Jnrue AusrEN

gvtMWX,TWR

Jane AustenMdndstirea Northanger

Editor Aldo Press, Bucuregti

@ by Dexon Ofice srl

Toate drepturile pentru aceast5 versiune apartin Dexon Officewww.aldopress.ro

escrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomSTEN, Jane

Ministirea Northanger / Jane Austen, trad.Emilia Oan!5 - Bucuregti, Aldo Press, 2004

tsBN 973-701-029-9l. Oan!5, Emilia (trad.)

821.111-31=135.1

CAPITOLUL 1

Nimeni din cei care au cunoscut-o pe Catherine Morland incopildrie ar fi bdnuit cd are stofd de eroinS. Starea ei socialS,caracterultatilui qi mameiei, felul eide-a fi gifirea ei, totul eraimpotrivS. Tatdl ei era cleric, nu era un om gters sau sirac gi

era un om foarte respectabil, degi numele lui era Richard... gi

nu fusese niciodatd frumos. Avea mijloace financiare consi-derabile gi doui case bune... gi n-avea deloc obieiul s5-gi lindfetele incuiate. Mama ei era o femeie cu foarte mult bun sim!,avea o fire plScuti gi, ceea ce mai notabil, era foarte sInS-toas5. A avut trei fii pdnd sd o nascd pe Catherine gi in loc sdmoari aduc6nd-o pe aceasta pe lume, aga cum s-ar agteptatoati lumea, a mai tr5it... gi incd destul ca sd mai faci gase

copii, s5-i vadd crescdnd in jurul ei gi sd fie sanitoasi tun. Ofamilie cu zece copii va fi totdeauna consideratS minunatifiindc5 sunt destule capete, brale gi picioare ca sd fie una pu-

ternicE, dar familia Morland nu prea merita acest epitet fiindcdmembrii ei erau, in general, foarte gtergi, iar Catherine a fostmulli ani la fel de gtearsi ca ceilalli. Avea o siluetd ciudat5,slSbu!5, o piele bolndvicioas5, fSrE culoare, pir negiu lins gi

trdslturi asculite cam asta ca si vorbim despre fizic, iarmintea ii pdrea la fel de nepotrivitd pentru a fi o eroinS. iiplSceau toate jocurile bdieteqti gi prefera sE joace cricket in locsd se joace cu pdpugile sau sd faci alte fapte bune de-alecopiliriei cum ar fi sE addposteascd un alunar, sd hrineascdun canar sau sE ude o tufd de trandafiri. De fapt, nu-i plSceagrddinSritul, iar dacS aduna flori era mai mult din pldcerea dea face o faptd rea... sau, cel pufin, aga au dedus allii vdzdnd

JANE AUSTEN

cd le ia doar pe cele de care nu avea voie. Astea erau incri-naliile ei; c6t despre aptitudinile ei, erau la fel de neobignuite.Nu putea invS{a sau in{elege nimic inainte sd fie instruitd 9i,uneori, nu reugea nici atunci, fiindcd era adesea neatentd gi,din cdnd in cdnd, cam prostuld. Mamei ei i-a luat trei luni doars-o invele "Rugdciunea Cergetorului", iar dupd aceea, sora ei

T"i mic5, Sally, o spunea mai bine ca ea. Nici vorbd,Catherine nu era totdeauna proastd, nicidecum, dovadi cd ainvSlat fabula "lepurele gi prietenii lui" la fel de repede ca oricefatd din Anglia. Mama ei dorea ca ea sE studieze muzica, iarcatherine era sigurd cd i-ar pl5cea, fiindcd o am.Jza foartemult sd ciocneascd gplinturile vechii gi oropsitei magini de tors,aga cd la opt ani a inceput. A invd{at un an gi n-a mai putut sdreziste, iar doamna Morland, care nu voia ca fetele ei sd fiecultivate dacd nu aveau aptitudini sau nu o fdceau cu plicere,i-a permis sd intrerupd. ziua in care au renunlat la profesorulde muzici a fost una din cele mai fericite din viata luicatherine. Nicidorinla de a desena n-a durat mai mult; degidecdte ori punea mdna pe plicul vreunei scrisori de-a mamei eisau orice alt petic de hdrtie dddea dovadd de mult zel in adesena case 9i copaci, gdini gi pui, toate astea semdndnd sus_pect de mult. Tatdl ei a invd{at-o sd scrie gi sd soco-teascd,mama ei a invdfat-ofranceza degi n-avea talent pentru nimicgi se eschiva de la lec{ii oricdnd putea. ce caracter ciudat,inexplicabil! Fiindcd degi d5dea aceste semne de nepdsare lazece ani, nu era nici rea la suflet, nici irascibild, era rareoriincipdtdnatS, se certarar, era foarte brandi cu cei micidegiiimai tiraniza, din cdnd in c6nd; era cam zgomotoasd ginestipdnitd, nu-i pldcea sd stea in casd si nu agiea curd{enia,iar ce-o amuza mai murt pe rume era sd se roitogoreascd injos pe delugorul din spatele casei.

Aqa era Catherine Morland la zece ani. La cincisprezece ainceput si se schimbe in bine cafizic: a inceput sd-gi buclezepdrul si sd viseze la baluri, tenul i s-a luminat, trds5turile i s-auindulcit, s-au rotunjit gi au cipitat culoare, ochii i-au devenit

MANASTIREA NIRTHANGER

mai vioi, iar silueta mai ferm5. Dragostea pentru murd5rie alSsat locul Tnclinaliei spre podoabe gi s-a fdcut mai curatd pemisurS ce se fdcea mai degteaptS, auzind cu pldcere cum,uneori, tatil sau mama ei remarcau aceste imbunEtdfiri."Catherine se face chiar frumugic5... astizi e aproapedrdguld" erau cuvinte care-i ajungeau la urechi, din cdnd incdnd, gi ce plScute erau ! Sd fie aproape dr5gu{d e un lucrumult mai incdntdtor pentru o fatl care in primii cinci-sprezeceani de viald a fost gtearsd, decdt dacd ar fi avut frumuse(ea dela inceput, din prima clipd de via!5.

Doamna Morland era o femeie foarte bund givoia si-gi lasecopiii sd fie ei ingigi, dar timpul ei era tot ocupat cu lenevitul inpat gi instruirea celor mici, aga cd fetele mai mari erau ldsate,inevitabil, de capul lor gi nu era grozav cd aceas-td Catherine,care nu avea nimic m5re!, prefera cricketul, baseballul, cdldriagi hoindreala pe coclauri la paisprezece ani in loc sd citeascd,de fapt s5 citeascd ceva util, fiindcd dacd nu conlineau cunog-tin{e utile, dacb erau doar povegti gi nimic serios, nu Ie res-pingea deloc. Dar de la cincisprezecela gaptesprezece ani s-apregdtit sd devind o eroin5 de roman: a citit tot ce trebuie elesE citeasci s5-gi umple mintea cu acele citate care sunt atdtde utile ca sd le aline durerea in clipele grele ale vielii lor plinede aventuri.

Din Pope a invdiat s5-i dezaprobe pe cei care ',indurdbatjocura durerii".

Din Gray a aflat c5:"Multe flori infloresc nevdzute mdcarRisipindu-qi aroma in pustiu, in zadar."De la Thompson c5:"E o pldcere nemaipomenitdO minte tdndrd s-o inveli sd priceapd."lzrr de la Shakespeare a aflat multe... printre altele cI:"Fleacuri fdrd consistenld, ca aerul,Sunt pentru cel gelos dovezi de neclintit,Le crede ca pe Sfanta Scripturd."

I

JANE AUSTEN

Sau c5:"Bietul gdnddcel pe care cdlcdmln trup sf4giat e de-o durere tot aga mareCa muribundul uriag."$i ci o tdndrd indrdgostit5 arat6'."Ca Rdbdarea insdgiZdmbind chiar dac-o doare."in domeniul acesta progresase suficient... gi s-a descurcat

extrem de bine giin altele, fiindcd degi nu stia sd scrie sonete,a reugit sE le citeascS; gi dacd nu avea gansa de a fermecaauditoriul cdntdnd la pian un preludiu compus chiar de ea,totugi putea sb asculte pe allii cdntdnd fdrd sd pard obositd.Cele mai mari lipsuri le avea la desen fiindcd n-avea nici ceamai micd noliune, nici mdcar deajuns ca sd incerce sdschileze profilul iubitului. Aici se indepdrta ingrozitor de nivelulunei adevlrate eroine. Nu-gi dddea seama cAt de mari lipsuriare fiindcd nu avea un iubit cdruia s5-ifac5 portretul. Ajunsesela gaptesprezece ani f5rd sb intdlneascd un tdndr afabil cares5-i trezeascd sentimentele f6rd s5-i provoace o pasiune ade-vdratd sau, m5car, sE-i provoace mai mult decdt o admiraliedestul de moderatd gi trecdtoare. Asta era intr-adevdr ciudat !

Dar lucrurile ciudate sunt, in general, explicabile dacd faciefortul de a cerceta in am5nunt. Nu era pici un lord in vecind-tate; mai mult, nici mdcar un baronet. Nu era nici o familieprintre cunogtinlele ei care si fi crescut gi ajutat un bdiat gdsitintdmplStor la uga lor, nici un tdndr a cdrui ori-gine sd fienecunoscutS. Tatdl ei nu era tutorele nimdnui gi mogierul dinparohia lor nu avea copii.

Dar cdnd o tdndrd domingoard e destinatd si devind eroindnicieforturile perseverente a patruzeci de familiivecine n-o potimpiedica ! Ceva trebuie sd se intdmple gi se va intdmplanegregit ca s5-i aducd in cale un erou.

Domnul Allen, care delinea cea mai mare parte dinFullerton, satul din Wiltshire unde trSia familia Morland, a fosttrimis la Bath, la bdi, din cauza acceselor de gut5, iar sofia lui,

UANASnqEA NIRTHANGER

o femeie bunS la suflet care o indrigea pe domnigoaraMorland si gtia probabil cd dacd aventura n-o gisegte pe otdndrd fatd in satul ei atunci ea trebuie s-o caute in alt5 parte,a invitat-o pe Catherine sd vind cu ei. Domnul gi doamnaMorland au fost foarte maleabili gi Catherine era extrem defericitS.

CAPITOLUL 2

in plus fa!5 de ce s-a spus deja despre caracteristicile fi-zice 9i morale ale lui Catherine Morland, care e pe cale de ase lansa in problemele gi pericolele ridicate de o gedere degase sdptimdni la Bath, se poate adluga, pentru o mai bun5informare a cititorului in caz cd urmdtoarele pagini nu vor reugisd dea altfel o idee despre caracterul ei, cd avea o inimdiubitoare, era veselS gi comunicativS, nu era deloc infumuratlsau prefdcutS, manierele ei tocmai se debarasaserd destAngdcia si timiditatea unei copile, era o persoanS plScutd gi

in zilele bune chiar drdguld, iar mintea ei era cam tot aga denegtiutoare qi inconsecvent5 cum e de obicei mintea femeii lagaptesprezece ani.

Cum se apropia ora de plecare ne agteptSm, desigur, canelinigtea materni a doamnei Morland sd se accentueze. Omie de presentimente prevestitoare de rdu pentru iubita eiCatherine, din cauza acestei ingrozitoare despS(iri, trebuiaus5-i umple inima de triste{e gi s-o inece in lacrimi in ultimeledoui zile impreunS, iar sfaturi practice de cea mai mare impor-tan!5 trebuiau s5-i zboare de pe buzele inlelepte in timpulultimei lor discu(ii in camera ei. Avertismente impotriva unornobili gi baroneli care, cu violen(d, se delecteazd cu rdpireatinerelor domnigoare pe care le duc departe in cdte o fermitrebuiau in asemenea momente sd dezvdluie tulburarea inimiiei. Cine n-ar gdndi aga ? Dar doamna Morland stia atdt de

10 JANE AUSTEN

putine despre lorzi 9i barone{i incdt nu avea habar de rdutateatuturor gi ignora complet in ce pericol e fiica ei din cauzauneltirilor acestora. Avertismentele ei s-au rezumat la urmd-toarele:

- Te rog, Catherine, s5-!i pui totdeauna ceva cdlduros ?njurul gdtului cdnd iegi din camerS, seara, 9i ag vrea sE fi aten-td pe ce cheltui banii, o s5-ti dau caie{elul dsta sd-!i notezi.

Sally sau, mai degrab5, Sarah (fiindcl ce tAndrd din micanobilime ajunge la gaisprezece anifdr5 sd-gi schimbe numelecdt poate ?) trebuie deja si fie prietena intimd gi confidentasurorii ei Catherine. Totugi, e de remarcat ci nici n-a insistatca aceasta s5-i scrie in fiecare zi, nici nu i-a smuls promisi-unea sd-i descrie exact fiecare noud cunogtin!5 sau sd-i deadetalii despre fiecare conversalie interesantd avut5 la Bath.De fapt, tot ce privea aceastd cdldtorie relativ importantb a fosttratat de membrii familiei Morland cu o moderalie gi un calmcare pireau mai potrivite cu sentimentele obignuite intr-o vialdcomund decdt cu susceptibilitSlile rafinate, emofiile dulci pecare ar trebui sd le stdrneascd prima despdrfire a unei eroinede familia ei. Tat5l ei, in loc s5-i dea un cec fdrd valoare li-mitatd cdtre bancherul lui sau mEcar s5-i pund in mdndo bancnotd de o sutd de lire i-a dat doar zece guinee gi i-apromis s5-i dea mai mult dacd cere.

Despd(irea a avut loc sub aceste auspicii nu prea promild-toare gi cdlStoria a inceput. Ea s-a desfSgurat relativ in linistegi a fost sigurd, lipsitd de evenimente. Nici hotii nici furtuna nui-au n5pdstuit, nici o intorsdturd fericiti care s5-i aducd inpreajma unui erou. Nu s-a petrecut nimic mai grav decdt cddoamna Allen s-a temut cd-gi uitase unul din saboli la un han,dar, din nefericire, gi aceastd temere s-a dovedit nejustificatd.

Au ajuns la Bath. Catherine era incdntat5 si agitatS, ochii iicutreierau incoace gi-ncolo, peste tot, pe mdsur5 ce se apropi-au de frumoasa gi impresionanta periferie a oragului gi apoicdnd au intrat pe strdzile care duceau spre hotel. Venisepreg5titd sd se simtd fericitd gi era deja. S-au cazat repede

MANASTIREA N1RTHANGER

intr-o pensiune confortabild din strada Pulteney.Cred cI e mai bine sd facem acum o scurtd descriere a

doamnei Allen pentru ca cititorul sd poatd aprecia in cemdsurd comportarea ei va favoriza, probabil, toatd neno-rocirea gi cum va contribui s-o aduci pe biata Catherine lastarea disperat5 care e necesard in ultimul volum gi asta fiedin impruden!5, vulgaritate sau gelozie, fie prin interceptareascrisorilor ei, distrugerea caracterului sau scoaterea ei in soci-etate.

Doamna Allen era una din numeroasele femei in a cdrorprezenld nu simli altceva decdt surpriza cd existd b5rba{i pelume care sd le placd destul ca sd se cdsdtoreasci cu ele. Nuera inzestrati cu frumusele, inteligen!5, preg5tire artisticS saumaniere alese. Avea doar aerul unei femei blAnde, li-nigtite, ofire plScuti gi o minte cam superficialS - asta era tot ce-ar fiputut s-o ajute sd fie aleasd de un om inteligent gi ra{ional cadomnulAllen. Pe de o parte, era persoana cea mai nimeritd siprezinte o tAn5ri domnigoarE in societate fiindcS-i plScea la felde mult si meargd peste tot 9i sd vadd totul. imbrdcdmintea opasiona. Avea o pl6cere inofensivd sd fie elegantS, aga cilntrarea eroinei noastre in societate nu s-a produs decAt dupi cea petrecut trei-patru zile invSldnd cam ce se poartS, iar insoli-toarea ei gi-a achizilionat o rochie de ultima modd. 9iCatherine a cumpdrat ceva 9i dupd ce toate astea s-au aran-Jat a venit gi seara cea mare in care trebuia sd fie condusd lapavilionul mare de dans. Pirul i-a fost tuns gi coafat de celemai pricepute mdini, hainele i-au fost aranjate cu grijd, iardoamna Allen gi camerista ei au declarat cd ardta exact agacum trebuie. Cu asemenea incurajdri, Catherine spera, celpufin, sd treacd prin mul{ime fdrd a primi priviri critice. Cdtdespre admira[ie, era totdeauna binevenitd dacd o primea, darnu era dependentd de asta.

Doamnei Allen i-a luat atdt de mult imbr5catul, incdt aulntrat t6rziu in sala de bal. Era in plin sezon, sala era aglome-rat5, iar cele doud doamne s-au strecurat induntru cdt de bine

11

12 JANE AUSTEN

au putut. Cdt despre domnulAllen, el s-a dus direct in sala dejoc gi le-a ldsat sd se descurce singure cu mullimea. Avdndmai multd grijd de toaleta ei decdt de confortul protejatei,doamna Allen gi-a croit drum printre bdrbalii ingrS-mddili laugd cdt de repede se poate merge cu prudentd; totugi,Catherine s-a !inut aproape de ea impletindu-gi prea strdnsbralul pe dupd al prietenei ei ca sd poatE fi desp5rlite de forlaobignuitd a unui grup care se agit5. Dar spre marea ei uimiregi-a dat seama cd dacd pdtrundeau Tn camerd asta nu insem-na deloc ci scdpau de ingrdmddealS ci, mai degra-b5, aglo-meralia era mai mare pe m5surd ce avansau degi ea igiinchipuise cd odatd ajunse mai dincolo de ugd vor gdsi cuugurin!5 locuri gi vor putea urmdri dansul.foarte bine. N-a fostdeloc aga, gi chiar dacd dupd multd strSdanie neobosit5 auajuns chiar in mijlocul camerei situalia lor a rdmas aceeagi,adicd nu vedeau nimic din dansatori in afard de penele lungiale toaletelor unor doamne. Au continuat sd se migte sperdndsd vadd ceva mai bine gi insistdnd mai cu fo(5 mai cu bldn-dele au avansat, in sfdrgit, pdnd la intervalul din spatele celeimai inalte bdnci. Aici era mai pulin aglomerat gi, prin urmare,domnigoara Morland vedea foarte bine toate persoanele aflatemaijos gi ce pericole o pdndiserd la trecerea printre ele. Era opanoramd superbd 9i ea a inceput, pentru prima datd in searaaceea, sd se simtd la un bal; murea de nerdbdare sd danseze,dar nu cunogtea pe nimeni in camerS. Doamna Allen a f5cuttot ce gtia ea sd facb intr-o asemenea situalie spundnd foartecalmd din cdnd in c6nd:

- Ag vrea sd poli dansa, draga mea... sper sd po[i gdsi unpartener.

O vreme, tdnira ei prietend i-a fost recunoscdtoare pentruaceastd urare, dar a repetat-o prea des gi firi efect, gi

Catherine s-a sdturat pdn5 la urmd gi n-a mai vrut s5-imul{umeasc5. Totugi n-au putut si se bucure mult timp deavantajul oferit de pozi[ia cdgtigatd cu atdta trud5. Repedetoatd lumea a plecat sd ia ceaiul, iar ele au trebuit sd se in-

MANASTIREA NORTHANGER

ghesuie ca toatd lumea. Catherine incepea si fie cam deza-mdgitS, obosise ldsdndu-se tot timpul inghesuitS de altii, cufete, in general, neinteresante gi pe care nu-i cunogtea delocaga ci nu putea sd ugureze neplScerea acestei incarcerdrischimbdnd cdteva cuvinte cu vreunul din ceilalli captivi. Cdnda ajuns in sfdrgit in sala unde se lua ceaiul s-a simlit gi maistdnjenitd cd nu apa(ine unui grup, nu cunoagte pe nimeni gi

nu e nici un domn sd le inso[easc5. Nici urmd de domnulAllengi dupd ce au ciutat degeaba o solulie mai bun5, au fost obli-gate sd stea la un capdt de masd la care se agezase deja ungrup mai mare gi unde ele nu se simleau in largul lor Ei nuputeau vorbi decdt una cu cealaltS. De indati ce s-au agezatdoamna Allen s-a felicitat singuri cd nu gi-a stricat rochia:

- Ar fi fost o nenorocire s-o rup, nu-i aga ? E o muselindatAt de fin5. Dupd pdrerea mea, nu-i o rochie la fel de fru-moas5 in toatd sala, te asigur.

- Ce neplScut e, a goptit Catherine, sd nu cunoagtem chiarpe nimeni aici!

Doamna Allen i-a rbspuns perfect seninS:

- Da, draga mea, e, intr-adevdr, foarte neplScut.

- Ce-o sE facem ? Domnii gi doamnele de la masa astapar si se intrebe de ce-am venit aici... parcd vrem sd nelmpunem prezenla Tn grupul lor.

- Da, aga gi facem. E foarte dezagreabil. Ag vrea sicunoagtem multi lume aici.

- Eu ag vrea sd cunoagtem mdcar pe cdliva... am avea laclne sE ne ducem.

- Foarte adevdrat, draga mea, dacd am cunoagte pe cine-va ne-am duce acolo direct. Familia Skinner a fost aici anultrecut... ag vrea si fi venit gi anul 5sta.

- N-ar fi mai bine sd plecdm acum ? Nici nu sunt tacAmuripuse pentru noi aici, vezi doar.

- Nu mai sunt, e-adevirat. Ce neplScut ! Dar cred c5-i maiblne sE rdmAnem pe loc fiindcd prea ne mototolesc in aglo-meratia asta ! Cum imi std p5rul, draga mea ? Cineva m-a

13

14 JANE AUSTEN U A Iu A sn n E A N o RT H AA/GER 15

.impins gi cred cd mi-a stricat coafura.

- Nu, aratd, intr-adevir, foarte bine. Dar, dragd doamndAllen, esti sigurd cd nu cunogti pe nimeniin multimea asta deoameni? Cred cd trebuie sd cunogti pe cineva.

- Nu cunosc, pe cuv6nt de onoare... ag vrea sb cunosc.Mi-ag dori din toat5 inima sa cunosc multd lume aici ca s5-!ifac rost de un partener. Ag fi aga de bucuroasd dacd ai dansa !

Uite ce femeie ciudatd trece ! Ce rochie veche poartd ! Cedemodatd e ! Uitdte in spate.

Dupb cdtva timp unul din vecini le-a oferit ceai, iar ele auacceptat recunoscdtoare, ceea ce a fost inceputul unei con-versalii simple cu domnul care le f5cuse oferta gi asta a fostsingura datS cdnd cineva le-a vorbit toatb seara pdnd sd fiegisite de domnulAllen care lis-a alSturat Ia sf6rgitul balului. Eli-a spus direct:

- Ei, domnigoari Morland, sper c-ai petrecut bine la bal.

- intr-adevdr, foarte bine, a replicat ea incercdnd fdrd suc-ces sd ascundd un cdscat profund.

Doamna Allen a ad5ugat:

- Ag vrea ca ea sd fi dansat, ca noi s5-i fi gdsit un parte-ner. ii spuneam c6t m-ag bucura dacd familia Skinner ar fivenit in iarna asta gi nu iarna trecutd sau dacd ar fi venit fami-lia Parry, cum ziceau cd au de gdnd, ea ar fi putut dansa cuGeorge Parry. imi pare aga de riu cE n-a avut partener !

: Poate o sE fie mai bine in altd sear5, a fost consolareaoferitd de domnul Allen.

La sf6rgitul dansului oamenii au inceput si se impr5gtie,oricum a rdmas destul spafiu pentru ca cei rdmagi sd meargdmai in voie 9i acestd a fost momentul ca o eroind care nujucase un rol prea important in evenimentele serii si fie obser-vatd 9i admiratd. La fiecare cinci minute plecarea unora l5samai mult spa{iu ca farmecul ei si iasi in evidenli. A fostvdzutd de mullitineri care nu fuseserd ldng5 ea inainte. Totugi,nici unul n-a tresdrit vrdjit gi mirat zbrind-o, nici o goaptd intre-bdnd spre ea n-a strdbdtut camera, nimeni n-a considerat-o o

zeit5. Totugi, Catherine arita foarte bine, iar dacl acei oameniar fi cunoscut-o cu trei ani inainte ar fi considerat-o chiar fru-moasd acum.

Totugi, a fost privitd gi chiar cu oarecare admiratie, fiindc5ea insSgi a auzil cdnd doi domni au spus despre ea c5-i o fat6drdgu{5. Aceste cuvinte au avut efectul normal: imediat searaI s-a pdrut nrai plScutd decdt inainte fiindcd mica vanitate iifusese satisfdcutd; s-a simlit mai indatoratd celor doi tineripentru aceastd laudi simplS decAt ar fi fost o adevirat5 eroin5pentru cincisprezece sonete care-i laudd farmecele gi s-a dusla locul ei foarte bine dispusd $i perfect mullumiti de cdtiaten{ie primise.

CAPITOLUL 3

Fiecare diminea[5 venea cu activit5lile obignuite: magazinede vizitat, noi p5rli ale oragului de explorat, de frecventat pavi-llonul de cur5, unde s-au plimbat de colo-colo uitdndu-se latoati lumea gi nevorbind cu nimeni. Dorin{a doamneiAllen dea cunoagte mai multl lume la Bath era incd foarte vie gi ea orepeta dupd fiecard noud dovadd avutd dimineala cE nucunoagte absolut pe nimeni.

$i-au ficut aparilia in pavilionul mic de dans qi aici eroinanoastrd a avut mai mult noroc. Maestrul de ceremonii i-aprezentat un tdnSr gentleman pe nume Tilney ca partener.P5rea cam de doudzeci gi patru - doudzeci gi cinci de ani, eralnalt, avea un ten plScut, ochivioi, inteligenligidaci nu era chiarfrumos, oricum, era foarte aproape de asta. Era indemdnatic gi

Catherine s-a sim{it foarte norocoasS. N-au avut rdgazul sd vor-beasc5 in timp ce dansau, dar cdnd s-au a$ezat la ceai ea adescoperit cd-i mai agreabil decdt il crezuse. Vorbea fluent gi

ara spiritual... era o cochetdrie gi o voiogie in comportarea lui

care o interesa, chiar dacd ea nu-l in[elegea prea bine. DupI