Macesul Utilizare in Medicina 10330 Www.referate10.Ro (1)

7/22/2019 Macesul Utilizare in Medicina 10330 Www.referate10.Ro (1)

1/10

Mceul

Mceul (Rosa canina) este o specie de plant nativ n Europa, nord-vestul Africii i n vestulAsiei.

Este un arbust deciduu, cu o nlime care varia ntre ! i " metri. #ulpina este acoperit de epimici, ascuii, sub form de c$rli%. &run ele sunt penate, cu "-' frun ulie. &lorile sunt de obicei ro pal, dar e ist i plante cu flori albe sau ro nc is. Au un diametru de *-+ cm i sunt formate dincinci petale. &ructul, numit mcea, are o form elipsoid i este rou sau portocaliu nc is.

Clasificare tiinific

Re%n lantae

ubre%n /ormobionta 0ncren%tur Ma%noliop 1ta An%iospermatop 1ta


2/10

/las Ma%noliatae 2rdin Rosales &amilie Rosaceae

ubfamilie Rosoideae 3en Rosa

pecie R. canina

Cultivare i utilizare

0nmulirea maceului se poate face prin semine, prin ramuri nrdcinate obinute prin desparireatufelor e istente n flora spontan sau n cultur i prin marcota4. entru obinerea unei semine aptede reproducere, se vor recolta fructele de mace numai n stadiul de %alben-portocaliu, deci lanceput de maturi are.

&ructul este foarte bo%at n vitamina /, conin$nd peste 5666 m% din aceast substan la !66 de%rame de fruct. 7e aceea, este utili at la producerea de siropuri, ceaiuri, dulceuri, %emuri.

8arietatea Rosa canina 9Assisiensis9 este sin%ura care nu are spini pe tulpin.

Tratamente naturale pe baz de mce

Mcesul (Rosa canina) este foarte apreciat n medicina naturist, n special datorit comple ului devitamine pe care l con ine vitamina A, :!, :5, /, ;, , E.Mce ul este un re ervor de vitamine pentru or%anismul uman. /eaiul de mce e tratea into ica iile, diarea, afec iunile epatice, febra, viermii intestinali (n acest ca , i pulberea demce e este foarte eficient), palpita iile. Afec iunile rinic ilor i ale ve icii urinare pot fi tratatecu a4utorul ceaiului de semine de mce .Eli irul de mce este recomandat n tratarea bron itei cronice i a tusei de btr$ne e.


3/10

Rosa canina : = diferentieri ntre R. canina (/) siR. ru%osa (R) privind aspectul tulpinii (a) si al maceselor (b)

(Alaturi de specia R.canina


4/10

Materia prima &ructus /1nosbati = este formata din pseudofructele speciilor mentionate. Acesteasnt ntre%i, cu receptaculul %lobulos ovoid sau elipsoidal, cu suprafata e terioara ntrea%a si

brcita. nu re ista doar n turbarii si terenurinmlastinate.Are o re istenta deosebita la temperaturi sca ute, la %eruri de =5"B... =@6B nefiindafectate dect ramurile de un an.Are cerinte reduse si fata de umiditate. Cmiditatea atmosfericacrescuta influentea a ne%ativ asupra continutului n vitamina /. Altitudinal se ridica de la nivelulmarii pna n eta4ul montan (la cea !566 m).7atorita cerintelor ecolo%ice reduse, mai ales cele fatade sol, nu se poate pune problema scoaterii din circuitul a%ricol a unor suprafete pentru culturamacesului > acesta se pretea a nsa la plantare pe dealuri cu pante mai %reu valorificabile de altespecii, la lucrari de mbunatatiri funciare (n amestec de specii antiero ionale, %arduri vii fete).

peciile %enului Rosa, ndeosebi cele din sectia /aninae, au fost raspndite pe tot teritoriul tariinoastre. n pre ent, arealul lor s-a redus datorita lucrarilor de amena4are a fnetelor, pasunilor si aterenurilor cultivate.#e nolo%ia de cultura Macesul, fiind un arbust, ramne pe acelasi loc !?=-5" ani si de aceeacultura nu se poate ncadra ntr-un asolament.7at fiind faptul ca aceasta cultura se poate valorificaun timp att de ndelun%at, factorul primordial este ale%erea materialului de nmultire dupa criteriilecontinutului n vitamine, n special n vitamina /, dupa productivitatea diferitelor specii, varietati siforme si dupa alte caractere morfolo%ice, biolo%ice si fitoc imice.


5/10

de buruieni, lucrndu-se cu cultivatorul. 7esfundarea se va face cu plu% preva ut cu subsolier caresa lucre e pna la adncimea de "6="" cm. 7upa desfundare, pna la plantare, terenul se ntretineca o%or ne%ru. #oamna, n prima 4umatate a lunii septembrie, se administrea a n%rasaminteleor%anice n cantitate de @6=@" tD a, cele fosfatice ?6= 6 F%D a s.a. si potasice "6='6 F%D a s.ase ara la 5"=@6 cm, %rapndu-se aratura n lun% si n lat, dupa care se trece la plantat. rimavara semai dau "6='6 F%D a s.a. a ot. entru a asi%ura un spor anual de productie de !6=!"G se vor

administra din anul trei cite @6=*6 F%D a s.a. fosfor si a ot si !6=!" F%D a s.a. potasiu. A otul seadministrea a ntotdeauna primavara. #oamna,la nfiintarea culturii, n lipsa %unoiului de %ra4d, se pot folosi +66 F%D a %unoi de pasari sau primavara !6=!5 tD a de urina. n vederea plantarii, dupa pre%atirea terenului, se e ecuta marcarea lui la distante de 5 m rnd de rind si la !=5 m pe rnd,dupa care se fac %ropi de *6 H *6 H *6 cm n terenurile desfundate si de +6 H +6 H ?6 cm n celenedesfundate. entru e ecutarea %ardului viu de macese, nainte de plantare cu @=* saptamni,terenul se ara la o adncime de @6=@" cm, se %rapea a bine si se plantea a arbustii la o distanta de"6 cm rnd de rnd si "6 cm planta de planta pe rnd, avnd %ri4a ca plantele pe cele doua rndurivecine sa cada una fata de cealalta la 4umatatea distantei.

Inmultirea macesului se poate face prin seminte, prin ramuri nradacinate obtinute prin despartireatufelor e istente in flora spontana sau n cultura si prin marcota4. entru obtinerea unei seminte aptede reproducere, se vor recolta fructele de maces numai n stadiul de %alben-portocaliu, deci lanceput de maturi are. &ructele astfel recoltate se ntind n strat subtire pe ro%o4ini sau prelate lasoare pentru a se usca, dupa care se treiera. e preci ea a faptul ca nu este permisa uscarea pe caleartificiala a fructelor si semintelor. emintele obtinute la treier prin bato a de trifoliene se stratifican nisip umed la temperatura constanta de !5=!+ B/, timp de 6 ile, dupa care se nsamntea a cu

C-5 la distanta de *" cm si la adncimea de "=+ cm n teren n prealabil pre%atit n acest scop.#erenul ales pentru nsamntare se ara imediat dupa recoltarea plantei premer%atoare si se %rapea a puternic.


6/10

tufa care are coardele cele mai bune este supusa marcotarii. #oamna, n luna septembrie, terenulcultivat cu macesi se ara printre rnduri n asa fel ca plantele sa nu fie ranite. Aratura va fi e ecutatala adncimea de !6=!" cm.


7/10

trandafirului.Aceasta din urma ataca n stadiul de larva. 7aunatorii se combat cu


8/10

laborator au aratat ca aceasta specie are un continut foarte ridicat de vitamina /.(ve i urmatoareledoua po e).

n cultura acesta pre inta unele particularitati fata de Rosa canina,suporta iernile fara apada si

%eruri pna la minus 56=55B/, dar nu re ista n locurile 4oase e puse vnturior reci de nord si nord-est. Este pretentios la lumina. e acomodea a pe solurile usoare, pietroase, pante cu e po itiesudica, soluri de%radate. Ku suporta terenurile ar%iloase %rele, dense si reci, creste prost si nusuporta deloc terenurile cu apa sta%nanta. /erinta de apa este n special n lunile de primavaranainte de nflorire si nceputul lunii au%ust.

Te$nolo ia de cultura nmultirea se face prin butasi, folosindu-se coarde anuale bine coapteavnd "=+ noduri. #aierea de 4os se face imediat sub nod. Recoltarea butasilor se face n lunaoctombrie si apoi se stratifica n ncaperi cu o temperatura de L!... L 5B/. tratificarea se face nnisip bine spalat, semiumed, ase at n strat de !6=!5 cm n care butasii se pun n po itie oblica.ncaperea se aeriseste dupa necesitate n timpul iernii. rimavara butasii se plantea a pentrunradacinare n straturi la o distanta de 56=5" cm ntre rnduri, la !6=!" cm pe rnd si la oadncime de +=? cm. 7upa plantare, rndurile se uda iar butasii se musuroiesc. Este bine ca imediatdupa plantare sa se acopere butasii cu rume%us pentru a se evita uscarea terenului. e vor face udari


9/10

cu must de bale%ar sau se dau @6=*6 F%D a s.a. a ot n doua-trei etape. n luna octombrie butasiinradacinati se replantea a n scoala unde terenul se pre%ateste din timp. 7istanta ntre rnduri dedata aceasta este de *" cm. rimavara ramurile se scurtea a la 5=@ mu%uri, iar pamntul sentretine n cursul verii curat si umed. #oamna se face plantarea pe locul definitiv la o distanta ntrernduri si pe rnd de 5 m. nainte de plantare, radacinile putrede si vatamate se nlatura. &iecarecren%uta se scurtea a la 5=@ mu%uri, iar radacina puietului se mocirleste. /nd terenul pentru

plantare n-a fost desfundat n prealabil, n punctele pic etate, se fac %ropi de "6H"6 "6 cm sau de@6 @6 @6 cm cnd terenul este desfundat. lantarea puietilor se face de doi muncitori din care unuurmareste adncimea sadirii, alinierea rndurilor si tine puietul, iar al doilea astupa %roapa. /oletultrebuie sa fie la 5=@ cm sub nivelul solului,nmultirea se poate face si prin samnta, nsa n acestca nfiintarea culturii durea a mai mult timp si nu se cunoaste daca indivi ii si pastrea a sau nuaceleasi caractere. Astfel, ntr-un loc curat cu temperatura ct mai constanta la 6... L !5B/ se asa a olada cu nisip curat,cernut, amestecat cu sarninta de trandafir de munte, amestecndu-se. e va avea%ri4a ca tot timpul samnta si nisipul sa fie umede. #imp de stratificare = 5 ani. nsamntarea se facen rnduri distantate la 56=5" cm rnd de rnd n teren %radinareste pre%atit. 7upa rasarire, la !"= @6 ile se rareste la " cm fir de fir, stnd n scoala de puieti 5 ani,dupa care toamna se plantea a lalocul definitiv. /a lucrari de ntretinere mentionam ca pe fiecare din cele @=* cren%ute nu se lasadect doi lastari, iar n cursul verii se urmareste sa nu se de volte alti lastari. /nd pe lastarii tineriapar mu%uri de rod, acestia se ndepartea a. n anul al doilea, cren%utele crescute n anul precedentsnt taiate scurt, iar n%ri4irea se face la fel ca n primul an.


10/10

mceele cresc re istena capilarelor san%uine, care devin astfel mai puin fra%ile. n plus,unii autori menionea proprietile astrin%ente, antidiareice,diuretice, precum i faptul c stimulea poftade m$ncare i di%estia. reparatele farmaceutice sau alimentare din mcee sunt indicate n prevenirea i tratarea rcelilor, a %ripei, la bolnavii cu ipovitamino , precum i la cei aflai nconvalescen, ca tonic i stimulent %eneral. Cnii autori le recomand i n afeciunile vasculare pentru meninerea elasticitii capilarelor san%uine. reparare i administrare nfu ia se prepar din

5 lin%uri de mcee la !D5 litru de ap. e tine !6 minute la infu at n ap fierbinte, dup care sestrecoar./antitatea de ceai re ultat se bea pe parcursul unei ile. 7ecoctul se poate prepara din 5lin%uri de mcee drobite, la 5 cni de ap. e fierb !6 minute i se beau 5 cni pe i. ulbereauscat de pulp de mcee consumat ilnic, n cantitate de @-* %, asi%ur necesarul ilnic devitamina / al unui adult. ulberea se prepar prin separarea pulpei uscate de semine i periori imcinarea acesteia.7in mcee se poate prepara un sirop din !"6 % de pulp de mcee proaspetesau uscate, +66 % de a r i 66 ml de ap.Amestecul se fierbe timp de @6 de minute la foc domoldup care se filtrea printr-un tifon. iropul se administrea de @ ori pe i,c$te 56 %, n apmineral. iropul se va pstra la fri%ider. entru o mai si%ur conservare, se pot adu%a 5comprimate de aspirin pisat. ntr n compo iia ceaiului aromat, epatic nr. 5 i tonic aperitiv,a%ranulelor Ro avit, a un%uentului 7umasen, a siropului Eficardin i Efitonic, a comprimatelor Keuromion i lantofort.

Documents

Macesul Utilizare in Medicina 10330 Www.referate10.Ro (1)