41

O perspectivã inteligentã a oricãrei afacerimoderne trece de la simplele raþionamentecauzã-efect la o interpretare multistratificatã,mai curând bazatã pe logica binarã.Capacitatea de înþelegere a managerilormoderni depãºeºte ºabloanele mecanice saupe cele elaborate cu ajutorul calculatorului.Una dintre explicaþiile acestei stãri de fapt stãîn capacitatea noilor manageri de a folosiinteligenþa ºi inovaþia peste graniþele gândiriimecanice ori aceleia a sistemelor electronice.

Sistemului antreprenorial al întreprinderilormici ºi mijlocii (IMM) îi este specificãschimbarea. Întreprinzãtorii trebuie sã cauteocazii inovatoare ºi sã introducã inovaþii pepiaþã. Inovarea, dorinþa schimbãrii ºipermanentizarea acestei stãri de activitate,este mult mai uºor de realizat la nivelul IMM-urilor. Inovaþia nu înseamnã doar micileîmbunãtãþiri ori adaptãrile “din mers” lacerinþele pieþei. Inovaþia face mai uºoarãdepãºirea momentelor de crizã, conduce la omai rapidã implementare a schimbãrilor deorice naturã ºi, astfel, face posibilã reducereala minimum a riscului, orchestratã cumenþinerea în funcþiune a sistemului.

Aceastã nouã formã de exprimare amanagerilor de azi face diferenþa între firmelebazate pe sisteme birocratice, greoaie ºiopresive, ºi cele moderne, elastice ºidinamice. Aspectul poate fi generalizat lanivelul þãrilor, diferenþa fiind reprezentatã demodul în care sunt rezolvate problemeledeclinului industrial ºi cele ale concurenþei.

An intelligent perspective of any modernbusiness passes from the simple reasoningcause-effect to a multi-stratified interpretationbased mainly on a binary logic. The modernmanagers ’ comprehens ive capac i tysurpasses mechanical patterns or those madeby the computers. The reason is the newmanagers’ capacity of using their intelligenceand innovation beyond the mechanicalthinking or that of electronic systems.

The entrepreneurship system of the Smalland Medium Enterpr ises (SME) ischaracterized by its changing. Theentrepreneurs have to look for the innovationsand introduce them on the market. Theinnovation, the desire of changing andperpetuating them is much easier to berealized at the SME level. Innovation doesn’tmean on l y sma l l imp rovemen t o rcircumstantial adapting to the marketdemands. Innovation makes the overcomingof the crisis moments easier, leads to a fasterimplementation of any change and thus itmakes possible to reduce the risk to aminimum level, accompanied by the keeping infunction of the system.

This new way of expressing for the present-day managers makes the difference betweenthe firms with bureaucratic, heavy, oppressivesystems and those with modern, flexible,dynamic ones. This aspect could begeneralized at the level of the countries, thedifference being given by the way of solvingthe problems of the industrial decline andthose of competition.

•inovaþiasistem antreprenorialaptitudini conceptualeinteligenþã socialãservicii publice

innovationentrepreneurship systemconceptual abilitiessocial intelligencepublic services

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Conf. univ. dr. Puiu NistoreanuAcademia de Studii Economice Bucureºtipuiu.nistoreanu@com.ase.ro

MANAGEMENTUL INOVA IEI ÎN IMM-URIÞ

AE Interferenþe economice

Rezumat Abstract

Keywords

Nr. 16 Septembrie 2004�

Cuvinte-cheie

42

AE

Amfiteatru economic

Dupã cum este bine cunoscut, sistemul antreprenorial al întreprinderilor mici ºi mijlocii(IMM) reprezintã un fenomen economic bine conturat, fundamentat pe cauze ºi evoluþiideterminate, ori posibil a fi determinate. Acestui sistem îi este specificã schimbarea,perceputã ca o necesitate ºi în acelaºi timp ca o stare de normalitate. Din aceastã stare denormalitate rezultã cerinþa de a face ceva diferit, ºi mai puþin dorinþa de a face mai bine ce seface deja.

Necesitatea inovaþiei

Relaþia aptitudini

conceptuale-inovaþie

În noile condiþii - ale economiei de piaþã ºiale manifestãrilor tot mai prezente aletendinþelor de globalizare - întreprinzãtoriitrebuie sã caute ocazii inovatoare ºi sãintroducã inovaþii pe piaþã. Aceasta întrucâtpentru orice economie motorul activitãþilorproductive este reprezentat de consum.Consumul, la rândul sãu, este în strânsãinterdependenþã cu puterea de cumpãrare. Larândul sãu, puterea de cumpãrare trebuiesensibilizatã, creatã ºi întreþinutã de cãtreantreprenori. Antreprenorii fiind acelepersoane care creeazã produse ºi servicii noi,diferite, schimbând sau transformând valori.

I nova rea , do r i rea sch imbãr i i º ipermanentizarea acestei stãri de activitate,este mult mai uºor de realizat la nivelulIMM-urilor. Aceastã afirmaþie este sprijinitã defelul în care se desfãºoarã activitatea în cadrulfirmelor mici ºi mijlocii/medii. Manageriiacestor afaceri sunt direct implicaþi ºi afectaþide calitatea ºi rezultatele activitãþii pe care odesfãºoarã. În aceastã situaþie antreprenoriisunt deosebit de receptivi la semnalele pieþei,sesizeazã micile inconveniente semnalate decãtre consumatori, remediazã deficienþele ºifidelizeazã clientela. Este de la sine înþeles cãinovaþia nu înseamnã doar micile îmbunãtãþiriori adaptãrile “din mers” la cerinþele pieþei. Însãeste important pentru orice întreprinzãtor sãînveþe, sã fie dinamic, receptiv la nou, sã ºtiespre ce anume sã-ºi îndrepte atenþia, sãrealizeze observaþii pertinente ºi sã …inoveze.

Managerii moderni au nevoie de abilitãþipentru a analiza compania ca pe un întreg,pentru a identifica relaþiile interne existente încadrul firmei, spre a integra organizaþia proprieîn sectorul de activitate, în societate ºi lume.Aceste abilitãþi sunt bazate pe inteligenþãsocialã ºi capacitate analiticã. Inteligenþasocialã nu are neapãrat de a face cu orientareas o c i a l ã . P r i n i n t e l i g e n þ ã s o c i a l ãînþelegându-se, în principiu:

darul de a simþi ºi înþelege corectsimþãmintele altor persoane;

capacitatea de a te pune în locul altorpersoane;

posibilitatea de a intui ceea ce este înstare sã facã o altã persoanã;

dibãcia de a reacþiona conform situaþieispecifice;

talentul de a crea o atmosferã propicecu situaþia datã, prin mijloace de comunicare.

De bunã seamã cã o persoanã care esteantreprenor ºi posedã aceste calitãþi este înacelaºi timp ºi un om plin de iniþiativã. Aceastãiniþiativã se va manifesta în competiþia pieþeisub forma inovaþiei. Inovaþia va duce la o maiuºoarã depãºire a momentelor de crizã, la omai rapidã implementare a schimbãrilor deorice naturã ºi, astfel, va face posibilãreducerea la minimum a riscului, orchestratãcu menþinerea în funcþiune a sistemului.

Managerii inovatori nu trebuie doar sãinventeze mãsuri, soluþii, produse sau serviciinoi ºi mai bune, ei trebuie sã ofere o anumitãsiguranþã grupului pe care-l conduc, firmeiînsãºi, pentru a ajuta la tolerarea stãrii deincertitudine datoratã schimbãrii, renunþãrii lasoluþiile vechi ºi considerate sigure. Siguranþaeste necesarã pentru uºurarea învãþãrii,acceptãrii ºi testãrii noilor soluþii. Aceastãatitudine, corelatã cu o bunã campanie demarketing, este determinantã pentru procesulschimbãrii.

•

•

•

•

•

1.

2.

43

AE Interferenþe economice

Nr. 16 Septembrie 2004�

Inovaþia în instituþiile de

servicii publice

Concluzii

Organizaþiile de tipul celor guvernamen-tale, sindicatelor, bisericilor, universitãþilor,ºcolilor, spitalelor, asociaþiilor profesionale ºicomerciale trebuie sã fie inovatoare mai multdecât firmele.Aceastã afirmaþie este bazatã pefaptul ca în societatea actualã schimbãrile suntdeosebit de rapide, atât în tehnologie cât ºi îneconomie. Aceasta reprezintã o mareameninþare, dar ºi o ocazie pentru fiecareorganizaþie.

În general, instituþiile de servicii publiceinoveazã mai greu. Ele pun accentul mai multpe dimensiune, cãci în lipsa unui test de profit,dimensiunea este singurul criteriu de reuºitã.Tocmai de aceea oprirea unui lucru care a fostdeja fãcut este similarã cu un blestem. Acestlucru este probat de faptul cã numeroaseuniversitãþi sau spitale au rãmas neschimbateca structurã mai bine de jumãtate de secol.

Una dintre cauzele acestei rigiditãþi laschimbare ºi inovare, este datoratã ºi faptuluicã serviciile publice se bazeazã pe un anumebuget ºi nu pe rezultatele obþinute. Baniiproveniþi de la stat sau din alte surse publicepot fi în cel mai bun caz mai numeroºi, dacãrezultatele instituþiei sunt apreciate a fi maibune. Succesul este comensurat astfel printr-un buget mai mare ºi nu prin rezultate. Un altaspect este cel al clientelei. O instituþie deservicii publice trebuie sã satisfacã pe toatã

lumea, deci nu poate îndepãrta pe nimeni.Tocmai de aceea pentru a lãsa loc inovaþiei,instituþiile publice trebuie sã-ºi defineascã clarscopurile, sã urmãreascã mai mult obiectiveleºi mai puþin programele ºi proiecteletemporare. Astfel, aceste organizaþii trebuiesã-ºi elaboreze singure propriul sistem decãutare a inovaþiilor ºi sã accepte schimbareaca pe o ocazie, nu ca pe o ameninþare.

Indiscutabil, ultimii ani au schimbat multmentalitatea managerilor, în general, ºi a celordin IMM-uri în mod special. Schimbareapozitivã, supleþea, concurenþa acerbã ºiinovaþia sunt stãri de fapt care reprezintãobiºnuinþe ale modului de existenþã aorganizaþiilor mici ºi mijlocii din þara noastrã ºidin întreaga Europã. Apar, în aceste condiþii,noi metode ºi modele de management eficientbazate pe inovaþie. Inovaþia impune, în acestecondiþii, situarea cerinþelor pieþei pe loc central,ordinea, cuantificarea, eficienþa, controlulproduselor ºi serviciilor realizate. Inovaþia sebazeazã astfel, atât pe creier, cât ºi peposibilitãþile de reprezentare virtualã aviitoarelor produse. În aceste coordonate sevorbeºte din ce în ce mai des despre înlocuireaorganizaþiei “mecanice” cu organizaþia“gânditoare”. Numeroase procese ºi modeleeconomice mecanice sunt înlocuite de formede materializare ale gândirii managerialemoderne.

3.

4.

Bibliografie

The Innovator's Solution: Creating and Sustaining

Successful Growth

. Management, de la teorie la practicã

Inovaþia ºi sistemul antreprenorial

Management: les 10 defis

Management

1. Christensen, , Raynor, -- editura Harvard Business School Press, 2003

2 Cornescu, Marinescu - - Editura UniversitãþiiBucureºti, 2004

3. Drucker, - - Editura Enciclopedicã, Bucureºti,1993

4. Glass, - - Edition d'Organisation, Paris, 19985. Nicolescu, - - Editura Economicã, Bucureºti, 1995

C. M. M. E.

V., P.

P. F.

N.O.

44

AE

Amfiteatru economic

Într-o afacere, ambii parteneri trebuie sã câºtige!

Servicii de calitate, la preþuri competitive!BANCA TRANSILVANIA

BUZ UÃ

ºtal 120020

Str. Unirii,Bl. 13 AB

Cod po

Secretariat:Credite persoanejuridice:Credite persoanefizice:Fax:VoiceTeller:

411977

710997

411942411750721112