ALUNGA. RAUL DIN TINE

LuuleViilma

Este0 cmiedespreposibilitatilenelimitatedeaierta~idespreneingradireaiubirii,desprepuritateasufleteasca,

luminasufleteasca,caldurasufleteasca~ibinecuvantareasufleteasca.

Iertareaestedorintadeastadeyorba,dorintade aiubineconditionat.

Dorintadeauni intr-untotperfectspiritul~itrupul.

Iertareaestepuritatesufleteasca.Prime~teadevarulluiDumnezeu- iertarea

~iveivedeacumsufletul~ispiritultauseating.Aceastaesteluminasufletului.

Gandulesteenergie.Energiaarecon~tiinta.

Cinearecon~tiinta,cuacelapoticomunica.

Gandulnegativestecauninvatator.Dad elevulintelegece11invatainvatatorulsau,

va devenimaiintelept.Dacainvatatorulvedecaelevulsau

A devenitmaiintelept,inseamnadiel~i-aterminattreaba~isedala 0parte.

Tot a~aseelibereaza~igandireanegativa.$i vadisparea~iboala,eanefiinddecat

sumagandurilornegative.Pricepereadea-tiascultapropriileganduri

tevaajutasatrecicubinechiar~ipesteunelesituatiideviatafomiecomplicate~ifoaliepericuloase.

ALUNGA RAUL DIN TINE

Luule Viilma

Traducerede

GeorgetaTimcu

~

~~~'Si;j:p>~

EdituraDharana

Bucurqti2008

uu(e 1/ii{ma1997

rJransUrtionCopyrigfit2006CEcfituraDJ(/l1?jtJIf/lrJoatedrepturi[easupraversiunii in EimGaromaniiapartinCEdi-

turii (j)J(jIc.R..1L:N/l.1?,fproducereaintegrawsaupartia{J a teyCtu{ui

saua i[ustratii[ordin aceastdcarteesteposi6iCiinumaicuacordu[

CEditurii(j)J(fi c.R..1L:Nfi.

fcfitura(j)/iarana CBucuresti

Str. sfanta CEcaterinanr.15,sect.4,O.P. 53rJe{;021-3372424

e-mai[ ecfitura@gmai[com

Coperta co{ectiei::M.ifiai :Marinescu

DescriereaCIP a BiblioteciiNationaiea RomanieiVHLMA, LUULE

Alunga raul din tine/ LuuleVii1ma; trad.:GeorgetaTimcu.- Blleure~ti: Dharana,2007

ISBN 978-973-8975-j 3-2

I. Timeu,Georgeta(trad.)

159.961

PepaginaurrniHoareestereprezentatSemnulCosmicpentruProtectiaCiiqii.

Sededicacelorcarevorsa'inleleaga

Binecuvantareasufletului

Alungaraul dintine

Daea eelcareapa~itpeealeaspirituluivreasaobrinaunsuceesreaLTiU unulimaginar,atunci,fleeeminmdinvlaralui deaeumineolo,fleeetreabadezi ell zi,fieeegandiscat,fieeedorinfa~iimpulsrationaltrebuiesafie subordonateactiuniicareii vadirijarelulin viafii:gandirii

Cine vreasaculeagaroadeleeecrescin gradinapamanteascaainva!aturii,acelatrebuiecaintreagalui viaFisa0 transformeintI-unnecontenit

exereiriu.Bo In Ra

AlZingaraul din tine

tertiacivilizatiei, ,De ce se afla omenireain criza?Unde am gre~itca

principiu?Semaipoateindreptaceva?Astfel deintrebarisuntfrecvente.Spaimain fataviito-

mini esteextraordinardemare.Va voi raspundepe scurt.Ca samergimaidepartein viitortrebuie,~isepoate,sa-tiindreptitrecutul.Trebuiedoarsa~tii~isarecuno~tilegiledurnnezeiqtialenaturii~isatraiqti in armoniecuele.

Aceastatemaa fost dezbatuta~iin carteaanterioara.Am primitmuIteintrebiiri~iobiectii,deoareceoarneniinucredin propriilelor ganduri~inu intelegceesteaceeaiu-bire.Haidetisanelamurimimpreuna.

Omenireaexistaatuncicandexistafemeie~ibarbat.Oridte lucrurineobi~nuite~inemaipomeniteamvreanoisafacemin viata,dadinu existaunitateaformatadintre0femeie~iunbarbat,omenireaarincetasamaiexiste.

In aceastaunitatetrebuiesa dornneascaordinea.Un

omcareserespectapesine,i~icunoa~telocul in familie~iarerespectfatE\.de locul ~iatributiileceluilalt.In acela~itimp,aceastaunitateconstituie0 uniuneflexibila~itraini-cacenupoatefi distrusanici decelemaiteribileincercari.

Dacafamiliadispare,va disparea~iomenirea.Acestaestenivelulactualalcivilizatiei.

Actuala criza a omenirii estecriza materialismului.

Materialisminsearnnaputereafemeii.dar~iputereaefe-minata.Indiferentcain altevietiamfostfemeiesaubiirbat,noi totiamaparutpeaceastalumepentrucaaveamnevoiedeaceastaleqie.

7

Luule Viilma

Am vrutsavedemeeseintampla,daeaomulintrasubputereaobieetelorsauabogatiei.

Prin straduinta,totiamrealizatca.teeeva,dar,doarcdbolnavidausemneeaarrenuntala bogatiepentmea,pen-truei,eanumaiarenici 0 valoare,fiindcasechinuie.Res-tuloameniloraleargaorbqtedupamuItravnitabogarie.

Naturadumnezeiascaesteinvincibila~iun tatabuniidacopiluluisauposibilitateasa invete,pe atatdedurerospecatdore~te,fiindea~tieeain final vor ie~iinvingatoaretotlegilenaturii.

Careestemenireabarbatuluiin natura~iin familie?Careestemenireafemeii?

Menireabarbatuluiestemi~carea,sameargainain-te, doar samearga~isa nn seopreascaniciodata,pen-tm di eelcareseopre~tein fataobstacolelor,va disparea.Dacabarbatulmerge,pentrumersullui inaintenaturaI-ainzestrateu barbatie~i,fara sa i se comande.;i fara a ficonstrans,el facetotceestebarbatesc.

Barbatiainseamna:- sagandeasea;- saorganizezeviaraeconomiea,- saconeeapaeopii.Barbatultrebuiesa tie precumcatarguleel mai inalt

dupacaresealiniazacelelalte.Catargulnuvorbqte,darelserve~teeaetalon.Faraeatargnu existacorabie~iin ma-realargaavieWnupotiie~ieubarca.

Barbatulestespiritulcopiilor sai. Spiritul estefoqamotrice.Datoriabarbatuluiestesameargainainte.'-'

Barbatulesteeapabilsa meargainainteatuncicandexistafortapentruasta- fortavointei.

Deundeseiaaceastaforra?

8

Alungarauldintine

Seiadininimafemeii.

Sa in!elege!icumtrebuie!Este yorbadespreiubireasufleteasca,numitaiubireadeaproape.Aceastaesteiubi-readesavar~itadintreoameni,iubireeucaresuntemdincein ce mai economii de carene privamdin ce in ce maimult.

Menireafemeiiestesa-~iiubeascasotul.Sotul inaintede toate.Nimeni nu trebuiesa fie mai

presusdedt sotu1,nici cmar copilu1.In imparatialuiDumnezeuac!ioneazalegi fermecarenutrebuiei nu potsafie schimbate.Sotulnuestemaiimportantdedt copilul,darel esteprimulcaretrebuieiubitdeditresofie.Dacaeacredealtfe!,va f1nevoitasa suferei ii va condamnalasuferintai propriicopii.

In sufletulei, prin iubire,femeiatrebuiesa-isus!inain permanenta~itotalso!u!.Cmarin momentelecelemaicriticeeaestecapabilasadezmierdein sufletchipulsotu-Iui ~isa11sprijine.Si dacaeainsaiva aveanevoiedeaju-tor,sprijinulsotuluinnvaintarziasaapara.Ma poatecon-trazicedoarcinenu ~tieacestlucru,fie pentrucaniei nu i-a trecutprin minte,fie ca n-a avutocaziasa simtafor!aatotbiruitoarea iubirii. Atuneicandsotiaii iube~tesotul,prin iubireaei, eail alimenteazacu fortavointei.Spatelebarbatuluiestesimbolulacesteiforte.

Doam.l.'1elor!Uitati-va eu atentiela spatelesotu1uidUITh'1eaVoastrai urmariti-vasentimentele.

Dadi spateleIui estedrept,putemic,fmmos~iexcitant,astasedatoreazaiubirii dumneavoastra.Dadi spateleesteadus,slab~iboinav,astainseamnaca sorianu-l iubetetldeajuns.Mangaiatiaceastaspinare,spalati-o~icere!i-iiertarepentrusuferintapecarei-a!ipricinuit-o.Iubi!i-o!

()J

LUlile Viilma

o femeiecarei~iiubqte sotul,nu va fi niciodatiine-voita sa-~icheltuiascaforrelepentrua face 0 mundi debarbat.

o femeiecarei~iiube~tesotul,vedelumeain cuiorileadevarate~inuin tonuri~terse,a~acumne-amobi~nuit.

o femeiecarei~iiube~tesoruLnu va fi niciodatane-voitasaindureprivariuni,eaprime~tetotcei~idorqte.

Femeiacareiube~tearea calitatespeciala- nuarene-voiedelucruriinutile.Ea esteposesoareaceleimaimarerecomoridin Iume- iubirea.

Femeiacarei~iiube~tesorul,seune~tecuel intr-untotdenedesrucut.Ati auzitprobabi1decupluriin care,la d.-tevazile sausaptiimanide1amoarteasotiei,sotulparase~-te ~iel aceastalume.Aceastafemeie~i-aiubit sotHlpanalauitaredesine.Acestbarbatn-aavutniciodatanevoiesa-

~itragaforradin altaparte.Cand izvorul iubirii a seeat,omulamuritdesete.

Dadi femeiai~iiube~tesotul,unitatealor desavar~itava atragecevaasemanator- doarperfeeriunea.Adica aucopiiperfecti~isanato~i,0 viatasanatoasa~iperfecta.Per-fectiunea,dupacum se ~tie,nu inseamnanumailucruribune,ci unechilibruin continuami~care~iperfecrionareabinelui~iarauIui.

Copilulaparepe lumenu casa iubeasciipe mamasaltpe tata,ci pe mama~ipe tata.Dadi soria l!ji iube!jtesOfal, so(ul i$i illbe~tesOfia ~i~fmpreunii, ei formeazlipelfecfiunea.Acwnpoatesa aparii!ji COpi/ill casii-i iu-beasciipe am{'mdoi#pentrucaeisli-lpoatli iubi.

Parintelecarei~iintreabacopiluI:"Tupecineiubqtimaimult,pe lnamasaupe tata?", 1:itraumatizeazasufletul.

10

Alungaraul dintine

Candeuamajunsla aceastain!elepciune,I-amintrebatdi-rectpe unbaiatdepatmani: ,.Ce e mai bine,dupapare-reata,candmamateiubeytepe tinesaucandfl iube.'jtepetata?"

"Pe tata"- araspunse1dintr-osut1are,mrasasteapeganduri,~i~i-aarintitprivireaasuprameacu 0 uimirene-premcuta:"Cumsepoote,tanti,sanu~tiiun luau atatdeimportant?"~iehiarboaia1uierapricinuitade spaimacape el nimeninu-l iube~'te.Capilul aeestaeraun veritabilnurHHoralbinelui.>

Am pnsaeeea~ibtrebareunarcapiidevarstediferite.eei mid aveauun singurraspunsdar - pe tata.eei maimari~aI'i,carelnva!aseradeja sa se gandeascala propriulavantaj,taceau,dar1E sufietullor sedadeaa lupta.DupaceIe-amsugeratraspunsuLaurasuf1atu~urati.Copiii 111ari,aflati relatiihemeellparil1tii,raspundeaueelmaiadesea:

([i~e[lnil-nieIlrl11otril-'Ctco.tna;nasa~l iubec/sea fntatpe tata".

Feme:amodemanu-~iiube~tein primul rand sotui,pentruca nn ~ticd.tdebineeste.9i niei nu va afl&atatatimp vaconsideracii iubireainseamnasateculeiell el,safii grijulie,sa-ifii ficlela,s~Hifaeidatoria9icelelalte.

Femeiamodemadorqte ell iEfriguraresafie iubita.9io il.lbe9tetoan:ilumea.Frica "nimeninu ma iubq'te", 0obligasafacacatmaimultbinecatmaimultoroameni~i,deseori,ultimulpelistJ.estechiarpropriulsot...

Si numaidiEd sOfUl inceteazasaexiste:- fizic - moare

- familial~pan'ise9tefamilia- sexual- devineimpotent,abiaatuncibagade seamadi obiectuldespreeareea

gandeacaIi apartineadisparut.

11

Luule Viilma

Dadi macaratunci~i-arrecunoa~tegrqelile! Dar, deregula,aparefuria,acuzatiile,regretul,seteaderazbunare~itoatecelelalte.Rareorieal~irecunoa~tegrqelile, Feme-ia modemaIupUtpentrulocul ei in viata.Luptatarasa-~ialeagamijloacele.S-arputeasa iasavictorioasa,darcatavaloaremaiarejubilatiavictoriei,clacaviataei este0 mi-na.Sotulnumaipoatefi recucerit.

Aceastaafinnatiea meaprovoacareactiidiferite.l\,fa-joritateafemeilorsuntcategorice:Sofulestetotu~iun ammatur.;i primetece 111erita.Daca nu, vinaestea lut. Sava convingde contrariu,doamnelor,nu pot. Dar dad vaganditimaibine~ivIe!i eu adevaratsacunoa$tetiiubireasinceraa unul am adevarat,dorintadumneavoastraseva1ndeplini.$i abiaatuncivetifi deacorddi v~amSPU3 ade-vami.Dacafemeia19iiubqte in primalrandsoru1,petatalcopiilorsai,atuncicopiii lor nuaucumsafie boInavi.

Incerea!isa va de:z;voltatisentimentele,latacum:re-prezentati-1in mintepe 30t.11 dumneavoastra,a~ezati-I111sufleta~acumvi I-a!idori~ilasati-1acoIopentrutotdeau~na.Dadi va placesa-1simtitialaturi,in marimenaturala,el va fi aeolonevazut,darperceptibilpentrudumneavoas-tra..De fiecaredatacand 'fa veti amintide el, sa ~titicaatunciel arenevoiedeiubireadumneavoastra,pentrueaIiestegreu.Veli sim!iun uvoicalddeiubirecaretreeedininimadumneavoastrain ir.imaIal ~iveti simtica va estebine.Anumein acelmomentsotulsi-aamintitelldragoste

~ .!!

de dumneavoastra.Acum intelegetide ee anumein acelmoment.

S-aintihnplatsavinala eabinetulmen0 femeiedispe-rata,ell copilul in brate.Copilull~ipierduseclmo~tinta~iaveacomrulsii.Medicinanu-1mai puteaajuta.Si atunciam fost nevoitasa recurg1a0 masuraie~iti'tdin comun.

12

AT v v I ,..,ungarau.amtme

I-amspus:"COpillil dumneavoastraestebolnavpentrueadumneavoastranu-lmattub!!!pe tatallui. 11 ura/ipe acestom.DaeaaCUln,chiaraiei, va vetidaseamaca afi gre$it~iveriinvafasa-l tubifi fnprtmulrandpe tatalcapilului,chiardadi sunte{idivortati,copilulvatrai.Daca nuputeti,eopilulnu va maiapucaziua de nuiine". Dumneavoastracea!ifi facutin locnlei?Ea nucitisedirtilemele,nuaveacuno~tintein domeniu~itotu~imi-a ascu1tatsfatu1.Dupacatevaare,COlT'vl1lsiileauincetat$iadouazi aminceputsaanalizezin detaliuboala~ii-amdatdecap.Mamas-ado-vedita fi 0 fen1eiedqteapta,a recunoscutca este0 nega-tivista.

Dacabarbatiisuntinclina!isasefoloseascadepoves-tireameapentrua aruncape umeriifemeiitoatesliibiciu-nile, toatedefectele~i insucceselelor, gre~esc.Gre~iti,dragiimei!Femeiapoatesa-l iubeascafoartetarepebar-batu1ei, dar dadi el nu a primit educatiacuvenitade 1amamaiui, dadi a mo~tenitfricape minenimeninu maiu-be:jte~ide aid un comportamentpEn de rautatefala desexulfeminin,el nn va ~tiniei sa-~ideseoperefericirea~inki sa0 obtina.

Fiul unei femeidepravate,taranici un rost,nu va ~tisa-~iinte1eagaso~ia.Va vedeain sotiepemamalui, aleca-rei defecteIeura~te.Pentrua-~iimbunatativiata,elvadorisa-~iimpuna propriaranduiala.De regula,un astfeldebarbatnu are111crederein sotie.Se va amestecain toatefleacurile~in-ova lasasafie femeie~i,treptat,sevana~teA ., 1 m e1gelOZla.

Geloziaestemasurainfidelitatiide carese folose~teparteainfidela.eu catillfidelitateaestemai mare,eu atatgeloziaestemaiputemica.Acestsentimentestetotdeauna~ >reciproc,de~i,deregula,eelputinunadintrepani nu re-

1"

Luu!e ViilmCi

cunoi19te,Tortura tacita,reciproca,sfar~e~te,de 0bicei,printr-obataliecmnta~iprindistrugereafamiliei,dacaeeidoi soriindaratnicinu~tiusaseeliberezedepropriulego.

Dar,dupacumse~tie,barbatulnupoatesatraiasdifa-ra femeie~ifemeiafarabarbatSi a~amoarefrumoasaiu-birea femeii,fie eEl iubireaseduce,fie casetransformaindu~manie.Un lucmesteclar- sorulnuvaaveapartedeea.1nt1'-oastfeldesitna!ie,femeiapoatesa-~icorectezeviatadefamilie,doardad invatasagandeascacorect~isaapli-ceacestecuno~tintedintotsuf1etul.

Daca ambii soti pretuiescfamilia ~isuntcapabiEsafadi rata,rezultatull1Uvaintarziasaapara.Cu catcrizaes-temaimid, ell atatmaiu~orsepotcorectagfe~eli1e.

Exista~ib5xbaticaresefolosescdehamici2t~idefide-litateasotiei.Un barbatacamimamaafastindiferentafa-ta fmnilie,a dec3.zutin desfranare~ia1cooIism,secom-porta de femeico.fatade un obiectce trebuiesa fieumiEt lvlamanu ~i-aiubitniei sotui.Diei capEl,nu i-a in-sufiat fiului sentimentulproprieidemnitati.Un om tarademnitateincepesa-~iinecedurereasufleteascain aleoal~isatriiiascaeaunparazit.Femeiacarereu~e~te,prin iubi-reaei, s~IreeduceunastfeldesottrebuiesiIfie deosebitdeputemidLAstfel de barbatii~icautaG sotiepc caresa 0paatamniJj Si apoi,remeiaasiavinela mine~imaintrea~ba: :J De ce treauie sa suport? " Dar, ,.dragamea,nu tu 1-ai lUCit de biirbat?" - 0 intrebeu. Si, de regula,aceastafemeienueste10.primacasatorie.

Cel carevreasainfrangaincapat,?nareaceluilalt,paatesareu~easca,darprinasta~i-oinfrange~ipea Iui. Cei dois-aualesunulpecelalalt,sufletelelor i-auadussafie im-preuna,dad ambiiauvrutsainvele satrajascaunulprincelalalt.S-aucravedita fi pro~ti,n-auinvatat~iacumviata

14

Alzll1garaul dintine

ii invatapeei, darmultmaiaspru.Cine i~ischimbaparte-nerii in felul acesta,i$i va aminticategoricdeprimuldin-treei, regretandu-$iprostia.Asta esteIectiavietii. Si cumfiecarevinein viataasto.casainveteacestadev3rintelept,urmatorulpartenerii va daposibilitateasa-$iinsu~easca$imaibinelectiadeviata,dardeja10.unnivelmultmairidi-cat.$i astava continuapa.nacfmdfortelepentruescapadeamoroasevor seca~iomulva trageni~teconcluziidin su-ferintelesale.Altre!,il a$teaptapieirea.

Goanadupafericireestedorintauneistraluciriaparen-te,voluptatemomentana$idoba.ndireauneiexperientesu-perficialedeviata,lucruce va fi platitulteriorprin sufe-rinta.Dar,cumsezice,da-iDoamneomuluiminteaceadepeurma.Cine sedisatore$tepentrubani,va suferidin ca-uzalor. Dar,dacaun ombogatsecasatore$tedindragoste$i va continuasa considereiubirealueruleelmai impor-tantdin ,,'iata,el va deveni$i mai bogat.Boga!iatrebuiepastratapentrucaomulii cunoa$teprerul.

In general,multioarneninu suntcapabilideun senti-mentprofundpentrucaparin!ii$iparintiiparintilorlor nuau$tiutsaiubeasca.Au $tiutsa-$ipastrezefamiliapentruaseimbogati$ia-$ipastrabogatia.

In ultimavreme,ocupandu-madebolnavi,amvazut,prinei,peparintii,bunicii-bunieele.strabunicii- strabuni-celelor $i mi s-a confirmat0 concIuzietrista.Trebuiesarecunosccadacaprintre1000depersoanegasesc0 singu-rabunicace$i-aiubitsotulcudragostecurata,desavaqita,deomallui Dumnezeu,suntfericita..Mil bucurcaama'llutnoroeulsavadastaeuOcl1iimei.

Dragisorii$isoti!STiueavasimtitijigni!i pentrucavasoeoteariiubitori,clar, dacama credeli,analizati-vaIaun-trie $'igasitigrqelile caretrebuieindreptate.Dadi trupul

1 ~-)

Luule Viilma

durnneavoastrareacrioneazaprininsanato~ire,insearnnacav-ati corectatcumtrebuiegre~elile.Dati afaraacel stresprincareinvinovatitipealrii~icereriiertaretrupuluidum-neavoastrapentrucaprincultivareastresuluii-a!ipricinuitmultesuferinte.

Mamacaren-a ~tiutsa iubeascafamiliasotuluiei, seafla in conflictcu copiii, pentrucii, rurasa fie con~tienti,ace~tia0 gasescpeeavinovata.Ei nu~tiusaexprimeacestlucru,darnervozitatea~icapriciilelor vorbescde la sine.C:1tavremefamiliaesteincaintreaga~iin certurilefamili-alepredominainjuraturiletatalui,copiii 11 vor invinovatipe el. Dadi tatalesteprea moale~icedeaza,va fi socotitvinovattot el. Chiar ~icopilul carenu-~icunoa~tetati'ilpoatesa-lurasca,dar,deregula,0 urate~ipe mamasa.Dadi copilulesteagresiv,parintelea merita.Faptulcapa-rin!iinuvor sarecunoasca,estea altatreaba.

Dacaparintelela carea ramascopilul dupadestrama-reafamilieiintentioneazasa-ltransformepeacestain armacontraceluilalt,ehiardacala incepute posibil sa-iatingascopul,el comitea crima.TaUil estespiritul copilului,mamaestesufletullui. Priviti-vadin afara~iimaginati-vaca einevarupe din dumneavoastraspiritul ~isufletul~iapoi,subamenintare,Ie tinedespartite.Dar elesuntspiri-tul ~isufletuldurnneavoastrapecareie iubiti atatdemuIt~idedragullor ati aparutpe lume.Numaieleva sunttre-buineioase~idaaravandu-lepeamandouaputetifi in viata.

Spiritulesteeelcaremergeinainte.Numaiel estevia-tave~nica.

Sufletulhrane~tespirituLViatarorasufletesteunchin.Dragi parinti!Pe caredintreele ati fi de acordsa Ie

dati?

16

Alungaraul dintine

~i acumganditi-vace i-ati :facutcopilului dumnea-voastra.

Tatalsaumamacareauparasitaceastalumevin la co-pilul lor decateori doresc.Spiritulvinenumaicandestenevoiedeajutor.Omulviu esteinsanevoitsasteain fataunorui inchise.Exactin aceastasituatieseaflai spiritulsausufletulcopiluluidumneavoastra... $i dadi spuneticael insuinuvreasavina,maigandi!i-va1aroIul pecare1-atijucatin distantarealui i corecta!i-vagreeala.Nicioda-tanuestevinovatadoar0 singuraparte.

Po;(fmp[ucinviapa

o fetitade19ani,0 :l::rumuse!edefata,nu-ivazuseta-taldepeste10anii i-l imaginacapeunmonstru,pentruca aa il descriseseraceilalti.Dupa ce s-a eliberat,prinmu1taperseverenra,deaceststres,a simtitca trebuiesa-icautetatali I-a gasH.

"Am intratin cameratataluimeu.Ji, .Jti!i,amvazutunbarbat absolutobisnuit,numaiea aratamai batran,eraslabit~'iobosit.An; statmultdevorba.inehipui!i-vaeacutataampututvorbi despreiubire,dar ell mama-nll. LapIecare,arnsim!itdorin!asa-l imbraJi.Jez.L-am imbrali.Jat.'fiela fneeputsaplanga.... Tata!" In timpceimi povestea,defericire,fatanici nu a observatdecateori a repetatcu-vantLll"tata"!

Aceastafatas-ainsamltoitrepede.Dar ceamaimarefericirepentruea a fost faptulca a inceputsa se uite labarba!ica la niteoameni.Intelegeaca.nu tiesasecom-portecu unbarbatcumar fi facut-o0 fatacu 0 via!anor-malade familie.A promisca.va inva!asarguincios.Dadidinfamilielipsetetatal,fiica nuvati sa-ifie sOlieso!ului

17

Luule Viilma

ei, iar fiuI ramascu mamalui va devenica 0 femeie.Lelipse~teexperienravietiidefamilie.

Viata sufleteascaa barbatilorestemai fragila.Fiul, , '-'desparritcu fortadetatalsauseseparadespirit.Barbatultrebuiesa fie in viaraun inaintemergator.Dar cumpoateacestbaiera~sa devinamergator?Con~tiinralui nu estecapabilasaseconcentreze,el nuarescopuriin viata.Dacael estein permanentadojenit,tristetealui initialase vatransformatreptatin rautate~iin dorintadea seautoafir-ma,chiar~ipepartearea.

Atuncicfmdcopilulesteinvatatsa-~iurascatatal,esteinvaratdefaptsa-~iurascaspiritul.Candesteinvaratsa-~iurascamama,esteinvaratsa-~iurascasufletul.

Cine i~iura~tetatal,acelaura~tesexulmasculin.Cineisi urastemama.urastesexulfeminin.

.} J ~.J

Iubindu-~itatal,fiica invarasa-~iiubeasdisotul.Fiulcarei~iiube~temamainvarasa-~iiubeascasoria.

Dadi fiica sesuparapemamasa,seva suparain ace-la~itimppesine.Dacafiica i~iura~temama,automateaseva uri pe sine~iva uri ~isexulfeminin,intrucatmamasaestefemeie.

Daca.fiul sesuparapetatalsau,sevasupara~ipesine.Dacai~iura~tetatal,automatseva uri ~ipe sine~iva urisexulmasculin,intrucattatalsauestebarbat.

Doamnelor!Cel maibinear fi sa-icereriiertaresotu-lui, sacereriiertarecopiilor;treceripestecruzimeasotului~iiubiri-l din nou,chiardacanu mai estelangadumnea-voastra.Tatal copiilor arenevoiede dragosteadumnea-voastrasufleteasca,macarin numelevieriicopiilor.0 ca-satoriedistrusanu maipoatefi remeuta,dartrebuiesava

18

A!ungarau!dintine

intelegetigre~eli1e,Prin reeunoa~tere~iprin eon9tientiza-reagregeliivine ~iintelegerea,ca 9i cumlectiaar fi fastdejai'nvatata.

Domnilor!Iertati-Iepemama~ipe sotiadumneavoas-tra eauu au 9tiutsa-9iindeplineascaeeamai importantadatOl'iedin viatauneifemei- sa-~iiubeascasotul.Iertati-Ie,pentrucafemeiaa~teaptain primulrandiubiredinpar-teabarbatului~iuu intelegeca,inaintedeaputeadaiubire,el trebuiesa0 fi primit. Orieumel i~iva cheltuifurtafizica,farasacearavoie.

Copii! Iertati-lepc mamavoastra~ipebunicelevoas-trepentrugreelilelor. Dacanu yetifaceacestluem,yetisuferichiarvoL deoarecetatalestespiritu1vostru.iar ma-ma - sufletul.Dadi in voi acestedowI ipostazesunt1n-vrajbite,nu yeti puteamergeinaintein viata ~inu yetiavealini~tesuf1eteasca.

Femeiacare9tiesagandeasdicorect,inareaptagrege-lile facutedemamasa~idesoacra.

Barbatulcare~tiesagandeasdicoreet,~tiesaa~tepte~i,pepartealui, ~tiesa-~iiertemama,sotia~isoaera.

Barbatulseinraie~tenumaiatuncicandnupoateavan-sain viata.Nu poatemergeinainteatuncica.ndnuareforta.Izvorulforteiseaf1aexactin inimafemeii.

Candfemeia~ibarbatulsedisatoresc~ibarbatulince-pe imediatsasepoa1'teurateueo.,conformeducatieipri-mitedeacasa,inimafemeiisevaInchidepentrutotdeauna.Si acqti oameninuseVal' puteaintelegeniciodatala nive-lul iubirii.Dadi 1'a111antotu~iimpreuna,nu Ieramanedecatmunca.Esteoaresufieient?Asta este0 altaproblema.SaIevorbe~tiamanduroradespreiubireesteinutil.eu fiecare

19

Luule Viilma

1:npartear fi posibil.Cineneagaesentaenergeticaa bolii,adica faptul ca esteconditionatade diverseleforme destres,acelanusevaputeafacebine.

Un barbatin jur de50deaniavenitla cabineteusoriaIui careaveamatidureridecapce0 ehinuiautaraintreru-pere.Femeiacitiseearteamea,sotuldoara frunzarise~inu eradeaeordeuce serisesemeupentrucael inteleseseeaomulseimbolnave~teDumaipentrudi nu estebun.Pemasuraceascultaconversatiadintremine~isotiaIui sein-ro~eatot mai tareIa fata.Nu ~tia,evident,ca eu ii vadgfmdurile~ichiardacaarfi ~tiutn-arfi crezut.

FemeiaeradeaeordCll cespuneam~i11priveaeucir-cumspecrie.Ostilitateafatadeel eraevidenta.Cumvami-amdatseamacaurmeaza0 iqire explozivadinpartealUl,darnu m-ama~teptatla un asemeneauragande Ia un omcareserespectape sine.Ineepusesaude eu 0 asemeneafurie, incM femeiii-au ta~nitlacrimile,iar mie erasa-miplesneaseastetoseopul." CeFica? Cero.utate?Eu amceamaibunasofiedin hllne.Pute!idumneavoastraso.muncificat munceteea?AdieCttofi oameniirai suntso.niito.;i.;inumaiaia buni se fmbolniivesc?Si Ie mai i spunefidlsuntro.i!"

Mareaiubirea aeestuiompentrusoriasaIi produeeaei 0 asemeneadurereincatarfi preferatsamoara.Dar,oa-re,nu~i-laleseseeadesotsi nu earfunaseseeuleetiilede, - ~,. ,viataneinvatate?Barbatulsehraneaeuenergiaaeesteife-mei inspaimantate.Ce nu obtineaeubinele,Iua eujapea.Farasa-~ideaseama,el eraunvampir.Dadi soriaIui ar fi~tiutsaseeliberezemaidevremedefrica-pe minenimeni

20

AlungSdiul dintine

nu ma iubete,ar fi devenitmai putemidi~iatuncisotu1nu armai fi avuttendintasaconducaelin familie.Ea nu~i-armai fi incmsiubireacu cheia~iel ar fi clevenitcuadevaratputemic.Acum,acestomnestapanit~irnraminteadevenitpericulos,ramanandslab~ivulnerabilinsufletuliui. A fostde-ajunsuncuvantimprudent~iel a ~iIuatfoe.

Daeaar fi vawt dit deu9urataa rasuflatsotialui ~icum~i-aIuat0 Infati9aredemnadupaeeel a trantitu~alaplecare!SentimentulnumitiubireIe-aprovocatamanduro-ra maltadurerepentruca nu au 9tiutsa se inteleaganicifiecarepe sine,meiunulpe ceUilalt.Sa seajuteintreei -nici vorba.E binecafemeia~i-apastratdorintadea ierta,dorintadeaiubi.

Daca omul acestaar fi ~tiutca prin agresivitate19imascheazasentimentuldevin.ovatie,spaimele~i0 rautateell muit mai periculoasadecatceacarea ta9nitin afaraprincUl/inte,arfi vorbitaltfel.

Dacawi amcarea ~tiutS3. extragaa lectiedintr-undi-vort~tiesa-~ivada91propriilegre~eli- careaufacutsaia-sala iveaia~irau1dinpartenerulsau- elva ~tisaevaluezecoreettoateaspectelesituatiei.Un astfelde omnu va in-cepesa-~iurascafostasotie~iva intramultmai inte1eptintr-onouacasnicie.Vecmlegrqeli nu'lor maifi repetate.

eel carecontinuasa-~iurascaconsoartade caretoe-mai s-a despartit,nu va fi feridt pananu-~iva intelegegre~elile.S-arputearecasatoricu eeamaipanieapersoa-nadinlume~ibrusesevaeerta~ieueapentruea~tiesa-~ifabricesuferinte.Ca sasejustifieeva spune:"Cum de fipermitsa-mifaca aClceva!" E unpic deadevaraici,ehi-ar nu trebuiesapennitetisa vi se producasuferintedar,dinpacate,in afinnatiaIui sesimteacuzatiala adresaeelu-

21

LIIlIIe ViiIma

ilalt. Pe neobservateel va incepesa acumuleze0 rautatecareil vadistruge~ipeel ~ipceopiiisai.

Cunosc0 ferneieeareestecapabilasa-itransformeinalcoolicipetotibarbatiicarei~ileagasoartadea ei.Pareaar fi piatradelncercarepentrubarbatiislabi,ocolitideiu-bire.Nu ducelipsadebarbati,darprintreei nu sepreain-talnescoamenicaresaserespectepe sine.Eo. aratafoartebine,estebuna- unadevaratIngerdupaparereamultora,-darnieiunuldintrealcoolicinnade\ienitanti-alcoolicgra-tie.\Hii ei. Frica ,.nilfzeni nu m6 iube.Jte' s-atransfonnatdemultin rautate~ii-a secatuitfortelesut1ete~ti.R~iutateavenitaprin transferdelamamaei.mascatain iubirepentrubarbati,s-a intors impotrivabarbatilorsprea-I distruge.Primavictimaesteportofelulbarbatului,a doua- barbatulinsu~i,femeiafiind multmal rezistentE't.Nici ea,nki bar-b .. , d "'vI . b' '.1 l'atl1nugan esca~a.1 al mespus,nuganGes:::oeIoc.

Parintiisonlor4i:i SOtiilOT1 , Y 1

Aici esteloculs~ivorbimdespresoeri~isoacre.Ne-amlamuritca mama- femeia- esteceo.0.1 carei

izvor su1etescil hrane~tepesot~ipefiu. Dacan-ar1'ia~a,nu armai supravietuiniciunbarbat.Ca..l1dfiul seva easa-tori, el i~iva alege0 sotiecaresa semeneeu mamalui.AstaseintampladacafiuI nua inva_tatincalectiileprimitedeIa mamasa~ivreasamaiinvete.Dacaunadintretrasa-tmile de caracterale mameilui estcextremde negativa,atuneiel i~ivaalege0 sotiecaresafie opusulmamei.Dar,o vaapreciaeomparand-oeumamaso.,

Daeamamanu-~iiube~tesotul,dacaare0 parerene-gativadespresexulmasculin,atunci~ifiul va fi lipsit de

22

Alungaralll dintine

iubire.Cfmdmamaesteingrijoratain legaturaeueasatoriafiului ei, astainseamna,in esenta,eaeaareun sentimentdevinovatiefatadefiu. Intrueatmamanu-~ivedegrqelile.avandsentimentuldevinovatie,ineepe~ieasainvinuiaseapealtii.~iuitea~anoraestevinovatapentrucanuestepo-trivitapentrutlul ei, ca nu-i iube~tefiul ~ialte0 mie demotive.Farasainteleagacanoraestecopiaeimaitanara.

Dacanoraesteisteata,vapricepedespreceestevorba,iardaca~tiesagandeascacu adevarat,0 va iertapesoacraei ca nu ~tiesa-~iiubeascafiul astfelincatsa aibainimau~oara.Sevaierta~ipesinepentrucanuarespinsinvinu-irile soacreisale~iva cereiertare~ipropriuluitrupcaruiai-apricinuitsuferintaprintoateacestea.

o norainteligentatrebuiesa~tieca,daca.eai~iiube~tecu adevaratsotuI,toatecelelaltedefecteanterioare,inclu-siv defectelesoacrei,vor fi compensate.Nora carea gasitla soacramacar0 singurapartebuna~i0 pretuie~tesincer~ideaceea0 ~irespecta,vaaveapartedeun sot1ini~tit.

Bineintelesca.,avand0 asemeneanora,sentimentuldevinovatieal soacreiva fi puternic~i,dacaeanuva~tisa-~iinteleagapropriapersoana,vaincepes-oinvidiezepenorafiindcaeai~iiubqte atiltdemultfiuI, iar el nu maivedenimic in afarade sotie.Nici macarpe propriaIui mama!Un om gelosnu estecapabilsasebucurede fericireace-10rIaW.Iertati-o.Dragasoacra!Elibereaza-tede gelozie,pentruca geloziainSeami'1adu~manie~ieaatragedupasi-ne cancemi.Bucura-teca fiul taua avutnoroc,ca a avutpartede0 sotiebuna.Pentrucasotiasealegedupamode-Iul mamei...

Cfu1dsoacraseceartacu nora,fiul seva supara,farasavrea,pesotiasa,pentrucasoacraestesufletulfiului.Deaid ~iparereafemeilorca sotulia parteamameilui ~ica

23

Luule Viilma

nu-~ipretuie~tesotia.In realitate,fiul inceardiintuitivsaalini~teasdipemamasa- sufletulsau- pentrucasapoatatrainormalcu sotia.De obicei,ambelefemeivor caacestbarbatsafie numaial lor ~iatunciil pierd.E1 i~iva cautain altaparteun lac mai lini~tit.Deseori,acestecautariselungescexageratdemuIt~iatunciurmatoareaa~a-zisano-rava fi 0 strainapentrusoacra:nici nu apucisatecel1icuea~ilaorizontapare0 altanora.

Dragisoacre!Dacaintr-adevarva iubiti fiii, lasalila 0parteacuzatiile~igelozia- prinastaTIUfacetideditsadis-trugerifamilia fiului dumneavoastra.Dad! veti invatasava iubirinoraeapepropriaiiea,11verifaceferidt pe fiuldumneavoastra.Dar, pentruastatrebuiesa va schimbatiehiardumneavoastra,nLls-osehimbatipenora.SanueOTI-fundaricauzaeu efectul.Iertari-vaunape alta,daca.vrericaacestbarbatsadevinamaiputernic,maicurajos~imaisanatos.

Femeiacarenu-~iiube~tesotuli 11tinesubpapuei~idirijeazadragostea,de obicei,sprefiu. Fiul devinetotulpentmea,maialesdad esteuniculcapiL El devineintru-chiparea intreguluisexmasculincaruiaeallU i-a daruitiu-bire.Iubin~apentmfiu ii daaripi.Dar,intr-obunazi copi-lul devinematur~iapare0 fatacareii rapqte dragostea.Sepoatesuportaa~aceva?Nu cred,pentrucasoacraa in-eetatdemult53.fie doarmamalui, acumIi esteprietena~i"prieten".Din acestcerederelatii11 excludepetata,carenici elnu ~i-aeducatbaiatulsafie barbat~ichiarbaiatulilsocote~tea fi un tataraupentmdi nu ~u~ote~tecomplicecu baietelullui cuminte.Mamacaren-a ~tiutsa ramanamama11 facepe copilnefericit~ipelL'1na0 invinovate~tepenora.

24

A lungarauldintine

Rela!iiledintrecuscre(mamabaiatului~imamafetei)este0 altapoveste.A111belesuntsufletulcopiilorlor.ChiardacamamanusuflameiuncuvfmtrEmdespresoacrabaia-tuluiei sausoacrafeteiei,darin suflet0 ponegre~te,rela-!iile dintrecopiivor fi incordate.l~111beleseambaleazam-ra nici un motiv.Stresulajungela amfmdouala cotama-xima ~iambelegasescun bun pretextsa spuna:,,!i-amspusell sa nu te fnsori(mariN cu ea (ell el)! Uitedin ee.{; 'Z' IJaml le e.

rXflmp{UcEin viata

Unui baiatde10ani i s-adescoperit0 tumorain emis-feradreaptaa creierului.Dupairadierea urmatchimiote-rapia.Saincerceparin!iisa-~iindreptegre~e1ile?Nici vor-ba!A,.mbiierauobosi!i~iindiferenti.Ei consideraunormalca medicinasa Ie vindecefiliI. E treabamedicilor.Este

uluitoareaceastaopimesimplista.L-am intrebatpetatalcopiluluicumseimpacamama

Iui cu nora,pentruca amvazutca du~maniadintreceledouafemeia dusla cancer.A~acumambanuit,tatalcopi-lului aascunsadevarulsaunuavrutsa-l~tie.Mi-a raspunsca relatiilesuntexcelente.In fond copi1a~uli~ialeseseelinsu~iacqti parin!i.Am avutimpresiacaeueramsinguracareincercamsa schimbsituaria~isa ridic viHulde peaceastataina.

Problemaelleuserii(tatalbaiatului~itaHilfetei)nues-teatatdeaetuala,illtmeatadevaratiibarbatinuauobiceiulsaseamestecein viataaltora.Din pacate,cre~tenumarulbarbatilorcares-anblocatla nivelulemotiilor.Sensu!vie-tii labarbatiestemi?carea.Dacatatalbaiatuluisanal feteinu ~i-aurealizatidealurile.de~ipoates-austraduit,tatal

25

LUllle Viilma

feteiva fi deosebitde severeu ginerelesau,:taTasa inre-leagaeafatalui ~i-aalesbarbatuldupamodelul1ui.Tata1poatesa ineeapasa fie gelos ~isa devina0 sperietoarepentruginere1edeaeum~ipentruurmatorul.

Voi daunexempluderelatiidintreunsoeru~i0 nora.

Pwtemp[udinviafd

Un soerugravbolnavde 20 de ani ~i-aa~ezattanaranorape genunehiin vazul tuturor~i,mrasa sejeneze,aimbrati~at-o~ia spus:"Ce noroeamavut!Fiullneu rni-adaruit0fiiea!" Ii erarecunoscatornuroriisalepentruiubi-reafaradeel. $i easesimreabineeudoi tari.Eo.a inceputsa-ispunasocrului- tata~isoacrei- mama.Nu i-a statingatsa Ie spunamama~itata.Fara sa fie con~tienta,prinacestecuvintefermecateea a gasit cheiasecretapentrucomunlcare.

Intretimpsocruls-ainsanato~itinexplicabil.A dipatato neobi~nuitaputeredemunca~irabdare.Acumel sehra-nea~ieuiubireasufleteaseaaeeleilaltefemei- noralui.

Iubi1'ea~irespeetulfatade soaeraau inceputintr-unmomentg1'euca.ndsoae1'aa eonsolat-open01'aspunandu-i:.,Cinestie,poatetotraul estespre bine". Acestecuvinteau ajutat-ope norasa-~iinteleagasoaera.Catalumen-o.1'reu~isa evitemomentelede c1'izadacan-a1'fi tentatasaaruneevinapeal!ii...

De obicei.uncuvantdeocarade-a1mameiesteconsi-deratcevanormal,da1'eea.maimidi observatiedinparteasoacreiesteca0 palma.Cine sevaeliberadeprejudeca!i,sevasi1u!iagreabil~iin companiaparintilorsotului.

26

Alungarauldintine

Problemasoacrei~iginereluinu estenici ea atatdeacuta.0 soacratipica modemai~ipretuie~teginereleinprimulrand dupastareamatcriala~iapoi dupahamiciao.cestuia.Dar e suficientunprimconflict~ibiato.,neferici-to.soacranumaipoatefi consolata.Soacraestesufletulso-tieL Du~maniasoacreifata de ginerese transmitefiiceichiar9iatuncicandeo.habarnuaredeacestconflict.

Stareade incordareintresotie~isotesteoglindaam-belorpereehideparinri.Cine seelibereazaprin iertaredetoatetipuriledestres,acelanu-~jva atragenici du~maniaparintilorsoWIui sau sOfiei,niei du~maniaginereluisaunurorii.Nici nn vaTImisim!inevoiasaseamestecein viataaltora.Dacaparin~iisevoreliberadesimtuldeproprietate

asupra;opilulni, copilul nu va puteafi niei jignit, nleiumilit.In [elul acesta,dacaambelepilirtisevor ocupadepropriilegre~eli~idecorectarealor,totulvafi bine.

Indifcrent ce relaTiie~{istaintre cele dOlla generatii,sa~titicadad vede'figre~ealanumai1aalrii,aceastaestegre-~ealadUllli'1eaVoastra.eel caresenapuste~teasupraeelar-lalti se af15.chimel subputerearaului.Corectarearauluitrebuie111ceputaeusine,ell eliberareadegandurirele~iTIUeuvanareagre~eliloraltora.

S-a.rputeacape unii sa-i superecuvintelemele~isa-mi repliceimediat:" Cwn samabueurdadi cinevaselea-

lie mine,mafnjura,macalomniaza~imaumile.$te!nNu trebuiesavabltcurati.Numaiunhandicapatsebu-

CUTE" indiferentde situ8.tie.Dar sanu va fie frica ~isanufiti du~mano~iatuncicandaveride-afaceeupersoaneci-calitoare,certare!e~i rau intenlionate.Iertari-vaacestestresuri.Elibera!i-vadefrica - ,.nimicnu estea~acuma~vreaeu". Aflali caastaesteleqia dumneavoastradeviatape caresinguriati atras-o.Din momentee ati aparutpe

27

Luule Viilma

lumeeasatraiti,atiaparut~ieasainvatati.Dadiv-arialeseonsoarta,v-atieasatoritin acela~itimpeuspiritul~isufle-tulei- soemlsausoacra.

Analizandvietile anterioarese poatetrageeoncluziad cinesufed in viaraasta,in vieti1eanterioareaprieL.f1uitchiarel acelea~isuferintecareacumaucazutpecapullui.Cinen-aavutminteatunci,acumaaparutcasainvete,darpepostdevictima.Lectiileacestea~ile alegechiarspiritul,adid noi in~ine.Dacavor fi invatate,suferintele'lor Ince-ta.

~11lp[U dinviatii

o mamaseplangeaca fiul ei slabe~tecontimm.Fiu!erainddigostit~ii~iiroseatimpul,f0rtele~ibaniieu0 fatacarenic1nuvoiasaaudadecasatorie.Ea voiasafie inde-pendenta.Ziceacaeste0 persoananormala,modema.Vo~ia sa ia tot ce sepoatede la viara.MamaIui 11branea,11spala,darnuindraznea58.-ispun~lnimic.Chiar~ia~abaia-tulajunsesestorsca0 Iamaie.

Draga mama!Dumneavoastraati preplit totdeauna,maipresusdeariee,situatiamateriala.Va plaebanii~ilu-crurilefrumoase.Darnici dumneavoastranuv-a!iiubitBO-tulin a~afeI cael sapOutadevenimaibi.Jxbat.Pentrudum-neavoastrasotulinsearrmaun automatcareva asigllrabu-nastarea$i totu$iregretatica nu v-ali maritatell lli'1.ul~imaibogat.Fiul dumneavoastraestecontinuatorulvietHta-taluisau$inusegande$te1amaimult.Baietiil~;ialegsoriadupacumestemamalor. Famnului dum..lleavoastraestereductiamaritaa persoaneidumneavoastra.Platindtribu-tulmodeiziIei, eadec1aracavreasafie independenm,:tara'

28

Alungarauldintine

sainteleagaceinseamnaasta.Dacav-atifi inte1esgre~eala,baiatuldumneavoastraarfi fostscutitdesuferinte.

Nu at!vorbitniciodatacu el despreviata,despreoa-meni,eratitotdeaunaocupataeu treburimai importante.Daeaativreasaindreptatiaceastagre~ealaacum,cands-amaiadaugat$i0 umbradeacuzatie~ibiiiatulnuvreasavamaiasculte,sa$titicavremeapovetelora trecut.Acum eltrebuiesa treacaprin suferintapenlma invatasa tragaconcluziilecuvenite.

Chinuldumneavoastrasufletescvorbe$tedespregre$e-lile pecareIe-atifacut.Va putetiajutafiuI cerandu-iierta-re eaI-ati privatdesfaturilematerne~iprin astaati atrasasupraIn! necazurilede acum.Iertati-va$i pe dumnea-voastra$1ceretiiertaretrupuluipentrusentimentuldevi-novatie.Acestai-a daunatfiului dumneavoastra.

Dacaiertareavinedintoatainima,fiuI dumneavaastrase va schimbael singursaudurnneavoastraveti 3imticiiacumave!idreptul8a-1povatuiti.In acestcaz,fataastaca-re a aparutin aceasta'viaranumaicasaconsume$1sapla-teaseaeu propr1ulimp diverseleservicE,va dispareadinvia!aIui. ~ia va faceastfe1incatnimeninuva suferipel1-tm ca,datoritatransformariidumneavoastra,seva schim-ba ~iel. ~iastamrachinurisuf1ete~ti.Dacael nu vreasava asculte,InSeam.l.ladi dumneavoastrainca nu v-ati 1n-dreptatgre;;elile.Daarvi s-apamt.

Nu uitati- fiui esteca dumneavoastrapentmca i-atiobligatsa fie a$a,iar acumvre!isa-1fartatidin nou, sa-1facetialtfel.~i iara~idin considerentepersonale- pentmcagre~elilepropriisanndoarapreatare~icasanuvaara-te1umeaell degetul.

29

Lliule Viilma

Despresensulnonsensului

Viataestemi~earein viitor.Dad\.omulnn ~tiesatra-iasca,seoprqte din drum.Catavremeomenireas-ami~-catpedrumulacumuliiriidebunurimateriale,dificultatileau pututfi depa~iteprin vointa.eei care~i-audezvoltatfortafizica, au fost eei mai puternici.Gameniide arta-emotionali,n-aurezistatin aeeastacUTsi'L Darvremurileseschimba.

Viataseaflii la 0 ahaeotimri3.. totmaievident,'\.Spai-main falanecunoscutuluia impEi,rtiIomenireain d.ouata-bere:eeicaresesalveazaprin spiritualitate3,ieeicondam-naIl 1apieire.Inaintedepieireoameniiplangdupavremu-rile dealtadata~iIe blameazapeeelenoi.

Candauloc evenimentemanmteoarneniisevaici1resc,la evenimenteimportantedevinral,du~mano~i.Vaicareala

'se transformatotdeaunaillurletdedurere.Ca.ndsevihcarqte0 femeie-- treburilemaruntei~iin-

cetinescmersul.

Candbarbatulsevaidire~te- seopre~tevia~a.In vremurilede crizi'i,ca acum,vaicarealabi1rbatului

estepericuloas2.atiltpentrue1 insn~i,cat9i pentrucopii,ace9tiaHind spirituI san. Vaidireala duce tatdeauna10.nonsens.

Candseafli'iIn impas,un om carenu gande~tecoreetIneepesa sevaicareasdi,In gaudsauprin cuvinte,cautilvinovati~inu semaipoateaprlnickum.Dacala mijloculsecoluluiseintamplaacestlucrumairar,acumfenomenula devenitdemas.i.Aceastastaredeinutilitate,deapatie~idepresieaprimito'denumireexpreslva:

30

Alungarauldintine

Sindromuldeextenuare.

In esentaesteyorbadesprerautateacareil distrugesu-fletqtepeom:rautateaca"n-amrealizatcerni-arndorit"san"nimicnuea,~aCZlma~fi vrut", Omulestecondamnatlaabandon.

Esteteribil de tristd.nd omulincepesaseextenuezeinca din copiIarie~ine maivilzandfrumuse!eav'ietii,tra-iqte pentrua muri.Dar este~iasta0 lecriedeviata.Cinei~ialegelana~terea situatiedecriza,acelaarenevoiede0leqie critica.El ~i-aalesparintiicareii dauaceastaposibi-litate.

Cinesimtecai s-afuri~atin sufletsenzariadenonsens,sa~tiecatrebuiesacantesensulnonsensului.

Oricesituatieteinvatacateceva,darlamoduldureros.Asta inseamnaca invetieelmai lesnedin situatiileextre-me.Nonsensulestesenzatiadepustiiretotala.Dragilomu-Ie! RiltacireataestesumumdintotceeraposibiL

Nonsensulvine sava invetecii in spateleaparenteicauu ganditi~icii un gasiti0 caledeie~ireseascunddefapt gandurimarete.

Nonsensulaparepentru a va da ~ansasadescope-riti posibilitatileuria~epecareviaTavi ie ofera.

OriceintregaredoipolioPolul negativestel10nsensuLCum apareun obstacolva ~igrabiti88.-1numitinonsens.Statiin fatacortinei~inu ~titisa0 trageri.In spateleei seaftascenaundestaualiniateuriai'eposibilitatipentruviatadurrmeavoastra.

Veti intelegeerr eaexistaatuncicandva vetidespartidesenzatiadeinutilitatecevi s-afuri~atin suilet.Cereti-i

4'.) 1

Litule J,'iilma

iertarepentruca,ne~tiindsaganditi,ati 1asat-osaajungala dimensiunicare amenintasa va distruga.Nu sunteticon~tientca ea a aparutca sa deavietii dumneavoastrasensuleelmaiinalt.

Senzatiade inutilitate(nonsens)esteunadin formelecelemai complicatede stres.Ea nu aparebruse,nu esteinsotitadeuntorentdeemotii,eaestetacutapentrucadeaceeaesteinutilitate.Cereti-iieliaredintoatainimacaa!itinut-ocaptiva~ivetidescoperisensuleiprofund.In reali-tate,i'nspateleei seaflainsatisfactia,cauzaacesteiafiindsentimentuldevinovatie.

Indiferentadumneavoastrava 1'1 inlocuitade bucuriadea vami~ca,dea actiona,dea trai.Veti simticasuntetinecesari,necesarisie~iprin sine- necesaricelorlalti.VetisimticumcontururilecorpuluidLLmneavoastravor dispa-rea~isevaproducecontopireaeuUnitateaSuprema.Esteun sentimentspecial,sentimentulcaai dobanditmaretie~idemnitate,sentimentulcafiintezi.

Iertati-vaca ati permissenzatieide inutilitatesa seapropiededumneavoastra.Ceretiiertaretrupuluidumnea-voastraca prin astaati atrassindronmlde supraardere-ceeaceinseamnamoartepentrucorp- inaintedea va in-su~ilectiiledeviatanecesare.Cereti-iiertarecan-atiinte-les ca atatatimpcattrupultraie~temai suntetiinca iubit.Cautatipersoanacarevaiubqte,eaexista.

Dragii mei,n-ati intelesca dacanu existaiubire,nuexistanici trup.Avetidejatrupul,sevor adauga;;1eelelal-te, dacaveti ac!ionaeu cap.Ispititoruldumneavoastra-mintea- va facesuftetulbolnav,va blocheazacaleaspreiuhire pentmca rascumpanlndraul sa dobanditivaloarepropne.

32

Alungarauldintine

Mintea11poateducepe am la boala.Minteaaredoipoli - unulspiritual~il.mulfizic. Echilibrullor esteratiu-nea,intelepciunea.Materialismula umflatrolul mintii fi-zicepanaIa limitamaxima~ia incercatsanegespiritul.Rezultatula fostnonsensul.Nonsensinseamnasatraie~tiinbogatie~isamorideinutilitate.

Trecepe stradaun sarantoeslabanog~iura~tevila lu-xoasain carenu areacces.Din vila ieseun bogatanbinehranit~i11invidiazape sarantoepentrulibertateaIui. EItremurapentrubogarialui. Nici unul,nici ceHUaltnu vadbine1edin spateleraului.Niciunul nu ~i-ainvatatlectiiledeviata.Nu aucautatsensulvietii, aucautatbogatia.Sa-nlntoculuiii estemai u~or.EI trebuiesa se eliberezedestresuri.Bogata~uluiIi estemai greu.EI trebuiesaseeli-berezedejugul bogatieisale~isaa faca~icoreet.

Din punctdevedereal esenteiUniversului,viatataraspiritinseamnanonsens,stagnare~ipieirela mvelfizic. Sitotu~iviatanu se opre~te,pentruca dupafiecaremoarteurmeazarena~terea.

Cineinte1egenaturaerizeiomuluimodem,vatrai~iinviltor.EI tindespreviitar~tiinddi duparauvine~ibinele.Cinenuva~tisascapedesenzatiadeinutilitate,va intrainnouagalaxiepepoartamortii.Trupulnostruestemuritar,darfiecaredintrenoi estecapabilsaevite0 moarteprema-tura.

Pe eel eareva gasisensulnonsensuluimoarteafizicanu-l va amenintaprea cmand.In nouagalaxie,viataome-neascaestemultmailunga.De aceeameritasalucrammaiintensasupragandurilornoastre.

Cine credecaacolochinurilevor fi ~imaimad,sein-~eaHi.Acolo nu vor mai fi suferintefizice, deoarece,princre~terearatiunii,corpulnostruva fi guvernatde idei.Pe

33

Luule Viilma

masuraceva fi necesarvomincepesaschimbammateriacuajutorulideilor.

Rautateairationam,Am vorbitmuIt desprerautate,cumapareea ~icum

poatedistruge.Si totu~ise intampladestulde frecventsami secearaajutoruldecatrepersoanecaresimtnevoiasainteleagamaiprofundsensulrautatii.

Suntla fel de derutati~icei caretraiescsubimperiulspaimelor~ise considerarai ~idu~mano~i,darde teamanici nuindraznescsasesupere,~iceicaredetestala~itatea,inclusivpealor.Numaicanu0 numescrautate.Chipurile,ei vorsaeducecurajul,peallor ~ipealaltora.

"Eu nu urasc,dar allii maurascpe mine"- spune0persoal'1acareseamestecatottimpulin viataahora.0 faceprinfapte,prin cuvinte~ipringanduri.Nu vreasaintelea-gacachiar~idinpropozitiapecareamcitat-otranspare0invinuire- ~iastaestetotrautate- ~iuntoniritatcarein-seamnarautatemultiplicata.Persoanarespectivapoatesanege,daresentanuseschimba.

Cauza~iefectulvietii esteiubirea.Candomulsetemecanimeninu-l iube~te,fluxul deenergiea iubirii selovq-tedeunzid.Faraiubireviatainceteaza.Pemasuracefricacre~teseinmultesc~iinsueeese1e,pentrudl omulle atrageprin frica lui. Pentrucaviatasapoatacontinua,celeesu-fera incepesa luptepentrua inHlturaobstacolul.Luptapresupuneintotdeaunarautate.Spargeel,omul,zidulfrieii,daracestadevinetotmaigros,fiindcafricanupoatefi in-frantain felulacesta.Abia easeintensificarautatea.

34

Alungarauldin tine

Rautateaestereactiaincon~tientala absen!aiubirii,indiferentceinteiegeomulpriniubire.

Rautateai~iareizvoruiin frica- nimeninumaiube$te.Multi neagacas-arteme,intrucat:

- aufostfoartealintaJiincadecanderaucopii,iarul-teriorde sotsausotie.Ei i~iascundformelenegativedestresin spateleuneibunatatiaparente.0 astfeldepersoananu inte1egecevreadela viata,ce Ii trebuie,decesimte0greutatein cap~idece11doarecapul.S-aobi~nuitcaaltiisafacatatulpentruel.Nu estecon~tientdefaptulca,dacael nu depuneeforturi,spiritulsauva fi ca un tovara~dedrumcares-aopritin loc ~iasta11nelini~te~teIn legaturaeu viitorul.Viitorul esteclar pentmcine a realizatmultprinforteproprii,indiferentdesex.Femeiacarei~iiube~tesotulnnvaramanesingurapelume;

- le-a fast foartefrica sa recunoascaaceastaspaima.Chiar dacavoi suferi.totnu recunosc.Aeeastaspaima0aumai alesbarbatii.DeoareeeviatabarbatilordepindedesoWlelor, cei sensibilisuntfoartevulnerabiliin legaturaeutotceprivqte soria.Nu suntcapabiliuiei maearsaas-culte0 discutiepc a temagenerala,pentrucaseterncanucumvasafie ranitademnitateasotieilor. Temerilelor s-autransformatdemult1ntr-opermanentairitare,pe careinsaei refuzasa a numeascarautate.Ei BuntaparCitoriicelorslabi~isa nu-i treacacuivaprin capsa cautesa Ieschim-beparerea) maialesla maturitate.Ei nu pricepca atragasupralor exactlucruldecaresetern;

- la ei, frica - nimeninu ma iubetes-a transformatdemultin rautate~iadevaratelesentimenteaufastinmor-mantate.Poateca la parintiilor fricaaceastaa fostatatdeputemicaIneatsubaparentaindiferenteis-atransformatinnegareaiubirii. "N-am nevoiedeiubire,importantesaJiu

35

Luule Viilma

lasatfnpace.Importanteca treabasamearga.}ilumeasamarespecte", declaraei cumandrie.Si-aufacutfOstdeuntovara~de viatadupapropriullor chip ~iin existentalorternase indreaptaineet,dar sigur,spremoarte,neputandsainteleagaceanumeIi trebuietrupuluiin viatalor.

Este foartegreusadescoperiesentainterioaraa unorastfelde oameni.Ei suntdiritreaceiacarecredcamerita

ell prisosintaiubirea.Aufacut fn viafaatatealucruribune,fndit toatalumeafi iube.}tepentrudEaujaClit aNitabine.Sausuntiubiti desot,sotiepentrucaamfacut atatabimpentruea (el) fncatnusepoatesa numaiubeasca.Ace~tioameninupotsainteleagacaa face(amunci)nuinseam-naaiubi.

Iubireaestefortanecesarapentma face.Pentmommuncaesteunmijlocdealnvata.

Iubireaestetotul,iubireaesteDumnezeu.Muncaestedoarmunca.

Un astfeldeomnuseva lecuidebolile lui panacandnuvaintelegeacestlucru.Dar elnuestedeacord- s-o fa-ea altcinevapentruel! Si, dupa0 logica stranie,sa facatamanacelapentrucareel n-a facutnimie bun. Eu, deexemplu.

Un astfeldeompoatepareachiarechilibrat,darpeeelcaretraie~tealaturideelll pa~tesedituireatuturorfortelor.eu cea mai buna intentie,el conduce,el da indicatii,lipsindu-lpeeelalaltdeposibilitateadea fi el insu~i.SotulsausOliasupergrijulii,careseamestedipermanentunulintreabaceluilalt,potpareala inceput,pentruun observatorstrain,0 perecheideala,dardupacatevaoreeomunicareacu ei devineinsuportabilapentrulillomdeacliune.Ace~-tia seextenueazareciproc,peei ~ipealtii.Cineignoraro-

36

Alungarauldintine

Iul datlui prinapartenen~aIa1msex,secondamnaelinsu~ila suferintiL

Trebuiesalnvatamdi in viatatotularedOlpoli, chiar~iiubirea.

Poatesa-~icondudiviataeelcare~tiesagandeasca~inueelcareaabsolvitstralucit0 facultate~iselaudaeuas-ta.Persoanacu studiisuperioarecarenu intelegeca via~amaterialaestedoar0 particicadinviataspirituala,poatesameargaani in ~ircontracurentuluigandinddespresineeaesteonest~ieu principii,hamic ~iinteligent.Dar 111tr-obunazi picioareleIui vorrefuzasasemaimi~tepedrumulpe careminteaIui dematerialistIi porunce~tesamearga.Drumulcaatarenuestegrqit, darsuntgre~itemijloacele.Dad\.va luptaeu du~maniecu greutati1evietii,perdantulva fi propriultrup.Nu-i vor mai fi de folos nici medica-menteIe,niei bisturiul.In viatatotultrebuiefacutcumtre-buie,inclusivdepa~ireadificuWitilor,altfelvasuferiinain-tedetoateomullnsu~j.

~mp{udinmapa

A venit la cabinetun am cu prostatagraybolnava.Urinareasemceacu foartemaredificultate.Medicinanu-l

maiputeaajuta.Am mcercatsavadcareestecauzabolii,adicapietricicace a provocatavaIan~a.Si amvazutni~tehamurivechidecal,rupte~iplinedepraf.In afaradesen-suIsimbolic,tablouleraatatdeclarincatpareaincredibil.L-ammtrebat:"Ce poateinsemnaasta?"Barbatularo~it~is-aapucatsa-miexplicacu patosca acestehamurizacdevreodouazecideanipeperetelemagaziei~ipezi cetrece11enerveazatotmaitare,darnu seindurasaIearunce.

37

Luule Viilma

Prostata(glanda)esteorganulpaternitatii.Toatepro-blemelelegatede devenireapaternitatii~ide existentacatatase concentreazain aceastaglanda.Devenireaca tataare lac in cursulvietii sexuale.Teamade a fi lipsit defunctiasexualaIeprovoacabarbati10rtotfeIulderestrictii.In felul acestaseimboinave~teprostata~isuntafectate~iorgandedin jur caresimbolizeazabazafamiliei.Bazinulestefamilia,pm'teainferioaraa bazinuluiestebazafamili-ei. Oam.eniimodemisocotescdi bazafamiliei inseamna

bunastareamateriala,bogatia.eel carevedebazafamilieiin iubire,acelanusevaimbolnavideprostata.

Dupacatevas8.ptamaniomulareapamt,dedataaceas-tacu0 staredespiritbun9,pentmcaIncruriletindeausaseindrepte."Am scuturattot case'!. Jumatatedin lucruriIe-amdat let gunoi~inu regretdeloc" 1111ipovesteael eubucuriepentfUcaintelesese1aceduceobiceiuldea str[m.-ge.

Pilrintiivisurilornoastre,Intelegandu-vaproblemele,Enuitaridi suntetiformati

dintaUi~idinmama.V -auformatcredintelereligioasealeambilorparinti.Trupul ne dezvaluiesumamoduri1orlordegandire.Bolile trupuluinearatapartilerelealeparinti~lor.Dumneavoastraativenitpelumecasacoreetatiacesteparti rele, dar punaaeumnu ati ~tiuts~iIe indreptatieupropriaminte.

Tataestemi~carea.Mama estepiedica.

38

Alungarauldintine

Dragimarnei dragicopii!Panacandomul carea ratikit drumulin viatanu va

invataprin suferinta,obstacoluiva trebuisafie chiarma-malui. Obstacolulneobligasaneincordamtoatefort,eleifacedin noi 0 fiinta ganditoare.Numaiprin depa;;ireain-dividuala~icorectaa obstacolelorse ajungela rezultatulcereprezintavaloareavenieapentruspirit.Cu catmamav-a pregatitmai multii suferinta,cu atatva da,potential,posibilitateaceamaimaredea va inaltaspiritual.Vor In-telegeacestluerunumaiceicareauiertatmuItemameilor.

Dar, eelcare0 eonsiderape mamasarea~ivinovatade tot, sa tinaminteca el i-a alesmamape care0 areacum.Noi in~inene-ampropusin viataun scopatatdemare!~iacumrenuntamsamaitindemspreel.

In fieeareom traiescparintiivisurilorlui. Ei suntatatdebuni~idefrumo~iin eomparatiecu eeipecareii areinrealitate.Contrastulesteatatdeizbitorincat,plilngandu-isoartaamara,omularvreasamoara.Pentrucopii dorintadea muriconstituierefugiulundeei i~ivarsamaialesla-crimileamare.Prin aceastacorpul11ajutape copila~sa-~iu~urezesufletul.Vedeti,aid a ie~itiara~ila suprafatano-tiuneade"suflet'".Dar sufletulestechiarmama.. In ultimavremeamavutoeaziasadevinmartorulbu-

curieimultorpersoanedeja in varsta.Veneaula minelacabinet~iimi povesteauea,dupace .;;i-auiertatmama,audeseoperitdintr-odatacatoemaieaeramamavisurilorlor."E chiar ea, mamameaproprie, simt lucrul acesta.Nupot samafn~el!"exclamauei eu0 bucuriesineera.Pentruei incepuse0 DaUa viat~i.

Dragosteacopiluluipentru mamaesteceamaima-re iubire din lume.Copilul care,dupace~i-aiertatmama,

39

LuuleViilma

a simtitaceastaiubirein sufletullui, a aflatceamaimarefericire.

Prin mamaDumnezeuintra in copil.

Copilularea nevoienemarginWideparin!ipecaresa-i poataiubi.Niciun copil nu va spunevreodataatateacu-vintereledespremamasautatalsaucatespunemamade-sprecopil. Cauzaesteaceea~iradacinaa duIu! - dorintade a avea,dea dobandi.Tot mai frecventparin!iiconcepcopilulcu un anumitscop.Dar ei, copiii, 'lor saaparapelumede draguliubirii. Copilul de astaziestenevoitsa-~icroiasdisingurdrumul,sa se luptecu muIteneajunsuri.Dad!.va veti iertaparintiipentmgre~elilelor personale~ipentrugre~elileomuluimodernin general,parinWvo~trise'lor schimba~ivoinuvetimairepetaacelea~igre~eli.

Aceastabueuriea deseopeririiparintiloramavut-o~ieu.Intr-adevar,estebucuriadea tefi dobanditpe tinein-suti,esteposibilitateade a ajungela acelnive1careestelini~teasufleteasca.

Gamenidragi! Toti purtamin suflet chipul marne1adevarate,darnu-l reeunoa~tempentmdi nune-ammeuttemapentrucare ne-amnaseutpe lume.Ne-am naseutpentma indreptaraul facutde panntii no~tri.BuniHateamameiseascundein spatelerauIu!aparent,ca tot ceestemaipretiospelumeaasta.Cautati-o!

Invatati-vasa intelegetice estebinele~ice esteraui.Undeincepebinele~iundeseterminaraui.

Leetiadeindrumarecopilul0 prime~tedela mamasa.Nepricepereade a intelegesensulbinelui~irauluiaducenecazuriin viataamandurora.Saanalizamdouaextreme.

40

Alungariiul dintine

- in aparen/amamaesterea:estenervoasa,speriata,aqagoasa,autoritara,amorala,alcoolica,l~iabandoneazacopiiietc.PentrJ spiritchiar~imoarteaprematuraestene-gativa- copilularamastaramama~i:filraindrumator.Ra-utateamaternaestevizibila in acestcaz- acestaesteraul

~ipentmcopil esteu~orsa fad! acel lucrupentrucareavenitpelume.

Copilulvinepelumepentrua ispa~iraulparintescsau,maisimplu,sadevinacontrariulmamei.Omenireaa inva-tatincon~tientacestlucrude-alungulveacurilor- ~i-aex-trasforradinbinelemameii inrelepciuneadinraultatalui.Oameniidefelul acesta(in specialbarbatii)spunla batra-neteeubucu..tie:"Daciipiirintii nu m-arfi ciomiigitin co-pilarieJ n-arfi ieitomdin mine".Un astfeldecopila in-te1esca pentrufaptelesalemeritasa fie batut.BataiaI-ainvarat,darsufletLllluiaveanevoiedeiubireacu carei seapEcabataia.Dacai~iva iertamamapentrucavaifi!elegeparteainstructivaa raului,mintealui seva deschide~isu-fletulii vafi lini~tit.

- in aparenplmamaestebuna:estegrijulie,atenta,rabdatoare,precauta,reu~e~teill toate,facetotui.Cu 0 ast-fel demamacopilulnu areIa cesegandideeatla satisfa-cereapropriiIormterese.Drumullui in viatavafi poleiteuaur,drept~ilin.

Copilul va mergefilra nici 0 grija, dar mai devremesaumaitarziu,vaapareaprimaprapastiein caresevapra-bu~i,nebfumindca i s-a intins 0 cursa.Incerciirileaspresuntnecesarepentruel,pentmaintelegedecea aparutpelumeaaceasta.Copiii senascpentma inviita~iinvatadinrauicareseintarnpla.Prin urmare,parteanegativii,propriemamei,seexplicaprin simplulfaptcala toatalumearaulestein oroDortiede49%si bine1ede51%.

..r .1 1 ~

41

LuuZe"Vriilma

Acestcopila aparutpentrua-~iinsu~iceo.maigreava-rianta,dnd trebuiesa ridicevalul ce ascundeadevarataesentaa bunatatiiexcesivea mameiIui. Sarcinaaceastadepa~e~teputerilecopiluluicarei~ibinecuvanteazamama.

Mi sepuneintrebarea:,.De cetrebuie8-0 widpe ma-maintr-o luminanefavorabila?OJ Suntnevoitasaraspund:JJ Nu, nu trebuie,dar dacamamaa devenitnwi aZbeidecatalblll numaipentruca tataestemai negrlldedit negrul,afiputea.chiarninteresuldumneavoastra,sapriviji ade-varul infafa, intrucattataldumneavoastraestespirituldecaredepindelumeadumneavoastrdfizidi. !ii, fn afarddeasta,copiii multprea bunidinpunctuldevedereal mameise fmbolnavescgrav.Trupulcopilului-itieasta-iisemnali-zeazaprin boalaOJ.

Ierta!imameidumneavoastrabunatateaexcesivaprincareeo.,de fapt,i~imascheazapartilenegative,dorindsaparamai bunadedit estein realitate~ide aceeanu v-aspusadevaruldespregreutati1evietii,careva estenecesar.Iertati-vamamele~itaWcarev-auascunsceesterau~ideaceeaacestfaUvoi trebuiesa-1invatatipe cai mult maigrele.Toatelucruriledesprecareei s-aujenatsaus-aute-mutsava vorbeasca,socotinddi nu~~iaurostul,ca nu edecent,ca nu e inte1igentsaunu s-auconsideratsuficientde de~teptipentruaceastadiscutie,constihliepentmvoilectii de viatamult mai greledecatce1ecareprovoacanermanentescandaluriin familie..,

Dacacopilularauzi,macarcu0 meche,vorbindu-i-sedesprerau, ar incepesa invete.~i aceastainseamnaca.aceamamacarevorbe9temult~ivarsatotcearepesuflet11invatapecopilceesteviataincomparabilmaibinededito mamarabdiltoare~idelicatacaresuferain tacerededra-

42

Alungarauldintine

gul1ini~tiiin familie.0 samaintrebati:"De undesa ~tiuceanumetrebuiesa iertmameimele,dacas-a ascunsfa{ademine?"Va raspund:"Avefimulteproblemedespre ca-J'enus-a vorbitniciodatafn casa,dar carev-auinteresat.Din ne:jtiin{av-clfiojlatdemulteort fntr-opostw'anegati-va.Celematcomplicatesitualitdevta{asuntcelepe careliU Iepute/1'lrezolva.pentrucanusuntemcapabilisa Ie fn-telegem.Acesteasuntproblemelepe careparin{iiar tre-butsa le lamureascaell copilul,ehtal'daeamintealui estelnititica".

Mamaaremuitetrasaturidecaracter.Parteareasevc-

deell ochiulliber, seJ:nva!arepedeprinboli u~oare?i co-pilul devinedin acestpunetdevedereopusulmamei.Derapt,deasia~iaparecopilnlpelume,caeasaseschimbe.Dar ranI ascunsde maraanu leseimediatla suprafata~jcapilul orbecaie,:fiira sa il1!eleagade ce mamaii spune:

unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?Iru.iijerentClan Q,; Jfi ell., tu e~'timatraudedtmine' CopiluIvea:;~iel camamaaredrep-

, - ~t - ~ d ~ . -. d ~t ".tate;>1seamara~.eea,mtr-aevar,estemalrau eea ea,'11dacaeaiifacemer-euacestrepro~,copilui seva supara~iva IDcenesa-5i ir1vinovateascamama,Si astfelseacumu--"'-" ~ "leazaenergianegativaa uneiboli grave.Trebuiesa ~timeaatatavremecatEU 'lorninvatasagandimcoreet,necaregeneratieva1'1mainego.tivadecatprecedentacaapoi,dupatrecereacrizei, sadevinamai inte1eapta,adicamai buna.Dacaanitmarnacat~icopilull:;;i'lor corectagre~eala,boa-Ia va trecemai repede.Daca0 facenUi'naiunul dintreei,vafi nevoiedemaimulttimp.

Fiecarecapil vine sa Invetelectii diferite.Trasaturiledecaracteralemarneiofera suficientdernuItevariaTiipen-tm capentruniciunuldintrecopiiviatasanu fie plicticoa-sa.

43

Luule Viilma

Pentru0 maibunainte1egerevomIuacaexemplutra-saturiledecaractercelemaievidentedela trei marnedi-

ferite- generozitate,inflexibilitate~ifalsitate- ~ivomLn-cercasa intelegemspecificullec!iilorpentrucopii. Caretrasaturaestemai buna~icareesterea?Categoric,0 saspunetidi generozitateaestebuna,la evaluareainflexibili-ta!iivetiincepesacantfu..i!i parti1ebune~ipartilerele,iarfalsitatea0 vetinumilaunisonrea.

Prima mama,dupatoateseITLDdeexterioare,esteUl1omdarnic~iinimos~ideaceea,in esenta,estebuna.Foar-terarestezgarcita,ceeaceederaptsprebine1efamiliei,~ideaceeanu alarmeazape nimeni.Alte persoane,completstraine,vor apreciaeutotedaltfelpc aceas!amama,darellde ne intalnimrar ~ide aceeaparerealor nn esteimpor~tanta.Copilu!~i-aalesaceastamama~iInva!alectiiledatedeea.Spremahnireamallei i a farrJliei, la copilllicepsaaparasemnedeavaritiecareseamplificaproducandmarisuferin!e.De ce?De ce0 mamaatatdebunaa crescutuncopilatatdenecinstits>i avid,gatasadeatotulpenlTubani?

Sa analizamesen!alectiei- parteanevaZ"utaa mamei,pentrucaceeacenu sevededetennin3_realitatea.Caracte-rul marneiseda'intabelulurmator:

44

Alungarauldintine

Parteavizibilaa marnei

GENEROASA

Parteeinvizibilaa mamel

AVARA

Vedeticeleqie maredeavaritieseascundepentmco-pilil1 parteanevazuta?In decursuluneiperioademailungidetimpcopilultrebuiesaacumulezeenergiaavari}ieiina-iuteca e,! sadevinaevidenta~iapol sa0 creascapfmalagradulde'suferinra..Atunci,prin avaritie,el va aveapartede incercareadin careva trageconduziaca avaritiaesteun Iucrurau.De regula,lectiiIedeacela~itip serepetademai muItead,adicasuferintaere~tepas eu paspanaseatingelimita.Doarunelespidteauatataffiinteincatsasefriga doar 0 singuradata.Parteamarebuna,vizibila amamei,adicaparteamarerea,nevizibiHii-a datintelepci-uneacestuicopilprintr-oboala.grava.

A douamamaestein aparenta.inflexibila.~icertareati:LDin cauzacaracteruluiei, in farnilieizbucnescmereucer-turi greude suportatIn permanentacarevadintreei seImboillave~te,apoisefacebine~iiara~ii~ivedededrumulluL Din dnd in ca.ndmamadevinedenerecunoscut:foarte

buna~iingaduitoare,maialesatuncicandseImbolnave~tecareva.Copilul chiarvreasa se Imbolnaveascaca sa sebucuredeaceasta.bunatate.Un astfeldecopil i~iprime~te

45

Luule Viilma

lectiiledeviaraprin imbolnavirirepetate,darcaretreere-pede~iseeorecteazadenecaredatit

Parteavizibilaa rn

Alungarauldintine

,meatcopilul~tiesa deosebeascabineledin rau.El simterevoltamaternaimpotrivacinsteipretacute,sensulfiind saramanacinstitafa!adeeainsa~i.Si, in felul acesta,0 ma-ma careura~tenecinstea,devineea insa~idemonstrativfalsa.Copilul i~iiube~temama.Si chiardadi torioameniibunisenapustescimpotrivaei~iiaucopiluldincasarea~i11duc 1a0 casade copii buna,copilul va fugi inapoi lamamasa.Pentmcapil mamava ramanebunapanadndopiniapublicaii inabu~aacestsentiment.

Copilul ramasmraparin!iare0 via!adebusolatapen-tmeaii lipsesclectiilepecareavenitsaIe inve!e.Daca.i~igase~teparin!iadoptivi,ace~tiavor fi ~iei 1afel caparin!iiadevaraTi,cu mid diferen!e.Parin!ii adoptivitrebuiesa~tiecape dinafaraei sunt1afel debuni cumsuntparin!iiadevaratipe dinauntm.Acqtia ar trebui sa-~iindrepteochiulinteriorsprerau,adicasaseeliberezeded, fiindcauncopil traumatizatestedeosebitde sensibil.GricespiritpreTuie~tecinstea,sinceritatea,adevaml.Pentmcopil estemaigreusasuporteiubireamainm!aritaaparin!iloradop-tivi decatpeceaaparintilorlui. TrebuieintelesfaptulcaaaveaburticapEna,hairmtecurate~iun acoperi~deasupracapuluiestebine,darlibertateadea-tiinvatalec!iadevia-faeste~imaibuna.Faraastaviatanuaresens.

Parteavizibilaa marnei

Parteainvizibilaa mamei

47

CINSTEA

Luule Viilma

Mamafoartereape dinafarai-a datcopiluluiun bineextraordinar,copiluInu a fostnevoitsasufere.ExtremeIesuntIntotdeaunarelepentrucaenergiaextremeiseIntoar-ceIn urmatoareaclipain opusulei ~iatunciviaracopiluluivafi grea.Dacael nuspuneadevarul,nuva fi crezut,dadlspuneadevarul,iara~inuva fi crezut.Problemas-arrezol-va dacas-arschimbaopiniapublicasauoameniiar invarasagandeasca~isainteleagacabinele~iraulsuntvalorire-lative.

Dad gfmdiri:ce binecii suntpUfinextreme!,va In~e-Iali. Astaziomenireatraverseazaa crizain carebine1ede-vinemaibine~iraulmairau.Cineva inre1egedi, dacai~iva schimbamodulpropriude gandire,va facelumeamaibLma~icineva incepesase~ipreocupedeacestlucru,liva cfipataechilibrulinterior.Aceastaestemareatalectieatimpurilornoastresauvaloareacrizei.

Generalizand,se poatespuneca copilul seamanaeuparinrii,dar,intrucatel '>Teasainvete,iar invatatorulesterau,el incepesa exagerezepartilenegativealeparintilorparracarrdva ajungela 0 maresuferintaprincareva ince-pe sainteleagi'Ladicava ajungela intelepciune.De aceease~ispunedecande lumeadi tineretulestricat.Rar sein-tamplaca leqia salina doardouagenera!ii.De obiceieaseintindepetrei generaWi dacasamanradatadeparin!iprinderadacinibune,ea va daroade la nepo!i.Aadar,dragiparinrii parintiaiparinrilor,lichidaticauzai copiiii nepotiidunmeavoastrase 'lor schimba.Alt mijloc deschimbarenuesteeficient.Aceastaestecaleaaspraavietiipentrueeicaremergpedrumulsuferintei.

Orice intarnplaredin viala 1asaurme.Cicatricilenuramannumaide Ia rani.CicatriceaestesemnuJneierHlrii.

La eelcareiarta,cicatricile'lor disparea.Dacanu dispar,

48

Alungarauldin tine

inseamnaeaati doritsaavetirezultatetaraa depuneniciunefort.

CeamaisimpliirautatecOnlplexa

Sareeapitulampescurtefeetulformelordestres:- Frica - nimeniFlU ma iube$teblocheazaratiunea~i

omulvedetotulintr-oaltalumina.- Sentimentuldevinovatieil facepe om slab,ii pro-

'voaca0 avalan~adestresuri..- FricaatragerauI.- Rautateadistruge.Toateacesteasuntstresuricaracteristiceoricaruiom,

nu existaom taraele.Pe Pamantnu existiinumaioamenibuni~ioamenirai.Un omperfectesteeelcareesteechili-brat~ipe dinafara~ipe dinauntru.Toti oameniibunias-cundcevar2lUin interiorullor, fiindcaviseazasa devinaidealdebuni.

Ce esterautatea?

Rautateaestea emotienegativacaredistruge.Ea arednd sem..Tledupacarepoatefi recunoscuta:

1.Durere

2. Temperatura3.Ro~eala4.Marireexcesiva

5.DistructieAcesteasuntsemnelemedicaleclasiceale inflamatii-

lor.Dacaaparimpreuna,corpulii daomuluide~tireca"aluatfoe" ~itrebuiedeurgentasaschimbeeevapentrucafoeulestemairaudecatinfraetoruI.Dacanustingetifocul,vetipierdecatecevapentrutotdeauna.

49

LuuleViilma

Acestesemnepot sa aparape rand,toatesau toateodata.

Bolile copiilor sunttotdeaunaimagineain oglindaavietii suf1ete~tia parintilor.Dadi omulacumuleazaodataeuvarstaunnumartotmaimaredestresuridinpropriavi-ata,bolilecopila~ilorsuntprovocateexclusivdestresurileparintilor.

DurereaDurereada alanna9i informeazaeelmaibinedespre

ruinareasanatatii.Specificuldureriiearacterizeazafelulderautate:

Durereacuta- rau-tateacutaDureresurda - rau-tatesurdaDuren~ascutWi,rautateascutitaDurere cronidirautatede lunga du-rata.Durerebrusca- ra-utatebrusca.

~ia~amaideparte.

Cinevatocmaite-asuparat.

Sentimentulde neputintain con-eretizareara.utatii.A9 vreasamarazbundarnupot.

i\mplifieareasauatenuareadureriiindicaexcesulsaudeficitulderau-tate.

Cu ajutorulurmatoruluitabelva putetilocalizadure-rea~iputetigasidefinitiaei exacta:

50

Duren~in sto- -mac

Dureredecap

Durere in pi-cioare

Durere"

In ge-nunchi Durere

intotcorpul

Alungo..ro..uldin tine

rautatedin cauzaca nimeni nu mo..il{be~te,ca suntneglijat.Rautatecanuestetotula~acumvreaueu.rautatelegatade dorin!ade a domi-na - pe tine ~ipe altii. Acestaesteobiectulsentimentuluide vinovatie.

Invinovatireaaltuiaestetot a di~ta-te.

rautatelegatadeterminareauneiac-tivitati,obtinereasaucheltuireaba-nilor, intr-uncuvant,problemeeco-nomlce.

rautateceimpiedicamersulinainte

rautatecontraa totceexista,fiindcanimicnuestea~acumvreaueu

Temperatura

Temperaturaaratacatdeenergicincearcacorpulnos-tm saneajutesaardemsausadistrugemnegativitateapecareamabsorbit-oprinnepriceperea~iprinprostianoastra.

TemperaturamareTemperaturacronica

Temperaturaseptidi

rautateputernica,crunta

rautateveche~idelungadurata(NB!Nu uitatideparinti!)rautateaceamai toxicape carecor-pul nu 0 poateardedintr-odatapen-tm a reu~isa supravietuiasca.Dupacum se ~tie,peste41 gradeCelsiusomulmoare.

':::'..;1

Luule Viilma

Dacaracim~iprin raeealastarea noastraseinrauta-te~te,pentrumu1timeadestresurifrigularfi ultimapieatu-ra carear umplepaharul.Daca frigul ar :fi eauza,ne-amimbolnavieutotii.

Cine considerafrigul caun factorde cre~terea rezis-tentei,acelase cale~te.Cine veclein el cloarpartearea,aceluiafrigul ii vainghetanasulcasapoatasa-1urasdL

in:ro~irea

InroireaarataCft rautatease concentreazapentruaputeaieiafara.Pentrucarautateasaincapa,vaselesangu-inesedilaHLCorpultiedi aceastarautatetrebuieelibera-Hi.Noi vedemroea!ala exterior,dar0 astfeldeinflamareseobservapestetotundeeaseacumuleazapanadnd unuldinvaseserupe.

OameniicareurIS.defurieseJ:moescders.utate.Ei nutiusa-~ieliberezeinteligentrautateai ~i-ovarsape altii.Cinenu~tiesaeviteacestlucru,vaprimi0 lectiecaregla-suietea~a:"Nu-tifie frid! de eelcareurlii!" Cinenu setemede oameniifai i nu-i ura~te,zbieretelelor nu-l voratinge~inu-i vorpricinuinici 0 durene.

Dar iaprivitipeeelcareascultaurletelei seinroete~iel.Estedeja0 situatiemaipericuloasa.Acestanu-ieli-bereazarautatea,ci 0 tinein el ~isedistruge.eel careurla,varsacauzafuriei,iarcdcaretace,sufera~i0 tinein el.

Acestlucruestevalabil~ipentruinro~ireacu caracterinflamator.Toatebolidedepieleposibilesuntinsotitedeeruptiicu roeala.Rfulilecares-auvindecaturat,au0 nu-anlaroiatica.

52

Alungarauldintine

Sau,deexemplu,roealadela inlepaturiledemsecte.Ea cre~tei crete1lmeoriestenevoiedeintervenliechi-rurgicala.Separecanicio insectasaureptilanumu~capeomulbun.

in tampfarecfinviata mea

Culegeamfiucie di..'1tr-oturn.Mi-am amintitdeodatade0 micaproblemapecaren-orezolvasemi deper~oanavinovata.Eu ~tiusa intelegviata,darde la minese ceremaimult.Nu depomanami-afostdatamaimuitaintelep-ciune.Daca pentruunii carenu au invatatintelepciuneaiertariigre~ealaestemai mica,pentruminegreealaestemare.

A apamt0 viespebazaindsuparata,casamaconvinga.M-amindepfutatdeturni apoim-amintorsi mi-amcon-tinuatgandul.De dataastan-ammaiauzitbazaitul,daramsimtit0 intepaturaascu}itaexactin loculundeii aresedi-ul frica.Pentrucanurezolvasemsituatia,fricaa crescutia devenitrautate.Am intelesimediatcan-amprocedatbi-nei, evident,am9iintelescumsarezolvproblemacorect.

Am cerutiertaretuturorfricilor melepentruca Ie-amlasatsacreascaparracand,dedragulmeu,viespeas-asa-crmcat.I-am cerut9i ei iertare.Durereaa trecutla fel derepedecuma aparut.Nici 0 r0geata,nici 0umflatura,nicio reactieIa veninuldeviespe.Ba prinveninulei, viespeami-afacutmaibine.

Ro~ealaestevarsareain afaraarautatiiacumulateintr-o situalieneplacuta,jenanta9iumilitoare,rautatecea fostinabu9ita.

Acum despreroeala(eritem)provocataderazeleso-lare.Soareleesteluminacarelumineazanecrutatoresenta

53

Luule Viilma

noastra.Cine se Inro~qtenefirescde taredupace a statdoarputin la soare,acelatrebuiesa-~ieliberezerautateaascunsa~iin anulurmatorcorpullui seva bronzaeuu~u-rinta.Dar cine eonfundasoareleeu 0 tigaie,acelase vasuparapeeorpulsau~ivaardeimpreunacuel.

GricedHdurafacecarautateasadevinavizibila.

l\i1iirireexcesiva

manifestain urmEitoareleforme:

1.Umflatura(edem)2.Acumulareadelichidin cavWiti~iorgane3. Ingro~areaexcesivaa tesutLlrilorin organe,in eavi-

Hili,in artieulatiLAderente4.Tumora5.Cancer

6.Litiaza(pietre)7.Obezitate(adipozitate)Indiferentdeloc ~idemarime,excesuleste0 cre~tere.

Orice depa~irea limitei ducela cre~tere.Grieecre~tereanormalaestelegatadeacumulareaderautate.

Rautatemica - cre~teremicaRautatemare - cre~teremareRautateascunsa- cre~tereee nu poatefi vazutacu

ochiul

Rautatevizibila - cre~terecaresevedeCu catrautateaestemaiotravitoare,euatatboaiaeste

maitoxica.

Cu catrautateaestemaidu~manoasa,euatatmaihai-naesteboala.

Cu cat rautateaestemai conereta,eu atatboalaestemaiclara.

54

Alungiiriiul dintine

eu catrautateaestemai ineapatanata,euatatmaidurestefocaruldeinfectie,deexemplu,ea1culii.

Dacapeom11iritatotul,atatsituatiilepersonalecat~icelegenerale,~ieJ nu poatesa Ie rezolvesauceilaltinupotsaIe aplaneze,apareobezitatea.

Distrugere

1.Raniri:

- printaiere- prinlovitura- prinstrangere- prinarsuraFie caprovinedela 0 teapa,dela unciob,dela cuti-

tul debucaHirie,bisturiulehirurguluisaudela armaalbaaunuicriminal,ranaesteatrasaderautateadinnoi.

De la 0 juliturapanala strangularitraumatiee- eucatrautateaestemaiInver~unata,cuatatranaestemaimare.

Rautateaarzatoare,razbunatoareducela raniriprinar-sura.

2.TesuturHenu sepot refacecomplet- Ranicaresevindeeaurat.

Dacaomulnutragenicioeoncluziedinnecazurilesale~icontinuasaseInraiasca,ranilenu seVOl' vindeca.Dacacopilulnu seinsanato~e~te,la astacontribuierautateapa-rintilor.Raniledepepieleseidentificasimbolieeuportileorganismuluiprin careieseafararautateaomeneasca.Cesescurgedinrana(secretii)earacterizeazaesentarautatii.

- Boli depieIe

55

Luule Viilma

Defectelepielii suntorificiileprin carerautateasere-varsain permanenta.Candviataestetotmai suparatoare,pieleadaposibilitateacarautateasaiasacatmaimult,alt-fel corpularpieri.

- Ulcera!iitroficeindiferentdecauzainitialaabolii.UlcerultractuluigastrointestinaL

3. Leziuni la oase:

- Rupereaoaselor- Subtierea,inmuierea(decalcifierea)oaselor~ialte

fenomenepatologiee.- Strambareaoaselor- Luxatii,intinderideartieulatii.Osulestetata~iintrucl:lipeazasexulmaseulin.Osul se

ropenumaide la 0 rautateaparutabruse.Cu catrautateaestemaiputemiea,euatatdistruetiaestemaimare.Riluta-teapaterna- suparareapetinelnsuti,pealtii ~ipemama,rautateamaterna- supilrareapetata,supanlreacopHlorpetata,suparareape tot sexulmaseulin,totul se depuneinoase.Aici intratoatetipurilede rautatecarese reduc10.faptulcape barbatnutepo!i bazu,elpoatesa tepaca-leasca,sa te triideze.eel mai bine rupeoaselerlutateaunUl barbatfala de alt barbat.Cu cat rautateaestemaiconcreta,euatatfracturaestemaicuraI8..Un aszdrobites-te semnulcaracteristic0.1 rauta!iicorLfuze10.un om euunmoddegandireeonfuz.Totdeaunaestevalabilaregulaeal~irupeoasele,eelceseinfuriepealtul.

Rautateanavalnicaduce10.vatamareatraumaticila oa-seloL

Rautateaascunsamulttimpduce10. distructiapatolo-gicaaoaselor- osteoporozii,osteomielita.

56

Alungiiriiul dintine

~mp{uainviatd

TataIincepesa-~icauteiubireain altaparte.0 sotienu~tiedi barbatulei umblape de laturinumaiatuncicarrdiubireaei nu-l mai hranete.Tradareaestedescoperitaiamandoisedezonoreaza.Ruinea,ascunsafatadeceilalti,setransformain sufletulfemeiiintr-odumaniedispretui-toarecu care11unnaretepebiirbat,chiardad el i-a re-cunoscutvina.In spateiestapaniriidesine,in spateleuneivietiaparentfrumoase,seascundeneputintadea ierta.

Copilul acestorparintiva suferide poliartritadefor-mantaeu distrugereaprogresivaa tesutuluiosos.Copilulnu arecumsa tiede acestepisodnefericitdin viatalorpersonala,pe careei I-au ascuns.PentruceilaIti,relatiiledintresoli erauexemplare.$i pe copill-au educatin modexemplar,dar corpulunui copil nu suportaminciunaiseoateadevarullasuprafata.

Parracarrdcopilulnuva iertamameilui dumaniauci-gatoareimpotrivatataluisau,oaselelui nu se vor lecui.Netiinta,nedorintadeascoate10.lu.."'Ilinaratacirileparinti-lor saunegareaacestoranuvor indreptasituatia.Suferintadelicata,politicoasanu esteniciodatatreabadoara acestuiom.In primulrand,omulcarearecopii asigurasanatateaaeestarai a nepotilor.In 0.1 doilearand,odataeuinainta-reain varstaacestomva fi in grijaaltarai Ie vaingreunaviata,maialescopiilorIui, i eutoateaeesteadepechipullui TIU vadisparezambetulneputinciosdeombun.

SuntnevoitasaspunoameniIorcatmaidelicatposibildieinutrebuiesacautecauzanecazurilorlor numaiin pa-rinti, ci :;;1ca ei Inii suntcontinuatoriiacelora~igreeli,darnu amdreptul8a-ioblig saIe recunoasca.Unii refuzacategoricsa recunoascaca nu-~ipot schimbamodul de

::''7J i

LuuteViilma

gfmdiredoarpentruca vine cineva~iIe splmeca, totu~i,nu auganditcorect.Acestcineva sunteu.Dar dacael nuseinsanato~e~te,inseamnacamotivulbolii nu a fastacestfaptru~inos.

Inver~unareabarbatuluicontrafemeiiactioneazaprinfortalui fizica.Fortalui sufleteasdlesteslabita.

Dacatatalpoartain el du~mania~inu sedebaraseazadindnd in dnd deea,precumunvulcan,copilul'Facadea~ii~ivarupeoasele.

La oameniiin varstafracturileau loc din cauzadepu-nerii in straturi,pe fondul parintesc,a propriei rautatiacumulatede-alungulvietii.Ca totdeauna,aceastarautateestedin cauzasexuluimasculin~iimpotrivasexuluimas-culin.

Faraexceptie,toatetraumele,inc1usivcelecaurmarea unuiaccidentdema~iila,seproducdinrautate.Persoanadela volanaflataintr-odispozitieproastapoatefi vinova-tul potentialal accidentului.Pentrupersoanacare,dineconomiedetimp,alegepentruc1arificareadivergentelorfamilialeun drumcu ma~ina,acestdrums-arputeasafieultimul.

Dacasuntetinevoitsava urcatiintr-oma~inasauunautobuzcu un ~oferrau,iertati-l~itransmiteti-iaceafortamiraculoasacaretransformaraul in bine- iubireadum-

neavoastracordiala.Sa fiti convinscavetiajungeeubineladestinatie.

Cinenuarerautatein d, nuva aveaaccidentdema~i-na.

Cinenu s-apreocupatdin timpdecorectareamoduluide gandire,darimediatdupaaccidentincepesameditezeasupragre~e1ilorproprii~iIi cereiertarecorpuluisau,act-

58

Alungarauldintine

la seva facebineuimitorde repede.Chiar ~ioaselesaufragmentelecares-audeplasatdin lac se'lor mi~cau~orlalocullor. Hemoragiile'lor dispareauluitorderepede,rani-Ie se'lor vindecafmmos.Dar,dacavictimaaccidentului~iapropiatiilui, maialesparintii,'lor diutavinovatulin altii~ii~i'lor faceplanuriderazbunare,Insanato~ireava intar-zia mult, iar fenomenelerezidualepot sa ramanapentmtoata.viala.Tot eeiiseintamplaunuiammatureste,inain-tedearice,propriaIui gre~eala.Corpula~teaptadela el 0intelegerecorecta.

Daca victimaaccidentuluiesteraracuno~tinta~inupoategandi,eei apropiatitrebuiesa-~iconcentrezefortaiubirii lor pentmbinelecelu!drag.rubi!i,nu diutativino-vatLAveri griji, nuva alarmati.Bucurati-vamacarpentmfaptulca esteinca viu ~iprin iubireputetis3.-1 recuceriti

. -, 1- I R 1 '-' Apentm 0 '/lataae re,La va oare. ~estu.18-sa11pe maname-dicilorsi nu-i deraniati.ei stiuceaudefacut "i tineti111.in-., ..I :;, , y, ,te,bolnavularenevoiedelini~te,safie singureuel insu~ipentrua g,ndi.Lacrimile dumneavoastranu-l lasasa sefacabiller

~mp{u cfinviata

De curandauavutl.oedouaaccidentedem~inala unintenfaldecatevazile. In ambelema~inieraupacientide-ai mei.In primama~inaseaflautatal,mama,fiul ~ifiicalor. TataJ s-aalesell multiplefracturipeparteaanterioaraa capului~iin palieasuperioaraa corpului~iranireatesu-turilormol.Fiica avea1'animaripefata.Mama- fracturilaoaselebazinului.FiuI - nid 0 zgarietura.El i~iinvatasefoartebinelectiiledevia!a.

In adouama~inaeraumamaeuceledouafiice.

59

Luule f7Wma

Fetele,Inteleptefiind, i-autacutlectiadeiertare,s-aueliberatde frica de dinainteaunui drumpnmejdios.S-aueliberat~iderautate.Mamaa suferit0 rupereill V a ver-tebreidorsale,fiicele- catevavanatai.

La vremearespectivaIe-am statuitpe mfu"'1lesa seocupedeeleInselepentrucacopilulsasepoata1nsanato~irepede.Ambeleaunegatcasuntstresate.Trebuiesarnen-tionezcaambelefamiliierauintelectuali.

4.Secretii:- Lacrimi

- Transpirarie- Saliva

- Mucozitatidinnas-Flegma-Voma-Puroi- Secretiialeorganelorsexuale- Sange- Urina- Fecale.

De illdaHl.ce au aparut,secretinetrebuie5i;;' iasadincorppe caile lor naturale.Dacanu ies sannu ies atatdeabundentcat trebuiepentruscoaterearautatii,corpul seirnbolnave~te.

Ganditi-vala fiecarefel de secretie,de care.dintreemotiisunteleprovocateillyetiInte1egespecmculrautatiipecareacesteaIeprovoaca.

eu catfautateaestemaiproaspatai mai sangeroasa,euatatmaisangeroasaestesecreria.

eu catduratarautatiiestemaimare~ieucats-asedi~mentatmaimult,ell atdtsecretiavafi maicurata:lacrimi.

60

Alungarauldin tine

Lacrimilerautatiiprovocatedetristeteaparpentrueelomul:}-aprimitde la viatace a dorit.~iel dore~telucruri,oa-:neni~iatateaaltele.Dore~tesafie sanatos,darnuvreasa:-ecunoascacasanatateadepindedeellnsu~i.

Cateodataomulajungela extremecand,de exemplu,dore~teca martulsa invie.Am avutastfelde.cereri,maibinespus,obligatii,pentruca,dupE\.parereasolicitantului,eu,ca medic,trebuiasa repargre~ealaaltormedici,carecici macarnu fusesegreeala.Persoananu eranici pede-parteproasta,in acceptiuneaobinuitaera ceeace secheamaam.

Moareeelal caruispiritcautaechilibrulsufletescma-ximpecarenu I-a avutcata trait.Omuldeplansnuareli-mtenici dupamoarte.Dar,dacain spate1ejelitului seas-cundelipsadorinteidea continuamunca~iobligatii1era-posatului,celuicarejeleteIi vafi intr-adevargreu.Pentruca.inainteacelafaceatotul.

Ne~tiinta~ilipsadorinteideaplangesuntstresurigra-vecetrebuiedescatu~ate.Dadi omulincanu a inviitatsa-~iguvemezeviataprintr-oga..'1direcorecta,trebuiesaaiba.posibilitateadeadaafararautateasubformadelacrimi.Incazcontrar,lacrimilese adunain tesuturi~iIn cavitatilecor1JuluisubformadeaClL.'TIularideliehid.

Transpiratiaseamanaell lacrima~iseoatedin orga-nism,1ntr-omaimarecantitate,celemaidiferitefeluriderautate..Dupamirosultranspiratieisepoatedetenninaca-racterulunui om.Nici n-ar trebui,in general,sa folosimdeodorante.Rautateatrebuieeliberatachiardacaornulnu

transpira~inu va transpira.Intrucatnu existaun astfeldeomcaresafie lipsittotalderautate,nu existanid oarnenicaresanutranspiredeloc.Echilibrulconstituienorma.

61

Luule Viilma

Salivanearatacuml~irealizeazaomulseopurile.Cinegande~tecoreet~ise bazeazape el insu~i,aeelava avearezultatebune.Dar clacaomulnudepuneeforturi,dar\Teareznltatebtme,considerandCft iseenvine,ca 0 reactieinlantvorum1arezultatelenegative.

Friea fatade treburilecoticlieneusucagura9i te facesa0 deschizicaunpe~tepellseat.Niei nupotivorbi.Dar,dadi omulvreasa scapeinaintede vremedeproblemelesale,atunci,corespunzatoreu grabasa ilogicil, poatesaapara0 salivatieanormalapanaacoloincatsaii curgaba-lele.VitezadesalivaJie9i clorintailogicaseaf1aIntr-ole-gaturareciprodL ~i, desigur,cunoatemell totii situatiacanddin cauzauneidispozitiinegativeiri vine cateodatasascuipi.

Mucozitlitiledin llUS Insemllil8.rautateaprovocatadeciuda.Omul caresestraduie9tesafie bun~isafacabine,se simtejignit dad cinevagasqtevreuncusurin faptdeIui. Cineumbla'incoace~iInco10eu0 figurajignitaastfelcaeelcareI-a ofensatsavadiicael sesimtejignit, la el ci-udasevamanifestaprinmucozitaticarecurgdinnas.Celcareli ascundeinsaumilinra,dinmaudrie,pentmcavreasaseconsideresuperiorceluicareI-a ofensatsau,ceilaltisa-l considereaa,la e1acestemucoziUltisevor duceinsinusuriledinmaxilarulsuperior~ivorprovocainflamareaacestora.

Dacilumilintai dorintadea 0 ascundedepa~e~teori-ce limWia logicii umane,apareinflamatiasinusuluifron-tal carenearatacaprostiaomeneascapuneratiuneaIn pe-rieol.La copii sinusuriledinjurul nasuluinn suntdezvol-tate.Dacacopilulnuesteinteles,dadialam1adatadeelnuesteascultata,dacae1estenevoitsa-i inghitameTeula-

62

Alungarauldintine

2rimiledetristete,vor apareavegetatiileadenoide.Ele pot=lscoase,darvorapfu'eadinnou.

Starea permanentade umilinta provoaeaguturaiul2ronie.Elementulluieelmainepliicutesteedemulcarese:nanifesHimaialesin pozitie~ezand.eel careareunedemputernicla radacinanasuluinu poatesagandeasca,deoa-rececanalelelui energeticesuntinfundate.Senzatiadedu-reresurdain cap1i ingreuneazainvatatura~idezvoltareagenerala.

Stranutul esteincercareacorpuluide a aruncabruscafaraumilinta proprie ~iumilinta provocatacelorla1ti.Stranutaeei careau a~anumitarautatede scurtadurata.Rautateade lungadurataatragedupasinea boalalunga.Sanuvarelinetiniciodata,dinpoHtete,pornireadea stra-nuta.Din momenteeenergiaumilinteivreasata~neascainafara,lasati-o.Altfel, vetifaceguturai.

Flegma esterautateaplangaretilor,a viiicarelii~iaproblemelorlegatede ea.Este in acela~itimp suparareapentruacuzatiilecareti seaduc,suparareape cei careteacuza~ideei,suparareapetineinsutleaaeuzator.La mul-tepersoanesecretiacronica de flegmadureazapanacandomulsesmulgedincereulluiobi~nuit.Tratamentulin sta-liuni Ie ajuta,darodatareintor~iacasasecretiade flegmareapare,fiindeanuauintelesdeundea aparutboala.

Vomaarata0 rautateprovocatadesila, rautatecontranecuviinteialtora ~i adeseacontrapropriei necuviinte.Vomainsearrmadezgustfatiidevia~a.Dacaomulsimtecanupoateie~idin impas,canupoatefacefa~asituatiei,fieeanu arefortanecesara,fie ca nu areposibilitati,atunciincepesavomeze.El segole~tedemurdariileacesteilumicareiiproducgreata- fie eamancare,fie a situatieinae-ceptabiladin punetde vederespiritual.Regretuldupa

63

Luule Viilma

vrernurileapuse~idorintacaelesaseintoarea,revaltafa-ta de cevaanurne,Iipsadorinteide a mergeinainte- inspatelelor sta tearnade viitor careprovoacaspasrneinstamac~ite facesa dai afaracontinutulaeestuia.Existaoarnenicarenupot sa-~iprovoacevarna,chiardacatrebu-Ie. Acqtia suntoarneniicarenu se potaiesc,caremerginaintein vlata,pentrueiviatainsemnandviitoml.

Puroililinsote~terautateaprovocatadeneajutorare~ide neputinta- rautateadin urnilinta.Dadi un am mic Iasuflet,1aspirit~ila corpsirntecaesteneajutorat~iincapa-bil sarezolve0 situatiesausa0 aducain folasulsau,rau-tatealui va fi imprevizibila.Puraiulestemarturiadorinteiderazbunarepentruumilinteleinduraternultavreme,mer-gandpanala distrugereatuturor,indusiv a eelarcarenusuntimplicatiin niei un fel. De aeeeaa umili, ca ~ia in-chideochii laumilinta,esteunlucrupericuloscmarpentruunobservatordepemargine.

A~ase acumuleazavrajbailltre popoare~istate.Eapoaternocniveacuriin ~ir,ca focul sub cenu~a.Dar ~iumilireasexuluifeminincaredureazade secole,tratareafemeilorca oarnenidecategoriaa doua~iexploatarealor(in lumecantinuandsaexistedreptulceluimai puternie)poatesaaprindafoculimprevizibil~iirationalal urii, indi-ferentin cesituatie.

Puroiulesterautateadu~manoa5aprovoeaHidenemul-tumireafatadeviatain general.La unomeamianimienu-i estepeplac,11ieibinele,niei raul,ciarcareeutoateaees-teatrebuie58,traiasca~isanu deschidagura~icarenu areo intelegeredaraaceeaeetrebuiesafacain continuare,lael,nieinuva reu~ibinesatreacaunbuboicava~ireaparealtul.Rautatemicainseamna0 bubamica,rautatemare-unbuboimare.A~aeste~icaracterullui- unmic du~man

64

Alungarauldintine

::au0 situatienegativaabiaaureu~itsa dispara~ila ori-:::ontaparaltele~imai grave.Du~maniairationalafatade-iata,pe careomul 0 ascunde,deoareeevreasa fie bun,:zbucne~tein afarasubformadepuroi.Co~urileeupuroije pefatasuntrezultatuluneirautatidin umilinta.Prin eli:1su~ieo~ulva provocain eontinuareumilinta,chiardaea:--imeninu-lobserva.

Odatacusecrefiasexualiidinorganelesexualeiesein::faraincraneenarealegatade viatasexuala.Indiferentdejiagnostic,indiferentdemierobulcarea produsimbolna-'.-irea,cauza0 constituieinsatisfactiasexuala~idezamagi-rea.Toate infectiile genitalecronicecarenu cedeazalamedicamentedispar0 datacueliberareaderautatealegatade viatasexuala~iefectulvindedirii se diagnostieheazau~orin laborator.eu cat11vetiinvinovatimaimultpepar-teneruldumneavoastra,eu atatvindecareava fi mai grea,pentruca, prin ganduriledumneavoastra,sunte!ichiarprovocatorulcarevreasava deain felul acesta0 lecriedeviata.Cinenu ~tiecumsamainascoceascasuferinrepen-trucelalalt,acelavasuferideinfectiisexuale.

Speeificulrauta!iilegatede via!a sexuaiadetermina\'arietateadeinfectiisexuale:

- trichomoniaza- rautateadisperataa uneipersoaneu~uratice,

- gonoree- rautateaposacaaceluiumilit,- chiamidioza- rautateautoritara,- sifilis - rautateprovocatade pierdereasimtuluide

responsabilitatefatadevia!aSangele corespundesimbolicrautatiiprovocatede

dorin!adea Iupta,dea serazbuna.Daeava taiatila degeteucutitulsauvi seintampla0 altatraumaIegatadesange,astainseamnaeaseteaderiizbunarecautilsaiasapentruca

65

LUllIe ViiIma

dumneavoastrasanu face!ialtcevamai ingrozitor.Ea ~tieca in realitatenu sunte!iatatdesangerospe catsunte!iingand.Dar pentrua evita0 dezlan!uirebrusca,cfmdpute!isaface!iraualtcuiva,rautateasescurgesubformadesan-ge.

Naturai-a daruitfemeiimenstrua!iapentrua 0 cura!ilunar de rautate.Uterul fiind organulchalaei sexuale,acumuleazaproblemelesexualepe careomul nu ~tieinnici un fel sa Ie deosebeascade problemeleeconomice.DacanemulWmireafa!adeso!crqte panaintr-acoloincat,intr-unaccesde razbunare,so!iaincepesa imaginezepe-deapsaceamaicruntapentruel - sa-lin~ele,in acestplanpacatosi~ibagacoada0 menstrua!ieabundenta.~iundetemai dud in situa!iaaceasta... In feIul acestasuntajutatefemeilepentrucarefidelitateanuinseamnalipsadeocazii,ci sfin!enie.Pentrucelecareconsideraca.fidelitatea~imo-ralasexuaianu facnici cat0 ceapadegerata,leqia va fi ~imaiaspra.Cu catmenstrua!iaestemai abundenta,cu atats-auacumulatmaimultestresuri.Odataeusangeleseeli-mina~inervozitateapremenstruala.eu catmamaestemainervoasa,cu ata.!fiieaei va avea0 menstrua!iemaiabun-dentachiarde1ainceput.Candfemeiai~iascundecatmaiadancproblemelesexuale,apareamenoreea- lipsamen-strua!iei.

Cu catsecreliaestemai uratmirositoare,eu atatmairaumirositoareesterautatea.Urina ~ifecalele scot~ielerautateaafara.Cu catfecalelesuntmaiinchisela culoare,cu atatmai multafiereseeliminaoclataeuele.In vezica

biliaraseacumuleazarautateaceamaivulgara.Dacaomulvreasaseeliberezederautate~idaeanusejeneazasapararau,fecalelelui vor fi inchisela culoare.Dacaomulvreasaparainteligent~irautateadin el ajungela concentralia

66

Alungarauldintine

maxima,corpuluiii vinein ajutoricterulpentruca,totu~i,rautateasafie scoasaafara.In feIul acestacorpulincearca3a-lajutepeamsaramanain viata.DacaomulnuvreasarenunteIa rautatepe cainormale,astasevedein fecaleledeschiseIa culoare,in urinaanormalde inchisa~iin cu-Ioareagalbuieapielii dincauzapigmentilorbiliari.

Odatacu urinase elimina~idezamagirilelegatedeviata.Dacaomnlnnmaiestecapabilsasuportedezamagi-rile,urinaIui devineacida.Iar dacaodatacu urinaseeli-mina~ialbumina,corpulare0 posibilitate~imaimaredeascoateafarasentimentuldevinovatie~ideinvinuireaal-tara.Aceastaa