22
Capitolul 12. MANAGEMENTUL ȘI LEGISLAȚIA APROVIZIONĂRII FARMACEUTICE 12.1. Caracteristica generală a sistemului de aprovizionare farmaceutică 12.2. Ciclul de aprovizionare cu medicamente 12.3. Depozitul farmaceutic 12.4. Unele aspecte ale determinării necesarului de medi- camente Partea II. MEDICAMENTUL OBIECTIVUL PRINCIPAL AL FARMACIEI

managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

  • Upload
    ledat

  • View
    250

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

Capitolul 12.

MANAGEMENTUL ȘI LEGISLAȚIA

APROVIZIONĂRII FARMACEUTICE

12.1. Caracteristica generală a sistemului de aprovizionare

farmaceutică

12.2. Ciclul de aprovizionare cu medicamente

12.3. Depozitul farmaceutic

12.4. Unele aspecte ale determinării necesarului de medi-

camente

Partea II.

MEDICAMENTUL – OBIECTIVUL

PRINCIPAL AL FARMACIEI

Page 2: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

306

12.1. Caracteristica generală a sistemului de

aprovizionare farmaceutică.

Noţiunea de aprovizionare provine de la franţuzescul “approvisionner” şi

semnifică acţiunea de a procura resurse, în acest caz – produse farmaceutice. În

afară de realizarea nemijlocită a funcţiei de aprovizionare, pentru acest sistem mai

sunt caracteristice astfel de funcţii ca: determinarea necesarului de medicamente,

încheierea contractelor cu producătorii de medicamente sau furnizorii intermedi-

ari, transportarea, depozitarea, păstrarea, distribuţia (livrarea “en gros”), importul,

exportul etc.

Sistemul de aprovizionare cu medicamente ocupă un loc intermediar între în-

treprinderile industriale-producătoare şi reţeaua de farmacii şi instituţii medico-

sanitare.

Propriu zis acest sistem include reţeaua de depozite farmaceutice.

Sistemul de aprovizionare farmaceutică mai este nominalizat sistem de distri-

buire angrosistă. Locul lui în procesul de circulaţie a medicamentelor este demon-

strat în fig. 12.1.

Figura 12.1. Locul sistemului de aprovizionare în procesul de circulaţie a

medicamentelor.

Sistemul de aprovizionare farmaceutică are ca scop principal asigurarea pieţei

farmaceutice cu un sortiment suficient de medicamente eficiente, inofensive, de

bună calitate şi accesibile pentru populaţie.

Procesul de deetatizare a serviciului farmaceutic realizat în perioada anilor

1995-1996 a condiţionat crearea sistemului național de aprovizionare farmaceutică.

Producătorul

străin

Distribuitorul

străin

I m p o r t u l

Sistemul de aprovizionare cu medicamente

Tetis

Intern.

RihPan-

GalFarma

Dita Est-

Farm

Sanfarm-

Prim

Vina-

mex

Becor

Farmaciile Unităţile medico-sanitare

Etc.

Producătorul

autohton

Page 3: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

307

În fig. 12.2. este prezentată dinamica dezvoltării rețelei de depozite farmaceu-

tice pe parcursul anilor 1990-2010. A fost evidențiată stabilitatea numerică a aces-

tor întreprinderi pe parcursul anilor 2007-2011.

Figura 12.2. Dinamica dezvoltării rețelei de depozite farmaceutice

Cele mai răspândite forme juridico-organizatorice ale depozitelor farmaceuti-

ce sunt societăţile cu răspundere limitată (59,2%), după ele urmează societăţile pe

acţiuni (34,9%) şi celelalte forme – 5,9%.

12.2. Ciclul de aprovizionare cu medicamente.

Funcţiile principale ale sistemului de aprovizionare cu medicamente sunt ur-

mătoarele:

studiul pieţei farmaceutice şi determinarea necesarului de medicamente selec-

tate de către depozit pentru distribuire;

întocmirea contractului de furnizare;

obţinerea autorizaţiei de import (pentru cazurile de aprovizionare din import);

organizarea procesului de furnizare-import către depozit: transportarea, vămuirea;

recepţia produselor şi depozitarea lor;

organizarea controlului calităţii produselor depozitate;

organizarea păstrării corecte;

publicitatea şi informaţia despre medicamente;

participarea la licitațiile publice de achiziție a medicamentelor;

livrarea către farmacii şi spitale, inclusiv transportarea la locul destinat.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1990 1995 2000 2005 2010

3

93

123

168

72

Page 4: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

308

Funcţia de studiu al pieţei farmaceutice şi determinare a necesarului de medi-

camente este obiectul de studii al cursului de marketing farmaceutic, fapt care a

condiţionat expunerea în acest manual doar a unor noţiuni generale ce ţin de de-

terminarea necesarului de medicamente pentru sistemul de sănătate.

Sursele de aprovizionare cu medicamente. Principalele surse de aproviziona-

re cu medicamente sunt: producţia autohtonă, importul, donaţiile, achiziţionările

centralizate pentru necesităţi publice şi produsele depozitate în rezerva de stat.

Producţia autohtonă de medicamente alcătuieşte doar cca. 15% din volumul

pieţei farmaceutice. Caracteristica producţiei autohtone de medicamente este ex-

pusă în capitolul 11.

Importul reprezintă sursa principală de formare a pieţei farmaceutice a Repu-

blicii Moldova. Dinamica importului de medicamente pentru anii 1990-2010 este

prezentată în fig. 12.3. Dezvoltarea ulterioară a procesului de import a medica-

mentelor este condiţionată de un şir de factori, principalul dintre care este cora-

portul dintre cererea şi oferta din piaţa farmaceutică, motivată la rândul său de

morbiditate, nivelul de trai, stabilitatea valutei naţionale etc.

* import direct din alte țări (suplimentar la aprovizionarea centralizată).

Figura 12.3. Dinamica importului de medicamente în Republica Moldova

pentru perioada aa. 1996-2001 (mln $ USA)

Donaţiile au fost o sursă importantă de aprovizionare cu medicamente pe par-

cursul perioadei de tranziţie la relaţiile economiei de piaţă. Declinul economiei

naţionale, tendinţa de scădere a producţiei, dificultăţile cu care se confruntă sfera

bugetară şi alţi factori negativi condiţionează acceptarea donaţiilor de medicamen-

te oferite de diverse organizaţii din străinătate.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1990* 1995 2000 2005 2010

11,7 16,2

37,7

67,8

171 mln. USD

Page 5: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

309

Întocmirea şi încheierea contractului de furnizare a medicamentelor.

Contractul de furnizare este un document în baza căruia întreprinderea – furni-

zor se obligă să livreze (să furnizeze) întreprinderii – cumpărător, în termenii stabi-

liţi, un anumit sortiment de medicamente, iar întreprinderea – cumpărător să achite

costul produselor respective, în termenii stabiliţi, conform preţurilor negociate.

Contractele de furnizare a medicamentelor se întocmesc doar în formă scrisă.

Forma scrisă facilitează examinarea contradicţiilor ce pot apărea între părţile con-

tractuale şi creează stabilitatea necesară a relaţiilor între partenerii de contract.

Aşa-dar contractul de furnizare a medicamentelor este un act juridic încheiat

în urma înţelegerii între două (sau mai multe) persoane fizice şi/sau juridice pen-

tru oferirea, modificarea sau limitarea unor drepturi şi obligaţiuni părţilor contrac-

tuale. Semnat de ambii parteneri contractul devine “lege”, nerespectarea cărei

soldează cu anumite responsabilităţi indicate în contract sau în legislaţia în vigoare.

Contractele pot fi: bilaterale ori multilaterale, când în conţinutul contractului

apare o serie de drepturi şi obligaţiuni pentru toate părţile, cu titlu oneros (care

implică anumite obligaţii), când fiecare dintre părţi urmăreşte un folos în schimbul

prestaţiei la care se obligă (contractele de vânzare – cumpărare, contractul de fur-

nizare de mărfuri etc.); cu titlu gratuit, când se încheie în interesul exclusiv al unei

părţi; în dependenţă de perioadă: de o singură dată, lunar, trimestrial etc.

La etapa actuală în activitatea farmaceutică cele mai răspândite sunt contrac-

tele de furnizare a medicamentelor şi produselor parafarmaceutice.

Pentru textele acestor contracte nu există formule – tip. În relaţiile contractuale

între furnizori şi destinatari e necesar să se accentueze unele capitole, compartimente

extrem de necesare în relaţiile de piaţă: preţ, condiţii şi formă de furnizare, responsa-

bilitatea părţilor, termenul de valabilitate a contractului, forma de achitare etc.

În tab. 12.1. se prezintă o schemă-model care poate fi utilizată la încheierea

contractelor de furnizare a medicamentelor.

Importul medicamentelor. Autorizarea importului.

Importul de medicamente prezintă un proces complex ce include următoarele

operaţii: aprecierea sortimentului de produse farmaceutice şi determinarea necesi-

tăţilor cantitative, selectarea producătorilor, negocierea condiţiilor şi încheierea

contractului de import, obţinerea autorizaţiei de import, importul propriu-zis, con-

trolul de stat al calităţii şi depozitarea.

Regimul de eliberare a autorizaţiilor de import şi de control al utilizării lor de

către titulari este unic pentru toate organizaţiile ce se ocupă de import, inclusiv şi

pentru importul medicamentelor.

Page 6: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

310

Tabelul 12.1.

Schema–model de întocmire a contractelor pentru furnizarea

medicamentelor şi a confecţiilor medicale

Nr.

d/r.

Denumirea com-

partimentului Conţinutul

1. Introducerea

Conţine relatări despre părţile contractante: funcţia, numele, pre-

numele persoanelor care încheie contractul în numele părţilor, manda-

tul de împuternicire; (Statutul, Licenţa pentru desfăşurarea activităţii

farmaceutice), denumirea deplină şi abrevierile părţilor.

Numărul, data şi locul întocmirii contractului.

2. Obiectul con-

tractului

Se descrie amănunţit obiectul contractului. Sunt enumerate medi-

camentele cu specificarea denumirii, dozei, ambalajului, preţului

cantităţii, sumei şi sumei totale prevăzute de contract. În cazul furni-

zării a 5 şi mai multor poziţii se recomandă a întocmi anexă la con-

tract (specificare) după următoarea formă:

Anexă la contractul nr. ____ din “___” ___________20____

Nr. Denumire U.M. Preţ Cantitate Sumă

3. Calitatea mărfu-

rilor

În contract se specifică exigenţele faţă de calitatea mărfurilor fur-

nizate. Astfel, va fi concretizată necesitatea prezentării de către

furnizor a certificatelor de calitate (conformitate) a mărfurilor enumera-

te.

4. Modul transpor-

tării

Se va indica succint care dintre părţile contractante va transporta

lotul de produse şi tipul transportului.

5. Ordinea şi for-

ma de achitare

Se indică forma şi termenul concret de achitare. Tot în acest com-

partiment poate fi concretizată sancţiunea faţă de destinatar în cazul

neachitării plăţii în termenul indicat în contract.

6.

Termenul acţiu-

nii (valabilităţii)

contractului

Se va indica ziua intrării în vigoare şi valabilitatea contractului. Pot

fi enumerate cazurile când contractul dat poate fi modificat sau

anulat.

7. Obligaţiile părţi-

lor contractuale

Se enumeră obligaţiunile ce nu pot fi incluse în alte compartimente

sau cele privind problemele ce nu necesită indicarea amănunţită în

contract, fiind bine cunoscute de ambele părţi precum şi modul de

soluţionare a litigiilor posibile.

8.

Adresele juridi-

ce ale părţilor

contractante

Se va indica aparte pentru fiecare parte contractantă: denumirea,

codul şi adresa poştală, telefonul, rechizitele bancare, codul fiscal şi

alte date necesare.

9. Legiferarea

contractului

Contractul va fi semnat de reprezentanţii ambelor părţi indicate în

contract şi se vor aplica ştampilele. În cazul întocmirii anexei pentru

specificarea mărfurilor ea va fi legiferată prin semnătura şi parafa

fiecărei părţi contractante.

Autorizaţia de import este un document, eliberat de către autoritatea publică

abilitată unui agent economic pentru efectuarea tranzacţiilor de comerţ exterior

(import) pe o anumită perioadă de timp şi în limitele indicate în ea.

Autorizaţiile sunt eliberate agenţilor economici înregistraţi pe teritoriul Repu-

blicii Moldova şi nu sunt transmisibile.

Page 7: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

311

Modul de eliberare a autorizaţiei pentru importul de medicamente se expune

în Regulamentul respectiv aprobat de Agenția Medicamentului.

Agenția Medicamentului abilitată cu această funcție eliberează autorizaţii

pentru importul medicamentelor, formatul formularului căror este prezentat în fig.

12.4. Autorizaţia este una nominală, eliberată unui agent economic concret

pentru efectuarea unei anumite tranzacţii economice externe.

Termenul valabilităţii autorizaţiei de import se indică în rubrica 11.

Autorizaţiile se eliberează în decurs de până la 10 zile din data înregistrării

documentelor respective.

Pentru obținerea autorizaţiei agentul economic prezintă în adresa Agenției

Medicamentului următoarele documente:

demers oficial de formă liberă;

cerere-model, care conţine informaţia necesară pentru întocmirea autorizaţiei;

contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu partenerul străin şi specificaţia la

contract (3 exemplare). În specificaţie, în afară de denumirea produsului, uni-

tatea de măsură, preţ, cantitate şi sumă se indică suplimentar numele producă-

torului şi ţara de origine;

copia certificatului de înregistrare al agentului economic;

copia licenţei de activitate farmaceutică în conformitate cu legislaţia în vigoare;

autorizația Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor pentru impor-

tul narcoticelor, psihotropelor și a precursorilor (în cazul autorizării importului

narcoticelor, psihotropelor și a precursorilor aflate sub supraveghere și control

pe teritoriul RM).

Agenţii economici poartă răspundere pentru autenticitatea informaţiei prezentate.

Pentru adoptarea deciziei privind eliberarea autorizaţiei, Agenția Medicamen-

tului este în drept să solicite de la depozitul farmaceutic, organizaţia ierarhic supe-

rioară sau organele administraţiei publice informaţiile suplimentare necesare, fiind

obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate. Autorizaţiile se eli-

berează numai pentru produsele înregistrate în Republica Moldova.

În cazuri deosebite (cataclisme, catastrofe, epidemii etc.). Ministerul Sănătăţii

poate autoriza importul din alte ţări în Republica Moldova şi eliberarea către popula-

ţie şi instituţiile sanitare a medicamentelor, materiei prime medicamentoase, pro-

duselor parafarmaceutice neînregistrate în ţară, dar înregistrate şi utilizate în ţara

de origine.

Importul medicamentelor, standardelor de referință și produselor de degrada-

re folosite ca mostre pentru autorizarea de punerea pe piață, folosite pentru cerce-

tări preclinice, studii bioechivalență și studii clinice sau în calitate de materiale

promoționale, precum și alte materiale publicitare în domeniul medicamentului,

destinate a fi folosite la expoziții, congrese, conferințe, simpozioane etc., se autori-

Page 8: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

312

1.Importător, adresa: cod OCPO__________

2. Nr. Inr. Din ___/___/___

8. AUTORIZAŢIA Nr.

de IMPORT ORDINARĂ

Nr. ____________ din ___/___/___

3. Producător, adresa

9. Vînzător ,adresa

10. Ţara vînzătoare

4. Ţara destinaţiei

5. Tara producătoare

11.Termen de vala-

bilitate

Conform autorizaţiei

___/___/___

6. Vama 7. Codul vamei

12. Tipul tranzacţiei

13. Valuta plăţii

14.Denumirea şi

caracteristica mărfii

15.Codul

mărfii

16. Unitatea

de măsura

17.Canti-

tatea

18. 19.Valoarea

mii valută

20. Temei pentru cererea autorizaţiei

Contract nr. ___________ din ___/___/___

anexa nr. ___________ din ___/___/___

(specificaţia)

22. AGENŢIA MEDICAMENTULUI

N.P.

Funcţia Director general

_________________ Data ___/___/___

21. Conducătorul organizaţiei importatoare

Funcţia DIRECTOR

Semnat şi legalizat Data ____/____/____

23. Secţia import-export de medicamente, alte

produse farmaceutice şi parafarmaceutice

N.P.

Funcţia Şef Secţiei

_________________ Data ___/___/___

24. Condiţii şi precizări

Figura 12.4. Formularul autorizaţiei de import a medicamentelor

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA MEDICAMENTULUI

A U T O R I ZA Ţ I E D E I M P O R T

Page 9: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

313

zează de Agenția Medicamentului. Solicitantul importului de mostre se adresează

către Agenția Medicamentului printr-un demers oficial argumentat prin anexarea

următoarelor documente:

factura proforma cu specificarea mărfurilor importate și având mențiunile obli-

gatorii: “fără valoarea comercială”, “valoare pentru vamă”, “mostre”, etc.;

confirmare (procură) oficială din partea companiei producătoare străine privind

abilitarea solicitantului cu dreptul de prezentare a intereselor sale în Republica

Moldova;

aprobarea Comisiei Medicamentului cu privire la protocolul pentru cercetări

preclinice, studii de bioechivalență sau studii clinice (în cazul importului mos-

trelor destinate utilizării pentru cercetări preclinice, studii bioechivalență sau

studii clinice).

Mostrele, în mod obligatoriu, trebuie să fie supuse unor operațiuni (secționa-

re, divizare, desperechere, perforare, marcare, etc.), în rezultatul cărora nu li se

poate da o altă întrebuințare decât cea de mostre, deoarece ele nu pot fi obiectul

unor comercializări ulterioare sau utilizate pentru prestații către terți, aducătoare

de venituri.

Pentru mostrele importate în scopuri promoționale și de publicitate, agentul

economic autorizat prezintă Agenției Medicamentului, rapoartele privind utiliza-

rea lor conform destinației.

La cererea motivată a solicitantului, în Autoritățile de import eliberate pot fi efec-

tuate modificări și precizări. Modificările și precizările respective se expun în scris în

capitolul 24 al Autorizației “Condiții și precizări”, fiind confirmate prin avizare de

către persoanele abilitate și aplicarea ștampilei Agenției Medicamentului.

Cererea de autorizare poate fi respinsă în cazul necorespunderii documentelor

prezentate prevederilor legislației în vigoare. Decizia privind respingerea cererii

de autorizare se transmite agentului economic solicitant în scris.

Autorizația poate fi anulată de Agenția Medicamentului la solicitarea agentu-

lui economic autorizat, în cazul efectuării unor modificări în date inițiale sau în

cazul încălcării de către titular a prevederilor legislației în vigoare.

Decizia Agenției Medicamentului poate fi atacată în instanța de judecată con-

form prevederilor legale.

Agentul economic are dreptul de a-și retrage cererea de eliberare a autorizați-

ei prin depunerea cererii de retragere a documentelor. Totodată agentul economic

autorizat este obligat să anunțe Agenția Medicamentului despre orice modificare

intervenită în documentația depusă la autorizare, în termen de 10 zile de la produ-

cerea acesteia.

Informațiile privind modificarea condițiilor de eliberare a autorizației inclusiv

listele persoanelor fizice și juridice, ale căror tranzacții comerciale au fost tempo-

Page 10: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

314

rar suspendate, se prezintă Serviciului Vamal în mod operativ.

Evidența Autorizațiilor eliberate de către Agenția Medicamentului se ține prin

înscrierea lor într-un registru special de către persoanele abilitate.

Documentele prezentate pentru eliberarea autorizației de import a medica-

mentelor, altor produse farmaceutice și parafarmaceutice, precum și exemplarul

de control al autorizației, cu modificările efectuate pe parcurs, se păstrează la

Agenția Medicamentului în decurs de 3 ani. După expirarea termenului de păstra-

re, documentele indicate se lichidează în modul stabilit de legislație.

Exportul medicamentelor, altor produse farmaceutice și parafarmaceutice se

efectuează în conformitate cu legislația în vigoare, în baza contractului de vânza-

re-cumpărare încheiat cu partenerul de peste hotare, anexei (specificației) la con-

tract și Facturii proforma, coordonate de Agenția Medicamentului.

Pentru coordonare agentul economic exportator se adresează către Agenția

Medicamentului print-un demers oficial anexând, în 2 exemplare, contractul de

vânzare-cumpărare încheiat cu partenerul de peste hotare, anexa (specificația) la

contract și Factura proforma.

În scopul protejării resurselor necesare realizării producției interne și pentru

asigurarea asistenței farmaceutice adecvate a populației, Agenția Medicamentului,

în situația în care nu se asigură necesarul de medicamente pentru piața națională,

își rezervează dreptul de a întreprinde măsurile, prevăzute de legislația în vigoare,

în vederea stabilirii restricțiilor cantitative la exportul medicamentelor din țară.

Donaţiile de medicamente. Donaţiile de medicamente către Republica Mol-

dova se efectuează în cazuri de situaţii catastrofale, calamităţi naturale, epidemii,

epizootii şi alte situaţii excepţionale sau pot fi parte componentă a donaţiilor acor-

date cu scopuri de dezvoltare în condiţii obişnuite.

Autorizarea intrării în ţară a medicamentelor şi echipamentului medical, coordo-

narea procesului de monitoring a necesităţilor în donaţii, conlucrarea cu donatorii şi

destinatarii se efectuează de către Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministeru-

lui Sănătăţii.

Conform reglementărilor în vigoare, donaţiile trebuie să fie utile pentru desti-

natar. Ele se bazează pe necesităţi reale şi nu pot fi oferite în surplus.

Donaţiile de medicamente trebuie să se efectueze cu respectul deplin al nece-

sităţilor şi cerinţelor destinatarului şi să prezinte un act de sprijin al politicii statu-

lui în domeniul ocrotirii sănătăţii.

În cadrul donaţiilor trebuie să fie excluse “Standardele duble de calitate”, Da-

că calitatea unui produs se consideră nesatisfăcătoare pentru ţara donatoare, atunci

acest produs se consideră inadmisibil pentru donaţie. Ele nu trebuie să fie expe-

diate fără înştiinţarea destinatarului.

Nu pot fi admise pentru intrarea în ţară donaţiile de medicamente cu termen

Page 11: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

315

de valabilitate expirat, medicamentele şi echipamentul medical trimise fără docu-

mente de însoţire de la furnizor şi certificate de calitate de la producător.

Selecţia denumirilor de medicamente pentru donaţie se efectuează ţinând cont

de morbiditatea, necesităţile reale din ţară şi acordul preventiv al destinatarului. În

caz de situaţie excepţională, donatorul poate ignora acordul preventiv al destinataru-

lui, cu condiţia, că medicamentele care urmează să fie donate sunt incluse în lista

medicamentelor esenţiale, aprobată de OMS şi incluse în lista ONU de produse

pentru ajutor excepţional.

Expedierea medicamentelor donate trebuie să fie efectuată astfel ca la mo-

mentul recepţionării lor de către destinatar, termenul valabilităţii restant să nu fie

mai mic decât un an.

Data expedierii medicamentelor donate se comunică destinatarului în prealabil.

Medicamentele donate trebuie să corespundă standardelor de calitate atât în

ţara donator, cât şi în ţara-destinatar. Se recomandă utilizarea sistemului OMS de

certificare a medicamentelor puse în circulaţie pe piaţă farmaceutică internaţiona-

lă. Medicamentele donate trebuie să fie permise pentru utilizare în ţara donator.

Calitatea medicamentelor şi echipamentului medical donat se confirmă prin

certificate de calitate eliberate de producător. Pentru echipamentul medical se pre-

zintă copiile certificatelor de conformitate şi autorizaţiile de utilizare, eliberate de

organizaţiile respective.

Fiecare cutie (ambalaj primar) cu medicamente donate trebuie să conţină ur-

mătorul minim de informaţie: denumirea comună internaţională (DCI) sau denu-

mirea reprodusă; numărul seriei; forma medicamentoasă; conţinutul substanţelor

active; denumirea firmei producătoare; numărul de unităţi în cutie; condiţiile de

păstrare; data scadenţei termenului valabilităţii.

Pentru soluţiile injectabile se va indica modul de administrare.

Pe măsura posibilităţilor medicamentele se donează în ambalaje pentru spital.

Recepţionarea, păstrarea şi eliberarea medicamentelor şi a echipamentului

medical donat după cantitate, calitate, sumă şi asortiment se efectuează de către

depozitul farmaceutic cu capital majoritar de stat – SA “SanfarmPrim” sau nemij-

locit de către IMSP, care la primirea şi specificarea ajutorului umanitar evaluează

preţul pentru fiecare medicament şi echipament medical. Evidenţa se efectuează

după cantitate şi sumă. Instituţiile nominalizate întocmesc trimestrial darea de

seamă pe care o prezintă Ministerului Sănătăţii. Conducătorii acestor organizaţii

poartă răspundere pentru respectarea regulilor de recepţionare a medicamentelor şi

echipamentului medical din donații.

Rezultatele recepţionării se autentifică prin întocmirea unui proces verbal în

care se indică:

persoanele, participante la recepţionare şi la întocmirea procesului – verbal cu

Page 12: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

316

indicarea funcţiilor de serviciu;

denumirea ţării donatoare;

denumirea produsului, data recepţionării;

numărul facturii şi altor documente în confirmarea recepţionării încărcăturii şi

transportării;

denumirea destinatarului;

cantitatea produselor pentru fiecare denumire din sortimentul indicat în fişa de

ambalare, specificarea şi alte documente de însoţire, cantitatea de facto, stabilită de

către comisie, lipsa produselor după cantitate contra celei indicate în documen-

tele de însoţire;

necorespunderea calităţii şi sortimentului produselor cu datele indicate în do-

cumente, prezentate de furnizori (după caz);

starea ambalajului şi a ambalării, dacă ea putea să influenţeze păstrarea produselor.

Procesul verbal se semnează de toţi participanţii la recepţionare, se aprobă, şi

se prezintă în original la Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministerului Sănătă-

ţii pentru perfectarea actelor de repartizare.

Dacă medicamentele recepţionate nu sunt incluse în Nomenclatorul de Stat al

medicamentelor, Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministerului Sănătăţii va

decide utilizarea lor în practica medicală. La fel această Comisie întocmeşte Lista

de repartizare a donaţiilor de medicamente sosite centralizat.

Eliberarea ajutoarelor umanitare instituţiilor medico-sanitare se efectuează în ba-

za procurii întocmite în modul stabilit, perfectând o factură cu titlul “Ajutor uma-

nitar”, indicând preţul medicamentelor şi echipamentului (în caz de necesitate cu

anexarea rezultatelor controlului calității efectuat de către Laboratorul pentru

Controlul Calității Medicamentelor al AM).

Procesele verbale, facturile (bonurile) de eliberare a donaţiilor şi delegaţiile

(procurile) se păstrează ca documente de evidenţă strictă în contabilitatea instituţi-

ilor medico-sanitare.

Donaţiile recepţionate de instituţia medicală de către comisia fondată prin or-

dinul medicului şef se eliberează persoanelor gestionare din secţii conform bonu-

rilor de comandă.

În scopul asigurării categoriilor de populaţie socialmente vulnerabile cu pro-

duse farmaceutice, în instituţiile medico-sanitare se creează rezerve din ajutoarele

umanitare în volum de 50% din cantitatea donată. Lista categoriilor de bolnavi şi

persoane cu maladiile ce pot beneficia de aceste medicamente se întocmeşte pen-

tru fiecare unitate medicală în parte.

Este interzisă eliberarea medicamentelor şi echipamentului medical primite în

calitate de donaţii prin farmaciile comunitare, magazinele “Optica”, alte instituţii

ce deservesc populaţia contra plată.

Page 13: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

317

Evidenţa recepţionării şi eliberării medicamentelor şi altor produse şi confec-

ţii de uz medical sosite ca donaţii în instituţiile medico-sanitare se efectuează con-

form instrucţiunii respective a Ministerului finanţelor.

Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice sosite ca donaţii se

efectuează în conformitate cu prevederile reglementărilor MS.

12.3. Depozitul farmaceutic.

Conform regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii, depozitul farmaceu-

tic este o întreprindere ce aparţine sistemului de sănătate.

El se fondează şi se lichidează în conformitate cu legislaţia Republicii Mol-

dova şi cerinţelor stabilite de actele normative ale Ministerului Sănătăţii.

Depozitul farmaceutic poate fi de stat sau privat şi poate activa sub orice for-

mă organizatorico-juridică prevăzută de legislaţie. În funcţie de forma organizato-

rico-juridică a depozitului farmaceutic el poate fi persoană fizică sau persoană

juridică cu toate consecinţele ce rezultă din aceste două forme de statut juridic.

Structura organizatorică a depozitului farmaceutic se determină în dependenţă

de funcţiile şi volumul de lucru realizat.

Depozitul farmaceutic, ca şi alte întreprinderi, are dreptul de a constitui filiale

şi reprezentanţe în conformitate cu legislaţia în vigoare. Filialele depozitului far-

maceutic trebuie să corespundă cerinţelor stabilite faţă de depozit.

Sarcina principală a depozitului farmaceutic este aprovizionarea farmaciilor

şi instituţiilor medico-sanitare cu medicamente, produse parafarmaceutice, reac-

tivi chimici şi alte produse farmaceutice, precum şi cu mobilier şi utilaj farmaceu-

tic şi medical. Genurile de activitate ale depozitului se specifica în licenţă.

Realizând sarcina principală depozitul farmaceutic exercită următoarele funcţii:

încheie contracte cu furnizorii de medicamente şi alte produse farmaceutice

din ţară şi de peste hotare în vederea creării unui sortiment satisfăcător, ţinând

seama de dinamica evoluţiei procesului terapeutic precum şi de Lista medica-

mentelor esenţiale aprobată de Ministerul Sănătăţii;

efectuează recepţionarea cantitativă, calitativă şi valorică a produselor farma-

ceutice, depozitarea şi păstrarea lor adecvată în conformitate cu regulile de

păstrare, reglementate de Ministerul Sănătăţii;

încheie contracte de furnizare şi livrare a medicamentelor şi altor produse far-

maceutice către beneficiari;

asigură controlul asupra termenului valabilităţii medicamentelor şi altor pro-

duse farmaceutice la toate etapele: de recepţie, depozitare, păstrare şi livrare a

lor către beneficiari;

asigură respectarea strictă a sistemului de formare a preţurilor pentru produse-

le farmaceutice;

Page 14: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

318

realizează activitatea de informare şi publicitate referitoare la sortimentul me-

dicamentelor de care dispune în conformitate cu prevederile actelor normative

ce reglementează această activitate;

ţine evidenţa şi gestiunea cantitativă şi economico-financiară în conformitate

cu volumul de lucru şi prevederile regulamentelor corespunzătoare;

În depozitul farmaceutic este interzisă desfăşurarea altor activităţi în afara ce-

lor prevăzute de regulamentul de funcţionare a depozitului farmaceutic şi indicate

în licenţa eliberată de Camera de Licenţiere.

Depozitul farmaceutic își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulile

de bună practică de distribuție (GDP) (compartimentul 7.5.).

Structura organizatorică a depozitului. Pentru organizarea păstrării şi elibe-

rării separate a unor grupe de medicamente şi confecţii medicale conform preve-

derilor stabilite, în cadrul depozitului farmaceutic se organizează secţii de depozi-

tare corespunzătoare. În funcţie de volumul de lucru ce se îndeplineşte, la depozi-

tul farmaceutic poate fi organizat un număr diferit de secţii, în care se efectuează

păstrarea, pregătirea comenzilor, ambalarea şi eliberarea medicamentelor. Structu-

ra depozitului farmaceutic, poate să includă următoarele secţii de depozitare şi

livrare: medicamente solide; lichide; toxice şi stupefiante; forme medicamentoase

industriale, confecţii de sanitarie, igienă, materiale de pansament; secţia de recep-

ţie, secţia de expediţie, etc. Depozitele cu un volum nu prea mare de lucru î-şi pot

desfăşura activitatea fără organizarea secţiilor separate, cu condiţia asigurării

obligatorie a cerinţelor faţă de păstrare.

În afară de secţiile de depozitare a valorilor materiale și cele operaționale

menționate mai sus, la depozite pot fi, după caz, organizate secţii auxiliare: de

preambalare şi împachetare, spălătorie, secţie de transport şi altele. Conduc secţii-

le de depozitare a medicamentelor farmacişti – şefi de secţie, care deţin responsa-

bilitate materială pentru valorile încredinţate. Secţiile auxiliare pot fi conduse de

persoane fără studii farmaceutice. În afară de aceasta, în secţii lucrează farmacişti

sau laboranţi-farmacişti, ambalatori, infirmiere, expeditori, hamali, muncitori,

care realizează diverse lucrări în dependenţă de obligaţiile funcţionale.

Depozitele farmaceutice cu un volum mare de lucru pot avea în organigrama

lor contabilitate, secţii de marketing, personal şi alte subdiviziuni separate.

Spaţiul depozitului farmaceutic. Spaţiul depozitului farmaceutic trebuie să co-

respundă normelor şi regulilor de construcţie. El trebuie să fie corespunzător din

punct de vedere al dimensiunii încăperilor, iar compartimentarea lui să asigure desfă-

şurarea raţionala a procesului de încărcare – transportare – descărcare a produselor

farmaceutice. Numărul minim de încăperi trebuie să asigure crearea condiţiilor nece-

sare de păstrare a medicamentelor ce vor fi achiziţionate, depozitate şi livrate. Supra-

feţele minime recomandabile de Ministerul Sănătăţii sunt prezentate în tab. 12.2.

Page 15: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

319

Tabelul 12.2.

Componența și suprafeţele minime pentru încăperile de păstrare

a depozitelor farmaceutice (m2)

Nr. Denumirea încăperilor de păstrare Suprafața

m2

1. Medicamente ce nu cer condiţii speciale de păstrare 50

2. Medicamente termolabile 10*

3. Medicamente stupefiante, psihotrope, precursori și toxice 10*

4. Produse farmaceutice fotosensibile 10*

5. Plante medicinale 10*

6. Produse parafarmaceutice 10*

7. Ambalaj de transport pluricirculant, materiale auxiliare 10

T O T A L 110

În afara încăperilor de păstrare depozitul va dispune în mod obligatoriu de biroul

farmacistului-diriginte, oficiu pentru personal, bloc sanitar și după caz alte încăperi.

*Încăperile marcate se organizează în cazul în care depozitul farmaceutic dispune de

produsele respective.

Amenajarea, exploatarea şi înzestrarea încăperilor de păstrare a depozitului

farmaceutic trebuie să asigure calitatea corespunzătoare a medicamentelor şi altor

produse farmaceutice.

În conformitate cu cerinţele securităţii antiincendiare, încăperile de păstrare

trebuie să fie amplasate la etajul I. Înălţimea încăperilor trebuie să fie nu mai mică

de 3,0 m. Depozitele farmaceutice se înzestrează cu dispozitive de încălzire cen-

trală. Este interzisă încălzirea încăperilor cu ajutorul aparatelor electrice de încăl-

zire sau cu ajutorul aparatelor de gaz. Depozitele se înzestrează cu lavoare. În în-

căperile de depozitare podeaua trebuie să fie confecţionată din material dur, iar

pereţii şi podul se vopsesc cu vopsea de emulsie. În refrigerente pereţii trebuie să

fie acoperiţi cu teracotă. Pentru menţinerea aerului curat, încăperile de depozitare,

în conformitate cu documentaţia tehnică de normare, trebuie înzestrate cu mijloa-

ce mecanice de ventilare cu caracteristicile: aflux – 3, reflux – 4. În încăperile de

depozitare trebuie să fie menţinută temperatura aerului +16° C şi umiditatea –

60%, periodicitatea controlului cărora trebuie să fie nu mai rară decât o dată în 48

ore. Pentru a urmări parametrii indicaţi, încăperile de depozitare trebuie să fie

înzestrate cu termometre şi higrometre, care se fixează pe pereţi cât mai departe

de instalaţiile de încălzire, la înălţimea 1,5-1,7 m de la podea şi la o depărtare nu

mai puţin de 3 m de la uşă.

Încăperile de păstrare ale depozitului farmaceutic trebuie să fie înzestrate cu

un număr necesar de stelaje, dulapuri, suporturi etc.

Page 16: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

320

Stelajele se fixează astfel, ca să se afle la distanţa 0,6-0,7 m de la pereţi, 0,5

m de la pod şi nu mai puţin de 0,25 m de la podea, stelajele faţă de ferestre trebuie

să fie aşezate în aşa fel, ca trecerile să fie bine iluminate, iar distanţa dintre stelaje

să fie nu mai mică de 0,75 m, ceia ce asigură accesul liber la medicamente.

Încăperile pentru păstrarea produsului vegetal medicamentos, remediilor dez-

infectante, acizilor şi lichidelor odorante trebuie să fie înzestrate cu canale de ven-

tilare proprii.

În încăperile destinate păstrării remediilor medicamentoase termolabile tre-

buie să fie instalate frigorifere; în depozitele cu un volum mic de lucru – se folo-

sesc frigidere.

Depozitul farmaceutic trebuie să fie situat pe străzi accesibile, în clădiri adec-

vate cu intrare din artera de circulaţie.

Este interzisă amplasarea depozitelor farmaceutice în apartamente din blocuri

de locuinţe, în incinta instituţiilor medicale, în alte blocuri şi încăperi neadecvate.

În depozitul farmaceutic se va respecta în permanentă ordine şi curăţenie per-

fectă în conformitate cu regimul sanitar aprobat de Ministerul Sănătăţii.

În încăperile depozitului farmaceutic în care se păstrează mărfurile depozitate

nu are acces decât personalul angajat.

Dotarea depozitului farmaceutic. În scopul realizării funcţiilor atribuite de-

pozitului farmaceutic, el trebuie să fie dotat cu:

mobilier, inventar, utilaj, aparataj, mijloace de transport şi de mecanizare a

muncii, ustensile şi alte obiecte necesare în procesul de transportare şi păstrare

a medicamentelor şi produselor parafarmaceutice;

mijloace circulante: medicamente, produse parafarmaceutice, ambalaj şi alte active;

documente informative despre medicamentele de care dispune;

Farmacopeea de Stat, acte legislative şi normative ce reglementează activitatea

farmaceutică, literatură informativă în domeniul farmaciei, formulare şi regis-

tre de evidenţă farmaceutică;

utilajul necesar pentru asigurarea măsurilor antiincendiare.

Conducerea depozitului farmaceutic. Depozitul farmaceutic este condus de

farmacist-diriginte. Farmacistul-diriginte şi farmacistul-diriginte-adjunct (după

caz) sunt numiţi în funcţie precum şi eliberaţi de fondatorul depozitului farmaceu-

tic în conformitate cu legislaţia muncii.

Farmacistul-diriginte, farmacistul-diriginte-adjunct, precum şi ceilalţi specia-

lişti încadraţi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentele aprobate

de conducătorul întreprinderii, elaborate în baza regulamentelor-model, recoman-

date de Ministerul Sănătăţii.

Încadrarea cu farmacişti şi personal auxiliar se face ţinându-se cont de volu-

mul de lucru al depozitului farmaceutic, programul de funcţionare precum şi ca-

pacitatea valorică a fiecărui cadru în parte.

Page 17: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

321

Pe lângă aspectele strict profesionale, farmacistul-diriginte sau farmacistul-

diriginte-adjunct răspund şi de reprezentarea depozitului farmaceutic faţă de orice

control autorizat.

Recepţionarea produselor farmaceutice. Una din subdiviziunile principale

ale depozitului farmaceutic este secţia (sau serviciul) de recepţie funcţia de bază a

cărei este efectuarea controlului operativ la momentul recepţionării produselor

farmaceutice.

Personalul secţiei de recepţie poartă responsabilitate de recepţionarea produc-

ţiei farmaceutice şi transmiterea ei în secţiile de depozitare; pentru evidenţa pro-

duselor recepţionate precum şi pentru păstrarea lor.

Organizarea eficace a lucrărilor de depozitare depinde în mare măsură de alegerea

corectă a mijloacelor de mecanizare a muncii, utilizarea şi amenajarea raţională a încă-

perilor depozitului. Depozitul îndeplineşte un volum mare de operaţii de transport. De

aceia e raţional de a avea la depozit următoarele tipuri de automobile – autoîncărcătoa-

re: cu macara, cu autoîncărcător cu bord, cu caroserie detaşabilă, stivuitoare etc.

Pentru transportarea greutăţilor şi îndeplinirea eficientă a lucrărilor de încăr-

care-descărcare se prevede folosirea următoarelor tipuri de containere: plate –

mici, tip – ladă, pentru greutăţi mici, vălătuc (sau combitainere) etc.

Recepţionarea produselor se efectuează conform regulii de recepţie după can-

titate, calitate şi preţ. Pentru recepţia şi transmiterea producţiei sosite în secţiile

corespunzătoare la depozitul farmaceutic se formează o comisie de recepţie cu un

număr nu mai mic de 3 persoane. Preşedintele comisiei de recepţie este şeful sec-

ţiei de recepţie, iar la depozitele cu un volum mic de lucru – nemijlocit – farma-

cistul-diriginte al depozitului farmaceutic.

În componenţa comisiei, intră şefii de secţii, controlori de calitate, în caz de

necesitate – reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi alte persoane, ce au atitudine şi

acces la recepţia producţiei farmaceutice. În unele cazuri, în componenţa comisiei se

includ reprezentanţi ai camerei de comerţ sau ai altor organizaţii necointeresate.

Toate bunurile materiale ce se recepţionează la depozit, se supun unui control

minuţios. Persoanele, ce înfăptuiesc recepţia producţiei, trebuie să cunoască bine,

regulile de recepţie a producţiei conform calităţii, cantităţii şi preţului, condiţiile de

furnizare de bază şi speciale a producţiei medicale, proprietăţile fizice ale produselor

medicamentoase, formele de livrare precum şi condiţiile contractului de furnizare.

Nu va fi acceptată recepţia medicamentelor din al căror termen de valabilitate

a rămas mai puţin de o treime dar nu mai puţin de 6 luni din termenul prevăzut de

producător.

Medicamentele toxice, stupefiantele şi psihotropele ce se recepţionează la de-

pozitele farmaceutice se transmit imediat în secţia medicamentelor toxice. Contro-

Page 18: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

322

lul cantităţii şi verificarea documentară se efectuează personal de farmacistul –

diriginte al depozitului farmaceutic. Despachetarea producţiei în secţia de recepţie

se efectuează în prezenţa şefilor sau lucrătorilor acelor secţii în care se vor trans-

mite mărfurile, iar în caz de necesitate cu participarea reprezentanţilor organizaţii-

lor necointeresate, care trebuie să posede certificatul corespunzător, ce permite să

participe la recepţia produselor farmaceutice.

În cazuri când în timpul recepţiei producţiei au fost evidenţiate abateri canti-

tative faţă de numărul de ambalaje separate, indicat în documentele de însoţire,

comisia de recepţie nu trebuie să deschidă ambalajul.

În caz de lipsuri, recepţia producţiei se opreşte şi se întocmeşte un act, semnat

de persoanele ce efectuează recepţia acestei producţii. În acelaşi timp preşedintele

comisiei e obligat să invite ca participant la recepţia ce urmează a producţiei un

reprezentant al furnizorului.

Dacă în timpul recepţiei producţiei cu participarea reprezentantului furnizoru-

lui, va fi confirmat neajunsul faţă de datele indicate în documentele de însoţire,

sau spărturi, alterări şi rebut etc., atunci rezultatele recepţiei după cantitate se vor

documenta printr-un act. Actul trebuie să fie perfectat în aceiaşi zi. În el se indică

particularităţile neajunsului sau neconformităţilor.

Actul se semnează de toate persoanele ce au participat la primirea producţiei.

El se aprobă de conducătorul întreprinderii sau o altă persoană abilitată de el.

Eliberarea medicamentelor de la depozitul farmaceutic. Cea mai importantă

sarcină a depozitului farmaceutic este asigurarea unui proces continuu de aprovi-

zionare a farmaciilor şi instituţiilor medico-sanitare cu medicamente şi alte produ-

se farmaceutice şi parafarmaceutice. Procesul de aprovizionare include în sine mai

multe elemente: întocmirea comenzii (cererii), prezentarea la depozit, întocmirea

documentelor de însoţire, pregătirea comenzii pentru expediere, expedierea şi eli-

berarea propriu-zisă a medicamentelor către solicitant.

Relaţiile depozitului farmaceutic cu farmaciile şi unităţile sanitare trebuie să

fie legalizate prin contract de furnizare, conţinutul cărui corespunde cerinţelor

indicate în tab. 12.1.

Suplimentar depozitul va mai ţine cont de faptul că nu este în drept să livreze

medicamente întreprinzătorilor ce nu deţin licenţă pentru activitate farmaceutică

sau în cazurile când valabilitatea licenţei a expirat. În deosebi ultima normă se

referă la cazurile de livrare a medicamentelor din grupul toxicelor, stupefiantelor,

psihotropelor şi precursorilor.

De regulă, întreprinderile farmaceutice şi instituţiile medico-sanitare încheie

cu depozitele contracte de furnizare pentru termenul de un an, iar eliberarea medi-

camentelor se efectuează în conformitate cu cererile prezentate sau transmise.

Page 19: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

323

Comanda (cererea) pentru medicamente poate fi întocmită şi prezentată la de-

pozit în scris, oral sau transmisă prin mijloacele de comunicare: fax, telefon, mo-

dem-direct în sistemul computerizat al depozitului.

Principalul document de însoţire a produselor de la depozitul farmaceutic spre

cumpărător este Bonul de expediere şi transport, forma căruia este prezentată mai jos

(tab. 12.3.).

Livrarea propriu zisă se efectuează sau nemijlocit la depozit în cazul în care

cumpărătorul îşi transportă medicamentele procurate cu transportul propriu, sau la

locul de destinaţie (în adresa Cumpărătorului) – atunci când depozitul expediază

produsele cu transportul său.

12.4. Unele aspecte ale determinării necesarului de medicamente.

Necesarul de medicamente este supus studiului din diferite puncte de vedere

şi de mulţi cercetători, scopul final al majorităţii fiind optimizarea achiziţionărilor

şi îmbunătăţirea asistenţei populaţiei, precum şi aprovizionării unităţilor medicale

cu medicamente.

Lucrările integrale din punct de vedere a aplicării analizei sistemice în dome-

niul necesarului de medicamente se realizează în 3 direcţii:

I – pentru anumite grupe de medicamente;

II – pentru unele nozologii de boală;

III – pentru anumite zone teritoriale.

Principii. Noţiunea de principiu provine de la latinescul “principium” (teme-

lie, început) şi semnifică – cauza primară, ideea conducătoare, regulă fundamenta-

lă. În sens logic principiul este noţiunea centrală, bază a sistemului care reprezintă

generalizarea şi răspândirea vreo-unei teze asupra tuturor fenomenelor ale dome-

niului din care principiul respectiv este abstractizat.

Ţinând cont de această definiţie, vom menţiona că principiile determinării ne-

cesarului de medicamente sunt acele cerinţe, care sunt stabilite şi nu se schimbă în

funcţie de condițiile în care ele se aplică: economie de piaţă, perioadă de tranziţie,

monopol al statului etc.

Având în vedere cele expuse, sunt formulate următoarele principii ale determină-

rii necesarului de medicamente:

I. La determinarea necesarului de medicamente se va ţine cont de caracterul

complex, sistemic al procesului de consum al acestor produse, de influenţa

unui mare număr de factori, de perioada pentru care se determină necesarul.

II. Determinarea necesarului de medicamente se efectuează cu un scop bine de-

terminat.

Page 20: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

324

Tabelul 12.3.

Modelul bonului de expediere şi transport

“APROB”

___________________________ _____________ __________________ (denumirea unităţii farmaceutice) Cod fiscal (farmacist-diriginte)

Cont : ________________ PROCES-VERBAL

Banca _______________ DE FORMARE A

PREŢURILOR CU

AMĂNUNTUL BON DE EXPEDIERE ŞI TRANSPORT

Nr._____ data “_______” ____________________ 200 ____

Destinatar : ________________________________________

Plătitor : __________________________________________

Contractul nr. _____ din “______” _______________ 200 __

Prin ______________________________________________

Procura Nr. ____ din “ ______” _________________200 __

Denumirea produsului

Seria

An

aliz

a*

UM

Can

tita

tea

Pre

ţ d

e ac

hiz

iţie

sau

cu

rid

icat

a

A.C

.

Dep

ozi

t (%

)

Comerciali-

zarea angro

A.C

.

farm

acie

( %

)

Pre

ţ

cu a

măn

un

tul

Suma

Pre

ţ

Su

ma

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total pe bonul de expediere pentru plată _______________ Preţurile au fost calculate:

___________________ A eliberat A primit

________________ _________________ L.Ş. L.Ş.

* Denumirea, numărul şi data documentului ce atestă calitatea.

Notă: Unitatea farmaceutică angrosistă completează numai bonul de expediere şi transport.

III. Nu există metodă universală de determinare a necesarului de medicamente;

pentru diverse grupe de medicamente, nozologii de boală, perioada de pro-

nosticare se utilizează diverse metode adecvate procesului concret.

IV. Pentru determinarea necesarului de medicamente se utilizează baze de date

statistice ce caracterizează optimal procesul supus studiului.

Page 21: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

325

V. Principiul VEN: V – vital, E – esenţial, N – “non esenţial” preconizează reparti-

zarea nomenclaturii de medicamente solicitate pentru procurări în trei grupe:

V-vital necesare, E-esenţiale şi N- neesenţiale. Principiul VEN trebuie să fie

aplicat în mod obligatoriu în cazurile achiziţionărilor centralizate sau decentralizate

de medicamente cu utilizarea banilor publici.

Metode. Arsenalul metodelor de determinare a necesarului de medicamente

este foarte vast şi corelează cu particularităţile grupei de medicamente pentru care

se determină necesarul, perioada de pronosticare, precum şi cu esenţa metodei

aplicate, disponibilitatea datelor iniţiale şi a factorilor, aplicarea tehnicii de calcul,

nivelul pentru care se determină necesarul (întreprinderi, teritoriu administrativ,

republică etc.), nivelul de calificare al specialiştilor şi mulţi alţi factori.

Clasificarea sistemică a metodelor utilizate în scopul determinării necesarului

de medicamente este prezentată în fig. 12.6.

Specificul grupei medicamentelor esenţiale se manifestă prin necesitatea expri-

mării consumului de medicamente în unităţi de măsură a substanţei medicamentoase.

O particularitate esenţială a grupei de medicamente compensate este că nece-

sarul pentru ele va fi neapărat corelat cu suma alocaţiilor bugetare respective.

În grupa metodelor de normare se utilizează un normativ important - DDD

(defined daily dose) – doza zilnică standard. În unele cazuri DDD se calculează

pentru 1000 locuitori după formula:

M(mg)

DDD1000 = ----------------------------------- (12.1),

DDD(mg) · 365 · L

în care: DDD1000 – numărul de doze zilnice standard ce revin în medie la 1000

locuitori;

M (mg) – cantitatea de medicament care a fost distribuită pe parcursul anului;

DDD – doza zilnică standard;

365 – numărul de zile în an;

L – numărul total de locuitori.

În cazul calculului necesarului de medicamente pentru unităţile medicale în

loc de normativul pentru 1000 locuitori se determină pentru 100 paturi-zi sau pen-

tru un pacient.

Evidenţierea metodelor de determinare a necesarului de medicamente în func-

ţie de nivelul pentru care el se determină a devenit actuală în legătură cu deplasa-

rea accentelor de importanţă în mod descendent: de la nivel internaţional la cel

statal şi spre întreprindere. Acest fapt impune necesitatea specificării metodelor de

determinare a necesarului pentru diverse nivele.

Page 22: managementul și legislația aprovizionării farmaceutice

326

Figura 12.6. Clasificarea metodelor de determinare a necesarului de medicamente

PRINCIPII DE CLASIFI-

CARE

METODE

Pentru necesitate curentă

Pentru un an

Pentru un termen de 2-3 ani

Pentru 5 ani

Pronosticări pe termen lung

Perioada pentru care se deter-

mină necesarul

Spectru larg de acţiune

Specifice

Normate strict

Analiza ABC şi VEN

Compensate

Specificul grupei de medica-

mente

Esenţa metodei De normare

O cură de

tratament DDD

O proce-

dură

1000

locuitori

Un

pat

1

bolnav

1000

RP

De indici

De consum De sezon De cerere

Modelare

Factorială De trend

Unifactorială Multifactorială

Aprecierea de experţi colectivă, de comisie

Examen sociologic

Nivelul pentru care se determi-

nă necesarul

Internaţional

La nivel de stat

La nivel de raion, sector, teritoriu

La nivel de întreprindere