Scoala de Soferi Setran SRL Pag.1 Tel : 0241 516518

Suport de Curs

Cuprins

Indicatoarele Rutiere................................................Anexele 1 - 4 Panoul cu schematizarea manevrelor..............................Anexa 5 Descrierea situatiilor caracteristice si a manevrelor...........pag.2 Obligatiile conducatorilor si proprietarilor de autovehicule..p.4 Suspendarea permisului de conducere.................................pag.7 Infractiunile la legea circulatiei rutiere................................pag.8 Punctele penalizare................................................................pag.9 Conducerea preventiva........................................................pag.11 Primul ajutor in caz de accident rutier..............................pag.24 Tehnica manevrarii automobilului.....................................pag.29

Scoala de soferi Setran -2- Tel: 0241 516518

Viteza

a) la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijata; : Conducatorul auto trebuie sa reduca viteza sub 30km/h,in localitati sub 50km/h in afara:

b) in curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau in care vizibilitatea este mai mica de 50 m; c) la trecerea pe langa grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent daca aceasta se afla in mers sau stationeaza pe partea carosabila a drumurilor cu o singura banda de circulatie pe sens; d) la trecerea pe langa animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament; e) cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga sau piatra cubica umeda; f) pe drumuri cu denivelari, semnalizate ca atare; g) in zona de actiune a indicatorului de avertizare “Copii” in intervalul orar 7.00-22.00, precum si a indicatorului “Accident”; h) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, in imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze in traversare; i) la schimbarea directiei de mers prin viraje; j) cand vizibilitatea este sub 100 m in conditii de ceata, ploi torentiale, ninsori abundente. Prioritatea de trecere

Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere in urmatoarele situatii:

este dreptul conferit de lege unor participanti la trafic de a avea intaietate intr-o situatie conflictuala in trafic.

-in intesectii nedirijate cu drumuri de categorii diferite daca circula pe un drum de categorie inferioara -celor care circula din partea dreapta in intersectii nedirijate cu drumuri de aceeasi categorie -la intalnirea indicatoarelor: “cedeaza trecerea”, “oprire”, “prioritate pentru circulatia din sens invers”, -atunci cand avem un obstacol pe banda sau sensul de mers(exceptie pe drumul in rampa) -la efectuarea urmatoarelor manevre:intoarcere, mers inapoi, plecare de pe loc, -masinilor cu regim prioritar aflate in misiune in intersectiile -in intersectii nedirijate tramvaielor(mentiune:daca tramvaiele vireaza la stanga atunci pierd prioritatea fata de vehiculele care circula din sens opus) -atunci cand se iese dintr-o curte ,gang, garaj,etc. pe drumul public -cand urmeaza sa intre in sens giratoriu celor care circula deja prin sens -celor care circula in rampa -pietonilor aflati in traversare pe sensul de mers pe trecerile de pietoni -autovehiculelor de transport in comun care semnalizeaza plecarea din statiile prevazute cu alveole de pe sensul de mers daca ne aflam pe banda nr.1 -la efectuarea virajului la stanga celor care vin din sens opus

Depasirea

Depasirea este manevra de trecere in fata altui vehicul sau obstacol iesind din randul sau sirul pe care se circula . Art. 118, - Conducatorul de vehicul care efectueaza depasirea este obligat: a) sa se asigure ca acela care il urmeaza sau precede nu a semnalizat intentia unei manevre similare si ca poate depasi fara a pune in pericol sau fara a stanjeni circulatia din sens opus; b) sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii; c) sa pastreze in timpul depasirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit; d) sa reintre pe banda sau in sirul de circulatie initial dupa ce a semnalizat si s-a asigurat ca poate efectua aceasta manevra in conditii de siguranta pentru vehiculul depasit si pentru ceilalti participanti la trafic.

Scoala de Soferi Setran SRL - 3 - Tel: 0241 516518

Art. 119 – Conducatorul de vehicul care urmeaza sa fie depasit este obligat:

a) sa nu mareasca viteza de deplasare; b) sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile sau a benzii pe care se deplaseaza. Art. 120. - (1) Se interzice depasirea vehiculelor: a) in intersectii cu circulatia nedirijata; b) in aproprierea varfurilor de rampa, cand vizibilitatea este redusa sub 50 m; c) in curbe si in orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m; d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si in tuneluri. Prin exceptie, pot fi depasite in aceste locuri vehiculele cu tractiune animala, motocicletele fara atas, mopedele si bicicletele, daca vizibilitatea asupra drumului este asigurata pe o distanta mai mare de 20 m, iar latimea drumului este de cel putin 7 m; e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin marcaje; f) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50 m inainte de aceasta; g) in dreptul statiei pentru tramvai, atunci cand acesta este oprit, iar statia nu este prevazuta cu refugiu pentru pietoni; h) in zona de actiune a indicatorului “Depasirea interzisa”; i) cand pentru efectuarea manevrei se incalca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circula , chiar si partial, pe sensul opus, ori se incalca marcajul care delimiteaza spatiul de interzicere; j) cand din sensul opus se aproprie un alt vehicul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de evitare a coliziunii; k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloana de vehicule in asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus de circulatie. (2) Se interzice depasirea coloanelor oficiale

Orirea, stationarea si parcarea

Oprirea este manevra de imobilizare a vehiculului pe o durata mai mica de 5 minute. Stationarea este manevra de imobilizare a vehiculului pe o durata mai mare de 5 minute.

Art.142 – Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: Parcarea este manevra de imobilizare a veiculului in locuri special amenajate.

a) in zona de actiune a indicatorului “Oprirea interzisa”; b) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la o distanta mai mica de 50 m inainte si dupa acestea c) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, precum si pe viaducte; d) in curbe si in alte locuri cu vizibilitatea redusa sub 50 m; e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai putin de 25 m inainte si dupa acestea; f) in intersectii, inclusiv cele cu circulatie in sens giratoriu, precum si in zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar in lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25 m de coltul intersectiei; g) in statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m inainte si dupa (acestea; h) in dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stanjeste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum si in dreptul marcajului continuu, in cazul in care conducatorii celorlalte vehicule care circula in acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj; i) in locul in care se impiedica vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos; j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatiile “Drum ingustat”, “Prioritate pentru circulatia din sens invers ” sau “Prioritate fata de circulatia din sens invers”; k) pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare; l) pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, daca circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau impiedicata; m) pe partea carosabila a autostrazilor, a drumurilor expres si a celor nationale europene n) pe trotuar, daca nu se asigura spatiu de cel putin 1 m pentru circulatia pietonilor; p) in locurile unde este interzisa depasirea.(TCDI)

Scoala de Soferi Setran SRL - 4 - Tel: 0241 516518

Art. 143 –Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:

a) in toate cazurile in care este interzisa oprirea voluntara (TCOI) b) in zona de actiune a indicatorului cu semnificatia “Stationarea interzisa” si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii; c) pe drumurile publice la o latime mai mica de 6 m; d) in dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice; e) in pante si in rampe; f) in locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia “Stationare alternanta”, in alta zi sau perioada decat cea permisa, ori indicatorul cu semnificatia “Zona de stationare cu durata limitata” peste durata stabilita .Art.126 – Se interzice intoarcerea vehiculului: a) in locurile in care este interzisa oprirea voluntara a vehiculelor, cu exceptia intersectiilor unde intoarcerea se poate face printr-un viraj;(T.C.O.I) b) in intersectiile in care este interzis virajul la stanga, precum si in cele in care, pentru efectuare, este necesara manevrarea inainte si inapoi a vehiculului; c) in locurile in care soliditatea drumului nu permite (L.S.T.N) d) pe drumurile cu sens unic; e) pe marcajul pietonal; f) in locurile in care este instalat indicatorul “Intoarcerea interzisa”. Art.128 – (1) Se interzice mersul inapoi cu vehiculul: a) in toate locurile unde intoarcerea este interzisa cu exceptia sensului unic; b) pe o distanta mai mare de 50 m; c) la iesirea de pe proprietati alaturate drumurilor publice. (2) In locurile in care mersul inapoi este permis, dar vizibilitatea in spate este impiedicata, vehiculul poate fi manevrat inapoi numai cand conducatorul acestuia este dirijat de cel putin o persoana in afara vehiculului. (3) Persoana care dirijeaza manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligata sa se asigure ca manevra se efectueaza fara a pune in pericol siguranta participantilor la trafic. (4) Mersul inapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomanda dotarea autovehiculelor si cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

Obligatii si interdictii pentru conducãtorii de autovehicule Art. 147. - Conducãtorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. sã aibã asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, dupã caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevãzute de legislatia în vigoare; 2. sã circule numai pe sectoarele de drum pe care si este permis accesul si sã respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate si admise si/sau la dimensiunile maxime admise de autoritatea competentã pentru autovehiculele conduse; 3. sã verifice functionarea sistemului de lumini si de semnalizare, a instalatiei de climatizare, sã mentinã permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii; 4. sã permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, în conditiile legii; 5. sã se prezinte la verificarea medicalã periodicã, potrivit legii; 6. sã aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducãtorii de autovehicule începãtori, dacã are o vechime mai micã de un an de la obtinerea permisului de conducere. Art. 148. - Se interzice conducãtorului de autovehicul sau de tramvai:

1. sã conducã un autovehicul sau tramvai cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberatã fãrã drept de circulatie sau a cãrei valabilitate a expirat;

Scoala de Soferi Setran SRL - 5 - Tel: 0241 516518

2. sã transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numãrul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare;

3. sã transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletã sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mãrfuri;

4. sã transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternã, pe platformã, deasupra încãrcãturii, pe pãrtile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scãri si în remorcã, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;

5. sa transporte copii în vârstã de pânã la 12 ani pe scaunul din fatã al autovehiculului, chiar dacã sunt tinuti în brate de persoane majore;

6. sã transporte în si pe autoturism obiecte a cãror lungime sau lãtime depãseste, împreunã cu încãrcãtura, dimensiunile acestuia; 7. sã deschidã usile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sã porneascã de pe loc cu usile deschise; 8. sã aibã în timpul mersului preocupãri de naturã a-i distrage în mod periculos atentia ori sã foloseascã instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în sigurantã a lui si a celorlalti participanti la trafic; 9. sã intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilã ori din care cad sau se scurg produse, substante ori materiale ce pot pune în pericol siguranta circulatiei;

10.sã aibã aplicate pe parbriz, lunetã sau pe geamurile laterale afise, reclame publicitare, înscrisuri ori accesorii, care restrâng sau estompeazã vizibilitatea conducãtorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât si din exterior;

11. sã aibã aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunetã ori pe geamurile laterale, care restrâng sau estompeazã vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzãtor, de cãtre autoritatea competentã; 12. sã aibã aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare ori semnalizare luminoasã, care diminueazã eficacitatea acestora, precum si pe plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare, care împiedicã citirea numãrului de înmatriculare sau de înregistrare; 13. sã lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandã, sã opreascã motorul ori sã decupleze transmisia în timpul mersului; 14. sã foloseascã în mod abuziv mijloacele de avertizare sonorã; 15. sã circule cu autovehiculul cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zãpadã, gheatã sau polei, fãrã a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate, în perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului; 16. sã circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele prevãzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori care prezintã tãieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita admisã; 17. sã conducã un autovehicul care emanã noxe peste limita legalã admisã ori al cãrui zgomot în mers sau stationare depãseste pragul fonic prevãzut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozitive neomologate; 18. sã circule cu autovehiculul având plãcutele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare, provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul; 19. sã sãvârseascã acte sau gesturi obscene, sã profereze injurii, sã adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalti participanti la trafic; 20. sã circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei; 21. sã arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante. Art. 149. - (1) Conducãtorul de autovehicul sau de tramvai cu o vechime mai micã de un an de la data obtinerii permisului de conducere are obligatia de a aplica semnul distinctiv sub forma unui disc de culoare galbenã, cu diametrul de 100 mm, care are în centru semnul exclamãrii, de culoare neagrã, cu lungimea de 60 mm si diametrul punctului de 10 mm, dupã cum urmeazã:

Scoala de Soferi Setran SRL 6 Tel: 0241 516518

a) la motocicletã, în partea din spate lângã numãrul de înmatriculare; b) la autovehicul, pe parbriz în

partea din dreapta jos si pe lunetã, în partea stângã jos; c) la autovehiculul care nu este prevãzut cu lunetã, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe caroserie în partea din spate stânga sus; d) la tramvai, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe luneta ultimului vagon în partea din spate stânga sus; e) la autovehiculul care tracteazã o remorcã, pe parbrizul autovehiculului în partea din dreapta jos si pe caroseria remorcii în partea din spate stânga sus. (2) Conducãtorului de vehicul cu mai putin de un an practica in conducere ii este interzis: a) sã conducã autovehicule care transportã mãrfuri sau produse periculoase; b) sã conducã vehicule destinate testãrii sau cele pentru probe;

c) sã conducã vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv în regim de taxi. Obligatiile proprietarilor sau detinãtorilor de vehicule Art. 27. - (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcã, cu domiciliul, sediul ori resedinta în România, este obligat: a) sã declare autoritãtii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48 de ore de la constatare; b) sã depunã imediat la autoritatea emitentã originalul certificatului de înmatriculare, dacã, dupã obtinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia. (2) Persoanele juridice detinãtoare de vehicule au, pe lângã cele prevãzute la alin. (1), si urmãtoarele obligatii: a) sã verifice starea tehnicã a vehiculelor, sã facã mentiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau ordinul de serviciu si sã nu permitã iesirea în circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice; b) sã elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplaseazã în cursã; c) sã nu permitã conducerea vehiculului de cãtre persoane care nu posedã permis de conducere corespunzãtor sau atestat profesional; d) sã nu permitã conducãtorilor de vehicule sã plece în cursã sub influenta bãuturilor alcoolice, a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare accentuatã de obosealã; e) sã tinã seama de observatiile fãcute de sau de conducãtorii de vehicule în foaia de parcurs; f) sã anunte imediat politia despre orice accident de circulatie în care sunt implicati conducãtorii de vehicule proprii care nu posedã documente de constatare a acestuia; g) sã verifice respectarea timpilor de repaus si de odihnã, precum si a regimului legal de vitezã, prin citirea înregistrãrilor aparatelor de control al timpilor de odihnã si al vitezei de deplasare;

Scoala de Soferi Setran SRL pag 7 Tel: 0241 516518

Suspendarea Permisului de Conducere

Pe 30 de zile a)depasirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferata; b)neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati în traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului; c)neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept; d)nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului; e)nerespectarea regulilor privind depasirea; f)nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat în exercitarea atributiilor de serviciu; g)neprezentarea in 24 ore la unitatea de politie pe raza careia s-a produs accidentul soldat numai cu avarii, în vederea întocmirii documentelor de constatare. Pe 60 de zile a)nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale; b)nerespectarea interdictiei temporare de circulatie instituite pe un anumit segment de drum public; c)nerespectarea regulilor de circulatie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloana; d)circulatia pe sens opus, cu exceptia cazurilor în care se efectueaza regulamentar manevra de depasire. Pe 90 de zile a)conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune; b)conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutiera împreuna cu specialistii Registrului Auto Român; c)neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt în functiune; d)nerespectarea dreptului pe care il are politistul rutier de a verifica vehiculul, precum si identitatea conducatorului sau a pasagerilor aflati în interiorul acestuia atunci când exista indicii despre savârsirea unei fapte de natura contraventionala sau penala. e)depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

INFRACTIUNI SI PEDEPSE Scoala de Soferi Setran SRL pag 8 Tel: 0241 516518

1. Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori remorci neinmatriculate sau a unui tramvai neinregistrat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.

2. Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numar fals de inmatriculare ori tractarea unei remorci cu numar fals de inmatriculare se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

3. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulatie in Romania sau a unui autovehicul al carui certificat de inmatriculare a fost retinut pentru defectiuni tehnice grave la sistemul de directie ori de franare si ale carui placute cu numerele de inmatriculare au fost retrase se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani.

4. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana fara permis de conducere se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

5. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori acesta i-a fost retras sau anulat sau careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

6. Incredintarea cu stiinta a unui autovehicul sau tramvai pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane fara permis de conducere sau necorespunzator categoriei din care face parte vehiculul, ori daca acesta i-a fost retras, anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

7. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sau o concentratie ce depaseste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

8. Refuzul, impotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testarii aerului expirat, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

9. Parasirea locului accidentului fara incuviintarea politiei ori a procurorului care efectueaza cercetarea la locul faptei, precum si modificarea sau stergerea urmelor accidentului de catre conducatorul oricarui vehicul angajat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

10. Consumul de alcool sau de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la testarea alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

11. Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, cu intentie, a indicatoarelor, semafoarelor, amenajarilor rutiere sau a vehiculelor ori crearea de obstacole pe carosabil, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

12. Instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competente, de natura sa induca in eroare participantii la trafic, daca prin aceasta s-a cauzat producerea unui accident de circulatie, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

13. Organizarea sau participarea la concursuri neautorizate, precum si blocarea cu intentie a drumului public cu obiecte sau vehicule ori de catre una sau mai multe persoane, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

14. Neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a tributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica aautovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, de catre cei care au asemenea indatoriri ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice, in aczul in care au avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

15. Repararea autovehiculelor avand urme de accident, fara autorizatie eliberata de politie, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Scoala de Soferi Setran SRL pag 9 Tel: 0241 516518

Puncte penalizare pentru incalcarea regulilor de circulatie

2 Puncte: folosiea incorecta a luminilor de drum la intalnirea cu un autovehicul care circula din sens opus folosirea telefoanelor mobile in timpul conducerii, cu exceptia celor prevazute cu dispozitve de tip

“maini libere” depasirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din

care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic

circulatia pe un sector de drum pe care accesul este interzis nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie

sau a directiei de mers nerespectarea obligatiei de a folosi luminile de intalnire pe timpul zilei, pe autostrazi, drumuri expres

si pe drumuri nationale europene (E) stationarea neregulamentara refuzul inmanarii actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de inmatriculare sau de

inregistrare, al celorlalte documente prevazute de lege, la cererea politistului rutier, precum si refuzul de a permite verificarea vehiculului.

3 Puncte: oprirea nejustificata sau circulatia pe banda de urgenta a autostrazilor sau oprirea pe partea carosabila

a drumurilor expres sau a drumurilor nationale europene (E) depasirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din

care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic

nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale

nepastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul care il precede, dca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vechicul sau alte pagube materiale

nerespectarea semnificatiei indicatorului “ocolire”, instalat pe refugiul statiilor de tramvai patrunderea intr-o intersectie atunci cand circulatia in interiorul acesteia este blocata 4 Puncte: nerespectarea obligatiilor care ii revin in cazul vehiculelor ramase in pana sau avariate nerespecarea semnificatiei indicatorului “STOP” depasirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din

care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic

circulatia in timpul noptii sau ziua, pe timp de ceata, ninsoare abundenta sau ploaie torentiala, cu un autovehicul fara lumini sau semnalizare corespunzatoare

conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci cand dovada inlocuitoare a certificatului de inmatriculare sau inregistrare este eliberata fara drept de circulatie sau durata acesteia a expirat

10

6 Puncte:

refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnica a acestuia nerespectarea semnificatiei semnelor regulamentare ale agentilor de cale ferata care dirijeaza

circulatia la trecerile la nivel cu calea ferata depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din

care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic

conducerea unui vehicul inmatriculat sau inregistrat care nu are montata una din placutele cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare

circulatia sau stationarea pe spatiul interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada stationarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada in alte locuri decat cele special amenajate si

semnalizate executarea pe autostrada a manvrei de intoarcere sau de mers inapoi, circulatia sau traversarea de pe

un sens de circulatie pe celalat prin zonele interzise, respectiv zona mediana sau racordurile dintre cele doua parti carosabile

nerespectarea semnificatiei indicatoarelor Trecere la nivel cu ca o cale ferata simpla, fara bariere, Trecere la nivel cu o caleferata dubla, fara bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferata

schimbarea directiei de mers prin viraj spre stanga, daca prin aceasta se incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie

patrundere intr-o intersectie dirijata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea circulatiei in interiorul intrsectiei

11

CONDUCEREA PREVENTIVA

Conducerea preventiva – reprezinta comportamentul conducatorului auto caracterizat prin urmatoarele trasaturi esentiale: anticiparea situatiilor ce pot deveni periculoase (anticiparea greselilor participantilor la trafic), ceea

ce presupune cunoasterea si recunoasterea particularitatilor celorlalti participanti in mod aprofundat, temeinic;

evitarea accidentelor pe cale de a se produce sau evitarea angajarii in accidente care s-au produs; alegerea celei mai bune variante pentru a iesi cu minimum de consecinte dintr-un accident ce nu a

putut fi evitat sau corectarea unei decizii gresite care sa diminueze consecintele unui accident; adaptarea modului de deplasare la con ditiile de drum, trafic, vizibilitate, conditii meteo nefavorabile; De asemenea, toate tehnicile de conducere preventiva se bazeaza pe curtoazie si respectul fata de toti participantii la trafic. Tehnicile de baza ale conducerii preventive se bazeaza in primul rand pe: pregatirea mentala pentru efectuarea unei curse; vederea, observarea si concentrarea la pericolul potential; actiunea si reactia soferului, avand in vedere viteza sa de reactie. Greselile cele mai frecvente: viteza neadaptata sau peste limita legala; conducerea imprudenta; neacordarea prioritatii de trecere; xdepasirea neregulamentara; oboseala. Vigilenta – capacitatea conducatorului auto de a fi in permanenta atent la tot ceea ce se petrece in jurul sau in timp ce conduce autovehiculul. Atentia este fenomenul de activare selectiva, concentrare si orientare a energiei psihonervoase in vederea desfasurarii optime a activitatii psihice cu deosebire a proceselor senzoriale si cognitive. Vederea este cel mai important simt folosit in timpul conducerii automobilului; este simtul primar prin intermediul caruia soferul dobandeste informatiile necesare identificarii traficului. Circa 90% din stimuli privind circulatia exterioara sunt receptionati de catre conducatorul auto pe cale vizuala, ceea ce denota importanta posedarii de catre acestora a tuturor componentelor vizuale. Campul vizual este dependent de viteza: la viteza de 1 km./ h, campul vizual este de 180°; la viteza de4 100 km./ h, campul vizual este de 10°. Factorii care diminueaza vigilenta: oboseala; consumul de alcool; consumul de medicamente si droguri; starea psihica ( deprimat, nervos, agitat etc. ); zgomote permanente ( sunetele motorului sau ale stergatoarelor de parbriz ); traficul aglomerat; viteza ridicata; ambianta nocturna. Prevederea reprezinta capacitatea conducatorului auto de a anticipa situatii din trafic cat mai din timp si de a gasi solutii astfel ca in desfasurarea traficului sa nu se produca evenimente rutiere. Prevederea poate fi: indepartata; apropiata sau imediata. Prevederea indepartata se refera la actiuni intreprinse de conducatorul auto inainte de

12 plecarea in cursa: pregatirea pentru drum a autovehiculului ( asigurarea unei stari tehnice si estetice corespunzatoare,

piese de rezerva etc. ); pregatirea pentru drum a conducatorului presupune ca acesta: � sa fie odihnit, calm, informat (dupa studierea unei harti rutiere ) asupra conditiilor meteo din regiunile

unde urmeaza sa ajunga, imbracat adecvat etc.; � sa aleaga itinerariul de baza si de rezerva; � sa etapizeze corect calatoria, astfel incat la terminarea acesteia sa aiba o stare psihica si fizica buna. Judecata este procesul psihic de gandire si alegere a unei solutii cu cel amai bun rezultat dintr-o situatie conflictuala aparuta in trafic la un moment dat.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA STAREA FIZICA SI PSIHICA A CONDUCATORULUI AUTO

Principalii factori care influenteaza negativ starea psihica si fizica a unui conducator auto sunt: alcoolul; medicamentele si drogurile; oboseala.

ALCOOLUL Consumul de alcool constituie una din principalele cauze generatoare de evenimente rutiere grave, motiv pentru care alcoolul a fost si este considerat ucigasul rutier, iar alcoolemia incriminatorie penala sau “nivelul de ghilotina” al alcoolemiei dupa care intervine pedeapsa. 1. 0,3 ‰ debuteaza riscul producerii unui accident; 2. 0,5 ‰ riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori; 3. 0,8 ‰ riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori; 4. 1,2 ‰ riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori. MEDICAMENTELE tranchilizantele : diazepam, distonocalm, rudotel, dormital, carboxin etc.; somnifere : romergan, ciclobarbital, barbital ( barbituricele ), luminal etc.: antialergice: nilfan, feniramin, tavegil etc.; sedative si hipnotice: extraveral, nitrazepan, hipnogal, bromoval etc.

DROGURILE Efectele negative ale consumului de droguri sunt asemanatoare cu cele ale alcoolului si medicamentelor, dar in plus una din consecintele cele mai grave o constituie instalarea dependentei, iar in plan psihic dorinta irezistibila de a reutiliza drogul pentru a obtine din nou efectele lui. Provoaca o excitatie euforica pe care individul o percepe ca pe o stare de beatitudine insotita uneori de

o veselie excesiva. Tocmai de aceea Cannabisul este supranumit “iarba nebuna” sau “provocator de ras”;

apar halucinatiile, corpul este perceput anormal, la fel si obiectele din jur care si “pierd” forma. Individul patrunde intr-o lume a fantasmelor. Mainile si picioarele par grele, capul umflat, memoria este foarte slabita, iar sensibilitatea la lumina devine accentuata;

efectele drogului incep sa dispara, individul este apatic, regretand trairile precedente, nevoia de somn se instaleaza, dar organismul este in continuare agitat, apar deliruri si cosmaruri in somn, starea de rau este generala..

OBOSEALA Semnele instalarii unei oboseli profunde sunt: cascaturi dese, prelungi; pleoapele sunt grele, iar conducatorul auto simte nevoia sa clipeasca des; ochii incep sa lacrimeze. Distanta de oprire

a autovehiculului este spatiul parcurs de acesta din momentul sesizarii unui obstacol sau al unui semnal pana in momentul opririi complete a masinii.

Patinarea

– alunecarea rotii autovehiculului pe calea de rulare sau invartirea pe loc a rotilor

13

motoare ale autovehiculului, cand drumul prezinta conditii nefavorabile de aderenta ( polei, gheata, noroi – mazga etc.). Deraparea

Factorii care favorizeaza aparitia acestui fenomen sunt:

este alunecarea autovehiculului intr-o directie inclinata fata de directia normala de mers sau rotirea autovehiculului in plan orizontal, in jurul centrului de greutate a acestuia.

drumul cu aderenta redusa ( carosabilul cu mazga, polei, gheata, zapada etc.); defectiunile tehnice ale autovehiculului: � anvelope uzate; � blocarea rotilor din spate la franare; � reglarea incorecta a fortei de franare la roti; � suspensia uzata; � explozia unui pneu; � echipamentul de directie uzat; � incarcarea neuniforma a autovehicului etc. Greseli ale conducatorului auto: � depasirea unei viteze limita, in special in viraj; � bruscarea comenzilor ( volan, frana, acceleratie ). Pentru a controla un vehicul intrat in derapaj, in principiu, se vor lua urmatoarele masuri: nu se franeaza, franarea agravand stabilitatea autovehiculului intrat in derapaj; nu se accelereaza, aceasta manevra avand aceleasi consecinte la fel ca franarea; se actioneaza rapid volanul, dar cu finete, in sensul in care spatele autovehiculului a derapat cu miscari

alternante; dupa ce vehiculul are tendinta de a-si pastra o directie stabila se accelereaza usor pentru inscrierea

acestuia pe traiectoria dorita.

CONDUCEREA PREVENTIVA PE PODURI, SUB PODURI, IN TUNELE SI PASAJE RUTIERE

In tunele si pasaje rutiere soferul se confrunta suplimentar cu urmatoarele situatii problematice: infiltratii de apa; trecerea brusca de la lumina naturala la cea artificiala, constituie alt factor de insecuritate deoarece sunt

persoane care se adapteaza greu la aceasta situatie; orbirea, vehiculele circuland foarte aproape unele de celelalte; obstacole care pot aparea brusc in trafic ( vehicule oprite, parasite, caderi de pietre, lucrari neiluminate,

nesemnalizate etc. ) gabaritul in inaltime al autovehiculelor este limitat; nivelul de zgomot este ridicat; fenomenul de claustrofobie ( teama de spatii inchise ).

CONDUCEREA PE TIMPUL VERII Particularitatile mediului, care influenteaza sistemul circulatiei rutiere in acest anotimp sunt: temperaturile sunt ridicate; razele soarelui sunt foarte puternice; ploi torentiale insotite de descarcari electrice si vanturi puternice; ziua este foarte lunga.

CONDUCEREA IN MEDIUL RURAL Principalii factori de risc cu care se poate confrunta soferul in mediul rural: drumurile au carosabilul neintretinut, deteriorat;

14 lipsesc indicatoarele si marcajele; lipsesc trotuarele pentru circulatia pietonilor, precum si trecerile pentru pietoni;

intersectii nedirijate de unde pot aparea in mod surprinzator, vehicule, in special utilaje agricole, vehicule cu tractiune animala, precum si biciclisti, pietoni, animale izolate etc.

Pe timp de ploaie in aceste locuri drumul este acoperit cu mazga, deci aderenta scazuta, riscul pierderii controlului vehiculului in cazul bruscarii comenzilor;

prezenta in trafic a utilajelor agricole, vehiculelor cu tractiune animala, biciclistilor si manevrele imprevizibile pe care le fac acesti participanti la trafic;

vehicule oprite, stationate sau parcate pe partea carosabila; la sfarsit de saptamana petreceri, nunti, botezuri, targuri etc. Prezenta pe partea carosabila a turmelor de animale sau a animalelor izolate; noaptea toate aceste dificultati sporesc datorita vizibilitatii reduse, slabei iluminari a localitatilor rurale.

Vehiculele cu tractiune animala: tractate de animale sperioase neobisnuite cu zgomotele strazii care pot avea reactii imprevizibile la

incrucisare cu un alt vehicul; supraincarcate, agabaritice pot conduce la alte situatii problematice ( obturarea vizibilitatii, pierderea

partiala a incarcaturii sau chiar rasturnarea vehiculului etc. ); incarcate cu paie, fan etc. neasigurate corect, pierdut pe partea carosabila poate genera situatii extrem

de periculoase, in special la manevre bruste, la fel ca portiunile cu frunze; ocupantii coboara din caruta pe partea carosabila, pe partea stanga; pe timpul noptii doi conducatori de autovehicule care se incruciseaza se pot orbi reciproc, iar cel care

are in fata vehiculul cu tractiune animala, observa greu sau tarziu prezenta acesteia pe partea carosabila, mai ales, daca nu s-a conformat obligatiei legale de reducere a vitezei;

conducatorul de vehicul adoarme, iar acest vehicul este purtat de animal pe drumul cel mai scurt catre casa, care in aceasta situatie nu este cel mai sigur.

Biciclistii: circula paralel sau fara a tine de ghidon; circula agatati de alte vehicule care se deplaseaza cu viteze reduse; circula cu bagaje agabaritice sau greutati mari care ii ingreuneaza manevrabilitatea bicicletei; se pot dezechilibra sau pot cadea pe partea carosabila ( ocolirea unei gropi, greutatea suplimentara

transportata, alcool, etc. ); copiii care se aventureaza in trafic fara sa cunoasca regulile de circulatie; motociclistul dispune de o capacitate de franare si accelerare diferita fata de aceea a unui vehicul pe

doua roti. Pietonii: Copiii: traverseaza strada in fuga, fara asigurare sau semnalizare crezand ca cei mari ii protejeaza, estimand

eronat viteza vehiculului care se apropie, iar la o anumita varsta apreciaza, chiar ca vehiculul se afla oprit, iar altadata furati de joaca uita de pericolul ce-i pandeste in strada;

la copii campul vizual este mult mai mic decat la un tanar sau adult, iar inaltimea mica a unui copil poate fi considerata un handicap din cauza careia el nu poate fi vazut de sofer.

Batranii: traverseaza strada cu dificultate, nu vad, nu aud, se razgandesc, fiind coplesiti de grijile cotidiene

devin neatenti.

POLITETEA RUTIERA Politetea rutiera reprezinta o atitudine rutiera atenta, respectoasa, binevoitoare, chiar generoasa fata de ceilalti participanti la trafic. Iata cateva moduri de manifestare: manifestam intelegere fata de greselile celorlalti participanti la traficul rutier ( preselectie gresita,

15 executarea unor manevre gresit etc. );

nu ripostam la unele actiuni agresive ale unor participanti la trafic ( nerespectarea regulilor de prioritate, patrunderea pe semnalul de culoare rosie al semaforului electric, neocolirea centrului imaginar al intersectiei etc. )

incurajarea unui sofer aflat in dificultate ( autovehicul – scoala, incepator, sau este din alta localitate ect. );

indrumarea unui sofer care nu cunoaste zona sau localitatea; facilitarea trecerii unor vehicule care se transporta bolnavi, accidentati etc.; facilitarea efectuarii unor manevre in trafic ( depasirea, intoarcerea etc.); facilitarea intrarii in trafic a vehiculelor de pe drumurile fara prioritate; anuntarea unui service pentru depanarea unui vehicul defect; acordarea de asistenta tehnica, daca suntem in masura sa o facem pentru a-l ajuta sa ajunga la

destinatie sau la primul service; confirmarea unui participant la trafic ( vehicul sau pieton ) ca poate uza de dreptul conferit de lege –

prioritatea de trecere, printr-un gest facut cu mana – invitatie de a trece in deplina siguranta; confirmarea unui participant la trafic ca poate executa manevra de depasire in deplina siguranta (

semnal stanga, reducerea vitezei, gest vizibil cu mana etc. ).

COLIZIUNILE FRONTALE Coliziunile frontale sunt cele mai periculoase dintre toate tipurile de coliziune, generand pierderi de vieti omenesti si importante pagube materiale. Gravitatea acestor accidente este rezultatul, in principal al vitezei ridicate a celor doua autovehicule angrenate in astfel de coliziuni. Cauzele acestor coliziuni sunt: nerespectarea normelor legale referitoare la depasire; nerespectarea normelor legale referitoare la prioritate; patrunderea pe semnalul de culoare rosie al semaforului electric; nerespectarea normelor legale referitoare la pozitia autovehiculului in timpul mersului sau a celor

referitoare la circulatia vehiculelor pe partea dreapta; abordarea gresita a curbelor; pierderea controlului volanului datorita: � vitezei excesive; � neatentiei in conducere; � influentei consumului de alcool; � oboselii; � adormirii la volan; aparitia unor obstacole brusc in trafic etc. Prevenirea coliziunilor frontale: urmarirea atenta a tot ceea ce se petrece in fata, soferul fiind pregatit pentru a interveni pentru evitarea

coliziunii frontale; ambele maini sa fie de regula pe volan in dreptul cifrelor 10 si 14 ori 9 si 15, daca asociem volanul cu

cadranul unui ceas, iar mainile cu acele ceasului; anticiparea ivirii unor obstacole, deci nu vom fi surprinsi nepregatiti; pastrarea calmului si evitarea coliziunii frontale prin: � iesirea din drumul autovehiculului ce vine din sens opus fie prin folosirea acostamentului, daca este

suficient ca latimea si nu-i imbinat cu apa, fie prin parasirea drumului – iesirea in decor, daca exista conditii pentru materializarea acestei intentii;

� franarea fara blocarea rotilor, sau ridicarea piciorului de pe pedala de acceleratie sxi ocolirea fara pericole a obstacolului pe partea unde exista spatiu suficient, cu o viteza care sa-ti mentina stabilitatea autovehiculului;

� transformarea coliziunii frontale intr-o coliziune laterala, cu consecinte mult mai reduse decat cea frontala – diminuarea consecintelor;

16

COLIZIUNILE LATERALE Coliziunea laterala este o coliziune specifica intersectiei in primul rand, dar apare si in curbe, la plecarea de pe loc, neasigurarea la schimbarea benzii etc. Cauze: nerespectarea mijloacelor de reglementare a prioritatii intr-o intersectie; nerespectarea semnificatiei culorilor semaforului electric; nerespectarea normelor legale referitoare la depasire; neasigurare la efectuarea virajului la stanga; nerespectarea normelor legale referitoare la prioritate la plecatea de pe loc sau schimbarea benzii de

circulatie; viteza nelegala sau neadaptata; abordarea gresita a curbelor sau virajelor; neasigurarea la depasire; patinare si derapaj; neatentia in conducere. Masuri de prevenire: asigurarea temeinica intr-o intersectie, estimarea corecta a razei de viraj, anticiparea unor greseli ale

partenerilor de trafic etc.; anticiparea unor greseli frecvente ale partenerilor de trafic la plecare de pe loc sau la schimbarea

directiei de mers, precum si la schimbarea benzilor de circulatie; inclusiv utilizarea unor mijloace pentru descurajarea lor;

pastrarea unei distante corespunzatoare fata de vehiculul dublat, inclusiv anticiparea unor schimbari bruste a directiei de mers inclusiv efectuarea brusca a virajului la stanga fara asigurare si semnalizare, greseala frecventa a unor participanti la trafic ( conducatori de utilaje agricole );

reducerea vitezei in curba si accelerarea pe masura angajarii autovehiculului pe traiectoria curbei, pentru marirea stabilitatii autovehiculului si diminuarea efectului fortei centrifuge;

evitarea unui accident intr-o intersectie se face de regula prin virarea paralela, pe directia de deplasare a vehiculului care nu a acordat prioritatea, evitandu-se in acest fel lovirea laterala in plin.

COLIZIUNILE DIN SPATE

Cauze: nementinerea ( nepastrarea ) unei distante optime intre autovehiculele aflate in mers, in primul rand in

conditii meteo nefavorabile sau aderenta redusa ( pe timpul noptii, ceata, mazga, gheata, polei etc.); neaprecierea corecta a spatiului de oprire la viteze diferite sau necorelarea spatiului cu viteza si

aderenta, in special pe drumuri cu aderenta redusa ( mazga, gheata, polei, zapada si ploaie); neatentia in conducere; starea psihica si fizica diminuata ( oboseala, consum de alcool sau medicamente etc.); nesemnalizarea efectuarii unor manevre sau semnalizarea gresita; defectiuni tehnice la echipamentul de franare sau de semnalizare a autovehiculului. Masuri de evitare a coliziunilor din spate: mentinerea unei distante optime intre autovehiculele aflate in mers; atentia concentrata asupra autovehiculului din fata; asigurarea unei maxime vizibilitati in spate; franari fine, progresive, posibile datorita anticiparii unor situatii problematice din trafic ce reclama

folosirea franei; semnalizarea reducerii substantiale a vitezei sau in cazul in care urmeaza sa oprim prin apasarea

intermitenta a pedalei de frana; verificarea periodica a functionarii lampilor ce semnalizeaza actionarea franei; marirea distantei fata de un autovehicul care ruleaza in “ plasa”, prea aproape sau reducerea vitezei

pentru a-l incuraja sa ne depaseasca; alegerea unei solutii care sa diminueze consecintele coliziunii.

17

CENTURA DE SIGURANTA

Avantajele folosirii centurii de siguranta: il fereste pe pilot sau pe pasagerul din dreapta de traumatisme si indeosebi de cele grave, in special in

cazul coliziunilor din fata; impiedica lovirea acestora de partile dure, in special de volan, parbriz, bord, stalpi etc.; impiedica proiectarea prin parbriz in cazul coliziunilor frontale, rasturnarii autovehiculelor sau

deschiderii usilor; impiedica proiectarea pasagerului din dreapta prin parbriz in cazul franarilor bruste; diminueaza efectul fortei centrifuge si al fortei de inertie care actioneaza asupra soferului, contribuind

la mentinerea unei pozitii corecte la volan, factor important pentru securitatea deplasarii; este o masura de prevedere, indemnandu-l la o conducere prudenta, amintindu-i soferului de pericolul

excesului de viteza.

TEHNICILE DE CONDUCERE PREVENTIVA SI ECONOMICA Evitarea aglomeratiilor: alegerea de trasee neaglomerate; evitarea orelor de varf; evitarea arterelor aglomerate; evitarea oraselor; Marirea vizibilitatii autovehiculului: aprinderea luminilor de intalnire la primele semne ale amurgului ai ale diminetii; apasarea pe pedala de frana ori de cate ori alt autovehicul se apropie ingrijorator, venind din spate; apasarea intermitenta pe pedala de frana atunci cand reducem substantial viteza sau urmeaza sa oprim (

la semafor, la trecerile pentru pietoni, la trecerile la nivel cu calea ferata, in intersectii etc. ); pe timp de ploaie, ceata – sa fim vazuti si / sau auziti de ceilalti participanti la trafic; aprinderea luminilor de intalnire, in timpul zilei, ori de cate ori trebuie sa fim vazuti si auziti de ceilalti

participanti la trafic; intrarea pe drumuri prioritare de pe artere laterale, pe timpul zilei cu lumina de intalnire aprinsa. Asigurarea si semnalizarea: Cerintele pentru asigurare: sa fie completa ( pe tot parcursul manevrei, in toata zona ); sa aiba un caracter continuu; sa se realizeze individual. Oportunitatea semnalizarii: semnalizarea la timp ( eliminarea semnalizarii derutante, fara rost ); asigurarea ca am fost intelesi de catre participantii la trafic asupra intentiei anuntate prin semnalizare; semnalizarea prezentei autovehiculului oprit intr-o intersectie, la trecerile pentru pietoni, la calea

ferata; folosirea franei de mana cand suntem cap de coloana intr-o intersectie sau la trecerea pentru pietoni.

COMPORTAMENTUL IN CAZ DE ACCIDENT Elemente ale acestui comportament: sa decida rapid oprirea autovehiculului; sa stie cum sa opreasca, astfel incat sa nu constituie un obstacol pentru ceilalti participanti la trafic; sa determine ce este urgent de facut: � sa opreasca motorul; � sa delimiteze zona; � sa indeparteze curiosii; � sa evite riscurile incendierii; sa cunoasca delictul de fuga de la locul accidentului;sa inteleaga ca acordarea primului ajutor

constituie un act de solidaritate. 18

COMPORTAMENTUL CONDUCATORULUI AUTO IN SITUATIA IN CARE

ACORDA PRIORITATE Conducatorul auto, in afara obigatiilor referitoare la acordarea priritatii vehiculelor si pietonilor trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: 1. Observarea din timp a locurilor unde a pierdut prioritatea (intersectii, sectoare de drum ingustat,

drum cu declivitati, la plecarea de pe loc etc.) 2. Configuratia drumului; 3. Indicatoare, marcaje etc.; 4. Evaluarea vizibilitatii; 5. Traficul de vehicule si pietoni din zona; 6. Estimarea corecta a traiectoriei vehiculului si pozitionarea corecta a acestuia; 7. Intentia de a acorda prioritatea se materializeaza prin reducerea substantiala a vitezei, manevra ce da

de inteles celor care circula pe drumul priritar ca pot uza de dreptul conferit de lege si deci pot trece in siguranta;

8. In acelasi timp cel care acorda prioritate trebuie sa comunice si cu cei care circula in spate, astfel incat soferul preventiv apasa pe pedala de frana de 2-2 ori, il avertizeaza astfel ca urmeaza sa opreasca sau sa reduca substantial viteza;

9. In luarea deciziei trebuie sa manifeste fermitate, fara ezitari; 10. Prudenta nu exclude hotararea in angajarea in trafic astfel devenim obstacol, stanjenind

desfasurarea fluenta a traficului; 11. Vehiculul trebuie pozitionat corect astfel incat sa nu-i oblige pe cei care circula pe drumul

suplimentar, uzand de dreptul conferit de lege, la manevre suplimentare cum ar fi: reducerea vitezei, ocolire, iesire in décor etc., sa nu staznjenim circulatia celorlalti participanti la trafic

12. Dupa ce a oprit, conducatorul auto poate face un semn vizibil cu mana prin care sa-i confirme ca poate trece in siguranta;

13. Privirea conducatorului auto trebuie indreptata mai intai in partea stanga pentru a ne asigura ca se acorda prioritate;

14. Asigurarea trebuie sa fie individuala, iar prioritatea se acorda tuturor vehiculelor si pietonilor, indiferent de cai putere, si respectiv varsta;

15. La trecerile pentru pietoni semnalizate cu indicator si sau marcaj se au in vedere suplimentar:

dimineata pietonii sunt grabiti, iar unii alergand, se napustesc pur si simplu pe trecerea de pietoni, uitand faptul ca sunt si soferi indisciplinati, neatenti;

seara, atat pietoni cat si soferi au un grad mare de oboseala, nivelul de concentrare al atentiei fiind mai scazut;

la aparitia culorii verzi a semaforului, trebuie sa se astepte ca pietonii sa-si termine traversarea strazii;

gradul de atentie al pietonilor difera in functie de mediul social din care provin; comportamentul diferentiat al pietonilor (copii, batrani, etc.); o atitudine diferentiata trebuie sa se manifeste in conditii meteo nefavorabile,

vizibilitate redusa sau noaptea.

CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI IN ANOTIMPUL RECE Particularitatile mediului, care influenteaza negativ fiecare element component al sistemului circulatiei rutiere, dar mai ales interactiunea dintre acestea sunt: Temperaturile scazute; Ninsorile abundente, care pot fi insotite de vanturi puternice (viscol); Ceata etc. Printre situatiile problematice cu care se confrunta conducatorii de vehicule si carora trebuie sa le faca fata mentionam: Carosabil cu zapada , gheata, polei, deci reducerea substantiala a aderentei dintre pneurile

autovehiculului si drum, respectiv coeficientul de aderenta scade de la J=0,7 – 0,8 un carosabil uscat, la 0,2 – 0,3 si chiar 0,1 pe un carosabil cu zapada, gheata sau polei;

Spatiul de oprire al autovehiculului se dubleaza sau se tripleaza.

19

Stabilitatea transversala si longitudinala a autovehiculului se diminueaza; Partea carosabila se ingusteaza datorita viscolului ori datorita faptului ca utilajele de dezapezire nu

actioneaza la timp sau datorita unor vehicule oprite, parasite etc.; Apar rezistente mari la inaintarea autovehiculului - rezistentele la rulare cresc semnificativ; Se micsoreaza vizibilitatea spre exteriorul autovehiculului; Apar dificultati la pornirea motorului datorita unui cumul de factori: - capacitatea bateriei de acumulatori scade substantial; - cresc rezistentele la pornire in special datorita cresterii vascozitatii uleiului; - calitatea combustibilului etc. Se ivesc dificultati la plecarea de pe loc, in abordarea virajelor, precum si la oprirea la punct fix; Dupa o stationare prelungita echipamentul de franare are o eficacitate redusa; Vehiculul poate fi impins cu usurinta spre stanga de vantul lateral puternic, ori vehiculul din fata

poate intra in derapaj in astfel de conditii; Pietonii se deplaseaza cu dificultate, folosind chiar partea carosabila pentru deplasare, deoarece

trotuarele sunt ocupate cu autovehicule stationate sau zapada; Pentru a putea circula in siguranta in anotimpul rece sunt necesare cateva masuri pentru asigurarea unei stari tehnice si estetice a autovehiculului: Pregatirea atenta a autovehiculului; In instalatia de racire trebuie sa avem solutie de lichid antigel care sa nu congeleze nici la temperaturi

de minus 35 grade Celsius; Sa folosim uleiuri de iarna la motor, transmisie, directie, instalatia hidraulica etc.; Verificarea atenta a instalatiei de franare la autovehiculele dotate cu instalatii de franare cu aer

comprimat se purjeaza zilnic rezervoarele introducandu-se lichid antigel in instalatie, pentru a nu se creea dopuri de gheata in conducte;

Verificarea atenta a instalatiei de pornire (bateria de acumulatori, demaroul etc.); Verificarea instalatiei de climatizare; Verificarea echipamentului de rulare si suspensiei (starea elementelor elastice si in special a celor

din cauciuc, cunoscand faptul ca la temperaturi scazute se accentueaza fenomenul de imbatranire a cestuia);

Dotarea autovehiculului cu lanturi antiderapante, lada sau saculeti cu nisip, lopata etc. Pentru a conduce in siguranta inastfel de conditii, conducatorul auto in trafic trebuie sa manifeste o prudenta sporita, astfel: Regimul de viteza trebuie sa fie sensibil diminuat: Aprinderea luminii de intalnire, pentru a fi cat mai vizibil; Comenzile trebuie sa actioneze cu finete (ambreiaj, acceleratie, frane etc.); Pastrarea unei distante suficiente fata de vehiculul care ne precede; In literatura de specialitate se recomanda ca aceasta distanta sa fie egala cu viteza de deplasare, atunci cand circula pe un carosabil cu gheata, polei sau zapada batatorita, la viteza de 20 km/h, distanta de securitate recomandabila este de cel putin 20 m, pentru a putea opri autovehiculul in deplina siguranta in aceste conditii. Daca autovehiculul care ne precede are plasa de lanturi, atunci aceasta distanta trebuie dublata, respectiv distanta de securitate trebuie sa fie de cel putin 40 m. Utilizarea de regula a franei de motor, practic conducatorul auto, in conditii de aderenta redusa,

trebuie sa uite ca autovehiculul are frana de serviciu; Conducerea autovehiculului in trepte superioare, la turatii moderate(forta de tractiune in trepte

inferioare este maxima); Utilizarea unui autovehicul cu dubla tractiune avand in vedere comportarea foarte buna a acestuia,

in conditii de aderenta scazuta, forta de tractiune este impartita pe cele doua punti motoare, iar probabilitatea ca forta de tractiune sa depaseasca produsul dintre coeficientul de aderenta si greutatea aderenta, scade foarte mult. Acesta este unul dintre argumentele care au permis intrarea masiva pe piata europeana a acestor tipuri de autovehicule, in special acolo unde o perioada importanta a anului, carosabilul prezinta frecvent portiuni cu aderenta redusa;

Blocarea diferentialului pe un drum in aliniament, cu aderenta scazuta si decuplarea acestuia la intrarea intr-o curba;

Prudenta sporita trebuie manifestata pe sectoarele de drum unde pot aparea rafale de vant; 20

Atentie deosebita trebuie acordata locurilor unde pot aparea portiuni cu aderenta scazuta:

pe poduri, viaducte, sub poduri, in tunele si pasaje rutiere; pe drumuri in rambleu; pe sectoare de drum care trec prin paduri; in general, in zonele unde sunt curenti de aer reci si umezeala;

Aceste locuri sunt cele mai periculoase, astfel conducatorul auto neatent, surprins de aparitia unei portiuni cu carosabil cu aderenta scazuta va fi tentat sa franeze brusc pentru a reduce viteza, ceea ce va avea ca efect intrarea autovehiculului in derapaj, greu de controlat in asemenea conditii. Poleiul se produce frecvent in perioadele cu ceata si catre dimineata, precum si in zilele si portiunile de teren dominate de curentii de aer puternici. De asemenea, ninsorile proaspete intensifica pericolul pericolul de derapare pe polei. Stratul fin de zapada strivit sub pneuri se comporta ca un lubrifiant, micsorand aderenta si marind spatiul de oprire. Orice conducator auto trebuie sa fie constient ca este mult mai usor de a preveni un derapaj decat de a iesi din el si ca alunecarea laterala a autovehiculului atat de nedorita si plina de neprevazut este aproape intotdeauna efectul unei manevre gresite (manevrarea brusca a pedalei de acceleratie sau de frana, a volanului precum si a pedalei de ambreiaj in cursa de ambreiere). Manevrele cele mai dificile ale conducerii pe polei si gheata sunt plecarea de pe loc, depasirea, efectuarea virajelor si oprirea. IMPORTANT! AMBREIAJUL, ACCELERATIA, FRANELE SI VOLANUL TREBUIE MANEVRATE CU FINETE (DELICATETE)!!!! CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI PE TIMPUL NOPTII Conducerea autovehiculului noaptea, perecum sin in perioada de trecere de la lumina zilei la intunericul noptii ridica unele probleme dificile care trebuie cunoscute si de care trebuie sa tinem seama pentru a evita angajarea intr-un eveniment rutier. Iata de ce vom evidentia urmatoarele probleme:

particularitatile mediului; factorii de risc; masuri.

PARTICULARITATILE MEDIULUI: A) Trecerea de la lumina naturala la intunericul noptii se face prin faza intermediara amurgului. Daca

perioada de amurg, in lunile aprilie – septembrie, dureaza un interval mai mare de timp, permitand acomodarea treptata a vederii si a actiunilor la particularitatile circulatiei nocturne, in restul lunilor (octombrie – martie) cu precadere noiembrie – februarie, amurgul este aproape insesizabil, avand loc intr-un interval de timp foarte scurt – pana la o jumatate de ora, iar unii soferi intampina mari dificcultati in privinta adaptarii la aceste conditii.

B) Reducerea substantiala a capacitatii de perceptie vizuala scade aproximativ 3000 de ori! Vizibilitatea fiind relativ buna in fata, in spate si lateral aceasta este aproape nula.

C) Pe timpul noptii, sub lumina artificiala a farurilor, culorile isi schimba nuantele ( culorile negre absorb lumina, iar la polul opus sunt culori sau nuante deschise care reflecta lumina).

D) Orele de inceput ale noptii ( amurgul) fiind de cele mai multe ori ore de varf ale traficului rutier, la sfarsitul unei zile de munca, oboseala atinge la majoritatea participantilor la trafic ( soferi, pietoni, calatori etc.), valori ridicate.

E) Asa se explica ca cele mai multe evenimente rutiere se produc intre orele 12 – 24, aproximativ 67%. FACTORI DE RISC: Soferul face eforturi suplimentare pentru a obser va drumul, semnalizarea rutiera, ceilalti

participanti la trafic, ceea ce inseamna consum sporit de energie psiho – nervoasa, accentuarea oboselii, aparitia starii de somnolenta si chiar adormirea la volan.

Orbirea produsa de farurile celor ce vin din sens opus: 21

prin folosirea incorecta a luminii farurilor; datorita reglarii incorecte a luminii farurilor ori becurile montate gresit;

datorita supraincarcarii portbagajului; la executarea manevrei de depasire pe timpul noptii, in oglinzile retrovizoare. Autovehiculele stationate neregulamentar ( trailere, autocamioane, tractoare cu remorci, remorci etc.) Denivelarile drumului, gurile de canal fara capace etc., pot genera pe timpul noptii avarii grave ale

autovehiculelor sau chiar accidente; Imbracamintea asfaltica de culoare inchisa a drumului, fara elemente reflectorizante constituie un

factor de insecuritate pentru toti participantii la trafic; Semnalizarea incorecta a unor lucrari pe drumurile publice sau nesemnalizarea acestora poate genera

situatii deosebit de periculoase; Prezenta in trafic a unor vehicule care circula neiluminate ( vehicule cu tractiune animala, vehicule pe

doua roti, utilaje agricole, etc.); Pietoni, in special cei care circula sub influenta bauturilor alcoolice; Animalele nesupravegheate, in special in localitatile rurale sau in zonele impadurite; Curbele, pantele, rampele se abordeaza cu dificultate; Intersectiile, statiile de mijloace de transport in comun, in general locurile aglomerate genereaza

pericole sporite (manevre imprevizibile ale vehiculelor si traversarile neregulamentare ale pietonilor). Pericolul cel mai mare pentru conducatorul auto noaptea, dar nu numai pentru acesta, il constituie adormirea la volan. Datorita efortului mare depus pentru sporirea atentiei in conducere, in sensul identificarii eventualelor pericole aflate pe calea de rulare sau a unor situatii periculoase generate de ceilalti participanti la trafic, apare oboseala care se suprapune peste oboseala normala, catre finalul unei zile obisnuite de activitate, instalandu-se o stare de oboseala avansata si permanenta, manifestata prin necesitatea de a casca din ce in ce mai des, de a strange din ochi, care incep sa lacrimeze, si de a clipi mereu. In plus, reducerea considerabila a vizibilitatii poate creea, in anumite imprejurari, aparitia fenomenului de “fata Morgana” , umbra unor arbori de pe marginea drumului in lumina farurilor autovehiculelor ce vin pe contrasens, dand impresia existentei pe carosabil a unor obstacole, avand drept consecinta o stare de alarmare a soferului, acesta facand eforturi sa se concentreze pentru distingerea acestor obstacole, toate acestea actinand asupra accentuarii starii de oboseala. Soferul aflat intr-o astfel de stare poate atipi o perioada scurta de timp cu ochii deschisi si cu privirea spre inainte, fara sa vada, intreaga lui stare de veghe fiind complet anihilata. De aici si pana la producerea unui accident nu- mai despart pe conducatorul auto decat cateva fractiuni de secunde, interval in care traiectoria vehiculului pe care il conduce devine imprevizibila, atat pentru el cat si pentru ceilalti participanti la trafic. MASURI PENTRU CONTRACARAREA FACTORILOR DE RISC Asigurarea starii tehnice si estetice ireprosabile; Verificareaz dispozitivelor de iluminare si semnalizare; Reglarea corecta a luminii farurilor; Curatirea de praf si murdarie a geamurilor farurilor si ale tuturor celorlalte lampi exterioare ale

autovehiculului; Curatirea de praf si murdarie a parbrizului, a lunetei si a geamurilor laterale pentru asigurarea unei

cat mai bune vizibilitati, care trebuie repetata ori de cate ori este necesar; Verificarea echipamentului de directie, de franare, de rulare, etc.; Asigurarea unor piese de rezerva (set de becuri de rezerva, lanterna, triunghiuri reflectorizante etc.); Planificarea optima a cursei (calatoriei), in functie de starea psihica si fizica a conducatorului auto,

astfel incat la terminarea cursei sau calatoriei sa aiba o rezerva de nergie psihica si fizica (astfel incat acesta sa nu adoarma pe ultimii kilometri ai cursei), stabilirea itinerariului si a distantei ce urmeaza sa fie parcursa, avand in vedere in primul rand regimul de viteza etc.;

La intalnirea amurgului regimul de viteza trebuie sa fie sensibil diminuat si se vor aprinde luminile de intalnire;

Mentinerea unei viteze de deplasare astfel incat vehiculul sa poata fi oprit in limita campului vizual, in deplina siguranta, pe distanta minima de iluminare a drumului de catre lumina farurilor;

Sa fie evitate depasirile si in general stilul agresiv, sa se conduca prudent preventiv-defensiv, cu 22

maxima atentie;

Virajele la stanga se vor lua cu faza de drum, iar cele la dreapta cu faza de intalnire in functiune; Sa nu se opreasca sau sa nu se stationeze pe partea carosabila, iar atunci cand vehiculul s-a defctat

si este imobilizat pe partea carosabila trebuie luate masuri urgente pentru semnalizarea prezentei acestuia, prin folosirea triunghiurilor reflectorizante, astfel incat acesta sa fie vizibil de la o distanta corespunzatoare de ceilalti participanti la trafic;

Respectarea mersului programat si respectarea cu strictete a orelor de odihna; Oprirea imediata a autovehiculului cu scoaterea acestuia in afara drumului, ori de cate ori soferul simte

nevoia sa clipeasca des din ochi; Starea de somnolenta este favorizata de: durata de conducere prelungita pe timpul noptii; monotonia parcursului; digestia dificila; consumul de alcool; In cazul orbirii, soferul trebuie sa procedeze astfel: � Sa nu priveasca la farurile vehiculului care-l orbesc; � Privirea trebuie indreptata spre marginea drumului; � Sa reduca viteza pana la oprirea completa a autovehiculului pe directia reperului pe care se face

deplasarea. Mentionam ca la orbirea cu luminile farurilor, soferul nu mai vede circa 5 – 7 secunde. Orbirea poate fi favorizata si de prezenta apei pe partea carosabila sau de stratul de apa de pe parbriz.

CONDUCEREA VEHICULULUI PE TIMP DE PLOAIE Pe timpul de ploaie apar dificultati care trebuie cunoscute si care trebuie avute in vedere atunci cand circulam in astfel de conditii pentru a elimina riscul angajarii in evenimente rutiere. Obiectivele acestei lectii sunt:

factorii de risc; acvaplanarea; masuri.

Factori care sporesc riscul producerii unor evenimente rutiere sunt: Reducerea vizibilitatii spre exteriorul autovehiculului, fapt ce impiedica observarea:

autovehiculelor aflate in mers; pietonilor; semnalizarii rutiere; obstacolelor de pe carosabil.

Imposibilitatea aprecierii corecte a vitezelor si distantelor cu care se deplaseaza ceilalti participanti la trafic, respectiv fata de vehiculul din fata si spate;

Reducerea puterii de penetrare a luminii farurilor, a lampilor de semnalizare, a schimbarii directiei de mers, precum si a celor de pozitie;

Oboseala apare multmai rapid datorita consumului sporit de energie psiho-nervoasa; Starea psiho-fizica a unor soferi este influentata negativ: starea de oboseala, molesala, nervozitate,

somnolenta, dureri reumatice astenie etc.; Reducerea aderentei dintre rotile autovehiculului si drum, datorita peliculei de mazga care se

formeaza pe partea carosabila in prima parte a ploii sau apa, daca ploaia este de mai lunga durata sau de intensitate ridicata;

Franarea se realizeaza pe spatii mai mari, de cele mai multe ori cu pierderea controlului asupra directiei de mers a autovehiculului, derapaj, iesire in décor, coliziuni, rasturnari etc.;

Pericolul de derapare pe un carosabil umed si neomogen sau pe un carosabil cu sine de tramvai; Reflectiile de pe carosabilul umed pot crea dificultati suplimentare; Apa improscata de vehiculele din fata; Aparitia neasteptata a unor pietoni angajati in fuga, indeosebi in zona statiilor mijloacelor de

transport in comun a scolilor, a altor locuri publice. 23

Un alt fenomen care apare pe timpul ploii este acvaplanarea. Acvaplanarea este fenomenul de plutire aparenta a pneului pe o pelicula de apa sau de patinare a

pneului pe o pelicula de apa. Fazele aparitiei acestui fenomen sunt: 1. Pneul reuseste sa evacueze in intregime intreaga cantitate de apa aflata in fata acestuia, realizand

contactul pe intreaga suprafata. 2. Pneul nu mai poate evacua intreaga cantitate de apa care se afla in fata sa, apa formand o pana la partea

din fata care patrunde sub pneu, micsorand suprafata petei de contact, deci inclusiv aderenta. 3. Pana a patruns in intregime sub pneu, suprafata petei de contact este nula, iar aderenta este si ea nula. Fenomenul este spectaculos, dar foarte periculos deoarece autovehiculul nu mai raspunde la comenzile soferului (volan, frana, acceleratie), deci capacitatea de ghidare, tractiune si franare a autovehiculului sunt aproape nule, vehiculul inaintand pe directia imprimata de conducator inainte de a intra in acest fenomen. Conducatorul auto sesizeaza ca autovehiculul a intrat in acest fenomen dupa indicatiile turometrului, care indica cresterea brusca a turatiei motorului cu aproximativ 1000 rot/min. Conditiile care favorizeaza aparitia acestui fenomen sunt: Viteza ridicata (fenomenul apare la viteze mari); Existenta unei pelicule de apa pe partea carosabila, fie datorita ploii torentiale, fie datorita unui

drenaj necorespunzator a partii carosabile; Adancimea profilului benzii de rulare, uzura pneului; Profilul (desenul) benzii de rulare; Latimea pneului (un pneu obisnuit, cu o latime mai mare intra mai rapid in presiunea in pneu); Sarcina pe anvelopa. Avand in vedere factorii de risc care apar pe timpul ploii sau dupa ploaie va prezentam in continuare masurile ce trebuie luate pentru a circula in deplina siguranta: Pregatirea atenta a autovehiculului. O atentie deosebita se va acorda dispozitivelor de iluminare si

semnalizare, stergatoarele de parbriz (montarea tuturor si functionarea corecta), verificarea functionarii instalatiei de spalare a parbrizului (diuzele desfundate, orientate corect, apa in rezervorul instalatiei etc.), instalatia de climatizare etc.;

Starea psihica si fizica a soferului trebuie sa fie buna (odihnit, calm, informat asupra conditiilor meteo etc.);

Utilizarea dispozitivelor de climatizare, dezaburire, de curatire a parbrizului si lunetei; Aprinderea farurilor de zi sau a luminilor de intalnire astfel incat conducatorul auto sa aiba o

vizibilitate mult mai buna, dar mai ales sa fie cat mai vizibil pentru ceilalti participanti la trafic; Reducerea vitezei de deplasare a autovehiculului trebuie sa devina o atitudine reflexibila pentru

conducatorul auto, pe timp de ploaie, cand aderenta si vizibilitatea scad substantial; Utilizarea de regula a franei de motor; Evitarea bruscarii comenzilor (volan, frana, acceleratia si chiar eliberarea brusca a pedalei de

ambreiaj, in special pe portiunile cu piatra cubica); La incrucisarea cu un vehicul ce circula din sens opus, chiar daca ploaia a incetat, se pun in functiune

stergatoarele de parbriz pentru a nu fi orbiti (cu apa, mazga sau alte substante) pentru cateva clipe dupa incrucisare, interval de timp suficient pentru implicarea intr-un eveniment rutier;

Ziua, dar mai ales noaptea trebuie sa se priveasca la colturile parbrizului acolo unde nu ajung stergatoarele de parbriz. Cand acele locuri neprotejate si necuratate au devenit opace, este necesar sa oprim, sa scoatem autovehiculul in afara partii carosabile pentru a curata parbrizul. Cu aceasta ocazie se spala si dispozitivele de iluminare si semnalizare, inclusiv placile cu numerele de inmatriculare;

O atentie deosebita se va acorda manevrei de depasire in special a vehiculelor grele, care antreneaza particule de pe partea carosabila, creand o perdea in care autovehiculul intrat trebuie sa fie pregatit (stergatoarele si instalatia de spalare a parbrizului in functiune);

Prudenta sporita la depasirea biciclistilor (situatiile problematice: ocolirea brusca a unei balti de apa, dezechilibrarea biciclistului etc.);

In traficul urban se va concentra atentia asupra locurilor aglomerate, frecventate de pietoni sau calatori grabiti;

In traficul rural o atentie deosebita se va acorda intersectiilor, acolo unde pot aparea in mod surprinzator portiuni cu mazga, noroi, deci portiuni cu aderenta redusa;

Scoala de Soferi Setran SRL 24 Tel: 0241 516518

Organizarea activitatii de acordare a primului ajutor

Organizarea activitatii de acordare a primului ajutor este deosebit de importanta. Printr-o actiune ordonata, competenta si fara gesturi inutile se cistiga timp pretios, element deseori esential pentru salvarea vietii victimelor. In momentul in care interveniti pentru salvarea victimelor unui accident trebuie sa respectati urmatoarele PRINCIPII : - victima nu se mobilizeaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru cel care acorda primul ajutor - primul ajutor se acorda la locul accidentului ! - evaluati, in primul rind, gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare alertati imediat AMBULANTA ! Tinand cont de aceste principii este bine ca actiunea dumneavoastra sa se desfasoare in urmatoarea succesiune : 1. Opriti accidentul ( evitati cresterea numarului de victime) 2. Degajati accidentatul ! 3. Acordati primul ajutor ! 4. Chemati Ambulanta ! 5. Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la sosirea Ambulantei! Oprirea Accidentului Prima preocupare pe care trebuie sa o aveti este sa actionati in asa fel incat numarul de victime sa nu creasca. Nu de putine ori,din dorinta de a fi de ajutor victimelor unui accident de trafic, martorii se precipita spre locul accidentului uitand ca, fara o asigurare minima, pot deveni, la rindul lor, victime. NU UITATI CA VIZIBILITATEA LA LOCUL ACCIDENTULUI POATE FI SLABA FAPT CARE< ASOCIAT UNEI ACTIUNI DEZORDONATE SI PRECIPITATE A MARTORILOR< POATE SURPRINDE PE CEILALTI PARTICIPANTI LA TRAFIC ! Din aceste motive, luati imediat masurile necesare pentru semnalizarea vizibila a locului accidentului. In mod ideal aceasta semnalizare se face astfel: Asezati un triunghi reflectorizant la locul accidentului! Nu lasati nesupravegheat acest triunghi! Daca nu aveti la dispozitie triunghi reflectorizant folositi orice alte mijloace pentru semnalizarea accidentului. Simpla amplasare a cate unei persoane la minimum 50 de metri in spatele si in fata locului in care s-a produs evenimentul rutier si gesturile de avertizare ale acestora poate fi extrem de utile. Degajarea accidentului Accidentatul va fi menajat la maximum. Se vor evita gesturile brutale si mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajarea prin eliberarea metodica, la nevoie cu sacrificarea materialelor ce il acopera. Daca trebuie sa mobilizati o victima a unui accident de trafic nu uitati ca aceasta poate avea o fractura de coloana vertebrala !. Din acest motiv, mobilizarea victimei trebuie facuta in asa fel incat coloana sa fie mentinuta dreapta. In caz contrar, manevrele necontrolate efectuate de dumneavoastra pot sa agraveze starea pacientului prin lezarea maduvei spinarii. Aceste manevre se pot solda cu paralizii ireversibile sau chiar cu moartea victimei. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile ( membre, cap, haine ) pentru degajarea accidentatului. Dupa degajare victima va fi intinsa cu blandete pe o patura sau pe niste haine.

Scoala de Soferi Setran SRL pag25 Tel: 0241 516518

Acordarea primului ajutor Dupa ce ati degajat victima trebuie sa aveti imediat in vedere controlarea functiilor vitale ale acesteia. Concret, trebuie sa decideti rapid daca victima este constienta, daca respira si daca circulatia singelui este mentinuta. In acest scop procedati in felul urmator: a. Verificati starea de constienta ! In acest scop incercati sa vedeti daca victima poate raspunde la intrebarile dumneavoastra ( ce s-a intimplat ? cum va simtiti ? ce va doare ? ). In timp ce ii adresati aceste intrebari puneti mainile dumneavoastra pe umerii victimei si miscati-o usor . Daca nu va raspunde la intrebari atunci incercati sa vedeti daca victima reactioneaza la durere. Pentru aceasta incercati sa-i provocati mici dureri strangand-o de varful degetelor sau de lobul urechii sau, pur si simplu, ciupind-o de piele. Daca victima reactioneaza la intrebarile dumneavoastra sau la provocarea de dureri, atunci ea este constienta. In aceasta situatie victima are respiratia si circulatia singelui pastrata. Daca victima este constienta faceti un inventar al leziunilor pe care aceasta le are ( fracturi, rani, etc ) si, dupa aceasta evaluare, alertati Ambulanta prezentand constatarile dumneavoastra privitoare la starea accidentatului. Evaluati apoi periodic starea acestuia pana la sosirea Ambulantei. Daca victima nu a reactionat la intrebari sau la durere atunci insemna ca starea ei de constienta nu mai este pastrata. Daca victima nu este constienta trebuie sa actionati rapid in urmatoarea succesiune : b. Solicitati ajutor ! - daca constatati ca victima nu este constienta atunci solicitati imediat ajutorul altor martori ai accidentului. Nu uitati ca este mai usor ca primul ajutor sa fie acordat de doua sau mai multe persoane decit de catre una singura ! c. Eliberati caile respiratorii ale victimei ! In acest scop scoateti toti corpii straini aflati in gura accidentatului ( resturi de imbracaminte, pamant, etc ) si scoateti protezele dentare mobile. Daca ( si numai daca )sinteti siguri ca victima nu are un traumatism al coloanei cervicale ( a gatului ) care sa se fi soldat cu fractura coloanei vertebrale la nivelul gitului atunci faceti extensia capului. Pentru aceasta, puneti o mana pe fruntea victimei in timp ce cu 2-3 degete ale celeilalte maini asezate sub barbie ridicati capul “ pe spate “ ca in imaginea alaturata. d. Controlati existenta respiratiei victimei Tinand capul victimei in extensie ( ridicat “ pe spate “), apropiati-va cu urechea de gura acesteia in timp ce privirea dumneavoastra este indreptata spre pieptul accidentatului. In felul acesta aveti posibilitatea sa ii auziti respiratia, sa o simtiti cu pielea obrazului dumneavoastra si, in acelasi timp, sa vedeti, eventual, miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului. e. Controlati existenta circulatiei singelui Aceasta manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida. Artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gitului, 2-3 cm. distanta de cartilajul tiroid ( marul lui Adam ). II. Oprirea hemoragiilor Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste HEMORAGIE. Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii: a. HEMORAGII EXTERNE - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. In functie de vasele care au fost sectionate, putem deosebi: - hemoragii arteriale, in care sangele, de o culoare rosu-aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii; - hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin, continuu; hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand o intensitate

redusa.

Scoala de Soferi Setran SRL pag26 Tel: 0241 516518

b. HEMORAGII INTERNE - in care sangele care curge ramane in interiorul organismului ( ex. in

cavitatea abdominala etc. ). In functie de cantitatea de sange pierduta, putem distinge: a. HEMORAGII MARI, mortale, cand se pierde mai mult de jumatate din cantitatea totala de sange. b. HEMORAGII MIJLOCII, cand se pierde 1/3 din cantitatea totala de sange. c. HEMORAGII MICI, cand se pierde o cantitate de 500-600 ml.de sange. Hemoragiile externe si cele exteriorizate sunt usor de recunoscut. Hemoragiile interne sunt insotite de o serie de semne prin care se pot banui si diagnostica. Aceste semne sunt: ameteala, cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de respiratii pe minut.Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arteriala scade mult sub cifra normala. Bolnavul este nelinistit, palid, vorbeste repede, aretranspiratii reci si prezinta de o sete intensa. Oprirea unei hemoragii se numeste HEMOSTAZA. Hemostaza se poate realiza in doua feluri: natural sau artificial. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostaza se produce in cazul unor hemoragii mici, capilare, in care intensitatea curgerii sangelui este mica. In cazul unor hemoragii mai mari este nevoie de o interventie speciala pentru oprirea sangerarii. Oprirea rapida si cu competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor. Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie. Daca hemoragia nu se opreste, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sangele. In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus, intre rana si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata. In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se recurge la aplicarea garoului. Garoul este un tub sau o banda elastica de cauciuc. Acesta realizeaza o compresie concentrica a partilor moi, care la randul lor, exercita o compresie circulara cu inchiderea vasului de sange. Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplica sub garou o fasa de tifon sau un obiect dur, cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Din acest moment toata circulatia sangelui dincolo de garou inceteaza, toate tesuturile situate in regiunea respectiva nemaiprimind oxigen si nemaifiind hranite. Pentru aceste motive mentinerea unui garou nu poate depasi o ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate medicala. Ori de cate ori se aplica un garou, trebuie sa se noteze ora si data la care a fost pus pentru evitarea unor accidente grave din cauza lipsei de sange din zona de sub garou. Dintre hemoragiile exteriorizate, cea mai usor de oprit este hemoragia nazala ( epistaxisul ). Bolnavul trebuie asezat pe un scaun, cu capul inclinat pe spate, sprijinit de spatar si departe de surse de caldura. I se va scoate cravata si i se vor desface legaturile din jurul abdomenului. Daca epistaxisul este mic, se opreste spontan sau prin simpla apasare a aripii nazale respective. Aceasta apasare se poate face si dupa ce, in prealabil, s-a introdus in nara un tampon de vata imbibat cu solutie de apa oxigenata sau de antipirina. Nu trebuie sa ne grabim cu scoaterea tamponului.In acest mod putem opri sangerarea in circa 5-10 minute. Toti ceilalti bolnavi care prezinta hemoragii exteriorizate trebuie imediat culcati si lasati linistiti. Se va chema de urgenta medicul. Bolnavii la care se banuie o hemoragie interna trebuie bine inveliti, incalziti cu sticle cu apa calda la maini si la picioare si li se va da sa bea ceaiuri dulci. Interventia medicului este strict necesara. III. Pansarea ranilor De felul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii. Pentru tratarea corecta a unei rani se procedeaza in modul urmator.

Scoala de Soferi Setran SRL pag27 Tel: 0241 516518

ASEPTIZAREA MAINILOR SI A INSTRUMENTARULUI.

Spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor necesare ( prin flacara ). Pentru evitarea contaminarii cu boli transmisibile prin sange, cum sunt hepatita virala tip B ( care se poate croniciza si evolua spre ciroza ) si SIDA, precum si pentru reducerea riscului de infectie a ranii se recomanda folosirea manusilor in timpul tratamentului local. OPRIREA HEMORAGIEI. Se face cu ajutorul mijloacelor cunoscute ( garou, comprese sterile ) in functie de intensitatea si locul hemoragiei. CONTROLUL RANII. Ranitul va fi dezbracat sau se vor taia hainele in zona ranii pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana, intinderea si aspectul ei. CURATIREA RANII. In rana pot ramane deseori corpuri straine ( pamant, nisip, bucatele de stofa, cioburi ) ce trebuie inlaturate. Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei din jur. O regula esentiala in aceasta actiune este de a nu lucra dinspre zonele vecine spre rana, pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in rana. Spalarea se va face folosind o bucata de tifon. Dupa ce se spala rana, se trece la spalarea pielii din jur. Se face apoi o dezinfectie a pielii, prin badijonare cu alcool. ATENTIE NICIODATA NU SE DA CU TINCTURA DE IOD PE RANA !

Executarea pansamentului.

1. Daca avem la indemana saprosan se poate presara pe rana. In lipsa lui e de preferat sa nu punem nimic pe rana. In nici un caz nu vom pune nici un fel de grasimi sau unguent, deoarece acestea pot fi daunatoare. 2. Aplicarea peste rana a catorva comprese sterile, in asa fel incat suprafata ranii sa fie complet acoperita. 3. Peste compresele sterile punem un strat nu prea gros de vata. 4. Executarea bandajarii. Un bandaj corect trebuie sa respecte urmatoarele reguli: 4.1-Sa fie facut cu miscari usoare, fara a provoca dureri. 4.2-Sa acopere in intregime si uniform rana si o zona de circa 15 cm. in jurul ei. 4.3-Sa nu aiba excesiv de multe straturi de fasa. 4.4-Sa nu fie prea strans pentru a nu stanjeni circulatia sangelui in sectorul respectiv. Mentinerea pansamentului se face de obicei cu ajutorul faselor. Fasa se deruleaza intodeauna incepand de la extremitatea membrului catre baza sa. Prima tura se aplica la cativa centimetri sub rana, pe o zona sanatoasa de piele, urmatoarele aplicandu-se astfel incat fiecare tura sa acopere jumatate din tura de fasa precedenta. Daca rana se afla la nivelul mainii turele de fasa trebuie sa se sprijine si pe antebrat.La fel ranile de la nivelul piciorului, sunt acoperite cu ture de fasa care se continua pe gamba. Pentru acoperirea ranilor capului, se incepe cu cateva ture de fasa ce se aplica in cerc in jurul fruntii, dupa care fasa se pliaza si prin cateva miscari de dute-vino ce pornesc de la frunte si ajung la ceafa si invers, se acopera crestetul cu un soi de capelina. Capelina este fixata terminand-o cu inca doua-trei ture circulare trecute la nivelul fruntii. In cazul in care rana este mica, se poate recurge la cateva fasii de leucoplast care sa mentina pansamentul. Daca plaga este mare, trebuie ca accidentatul sa fie transportat pe targa pana la locul acordarii unui tratament de specialitate. IV. Imobilizarea fracturilor De cele mai multe ori, primul ajutor decide succesul asistentei de urgenta si recuperarea accidentatului.

Scoala de Soferi Setran SRL pag 28 Tel: 0241 516518

Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale.

De cele mai multe ori, se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand mult mai usor atunci cand osul este bolnav, sau la batrani, la care oasele sunt rarefiate. Fracturile pot fi de mai multe feluri. In functie de pozitia capetelor de fractura putem distinge: fracturi fara deplasare, in care fragmentele osului rupt raman pe loc, si fracturi cu deplasare, cand capetele de fractura se indeparteaza unul de celalalt. In functie de comunicarea focarului de fractura cu exteriorul putem distinge: fracturi inchise, in care pielea din regiunea fracturii ramane intacta si fracturi deschise, la care ruptura osului este insotita si de o rana a pielii si a muschilor din regiunea respectiva. In cazul fracturilor deschise, pericolul de infectie este foarte mare daca nu se iau imediat masuri de protectie. Uneori, fracturile deschise pot fi insotite de o hemoragie externa, de astuparea unor vene din jur ( tromboza venoasa ) sau de embolii grasoase sau gazoase. In functie de numarul de fragmente osoase rezultate din fractura se pot distinge: fracturi simple, care au numai doua fragmente osoase si fracturi cominutive, in care osul este sfarmat in mai multe fragmente. O fractura cu aspect particular se poate intilni mai des la copiii mici, la care oasele sunt mai flexibile-este vorba de asa numita fractura “ in lemn verde “. Primul ajutor in cazul accidentatilor cu fracturi se desfasoara dupa urmatoarea schema: - degajarea din focarul de producere a fracturilor; - asezarea accidentatului in pozitie cat mai comoda si interzicerea oricarui tip de miscari; - calmarea durerilor; - examinarea locala si generala; - toaleta mecanica, hemostaza si pansarea ranilor asociate; - axarea membrelor in cazul fracturilor cu deplasari si angulari importante; - imobilizarea provizorie; - asigurarea transportului la spital. Calmarea durerilor se obtine prin administrarea de antalgice minore ( algocalmin, antinevralgic ). Semnele dupa care putem recunoaste o fractura se pot imparti in doua categorii; semne de probabilitate si semne de certitudine. Semnele de certitudine ale unei fracturi sunt: - mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de axele osului respectiv; - frecarea oaselor ( zgomot caracteristic, de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate ); - lipsa de transmitere a miscarii la distanta ( miscarea imprimata la unul din capetele osului nu se transmite la celalalt capat ); - intreruperea traiectului osos, care se poate pune in evidenta doar la oasele care se gasesc imediat sub piele. In fracturile deschise, in afara semnelor descrise mai sus, apare si rana. Diagnosticul unei fracturi se pune cu certitudine numai cu ajutorul examenului radiologic. De aceea, cea mai corecta atitudine in fata unei fracturi sau a unei suspiciuni de fractura este transportarea accidentatului la unitatea sanitara specializata, imediat dupa acordarea primului ajutor. ATENTIE ! Nu vom incerca sub nici un motiv sa “ punem la loc “ oasele luxate. Aceasta manevra trebuie facuta numai de un cadru medical de specialitate. ENTORSELE. Sub denumirea de entorsa se intelege ansamblul unor leziuni produse intr-o articulatie ca urmare a unei miscari fortate de torsiune. Uneori, se poate produce si ruptura ligamentelor. Cauzele acestor accidente sunt acelasi ca la fracturi sau luxatii. Cele mai frecvente sunt entorsele la nivelul extremitatilor ( degete, pumni, glezne). Semnele unei entotrse sunt: -durerea intensa ce apare imediat dupa traumatism; -umflatura regiunii respective; -imposibilitatea folosirii membrului lezat; Primul ajutor in cazul entorselor cuprinde doar imobilizarea provizorie si transportul accidentatului la unitatea medico-sanitara cea mai apropiata.