI, prelatiI, vom observa indeaprópe pe preoti i vom apleca celor abitutide la datoriile lor tótá asprimea canânelora disciplinei bisericesci.

D-lor senatori, legea de fati intrupézd tededorintele sfintului Sinod i corespunde in totullegitimelor i dreptelor asteptäri ale cleruluInostru mirean.

Comitetul delegatilor 's1-a çlis cuvéntul sèii;acum este réndul D-vóstre, i sper cá avetI

luati in consideratiune votatI asaprecum '1-am elaborat noi.

Raportor, Partenie, episcop al Dunfirei-de-Jos.

PROIECT DE LEGE

pentru fixarea parochiilor i regularea posigunei materiale a elerului tnirean

Proiectul comisiuneY ad hoc

CAPITOLUL I

ParochiileArt.1. Conform votuluI sfintului Sinod din sedintele de la 7 si 8 De-

cembre 1888, sunt in România 3.031 parochiI ortodoxe, din cari 297urbane si 2.734 rurale.

Nurndrul, numirea si locul fie-cdrel parochil se aratd In tabela a-nexatd.

Art. 2. Tóte bisericile ortodoxe din România, afard de catedraleleMitropoliilor i Episcopiilor, precum si de bisericile de prin monastirile

schiturile de monahi i monahe, fac parte dintr'o parochie.Art. 3. Fie-care parochie are biserica eI parochiala ; cele-alte bise-

rid din parocbie sunt filiale.Art. 4. In parochiile urbane sunt 596 biserici, din earl' 297 paro-

chiale si 299 filiale ; In parochiile rurale sunt 6.165 biserici, din cari2.734 parochiale si 3.431 filiale.

Modificitrile fiLcute de comitetul de delegatY

Admise.

CAPITOLUL II

Personalul bisericesc parochialArt.5. Fie-care parochie are cite un preot paroch, iar unele i preot1

ajutátori.Sunt dar :a) In parochiile urbane preoti parochI 297 ;b) In parochiile urbane preoti ajutätori 309 ;c) In parochiile rurale preoti parochi 2.734 ;d) In parochiile rurale preoti ajutátori 1.343.La numërul preotilor parochi rurali se adaoga i preotil servitori pe

la monastirile i schiturile de maid, in numèr de 54.Art. 6. In fie-care capitald de judet vor fi cite duoi diaconi, dud de

BucurescI, Iai i Craiova, unde trebuinta a reclamat maI multi ; iarin comunele urbane, cari nu sunt capitale de judet, va fi cite un diacon.

Numdrul total al diaconilor In parochiele urbane este de 123; iarpe la monastirile i schiturile de maid 19.

Art. 7. La fie-care biseria parochiald urban& vor fi cite duoi an-; iar find mai multe biserici filiale in coprinsul uneI parochiI,

vor fi si de fie-care preot ajutätor cite duoI cântdrellFie-care bisericd din parochiile urbane va avea cite un paracliser. Admis.In parochiile rurale vor fi de fie-care preot cite duoi cântdrep

cite unul de fie-care bisericd, ce va intrece numdrul preotilor, afard decasul, când vor fi duoé sau mai multe bisericI inteun sat, ce forrnézdo parochie cu un singur preot ; in acest cas vor fi tot numal câte duoIcântärep.

Sunt dar :a) Cantdreti In parochiile urbane 981 ;b) Paracliseri in parochiile urbane 588;c) Cantdreti In parochiile rurale 9.605.

rubricile respective in tabelä).

CAPITOLUL III

Numirect:ri datoriile preofilorArt. 8. Numirea i InlAturarea personaluluI bisericesc in parochie se

face de chiriarchul respectiv, conform sfintelor camine regulamen-telor sfilatului Sinod. Rand la reducerea numdrului preotilor asti In serviciii la norma

stabilitd prin legea de &Id, nu vor mal putea fi hirotonisiti la locu-

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6815

Proiectul comisiuneY ad hoc

Art. 9. Tóte serviciele religiose se vor face de der, conform sfinte-kr canóne i regulamentelor sfintului Sinod ; la parochiile unde suntmai multe biserici de cat preoti, serviciul divin se va regula de chiriar-chul respectiv.

Art. 10. Preolii i diaconil salariati, dupe prescriptiunile legei defatä, vor fi datori sA södrséseä in parochia kr färä altA platá, botezu-rile, cununiile i inmormöntArile crestinilor respectivi.

Art. 11. Chiriarhul respectiv, In intelegere cu rninistrul instructiu-nei publice, póte insArcina pe preotii din parochii cu predarea religiu-nel in scólele rurale din coprinsul parochiei lor.

Acesti preoti, in materiile pur.didactice, vor fi supusi legel instruc-tiunel.

CAPITOLUL IV

Intrefinerea bisericilor i a personalului /or

Art. 12. Din numörul total de biserici, prevöçlute prin actuala lege,274 find intretinute din fordurile kr proprii si de alte asqlöminte debine-faced (vet;li anexa) römAne In sarcina Statului numai intretinereaa 391 biserici din parochiele urbane si 6.096 din cele rurale. Din cele391 biserici urbane, 182 sunt parochiale si 209 filiale ; iar din cele6.096 biserici rurale, 2.733 sunt parochiale si 3.363 filiale.

Art. 13. Intretinerea lunarA a acestor bisericI va fi :a) Pentru o biserica parochialä urbani 50 lei ;b) Pentru o bisericA filialä urban& 30 lei ;c) Pentru o bisericA parochialä ruralä 25 lei;d) Pentru o bisericA filialA ruralä 12 lei, 50 bani.Cumperarea de carp' i micile reparatiuni ale bisericilor parochiei

se fac din suma prevëçluttl mai sus.Reparatiunile mal marl, precum i cumpörarea de vestminte i odóre

bisericesci sunt In sarcina celor ce le intretin.Art. 14. Din numörul personalulul bisericesc prevNut la art. 5, 6

si 7, scklêndu-se personalul bisericilor cu fonduri proprii si ale aseylä-mintelor de bine-faced, rtmAne in'sareina Statului 4.757 preoti, dincad 269 preoti parochi urbani, 2.806 pre*" parochi rurali, 285 pre*ajutAtori urbani, 1.343 pre*" ajutAtori rurali, 45 preori de pe la mo-nastirile i schiturile de maid, 127 diaconi, 897 cAntärell urbani, 544paracliseri urbani si 9.585 cAntäreti rurali.

Art. 15. Retributiunea lunarka personalului bisericesc va fi :1) Pentru preotul paroch urban 200 lei.2) Pentru preotul ajutätor urban 166 lei, 67 bani.3) Pentru un diacon din parochia urbanA, 166 lei, 67 ban!.4) Pentru un diacon din monastirile i schiturile de maid 100 lei.5) Pentru preotul paroch rural 100 lei.6) Pentru preotul ajutätor rural 83 lei, 34 bani.7) Pentru un cAntäret din paroehia urbanA 100 lei.8) Pentru un paracliser din parochia urbanA 80 lei.9) Pentru un cantäret din parochia rurali 33 lei, 34 ban!.La preoff i diaconI cu curs seminarial de gradul II, li se va da im

plus de 50 lei pe luni, iar la eel' de facultate 100 lei In plus.Art. 16. Preotii parochi i ajutórele lor din fie-care categorie de

parochii, vor impArti egal cu preotii aftati astä0 in plus inteo paro-chie tóte beneficiele acordate prin legea de fatA.

Preotii aflati astáçli inteo parochie, cari, in urma regulärei de fats,nu an voi al se permute In locul vacant desemnat de chiriarchul s6U,römAn in disponibilitate, WA a se putea bucura de beneficiile prey&Oute in acest articol.

A rt. 17. Statul i comunele vor vörsa In casa fiscului sumele nece-sare pentru intretinerea bisericei kr i retribuirea personalului lor.

Art. 18. Intretinerea bisericilor i retributiunea personalului kr, seva pLiti de ministerul cultelor, conform legei de comptabliitate.

Art. 19. 'rode pämönturile date preotimei satesci prin leg! anterióre

Modifidrile acute de comitetn1 de delegatY

rile vacante, de cAt absolventii until seminar de gradul II i ai facul-tale! de teologie.

Admise.

Admise.

Dar fiind-cA numörul preotilor i diaconilor, astä0 In serviciü pe labiserici, este mai mare de cAt cel fixat ca normA prin legea de falS, seva inscrie i pentru acestia in buget aceeasi retributiune, 'Ana la re-ducerea numörului lor.

Admise.

6816 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie '1892

Proiectul comishmeT ad hoc

consfintite prin art. 14 din legea rurali de la 1864 sunt in folosulcleruluI, care deservesce bisericile i pe cresting din parochia respectivA.

Ele se vor delimita de catre autoritatea comunalä si se vor scuti deori-ce dare atre Stat, judet sag comunA.

Din aceste pamenturi preolg vor läsa a treia parte in folosul cAntä-retilor.

Art. 20. La cele 448 parochil rurale, unde preotii n'ag primitmênt, dupe art. 14 din legea ruralA de la 1864, precum si la preotii

diaconii de pe la monastirile i schiturite de makt, salariul acestorpreoli i diaconi va fi crescut lunar cu 20 lei, iar al antaretilor cu10 lei.

Art. 21. Poporenii parochielor vor construi casele necesare servito-rilor bisericesci, dupe anume plan restabilit i vidat de chiriarchul res-pectiv.

Art. 22. Cintiretii j paracliseril, ea si preolg i diacong, sunt scu-titi de orI-ce serviciil comunal saù judetian, care ar impiedica mersulregulat al serviciulul religios in bisericA i prin popor.

Modifichile Acute de comitetul de delegatT

Poporeng parochiilor vor eonstrui impregiurul bisericilor casele ne-cesare servitorilor bisericesti, dupe anume plan prestabilit i vidat dechiriarchul respectiv.

CAPITOLUL V

Diferite disposifiuni,

Ar t. 23. Infiinfarea sail desfiintarea de parochil, deslipirea cAtune-kr de la parochiele kr i alipirea kr la altele, se va face de cAtre sfin-tul Sinod, dupe midlocirea chiriarchulu! respectiv.

Art. 24. G&W mai tar* populatiunea parochielor va eresce si se Admise.va constata, cit personalul fixat prin legea de fatA nu ar fi suficientpentru preintémpinarea servicielor religiose in popor, consiliele cornu-nale vor putea cere, prin chiriarchul respectiv, sfintului Sinod cresce-rea acestul personal.

Art. 25. Despre ori-ce schimbare fAcutA in virtutea art. 23 si 24,sfintul Sinod va comunica ministerului cultelor, spre a se adgogi sagscädea la budget.

Art. 26. Biserieile cu fonduri propril pot avea un personal mai nu-meros i cu o mai mare alocatiune pentru salariii si material; niel odal bag maT putin de di este stabiit prin legea de fata.

Art. 27. Persónele pióse, precum i cresting dintr'o comuni sagMin), cari ar voi sA fundeze incA verI-o biseria sail M. crésa numérulpersonalului legal al veri-unei biserici, vor putea face acésta cu invo-irea chiriarchului respectiv, dupe ce mai antêiii vor asigura la casa dedepuneri si consemnatiuni saü in verI-un imobil, fondul necesar pentruintretinerea bisericei si a personaluluI, dupe norma stabilita pain legeade fatA.

Art. 28. Consiliele comunale urbane vor zidi, in fie-care cimitir,cite o bisericu i o vor intretine impreuna cu clerul respectiv, dupenorma stabilitä in acéstä lege.

Art. 29. Tot personalul bisericesc din Ora se va supune legeI pen-siunilor si se va bucura de tóte drepturile acestei legI.

Aceeasi norm& se va urma i cu clerul de pe la bisericile cu fondurI Admise.propril si de pe la asedimintele de bine-faceri.

Art. 30. Bisericile din parochii vor primi donatiuni i legaturi, con-form codului civil.

Art. 31. Un regulament special, fAcut de sfintul Sinod, va regulavinderea obiectelor sacre necesare cultulul religios (art! bisericesci,imagine, WEI, etc.), in scop de a spori venitul bisericilor si al biseri-casilor, peste eele prevédute prin legea de falA.

Art. 32. 'kite legile i dispositiunile anterióre, contraril legei defatA, sunt i rémAn desfiintate.

Raportor, Partenie, episcop al Dunärei-de-Jos.

P. S. Episeop al Rennnieului : I. P. S.StApAne, Prea sfinti membri I Vé aduceti a-minte P. S. Vóstre, cA la propunerea facutä dedecanul facultätei de teologie, P. S. GerasimPitesteanu, adicA ca sfintul Sinod sA aprobetipArirea in tipografia nósträ a teselor studen-tilor &II-ad de la facultatea de teologie; yeadueeti dic aminte cu cAtä dragoste am im-brittisat acéstA propunere. Sfintul Sinod a dat

chiar un vot, dupe care D. director al tipo-grafiei cArtilor bisericesei era indatorat ca,una din aceste tese s'o tipArésci cu speseletipografiei.

Dupe acésta studentii nostri, eel mat multi,aU continuat tipArit tesele kr la acés-

tipografie. Eü ca imul, care am fost in ca-pul tipografiei nóstre, sciú, eä este o legespecialä, prin care top tipografi! sunt datori,

ca un numer din tipäriturile kr sA le inain-teze ministerului, spre a se depune in biblio-tecele publice. Legea achsta nu obliga pe ti-pografi, de a da cite un exemplar din cartilereligióse, ce se tipArese in térä, spre a fi de-puse in biblioteca S-tului Sinod. Cu tóte a-ceste, S-tul Sinod este in drept si cérA, prindeeanul facultatei de teologie, de la fie-careabsolvent ate un exemplar din tesa sa. A-

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6817

césta, spre inavutirea bibliotecei S-tuluI Si-nod, si apoi i pentru cunóscerea mail deaprópe a mersului facultatei. Cuviinta chiarcerea, ca decanul facultiteI de teologie, cuadresä formali sA inainteze biuroului un nu-mer din aceste tese, din call duoe sail treiexemplare si se depuna in biblioteca, iar res-tul si se Imparta membrilor S-tului Sinod.Daci propunerea mea in acesti forma se vapirea grea de indeplinit; dad, voesc s die,cä numerul de 18 19 tese s'ar parea preaimpoveritor pentru un student, care ar fiobligat, de a da 16 tese pentru membril Si-noduluI si 3 pentru biblioteca ; atunci sä sedea cel putin 3 tese, car! si intre in biblio-teca Sinodului i sa se tréca in catalogul spe-cial.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eil cred,ei acestä dorinta exprimati de P. S. Episcopal Reunnicului, dad. nu s'a indeplinit pâniacum a fost numai o negligenti sati o scäpa-re din vedere.

P. S. Arhiereit Gerasim Pite§teanu:Cer euvêntul, ea sa. net ea n'a fost negligen-la. Este prea adeverat, ca S-tul Sinod a datun vot, ca tipografia Cartilor-BisericescI"si tiparésca' tesele studentilor ; panä acuminsa tipografia n'a putut s tipärései nici otesi err spesele sale, ci tóte ail fost tiparitecu spesele studentilor saù ajutati de 0111Prin urmare, singuri studentil sunt proprie-tart al acelor tese. Studentii le trimit noeprofesorilor ca sa le studiam i, dad nu meinsel, air dat i fie-carui membru al S-tuluiSinod. Cei earl' air depus Ord acum teseleail credut, ca dacd fie-care membru are Cateo tesa, nu mg este de trebuinta si fie si lacancelarie. Daca insi S-tul Sinod va da unvod in sensul acesta, ca decanul si fie obli-gat sit trimiti si la biblioteca S-tulut Sinodeke un numer de duoè safl treI exemplare,atunci eti sunt gata a me supune.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Eil ved,ea cestiunea se schimbd acum dupe explica-rile date de P. S. Gherasim Pitesteanu. P. S.Sa spune, ca tesele studentilor tiparit cuspesele kr; i deci dad( tesele studentilorlicentiall in teologie se tipireati cu cheltu-iala tipografiei, atunci veneer de drept fáränict o induoiala, ea sa se dea i pentru bi-blioteca S-tului Sinod i pentru fie-caremembru. Dar pentru ca, dupe cum spuneP. S. Ghesarim Pitesteanu, decanul facultd-lei, "Ana acum tesele s'aa tiparit cu cheltu-iala particulara a fie-carui student, atundeste facultativ pentru dêniI, dad trebue sitdea sail nu.

P. S. Episcop al Rômnicului: Cer cu-vêntul, ea sa me explic. In privinta cheltue-lilor ce studentil fac cu tipirirea teselor kr, eün'am afirmat nimic; find insA ca P. S. Decanulm'a provocat, me cred dator sa 'nai spun cu-véntul mea. In urmarea unuT vot al S-tuluISinod, tipografia a tiparit o tesa a unui stu-dent, find obligat studentul sfi dea numaihartia. Acest student se numea, mi se pare,Protopopescu.

P. S. Arhiereü Gherasim Pitegeanu:Acel student n'a depus tesa pand acum.

P. S. Episcop al Römnicului: EA nu

discut numele, ci eü cred obligati pe studen-til facultillei de teologie de a2s1 inainta te-sele kr la S-tul Sinod. Top studentii, si dintóta lumea 's1 tipäresc tesele cu cheltuialakr, §i cu tóte acestea studentii de la tóte fa-cultatile del câte un numer de 15, mi separe, exemplare pentru biblioteca universi-tatel. i când un membru al S-tului Sinod,fost si el profesor i deean al facultiteI deteologie vine si ye róga, ca fie-care studentsA dea cite trei tese, pentrubiblioteca S-tuluISiaod, acésta vi se pare prea mull? Apoi, dece S-tul Sinod, care este un corp eminarnen-te religios, sal nu aibä in biblioteca sa tótecartile religióse, i mai ales ale tinerilor nos-trl de la facultatea de teologie? Ba adaug,este cuviincios, ca sa se dea i fie-drill mein-bru al S-tuluI Sinod. P. S. Decan a spus, canest! tinerl daa, dar sciti cuI daa, i pentruce dati? Eù chiar astadi am primit o tesa i malalaltierl alta; fiind-ca. ea le-am fost profesor,si cu acesta arata recunoscinta kr pen-tru mine. Dar eil cer, ci nest& dare si sefaca in mod obligatoria i prin decanul facul-tale! de teologie, care cu adresit oficiald seinainteze la biuroil un numer de tese, celputin trei la numer, spre a se pastra in bi-blioteca 5-tuluI Sinod.

P. S. Episcop al Dunarei-de-Tos: Ea nusciú ce discutam, i ar fi bine sa sipreciseze o-biectul discutiund nóstre.Este verl-o propu-nere fácutil in sensul acesta sail nu ? Dadeste veri-o propunere, atunci ea trebue sAurmeze calea regulamentara.

P. S. Episcop al Romanului: Neaparat,acea propunere si se renduiasci la o co-

misiune.P. S. Episcop al Dundreti-de-Jos: Daca

nu este niel o propunere, atunci trebue sase faca, si dupe ce va merge la comisiuneaad hoc, acésta va veni cu raportul sea i noIvom discuta, i de se va gasi bung ne vomgrabi err top! sa o votam ca sA implinim do-rinta unuI coleg al nostru i membru alS-tulul Sinod. Alt-fel cum voiti Prea San-ia Vóstre sa discutám ? Consecinte celor ce

tot-d'a-una am, suslinut sunt i acum, pen-tru implinirea preseriptiunilor regulamentu-lul nostru. Voesee Ina S-tul Sinod sa trécapeste prescriptiunile acestul regulamentsa procédi sornar la disutarea 'me propuneri,este liber sa o fad; in ort-ce cas ink", eavoiü fi cel din urma, care sa me asociez laacest procedea.

Dar in sfersit, si vedem ce cere P. S. E-piscop al Rômnicului Noul Severin? P. S. Sadoresce, ea S-tul Sinod al oblige printr'unvot al sea pe licentiatii in teologie de la fa-cultatea nóstra, ea si depuna pentru biblio-teca acestui Sant Corp cAte treI exemplaredin tesele lor. EA gandesc ea propunerea saùdorinta P. S. Sale nu se póte lua in conside-ratiunecel putin acumsi din alt punctde vedere. Un asemenea vot al S-tului Sinodintru acésta ar esi din atributiunile ce are.Cum? Voiti Prea Sântia Vóstrá, ca noI sit o-bligam pe acestI lineri sa trimita S-tuluiSinod cate tret exemplare din tesele lor?Dar,nu ve închipuii, ca bietil Meg abea pot ti-piri un num.& de exemplare, cate 'I obliga

regulamentul facultätei? Cred ca este binesA ne oprim de la asemenea voturI, i in ori-ce cas trebue sA consultäm eel putin pe de-cannl facultarei de teologie i toemai dupe ceP. S. Decan ne va aduce consimtimentul li-centiatilor, noI putem, nu sa decidem, ci siham act de modesta ofrandä, ce numitil li-ceniati voesc a face bibliotecei nóstre. Alt-fel facênd, esim, cum am dis, din atributiu-nele nóstre i chiar din lege si regulamentelenóstre respective, in ori-ce cas, cestiunea re-gulamentari se impune si nu putem trece a-laturea de ea.

P. S. Episcop al Rômnicului: Cer eu-ventnl in cestiune de regulament. P. S. Epis-cop al Dunärei-de-Jos voesce sa ne bage inregulamant cu dorinta, exprimata de mine,de a se inainta tesele studentilor de la teolo-gie bibliotecei S-tului Sinod. Dar P. S. alDunirel-de-Jos eitill articolul din regula-ment, la care faceli alusiune. Acel articol arecu totul alt inteles. El vorbeste despre pro-punerile, car! se fac pentru schirnbarea deregulamnnte, intregi sail a veri-unui articoldin regulamentele nóstre ; dupe cum s'a fd-cut si ma! daunadi cu regulamentul pentrurevisuirea cartilor didactice. Propunerea meaeste o dorinta, exprimata de un membru alS-tuluI Sinod, dupe care S-tul Sinod sa sepronunte , ca. se unesce cu disele acestuImembru, sail nu.

P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos aduceargumente; i scill earl ? Carrel este vorba despesele studentilor, si bigati, dice P. S. Sa,de séma. Dar ce spese P. S. se cer fait' cupropunerea mea ?

P. S. Arhieretit Gerasim Pite§teanu:500 lel fie-care carte.

P. S. Episcop al Römnicului: P. S. De-can ne spune, ca 500 lei fie-care carte. DareU n'am dis, ca sa se tiparésci pentru Sinodo lucrare a parte, ci am propus, ca din teseletipdrite M. se dea i pentru biblioteca S-tululSinod cate trel exemplare. Acésta .am disrog sa. se discute.

I. P. S. Mitropolit al Moldorei: Cred, eAopiniunea exprimata de P. S. Episcopul Rám-nicului este fórte simpla i lesne de inteles,fórte lamuritä i drépta, si nu ma! are tre-buinta de discutiune. Din partea nóstri nuse aseépta, de eat BA dicem da sail ba. Acumintreb pe S-tul Sinod; se unesce cu opiniuneaexprimata de P. S. Episcop al Relmniculuisail nu?

P. S. Episcop al Romanului: Eù asruga pe P. S. Episcopul Rônanicutuiretragä propunerea, fiind-ca este o propunereatit de mica i nebägata in séma, P. S. De-can a audit'o, a luat cunoscinta de ea, si uudese va putea o va indeplini, unde nu se vaputea, nu o va indeplini.

P. S. Arhiereü Gerasim Pite§teanu:Eil creil, el este bine, ea din fie-care tesa sase trimitä cate un exemplar sail duoe la bi-blioteca S-luI Sinod, fiind-ca töte aceste tesesunt de cuprins religios i S-tul Sinod are sale cerceteze.

Dad. S-tul Sinod dd un vot in acésta pri-vinta, decanul va fi obligat sa le trimitiimediat.

0818 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892

P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos: Nu sepóte; acésta procedare este si opritA de re-gulament si contra atributiunilor S-tuluiSinod.

P. S. Episcop al Rômnicului : Asi! voiescsA'ml arAtap regulamentul.

P. S. Episcop al HILO lor : Me unesc intotul cu cele Oise de P. S. decan al facultä-lei de teologie, el dace S-tul Sinod 'Iva puneacéstA sareini, are sti staruiascA la student)"ca sA dea eke trei exemplare sj pentru bi-blioteca S-tul Sinod, si ered cA acésta o poteface fórte bine, si cà nid i! unul dintre studentinu se va opune.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Me asociezcu dorinta exprimati de P. S. Episcop

al Rümnicului.Fie-care institutiune care tipAresce ceva,

dA pentru biblioteca Statului, find pusA obli-gatiunea prin lege. De ce i S-tul Sinod sAnu se impArtAsesel cu tezele studentitor dela facultatea de teologie ?

P. S. Episcop al Argeplui: Eg, lied adiscutiunea acésta se intinde, mO iertati sädic cuvêntulin zadar. N'ar fi trebuit atatavorbA: Un student cum scóte teza, oparte la toff prieteng i profesorii, i pote s'oimparta si la membrii S-tului Sinod i bi-bliotecel prin decanul facultAtel.

Acum tipArirea acestor teze nu se face,dupe cum a spus P. S. decan, de tipografiaciirtilor bisericesci, ci se face pe socotéla stu-dentului. Asa find lucrul, se Mgt dar la lati-tudine, sag la facultatea studentului, ca prinindemnul decanulul sA depunA trel exem-plare i pentru biblioteca 5-tului Sinod.

P. S. Episcop al Dundrel-de-Jos : S-tulSinod nu pgte sA dea un vot prin care s'arsustrage ceva din averea materiali a until li-centiat in teologie, fie micar trei teze de li-centi.

Sântul Sinod pote sA exprime un deside-rat si de voiti chiar sA insarcineze pe decanea sA comunice licentiatilor in teologie acéstadoring a S-tului Sinod, dar ca sä dea unvot, prin care si invite pe decan ca sA lepunt( in vedere un vot obligatorig, eil nu in-demnez pe S-tul Sinod sA facA acésta. Un a-semenea vot ar trece, cum am dis, peste corn-petinta nóstrA.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Atuncidar se va trece la ordinea

P. S. Episcop al Rômnicului: Ve rog sApump la vot propunerea mea.

P. S. Epigcop al Romanului : Ve rogPrea Saute sA renunti. Numai cersitorie nueste bun& sA facA S-tul Sinod la biteti.

S-tul Sinod, consultat, respinge propune-rea P. T. Episeop al Ramnicului i trece laordinea i;lilei.

P. S. Episcop al Husilor, raportor, citesceraportul cornisiunei de petitiuni, relativ laapelul fAcut de diaconul Nicolae Mum dinTêrgusorul Ivesci, judetul Tecucig.

Asupra acestei cestiuni cornisiunea gA-sesce cA apelul nu este fAcut in termencerénd respingerea lui, rógä pe S-tul Sinodea si lase la apreciare Episcopului respeetivea sA ierte pe numitul diacon cand va credeca a dat probe de indreptare.

P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos : ballPrea SAnte Presedinte, ridic mai âutêifi ocestiune de regulament. Cer cA inainte de ase incepe discutiunea asupra casului de cate-risire a diaconului Hancu, sA se recuze treidin membri S-tului Sinod i anume: P. S.Episcop de Roman, Melhisedec, P. S. loco-tenent de Roman, Ioanichie Bacaoanul si P.S. Valerian Rümniceanu, fratele P. S. Xpis-cop de Roman.

P. S. Episcop al Romanuluti : Cer cu-vêntul.

P. S. Episcop al Dunetrei-de-Jos: Cel an-têiii ca Episcop care a judecat si caterisit ;eel de al duoilea ca presedinte al consistoriu-lui care a luat parte la tratarea procesulnide unde e caterisirea, si al treilea ca frate alEpiscopului respectiv, si dupe ce vom lAmuricestiunea regulamentarA de recusare, vorn in-fra in discutia cestiunei.

P. S. Episcop al Romanului : AcéstAidee a P. S. Episcop al DunArei-de-Jos esteo lucrare cu totul nouA i nepreveduta inprocedura S-tului Sinod. S-tul Sinod nu deastA-41 judeci asemenea cestiuni. Niel o-datAnu s'a sulevat asemenea casuri ca Episco-pul, care este de la locul de unde s'a Mcutjudecata, sA se recuze i sA nu ia parte. Pe cetemeig face P. S. Episcop al DunArei-de-Josasemenea propunere. Care este temeiul ca-nonic ? Te rog, Prea Saute, sA ne arAtI uncanon bisericesc, die regulamentele nóstresunt fAcute dupe canónele bisericesci.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos : Amself arAt acum temeiurile.

P. S. Episcop al Romanului: Niel o-datAde cand este S-tul Sinod nu s'a pomenit eaun Episcop sA fie scos afar% din Sinod i sdfie tratat ast-fel. Aeum ce voesci sA faci cuacésta? P. S. Ta pretindl sA fie scos afarkba Episcopul, ba fratele Episcopului, careeste membru al S-tului Sinod, ba pe un altmembru al consistoriultg, care este mernbrusi al Sinodului.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos: Da, cersA fiti recusati P. S. Ta, fratele P. S. Talesi P. S. Ioanichie, presedintele consistoriuluiP. S. Sale de la Roman.

P. S. Episcop al Romanului : Ce are aface fratele rneìí cu acésta ? Acésta nu estede cat o reutate.

P. S. Episcop al Dundrel-de-Jos : I. P.S. Presedinte, ve rog sA me aparati, cAciP. S. Melchisedec, Episcop de Roman, ingadreség cuvinte cari nu sunt demne de unCorp Sant cum este S-tul Sinod.

P. S. Episcop al RomanuluI: i eü facapel la I. P. S. Presedinte sA me apere, cAcisunt...

I. P. S. Mitropolit al Moldoveti : Acestecurente de réutate cred cA nu sunt la loculkr. Aci se judecA dupe starea lucrurilordupe impresiunea cuvintelor.

P. S. Episcop al Romanului: Antêiii suntcu totul contra ideel emise de pe P. S. Epis-cop al DunArei-de-Jos, de a se exclude unnumer din membrii S-tului Sinod. Dar cecas e acésta, pentru care cereti excluderea atrei membri ? Un nenorocit orn, care dupetóte consiliile ce i s'ati dat, a mers din reii

in ma! rèù i ses1 gisésci in membrii S-tu-luI Sinod un mare advocat, pe P. S. Episcopal DunArei-de-Jos, care si" buliverseze te-meiul, pe care stA S-tul Sinod, in favóreaacestui nenorocit.

Modul cum a prevedut comisiunea esteMrte bun. Lucrarea acestei comisiuni estefórte corecti si la locul el.

P. S. Episcop al Duneirel-de-Jos: Nu tilleù sémi de raportul comisiunei. S-tul Sinodnu o datA a decis alt-fel de cat conclusiunilecomisiunei.

P. S. Episcop al Romanului: sag tiisOma, acésta te privesce. Am dis cA lucrareaacestei comisiuni este fórte la locul ei. Ape-lul acesta este unul din acelea care nu sepóte primi de S-tul Sinod pe bazele pe carile-a arAtat comisiunea. Mai departe ce este ?Observatiunile pe earl le-a fAcut secretarulS-tulul Sinod. Acésta e o altA cestiune. Eiive rog, sA deosebiti cestiunea in duoé : Maiântéig sA regulatl cu cestiunea respingerelapelului i pe urinA sA vinA eel car! vor pofti

insuséseA acele observatiuni ale secreta-rului S-tului Sinod, i cu top' ne vom inte-resa, ca sA audim opiniunile emise asupra a-celor observatiuni i BA avem o idee stabilitàdespre acele lucrurl, care acum, ântéia datA,se ivesc la noi. Asa dar, eú sunt cutotul con-tra celor Oise de P. S. Episcop al Dunärel-de-Jos, nu pentru cA me privesc pe mine, sidaca S-tul Sinod crede cA acel orn nenorocit,pe care voesce a '1 sustine P. S. Episcop alDunArei-de-Jos, face ónóre bisericei, sel sus-

sA ia P. S. Sa ca arhidiacon. Nielo-datA nu me voig impotrivi la acésta, dar sAveniti pe de lAturi i sA ve cautati nisce ade-verurI, care n'aft niei un temeiü, ci numaisA loviti in mine si in demnitatea mea deepiscop, acésta eti nu pot suferi i rog peS-tul Sinod sA me seótft dintr'o asemeneacriticA positiune in care P. S. Vóstre me pu-mp%

I. P. S. Mitropolit al Moldovei:Vé rog sAne lAmurim asupra votAreI acestei cestiuni.Aci nu e cestiunea asupra pArerei personalecum a dis P. S. Episcop al Romanului. Eùcred, ch. e constatat, cA acest diacon e un ne-norocit cádut moralicesce; cestiunea e numaide formA, de procedurA, i asupra acesteeatrebuie sA ne arunedm privirile.

P. S. Episcop al Romanului: Ve rog eamai ântêig sit limpezim chestiunea prealabilApush' de P. S. Episcopul DunArei-de-Jos.

I. P. S. Mitropolit al Moklovei: SA vedemmai antêig ce are de dis P. S. secretar alS-tulul Sinod.

P. S. Arh. Calistrat Betrlddeanu: WainsA vorbesc relativ la propunerea fficuti deP. S. Episcop al Dunarei-de-Jos, si am sAvorbesc asupra concludiunilor raportului

P. S. Episcop al Romanului: Nu e acéstain discutiune, ci cestiunea prealabilä pusAde P. S. Episcop al DunArei-de-Jos.

P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos : P. S.Melchisedec, episcop al Romanului, care ajudecat i caterisit pe diaconul Hancu, diceca noi trebuie sa judeam dupA canóne. Darcine a propus ca no! sA pAräsim canónele?Nimeni.

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6819

EA facut de mult, fórte de mult odogma din ele, suntep cu totil martorIde modul cum le-am aparat i sustinut tot-d'a-una. Judec dar dupe canóne, dar acolo undenu am amine, judec dupe legile Orel i avepsi vedeti cá suntem chiar obligati sA tinemsocotéla de aceste leg!.

Incep cu acest Sant Sinod al bisericeI nós-tre. Fiinta S-tului nostru Sinod s'a creatprin legea organia de la 1872. Acésti legea fost votata de Corpurile legiuitóre ale Orel*,singurele in drept i stapane a face leg! inOra. No! dar, Sinod al bisericei române or-todoxe autocefale, nu putem sá trecem eta-turi de legile Orel. Rite cá lucrul ar fi doritde mulp din noI, dar trebue sA linem soco-OM de legile Ore!, alt-fel nu o se avem dreptsá tina i legile socotéll de noi.

Dar, dacti este verI-unul ear! este dator sAle recunósa Antéig, este Prea S. Prelat deRoman si iatA pentru ce :

P. S. Episcop al Romannlui: Nu sunt egPrelat ci Vote P. S. Ta.

P. S. Episcop al Duneira-de-Jos: P. S.Prelat de Roman, and a fAcut regulamen-tul, pe care S-tul Sinod l'a prima si l'a votat,dicea : Citesc articolul 10 din regulamentulpentru discipline bisericésa:

,Art. 10. Basele administrare! i judectiteieparhiale sunt :

al Legea lui Dumnedeg coprinsa in SantaScriptura;

b) Canónele Santilor Apostoll, ale San-telor Sinside ecumenice si locale, ale SantilorParing i alte asedAminte bisericescI;

,c) Regulamentele S-tului Sinod ;d) Legile civile ale Ore!, intru cat ele se

ating de persóne sag obiecte, de pe terenuleclesiastic."

Vedep P. S. Prelat de Roman.P. S. Episcop de Roman : P. S. Ta esti

Prélat.P. S. Episcop al Duncirei-de-Jos: Cá no!

suntem chiar obligati de regulamentul, elabo-rat de Prea S. Ta, ea sá tinem socotéla delegile Orel. Te intreb dar pe Prea S. Ta acum

'1I dic: Cum vreI sl te sustragl de la legeacomuna a Ore in ceea-ce privesce recusa-rea. S-tul Sinod trebue sti se lina de legile16reI intru at ele nu lovesc dogmele Saute!nóstre religiunI.

In conformitate dar cu legile Orel, earlprev6d recusarea judecatorilor in tóte casu-rile, unde s'ar presupune ca aü sentimentulinteresuluI, nu pop Prea S. Ta sA fil de dudori judecator inteo cestiune in car! a! dato-datA o sentinIA,si acum, and s'a facut apelcontra el', sA judeci din nog. Nu póte asemeneafratele P. S. Tale sA fie judeator inteocausa unde episcopul, fratele WI, a dat osentintA ; nu póte P. S. Ioanichie Bacaoanulsa ia parte la acéstal cestiune, intru cat P. S.Sa a luat parte ca presedinte al consistorieland s'a tratat procesul diaconulul Hancu.Prea S. Vóstre v6 apArap singur in acéstacestiune, pentru el v6c1 cA nicI unul din eel--alp membrii n'ag cerut cuvântul. SemI dativoe a nu vé urmez. EA am sil me tin inacésta cestiune de legile Ore! i Prea S. Tatrebue sA scif cA legea organica a S-tului

Sinod spune la urma urmeI, ca bate dispo-sitiunile ulterióre, pentru sail contra legei defate, sunt j r6mAn abrogate. Nu vedi PreaSantia Ta in acésta dispositiune a lege! cádeparte de a se fi desfiintat veri-unul dindispositiunile legilor Ore!, din contra s'ailabolit cele-alte dispositiunI, cart ar fi contralegilor Ore! ?

Prea Santite, ori-ce ap dice si ori-ce aftface legile 16reI stall in picióre. Se pote caS-tul Sinod sä respinga cestiunea de recusarece am ridicat, dar atuncI va trece peste le-gile positive ale Statului roman.

Pentru prestigiul S-tuluI Sinod, eg vé rogpe top tre! sa vé recuzati i sá ne lAsap penol liberi, membri S-tulul Sinod, sá jude-cAm in acésti cestiune in cunoscinta decausa, Rog si pe S-tul Sinod sá recuze peeast! treI membrI a! s6I.

P. S. Episcop de Roman : latá ce teme-iurl a adus P. S. Episcop al Duarel-de-Josca sA sustie ceea-ce avanda: cum a trebue sarecuzati pe eel treI din membriI S-tuluI Sinoddice a: in regulamentul carel-am Mcut eù

in adevér a ell '1-am fAcut, dar cu concursultutulor membrilor, cari erag atuncl in Sinodse dice in el, ca judecata biseriasca se face sidupe legile Orel"; sag administratia biseridscaar avea in vedere legile civile ale Ore!, intrucat ele se ating de persóne si de obiecte peterenul bisericesc. hint ce insemnéza acestevorbe si care este ideea : Statul face legI pri-vitóre si la biserica; n'avem no! leg! Mcutede Stat '? Cum, legea organica bisericéscAaltele, i asemenea lege nu este fAcutA dupecadine nici" dupe Santa ScripturA, ci dupelegislatiunea Ore! i noi nu putem sA jude-cam, nici sá ne abatem atusI de putin de laaceste leg!. Acésta e o cestiune destul declaa i Prea Santia Ta ori-ce al ylice i orI-ce a! face, nu poll OH in Sinod, nici in ju-decata bisericésa tot codul civil.

P. S. Episcop al Duneira-de-Jos: Te re-cuz, pentru a nu potï fi de dud ori jude-cator in una i aceeasi causA.

P. S. Episcop de Roman: 'MI pare bineca mentii recusatiunea. Prea Santia Ta mepop recusa, dar sa vedem ce dice si S-tulSinod. Este sail nu de aceeasI opiniune

P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos : Vomvedea, daca se va aka legile Ore!. Cel putinavem sA fim noI causa, pentru ce se cere re-forma S-tului Sinud. Prea Santia Taprecum i fratele Prea Santiei Tale si PreaSintitul Ionichie, suntep interesati in causti.Nu putep judeca.

P. S. Episcop de Roman : Nu me poprecuza. Mie mi se pare lucru curios, ca noisa avem aci procurori. EU trebue sA m6apar.

P. S. Episcop al Duneirei-de-Jos : CandS-tul Sinod va crede necesar, te va cherna sate aperI. Acum trebue sa vé recusatI.

P. S. Episeop al Romanului: Eg trebuesA stag aci, dupe cum ail stat top Mitropo-liti! i Episcopil, i sA iaü parte la vot, de!nu e Die! un canon bisericesc earl sa m6opréscA de la acésta.

P. S. Episcop al Puneirei-de-Jos : Eüspun ca i canónele te opresc sA eI parte lavot i trebue sa te recuzi.

P. S. Episcop al Romanului: Am sA fac,cum ail Mcut top Mitropolitii i Episcopil,daa S-tul Sinod m6 va recuza, atund estealt-ceva.

P. S. Arhiereic Calistrat Bdrleideanu :E fórte logic& propunerea P. S. Episcop alDunarel-de-Jos de a recuza pe P. S. Episcopde Roman, in calitate de episcop, pe P. S.loanichie Bacaoanul, ca presedinte al consis-toriulul, i pe P. S. Valerian Rdmniceanul,ca frate al episcopulul, i iata pentru ce : P.S. Episcop al RomanuluI, nu intru in fon-dul cestiuneI acum, dar al rn6 servesc de ac-tele, car! se gAsesc in dosar, a dat o sentintain care nu s'a unit cu opinia consistoriulut.Apoi P. S. S. nu pote fi in acelasI timp jude-atorul, acusatorul i aparatorul. Un caspre-cedent s'a petrecut chiar si la curtea de casatie:Un domn presedinte al une! sectiuni de acolo,find ruda cu fostul mitropolit Wink s'arecuzat cAnd era a se judece un proces. Cuatat mal mult P. S. Episcop al RomanuluItrebne a se recuze in casul de fafa,e vorba de o caterisire, unde singur a judecatsi a dat o sentinta i aci nu maI pote judecaacum pentru a duoa órá. Atund un vot datpentru o sentintli a unuI nenorocit, judecatpe nedrept de duo! membri ai consistoriuluI,de P. S. Ioanichie Bacaoanul, care, ca arhiereil

presedinte al consistoriuluI, nu pote si iaparte acum la acésta lucrare in S-tul Sinod,si de un arhimandrit anume Stamatin, nucred sA primip ea aceleasi perdue, car! ailjudecat o-data pe acel nenorocit, ma! ju-dece Ina o-datA. EA n'asi crede sA existeniel inteo Ora civilisata si mai cu deosebirein Statul roman asemenea neregularitate deprocedurA biseriaa; mai cu sOma, cA in ju-decata civil& exista mal multe midlóce de aconstata si de a cerceta faptele carl sunt incontra legilor Ore!. Nol avem numai acéstiinstitutiune sinodalti, care este instant& ceamaI inalta, i numaI in materie de caterisiresi de discipline' bisericésa avem dreptul dea cerceta; de si acésta e un termen vag, darde mute orl i atunci se lasti casul la apre-ciarea chiriarchuluI respectiv, diandu-se :pana va da probe de indreptare. A se lAsacasul la apreciarea episcopului ODA va daprobe de indreptare, eti (pc cA e un termenvag...

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Dati-raIvoe sA v6 dail explicatiuni.

P. S. Arhieroa Calistrat Bárleideanu :Prin urmare, aceia earl ail caterisat pe ace!nenorocit diacon, adica: P. S. Episcop al Ro-manulul, P. S. loanichie Bacaoanul si P. S.Valerian Rámniceanul, ca frate cu episcopul,sA se recuze si a nu ia parte la vot contrasag pentru apelul facut de aeel nenorocit.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Dati-ml voesa dail explicatiune asupra uneT expresiunI aP. S. Calistrat Barladeanul, anume cA dacain Vote consistoriele se intrebuintéza expre-siunea : Pana va da probe de indreptare :

Cine constatA acksta ?Apol se constatA; cel putin avem

noi o administratie bisericéscá, avem protoe-rel cad constati daca un caterisit a dat saùnu probe de indreptare. Acésta e un miçlloc

6820 MONITORIJL OFICIAL 18 Februarie 1892

de coercitiune, ea cel caterisit si se mat in-grijescá i sa se mai stapânésci de obi-ceiurile luI cele rele, i dud protoiereulprin raportul sèü arata cá acel orn s'a matindreptat i 'st-a maI schimbat obiceiurilecele rele, iertarea pentru el e o indulgentadin partea bisericet si un midloc de indrep-tare pentru faptele gresite ale celuI iertat.

Are rog si bagati de semä ea not si inadministratiunea civila ne lovim de aserneneafa pte.

1.in functionar indata ce a facut o gre§élae aruucat afará i dat judecatet.

Not nu procedam ast-fel ci '1 oprirn de laserviciul bisericesc pana va da probe de in-dreptare. Tóte acestea le constati protopo-pul, dupe care apot vine si persóna oprita deservicia sa rnarturisésci cä s'a indreptat, sicapata sad dobandesce ertarea.

Apot, P. S. Calistrat Birlädene, acésta nue o vorbi elastica, ci de indulgentä biseri-

P. S. Episcop al Huglor: Ved a P. S.Episcop al Dunärei-de-Jos si P. S. CalistratBárlideanu ar voi sa puni instal* judecito-résca a Bisericel nóstre pe acelasT teram,sa introduca n ea aceleasT formalitatt cartsunt in legile civile. Dad nu me in§el jude-cata nóstra bisericésca, de la inceput i panaastadl, a avut si are tóta buna-vointa de in-dreptare si ridicarea until cadut; iar nu mór-tea lui. A§a am vedut ea in ale canke, ineke jurisprudente bisericeset am citit, a§aam vadut i asa trebue sà vedem noi si inconsistoriile nóstre i in S-tul Sinod. Nu enimeni care ea stáruiasca sà dea in capulcul-va ca sit '1 omóre moralmente; din con-tra toti suntem cu cea mat mare buni-vointa,fie in consistoria, fie aci in Sinod, de a daindreptare celut *tut. De aceea ea nu suntde parerea Prea Santitilor Lor, ca si nenem de tóte formalitatile leget civile, andele nu sunt reclamate nict de canóne, nict delegea organica a Bisericet nóstre, Diet de re-gulamentul S-tului Sinod.

P. S. Arhiereü Calistvat Beirleideanu :Cand P. S. Episcop al Romanulut di ordinla politie ca sa desbrace pe acel nenorocit, ceinsemnéza acésta de cat ea face uz de legilecivile.

P. S. Episcop al Dullard-de-Jos: Acumo si ne prapädesci P. S. al Hu§ilor.

P. S. Episcop al HuOlor: Cum ne prapa-ditt P. S. V. pe not, asa si not pe P. S. Vósträ.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos: Ce vo-escI sa se omóre ómenii?

P. S. Episcop al Hmilor: Nu omóra ni-meat ómenii. Am dis, ea nu sunt de opinieca sA introducem in procedura nóstra biseri-cesca ate aménuntele procedure! civile, candele nu sunt reclamate de legea organica siregulamentele S-tului Sinod. in canóne,nict in legea organica, nict in regulamenteleS-tului Sinod nu se prevede ea un mitropolitsad episeop sti nu ia parte la cercetarea unutapel facut contra sentintel date de el. Pelingä acestea practica, urmati in Sinodulnostru de aprópe 20 ant, dovedesce pe deplinacesta. La nict un apel facut in Sinod, de la1872, nu s'a cerut i aid n'a fost recusati

persóna chiriarhulut care a dat sentinta.Dupe legile tare! nóstre, delictele si cri-mele civile comise de cleric! se judecide instantele civile; cele bisericeset hag sejudeca de autoritatile bisericesci respectivesi in apel de S-tul Sinod. RegulamenteleS-tului Sinod prescria normele de urmat lajudecata bisericésca i casurile cand sa aiba.in vedere i legile civile; asa d. e. in art. 13din regulamentul de procedura, in materiade judecatä bisericésea, se spune: Si se con-formeze cu art. 74 din codul de proceduracivila...." etc. De ce, fari necesitate si maieerem i introducerea acelora ce nu sunt,sa ne laicisam forma de judecata bisericescä?Sunt delicte si crime bisericesci pe cart le-gea civila nu le pedepsesee. Ce facem noicand ne vom apropria tótä legea civil& ? Le-giuitoril no§tri civil! ail fost mat inteleptImaI prudent!' de cat ce cer astadI sa nelaiciam forma de judecata bisericesca. Elne-aii läsat ca in cele bisericesci sa ne condu-cem de legea divinä si de eanóne i numai inunele casurt ne-aa obligat a avea in vederesi legile eivile. In casul ce face obiectul dis-cutiunet nóstre, autoritatea bisericesca res-pectivi a constatat pan& 0 ocular faptele de-gradatóre ale nenorocitului diacon, in urmas'a dat in judecata consistoriulut, care 'I-achemat de fret orI sä se justifiee si el n'avenit nict o-data. Vedett, c membrit consis-toriulut aú fost cu tótá buna-vointa pentruclansul. Dar episcopul respectiv credet! ein'a dat asemenea sentinta cu inima sdrobitä

plini de mila? Da, eü, sunt convins de a-césta, del* un parinle nu póte face alt-fel. Nol,comisiunea, ce am opinat ? Am opinat ci P.S. Episcop póte sal ierte dad se va indrepta.Cum vedett, din tóte pirtile este buni-vointa.El bine, de ce acum sa ne mal referim la le-gea eivilä i sit cerem ba recuzarea episcopu-lui, ba fratine-saa, ba a cutärul saa cutirutmembru din Sinod. Sant dar contra Were!P. P. S. Episcop al Dunäret-de-Jos si a PreaSantitulut Calistrat Barladeanu de a recuzape fret membri a! S-tulut Sinod sa nu iaparte la vot in cestiunea apelulut diaconulutN. Harrell, si rog pe tot! membril 5-tulut Si-nod sA nu primésca asemenea propunere.

P. S. Archiereit Inocentift Ploefteanu':NumaI o intrebare respectuósa voesc sA fae5-tulut Sinod, si anume : dad am avut no!veri-un cas de caterisire si dad. in vert-unuldin acestea mitropolitil saa episcopit aí fostrecusatl.

P. S. Episcop al I. P. S.Stapane, P. P. S. S. membrit S-tul Sinodal Saute! nóstre Biseriet se base* cum s'adis i prin regulamentul pentru disciplinaclerului, se baséza dic, pe S-ta scripturape S-tele canóne. Dupe acestea vin in al duoi-lea rand regulamentele S-tului Sinod, i insfarsit legile Wet, intru cat ele aü atingerecu lucränile S-tulut Sinod. In materia acéstade judecata, dic in materia de procedura aapelului unut cleric, ea cred cA suntem da-tort inainte de tóte sA ne uitam in S-ta scrip-tura si acolo sa cauttun ântaia daca este disceva fata cu cestiunea ce ne ocupd. Dar S-tanóstri scriptura este matpre sus de töte ba-

nuelile omenesei 0 ea nu recuzá pe nimenisi mat ales pe parintil spirituali, când estevorba de o judecati. Dupe acestea sA trecemin revisti sintele eanóne i regulamenteleS-tulul Sinod i vie! aid nu vom gasi ceamat mica alusiune, ci un P. S. Episcop pótefi recusat, find-ea aceste instrumente de dis-ciplini bisericéscit nu air putut nicI o-data.banui ci un episcop póte fi partinitor in ju-decatile sale.

S-tul Sinod, acesti institutiune emina-mente moralä a StatuluI nostru, n'a dat locnict o-data banuelet, cA un episcop, ori-carear fi el, póte fi recusat in judecarea unulapel, find-ea nu a presupus veri-o-dati eaun episcop póte sA judece cu pirtinire, fiechiar si inteo sentinti pronuntati de con-sistoriul eparehiet sale. De aceea practicaS-tulul Sinod, de la 1872, de and s'a in-fiintat el, a fost tot-d'a-una acésta, de a seprimi toff membri S-tuluISinod In judecareaapelurilor si a se primi chiar cu vot decisiv.Ea, unul, din procesele-verbale ale S-tuluiSinod, nu cunose ca si se fi reeusat veri-o-data un episcop din eparhia caruia s'a pre-sintat o sentinta de caterisire. Am dis cAS-tul Sinod, prin regulamentele sale, n'aprevedut nisce asemenea impregiurari; n'aspecificat prin un anume articol, ca cutaremembru póte sa ia parte la judecarea apelu-lui, iar cel-alt nu. §i. scill pentru ce? Fiind-ca. S-tul Sinod, când a formulat regulamen-tul in materie de judecati bisericésca, '§i-adis, acesta este regulamentul instantet cupreferinta superióre, moralmente vorbind.Nu putea S-tul Sinod §i nict n'a putut banuica. in sufletul unuia din episeopt s'ar fi pu-tut veri-o-datd incuiba rautatea ca sA ne-norocésea pe un preot. Nu, P. S. Episeop alDunfiret-de-Jost De and s'a infiintat Bise-rica, ea tot-d'a-una a cautat sA stea pe acestebase, pe earl* a pus'o Mântuitorul, pe baseleacelea de a fi numat institutie moralit. S-tulSinod, nepronuntandu-se pand acum asupraacesteI impregiuriri, prin practica sa a con-sfiintit ea episcopul, fie el direct interesat inmusk cum s'ar dice, cu terment nu de a!no§tri, ci adust de gall, fie die interesat di-rect sail indirect, prin relatiunt de inrudiresaa altele, nu se póte recusa nict in judeca-rea apelulut facut de catre diaconul Hancu.

P. S. Episcop al Dunäret-de-Jos ne-a spusca. este specificata acéstä recusare prin regu-lament.

Ea 'I spun, ea in regulamentul nostru nueste specificat nimic in acésta privinta, cadtóte preseriptiunile regulamentulut nostrusunt luate din canóne i prin canóne nu se vagasi ea un Mitropolit saa un Episcop, care apronuntat o sentintá intr'o forma saü alta,sa nu ia parte, se intelege, nu ca judecator.

P. S. Episcop al Duncirei-de-Jos: Nuputett sa me combatetl, urmat! dupe canóne,act nu putett esi de aci.

P. S. Episcop al Rômnicului: Am dis ciprin regulament nu se prevede nimic i niciun canon nu exista, in care si died ca epis-copul, in a caret eparhie s'a pronuntat cate-risirea, sa fie inlaturat. De aceea regulamen-tul S-tului Sinod n'a inscris i niel n'a putut

18 Februarie 1892 MONITORIM OFICIAL 6824

sd inserie prin articolele sale o asemenearestrietiune.

Grásindu-ne in fata principiilor pe cari sebasézd institutiunea nóstrásinodali i urmindacelorasi principii, die, noi nu putem sa pri-mim asemenea restrictiune i sd recusdm pemembril S-tului Sinod: s'a slis, ci episcopul,care confirm& o sentintA, este pdrintele celuijudecat. i fiind-ca pdrintele nu póte fi Dido-datá binuit i nici póte sd fad( cu fiul sétiduhovnicesc lucruri de acelea cari ar pu-tea sd atingl demnitatea lui riorald, eil

rog pe S-tul Sinod sd inlAture cestiuneaprealabild ce ne ocupd. Resumandu -meinsd asupra celor vorbite pan& acum, die :fiind-ci regulamentul nostru i cu cane,-nele n'ad nici o prescriptiune anumitá caepiscopul sd se recuse saU sá rémand la ju-decarea ulna! apel, noi nu putem sA primimpracticele propuse, mai ales cd aii i carac-terul de a fi personale.

Vin acum si la legile terel, pe earl, cumvedeti, un spirit óre-care voesce a le aduce inS-tul Sinod. Se strigd in gura mare, cd legikOrel trebuesc respectate ! Dar de cinecalcat, P. S. al Dunirei-de-Jos, legik Weiin acéstá institutiune? Va slice P. S. Sa ? Eqanticepez tot eil trebuesce sl i respund ;de aceea die, nimeni n'a cAleat legile térei.

void addoga, pentru P. S. Episcop al Du-ndrei-de-Jos, c niel legea organied a S-tuluiSinod, nici S-tul Sinod, nicl actele acestei in-stitutiuni, nimenea nu va dat rolul de pro-curor. Dupe lege este ministrul, care indatdce acésti institutiune depAsesce, Dómne fe-resce, din caile sale, el este, die, dator sd vinási si sustini legik. pic Inc& o datá P. S.Episeop al Dundrel-de-Jos, cd legik pre! nus'ad cAleat nici o-datá i nici se vor Wed deveri-un membru, care sá nu fie pus la ordinechiar de catre presedinte. Degéba umblati cusperietórea cá se calcd legile'. Oare se Wedlegik Orel' nóstre aci, dud noi dupe o pro-cedur& de la 1873 si procedem pand asti-sli,data inadins i pe cdile legale. Este adevOrat,cA tot-d'a-una Episeopii i chiar Episcopiiearl ad dat o sentintd de caterisire ad luattot-d'a-una parte la judecata apelurilor? saümal bine dis nu la judecatd; del nu un Epis-cop singur judeca in S-tul Sinod. Nu s'a re-cunoscut nici un Episcop pan& acum, in timpde 19 an!, de nimene. S'a ldsat Episcopul casd dea informatiuni 5-tului Sinod, iar el prinmajoritatea sa a judecat si a hotdrit. latá darcum stad lucrurile in privinta recusdrilor ce-rute.

Rog dar pe S-tul: Sinod sá nu'si contra-died o procedura de 19 anT, pe care a ur-mat-o, s sd nu introdued proceduri strdinede acestA instanta, edei o-datd acéstá proce-dare adusd in S-tul Sinod, nu va aduce binesi fie sigur P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos,ci ori-ce procedurd, ea si ori-ce lege, este osabie cu doue

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos: Ednu'naT fac ilusiune de reusita propunerei mele,pentru cd îneleg spiritul de care sunt cu-prinB1,ce1 ce combat propunerea mea; void nu-maI sti stabilesc lucrul de la inceput, ed pro-

punerea mea este conform& tutulor legilor ;fie bisericesti, fie civile.

AU vorbit preopenentiI, cum cd noi nutrebuie sd urmdm dupe legile civile, cici a-vem canónele.

Heil Prea Santiti preopinenti. Cand discu-tdm cestiuni asa de seriöse nu este destul sddicem, cd urnadm dupe canóne.Cuvêntul ca-non este vag. El trebuie precisat i in ces-tiunile bisericesti trebuie sd citati canónele.Alt-fel ele n'aii nici o insemndtate i ed cred,ed una din causele care a contribuit la des-creditarea kr este si acésta. Cand nu poll a-vea nid o basd in discutiune, and nu pollsi oferi nimic, atunci slici preopinentului :calci canónele si noT nu putem sd facem cu-tare lucru, pentru ed &Alain canónele. Eiicunosc jocul acesta de convingere i v'asiruga sel abandonati. Nu este de foks.

EA pot si ve spun, cd S-tul Vasile dicecurat: Nu posi fi judeedtor in lucrurile undeai óre-care interes. Dar eil admit, cd canónelenu recusd. Ei bine! Credeti Prea Santia VOs-trA ed. este lovitor justitiei i prestigiuluiS-tului Sinod daci s'ar recusa Episcopil in-teresati? Nu cred una ca acésta; din contra,eù cred cd avem datoria i suntem obligaticu dinadinsul sd urmdm legilor pre! acolounde nu avem canóne.

Prea Santill membri. Nu uitati, ca' legikcivile ale Wei aU constituit acest Sant Sinod;nu ui tall cd Uzi puterea nóstrá administra-tivd asupra bisericei ne este data de Ord; nuuitati cd noi prelatii suntem alesi de marelecolegid electoral; mai presus de tóte nu ui-tali chiar, ed aceste discutiunI prin forta lu-crurilor o sd se publice prin Monitorulcial i sA se citésed de top.

Nu ye temeti, cd dacd yeti admite propu-nerea mea se prapidesce Sinodul nostru.

Din contrd, ed cred, ed S-tul Sinod arpierde mult din autoritatea i prestigiul sèùatuncl cand nu va tine socoteld de legile 16-rei. Caterisirea, Prea SAntiti membri, estedegradarea unui preot, ea BA nu die mórtealui. Apoi cum voiti Prea SAntia VóstrA sdnu tinem socotéld de legik èiel, cand estevorba de mórtea sufletésed a unui ceatenroman i membru activ al bisericei nóstre.

Am audit sustinêndu-se ed episcopul estepdrintele crestinilor. Da, o fi pirinte dar ce-fel de pdrinte este el, dud trece peste jude-cata consistoriului i gravézi pedépsa gatde mult in cat 'I sugrumi moralmente?

P. S. Episcop al Huglor: '1 da dreptregulamentul.

P. S. Episcop al Dundrel-de-Tos : Asidori semi spunetl, care regulament diacest drept ? Vé rog nu ve jump' de a re-gulamentul, ca sA nu se slick cd noi abusdmde puterile nóstre spirituale.

Nu putem sd credem cd lucrurile sunt asade dulei cum are aerul P. S. Episcop al Hu-silor sit le crédi.

P. S. Episcop al Husilor nu trebue sd uitecA dreptatea nóstri trebue si prisosésed maimult de cat a fariseilor si a arturarilor,prin urmare chiar dad n'am avea legi inrtruacésta, tot nu trebue sd se uite principiul eelmare, cdtre care tind legislatiunile omenesci,

anume acelea, cd judecAtorul nu trebue sdfie nici chiar bdnuit.

Mésura unei Inalte înelepciuni ne a dat'ochiar acurn P. S. Valerian, care s'a reclisatde a lua parte la lucrarea comisiunei privi-tóre la cestiunea de fald, cu tótá insistentavotul S-tului Sinod intru acésta; cred ed ex-emplu P. S. Valerian are sd fie urmat si deeel lalli duoi P. S. membri interesali. Daca ladin contrd rnO void înela, cred ed S-tul Sinodnu va da un vot prin care sd respingd pro-punerea mea.

Voci: Are s'o fad..P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos: Ed asl

dori sd se fad. i acésta, ca sd se vadd i mat'bine, ca in cestiunile cele mari, in earl' sediscutá mórtea diacon cetAtean roman

pdrinte de familie, se trece peste tóte legikatat bisericecsi, cat i civile. Resumand celedise, ridic incidentul de recusare í propun5-tului Sinod, ea trei din membril sel i anu-me: P. S. Melchisedec, episcop al Romanu-lui, P. S. lónichie Bacaónul, locotenent alRomanului, si P. S. Valerian Rdmniceanu,locotenent al Buzeului sd fie recusati in dis-cutiunea casului de caterisire a diaconuluiHancu ; eel Antdid ea episcop care a judecat,altul ca presedinte, mernbru al consistoriulul,si cel altreilea ca frate al Episcopului, carea judecat.

P. S. Episcop al Romanuluti: i pe PreaSantia Ta ea advocat.

I. P. S. Mitropolit al Moldova :cd disc itiunea se agitA din ce in ee invocan-du-se cAnd S-tele canóne, chid legik Semi ;uniI dic, cd se calcd canónele i legile prei,alti sustin, ca nu se Wed nici canónale nicilegile téreI. Dar eil un lucru observ, ceea ceam Os i mai de uni-sli, ed cestiunea acéstanu este asupra casului de caterisire al untilnenorocit diacen cdslut de patima betiei, ci &-supra forme, asupra procedurei cum s'a ur-mat judecarea lui.

P. S. Episcop al Dundra-de-Jos Ve rogsd puneti la vot cestiunea de recuzare.

P. S. Episcop al Bomanului.: Eü rog peS-tul Sinod ca i in cestiunea acésta sd pro-cedeze cum a procedat In tot-d'a-una de cAndesistd la noi S-tul Sinod. Póte ca ad drepta-te i propunetori i de prefaceri, dar sA vindP. S. Lor pe urmd cu o pr opunere s'o pundin discutiunea S-tului Sinod i in urma dis-cutiunei se va vedea dad{ pe viitor este binesd se urmeze asa cum propun P. P. S. Lor.Pentru present, eù rog pe S-tul Sinod sti seurmeze conform regulamentului in vigóresd puneti la vot propunerea P. S. Episcop alDundrei-de-Jos pentru recusarea a trei mem-ber din S-tul Sinod.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: : Ed as1dori sd scid, pantru care euvént se cere recu-sarea acestor trei membri.

P. S. Episcop al Duntirei-de-Jos : Sunttrei membri earl sunt inplicati in acéstá ces-tiune si nu putem discuta in fond pand eeacestia nu vor fi reeusali.

P. S. Arhiereti Ioanichie Bacaoanul: Nuasi fi luat cuvéntul in acsétd cestiune dadnu as fi audit pe P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos pronuntandu-se in mcd categoric ai

6822 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892

intfun mod fórte blamator pentru mine, caream fost presedintele consistorului.

P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos : Ire rogsi declarall and si cum v'am blamat.

P. S. Arhiereit loanichie Bacaoanul: Maruncat cuvinte ca noi am fi in eparhia Ro-manului omoritorl de ómeni.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei : A dorisit scid, cine a fost judecitorii car! ad jude-cat pe acel nenorocit.

P. S. Arhierai Ioanichie Bacaoanul : Edam fost in duoè rênduri si a treia óri, &Ands'a pronuntat sentinta, am fost lipsi, cici e-ram la Sinod.

P. S. Episcop al Arge§ului: Ve rog siluau pe rend tóte aceste cestiuni. Mai anteideste cestiune de recuzare acelor trei membridin S-tul Sinod. Acesti cestiune se cere a seresolva mal 'nainte de a intra in fondul ces-tiunel, de témi ca si nu se faci o majori-tate In cestiunea caterisirei. Ed ye mirturi-sesc un lucru, ci de cAnd este S-tul Sinod nuam veçlut si se recuze un episcop in eparchiadiruia s'a dat o sentinti de catensire i decinu putem admite acum ci un episcop si fierecuast, ci el trebue si stea In Sinod pentrua2sT apAra lucrarea. El este de drept mem-bru al Sinodului i sentineli neadormitit i yemirturisesc ci nu putem admite propunereaP. S. Episcop al Dunirei-de-Jos.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos: Ve rogsi punetl la vot propunerea mea de recusare.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Nu potpune la vot pani ce mal Anteni nu yeti ex-plica cine Bunt judecitoril earl' ad judecat peacel diacon.

P. S. Episcop al Rômnicului: Ve rogsemi dap cuvéntul ca si intreb, punem indiscutiune o alti cestiune, adici cestiuneajudecitorilor earl aù judecat pe acest diacon?Ed sent ci pana acum s'a discutat daci trelmembri din Sinod pot sail nu si fie recusati.Daci pump in discutiune o altA cestiune yerog sA terminim cu cestiunea recusirei.

P. S. Episcop al Dundrei-de-fos : Ire rog,I. P. Santite, pump la vot cu apel nominalcestiunea ridicati de mine, pentru a se vecleacine este pentru recusare çi cine contra.

P. S. Episcop al Römnicului : ve rog s'opump la vot prin sculare i sedere.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei : Pun lavot propunerea P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos, care este pentru recusarea a trei membridin S-tul Sinod. Cine este pentru sa bine-voiasci a ridica mAna.

Numai duo! membri ad votat pentru; prinurmare, propunerea a cidut.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos : Ve rogsi se constate in procesul-verbal ci In con-tra propunerei mele majoritatea a fost nu-mai 8 membri, impreuni cu eel trei intere-sap in causi.

P. S. Episcop a Rômnica,lui : Cer cu-ventul in cestiune de regulament. Regula-mentul interior al S-tului Sinod nu di drep-tul nici unuia din membrii sei si proclamevotul, ci mime presedintelui.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei : P. S.Episcop al Dundrei-de-dos '1 a constatataingur.

P. S. Episcop al Rômnicului: N'are drept,ci numai presedintele are drept si constatevotul.

1. P. S. Mitropolit al Moldovei: Acumintrim In fondul cestiunei.

P. S. Episcop al Römnicului : ve rog sisuspendati sedinta pentru cate-va minute cisunt duoè ore de dud necontenit discutim.

\Tod: Ve rugAm si ridicati sedinta i siamanati discutiunea fonduldi pe mane.

Alte voci : Ve rugAm si avem sedinta pepolmine.

S-tul Sinod consultat dad primesce ridi-carea sedintei, si se aprobi.

P. S. Episcop al Dundrei-de-Jos : Me in-scrid cel dranteid in discutiunea fonduluipentru sedinta viitóre.

edinta se ridici si se anunti cea vii-tóre pe Viper!, 1 Noembre, orele 2 p. m.

Presedinte, Ioslf Mitropollt Moldovel§1 Sucevel.

Secretar, Gerasim Pite§teanu.

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

DIrectiunea general& a servieluluIsanitar

Pentru ocuparea in mod definitiv a postu-rilor de medici de orase 0 de spitale, notateIn tabloul de mai jos, se va tine concurs la20 Aprilie 1892, In conformitate cu regu-lamentul concursurilor pentru posturile me-dicale, publicat in Monitorul ofieial No. 94din 1885.

Pentru posturile de medic! de orase 0 despitale de dincóce de Milcov, precum si pen-tru tóte spitalele rurale, concursul se vatine In Bucuresci, In localul directiunei ge-nerale a serviciului sanitar; iar pentru ace-lea de medici de orase si de spitale de pesteMilcov, concursul se va tine in Iasi, la epi-tropia spitalelor case! Sf. Spiridon.

D-nii" doctor! sad licentiati in medicini,earl" ar dori si se presinte la concurs, vorinainta cererile la directiunea sanitari, cu 15dile inainte de çliva concursulul, o-dati cutote actele ce ar proba dreptul de admisibi-litate la concurs, cerute de mentionatul re-gulament i anume :

Pentru posturi de medicl de orase :al Actul de nascere sad actul de natura-

lisare;1") Diploma de doctor in medicini i Mo-

nitorul ofieial in care este publicat dreptulde liberi practici in tell;

cf Certificatul care probézi cA ail ficut unan servicid ca medic de plasi, saù duoi an! camedic secundar de spital in urma unui con-curs, sad ci ad ficut practici in téra in timpde 4 ani, precum i certificatul constatitordi ad %cut stagiul de un an in armati, con-form acesta cu modificarea introdusi in re-gulamentul concursurilor prin decretul regalcu No. 1.918, publicat in Monitorul ofieialNo. 56 din 1886.

Licentiatii in medicini vor presenta in lo-

cul certificatului ci aü ficut stagiul de unan ca medic in armati, certificatul ci aü fi-cut serviciul militar i ci aü servit un an camedic de plasi.

Pentru posturfile medici de spitale :a) Actul de nascere saú actul de natura-

lisare;b) Diploma de doctor in medicini i Mo-

nitorul oficial In care este publicat dreptulde libel. practici in led;

Certificatul care probéza ca. ail Mcut 4tun de practici, sad duoi ani de funcliuneca medic secundar intr'un spital numit princoncurs, sad ca ad ficut cel putin duoi anica intern in spitalele din Paris, saü duoi anica asistent in spitalele din Germania, sad ciad servit un an ca medic de plasi, precumcertificatul constatitor ca aù ficut stagiulde un an in armati, conform mentionatuluidecret.

Licentiatil in medicini nu sunt admii laconcurs pentru posturile de media de spi-tale.

Petitiunile pentru admiterea la concurscari nu vor fi insolite de actele enumeratemai sus, si cari nu se vor inainta la di-rectiunea sanitari cu 15 dile inainte dediva coucursului, nu vor fi luate in consi-deratiune.

In acele petitiuni se va arita postul pen-tru care petitionarul doresce sA concurezedomiciliul seg.

No. 2.232. 6,34. 1892, Februarie 4.

Tabloit de posturile vacante de media de ora,e0 de spitale, pentru ocuparea cltrora urtnézI ase tine concurs la zo Aprilie 1892.

Medici de orage

Alexandria, din judetul Teleorman.Rosiori-de-Vede,Sinaia, din judetul Prahova.Vileni,Sulina, , Tulcea.Micin, , insircinat i cu

serviciul medical al spitalulul.Tergul-Frumos, din judetul Iai, idem.Panciu, Putna, idem.

Medici de spitale judefiane i comunaleSpitalul Buzed, din judetul Buzed.

Curtea de A.rges, din judetulArges.

Spitalul Dr:1*mi, din judetul Valcea.Ferbinti, din judetul Ilfov.Budesci . ,Cernavoda, din judetul Constanta.

, Moinesci . Bacid.Spitalul Podu-Turculul, din jud. Tecuciü.

. TArniuca r Dorohoid.§tefinesci r BotosanI.Burdujeni r r, Babadag , Tulcea, in-

sircinat 0 cu serviciul medical al urbei.

Medici de spitale ruraleSpitalul Slatina, din judetul Suceava, re-

tribuit cu 500 lei pe lull din casa Statului,avend locuinti, iluminat si incildit.

Spitalul Vidra, din judetul Putna idem.Horez . 'Mee-a r

, Bujor . Covurluid ,

18 Februarie 1892 MOMTORUL OFICIAL 8823

Spitalul Mozaceni, din judetul Ares, re-tribuit cu 500 lei pe lima din casa Statuba,avénd locuinta, iluniinat

S pi tal ul Raducineni, din judetul Facia IdemPlainesci R.-SaratNegresci VasluitiObedeni Vlasca

Licitatiunile tinute anterkre nedând re-sultat satisficétor, se publica o noua licita-tiune pentru darea in intreprindere a lucrA-rilor de reparatiuni, ce urmézä a se face lalocalurile spitalelor rurale Floresci din jude-tul Tutova, Horezu din judet.ul VAlcea, Sla-tina din judetul Suceava, Strehaia din jude-tul Mehedina i Vidra din judetul Putna,earl luerari vor urma a se executa in cursulpriml-verel anului 1892.

Licitatiunea se va tine atAt in Bucuresci,in localul ministerulta de interne (cancelariadirectiunei generate a serviciulul sanitar),precum i pentru fie-care spital in parte, laprefecturile judetelor respective, in diva de24 Februarie 1892, orele 3 p. m.

Estimatiunea luerarilor de pe devise estecea urmatóre :

Lucrari de reparatie necesare a se face laspitalul :

Floresci lei 20.000.Horezu 9.800.Slatina , 7.400.Strehaia , 7.800.Vidra , 17.250.Licitatiunile se vor tine eu oferte sigilate,

insotite de o garantie provisolie de 5 la suta,in numeraria saü efecte publice garantate deStat.

Devisele i caietele de sarcinese pot vedeain tóte dilele i orele de lucru, atat in Bucu-resci, in cancelaria directiunel generale a ser-viciului sanitar (serviciul spitalelor rurale),precum si la prefecturile judetelor in earlsunt situate spitalele.

Art. 40-57 din legea comptabilitatei ge-nerale a Statului sunt obligatóre la tinereaacestel licitatiuni.

No. 2.579. 1892, Februarie 13.

MINISTERUL CULTELOR§I INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Pentru ocuparea in mod provisoriii, con-form legel, a catedrei de sciintele-naturale(zoologie, botanica si geologie), cu aplicatiunide la scóla normalA de institutorl din Capi-talk ministerul, auçlind pe consiliul perma-nent al instructiunei, publica concurs pe divade 15 Maid 1892.

Conditiunile de admisibilitate sunt prey&dute in art. 1 si 4 al legel de concursuri dela 17 Martie 1879.

Programa coneurului se compune din ma-teriele de zoologie, botanic& si geologie, earl'se cer la esamenul de licenta, urmând ca can-didata sA fie supusl la treT probe scrise, cateuna din fie-care materie

Tot de asemenea si la oral, una dintreprobe, pe care va alege-o comisiunea esami-natóre, va consta intr'o lectiune model.

Concursul se va tine in palatul Universi-tateT din Bucuresci, iar procedura este fixata

in regulamentul de aplicare a legei de con-cursuri de la 17 Martie 1879.

Inscrierile se fac la minister cel putin cu8 dile mai inainte de termenul coneursulul.

No. 2.393. 13. 1892, Februarie 11.

Pentru ocuparea in mod provisoral, con-form legeT, a catedrel de matematici de lagimnasiul real din Turnu-Severin, ministe-rul publica concurs pe diva de 15 Octombre1892.

Concursul se va tine la Universitatea dinBucuresci.

Conditiunile de admisibilitate si programamateriaor sunt publicate in Monitorul ofl-cial No. 100 din 6 August 1889, iar proce-dura de urmat este fixatA in regulamentulde aplicare al legeT de concursuri din 17Martie 1879.

Inscrierile se fac la minister eu eel putin8 dile mai inainte de termenul coneursului.

No. 1.874. 4. 1892, Ianuarie 31.

MINISTERULLUCRARILOR PUBLICE

Se da in intreprindere aprovisionarea a3.776 metri cubT petris1 pe soséua judetianaStefanesci-Iasi intre hectometri 534 si 588inclusiv.

Valórea, de pe devis, este de lei 49.843,bani 20, sati lei 13, ban! 20 pe metru cub.

Licitatiunea se va tine la acest minister sila prefectura judetului Botosani in diva de 20Februarie 1892, la orele 4 dupe amiadi precis.

Pentru formalitatile licitatiei, cAtimei lu-crarilor de executat, costul lor partial, caie-tul de sarcine special, forma si osebitele cla-use ale contractulta, D-nii coneurenti potlua informatiuni de la minister si de la pre-fectura sus numita cu 10 dile inainte delicitatiune.

Dispositiile art. 40-57 din legea compta-bilitatei generale a Statulul sunt obligatórela licitatie.

Supraoferte nu se primesc.No. 14.648. 3.11. 1891, Decembre 19.

Se dA in intreprindere constructiunea unuipod provisoral peste apa Vedea tang& Ale-xandria.

Valórea, de pe devis, este de lei 36.432,bani 36.

Licitatiunea se va tine la acest minister sila prefectura Teleorman in diva de 27 Fe-bruarie 1892,1a orele 4 dupe amiadi precis.

Pentru formalitatile licitatiunei, atimeilueririlor de executat, costul kr partial,caietul de sarcine special, forma si osebiteleclause ale contractulul, D-na concurenti potlua informatiunT de la minister si de la pre-fectura sus numiti cu 10 dile inainte de lici-tatiune.

D-na concurenti vor avea in vedere la li-citatiune art. 40-57 din legea comptabilita-ei a Statului.

Ofertele vor fi facute conform publicatieldin Monitorul oficial No. 227 de la 17 Ia-nuarie 1892.

Supraoferte nu se primesc.No. 965: moci. 1892, lanuarie 25.

Se da in intreprindere aprovisionareacu petrisi pe termen de 2 ani, pe soselele Co-pou, Bahluiu i IasT-Sculeni, capu dealuluidin circumscriptia X.

Valórea, de pe devis, pentru anul curenteste :

Pentru soséua Copou lei 870.Bahluiu , 4.705.Iasi-Sculeni 14.969.

Licitatiunea se va tine la acest ministersi la prefeetura de Iasi pentru fie-care soseain parte in diva de 28 Februarie 1892, laorele 4 dupe amiadi precis.

Pentru formalitatile licitatiuneT, cátimelluerarilor de executat, costul kr partial, caie-tul de sarcine special, forma si osebitele cla-use ale contractuluI, D-nii concurenti potlua informatiunT de la minister si de la pre-fectura sus numitA cu 10 dile inainte de

D-nil concurenti vor avea in vedere la li-eitaliune art. 40 57 din legea comptabilita-lei generale a Statului.

Ofertele vor fi acute conform publicatiu-nei din Monitorul oficial No. 227 de la 17Ianuarie 1892.

Supraoferte nu se primesc.No. 980. 3404. 1892, Ianuarie 25.

Se da in intreprindere aprovisionarea pie-trisului la intretinerea soselelor din portulGiurgiu, in anul 1892.

Valórea, de pe devis, este de lei 22.029,ban! 60.

Licitatiunea se va tine la acest minister sila prefectura judetului Vlasca, in diva de 18Martie 1892, orele 4 dupe amiadi precis.

Pentru formalitatile licitatiunei, catimealucrarilor de executat, costul kr partial,caietul de sarcine special , forma si ose-bitele clause ale eontractului, D-nii con-curenti pot lua informatiuni de la ministersi de la prefectura Vlasca, cu 10 dile inaintede licitatiune.

D-nii concnrenti vor avea in vedere la li-citatiune art. 40-57 din legea comptabi-litatei generale a Statulul.

Ofertele vor fi facute conform publicatieldin Monitorul oficial No. 227 de la 15 Ia-nuarie 1892.

Supraoferte nu se primesc.No. '1.833. 3454, 1892, Februarie 15.

CAlle terate româneSe aduee la cunoscinta generala ea, in diva

de 2 (14) Martie 1892, orele 3 p. m., se vatine licitatie la acésta directiune, pentru da-rea in intreprindere la depositul de machinldin Bucuresel (gara de Nord), a manipulatiu-nei de combustibil, adici incarcare, descar-care si asedare de carbuni negri, lignit, lemnede foe, precum si eventual tiiarea de lemne.

Cantitatile anuale variaza :De la 8.000-9.000 tone carbuni negri;

, 10.000-11.000 , lignit;10.000-12.000 metri cubi lemne

de foe.Pentru informatiuni mai aménuntite, D-nil

amatori se pot adresa in bite dile de lucrula serviciul tractiunei in Bucuresel, caleaGrivitie No. 144.

6824 MONITORUL OFICIAL 18 Februarie 1892

Ofertele timbrate, sigilate i insofite de re-cepisa casieriel cailor ferate centrale pentru de-punerea unel garanfil de 500 lei se vor adresadiregiunei generale a cailor ferate, serviciulP, Bucuresci (gara de Nord), cu urmatóreainseripliune pe plic :

(Oferta, pentru manipulalia combustibi-lului la depositul Bucurescl. Licitalia de la2 (14) Martie 1891».

Ofertele se vor primi numai IAA in çlivalicitafiei, la orele 3 p. m., eänd se vor deschide.

Supraoferte nu se primese.Depunerea garanfiei in numerar sag efecte

la licitalie nu se admite.No. 9.037. 1892, Februarie 10.

Se publica licitaliune pentru furnituraa 66 petre kilometrice de piaträ de pe valeaPrahoveT, sag din cariera Târcau, judefulNeamfu, necesare pentru liniapredabile in ori-ce stafiune in exploatare.

Condifiunile contractulul, caietelor de sar-cine i desemnul se pot vedea la secretaria-tul serviciului lucrarilor noui, calea VictorieiNo. 65, otel Mano, in töte çlilele de lucru dela orele 3-6p. m.

Ofertele se vor presenta in scris i sigilatesi vor purta pe plic menfiunea :

(Oferti pentru furnitura de petre kilome-trice, serviciul lucrárilor noui. Licitalia de la28 Martie st. n. 1892»; ele vor fi insolite derecepisa casey eentrale a cailor ferate române,constatând vèrsarea unei garanfii provisoriede 150 lei i vor coprinde prefurile pe bucaticu care amatoril sunt dispusi a executa fur-nitura.

Garanfia definitivi va fi de 300 lei.Depunerea garanfiel in numerariii la lici-

taliune nu se primesce, urmind neaperat eaofertele si fie insofite de recepisa case cen-trale a cailor ferate române.

Ofertele se vor primi la direcliunea gene-serviciul P, panà in çliva de 28 Martie

st. n. 1892, orele 3 p. m., eind se vor des-chide.

Supraoferte nu se primesc.No. 20.066. 2 1892, Februarie 11.

Se (IA in intreprindere executarea cládiri-br de pe seclia III a liniei feratein valóre de lei 67.501, bani 84.

Condifunile contractului, caietelor de sar-cini, planurile i devisul se pot vedea la Iasi(biuroul seefiei IV strada TomaCosma No. 7, in töte çlilele de lucru, de laorele 3-6 p. m.

Ofertele se vor presenta in scris i sigilatevor purta pe plic menfiunea :(Oferti pentru executarea clädirilor de pe

seclia III a liniei ferate Licitafiade la 28 Martie st. n. 1892»; ele vor fi in-solite de recepisa casel centrale a cailor ferateromâne, constatând vèrsarea unei garanfitprovisorie de lei 2.500 si vor coprinde num6-rul procentelor in raport cu devisul cu careamatorii stint dispusi a executa lucrarea.

Garanfia provisorie va fi i definitivi.Depunerea garanfiei. in numerarig. la licita-

Oune nu se primesce, urmând neapërat ca

ofertele sa fie insofite de recepisa casel cen-trale a cailor ferate romine.

Ofertele se vor primi la direcliunea gene-ral, serviciul P, pânä in çliva de 28 Martiestil nog 1892, orele 3 p. m., când se vordeschide.

Supraoferte nu se primesc.No. 20.819. 1892, Februarie 12.

Se da in intreprindere executarea lu-crarilor Orel de triagiti de la Barbosi, earl'se compun din terasmente, luerari de arta,consolidäri, clädiri, balastagig si aseçlare decale i imprejmuirI, in valóre total. de200.000 lei de pe devis.

Condifiunile contractului, caietelor de sar-seria prefurilor, planurile i devisul se

pot vedea la secretariatul serviciului lucri-rilor noui, calea Victoriei No. 65, otelMano, in tóte çlilele de lucru, de la orele3-6 p. m.

Ofertele se vor presenta in scris i sigilatevor purta pe plic menfiunea : Oferta pen-

tru luerarile garei de triagiii Barbosi, hei-tafia de la 23 Aprilie 1892"; ele vor fi inso-fite de recepisa easel centrale a cailor ferateromâne, constatând vërsarea unei garanfiiprovisorie de 5 la sttä din valórea devisului

vor coprinde numèrul procentelor in ra-port cu devisul cu care amatorii sunt dispusia executa lucearile.

Oferte parfiale nu se primesc.Garanfia definitivä va fi de 10 la sutá din

vahírea contraetului.Depunerea garanfiei in numerar la Iicita-

fie nu se primesce, urmând neapërat ca ofer-tele sa fie insolite de recepisa easel centralea cailor ferate române.

Ofertele se vor primi la direcliunea gene-rala, serviciul P, pâni in çllua 23 Apriliest. n. 1892, orele 3 p. m., dud se vor des-chide.

Supraoferte nu se primesc.No. 19.550. 9 1892, Februarie 11.

Se di in intreprindere executarea 1=66-lor de terasmente i zidarie ale unul pasa giúsuperior de 10 m. 00 desehidere pe linia Brai-la-Port, gara de triagiu, in valóre de 29.672lei, bani 43, de pe devis.

Condifiunile contractului, caietelor de sar-eini, planul i devisul, se pot vedea la secre-tariatul serviciului luerarilor nouT, calea Vie-toriei No. 65, hotel Mano, in ate çlilele delueru de la orele 3-6 p. m.

Ofertele se vor presenta in scris i sigilatevor purta pe plic menfiunea :Oferta pentru executarea unui pasagig

superior Braila-Port, gara de tiragig, licita-fia de la 30 Aprilie stil nog. 1892"; ele vorfi insofite de recepisa easel centrale a callerferate romine, constatând vërsarea unei ga-ranfii provisorie de 5 la sutd din valórea de-visuluI i vor coprinde numërul procentelorin raport cu devisul cu care amatorii suntdispusi a executa lucrarea.

Garanfia definitivi va fi de 10 la suti dinvalórea contractului.

Depunerea garanfiei in numerar la licita-fie nu se primesce, urmind neapèrat ea ofer-

tele si fie insofite de recepisa easel centralea cailor ferate române.

Ofertele se vor primi la direefiunea gene-ral', serviciul P, pâni In çllua de 30 Apriliestil nog 1892, orele 3 p. m., când ve vordesehide.

Supraoferte nu se primesc.No. 21.316. 1892, Februarie 13.

MINISTERUL DE JUSTITIE

Avênd trebuinfa a inchiria de la S-tu Gheor-ghe 1892 un local pentru instalarea came-lariei ministerului, se vestesce prin acéstape toff proprietarii de case din Bucuresci adepune ofertele kr la minister, in termen decel mult 15 Ole de la publicarea acestui

Localul cata si coprindä eel pulin 20 ca-mere spafióse, afara de dependinfe, situat inapropiare de centrul orasului si bine intre-finut.

MINISTERUL AGRICULTUREI,INDUSTRIEI, COMERCIULU I

DOMENIELOR

In administrafia centralä a acestui minis-ter devenind vacant un post de copist, carepost urmând a fi ocupat prin concurs, minis-terul publieá spre cunoscinfa general caconcursul va avea loc la minister, in çliva deSâmbata, 22 Februarie 1892 la orele 3 p. m.

Condifiunile de admitere la concurs sunt :1) Sa fie roman sag naturalisat;2) Sä aiM o scriere frumósä i corecta;3) Sa presinte certificate de studii i cu

preferinfa de bacalaureat.No. 7.633. 3 1892, Februarie 15.

In temeiul jurnalului consiliului mi-nistrilor No. 1 de la 12 Februarie 1892, sepublicA spre cunoseinfa general ea art. 45din condifiunile generale pentru arendareamosielor Statului, pe periodul incepetor dela 23 Aprilie 1893, publicate in Monitoruloficial No. 202 de la 13 Decembre 1891, semodified in modul urmitor :

Art. 45. Pisunatul vitelor in padurile saùpärfile de padure, de veri-ce esenfe sag Arsta,este cu desëvirsire oprit.

Prin escepliune pasunatul este permis :a) In padurile de baltä ce ail o etate mai

mare de 5 ani, cum si cele exploatate inscaun;

bl La padurile de munte numai in goluri,indicându-i-se de catre agenfii silvici trece-tórele la acele goluri si la *Wei.

Introducerea caprelor este cu desèvirsireinterçlisa in 'Muffle de ori-ce categorie.

In cas de contravenire la disposifiunilecoprinse in acest articol, arendasul va pläti,färä somaliune saü judecatä, ci numai prinaplicarea legel de urmärire, eat pentru vi-tele sale cât i pentru cele invoite de dénsul,amençlile prevèçlute de codul silvic i valóreastricaciunilor causate, dupe constatareaestimarea ce se va face de catre ageniI silvici.

No. 7.469. 1892, Februarie 14.Ouplimentl

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 6825

Se publica spre generala cunoscintA cA, indiva de 2 Martie 1892, orele 11 a.m., se vorvinde prin licitatie, in localul prefecturei M-ehl si la comuna Viltotesci, 93 arbor! de esentediferite, avênd 0 m. 70-2 m. 50 In circumfe-renta i marcati cu ciocanul silvic P7s si res-panditi prin padurea Statului VAleni, cu con-ditiunile ce se pot vedea atât la prefecturAcat si la numita comuni.

Amatorii, de a cumpéra acesti arbori, se vorpresenta In localul aceleI prefecturi si la nu-mita comunA, la diva mai sus fixata, spre aconcura, find InsotitI side garantia prevedutaprin conditiune In sumi de lei 50.

No. 7.351. 1892, Februarie 13.

Se publicA spre generala cunoscintAIn sliva de 12 Martie 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, In localul pre-fecturei Teleorman si la primAria comune!DrAginesci, un numer de 701 arbor! de ste-jar, frasin, carpin i ulm, avénd grosimeaIn circumferenta de 0 m.50 2 m., si mar-

PS .cap cu ciocanele silvice PS arboriistint Wall din padurea Statului TigAnia-Drit-gAnesci, din judetul Teleorman, cu ocasia stu-dielor pentru calea feratA Bucuresci-Rosiori,cu conditiunile car! se pot vedea la prefec-turA si la primaria respectivA.

Amatorii, de a cumpera acesti arbor!, se vorpresenta In localul acelor autoritAti, la slivamai sus fixata, spre a concura, find insotitisi de garantia prevedutä prin conditiune Insuma. de 855 le!.

No. 7.358. 1892, Februarie 13.

Se publicA spre generala cunoscinta cA,in sliva de 16 Martie 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, in Iocalul prefectu-re! Teleorman si la comuna Basesci, materia-lul lemnos (7.593 arbor!) eat! in branisteleChirita si Dina de pe mosia Statului Basesci,din judetul Teleorman, terenul find destinata se vinde in loturi la locuitori, cu conditiu-nile ce se pot vedea gat la prefecturA catla comuna respectivA.

Amatoril, de a cumpara acest material sevor presinta in localul acelei prefecturi si laslisa comunA, la diva maI sus fixatA, spre aconcura, find insotiti si de garantia prey&slutA prin conditiune.

No. 7.348. 1892, Februarie 13.

Se publicA spre generala cunoscintA cA,in sliva de 16 Martie 1892, orele 11 a. m.,se vor vinde prin licitatie, in localul prefectu-re! BacAü si la primAria comuneI MonastireaCasinul, un numer de 302 brad!, avend gro-simea in circumferenta de la 1 m. 10-3 m. 50,aflati In pAdurea Statului Monastirea Casi-mil, din judetul Bacati, earl' arbor! sunt mar-cap cu ciocanele silvice cu condi-tilmile ce se pot vedea gat la prefectura catsi la primaria numitei comune.

Amatorii, de a curnpera acestI arbor!, sevor presinta in localul acelor autoritäti, lasliva mai sus fixata, spre a concura, find in-soliti si de garantia preveslutA prin conditi-une in surna. de lei 220.

No. 7.356. 1892, Februarie 13.

MINISTERUL DE FINANCE

Casa de depuneri, consemnapuni §1economie

Casa de economie, cu incepere de la 1Martie 1892, face imprumuturi particulari-lor pe deposit de efecte de ale Statului i celegarantate de (Muni, cu dobandA de 5 1/2pe an si un provision 4/4 0/0, in conditiunileart. 29 si 30 din legea case! si art. 108 dinregulament.

Efectele se vor primi in deposit pentruduce treimi din valórea ce vor avea pe piatéin sliva chid se face imprumutarea.

No. 43.676. 2

MINISTERUL DE RESBEL

TAbAcAria militarA din comuna Bucovet,judetul Dolj, avénd necesitate de:

1.000.000 kilograme cóje de stejar;Ministerul publicA spre cunoscinta tutulor

doritorilor cA, In diva de 9 Aprilie 1892,orele 2 p. m., se va tine licitalie la ministe-rul de resbel, bulevardul Carol si la directiatAbAcarie! militare pentru aprovisionarea el%

Licitatia se va efectua In conformitatea le-gei de comptabilitate generalA a Statului,art. 40-56 inclusiv, si in conditiile caietu-ltil de sarcine stabilit, care se póte vedea dedoritori le minister (directia V ad ministrativA)si la directia tAbacAriei in tóte dilele de lu-cru de la orele 11 diminéta liana la 5 dupe

Ofertele se primesc pentru cantitatea in-trégä a furniturel sag pentru parte din-tr'ensa de la 100.000 kilograme In sus,preturile se vor serie pe imitate si in total.Ele urmég sa fie scrise deslusit pe hartie,avend timbru de 25 bant

Supralicitatie nu se va tine.Doritorii, de a concura, spre a ti admisi la

o-datA cu oferta vor depune cautiune10 la sutá in numerarig sag efecte publicedin valórea cójei pentru care ofertég, garan-tie care va remane definitivA in casul de ad-judecare si nu se va libera de cat dupe efec-tuarea in total a contractului.

Ofertele neinsotite de garantie se vor con-sidera ea nule.

Concurentii, cu 25 dile inainte de diva li-tatieI, vor depune la minister sag la tAbAcA-rie o notd deschisä in care se va arAta ju-detul, plasa i comuna uncle se OA situatapadurea din care voiesc a preda cója.

No. 1.244. 5,34. 1892, Februarie 3.

ANUNCIURI JUDICIAliE

LICITATIUNI

Tribunalul Buzèfi

La 6 Iunie 1892, orele 10 diminéta, s'adestinat a se vinde prin licitatiune publica, Inpretoriul acestui tribunal, insemnata maI josavere imobilA ce s'a urmArit a D-lust Gheor-ghe Rusescu, de profesie advocat i domici-

hat In orasul Ploesci, spre despAgubireaD-nei Sofia Gh. Rusescu, asap Sofia P. Titu,de profesie menagerA i dom;ciliata. tot Inorasul Ploesci, pentru suma de Gate 80 leilunar ca pensie alimentarA pe tot timpulactiunei de divort, cu incepere de la 10Septembre 1890, asa precum este condam-nat prin sentinta eivilA a Jribunalului Pra-hova, sectia I, cu No. 244 din 1890, remasadefinitivA i investita cu formnla executorie,a cAror coprindere este precum urmézi :

NOI CAROL I,Prin gratia lui Dumnesleil i vointa natio-

nail, Rege al Rominiei,La tori de fard §i viitor, sdnétate:

Tribunalul judetului, Prahova, sectia ISentintg civili. No. 244

Audienta de la 10 Octombre 1890,No. 5 965.

Presedinta D-lui I. BAlteanu, prim-prese-dinte, presinte D. C. C. Desliu, membru desedintA.

Astayli, find termenul fixat pentru cerce-tarea i judecata actiunei civile intentatà prinpetitia registrata. la No. 12.492 din 10 Sep-tembre 1890, de cAtre Sofia G. Rusescu, me-nagerd, contra solului ség G. G. Rusescu,avocat, ambii din Ploesci, pentru a fi auto-risatA sA pArAsésca domiciliul conjugal si a 'Iplati o pensiune de intretinere pe tot timpulprocesului de divort.

La apelul nominal s'ail presintat reela-manta Sofia G. Rusescu in persónA, asistatAde D. advoca t St. Nicolescu, precum aseme-nea i defendorul in persóna, asistat de D.advocat N. P. RAscan; procedura find hide-plinita, s'a luat causa In cercetare.

Reclamanta, attend cuvéntul, ceru, prinadvocatul WI D. St. Nicolescu, sA se intrebepersonal defendorul dad. dênsul are o moviein judetul Bugg, si, defendorul G. G. Ru-sescu, find intrebat de D. prim-presedinte,a respuns cA are o deal de mosie de veri-o50-60 pogóne, ce o are arendataarenda inainte pe veri-o 7-8 an!, dupe care,

D. advocat Nicolescu sustinu cl clienta saa pornit actiune de divort contra defendoru-ill! G. G. Rusescu, pentru cause determinatede lege, cerênd, in virtutea art. 250 din codulcivil, sa 'i se acorde o pensiune alimentargde cate 200 lei pe fie-care lung Lana latransarea procesului de divort, i sA fie auto-risatA sA pArAsésca domiciliul conjugal, decla-rand cA pensiunea ceruti nu este exageratAfata cu positia socialA a sotilor i cu dotaadusá de clienta sa, care se prevede in actuldotal autentificat de tribunalul Prahova, sec-lia I, la No. 1.029 din 1883, presintat Ininstanta In copie, precum si de averea ce seposecla de defendor, aratánd ci copiii 'I-aridicat in mod brutal defendorul; a cerutexecutia provisorie a hotArireT.

D. RAscan, advocatul defendorului, rés-punse cA tribunalul nu póte da o pensiealimentara, de! reclamanta a ridicat din casaconjugalA tóte lucrurile Inca de la Julie ex-pirat, In lipsa sotului sail, de cand a si pArAsitcasa fArá autorisatia tribunalului, ceru ast-

6826 MONITORUL OFICIA1 18 Februarie 1892

fel sa se respingg cererea ca neadmisibilä.Dacg hag tribunalul va gasi cd trebue sa 'Iacorde reclamantei o pensiune alimentará si'I oblige la o sumg minima pe care clientul

fati cu midlócele restrinse, ar putea sg'I-o dea, i pe care tribunalul pó te sd o apre-cieze.

D. Nicolescu, replicand, dice ca In proce-sul de divort nu este necesitate de autorisatiasotului sag a tribunalului, cá dienta sa nu aluat din ma de cal lucrurile sale ce le adu-sese ca dotá si care mal In urmg dat detribunal in pastrarea fratelui defendorelui,insistand in admiterea cererei i executiaprovisorie.

Defendorul Ruseseu se opuse i ceru res-pingerea actiunei.

Tribunalul, deliberand, a pronuntat urmg-tórea hotarlre care s'a redactat de D. mem-bru de sedinta C. C. Desliu.

Tribunalul,Având In vedere actiunea intentata de So-

fia G. Rusescu contra sotului sëü G-. G. Ru-sescu, prin care cere a se condamna acestdin urmä platésca ca pensie de intreli-nere cite 200 lei pe fie-care luni si sa fieautorisata a parisi domiciliul conjugal pe tottimpul cat va dura procesul de divort ;

Avand in vedere susjinerile i obiectiunilepartilor ;

Avênd In vedere cg reclamanta Sofia G.Rusescu a intentat deja la acest tribunalactiune de divort contra solului sëü pentrucause determinate de lege ;

Considerând ca, dupe dispositiunile art. 250din codul civil, femeea in procesul de despär-tenie pote cere parásirea domiciliului conju-gal, precum i o pensie de lntretinere in ra-port cu midlócele barbatului;

Considerand ca tribunalul apreciind asu-pra sumei de 200 lei preting de reclamantg,gisesce ca este prea mare in raport cu posi-tia materialä a sotului defendor i conditiu-nea sociali a sotilor, i prin urmare, o re-duce la cifra de lei 80 mensual, sumi destulde suficientä pentru Intretinearea recla-mantel;

Considerand ed in ce privesce executia pro-visorie a hotarlrei In cerere de pensiune ali-mentari este admisibila dupe dispositiunileart. 129, alin. VII din pr. civilä;

Pentru aceste motive, in numele legei,hotgrasce :

Admite actiunea intentata de Sofia C. Ru-seseu i prin consecing pe de o parte o au-torisi sa pargsésca domiciiul conjugal al so-tului SèÙ, iar pe de alta obliga pe defendorulGheorghe G. Rusescu sef servéscg numitelreelamante o pensiune alimentari de cite80 lei pe fie-care luna pe tot timpul actiu-nei de divort, cu incepere de la 10 Septembre1890, data intentarei acliund.

Acésti sentinti se prommti cu dreptul deexecutie provisorie, fiind supusi apeluluiconform legei.

Data si cititg In sedintg publica la 10 Oc-tombre 1890, In orasul Ploesci.

Bálteanu, C. C. Defliu.Grefier, I. G. Alexiu.

Dosarul No. 2.632 din 1890.

RomâniaGrefa tribunalului, Prahova, seetia IAcéstä copie find conformi cu originalul

se atestä pentru conformitate, dându-se Inprimirea D-nei Sofia Rusescu din Ploesci,conform cerei facuta, liberându-se pe hârtiesimpla in basa actului de paupertate.

Dosarul No. 2.632 din 1890.p. Grefier, D. Grigorescu.

1891, Ellie.Dam putere i ordonam tutulor agentilor

administrativi ca sA execute presenta sentintä,procurorilor sd stäruiasca pentru a ei aducerela indeplinire; i spre credinta s'a subscrisde noi.

(Urmég iscaliturile D-lor judecator si agrefierului).

Avere ce urméza a se vinde se compune din:1) Ca 38 pogóne marl' pamênt si 577

stânjeni Wrap, avand pe dénsul pädure taiatgca 31 pogóne marl i 47 stanjeni pätrati, iarrestul pang la completarea pogónelor vorbitemai sus se compune din poiana numita laSecs, rapa mare, la piatra No. 1, tuferisi i dru-muri, care imobil este situat in cgtunul Stra-jeni, comuna Tisiu, plasa Tohani-Sgrata, ju-detul Buzèii, in hotarul Näeni, incepénd dinapa Tisäului-Vechiii cu padurea Statuluicu proprietatea D-lor frati Postelnicescu, iarlungimea avand pe ambele laturi vecini pemosnenii Naeni i zestrasilor si merge pangda in gardul lui Marin Oprea, in apropierede satul Strejeni unde este capetul pgdurei,avand lungimea de 3.358 metri, avénd fugaceste hotare diferinta curmezisulul de la 40pang. la 60 metri partea pe jurnëtate din acestimobil de la rlul Niscov spre Sud aparline decomuna Ngeni, tot plasa Tohani-Sdrata, acestjudet.

La numele de G. Rusescu s'ag mai gasiturmätórele sarcine :

1) Prin actul transcris la No. 591 din1886, G. G. Rusescu vinde fratilor Stefan

Hristodor Postelnicescu 35 jumétate stân-jeni padure din hotarul mosiei Ngeni pan& Inapa Tisaului cu lei 2.130 ;

2) Prin actul transcris la No. 435 din1888, arendéza spre Were lui N. Hristodo-rescu padurea sa din hotarul Ngeni cu lei11.097, si

3) La No. 70 din 1890 al registrului deinscriptiuni s'a luat inscriptiune ipotecara Inaverea lui G. G. Rusescu, compusä din stân-jenil de padure din catunul Strejeni, comunaTisau, i asupra pogönelor de loc arabil dinaceeasi comuna nurnitä la Naeni, pentru asi-gurarea dotei satieI sale Sefia G. Rusescucompusa din 6.800 lei.

Sunt somati, dar, toti aceia cari ar pretindeveri-un drept de proprietate, usufruct, ser-vitute, chirie, privilegig, ipoteca sag veri-ceal drept asupra bunurilor puse In Vindare ca,inaintea termenulul de adjudecatiune, sg searate la tribunal spre a '§I" arata preten-liunile lor ce vor fi avênd; contrariti nu li sevor mai tine in sémi.

Doritorii, dar, se vor presinta la insemnatamai sus di si ore, In pretoriul acestui tribu-nal, spre concurare i adjudecare.

No. 3.221. 1892, Februarie 15.

Corpul portAreilor tribunalulni IlfovConform adresei onor. tribunal Ilfov, sec-

tia comercialg, cu No. 1.926 din 1892, siordonantei D-lui jude-comisar al falimentu-lui D. Georgescu cu No. 767 din 1892, sepublici spre generala cunoscinti ca, In divade 24 Februarie 1892, Incepend de la orele11 a. m. Inainte, se va vinde prin licitatiepublica, la localitate, in sosétia BasarabNo. 56, averea mobila a falitului D. Geor-geseu, fatg cu sindicul falimentului D. G. S.Florian; si In cas de nu se va putea terminavindarea in acea di, va continua si In celeurmátóre.

No. 2.278. 1892, Februarie 13.

Conform adreseI onor. tribunal Ilfov,sectia comercialg, eu No. 2.039 din 1892,se publica spre generala cunoscinta cg, Indiva de 26 Februarie 1892, incepénd de laorele 11 a. m. Inainte, se va vinde prinlicitatie publicg, pe piata tribunalului, avereamobilg a D-lor Jean Baron d'Eder i ElisaBaroneasa d'Eder, compusa din mobilier decasa, un pian de nue i altele, uringritä pen-tru despägubirea D-lui Th. Hugo.

No. 2.290. 1892, Februarie 13.

Conform adresei onor. tribunal Ilfov,sectia comerciala, cu No. 2.034 din 1892, sepublica spre generala cunoscing ca., in divade 27 Februarie 1892, incepénd de la orele11 a. m. Inainte, se vinde prin licitatie pu-Mica, la localitate, tn calea Cglirasilor No. 1,parte din marfa supusä stricgciunei a falitu-lui C. Naumescu, compusä din Mina de grail,din susan präjit in sad i altele; vindarea seva face fatä cu sindicul falimentului D. ad-vocat D. Carp si cu delegatiunea creditorilor.

No. 2.284. 1892, Februarie 13.

Conform adresel onor. tribunal Ilfov, see-lia III, cu No. 2.382 din 1892, se publicg spregenerala cunoscintg ca, In diva de 28 Februa-rie 1892, incepénd de la orele 11 a. m. Ina-inte, se va vinde prin licitatie publicg, pepiata tribunalului, averea mobilä a D-luiIosef §treitfelder, compusä din mobilier decasg, duoé arme i altele, urmgrita pentrudespägubirea D-nei Maria I. Bucur, cesionaraD-lui Gr. Temelie i acesta al D-lui CarolGöntzi.

No. 2.337. 1892, Februarie 14.

Comisarul de urmarire al ocolului IIdin Bueuresei

Conform adresei D-lui jude al ocolului Vdin Bucuresci No. 1.261, se publica spre ge-nerala cunoscintä ca s'a fixat diva de 22 Fe-bruarie 1892 pentru vindarea prin licitatiea averel mobilé, compusa din bijuteril, mo-nete de aur i o lAdilA mica de fer, urmäritade la D. Th. Bauer in basa cartel de ju-decati No. 1.390 din 1890, pentru despä-gubirea D-lui A. Jak de suma preveçluti inmentionata carte, cu spese i cheltueli de ju-decatd.

Vindarea se va efectua pe piata Amzei, in-cepênd la orele legale.

No. 376. 1892, Februarie 15.

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6827

CITATIUNI

TrIbunalul Ilfov, sectia 1H clvflo-corectionala

D. Ion Aron, cu domiciliul necunoscut, estechernat la acest tribunal in diva de 26 Fe-bruarie 1892, orele H diminéta, spre a se cer-ceta ca inculpat in procesul corectional pentrudelict silvic ; avénd in vedere el de nu va fiurmAtor se va judeca in lipsd.

No. 2.713. 1892, Februarie 14.

D. B. Glasberg, cu domiciliul necunos-cut, este chemat la acest tribunal in diva de15 Aprilie 1892, orele 11 diminéta, spre ase cerceta ca inculpat intr'un proces corec-tional; avênd in vedere cd de nu va fi urmAtorse va judeca in lipsd.

No. 2.660. 1892, Februarie 14.

- D. Itic Bucuresteanu, cu domiciliul ne-cunoscut, este chemat la acest tribunal inçliva de 11 Maid 1892, orele 11 diminéta,spre a se cerceta ca inculpat inteun procescorectional; avênd in vedere cd de nu va fiurmätor se va judeca in lipsd.

No. 2.672. 1892, Februarie 14.

TrIbunalul DambovitaD. Iancu Solomon, fost domiciliat in co-

muna Têrgoviste, iar acum necunoseut, secitézi prin acésta ca, in çliva de26 Februarie1892, orele 11 diminéta, sd se presinte laacest tribunal spre a fi ascultat ca inculpat;in cas de nevenire se va judeca in lipsä, con-form legei.

No. 2.863. 1892, Februarie 13.

Tribunalul IalomitaD. Tudorache Dumitru, fost prin comuna

Suditi, actualmente dosit, se citézd prin acéstaca, in diva de 19 Februarie 1892, orele 10diminéta, si vind la acest tribunal spre Mfg.-tisare ca inculpat pentru faptul prevAdutpenat de art. 323 din codul penal; cunoscAndcd in cas contrarid se va judeca conform legeT.

No. 2.197. 1892, Februarie 12.

TrIbunalul Prahova, sectia IID. Ion Macarie, cu domiciliul necunoscut,

este citat prin acésta ca, in diva de 7 Martie1892, orele 10 a. m., si vind la acest tribu-nal a se judeca In procesul ce are cu sotia saMaria pentru divort ; contrarid se va judecacausa In lipsd, conform legeI.

No. 2.915. 1892, Februarie 13.

Trlbunalul Tulcea

D. Gheorghe S. Patos, cu ultimul domi-cilid in Tulcea, iar acum cu domiciliul necu-noscut, este citat a se presenta la acest tribunalin diva de 14 Martie 1892, orele 10 a.in persôni sad prin procurator spre a se as-culta ca Ora In procesul ce 'i-a intentat so-fa sa pentru divort; se comunicdo copie dupepetifa de reclamatiune; cunoscAnd cd la ne-urmare se va procede conform legeI.

No. 1457. 1892, Februarie 11.

Petitia D-nd Maria G. S. Palos dtre D. pre-Fdinte al tribunaluld Tulcea

Domnule prqedinte,Subsemnata , Maria Gheorghe S. Palos ,

ndscutd Mihail Stamatopol, casnicd, domici-liatd in Tulcea, strada Smârdan No. 13, in-tentes actiune de divort In contra sotultd medGheorghe S. Palos, fost cu domiciliul In Tul-cea, iar actualmente cu domiciliul necunoscut.

Motivul actiuneI mele este : cd numitul sotluAndu-m6 in cdsAtorie in anul 1886, si dupeun traid de duod lunI i jumétate, am fostadesea ori maltratatd gray prin bätäl si in-sulte, earl' In urmal a dispdrut din acest oras,pärdsindu'mi domiciliul conjugal, ail si scidunde se Mid.

Pentru aceste motive, rog citarea inainteaonor. tribunal, ca, prin sentinta ce o va pro-nunta, sd fie desfAcutA edsAtoria mea de nu-'maul sot; si pentru cd subsemnata nu poseddavere a plAti taxele de timbru, anexez aciactul de paupertate, liberat de onor. primfiriaTulcea, sub No. 5.241 din 1891, si vidat decasierie, conform legeI.

Cu respect,Maria G. S. Paps.

1891, Octombre 16.

JuclecAtorla ocolului I Ia§fSe citézd *tile a se presenta in pretoriul

acestei judecAtoril la 20 Martie 1892, orele 9a. m. 1892, Februarie 6.

Petitia D-ld W. Gruchol dtre D. jude de paceal ocoluld I lag.

Domnule judeceitor,Subsemnatul, W. Gruchol , comerciant,

domiciliat in Iasi, despdrtirea I, strada La-pusneanu, reclam contra D-lui W. Krupka,domiciliat In Lembreg, imperiul austro-ungarsi in România cu domiciliul necunoscut,conform art. 75 din procedura civild, sa fiecitat ast-fel : si care D. Krupka, 'm1 debitézdsuma dft lei 392, pentru hainele ce 'I am fa-cut, si vé rog a '1 cherna in judecatd si a ficondamnat la plata sumei de lei 392, a cdreiscadentd a expirat de mult, i tot-o-datd si'1 condamnat1 si la procente comerciale, pluslei 80 cheltuell i timbru si 40 leT, plata deadvocat.

Primit1, ye rog, D-le jude, incredintareadeosebitei mele consideratiunI.

W. Gruchol.

Judecatorla ocolului PloesciPärtile se citézd spre infAtisare pentru

diva de 24 Februarie 1892, orele 10 de di-minétd; in cas contrarid se vor judeca in lipsd.

Petitia Zamfir Dumitrescu dare D. jude-dtor al ocoluld Ploesd.

Domnule judeceitor,Chem in judecatd pe D. Mihalache Nico-

lescu, din Ploesci, iar acurn cu domiciliul ne-cunoscut, i prin cartea ce yeti bine-voi a pro-nunta sd se vadd obligat a .mi plAti suma delei nouI 70, ce 'mi debita cu duod chitante.

Cer cheltueli de judecatd i timbrele.Cu stimd,Zamfir Dumitrescu, prin procurator.

JudecAtorla ocolului Rogorl-de-Vede,judetul Teleorman

D. BAnied Hornstein, din Rosiori-de-Vede,iar acum cu domiciliul necunoscut, este citatca, In diva de 7 Martie 1892, orele 10 dediminétd, sa se presinte la acéstd judecdtoriespre a réspunde la interogatorul ce 'i la pro-pus D. Samuel Asriel et fil din Rosiori, dacd'I datorézi sad nu lei noul 250, chiria pri-vAlieI ce a avut'o Inchiriatd, i dacd s'a tinutde conditiunile ce a avut intre clênsii; con-&arid se va judeca in lipsd.

N. 1.790. 1892, Februarie 13.

Judecátorla ocolululul Turnu-Mfigurele,judetul Teleorman

D. Ion Prapogicu, fost din comuna Ologi,iar acum dispdrut, este citat prin acésta ca,in diva de 25 Februarie 1892, orele 10 di-minéta, sd se presinte la acéstd judecAtorie cainculpat pentru insultd ; la neurmare se vaprocede in lipsd.

No. 1.867. 1892, Februarie.

MANDATE DE ADUCERE

Judele de Instructle al trlbunaluluiVta§ca

In numele legeI si al M. S. RegeluI,Noi, D. P. Georgescu, judecAtor de instruc-

tie al tribunaluluI Vlasca, in virtntea facul-tatei ce ne dá legea de procedurd criminald,manddrn i ordondm ca Marcu SfetcicI, fostcu domiciliul In Giurgiu, acum disparut, sáfie adus la cabinetul nostru de indatd, spre a'i se lua interogatorul ca inculpat pentru fap-tul prevAdut i penat de art. 309, alin. IIIdin codul penal ;

Cu executarea acestuT mandat se insArci-nézd agenta fortei publice, earl se vor con-forma art. 99, 101, 110 si urmAtoriI dindisa procedurd.

Dat la 12 Februarie 1892.No. 588.

- In numele legeI si al M. S. Regelig,Noi, D. P. Georgescu, judecAtor de instruc-

tie al tribunalului Vlasca, In virtutea facul-tdtei ce ne cld legea de procedurd eriminald,mandAm i ordondm ca Dumitru Nilá, disMerisor, de fel din comuna Därdsci, cdtunulPAslari, acum disparut, sd fie adus la cabi-netul nostru de indatd, spre a 'i se lua inte-rogatorul ca inculpat pentru faptul prevAdut

penat de art. 320 din codul penal.Cu executarea acestui mandat se insdrci-

nézd age* forte publice, carI se vor con-forma cu art. 99, 101, 110 si urmAtoriI dindisa procegurd.

Dat la 13 Februarie 1892.No. 595.

Consillul de resbel al corpulul IV dearmatá

In numele legeI si al M. S. Regehil,Nol, cdpitan Cujbd Alexandru, raportor de

pe lângä consiliul de resbel al corpului IV de ar-matd manddra i ordonim la toll portdreil si a-gentii puterei publice, militare i civile, a aduce

6828 MONITOR U L OFICIAL 18 Februarie 1892

Inaintea nóstrA, conformindu-se legeI, pe sol-datul Danciu Gheorghe, din regimentul Ba-cliti No. 27, pus in urmArire pentru fapta dedesertare in térl a duoa órA, fiul luI Vasilesi al IlincAI, cu domiciliul din urmA la co-muna Drägugesci, judetul Bacäü, avênd sem-nalimentele : talia 1 m. 670 mm., përulsprincenile castaniI, fata lungárétä, ochiI dt-prit, fruntea, nasul, gura i bArbia potrivite,spre a fi ascultat asupra faptuluI de careeste inculpat ;

InvitAm pe toll depositarli putereI publicea da mAnA de ajutor, la cas de trebuintA,pentru executarea mandatulul de fat.ä.

Dat la 12 Februarie 1892.No. 710.

SECHESTRU

COmisarul de urmArire al.ocolului Vdin Bueuresel

Conform adreseI D-luI jude al ocoluluI IIdin BucurescI cu No. 1.077, se publicA spregenerala cunoscintA cA s'ad urmärit venitu-rile generale- ale imobiluluI din strada Radu-Calomfirescu No. 12 si 14, partea cuvenitAD-lui Victor Athanasiu, pentru despagubireaD-luI Max Fiser de restul ce a mat rèrnasneachitat din sumele pYevêçlute in cArtile dejudecatä No. 2.391 si 2.405 din 1886, in-vesfite cu formula executorie.

No. 216. 1892, Februarie 15.

EXTRACT

din contractul de asociatitute colec-tiv intervenit intre D-nil A. Davidescu, co-merciant, domiciliat in Bucuresci, stradaStavropoleos No. 2, si D-nil Josef i Benia-min Davidescu, comercianti, domiciliatI inBuzëü, sub urmAtórele conditiunT, i anume :

1. Scopul societätel este comerciul de ti-pografie i librArie cu tóte ramurile lor.

2. Sediul societateI este in Bucuresci,srada Stavropoleos No. 2, avénd si sucursalAIn Buzèti.

3. Firma sociall va fi condusä sub denu-mirea Frata Davidescua.

4. Durata sorietAtei va fi de 5 anI, cu in-cepere de la 1 Ianuarie 1892.

5. Numal de A. Davidescu are dreptulexclusiv de a semna In numele firmel.

6. Ca misA socialä se aduce In societate deD. A. Davidescu tot activul aflAtor astAdI,in ambele afacerT, cari aft existat panA adisub firma A. Davideseu in Bucuresci j Bu-z6ii, conform inventaruluI intocmit, iar D-nilBen. si Iosef Davidescu fie-care ate 7.000 lei.

7. BeneficiI i perderI se va impArti ast-fel :D. A. Davidescu va lua 40 la sutA, iar D-niIIosef si Ben. Davidescu cAte 30 la sutä fie-care.A. Davidescu, I. Davidescu, B. Davidescu.

1892, Februarie 14.

Grefa tribuncduluti km), sectia comercicglii

Acest extract s'a trecut In registrul de or-dine la No. 735 din 15 Februarie 1892, fiindtranscris In registrul respectiv la No. 735din aceeasI di i trecut In registrul societAti-

lor la No. 369 din 1892; iar actele s'aü a-tasat la dosand No. 415 din 1892, vidându-se acest extract, conform art. 5 si 10 din re-gulament.

p. Grefier, Niculescu.

011elul stärei eivile al urbei CAlAra§1Extract de pe actul de cAsKtorie din anul 1892

Judetul Ialomia, plasa Borcea, comunaurbanec Ceilcirag.

No. 10 din anul una mie, opt sute nouè-deciduoI, luna Ianuarie duoè-deci i tret, orele

duoè i jumétate p. m. Actul de cAsAtorie aljuneluI Ioan S. Slobozeanu, In etate de an!duoe-ded i sése, de profesie comerciant, näs-cut la anul una mie, opt sute sése-deci i sése,

domieiliat in acest oras, B. major al D-luiStan G. Slobozeanu, de ant cinci-ded i duoT,de profesie comerciant, si al D-nel Maria, so-tia sa, de an! patru-decI i cincl, de profesiemenagerä, ambiI domiciliap in acest oras, carlaft fost de NA si aft consimtit, si a D-sóreiElena, al cAreI nume din botez este Neguta,de an! opt-spre-dece, de profesie menagerà,niscutä la anul una mie, opt sute sépte-deci

duoT, i domiciliatA In comuna Cacomianca,fiicA minord a D-luI Haralambie Csida, de anipatru-deci i chid, de profesie comerciant,a D-nei Vasilca, sotia sa, de anI treI-decIcincI, de profesie menagera, i ambil domi-

in comuna Cacomianca, carI asemeneaaft fost de fatA i aü consimtit ; ceI de faticontractantI i print! ati viitorilor soli ne-atideclarat cA Intre fäcut un act do-tal si autentificat de tribunalul Ialomita laNo. 61 din 1892. Actele preliminare sunt :publicatiunile fäcute färä opositie in acéstAurbe i In comuna Cacomianca, in Dumini-cile de la 12 si 19 Ianuarie a. c., actul denascere al viitorilor sot!, resultand dintr'unextract liberat de acestA primArie, din carese constatA cA este näscut la a nul una mie,opt sute sese-decI i sése, i trecut in regis-tru la No. 125, actul de nascere al viitóreisotil, resultänd dintr'un proces-verbal liberatde primarul comunel Cacomianca, in basaart. 56 si 57 din codul civil, din care se con-statA cA este näscutä la anul una mie opt sutesépte-decI i duo!, i trecut la No. 21, certi-ficatul primaruldf comuneI Cacomianca, Ina-intat cu adresa No. 99, din care se constatAca nu s'a ivit nici o opositie contra acesteIcäsAtoriI In urma publicatiunilor, tutulor a-cestor acte parafrate de nol i oprite la acestoficiù, spre a rëmânea aliturate la registru,precum si cap. 6 de sub titul 5 din codul ci-vil ; s'a dat citire de noi In audul tutulorcelor de fati maI sus aratatI, dupe care con-tractantil ati declarat cA voiesc a lua In cit-sAtorie unul pe D-Ora Elena, al cArul numedin botez este Neguta, ialtape junele loan S.Slobozeanu; i noI, Mihalache Antonescu, aju-tor de primar i oficier de stare civilA al ur-beI CAlArasT, am pronuntat In numele legeI,cA contractantil sunt unit! prin cAsAtorie;tóte ode de maI sus s'a fAcut In public, in casaacestuI oficit. si In fiinta cerutilor patru mar-torl i anume : antêiul martor Neculae Hris-tescu, de anI duoé-deci i épte, functionar;

al duoilea martor Nicu §tefan Stänescu, deant' patru-deci, functionar; al treilea martorMartin Irimia, de anI cinci-deci i treI, ingi-ner, si al patrulea martor Dimitru Mitulescu,de ant tref-decl i he!, functionar, i tot!domiciliatI In acest oras, ceI duct d'ântéiiidin partea solului, iar ceI dupe urmä dinpartea solieI, si dupe ce am dat citire acestu,act In audul tututor celor de talk soil, IA-rift! al soluluI, parinti a! sotieI i martorn'1 am subscris Impreunä cu toti acestia.

Mirele, Ioan S. Slobozeanu.Mireasa, Elena II. Csida.PArintil mirelul, S. G. Slobozeanu.PArintii mireseI, lIara Csida.MartorI, N. Hristescu, N. St. Skinescu,

M. Irimia, D. Mitulescu.Oficier, Mihalache Antonescu.

Oficiul stctirei civile al urbei, Ccilcirag,

Presentul contract de cAsitorie, find re-produs intocrnaI de pe actele stAreI civiledin anul 1892, inscris la No. 10, se atestäde noI.

Oficier, M. Antonescu.No. 110. 1892, Ianuarie 27.

ANUNCIURI ADRINISTRATIVE

PrimAria Bueuresei

Se face cunoscut ci astAdI, 14 Februarie1892, s'a depus planurile parcelare relativela expropriarea proprietAtilor D-lor :

1. T. M. Agemolu, o portiune de 782m. p., teren din irnobilul ce are in stradaCornäriet No. 5.

2. Fratil Altinovici, idem 236, 10 m. p.,teren strada CornärieI No. 3, Intréga pro-prietate.

3. Elena Nacu, näscutä Hristodorescu,intréga proprietate din bulevardul Carol INo. 43; proprietatile notate mal sus urmézaa se expropria de comunA in interesul deutilitate publica.

Aceste planurl vor sta la comunA 10 dile,in care interval ceI interesatI pot veni spre alua cunoscintä conform legeI, dupe care sevor inainta tribunaluluI.

No. 5.261. 1892, Februarie 14.

Prefectura pollilel CapitalelIn diva de 28 Februarie 1892 se va tine

licitatie, in cancelaria acesteI prefecturi, pen-tru aprovisionarea corpuluI sergentilor deoras cu materialul urmätor :metri cAptuséla, 200 metri chembricA rosie,400 metri galóne de aur, 9.800 bucAtI nas-turI de metal, 100 *our!, 500 perechIcisme, 370 kilograme tali* 45 bucAll pieIde toval, 200 pituri, 400 cersafurl, 400 fetede per* 240 tocurI de revolver.

Licitatia se va face cu oferte sigilate, ce sevor depune in diva arAtatA, insolite de o ga-rantie de 10 la sutA din pretul cu care se vaoferi aprovisionarea acestuI material, fie Intotal, fie in parte, ph& la orele 4 p. m., cindse vor deschide.

Pe Ling acksta, concurentii vor avea In

18 Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6829

vedere art. 40-57 din legea asupra compta-bilitätei generale a Statului.

Amatoril se vor presenta, pentru a luacunoscing de modele si de conditiile Intre-prindereT, la cancelaria corpului sergentilordin strada Academiel (sectia 6), in Vote dilele

orele de lucru. No. 4.055.

VITE PRIPASITE, PERITE SI FURATE

Prefectura judetuluf IaiLa comuna Copou s'a declarat de pripas

o scrófa, la per rosin, avend pete negre petot corpul.

Se publica acesta spre cunoscinta päguba-sului.

No. 540. 1892, Ianuarie 28.

La comuna Gropnig, acest judet,declarat de pripas 3 boi : unul plavan, cór-nele tapose, in läturi, piscaturä la urecheasting& de desubt; unul porumb, córnele la-tise; i altul porumb-inchis, córnele greblese,galben intre córne, top inferati pe cornulsting cu literele M. T.

Se publica acésta spre crnoscinta paguba-silor.

No. 646.

Prefectura judetului BactinLa oboruI comuneI Odobesci, din plasa

Bistrita-de Sus, s'a declarat de pripas un calla per roib, tintat in frunte, cu cóma in dréptaretezata, asemenea i códa retezatä.

Se publica aflarea proprietarului, conformart. 48 din legea poliiei rurale.

No. 687. '1892, Februarie 1.

La oborul comunei Onesci, din plasa Tro-tus cu TaslAu-de-Jos, s'a declarat de pripas,o iapa, la per negru, cóma mai mutt in drépta,putin in stinga, urechea drépta ciuntata, ceasting crapata, i o patA albä pe spinare dinstinga, putin per alb in frunte i cede rete-zata.

Se publicA aflarea proprietaruluT, conformart. 48 din legea politiei rurale.

No. 745. 1892, Februarie 5.

Prefectura judetului BuzLa comuna Mihailesci, din plasile Tohani-

Sarata, acest judet, s'a pripasit o vaca rosie-inspicata, córnele cercuril, fara alte semne.

La comuna Padina, din plasa Cimpu, a-semenea s'a pripasit o minzatä murga, cór-nele mici, una idem cam galbue, córnelein sus si putin cam pe spate; si o vaca balanä,putin cam rosie intre córne i greabän, furcu-lig la ambele urechI.

La comuna Mete lu, din ace* plag, aseme-nea s'a pripasit o vaca vineta, cörnele subtiri

cercurii, furculig la urechea drépta, piscä-tura din urma la cea stinga.

Se publica spre cunoscing proprietariloracelor vite.

No. 604. 1892, Ianuarie 31.

In diva de 28 Decembre 1891 a peritde la pasune o vaca, a lui S. T. Mantilla, dincomuna Padina, plasa Câipu, acest judet, la

per galben, córnele cercuril, piscatura ina-inte i pe urma la urechea drépta i cirna lacea stingä.

In nóptea de 9-10 curent, s'a furat dincomuna Scurtesci, aceeasi plasa, un boü, vinet,mare, córnele cercurif, cam inainte si se camlovesce in citele picórelor de d'inapoi, al lui T.Birsan; i un al t bog cam bilan, plävi, merunt,córnele adnse de pe la midloc cam pe spate, vêr-funile ambelor urechi ciugarite, inferat la spatapiciorului de d'inapoi cu marca cam nedesci-frabila i codalb.

In rniptea de 16-17 curent asemenea s'a fu-rat lui Ion din comuna Tintesci, ace.* plasa,un cal murg, cóma in stinga, putin in drépta,putin stei in frunte, pete albe de sea pe spi-nare, ceacir de ochiul drept, un rotogol informa de fer la spata stingä de d'inainte; oiapa murga, cóma in drépta, putin in stinga,o pata alba in spinare, umblä in buestru;cum si altä iapa négrä, alma in ducleputin steiü in frunte i códa sued.

In nópteade 17-18 curent, asemenea s'aüfurat 1111 E. Vasile, din comuna Boldesci,pläiIe Tohani-Sarata, patru boi, dintre earl:unul cam galbuT, córnele tepoete; cel de alduoilea balan,cam murg, córnele cercuril,taiat putin cu herestraul la cornul drept; celde al treilea vinöt-inchis, córnele cam pespate, piscatura la urechi i ciuntat vérful ce-lei drepte, iar cel de al patrulea vinet-deschis,córnele cam cercurii.

Sunt rugate bite autoritatile administra-tive si comunale din Ora sa bine-voiasca alua mesurile necesare pentru gäsirea vitelorsi prinderea faptuitórilor.

No. 606. 1892, Ianuarie 31.

Prefectura judetuluf Covurluiti

In cursul lunei Decembre 1891, s'ail decla-rat de pripas in comunele din acest judet ur-matórele vite :

La comuna Dragusani, un gonitor (buhaiii)la per porumb, pe la git inchis, córnele ta-me; o minzata porumba, córnele tapose,verful urechei drepte retezat i in midlocpreducica, urechia sting spintecati d'inapoi;

un vitel din vara trecuta, la per porumb,córnele butace in laturi.

La comuna VlAdesci, o vac& la per porumb-inchis, córnele tapose inainte, urechile bal-late cu alb, iar botul i capul balgt cu alb sigalben.

La comuna Piscu, o minzata la per po-rumm, córnele midi cercurii.

La comuna Bäleni, o iapa la per negru,cóma in drépta 'Agra i mal multe pete albepe spinare.

La comuna Bujor, o iapa ca de 3 ani, micade trup, la per sur-soriciü, cóma in stinga,o pag alba pe spinare in partea stinga; i unvitel la per porumb-galbui, córnele cresc,piscatura la urechea drépta.

La comuna Tulucesci, o vacti la per po-rumb, urechea drépta taietura i códa rete-zata; i o vaca galbue, córneIe cercurii, dictacudalbA, la cornul ding litera O.

La comuna Lupesci, un boü porumb-in-chis, córnele inainte scurte, urechea dréptä

taeata i potricala, pe cornul drept ferul D.K. si pe crupa drepta fer necunoscut.

Se public& aflarea proprietarilor acelor vite,conform art. 48 din legea poliiei rurale.

No. 183. 1892, Ianuarie 11.

Prefectura judetului DoljLa oborul de glóba al comunei Sopotu s'a

sprijinit de pripas o bivolita in per negrucórnele potrivite.

Idem la al comunel Macesu-de-Jos, o vaade un vitel, la per vinet, córnele potriviteurechea sting& ciupita d'inainte.

Idem la al comunei Sadova, o cirlana inper cenusiii-inchis si keg in frunte, i o carlanh in per murg-inchis.

Idem la al comunei Padea, o iapa in pernegru-buciu, cóma la stinga, pete albe pespinare de sea, batuta de ham la piept.

Idem la al comunel Adunati-de-Geormane,un cal in per murg-inchis, cóma la drépta,cu stea alba in frunte, pete albe de sea pespinare i la greben i cu fire de per alb Fincóda.

Locuitorului Ionig Popescu, din comunaVarbita, i s'a furat din cimp de la pasuneduol cai, unul in per negru, alma la stinga,cu o mica stea in frunte.si pete aIbe de steain spinare; i unul in per murg, cóma ladrépta i un semn de fer nedescifrabil in ar-mul sting d'inapol.

Idem lui Stan Patru Spann, din comunaFóntina-Banului, i s'a furat o iapa in pernegru, alma in duoe OW; i o iapa in pergalben, cóma in duoe parti, breza in frunte siin bot.

Idem lui MihaT D. C. Deliu, din comunaCetatea, i s'a furat un cal in per negru, cucóma la drépta; i o lapa in per negru, cómadrept in sus.

Idem lui Mate Brindusoiu, din comunaBucoveg, se alla de pripas un copoi, in perrosu, pe spinare negru si alb pe sub git.

La oborul de glóba al comunei Catanele,s'a sprijinit de pripas o vacd in per alb, u-rechea stinga furca i drépta ciupita de jos.

Idem la al comunel Fratostig, o vaca inper rosu, córnele

In nóptea de 7-8 curent, de citre flee-toriI de rele s'a furat D-lui §tefan Marecsi-ciu, din comuna Gubaucea, duol bol, unul Inper rosu, bréz in frunte, cernele in laturi;unul in per alb-vinet, córnele potrivite, ambiiinferati in cornul sting cn initialele S. M.

La oborul de glóba al comunel Barca s'asprijinit de pripas o iapa murga-deschisa,breza in frunte i córna la drépta.

La oborul de glóba al comund Alumatis'a sprijinit de pripas un cal in per negru,cóma la drépta, cu putine fire de per alb laradacina urechei drepte.

Idem la al comuneI Cernelele, un cal inper soreciü-muced, córna la drépta, putin lastinga, cu pete albe de sea pe spinare.

Idem la al cornunei Cremosteni, o cirlanade iapa in per negru, cóma la drépta, ure-chea drépta despicata, cu o pata alba in spi-nare, códa retezata.

6830 MONITOR UL OFICIAL 18 Februarie 1892

La oborul de glad al comunel Sale*, ovacd In per vInet, córnele tepure, Inferatd Incornul sting cu iniia1e1e nedescifrabile.

Idem la al comunel Grindeni, un mânzatin per vinet, córnele largi.

Idem la al comune Adunati-de-Geormane,o iapd In per negru, cóma la drépta i spi-cul códeI retezat.

Idem la al comunel Bechetu, o vacd cuvitelel dupe ea, in per putin galben, cornuldrept grit melc.

LocuitoruluI Petre Munteanu, din comunaGhidiciu, ia dispArut o bivolilä In per ne-gru-deschis, cornele pe spate, etate ca de 3ani.

Locuitorulul I. Brasoveanu, din comuna Is-voru, i s'a furat duo! boI, unul in per vi-net-alburiii, córnele potrivite, i unul in pergalben-albu rig .

Idem femeeI Maria §erban Die, din co-muna Stoiana, din curtea easel 'I a fugit ovacd, In per galben cam rep, cernele lavêrf pulin aduse.

Idem luI Ion Popa Oprea, din comunaGrindeni, 'I a perit o bivoliti in per rus, cór-nele pe spate, putin brézd, merld, inferatd Incornul drept cu litera M. ciunti putin.

Idem locuitorulni Alexandru G. GArgddin comuna Murta, in diva de 5 Ianuarie adispdrut din curtea sa un cal ce era cAlutde pripas la acea comund i dat sub ingriji-rea i paza sa, in per murg, alma la stAnga,cu o bubd in spata stângd.

LocuitoruluI PAtru Grecu, din comunaMAryani, in nóptea de 16-17 Ianuarie, i s'afurat o iapd in per negru, ambele urechTdespicate In \red, cóma In duce pärtI ,narea dreaptA crestatd, la greben rósi de ham

verful cede retezat.

Prefectura judetuluf Dorohola

In comuna Mitocul, din acest judet, s'a de-clarat de pripas o gonitóre In per pavan,córnele tapuse, i o mAnzatd in per plAvan,córnele tapuse, färä alte semne.

Se publicd spre cunoscinta pAgubasuluIacelor vite, care sA se conformeze legeI poli-tiel rurale In ceea ce privesce primirea kr dela primdria comuneI Mitocu.

No. 190.

In comuna DimAcheni, acest judet, s'a pri-*it o tretind, la per roib, cöina códa idem,brézd In frunte, pintenógd de piciorul stAngd'inapoI si pete albe pe spinare.

Se publicd spre cunoscinta pdgubasuluiaceleI tretine, care sd se conformeze legeI po-litie! rurale In ceea ce privesce primirea eide la primdria comunei citate.

No. 254.

In comuna Horodiscea, acest judet, s'adeclarat de pripas o strAjnicd róibd, cóma,códa idem i cu stea In frunte.

Se publicd spre cunoscinta pdgubasului a-celeI strAjnice, care sd se conformeze legeT po-litiei rurale in ceea ce privesce primirea el dela primfiria comuneI citate.

No. 256.

In comuna SAveni, din acest judet, s'a pri-pdsit un cal armäsar in per murg-deschis,cóma, cetda negre retezate, pete albe pe spi-nare, d'asupra cómeI putin per surig.

Se publicd spre cunoscinta pdgubasuluIaceluI cal, care sd se conformeze legeI pclitielrurale in ceea ce privesce primirea lui de laprimäria comuneI citate. No. 333.

Mânzata ce se pripAsise In comuna Da-rabani, acest judet, despre care tratézd publi-catia prefectureI No. 2.898 din 2 Iunie 1891,dândn-se la imasul de strânsurA de pe aceamosie, a perit in diva de 26 Iulie acelasl an.

Se publicd acésta spre cunoscinta generald,cunoscendu-se revocatd publicatia citatd maIsus. No. 534.

Prefectura judetulul MehlLa comunele notate mal jos, din judetul

s'ati declarat de pripas urmdtórelevite :

La comuna Gugesci, un mânzat, la per ne-gru pe spate si la pântece, piciórele, códa,fruntea, bArbia i unghiile albe, Mid altesemne.

La comuna Epureni, un bog, la per po-rumb galben, córnele tapose, cam aduse pespinare, inferat pe cornul stâng cu litera C,

pe soldul stâng fer necunoscut; un bog, laper porumb plävan, córnele tapose, inferat lacornul drept cu litera C, i pe soldul dreptfer necunoscut; o vitea din vara anulut 1891,la per plAvan, färä alte semne.

La comuna §uletca, o gonitóre, la per po-rumb, córnele lapose i verful urecheI drepteretezat.

Se publicd pentru Incunosciintarea pro-prietarilor.

No. 77. 1892, Ianuarie 5.

La comunele notate mai jos, din jude-tul Facia, s'ag declarat de pripas urmátó-rele vite :

La comuna urband Husi, o mAnzatA, laper porumb, córnele cam rAddscate, furculitäla urechea dréptä, i putin gälbuie intre dime.

La comuna rurali FAlcig, un gonitor, laper lupan galben, córnele tapose, putin gal-ben intre córne, furculitd la urechea dréptd.

La comuna GábAldesci, un mânzat de 2ani In primi-vara anuluI curent, la per po-rumb, córnele lapse, urechea stângd tdiatdcam d'asupra.

La comuna TArzil, o vad, la per porumbinchis, córnele tapose, piscAturd la urecheadréptd d'inapoi, soldul drept sters, inferatdpe crupa dréptA nediscifrabil, códa scurtd.

Se publica spre incunosciintarea proprie-tarilor.

No. 306. 1892, Ianuarie 16.

Prefectura judetului MuscelLa oborul comuneI Golesci-Badi, plasa Pod-

goria, se OA de pripas o vacd, la per vinetdeschis, córnele potrivite, i inferatá la cor-nul drept.

Se publicd despre acésta, spre a se puteaafla de proprietarul eI.

No. 167. 1892, Ianuarie 14.

Prefectura judetului OltDe la 10 Decembre trecut, la comuna Ali-

mänesei, acest judet, se afld pripdsiti o minzd,in per murg, cóma in duce pArti, cu putinper alb in frunte i pe bot, cu albétd inochiul drept, i códa purin retezatä.

Prefectura publicd de acésta spre a ajuugela cunoscinta pdgubasului.

No. 19. 1892, Ianuarie 3.

De la 17 Decembre trecut, la comunaBArcdnesci, acest judet, se aflA de pripas uncal, In per galben, córna in drépta, i putinin stânga, dungd négra pe spinare, urecheadréptd ciupità, i cOda retezatd.

Prefectura publicd de acésta spre a ajungela cunoscinta pugubasului.

No. 59. 1892, Ianuarie 4.

De la 17 Decembre trecut, la comunaComani, acest judet, se and de pripas o tur-macd cu stea alba In frunte, pintenógd depiciórele de pe urmd, si coda codalbd.

Prefectura publici de acésta spre a ajungela cunoacinta pdgubasului.

No. 57. 1892, Ianuarie 4.

De la comuna Optasi, acest judet, depe câmp de la pdsune, ag petit preotulul Gheor-ghe BogdAnescu, duoI cArlani, din cari unulin per murg, cóma in drépta, i putin Instânga, cOda retezatd, si in etate de duoi anI;

cel-alt, in per murg, cóma in duce pdrti,códa retezatd, orb de ochiul drept, i inetate de un an.

Prefectura publica de acésta pentru afla-rea cArlanilor.

No. 145. 1892, Ianuarie 2.

In nóptea de 30 Noembre trecut fu-rat de la comuna Ursi, acest judet, trail iepe,avend semnele urmätóre : O iapd cu cârlan,In per murg inchis, cóma in stânga, cu petede yea, si la pulpele piciórelor din urmd cusemne de muscdturd de lup; i arlanul inper negru deschis, cóma in drépta, cu stea infrunte, i pintenog de piciorul drept din urmä;o iapä In per vinet-bilan, cóma In drépta

putin In stânga, cu pete, i stricatä de yeape spinare i pintenógd de piciórele din urmá;o iapd in per negru , cóma In drepta, cupete de yea, si pe sub burtd cu pete albe dechingd.

Prefectura publicd de acesta pentru afla-rea br i prinderea furulul

No. 166. 1892, Ianuarie 9.

De la 29 Decembre trecut, la comunaFrunzaru, acdst judet, se MIA de pripas un calin per negru, cóma in drépta, urechea stângi

.spintecaté, dicta retezatd, pete de yea pe spi-nare; i unul In per murg inchis, cóma instânga i putin la drépta, armAsar.

Prefectura publicd de acésta spre a ajungela cunoscinta pdgubayuluI.

No. 208. 1892, Ianuarie 12.

De la 2 Decembre trecut, la comunaCucueti, acest judet, s'ag declarat de pripasvitele eu semnele urmätóre: Un taur In per

18 'Februarie 1892 MONITORUL OFICIAL 6831

negru, córnele potrivite, dunga albi pe OraspinArei; o vac& in per \rink, cörnele bune;o gonitóre In per galben, córnele cercurii ;una idem In per Wan, cam yin& ; unaidem in per galben, córnele tepure; un mân-zat In per vinet ; un junc, In per negru, cór-nele tepure ; o vad, in per negru, putinOlga, córnele cercurii.

Prefectura publica de acésta spre a ajungela cunoscinta pAgubaplui.

No. 254. 1892, Ianuarie 15.

In nóptea de 12 spre 13 Ianuarie cu-rent, s'a furat D-lui Hristache Eliad, din co-muna Corbu, acest judet, un cal In per murg,cóma In drépta, Mr& alte semne.

Prefectura pubfica de acésta pentru afla-rea calului i prinderea furului.

No. 471. 1892, Ianuarie 29.

Preiectura judetulul PutnaPrimiria comunei Suraia, prin indeplini-

rea dispositiunilor art. 45 din legea politieirurale, a declarat de pripas duo! bol;'unul laper porumb, córnele tepwe cam aduse pespate, furculitä la urechea dreptá i inferatla cornul stâng cu cifra 18, iar la ambeleplduri d'inapoI nedescifrat; cel-alt la per po-rumb, córnele tepuse aduse cam pe spate siinferat la soldul sMng d'inapol nediscifrat.

Se publics acésta spre cunoscinta proprie-tarilor, cart* urmég a se presenta la visaprimArie, cu actele prevepte de art. 49 dinmentionata lege.

No. 147. 1892, Ianuarie 5.

Preietura judetulul RomanConform art. 45 din legea politiei rurale,

D-nii primari ai comunelor Strunga i Mi-cldu§eni, judetul Roman, ail declarat de pri-pas, cel Anteial o iap& soricie, cóma, códa cas-tanii, maI multe pete albe pe spinare i pecóste, putin pintenóg& la piciorul stâg d'ina-poi, dreptul d'inainte, i stea in frunte; iarcel al duoilea un cal murg, cóma, códa ne-gre, códa retezatA.

Se public& acésta spre cunoscinta proprie-tarilor acelor cal, cari In termen de 6 km! sAse presinte la comunele mentionate, insotitide actele cerute de art. 49 din citata lege,spre a 'I primi pe sémá.

No. 96. 1892, Ianuarie 8.

ANUNCIURI PARTICULARE

Clubsemnatul perslend diploma cu No. 1151,3 a scirilei de comercit din Craiova, obti-nutA in anul 1888, o declar anulatä.

Gheorghe Nicolaescu.

Clubsemnatul, Iancu C. Sombola, comer-ciant de beuturi spirtóse in calea Gri-

vitei No. 34, si proprietar in strata 11 Iu-nie No. 18, fac cunoscut cA de a0 inainteretrag de la numele met porecla de Sombola,iscAlindu-me cu adeveratul nume al familél,adicA Constantinescu Iancu, dupe cum sunttrecut i in fistele electorale ale colegiul Ide deputati Ilfov.

Constantinescu lancu.

SOCIETATEA MINER ROMANA

Societate anonimci, capital 100.000 lei,deplin vgrsat.

Consiliul de administratie are onórea, con-form art. 32 din statute, de a convoca peD-nii actionari in adunare general& ordinar&pe Oiva de DuminecA, 8 (20) Martie 1892,orele 10 a. m., in biurourile societAtei,strada Deanne! No. 8, la Bucuresci.

Ordinea1. Citirea raportului consiliului de admi-

nistratie ;2. Citirea raportului censorilor ;3. Aprobarea bilantuluI;4. Descárcarea consiliului de administra-

tie de gestiunea sa ;5. Fixarea dividendului ;6. Fixarea jettnelor de presentA a mem-

brilor consiliului de administratie si a cen-sorilor ;

7. Alegerea a 3 censor! si 3 censor! su-pleanti pentru exercitiul 1892.

Conform art. 33 din statute, D-niT actio-nail', car! vor voi a lua parte la adunare, vorbine-voi a depune actiunile D-lor pAnA Inçliva de 27 Februarie 1892, orele 4 p. m.,la casa societateT, strada Dónanei No. 8;

Ori-ce purt&tor de 5 actiuni este de dreptmembru al adunArei generale.

Consiliul de administratie.

vinpre o parte din locul met virance 'I am in strada Zaverei, vis-a-vis de

podul cAilor ferate române.Doritorii se vor adresa la subsemnata,

proprietark in strada §tirbeI-VodA No. 42.Sultana Creteanu. 3,4

Cie face cunoscut cA tovärAlia mea cu D. G.Nutu, ce o aveam de brutárie din calea

Rahovel No. 108, s'a desfiintat, si ori-ceperstne ar avea verI-o pretentie sit se adre-seze numitului; iar et am remas singurproprietar ; prin urmare, se face cunoscutspre sciintA.

Marcu Constantinescu.

Oubsemnatul referându-me la Monitoruloficial No. 56 din 14 Iunie 1891, In

care am publicat cA me voit numi LucescuRuse, omitend a pune i numele tatAlui met,Dimitrie; aduc la cunoscinta publicA ci, deastäçli inainte, me voit. semna

Ruse Dimitrie Lucescu.

ubsemnatii perynd recepisa No. 7.712din 1882, de lei 480, liberati de casie-

ria Gorj pe séma case! consemnatiilorla dispositia D-lor Alexe Schileru, Gh. Beu-ran, N. VAlcu i altii din Schela, publicAmspre generala cunoscintä cA o considerämanulatA.

M. Terveloiu i Tretilci

mum MiONIMÄ DE BAIT ARTIFICIR I DE CERAMICi DE comocw

Capital social 1.500.000 leI, intreg v6rsat

Consiliul de administratie are onórea, conform art. 25 din statute, de a convoca peD-nii actionari In adunare generalA ordinarA, pentru 4;liva de Duminica, 8 (20) Martie1892, orele 2 p. m., in biuroul administratiei centrale, strada Dórnnel No. 8, la Bucuresci.

Ordinea

1. Citirea raporturilor consiliului de adnainistratie §i a censorilor asupra exercitiului1891 ;

2. Aprobarea bilantuluI;3. DescArcarea consiliului de administratie de gestiunea sa ;4. Fixarea dividendulul ;5. Alegerea a 4 membri in consiliul de administratie, In locul celor eqiti, conform art.

17 din statute ;6. Alegerea a 3 censori, si 3 censor! supleanti pentru exercitiul 1892 ;7. Fixarea pentru anul 1892 a jetemelor de presentA a membrilor consiliului de admini-

stratie §i. a censorilor:D-nil actionari, car! doresc a lua parte la adunare, trebue sA depuna actiunile D-lor la

casa societitei, strada Deanne! No. 8, pan& la 27 Februarie 1892, orele 4 p. m.

Extract din statute:Art. 27. Ori-ce purtAtor de 10 actiuni este de drept membru al adunarei generale ;Depunerea actiunilor, earl dail drept de a lua parte la adunare, trebue sA aibá loc cu 5

cel putin Inainte de adunare, dad convocarea s'a facut cu termen de 15 ile, i cu 10ile inainte de adunare, dacA convocarea s'a ficut cu termen mai depArtat ;

Actiunile se vor depune la casa societAtel ;0 carte de admisiune se va remite fie-cArui actionar care a depus actiunile. AcéstA carte

este nominativa si personal& ;Art. 28. Prin derogare la art. 159 din codul de comerciii, 10 actiuni dail drept la un

vot deliberativ, un actionar nu va putea intruni mai mult de 25 voturi pentru den-sul i 25 voturl ca mandatar, ori-care ar fi numérul actiunilor pe cari le posed& sail pecarI le represintA.

Nimeni nu pate represinta drepturile unui actionar dacA nu este el Insu§l actionar.Administratorii nu pot fi mandatari.

2.44 Consiliul de administratie.

6832 MONITORUL OFICIA1 18 Februarie 1892

SOCIETATEA CLERULUI ROMAN IIIITORUL"

Se aduce la cunoscinta publici cA, In Oivade 26 Martie 1892, orele 2 p. m., se va tinelicitatie in cancelaria societätei de la Silves-tru, pentru construirea din nog a duoèapartamente de case pe locul ce societatea po-sea in dosul bisericel Dobroteasa, stradaDobroteasa. Planul, devisul i caietul de sar-cine se pot vedea ori când la cancelaria so-cietatei.

Doritorii sunt rugati a veni insotiti de ga-rantii in regula.

Comitetul. 3, 10 (-,1.

EpItropla arOmintelor Brâncovenesei

La 20 Martie 1892, orele 10 precis,se va tine licitatiune cu oferte sigilate, incancelaria epitropieT, calea Rahovei No. 3,pentru darea in intreprindere a constructiu-

nilor pe cari epitropia le va face la mosiilece aparlin aseldmintelor Brâncovenesci.

Ofertele se vor primi pentru totalitatealucrArilor, sail pentru parte dintr'ênsele,dupe cum sunt impârtite in sectiuni de epi-tropie.

Valórea lucrárilor, dupe devise, se urea lasuma de lei M6.500.

Vor fi admise la licitatiune perscine carivor putea dovedi cá aU cunoscinte techniceindestuldtóre, saü ca aü executat inci lu-crAri de asemenea naturá in térti.

Pentru a fi admisi la concurentä, dorito-vor trebui sä depuni o datá cu ofertele

lor si o garantie provisorie de 5 V, din va-lórea lucririlor pentru earl* presintà oferta.

Planurile, devisele, ante-mèsurätorelecaietele de sarcine se pot vedea in fie-care4;li de lucru, in cancelaria epitropiei la biu-roul technic, de la orele 10-12 din

No. 61. 3,34. 1892, Februarie 13.

Actiunea provisorie a creditului agricolBacad, pe numele ma. Gheorghe Arapu,

cu No. 47, avénd duoë versäminte a 25 lei,perOnd'o, o declar ca nulá i fárà valóre,insciintând despre acésta i pe onor. creditagricol Badt.

Gheorghe Arctpu.Budd. 1892, Februarie U.

ubsemnata, de profesiune mósa', fac cu-noscut cd, In loc de Matilda Cohn, inè

numese Sara M. Israil, dupe numele actua-lului meù bärbat.

Sara M. lsrail.

Oubsemnatul perend poll'a subscrisi deD. D. Dimitrescu la ordinul ma, in va-

lóre de lei 190, bug 60, flicutil in çliva de17 Ianuarie i scadenta la 20 Maiü, o de-clar ca nula i nevalabilá.

M. Pomut.

CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCICOTA OFICIALA A BURSEI PE pIUA DE 17 (29) Februarle 1892

EFECTE ,c1a.o4;1oa

SCADFNTA

CUPONELOR

OFERITE CERUTE INCHEIATEcu

bard gatacu

termencu

banl gatacu

termencu

.banl gatecu

termen

IMPRUMDTDRI DE STAT ROMANERena perpetua

, amortibilam. . (Impruutul de 3214 miliane)

. . (Imprumutul de 50 milióne)

. . (Imprumutul de 274 miliöne), 45

Obilgatiunile eailor fer:te rom. (cony. Schuldverschrelbung)de Stat (convertite rurale)

Obliatiunile easel penstunilor a 800 lel

WRIT/413MA DE owl'ObligatiunI ale comunel Bucuresel 1883

. . . . 1884

. . . . 1888

. . . . 1890. . . . cu bosun! a 20 lel . .

IMPRIIMDTIIIII DE SOCIETITIScrisurl hinders rurale

. , urbane Bucurescl ..... . .. . . '. . .. . . lets!

5%50/040/,40/04'104P/o50/060/a

10

50/,5°i.)50/050/o

La trag

50/070/960/.50/050/0

AprilieOctombreAprilieOctombrelanuarielulieIanuarielulieIanuarielulieIanuarieIulieIanuarielulieMaiANoembreMaidNoembre

IanuarieIulieMaiANoembreIunieDecembreMablNoembre

IanuarieIulieIanuarieIulieIanuarielulieIanuarieIulieIanuarieIulie

100'129t/e

1 83/9

101°/i278

021/4

93,/,

971121021121011/0We831/2 _

1645412418

117

1009861,

831/3

/101'/4274

92

93'll

971/4102101

921/2

83

_

_

16354104152

11

_

_

1640

AcTanifBence nationala a RomanielSocietatea de asigurare Dacia-Romania

. . NationalareasIgurare

, roll-Ana de constructiunl si lucrarl publice. .de basalt artificial, pentru fabricarea hartielHance Romitniel

Ultimdivid.

VALCREANOMINALÀ.

88.45ao5510

30

500 lel Intreg vars.2oo , ,200 ,200 , . .250 ,250 .100 ,200 .

MONETE OFEMTE CERUTE INCHEIATE

SCHIMB CURSULcubald gata

cntermen

cubanl gata

cutermen

cubanl gata

cutermen

NapoleonulGalbewil austriacCor6na germanA (marca)Lira sterlinaLira otomanaImperialul rusescFlorinul austriac de 'ArtieRuble de hArtie

_ _

0°6

Londra . . . cek. . 3 lunl

Parls . . . cek. . . 3 lunT

Francia . . . cek. . 3 luni

Viena . . . cek. . 3 lunlnap. (scurt)

Berlin . . . cek. . . 3 lunl

Germania. . . cek. . 3 lunl

Am'sterdam . 3 lunlPetersburg . 3 lunlBelgia . . . 3 lunl

9 (smut)Elvetia . . 3 lunlItalia . . . 3 lunI

25.3831.,-3711225.25-221/0100.60-5099.95-90

2.1461,1122.121h-42

124.25-15123.50-45

99.55

Aur contra argmt (afoul)

CEREALE GreutateaIn Libre

OFERITE CERUTE INCHEIATE

hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kiloGrailPorumbSecaraOyesOrsRapitAFasole

_ _ __ ____

____

__

SCOMPTURI 1 Bence nationalit f scompt4i li avansurl pe deposite de efecte sad lingourlAVANSURI Casa de Depunerl si Consemnatiunl: avansurl pe deposite de efecte

50/o6°Io60/0

IA STATULULDIRECTOR GENERAL A LEXA N IOW GII. CA NTA CITZI N