Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/2013/mai...„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU PROIECTUL

„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea

decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, comuna Movileni, județul Galați”

1

„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din

Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea

decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în

comuna Movileni, judeţul Galaţi”

BENEFICIAR

S.C. SORAGMIN S.R.L.





2

„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din Perimetrul

Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,

reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna

Movileni, judeţul Galaţi”

BENEFICIAR


STUDIU DE EVALUARE

ADECVATĂ

pentru proiectul





3

CUPRINS

CAPITOLUL I

INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS 5

I.1. DENUMIREA PROIECTULUI 5

I.2. DESCRIEREA PROIECTULUI 5

I.3. OBIECTIVELE PROIECTULUI 6

I.4. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA 7

I.5. MATERII PRIME UTILIZATE PE AMPLASAMENT 7

I.6. SUBSTANŢE/PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE 8

CAPITOLUL II

LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ 9

CAPITOLUL III

MODIFICĂRILE FIZICE CARE DECURG DIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 11

III.1. MODIFICĂRI FIZICE ÎN ETAPA LUCRĂRILOR DE DESCHIDERE 11

III.2. MODIFICĂRI FIZICE ÎN ETAPA LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE 11

III.3. MODIFICĂRI FIZICE ÎN ETAPA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE A EXPLOATĂRII 12

CAPITOLUL IV

RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARII PROIECTULUI 13

CAPITOLUL V

RESURSELE NATURALE EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE

DE INTERES COMUNITAR PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 14

CAPITOLUL VI

EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 15

VI.1. EMISII GENERATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 15

VI.1.1. EMISII ÎN ATMOSFERĂ 15

VI.1.2. MODALITATEA DE ELIMINARE A EMISIILOR ÎN AER 16

VI.1.3. EMISII ÎN APĂ 16

VI.1.4. MODALITATEA DE ELIMINARE A EMISIILOR ÎN APĂ 17

VI.1.5. EMISII ÎN SOL 18

VI.1.6. Modalitati de eliminare a emisiilor în sol 17 VI.2. DEŞEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ŞI MODALITĂŢILE DE ELIMINARE 19

VI.2.1. DEŞEURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE 19

VI.2.2. DEŞEURI MENAJERE 19

VI.2.3. MODALITĂŢILE DE ELIMINARE A DEŞEURILOR 20

CAPITOLUL VII UTILIZAREA TERENULUI ÎN CADRUL PROIECTULUI 21

VII.1. CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI 21

VII.2. SUPRAFEŢELE DE TERN CARE VOR FI OCUPATE DE PROIECT 21

CAPITOLUL VIII

SERVICIILE SUPLIMENTARE IMPUSE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 22

CAPITOLUL IX

DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONĂRII, DEZAFECTĂRII ŞI EŞALONAREA

PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI 22

CAPITOLUL X

ACTIVITĂŢI GENERATE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 23





4

CAPITOLUL XI

DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI 24

CAPITOLUL XII

IMPACTUL CUMULATIV AL PROIECTULUI CU ALTE PROIECTE PROPUSE SAU

APROBATE 27

CAPITOLUL XIII

INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE ŞI IMPACTUL PROIECTULUI

ASUPRA SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR 31

XIII.1. INFORMAŢII PRIVIND ARIA SPECIALĂ DE PROTECŢIE AVIFAUNISTICĂ ROSPA 0071 LUNCA

SIRETULUI INFERIOR 31

XIII.2. INFORMAŢII PRIVIND SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI

INFERIOR 34

XIII.3. AMPLASAREA PROIECTULUI ÎN RAPORT CU ROSPA 0071 ŞI ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI

INFERIOR 36

XIII.4. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA POPULATIA SI ECOLOGIA SPECIILOR SI/SAU HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA SI IN IMEDIATA VECINATATE A PP 39

XIII.5. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE ŞI A RELAŢIA ACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA 48

XIII. 6. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE PASARI CUPRINSE IN ANEXA I A DIRECTIVEI

PASARI SI ESTIMAREA IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUS 53

XIII. 7. SPECII DE PASARI CU MIGRATIE REGULATA NEMENTIONATE IN ANEXA I A DIRECTIVEI

CONSILIULUI 2009/147/EC 66

XIII.8 IMPORTANTA SITULUI PENTRU SPECIILE CUIBARITOARE 78

XIII.9. IMPORTANTA SITULUI PENTRU SPECIILE MIGRATOARE 80

XIII.10. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR DIN ROSCI

0162 SI ESTIMAREA IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUS 83

XIII.11. STATUTUL DE CONSERVARE AL HABITATELOR DE IMPORTANTA COMUNITARA

DIN ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI INFERIOR SI ESTIMAREA IMPACTULUI PROIECTULUI

PROPUS 92

XIII.12. DATE PRIVIND STRUCTURA SI DINAMICA POPULATIILOR DE SPECII AFECTATE

97

XIII.13. RELATIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZA SI MENTIN

INTEGRITATEA ROSPA 0071 SI ROSCI 0162 LUNCA SIRETULUI INFERIOR 98

XIII.14. RELATIA ROSPA 0071 SI ROSCI 0162 CU ALTE ARII PROTEJATE 102

XIII.15. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR ACOLO UNDE AU FOST STABILITE 103

XIII.16. DESCRIEREA STARII ACTUALE DE CONSERVARE A ROSPA 0071 SI ROSCI 0162

LUNCA SIRETULUI INFERIOR 103

XIII.17. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARILOR NATURALE

PROTEJATE DE INTERS COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBARI IN

EVOLUTIA NATURALA A ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 106

CAPITOLUL XIV

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 108

CAPITOLUL XV

EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI 121

CAPITOLUL XVI

MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 133

CAPITOLUL XVII

METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR 138

ANEXE





5

CAPITOLUL I

Informaţii privind proiectul propus

Acest studiu a fost elaborat pentru S.C. SORAGMIN S.R.L. societate cu capital

privat, cu sediul în satul Sălcioara, comuna Banca, județul Vaslui, care are prevăzută în actul

constitutiv al societăţii şi activitatea – extracţie a pietrişului şi nisipului - cod CAEN 0812.

Datele de identificare a societăţii sunt următoarele:

Adresa sediului social – sat Sălcioara, comuna Banca, județul Vaslui

Adresa punct de lucru – telefon: 0235/411515;

Nr. Înregistrare la Registrul Comerţului: VN : J37/269/2010

Telefon: 0235/411515;. Fax: 0235/426333

Amplasamentul obiectivului analizat prin prezenta documentaţie – extravilan Comuna

Movileni, judeţul Galați

Regimul de lucru – 8 ore/zi, 5 - 6 zile/săptămână, 180 zile/an

Responsabil de mediu – Tanjala Vasile

Persoana de contact – Mocanu Viorel, nr. telefon: 0740914204

I.1. Denumirea proiectului

Proiectul care urmează a fi implementat de S.C SORAGMIN S.R.L. este: „Lucrări

de exploatare a agregatelor minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret,

în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni,

judeţul Galaţi” .

I.2. Descrierea proiectului

S.C. SORAGMIN S.R.L. va realiza excavații pentru decolmatare, reprofilăre și

recalibrăre traseu albie în vederea exploatării rezervelor de nisip și pietriș din perimetrul

Movileni 1, situat în Lunca Siretului Inferior.

Agregatele minerale rezultate vor fi sortate valorificate în stare brută sau sortate şi

folosite ca diverse materiale în construcţii precum și pentru lucrări de refacere a infrastructurii

locale și regionale, cu posibilitate de folosire și la nivel regional.





6

Accesul spre perimetrul Movileni 1 se face din DN 24 Tișița-Iași, apoi pe drumul

județean ce leagă localitățile Cosmești-Furceni-Movileni și Barcea cu legătura la DN 25

Tecuci – Galați, apoi pe un drum de exploatare care începe din dreptul postului de poliție, în

lungime de cca. 3.0 km. Drumul de exploatare se află la distanța de 4,2 Km față de

acumularea Movileni.

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ, care

este la suprafaţă şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor

topografice impuse de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate pe

amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.

Lucrările de excavare vor fi realizate utilizând două excavatoare tip draglină D 10.001,

un excavator JSB, două încărcătoare pe pneuri tip WOLLA. Agregatele minerale vor fi

transportate cu 4 auto basculante de 16 t.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,40 m şi cea maximă de 3,5 m, conform

documentaţiei pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor.

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul Movileni 1 situat în

extravilanul comunei Movineli este de 230 000 mc.

I. 3. Obiectivele proiectului

Scopul proiectului este decolmatarea, recalibrarea și reprofilarea traseului albiei râului

Siret prin exploatare de agregate minerale de râu.

Proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. la nivelul albiei minore a râului Siret,

în perimetrul Movileni 1, are următoarele obiective:

1. extragerea agregatelor minerale în vederea comercializării în stare brută la

terţi;

2. regularizarea secţiunii iniţiale de scurgere a debitelor;

3. reducerea sau eliminarea eroziunilor laterale asupra malului drept;

4. eliminarea riscurilor de producere a inundaţiilor pe terenurile adiacente albiei

minore prin regularizarea secţiunii de scurgere;

5. transportul agregatelor de râu către beneficiari;

6. întreținerea drumurilor de exploatare utilizate.





7

I.4. Informaţii privind producţia

Cantitatea de nisip şi balast propusă spre exploatare din perimetrul situat în extravilanul

Comunei Movileni este de 230.000 mc de nisip şi pietriş începând cu anul 2012 conform

Avizului de Gospodarire a Apelor, în funcţie de capacitatea de extracţie a societăţii

comerciale şi cerinţa de agregate minerale de râu.

Conform Avizului de Gospodărire a Apelor nr. 8 din 28 ianuarie 2013 şi a Contractului

de închiriere nr. 14801/89/OM/30.10.2012, perioada de implementare a proiectului este

30.10.2012 – 30.10.2014, cu posibilitate de prelungire a contractului prin acordul partilor,

prin act aditional pentru o perioda de maxim 1 an de zile fata de durata initiala .

Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 se va

desfăşura în următoarele etape:

A.lucrări de deschidere şi pregătire;

B. lucrări de exploatare;

C. lucrări de prelucrare;

(derulate în staţia de sortare proprie a societăţii, amplasată în afara perimetrului)

D. protecţia zăcământului;

E. lucrări de închidere.

Toate aceste lucrări propuse se vor derula din trimestrul II 2013 (având în vedere

procedurile de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului), până la terminarea

contractului cu ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE ~ Administraţia

Bazinală de apă Prut – Bârlad, conform contractului original şi a actelor adiţionale.

I.5. Materii prime utilizate pe amplasament

În procesul de extracţie a agregatelor minerale din cadrul perimetrului nu sunt utilizate

materii prime. De asemeni pentru activităţile desfăşurate într-o balastieră nu este necesară

alimentarea cu energie electrică.

Combustibilii necesari desfăşurării extracţiei agregatelor. Acestea vor fi alimentate la

staţiile de distribuţie a carburanţilor în cazul camioanelor. Utilajele terasiere vor fi alimentate

din canistre metalice omologate depozitate pe o platformă betonată acoperită la sediul

societăţii și de la puntele special autorizate si amenajate în acest scop.





8

I.6. Substanţe/preparate chimice utilizate

În perioada de implemantare a proiectului se va utiliza motorină - substanţă încadrată

conform O.U.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor

periculoase în categoriile substanţe inflamabile şi periculoase pentru mediul înconjurător. În

cazul unor deversări accidentale aceste substanţe pot determina impurificarea locala a

factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de carburanţi din rezervoarele utilajelor sunt reduse

şi nu pot produce poluări majore ale mediului înconjurător.

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă în

stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor

chimice

Categorie Periculozitate Faze de risc

Motorină 7,5 t/an – nu sunt stocuri pe

amplasament P

Inflamabilă

Risc de explozie

R10-23





9

CAPITOLUL II

LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Exploatarea se va face din albia minoră a râului Siret în extravilanul localităţii

Movileni, judeţul Galaţi, perimetrul fiind inclus în categoria teren neproductiv.

Din punct de vedere geografic amplasamentul exploatării este localizat în terasa

malului stâng al râului Siret, în terasa inferioară formată înspre malul stâng, la cca. 1,5 km

amonte de stația de pompare de la Biliești.

Perimetrul este situat între bornele CSA 80 – 81, la cca. 4,2 km aval de acumularea

Movileni.

Amplasamentul perimetrului este prezentat în planul de situaţie Sc 1: 2000, anexate

la documentaţie.

Perimetrul are o formă poligonală neregulata având o suprafaţa de 114 032 mp

(calculată din coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 6 puncte cu coordonate

STEREO 70 prezentate în tabelul de mai jos.

Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Movileni 1

Punct

Coordonate STEREO 70

X Y

1 473 887 683 945

2 473 694 683 967

3 473 422 683 868

4 473 427 683 469

5 473 531 683 482

6 473 739 683 827

Accesul rutier în perimetru se face din DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean

252 ce face legătura cu localitățile Furceni, Movileni Barcea, cu legătura la DN 25 Tecuci

Galați. Pentru a accesa perimetrul se poate lua pe drumul de exploatare care se formează în

dreptul postului de Poliție din Movileni, drum ce are o lungime de cca. 3.0 km.


„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei,

comuna Movileni, județul Galați”

10

Încadrarea în teritoriu a perimetrului Movileni 1 =>




11

CAPITOLUL III

MODIFICĂRILE FIZICE CARE DECURG DIN

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Implementarea proiectului va determina o serie de modificări fizice la nivelul terasei

malului stâng al râului Siret, care sunt detaliate mai jos pe fiecare etapă a procesului

tehnologic.

III.1. Modificări fizice în etapa lucrărilor de deschidere

Accesul rutier în perimetru se face din DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean

252 ce face legătura cu localitățile Furceni, Movileni și Barcea, cu legătura la DN 25 Tecuci

Galați. Pentru a accesa perimetrul se poate lua pe drumul de exploatare care se formează în

dreptul postului de Poliție din Movileni, drum ce are o lungime de cca. 3.0 km.

Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate căi noi de acces şi nici nu vor fi

modificate cele deja existente.

În timpul realizării lucrărilor de deschidere nu se vor produce modificări fizice la

nivelul ecosistemelor din lunca râului Siret deoarece drumul de acces către punctul de

extracţie Movileni 1 există nefiind necesară amenajarea unei noi căi de acces. Drumul care

permite accesul la perimetru este în mare parte amenajat prin balastare şi compactare deoarece

a fost utilizat de S.C. SOLIDROK S.R.L.

III.2. Modificări fizice în etapa lucrărilor de exploatare

Proiectul determină modificări fizice la nivelul albiei minore al râului Siret prin

aplicarea tehnologiei de exploatare care se concretizează în final cu exploatarea unui volum

de 230 000 mc.

Metoda de exploatare este extracţia nisipului şi pietrişului în câmp continuu, din aval

spre amonte şi dinspre pilierul de siguranta, spre malul stâng prin retragere succesivă, în fâşii

longitudinale.

Pentru perioada 2012 - 2014 se vor exploata 230 000 m3 agregate de râu.





12

Modificările fizice produse pe fiecare fază a etapei de exploatare

Nr. crt. Etapele tehnologiei de exploatare Modificările fizice produse

1. trasarea fâşiilor de exploatare nu produce modificări fizice la

nivelul luncii râului Siret

2. excavarea în cadrul fâşiilor produce modificări fizice prin

derocarea depozitelor de agregate

minerale

3. încărcarea materialului depozitat îndepărtarea de pe suprafaţa

perimetrului de exploatare a

agregatelor excavate în faza

anterioară

4. transportul nisipului şi pietrişului nu produce modificări fizice la

nivelul luncii râului Siret fiind

utilizate căi de acces existente

III.3. Modificări fizice în etapa lucrărilor de închidere a exploatării

După finalizarea exploatării, în etapa de închidere a balastierei nu se vor produce

modificări suplimentare ale terenului supus exploatării, față de cele menționate mai sus.

În etapa lucrărilor de închidere a exploatării, în contextul în care tipologia acestor

lucrări, cumulat cu caracteristicile geomorfologice și geogenetice, evidențiază un grad mare

de fluctuație a câmpului de execuție al lucrării propuse, fapt ce are ca efect menținerea

gradului de stabilitate a cotei locale a talvegului râului, cu repercursiuni în ceea ce privește

energia de relief.





13

CAPITOLUL IV

RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI

Resursele naturale folosite de S.C. SORAGMIN S.R.L. în cadrul procesului de

decolmatare, reprofilare și recalibrare a traseului albiei sunt reprezentate de agregatele

minerale exploatate.

Pe perioada 2012 – 2014 se propune exploatarea unui volum de este de 230.000 mc

agregate minerale din perimetrul Movileni 1, adâncimea maximă de executare a săpăturilor va

fi în medie de 2,40 m faţă de cota actuală a terenului.

Agregatele minerale extrase au, din punct de vedere mineralogic, următoarea

compoziţie: gresii cuarţoase şi cuarţitice, calcare şi marnocalcare.

Zăcământul de nisipuri şi pietrişuri este de tip aluvionar şi aparţine holocenului

superior.

Constituţia litologică este realizată în principal din nisipuri şi pietrişuri.

Zăcămintele au o compoziţie granulometrică caracteristică acumulărilor de nisipuri şi

pietrişuri cu bolovăniş (STAS 1273/74) care este prezentată în tabelele de mai jos.

Compoziţia granulometrică indică prezenţa unor acumulări de agregate naturale de

râu, care se încadrează în categoria nisipuri şi pietrişuri cu bolovăniş.

Compoziţia granulometrică a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1

Granulometrie (%) Părţi levigabile (%)

(0,05 mm)

Nisip

(0,05-4,0 mm)

Pietriş

(2,0 – 20

mm)

Bolovăniş

(32 mm) 3

33 50 14

Din punct de vedere calitativ parametri depozitelor de agregate minerale din zona

studiată se încadrează în limitele STAS 166/1984 – agregate minerale grele pentru betoane şi

mortare cu lianţi naturali şi STAS 662/1989 – agregate minerale de balastieră pentru lucrări

de drumuri.

În etapa realizării excavaţiilor şi ulterior în perioada exploatării nu vor fi utilizate pe

amplasament substanţe periculoase sau potenţial periculoase.





14

CAPITOLUL V

RESURSELE NATURALE EXPLOATATE DIN CADRUL

ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Lucrările de decolmatare, reprofilare și recalibrare albie râu Siret în perimetrul

Movileni 1 presupune exploatarea agregatelor de balastieră de pe o suprafaţă inclusă în

ROSCI 0162 și ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Perimetrul care va fi supus exploatării

are o suprafaţă de 114 032 mp, suprafaţa reieşind din calculul coordonatelor, Lmax=650 m, l

=290 m. În cadrul proiectului propus va fi exploatat un volum de 230.000 mc agregate

minerale.

Zăcământul de agregate minerale care urmează a fi exploatat este constituit din

depozite aluvionare (pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri cu intercalaţii de argile). Structura

zăcământului este simplă, fiind reprezentată prin depozite detritice mobile, orizontale,

cu valori relativ constante ale caracteristicilor calitative. Datorită pantei de curgere relativ

reduse a râului Siret s-au format plaje întinse cu stratificaţie încrucişată.

Din punct de vedere al constituţiei litologice, zăcământul este alcătuit din nisipuri şi

pietrişuri care aparţin albiei minore a râului Siret.

Fracţia granulometrica pietriş este compusă din elemente bine rulate ceea ce indică o

distanţă de transport mare.

Principalele caracteristici ale zăcământului de pietriş şi nisip Movileni 1 sunt cele

legate de compoziţia mineralogică, de compoziţia granulometrică, de caracteristicile

geometrice cât şi de cele fizico-mecanice .

În ceea ce priveşte compoziţia mineralogică, ea reflectă rocile de provenienţa, având o

alcătuire din gresii cuarţoase -38% şi cuarţitice - 30%, calcare -10%, marnocalcare-14%,

micro-conglomerate (8%) iar fracţiune nisipoasă pe lângă granulele de cuarţ prezintă şi

minerale grele. În general aceasta compoziţie reflecta provenienţa din roci rezistente la

procesele fizico-chimice.

Compoziţia granulometrică a zăcământului în procente este următoarea:

nisip – 33 % ;

pietriş – 50 %;

bolovăniş – 14 %;

părţi levigabile - 3%.





15

CAPITOLUL VI

EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

VI.1. Emisii generate de implementarea proiectului

VI.1.1. Emisii în atmosferă

Potenţialele surse de emisii atmosferice sunt:

excavarea şi transportul agregatelor de balastieră;

încărcarea sorturilor în camioane pentru transportul către beneficiari;

traficul generat de lucrările desfăşurate.

Emisiile conţin în principal următorii poluanţi:

pulberi în concentraţii nesemnificative;

gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc

exploatarea.

Praful rezultat din încărcarea agregatelor minerale în benele autobasculantelor

conţine: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este redusă deoarece

agregatele minerale excavate sunt încărcate cu un grad de umiditate mediu în mijloacele de

transport, imediat după excavare, fără a fi depozitate. În perioadele secetoase se va proceda la

stropirea agregatelor minerale pentru a evita antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în

atmosferă prin eroziune eoliană.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că

pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu umed la 28

°C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc.

Arderea carburanţilor în motoarele mijloacelor de transport conduce la eliminarea în

atmosferă a gazelor de ardere cu conţinut de: monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi

nearse, dioxid de sulf, compuşi organici.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care

transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcţie

rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu

potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile

vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice.





16

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţie

Sursa

Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part

Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor nu poate fi făcută în raport

cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste

surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de OM 462/1993 se referă la surse dirijate.

VI.1.2. Modalitatea de eliminare a emisiilor în aer

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării

pulberilor de către autocamioane sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse.

S.C. SORAGMIN S.R.L. va lua următoarele măsuri pentru a reduce emisiile în atmosferă:

stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de

pulberi în aer în sezonul cald când precipitaţii sunt reduse;

refacerea prin balastare a declivităţilor apărute în drumurile de exploatare;

stropirea depozitelor de agregate minerale în sezonul cald pentru a menţine umiditatea

rocilor în scopul reducerii antrenării pulberilor în atmosferă prin eroziune eoliană;

deplasarea camioanelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă

cu viteze de maxim 30 km/h.

Emisiile generate de utilajele terasiere şi de autocamioane nu pot fi eliminate, ele

provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de

eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer camioanele şi utilajele

trebuie să respecte prevederile legale în vigoare evaluate odată cu inspecţia tehnică S.C.

SORAGMIN S.R.L. va efectua în mod regulat reviziile tehnice la mijloacele auto pentru ca,

pe toată perioada de exploatare a agregatelor, acestea să se încadreze în prevederile NRTA

4/1998

VI.1.3. Emisii în apă

Extracţia şi transportul agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 nu generează

ape uzate industriale sau menajare. În aceste condiţii emisiile pentru factorul de mediu apă pot





17

fi considerate nule. Excavarea se va face în albia minoră, deoarece perimetrul propus este

situat aproape de firul apei într-o zonă expusă inundaţiilor, în perioadele de ape mari poate fi

submers. După retragerea apelor depozitele litologice care vor fi exploatate vor avea o

umiditate considerabil crescută. În aceste situaţii vor fi eliminate cantităţi de apă în mediu ca

urmare a exploatării nisipurilor şi pietrişurilor care se infiltrează în substrat. Cantitatea de apă

din depozitele de agregate care se elimină din agregatele îmbibate cu apă prin infiltrare în

substrat în perioada depozitării temporare a acestora pe suprafaţa perimetrului de exploatare

provine din râul Siret astfel încât poate fi considerată nepoluantă pentru mediu.

Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluări accidentale ale factorului de

mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi hidrocarburilor de la utilajele

folosite în procesul tehnologic. Aceste substanţe pot fi antrenate de apele meteorice,

scurgându-se pe suprafaţa solului sau infiltrându-se în acesta, determinând poluarea apelor de

suprafaţa sau respectiv a celor freatice. Cantităţile de combustibili şi uleiuri prezente în

rezervoarele şi mecanismele utilajelor nu sunt mari astfel încât nu produc poluări importante.

Pentru a preveni poluările accidentale utilajele vor fi menţinute în parametri normali de

funcţionare, având inspecţiile şi reviziile tehnice efectuate la zi. Personalul care deserveşte

utilajele va avea obligaţia să urmărească şi să raporteze orice scurgere de uleiuri sau/şi

combustibil din rezervoare şi mecanismele utilajelor. În cazul înregistrării unor defecţiuni ale

utilajelor acestea vor fi transportate la ateliere service autorizate.

În perioada funcţionării se recomandă amplasarea în plus a unei toalete ecologice la

nivelul stației de sortare din apropierea perimetrului propus pentru exploatare.

VI.1.4. Modalitatea de eliminare a emisiilor în apă

La nivelul perimetrului de exploatare Movileni 1 singurele emisii pe factorul de

mediu apă sunt cele accidentale, pentru a evita aceste situaţii administratorul societăţii va

menţine utilajele în stare optimă de funcţionare iar orice defecţiune va fi semnalată de

personalul care deserveşte autoutilitarele şi remediată în cadrul unităţilor de service

specializate.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă

provenind de la utilajele de pe perimetrul de exploatare sunt reduse astfel încât nu vor provoca

impurificări semnificative ale factorilor de mediu.

De asemeni ca măsură operaţională de eliminare a poluărilor accidentale cu

hidrocarburi şi/sau uleiuri toate activităţile necesare pentru întreţinere şi eventualele reparaţii





18

ale utilajelor folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi

comerciale specializate în prestarea unor astfel de servicii.

VI.1.5. Emisii în sol

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movileni 1 nu s-a dezvoltat sol vegetal

datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a suprafeţei și a

caracteristicilor pedogenetice, zona fiind situată aproape de cursul la zi a râului Siret. Având

în vedere această caracteristică şi procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament

apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât

pe amplasament cât şi în vecinătăţi.

Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse

petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport.

Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol

provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu vor provoca

impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

Titularul de proiect are obligația conform legislației în vigoare de a supraveghea starea

de funcționare a utilajelor și gradul de siguranță a acestora din punct de vedere al secutității

raportat la factorii de mediu.

VI.1.6. Modalitatea de eliminare a emisiilor în sol

Activitatea de extracţie şi transport a agregatelor de râu nu determină apariţia de

emisii care să afecteze factorul de mediu sol dar pot să apară poluări accidentale datorită

defectării utilajelor folosite.

Pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol se

vor lua următoarele măsuri operaţionale:

activităţile care implică întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite pe

amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale specializate

în prestarea unor astfel de servicii;

personalul care deserveşte utilajele va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa

conducerea S.C. SORAGMIN S.R.L. asupra oricărei defecţiuni apărute;

utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi

îndepărtate de pe amplasament, astfel încât să nu aducă prejudicii integrității factorului

de mediu sol.

Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol vor fi respectate:





19

traseul căilor de acces existente, evitându-se manevrarea utilajelor sau autovehiculelor

pe suprafeţele adiacente drumului;

gararea autovehiculelor şi utilajelor numai zonele delimitate în acest scop;

respectarea limitelor perimetrului de exploatare;

nu se vor crea depozite de balast pe suprafeţe situate în afara amplasamentului avizat,

se interzice depozitarea deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii râului Siret;

amplasarea pe fiecare utilaj de mini recipiente fără scurgere în mediu pentru colectarea

selectivă a deşeurilor.

VI. 2. Deşeuri generate de implementarea proiectului şi modalităţile de eliminare

Din activitatea de exploatare a agregatelor minerale de râu din terasa malului stâng al

râului Siret prin exploatarea nisipului şi pietrişului pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

o deşeurile tehnologice din activitatea de producţie reprezentate de anvelopele uzate,

uleiuri uzate și baterii uzate;

o deşeurile menajere generate pe amplasament de personalul care exploatează utilajele;

o nu rezultă ape uzate industrial în perioada de exploatare a agregatelor de balastieră;

VI.2.1. Deşeuri din activitatea de producţie

Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autocamioanelor pentru excavarea şi

respectiv transportul agregatelor minerale pot rezultă următoarele tipuri de deşeuri:

uleiuri uzate – 0,12 t/an

anvelope uzate – 10 buc/an

baterii uzate – 2 buc/an

Deşeurile menajere vor fi depozitate temporar pe amplasamentul organizării de şantier

a societăţii comerciale în containere din metal fără scurgere în mediu. Deşeurile menajere vor

fi eliminate de pe amplasament prin contract cu o firmă prestatoare de servicii.

Administratorul S.C SORAGMIN S.R.L. va instala la fiecare utilaj câte un mini container

pentru colectarea PET-urilor, care vor fi valorificate prin predare la centre de colectare.

VI.2.2. Deşeuri menajere

Se produc doar de către personalul care asigură exploatarea utilajelor fiind estimată o

cantitate 0,6 t/an. Din procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasament nu rezultă

ambalaje.





20

Tipurile de deşeuri, cantităţile medii anuale, modul de colectare şi depozitare şi

modul de valorificare

Deşeuri nepericuloase nr.

crt.

Denumire deşeu Cod deşeu

conf. H.G.

856/2002

Sursa Cantitatea Starea

fizică

Depozitare/eliminare

1. Deşeuri

menajere

20 03 01 angajaţi 0,6 t/an solidă Saci menajaeri pe culori

2. Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi 0,4 t/an solidă Saci menajeri pe culori

pentru colectare selectivă

3. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele de

transport

10 buc/an solidă magazie de materiale la

sediul societăţii

Destinaţia definitivă a deşeurilor nr.

crt.

Denumire deşeu Cod deşeu

conf. H.G.

856/2002

Sursa Cantitatea Starea

fizică

Depozitare/eliminare

1. Deşeuri

menajere

20 03 01 angajaţi 0,6 t/an solidă eliminare firmă

specializată

2. Anvelope uzate 16 01 03 utilajele şi

mijloacele de

transport

10 buc/an solidă eliminare ateliere

reparaţii auto

3. Deşeuri de

ambalaje

20 01 01

20 01 39

angajaţi 0,4 t/an solidă eliminare firmă

specializată

VI.2.3. Modalităţile de eliminare a deşeurilor

Uleiurile uzate pot fi eliminate de pe amplasament fiind valorificate prin societăţile

specializate în realizarea lucrărilor de mentenanţă a autovehiculelor şi utilajelor.

Anvelopele uzate şi bateriile uzate vor fi stocate la sediul S.C. SORAGMIN S.R.L. şi

predate la achiziţionarea celor noi.

Deşeurile menajere produse de personalul care deserveşte punctul de extracţie vor fi

colectate în saci menajeri şi depus la sfârşitul fiecărei zile de lucru în mini containere situate

pe utilaje. Nu este necesară şi oportună dotarea amplasamentului perimetrului de exploatare

cu containere de preluare a acestor deşeuri.

Ambalajele sunt produse numai de personalul care deserveşte utilajele şi vor fi în

principal reprezentate de PET-uri. Pentru gestionarea corectă va fi amplasat în incinta staţiei

de sortare a S.C. SORAGMIN S.R.L. un container pentru colectarea selectivă a acestora iar

angajaţii vor fi instruiţi în vederea colectării selective a P.E.T.-urilor.

Angajaţii care vor lucra pe perimetrul de exploatare vor fi instruiţi în vederea

depozitării în mod corespunzător deşeurile menajere rezultate în timpul programului de lucru.

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu sunt produse deşeuri periculoase din

activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale.





21

CAPITOLUL VII

UTILIZAREA TERENULUI ÎN CADRUL PROIECTULUI

VII.1. Categoria de folosinţă a terenului

Suprafaţa de teren de pe care se vor exploata agregate minerale în cadrul proiectului

se încadrează astfel:

Regimul juridic

- teren situat în extravilanul localităţii Movileni, comuna Movileni;

- dreptul de proprietate asupra terenului - proprietate publică administrată de

A.N.A.R. şi concesionată de către S.C. SORAGMIN S.R.L.

Regimul economic

- folosinţa actuală: teren neproductiv.

Regimul tehnic - echiparea cu utilităţi:

- zona nu este echipată cu utilităţi;

- circulaţia pietonilor si accesul auto se face pe un drum balastat.

VII.2. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate de proiect

Perimetrul este situat între bornele CSA 80 – 81, la cca. 4,2 km aval barajul si

Acumularea Movileni.

Perimetrul are o forma poligonală având o suprafaţa de 114.033 mp.

Din punct de vedere al accesului rutier, acesta se face din dreptul postului de politie

din Movileni drum ce are o lungime de cca. 3.0 km. Legaturile cu acest drum si implicit cu

comuna Movileni se face prin DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean 252 ce face

legătura cu localitățile Furceni, Movileni și Barcea, si cu legătura la DN 25 Tecuci - Galați.

În scopul menţinerii drumurilor de exploatare deja existente S.C. SORAGMIN

S.R.L. va contribui, împreună cu celelalte societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în

zonă, la balastarea căilor de acces.

Pe suprafaţa amplasamentului perimetrului de exploatare Movileni 1 nu se vor realiza

nici un fel de construcţii.

Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces şi nici nu vor fi

modificate cele deja existente.





22

CAPITOLUL VIII

SERVICIILE SUPLIMENTARE IMPUSE DE IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

Pentru punerea în aplicare a proiectului „Lucrări de exploatarea agregatelor minerale

din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și

recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu sunt necesare servicii

suplimentare. Activitatea care se desfăşoară într-o balastieră nu implică dezafectarea sau/şi

reamplasarea de conducte de alimentare cu apă. De asemeni procesul tehnologic nu implică

alimentarea cu energie electrică sau gaze naturale astfel că nu sunt necesare modificări ale

reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gaze naturale din zonă.

CAPITOLUL IX

DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONĂRII, DEZAFECTĂRII

ŞI EŞALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A

PROIECTULUI

Lucrări de construcţie

Pentru exploatarea agregatelor din perimetrul Movileni 1 nu sunt necesare lucrări de

construcţie, zăcământul care va fi exploata este deschis, la zi, fără copertă.

Funcţionarea proiectului

Proiectul „Lucrări de exploatarea agregatelor minerale din Perimetrul Movileni

1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului

albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi „implică excavarea unui volum de 230.000 mc

nisip şi pietriş pe perioada valabilităţii permisului de explotare, începând cu 2012.

Lucrările de exploatare vor fi precedate de amenajarea patului de înaintare pentru

prima fâşie exploatată.



A.lucrări de deschidere şi pregătire; B. lucrări de exploatare;

C.lucrări de prelucrare; D. protecţia zăcământului;

E. lucrări de închidere.

Traseul şenalului a fost ales în aşa fel încât să nu ducă la creşterea pantei generale.





23

CAPITOLUL X

ACTIVITĂŢI GENERATE PRIN IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

Proiectul de exploatare a agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret în

vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei propus de S.C.

SORAGMIN S.R.L. generează în mod direct următoare activităţi:

o excavarea agregatelor din perimetru Movileni 1;

o menţinerea nisipului şi pietrişului în depozite de dimensiuni mici pe suprafaţa

perimetrului;

o încărcarea agregatelor în autocamioane;

o transportul agregatelor la staţia de sortare sau la terţi în funcţie de solicitări;

Prin implementarea proiectului, în mod secundar, sunt generate şi următoarele

activităţi:

o furnizarea de materie primă pentru fabricarea cimentului şi betonului;

o furnizarea de agregate de balastieră pentru realizarea coperţilor asfaltice;

o furnizarea de pietriş pentru balastarea drumurilor;

o crearea de locuri de muncă atât la nivel local cât şi la nivel general în industria

construcţiilor.





24

CAPITOLUL XI

DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE

PROIECTULUI

Extracţia agregatelor minerale



a) lucrări de deschidere;

b) lucrări de exploatare;

c) lucrări de prelucrare;

d) protecţia zăcământului;

e) lucrări de închidere.

a) Lucrări de deschidere

Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi

crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse

de tehnologia de derocare mecanică, încărcare şi transport.

Din punct de vedere al accesului rutier, acesta se face din dreptul postului de politie

din Movileni drum ce are o lungime de cca. 3.0 km. Legaturile cu acest drum si implicit cu

comuna Movileni se face prin DN 24 Tișița – Iași, apoi pe drumul județean 252 ce face

legătura cu localitățile Furceni, Movileni și Barcea, si cu legătura la DN 25 Tecuci Galați.

La nivelul perimetrului se va amenaja un pat de înaintare a utilajelor către prima fâşie

care va fi exploatată.

b) Lucrări de exploatare

Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul perimetrului Movileni 1

sunt următoarele:

bornarea perimetrului de extracţie;

delimitarea fâşiilor de exploatare;

sortarea agregatelor minerale cu ajutorul staţiei amplasată în afara perimetrului;

încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului.





25

Exploatarea agregatelor minerale se va desfăşura prin crearea de fronturi de lucru cu

respectarea succesiunii lucrărilor conform planului de situaţie.

Tehnologia de extracţie cuprinde următoarele etape:

trasarea perimetrului, conform planului de situaţie şi materializarea lui pe teren

prin bornare;

delimitarea fâşiilor de exploatare conform cu metodologia de exploatare şi

caracteristicile tehnice ale utilajelor;

încărcarea în mijloace auto a balastului extras se face direct din fâşia de lucru, cu

utilaje de extracţie, iar transportul către staţia de sortare sau către terţi va fi

asigurat cu autobasculante.

Agregatele minerale vor fi extrase cu excavatoare:

excavator tip draglina D 10.001 – 2 bucati;

excavator JSB;

2 încăcătoare frontale tip Wolla .

Balastul va fi livrat în stare brută către beneficiari sau după ce va fi sortat în staţia de

sortare.

Adâncimea medie de exploatare va fi de 2,40 m față de cota actuală a terenului,

conform documentaţiei realizată de S.C. COMINSANT PROJECT S.R.L.

c) Lucrări de prelucrare

Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Movileni 1 vor fi prelucrate în staţia de

sortare a societăţii.

d) Protecţia zăcământului

În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua

numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei de

exploatare.

Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi

hidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autocamioanelor vor fi

luate următoarele măsuri:

o vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice efectuate

la zi;





26

o personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa

imediat eventualele defecţiuni;

o utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului;

o nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi autocamioanelor pe

suprafaţa amplasamentului;

o se va respecta tehnologia specifica acestui tip de explotare.

În vederea protecţiei acviferului din zonă S.C. SORAGMIN S.R.L. va respecta

adâncimea de excavare impusă prin Avizul de gospodărire al apelor.

e) Lucrări de închidere

Nu sunt necesare lucrări de închidere deoarece excavaţia rezultată, cu adâncimea medie

de 2,40 m, faţă de cota actuală a terenului, va fi integrată prin procesele naturale ce au loc

odată cu fluctuația debitului apei râului Siret fapt ceea ce va avea repercursiuni asupra

gradului de mobilitate a aluviunilor și agregatelor minerale.





27

CAPITOLUL XII

IMPACTUL CUMULATIV AL PROIECTULUI CU ALTE PROIECTE

PROPUSE SAU APROBATE

În imediata vecinătate în amonte de perimetrul Movileni 1 are atribuit câte un

perimetru de exploatare: S.C. LATREPI S.R.L. Focsani, S.C. PALEXTRACT S.R.L. Suraia,

S.C. D&G BRECIOLINO S.R.L. Focșani, S.C. LIM SILVA S.R.L. Reghiu, . Cele patru

societăţi vor contribui la stingerea eroziunilor accentuate din această zonă prin lucrările de

decolmatare și recalibrare a albiei minore.

Activitatea de transport a agregatelor minerale de la perimetrul de excavaţie pe

drumurile de exploatare către beneficiari sau alte puncte terțe, nu are un impact negativ asupra

speciilor din zonă deoarece se realizează pe drumuri preexistente care sunt circulate de

autoturismele şi tractoarele din regiune și datorită umectării periodice a drumurilor ori de câte

ori este nevoie – prin angajamentele agenților economici.

Lucrările de decolmatare, reprofilare și regularizare a albiei prin excavare a agregatelor

minerale propuse spre avizare de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu influențează schema cadru de

amenajare a bazinului râului Siret.

Fiecare proiect reprezentat de exploatarea agregatelor de balastieră care se desfăşoară

în zonă este cantonat – în etapa de excavare – la nivelul unor perimetre cu depozite agregate

minerale. De-a lungul malului stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului propus,

celelalte activităţi similare se desfăşoară pe suprafeţe care nu prezintă copertă de sol vegetal

datorită vârstei mici a depozitului aluvionar şi submersiei periodice a suprafeţelor. Din acest

motiv excavarea perimetrului propus de către S.C. SORAGMIN S.R.L. cât şi a celor aflate în

zonă, exploatate de alte societăţi comerciale nu reduc suprafeţele ocupate de habitatele de

importanţă comunitară pentru care au fost declarate Aria Specială de Protecţie Avifaunistică

ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” şi Situl de importanță comunitară ROSCI 0162

„Lunca Siretului Inferior”.

Posibilele efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de

exploatările de balast:

o funcţionarea utilajelor;

o prezenţa oamenilor în zonă;

o transportul agregatelor minerale.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină zgomot

care poate provoca un anumit disconfort faunei prezente în zonă.





28

Formele potenţiale de impact generate de zgomot şi vibraţii aferente tuturor proiectelor

enumerate anterior sunt tipice pentru o exploatare şi cuprind în general:

o operarea vehiculelor pentru transportul nisipului şi pietrişului;

o operarea utilajelor mobile şi staţionare între limitele perimetrului

excavatoare, buldozere, încărcătoare;

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările

deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin

intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi

rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări

din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul

populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri

manifestă efecte la un nivel de 40 db. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi

tipurile de habitate de pe marginea drumului pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit

densitatea populaţiilor de păsări. Zona străbătută de drumul de exploatare este deschisă astfel

încât sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel,

morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un

disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectelor (o distanţă de cca 10

km de-a lungul malului stâng al râului Siret) deoarece majoritatea speciilor identificate la

nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci situate de-a lungul

drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia adiacentă drumului, şi de obicei

sunt obişnuite cu traficul de pe drum, ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia (nu este

cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor. Deoarece pe

suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit zgomotele produse

pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări cuibăritoare în regiune.

Drumurile de exploatare din zonă sunt frecvent folosite de utilajele de exploatare, sunt

tranzitate de locuitorii comunei, pescari cu autoturismele sau cu animalele. Suprafeţele

adiacente acestor drumuri au fost supuse presiunii antropice în ultimii 50 de ani, iar în

prezent, adăpostesc un număr redus de specii adaptate la aceste condiţii.

Prezenţa oamenilor în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând

densitatea populaţii în zonele cu aglomerări umane. De asemenea se modifică şi componenţa

specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice – cum sunt zonele adiacente

balastierelor si localităților.





29

Limitele în interiorul cărora s-a făcut analiza efectelor cumulate sunt condiționate de

distanţele dintre amplasamnetele agenților economici mai sus menționați. Astfel faţă de

amplasamentul S.C. SORAGMIN S.R.L. limitele în care s-a facut analiza efectelor cumulate

se încadrează în partea sudică – stația de pompare din dreptul localității Biliești şi staţia de

sortare a S.C. LATREPI S.R.L. – județul Vrancea; în partea nordică – amonte de perimetru, în

dreptul perimetrului a S.C. LIM SILVA S.R.L. şi S.C. BRECIOLINO S.R.L.; în partea

vestică - drumul de exploatare ce se află pe malul drept al râului Siret şi staţia de sortare a S.C.

DRUMURI ŞI PODURI Vrancea şi staţia de sortare a S.C. PALEXTRACT S.R.L. Suraia; iar

în partea estică este reprezentată de malul (stâng) a râului Siret în dreptul localităţii Movileni.

Efectul cumulat al activităţilor agenţilor economici enumeraţi mai sus cu barajul

Movileni este influenţat de fluctuaţiile de nivel ale râului Siret intretinute si generate de baraj.

Datorită acestui fapt agenţii economici din aval sunt nevoiţi să se retragă din albia

minoră ori de câte ori nivelul râului Siret creşte brusc, influenţa activităţilor de decolmatare,

reprofilare şi recalibrare a albiei minore fiind diminuată, efectul cumulat al activităţilor

agenţilor economici din aval dovedindu-se nesemnificativ raportat la influenţa activitatii

barajului/acumularii hidrografice în sine.

Însăşi prezenţa construcţiilor hidrotehnice evidenţiază starea de fapt în ceea ce

priveşte efectul cumulat al activităţilor agenţilor economici cu barajele.

Raportat la cele menţionate mai sus, indiferent de poziţionarea agenţilor economici cu

activităţi de decolmatare, reprofilare şi recalibrare a traseului albiei prin exploatare de agregate

minerale, gradul de modificare a geomorfologiei albiei cu repercursiuni asupra

modificării structurii naturale a sistemului lotic este determinat în proporţie de 80% de

salba acumulărilor hidrografice de pe râul Siret (construite şi date în funcţiune sau în curs

de construire).

Prin urmare impactul cunulativ pe termen lung este pozitiv avand in vedere ca albia

minora se pastreaza in limtele naturale si impiedica activarea altor eroziuni de maluri care in

pun inpericol habitatele din sit.

Impactul negativ pe termen scurt se poate manifesta sub forma afectarii depunerilor de

icre a speciilor de pesti protejati, care in urma fluctuatilor nivelului apei pot ramane sau nu pe

uscat.

Ca element de sinteza efectul cumulat a lucrarilor de decolmatare, reprofilare si

recalibrare traseu albie prin exploatare de agregate minerale de rau este unul ce are ca scop

pastrarea in limitele naturale istorice a fluctuatiei hidromorfologice de curgere si acumulare de





30

aluviuni pe care raul Siret le manifesta sub influenta conditiilor geomorfologice tipice Luncii

Siretului Inferior.

Având în vedere metodele de cercetare a biodiversităţii, adoptate pentru realizarea

acestei analize, considerăm că suprafaţa analizată este suficientă pentru identificarea unui

potenţial impact cumulativ.

Scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative ale

proiectului cu alte proiecte propuse sau aprobate este de 2 ani, fiind condiţionată de contractul

de închiriere a perimetrului de exploatare Movileni 1 din albia minoră a râului Siret.

limitele in care s-a facut analiza efectelor cumulate

Stație sortare

Mal stâng Siret

Stație de pompare

Biliești

Drum

exploatare

Eroziune activă

mal drept





31

CAPITOLUL XIII

INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE ŞI

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR ŞI

HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR

XIII.1. Informaţii privind Aria Specială de Protecţie Avifaunistică

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatarea

agregatelor minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea

decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul

Galaţi” este situat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

Perimetrul de exploatare este amplasat în Aria de Protecţie Specială Avifaunistică –

Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G.

971/2011. Regiunea este declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a

identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului

European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,

identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (2 %);

râuri, lacuri (17 %);

mlaştini, tubării (4 %);

pajişti naturale, stepe (4 %);

culturi (teren arabil) ( 36 %);

păşuni (7 %);

păduri de foioase (22 %);

habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).





32

2%

17%

4% 4%

36%

7%

22%

8%

Plaje denisip N04

Raurilacuri N06

Mlastini,turbarii

N07

Pajistinaturale,

stepeN09

Culturi(teren

arabil) N12

Pasuni N14

Paduri defoioase N

16

Habitatede paduri

(paduri intranzitie)

N 21

Clase de habitate si ponderea acestora in ROSPA 0071e

Series1





33

Amplasare ROSPA 0071 Lunca Siretului inferior (sursa www.biodiversitate.ro –

Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice)





34

Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa

unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%);

Județul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%),

Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%),

Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%):

Județul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmești (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%),

Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu

(33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor

Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%).

Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a

ROSPA 0071 sunt:

protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei

Consiliului 79/409/CEE şi alte acte normative (Directiva Păsări, Liste Roşii

Naţionale, etc);

protecţia şi conservarea habitatelor de interes comunitar;

protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit.

Vulnerabilitate

Activităţile cu impact negativ asupra stării de conservare a sitului: păşunatul, poluarea

apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, liniile de cale

ferată, inundaţiile, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile, eutrofizarea.

Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii

Biologice Focşani (sediu în oraşul Focşani, str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax:

0337 103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de Custodie (nr.

0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.

XIII.2. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Amplasamentul pe care se va implementa proiectul „Lucrări de exploatare a

agregatelor minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea

decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul

Galaţi” este situat în Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.





35

-Amplasare ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior-

Perimetrul de exploatare este amplasat în Situl de Importaţă Comunitară 0162 Lunca

Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit

de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes

comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de

peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior

Perimetrul

Movileni 1





36

Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe 4

judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,







păşuni (8 %);



XIII.3. Amplasarea proiectului în raport cu

ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior Perimetrul are o formă poligonală având o suprafaţa de 114.032 mp (calculată din

coordonatele punctelor de contur) fiind delimitat de 6 puncte cu coordonate STEREO 70

prezentate în tabelul de mai jos.





37

Coordonatele în sistem STEREO 70 ale perimetrului de exploatare Movileni 1

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y

1 473 887 683 945

2 473 694 683 967

3 473 422 683 868

4 473 427 683 469

5 473 531 683 482

6 473 739 683 827

Amplasare perimetru Movileni 1 față de ROSPA 0071 Perimetru =>

; Limita SPA





38

Aspect din cadrul perimetrului de exploatare Movileni 1 situat în ROSPA 0071 și ROSCI 0162

Perimetrul de exploatare Movieleni 1 este situat în Aria de Protecţie Speciala

Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi în Situl de Interes Comunitar

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Amplasare Perimetru Movileni 1 față de ROSCI 0162; Perimetru =>

; Limita SCI





39

XIII.4. Date despre prezenţa, localizarea populația și ecologia speciilor și /sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a PP

Proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. constă în exploatarea agregatelor de râu

din terasa inferioară a malului stâng, suprafaţă pe care nu s-a dezvoltat copertă de sol vegetal

şi nici vegetaţie. Transportul se va realiza pe drumuri preexistente astfel încât nu va determina

reducerea covorului vegetal de la nivelul sitului.

Vegetaţia

Perimetrul de exploatare se află amplasat în albia minoră a râului Siret, fiind situat

într-o zonă lipsită de vegetaţie datorită submersiei periodice – la ape mari, pe suprafaţa

propusă pentru implementarea proiectului nu s-a dezvoltat copertă, neexistând sol vegetal.

Zona este antropizată, mai ales după construcţia barajului de la Movileni şi drumul de

exploatare care trece prin vecinătatea perimetrului reprezintă o cale de circulaţiei utilizată de

localnici si pescari amatori cu autoturismele prorpii.

Vegetaţia zonelor adiacente este caracterizată prin diversitate biologică medie fiind

alcătuită din specii ierboase, xerofile sau ruderale.

La nivelul malului stâng, aval şi amonte de perimetrul propus pentru exploatare,

vegetaţia este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa

canina, precum şi Populus alba şi Salix fragilis.

Pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a perimetrului de exploatare nu sunt prezente

asociaţii vegetale alcătuite din plante higrofile.

Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu determină modificări ale

ochiurilor de apă.

În sectorul nordic din Lunca Siretului Inferior au fost identificate următoarele habitate

(conform clasificării din lucrarea „Habitatele din România”, Doniţă şi colaboratorii):

o tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus

monogyna) – aval de perimetrul propus;

o pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa

angustifolia - adiacent drumului de exploatare.

Habitatul Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel

(Crataegus monogyna) este răspândit în ţara noastră în: Podişurile Dobrogei de Nord şi Sud,

câmpia şi podişurile din Moldova de Nord şi Sud, Ţara Oaşului, Câmpia şi Podişul

Transilvaniei, Câmpia Română, în silvostepă şi în zona pădurilor de stejar de câmpie. Aceste

http://ro.wikipedia.org/wiki/Populus_alba

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salix_fragilis&action=edit&redlink=1





40

asociaţii vegetale ocupă fâşii de tufărişuri, de la 200–500 mp, alternând cu păduri şi terenuri

agricole sau pajişti uscate, totalizând cele mai mari suprafeţe ale vegetaţiei de tufărişuri.

Fitocenozele se dezvoltă la altitudini cuprinse între 40 şi 500 m, pe soluri de tipuri variate, în

general profunde, neutre sau slab acide-alcaline, cernoziomuri în silvostepă, sau

eutricambosoluri, cu hidratare deficitară, mai ales la sfârşitul verii.

Din punct de vedere structural fitocenozele se instalează, de obicei, pe locurile

defrişate. Ele se formează şi pe terenuri bătătorite, între culturi, în crovuri sau de-a lungul

pâraielor temporare sau la marginea pădurilor. Speciile sunt, în majoritate, eurasiatice,

termofile, xerofile, mezotrofe. Stratul arbuştilor este dominat de speciile caracteristice

ordinului şi alianţei (Prunus spinosa şi Crataegus monogyna), deosebit de dense, realizând

aspectul unui desiş de nepătruns, cu o acoperire de 100%. Diversitatea stratului este mare şi

variază mult din zona de silvostepă, unde pot apare Jasminum fruticans, Amygdalus nana,

sau Prunus fruticosa, alături de Prunus spinosa var. Dasyphylla, spre cele de păduri de

câmpie şi chiar de luncă, unde se dezvoltă Evonymus verrucosus, Evonymus europaea, Rosa

canina, Cornus sanguinea sau Cornus mas, Rhammus cathartica sau Ligustrum vulgare.

Înălţimea stratului arbustiv ajunge de regulă la 1,5–2 m în silvostepă, dar, se ridică şi

până la 3,5–4 m în zonele mai umede. Productivitatea stratului arbustiv este de 3,66 t/ha/an

material vegetal, iar biomasa supraterană este de 74,5 t/ha. Stratul ierburilor este mai

dezvoltat spre limitele tufărişurilor, datorită umbririi mari interioare şi este compus atât din

specii de pădure: Vicia tenuifolia, Bromus inermis, Origanum vulgare, Asparagus verticillata,

cât şi din specii de pajişte: Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Poa bulbosa, Dactylis

glomerata, Agropyron repens, Agrimonia eupatoria, Phleum phleoides, Teucrium

chamaedrys, Calamintha clinopodium.

Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată.

Habitatul Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon

şi Poa angustifolia are următoarea compoziţie floristică:

o Specii edificatoare: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa

angustifolia;

o Specii caracteristice: Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa

angustifolia;

o Alte specii importante: Festuca valesiaca, F. pseudovina, Botriochloa ischaemum,

Agropyron cristatum, Medicago falcata, M. lupulina, M. minima, Lotus corniculatus,

Coronilla varia, Euphorbia nicaeensis, E. sequierana, Galium humifusum,





41

Ceratocarpus arenarius.

Valoarea conservativă a acestui tip de habitat este redusă.

Exploatarea şi transportul agregatelor minerale nu vor afecta aceste habitate în

condiţiile respectării căilor de acces, umectarii drumurilor şi a amplasamentelor

propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare şi a spaţiilor de parcare a utilajelor

şi autovehiculelor. În condiţiile respectării aspectelor menţionate anterior

implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra vegetaţiei.

Nevertebrate

Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o

diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluşte, iar dintre artropode: arahnide, crustacee,

miriapode şi insecte.

Perimetrul de exploatare este lipsit de vegetaţie exceptand o zona insulara de Salix

fragilis, iar nevertebratele prezente pe suprafaţa sa sunt insecte din grupul speciilor ripariene

sau taxoni aduşi accidental din alte medii (de vânt de pe suprafeţele cu vegetaţie din zonă sau

eşuate pe uscat după submersia, la ape mari, a perimetrului).

Pe suprafeţele adiacente căilor de acces, situate la nivelul luncii râului Siret, fauna de

nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea

(crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi

Lepidoptera - familia Noctuidae).

Dintre speciile de Coleoptere menţionăm cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha),

rădaşcă (Lucanus cervus), fluturi diverşi: albiliţa (Pieris brassicae), cap de mort (Acheronia

atropos), ochi de păun (Saturnia pyri) etc.

Proiectul nu va avea nici un impact asupra populaţiilor de nevertebrate de pe

suprafeţele învecinate căilor de acces la nivelul albiei din zonă în condiţiile respectării

căilor de acces şi a amplasamentelor propuse pentru proiect, a tehnologiei de exploatare

şi a spaţiilor de parcare a utilajelor şi autovehiculelor precum și umectarea drumurilor

când condițiile de formare a prafului sunt evidente. În condiţiile respectării aspectelor

menţionate anterior implementarea proiectului nu va avea impact asupra acestor grupe

din fauna locală.

Mediul acvatic reprezintă habitatul pentru un număr mare de nevertebrate începând de

la protozoare (prezente în habitatele de apă dulce), rotifere (componente importante ale

comunităţilor planctonice şi pot fi dominante în planctonul râurilor), viermii plaţi –

încrengătura Plathelminthes (clasa Turbellaria include forme prădătoare mobile localizate pe







42

fundul apelor, iar clasele Trematoda şi Cestoda cuprind specii parazite la peşti şi alte

vertebrate, inclusiv la oameni), încrengătura Nematoda (cuprinde specii parazite, prădătoare şi

fitofage); viermi inelaţi – încrengătura Oligochaeta (organisme care populează sedimentele de

pe fundul apei, dar şi specii parazite ale vertebratelor sau prădătoare).

O altă categorie de nevertebrate care populează atât bentosul cât şi neustonul râului

Siret o reprezintă moluştele cu cele două mari grupe melci (Gasteropoda) şi scoici

(Lamilibranhiata).

Dintre crustacei menţionăm speciile care alcătuiesc zooplanctonul cladocerele şi

copepodele.

Ecosistemele acvatice, mai ales bălţile formate la nivelul terasei în exploatările ilegale

care au produs declivităţi ale terenului, sunt populate de un număr redus de specii de insecte,

îndeosebi de stadiile larvare al speciilor din ordinele Dipera şi Odonata.

Proiectul nu va avea impact asupra speciilor din mediul acvatic deoarece

exploatarea se va desfăşura în perimetrul Movileni 1 bine delimitat, păstrând-se un

pilier de siguranţă consolidat cu materiale locale (agregate minerale) de minim 5 m faţă

de cursul la zi a râului.

Vertebrate

Dintre speciile de peşti frecvent întâlnite pe cursul inferior al râului Siret enumerăm: Alburnus

alburnus (obleţ), Carassius auratus (caras), Perca fluviatilis (biban) şi Leuciscus cephalus

(clean) Squalius cephalus (clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt: Esox lucius (ştiuca), Rutilus rutilus carpathorossicus

(babuşca), Abramis brama danubii (plătica), Chondrostoma nasus (scobar), Silurus glanis

(somn), Sander lucioperca (şalău), Cyprinus carpio (crap), Scardinius erythrophthalmus

(roşioară), Barbus barbus (mreană), Vimba vimba carinata (morunaş).

următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):

o peşti trofic şi generativ dulcicoli: caras, ghiborţ, roşioară, murgoi bălţat, ţipar;

o peşti reofili: morunaş, mreană, scobar;

o peşti indiferent dulcicoli: obleţ, biban, ştiucă;

o peşti semimigratori: crap, somn, şalău, babuşcă, plătică;

o imigranţi de origine marină: guvizi;

o migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga;

o peşti reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega.





43

Dintre factorii care influenţează dezvoltarea bioresurselor acvatice, în general, şi a

ihtiofaunei, în special, menţionăm:

o aglomerările de mâl;

o dragajele;

o lacurile de acumulare;

o polurea chimică şi termică.

Lucrările de decolmatare, reprofilare și recalibrare traseu albie prin exploatare de

agregate minerale nu va avea impact asupra speciilor de peşti deoarece excavaţiile nu vor

intersecta mediul lotic al râului Siret (lasandu-se un pilier de siguranta de minim 5 m) și vor

respecta prevederile din prezentul studiu .

Amfibienii

Pe suprafaţa perimetrului de exploatare nu au fost identificate specii de amfibieni,

condiţiile de microclimat oferite de suprafaţa de balast, deşi uneori există băltiri temporare, nu

permit existenţa acestor specii.

Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciilor de amfibieni în

condiţiile respectării amplasamentelor şi modului de gestionare a deşeurilor.

Speciile identificate în zonă sunt:

o Bufo bufo (broasca râioasă brună) specie terestră, preferă pentru reproducere bălţile

mai mari, chiar permanente. Este o specie nepericlitată, fiind relativ comună şi

răspândită în toată ţara;

o Rana ridibunda (broasca verde de lac) - specie predominant acvatică ce preferă

lacurile mari şi adânci. Este foarte sensibilă la scăderea concentraţiei de oxigen, în

lacurile puţin adânci unde concentraţia de oxigen scade mult în timpul iernii, rata

mortalităţii este foarte mare, specia este nepericlitată;

Reptile

Pe suprafeţele care vor fi afectate de proiect la nivelul ROSPA 0071 și ROSCI 0162

nu au fost identificate specii de reptile. În zonele limitrofe cu vegetaţie mai bogată, la nivelul

malului stâng în zone cu vegetaţie arbustivă, au fost identificate speciile: şopârla de câmp

(Lacerta agilis) şi guşterul (Lacerta viridis).

Şopârla de câmp (Lacerta agilis) – specie nepericlitată, comună, prezentă în zone cu

vegetaţie arbustivă, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri defrişate,

pe malurile ierboase ale bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se hrăneşte cu





44

limaci, râme, muşte, omizi. Uneori trăieşte în biotopuri foarte umede, în terenuri mlăştinoase,

se poate refugia în apă şi înoată foarte bine.

Guşterul (Lacerta viridis) - Destul de comun în tara noastră, trăieşte prin luminişurile

şi lizierele pădurilor de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.

Această specie este termofilă, foarte sensibilă la variaţiile de temperatură. Este o specie de

interes comunitar fiind menţionată în anexa 4A a O.U.G. 57/2007.

Avand in vedere caractersticile substratului de pe amplasament, desfasurarea

activitatilor propuse in proiect nu vor afecta raspandirea acestor specii şi nu va

determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei acestora in zona.

Păsările

Speciile de păsări identificate în zonă sunt: Phalacrocorax pygmaeus, Buteo buteo,

Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Streptopelia decaocto, Upupa epops, Dendrocopos

syriacus, Galerida cristata, Riparia riparia, Hirundo rustica, Motacilla alba, Sturnus

vulgaris, Pica pica, Corvus frugilegus, Parus major, Passer domesticus şi Passer montanus.

Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul mic) – oaspete de vară, rar iarna, cuibăreşte

local în SE Europei, în colonii, în arbuşti, pe lângă lacuri şi râuri unde se află stufărişuri

întinse. Pescuieşte în râuri şi bălţi. Specia a fost identificată în apropierea unor balastiere în

funcţiune. Implementarea proiectului nu va afecta habitatele utilizate pentru cuibărirea

speciei. Specie menţionată în Anexa I a directivei Păsări.

Buteo buteo (şorecarul comun) – migrator parţial, specie comună în păduri, adesea în

apropierea terenurilor agricole, mlaştinilor. A fost observată în zbor în zona de pădure. Specie

prădătoare care utilizează areale întinse pentru procurarea hranei. Proiectul nu va avea impact

negativ .

Vanellus vanellus (nagâţ) – oaspete de vară, preferă regiunile joase, deschise, de

câmpie, cuibăreşte frecvent în lunci, fâneţe mlăştinoase de pe lângă lacuri, terenuri arabile,

bălţi şi mlaştini. Bune zburătoare, active atât ziua cât şi noaptea. Se hrănesc cu insecte, larve,

viermi, şi nevertebrate mici ce trăiesc pe câmpie. Proiectul propus nu afectează direct

habitatele utilizate de nagâţ pentru hrănire sau cuibărit. Transportul agregatelor minerale va

avea un impact negativ nesemnificativ asupra speciei datorită zgomotului care se propagă în

imediata vecinătate a drumurilor utilizate. Impactul este nesemnificativ deoarece drumurile

sunt existente, frecvent utilizate şi străbat porţiuni supuse presiunii antropice nu suprafeţe cu

habitate naturale neperturbate.





45

Larus ridibundus (pescăruşul râzător) – pasăre sedentară care poate fi întâlnita în

apropierea bălţilor, în deltă, pe litoral şi pe cursul Dunării şi al râurilor mari, prezentă

permanent în aproape toată Europa mai puţin în extremitatea nordică unde sunt perechi care

cuibăresc doar în perioada verii. În România este specia de pescăruş cea mai des întâlnită şi cu

cea mai mare arie de răspândire. Cuibăreşte în colonii foarte mari (uneori mii de perechi), pe

lacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale cât şi de coastă. Proiectul va avea un impact

negativ nesemnificativ prin exploatarea de balast, prezenţa oamenilor şi utilajelor la nivelul

terasei inferioare mal stâng a râului Siret. Pasărea foloseşte, ocazional, pentru odihnă zonele

cu balast, dar acest biotop este larg răspândit la nivelul luncii Siretul, specia având o

mobilitate mare va utiliza alte suprafeţe similare.

Streptopelia decaocto (guguştiucul) - pasăre sedentară, care cuibăreşte însă numai în

localităţi sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adăpost de pasările răpitoare de

oua ca stăncuţa, coţofana, gaiţa, cioara grivă. Specie adaptată la prezenţa omului nu va fi

influenţată negativ de desfăşurarea proiectului. Specia a fost observată în zbor în vecinătatea

amplasamentului.

Galerida cristata (ciocârlanul) – sedentară, specifica câmpiilor însorite şi a terenurilor

aride însă este întâlnita pe tot teritoriul ţării noastre indiferent de forma de relief. Specia este

prezentă frecvent de-a lungul drumurilor şi în spaţii deschise din zonele locuite, de-a lungul

digurilor, în vecinătatea silozurilor şi a căilor ferate. Implementarea proiectului nu va avea

nici un impact asupra acestei specii.

Riparia riparia (lăstun) – oaspete de vară, specie comună, cuibăreşte în colinii,

preferă, pentru construirea cuibului, malurile argiloase şi abrupte ale apelor curgătoare sau

stătătoare. În migraţie înnoptează în stoluri mari în stufăriş. Implementarea proiectului nu va

afecta habitate utilizate de această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea

hranei. La nivelul malului stâng al râului Siret sunt colonii de lăstuni dar care nu vor fi

influenţate de funcţionarea balastierei.

Hirundo rustica (rândunică) – oaspete de vară, specie comună, prezentă în număr

mare în satele situate în regiuni deschise cultivate. Cuibul este deseori amplasat la streşinile

clădirilor. În migraţiune se adăpostesc pentru odihnă în stufărişuri. Specia a fost observată în

zobor în vecinătatea balastierei. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de

acest specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei.

Motacilla alba (codobatura albă) – oaspete de vară, specie răspândită în toată ţara,

mai frecvent în regiunile joase, pe malul bălţilor şi pe malul râurilor de la şes la munte şi





46

lacurile din golul alpin. Este o specie frecventă în România de-a lungul cursurilor de apă şi nu

face obiectul protecţiei şi conservării. Deoarece perimetrul de exploatare are o suprafaţă mică

iar specia este tolerantă faţă de activităţile antropice considerăm că extragerea agregatelor de

râu va avea o influenţă redusă asupra speciei.

Pica pica (coţofană) – specie sedentară, comună în apropierea localităţilor, în zonele

cultivate bordate de arbuşti şi în livezi. Cuibăreşte atât în regiunile joase, cât şi în cele

deluroase ori pe văile râurilor. Implementarea proiectului nu va afecta habitate utilizate de

această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost sau procurarea hranei. Implementarea

proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei în zonă.

Passer domesticus (vrabia de casă) – specie sedentară, cuibăreşte cel mai des în oraşe

şi sate, sub ţiglele de pe acoperişuri, rareori în arbori, formează stoluri mari. Implementarea

proiectului nu va afecta habitate utilizate de această specie pentru cuibărit, odihnă, adăpost

sau procurarea hranei. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi

distribuţiei speciei în zonă.

Amplasamentul studiat nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale

aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci).

Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari,

între zona coloniilor de cuibărit si locul de hrănire, ce ar viza amplasamentul.

Pentru speciile necoloniale perimetrul propus şi împrejurimile pot constitui

trasee de deplasare între locurile de cuibărire si cele de hrănire. Dintre speciile

semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (păsărele: vrăbiile,

graurii, sticleţii, etc.).

Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul

Movileni 1.

Deplasările păsărilor care iernează în zonă, în căutarea de noi locuri de hrănire

sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului studiat.

Mamiferele

Dintre speciile de mamifere, la nivelul ecosistemelor învecinate căilor de acces şi a

amplasamentelor proiectului au fost identificate: Mustela putoris (dihorul) şi Vulpes vulpes

(vulpe). Cu siguranţă în ecosistemele forestiere de la nivelul luncii râului Siret din regiunea

propusă prin proiect, dar pe malul drept, sunt şi speciile Sus scrofa (mistreţ), Lepus europaeus

(iepurele), Capreolus capreolus (căprior), Erinaceus europaeus (arici).





47

Mustela putoris (dihorul) specie prezentă în ecosisteme forestiere şi zone cu vegetaţie

arbustivă. Îşi stabileşte adăpostul în vizuini abandonate de vulpe, bursuc sau hârciog, în

scorburile copacilor, stive de lemne, clădiri părăsite.

Vulpes vulpes (vulpe) – specie care se adaptează foarte uşor în orice condiţii, putem

întâlni şi în păduri dar trăieşte foarte bine şi în vecinătatea satelor şi oraşelor. Unul din factorii

importanţi pentru prezenţa acestei specii este solul. Vulpea are nevoie de un sol bun pentru a-

şi putea construi vizuina, preferă zonele împădurite şi fără apă freatică aproape de suprafaţa

pământului.

Sus scrofa (mistreţ) - preferă zonele de deal şi câmpie cu păduri de foioase sau

conifere cu sol umed de preferinţă înconjurate cu terenuri agricole.

Lepus europaeus (iepurele) - este răspândit din Delta până la munte, trăieşte în egală

măsura în câmpul agricol cultivat, cât şi în pădurile cu sau fără subarboret. Cea mai mare

densitate o înregistrează în câmpiile situate la altitudinea de 100—250 m. Evită locurile

mlăştinoase, cu apă stagnanta.

Capreolus capreolus (căprior) - biotopul căpriorului îl reprezintă zonele de şes şi deal,

presărate cu pâlcuri de pădure, cu sol permeabil şi fertil. Preferă pădurile de foioase, ori

amestec de foioase cu răşinoase, cât mai tinere.

Erinaceus europaeus (arici) - specie răspândită în estul Europei, Asia Mică, Israel,

nordul Iranului. Se întâlneşte de la câmpie până la 900-1000 m altitudine, comun, larg

răspândit, dar în regresie din punct de vedere al mărimi populaţiilor.

Felis silvestris (pisica salbatica)

Este o felină mică, nativă Europei, părții vestice a Asiei și Africii. Specia este

carnivoră și se hrănește cu mamifere mici, pasări și alte animale de mărime asemănatoare. Se

disting câteva subspecii răspândite în regiuni diferite. In ambianța sa nativă, pisica sălbatică

poate să se obșinuiască ușor cu arii de râspandire diverse: savană, stepă și pădure.

Pisica sălbatică a fost, datorită aspectului și dimensiunilor ei, mai puțin râvnită și

vânată decât râsul. Ca urmare, astăzi se întâlnește din Delta Dunării până în munți, pe teritorii

mult mai largi decât râsul. Ea preferă pădurile liniștite, cât mai întinse, cu mulți arbori bătrâni

și/sau hățișuri. Pe suprafeţele afectate de proiect nu au fost identificaţi indivizi ai acestei

specii.

Spermophilus citellus (popândău) - populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind

prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini,

livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total

http://ro.wikipedia.org/wiki/Felidae

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carnivor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Savan%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Step%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2s_(animal)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii





48

din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost

întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ).

Specia există găsim în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia,

Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan

şi Dobrogea. Pe suprafeţele afectate de proiect nu au fost identificaţi indivizi ai acestei specii

sau locuri de intrare în galerii. Utilizarea suprafeţelor propuse de proiect nu va avea nici un

impact asupra speciei Spermophilus citellus.

Suprafeţele din vecinătatea amplasamentelor prezintă condiţii ecologice favorabile

speciilor de chiroptere (existenţa de arbori bătrâni cu scorburi). La deplasările în teren nu au

fost observate specii de lilieci.

Exploatarea de balast nu va avea impact asupra diversităţii şi abundenţei mamiferelor

din zonă, pe suprafaţa acumulării de agregate minerale nu există speciile menţionate anterior,

exceptand identificarea prezentei a 2 indivizi de Lepus europaeus.

Speciile menţionate anterior sunt prezente în ecosisteme situate la nivelul luncii râului

Siret. Suprafeţe din vecinătatea proiectului au fost supuse presiunii antropice în ultimii 30 de

ani prin utilizarea drumurilor care traversează lunca Siretului, exploatări de balast, turism de

week-end şi depozitarea necontrolată a deşeurilor, taieri de vegetatie. Compoziţia specifică

existentă s-a adaptat presiunilor antropice, astfel încât speciile de mamifere, majoritatea cu o

mobilitate mare, evită zonele afectate de funcţionarea utilajelor şi prezenţa oamenilor. La

nivelul luncii Siretului există suprafeţe întinse cu habitate similare celor străbătute de drumul

de exploatare, zone care pot servi pentru adăpostul şi hrănirea speciilor de mamifere.

În concluzie implementarea proiectului, dacă sunt respectate amplasamentele,

căile de acces şi măsurile de eliminare a deşeurilor de pe amplasament și umectarea

drumurilor ori de câte ori condițiile climatice o impun, nu va afecta speciile de mamifere

din ROSPA 0071 și ROSCI 0162 „Lunca Siretului Inferior”.

XIII. 5 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate şi a relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar

învecinate şi distribuţia acestora

Siturile Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior în suprafaţa de 36.492 ha şi

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior în suprafaţă de 25.081 ha trebuie protejate conform

prevederilor Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC –DIRECTIVA HABITATE si a

Directivei Cosiliului 2009/147/EC transpusă prin OUG 57/2007.





49

Amplasarea obiectivului Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din Perimetrul

Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului

albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi se propune pe o suprafaţă de 114 032 mp in

interiorul a siturilor ROSCI 0162 şi ROSPA 0071. Amplasamentul este încadrat la categoria

teren neproductiv şi face parte din extravilanul localităţii Movileni. Terenul este mărginit de

albia minoră a râului Siret în partea de nord cât și la limita sudică. În partea de sud a

perimetrului se află o stație de pompare la cca. 1,5 km. La o distanţă de cca. 1km se întind

terenuri agricole.

La exteriorul amplasamentului spre partea nord - vestică (pe partea malului drept a

raului Siret) sunt prezente zone de vegetaţie compuse din Populus alba cu un grad de

acoperire a terenului de 40 - 60%, iar la o distanţă de 300 m este în funcţiune perimetrul S.C.

Palextract S.R.L. Suraia.

Avand in vedere gradul de organizare a sistemelor ecologice, o treapta importanta a

acestei organizari o reprezinta functiile ecologice.

Funcţiile ecologice reprezintă relaţiile care se stabilesc între organisme şi habitatul lor

(alcătuit din totalitatea factorilor biotici şi abiotici) şi se află în strânsă corelaţie cu structura şi

productivitatea cenozelor şi ecosistemelor. Funcţiile ecologice cuprind relaţiile dintre

organisme şi mediul lor de viaţă şi relaţiile care se stabilesc între diferite categorii de

organisme ( în principal relaţiile trofice).

Din punct de vedere ecologic, zona din care face parte amplasamentul se prezintă

astfel:

la nord este albia minora a raului Siret;

la sud de asemenea albia minora a raului Siret. Cu o plaja extinsa de pietris si

nisip acumulata si depozitata in urma fluctuatiilor debitelor raului

la est albia majora (veche) apoi terenuri agricole ale comunei Movileni, perimetrul

fiind în extravilanul acesteia;

la vest (pe malul drept al raului Siret) se intalneste padurea dominata de Populus

alba si Salix fragilis, ce este tranzitata de mai multe drumuri balastate folosite de

catre alti agenti economici cu profil de activitate similar.

În concluzie, pe o suprafaţă relativ mică sunt prezente un număr mic de biocenoze ca

urmare a caracteristicilor reliefului si manifestarii in ultimile decenii activitatilor antropice.

În ceea ce priveste Habitatele şi speciile reprezentative ale florei şi faunei sălbatice

din zona amplasamentului şi împrejurimi, acestea prezinta o diversitatea medie, fapt datorat





50

caracteristicilor biotopului de pe cuprinsul perimetrului, caracteristici ce sunt dictate de

perioadele dese de submersie din cauza fluctuatiilor debitului raului Siret, cu repercursiuni si

asupra morfologiei albiei care are un grad mare de reconfigurare dupa fiecare crestere de

debit.

Totodata caracteristicile expuse mai sus cumulat cu contitiile pedoclimatice ale zonei

raportate la pozitia fata de unitatile majore geomorfologice vecine, da zonei perimetrului

Movileni 1 o stabilitate morfo-functionala cu influenta pozitiva asupra siturilor Natura 2000.

In urma iesirilor pe teren nu au fost identificate specii si habitate prioritar protejate

conform formularelor standard a ale ROSCI 0162 pe suprafata perimetrului.

Suprafeţele ocupate de habitate de importanţă comunitară citate în formularul standard Natura 2000

pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior care vor fi afectate de implementarea proiectului

Nr.

crt.

DENUMIRE HABITAT

SUPRAFEŢE

AFECTATE DE PROIECT

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

0

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus

0

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri

şi Bidention

0

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 0

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 0

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0

Dintre toate elementele protejate in ROSCI 0162 si ROSPA 0071 avifauna este cea

mai prezenta avand in vedere ca prezinta un caracter foarte mobil. Avifauna situtului

ROSPA 0071 este una diversa, datorita conditiilor prielnice de cuibarit, hranire si adapost pe

care le ofera acestea. O atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate prin lege, in

special cele cuprinse in Directiva Pasari (79/409 EEC) si O.U.G. 57/2007, privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Siturile

sunt valoroase din punct de vedere al biodiversitatii si, din acest motiv, este foarte importanta

inlaturarea oricaror factori negativi, cum ar fi eutrofizarea apelor din cauza cresterii nivelului

de nutrienti proveniti din utilizarea ingrasamintelor in agricultura, deversari de ape uzate

menajere, precum si alte activitati perturbatoare.





51

Prin desfasurarea lucrarilor ce presupun exploatarea de agregate minerale pentru

reprofilare albie, reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele

Siretului in aval de barajul Movileni.

Discutii si recomandari

In ceea ce priveste situl „Lunca Siretului Inferior”, impactul preconizat va fi aproape

de 0, avand in vedere ca S.C. SORAGMIN S.R.L. va utiliza drumuri preexistente si isi va

desfasura activitatea intr-un perimetru bine delimitat, caracteristicile sitului nefiind schimbate.

Pasarile si alte specii carcteristice siturilor si acestui habitat vor fi prezente in zona in

continuare pentru ca efectul de margine (mal de apa) va fi mentinut, ceea ce inseamna o

mentinere a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. Astfel, efectivele chirelor, si

pescarusilor se vor mentine in zona si vor creste, probabil, semnificativ in perimetrele

invecinate sau pe lacul de acumulare cel mai apropiat.

Fiind o zonă de extravilan, mărginită de localitatea Movileni în est si nord-est si de

localitatea Biliesti in vest si sud-vest, in zona fiind prezente in ultimile decenii activitatea de

extragere si prelucrare a agregatelor minerale, perimetrul este expus influentelor si

activităţilor antropice de ordinul zecilor de ani.

Raportat la pozitia si suprafata perimetrului Movileni 1 in siturile ROSPA 0071 si

ROSCI 0162 cu ROSPA 0063 Lacurile de acumulare Buhusi Bacau – Beresti, ROSCI 0334

Padurea Buciumeni – Homocea in partea Nordica, ROSCI 0134 Padurea Balta – Munteni,

ROSCI 0178 Padurea Torcesti in est, ROSPA 0077 Maxineni in sud, ROSCI 0072 Dunele de

nisip de la Hanul Conachi, putem conchide ca relaţia speciilor si habitatelor de interes

comunitar cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora, nu

va fi afectata deoarece activitatea propusa are un caracter temporar, desfasurandu-se pe o

suprafata de teren mica fata de suprafata totala a siturilor (0,043% din ROSCI 0162 si 0,031%

din ROSPA 0071)si va respecta conditiile minime de conservare si protectie a mediului.

Practic redundanta speciilor si particularitatile structural functionale ale acestora

dintr-un ecosistem reprezintă un mecanism important de menţinere a stabilităţii şi este cu atât

mai eficientă cu cât sunt mai multe specii redundante.

Perimetrul nu cuprinde habitate cu valoare ecocenotică care să adăpostească specii

valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare fapt ceea ce nu se impune

descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar din ROSCI

0162.





52

Concluzii asupra situatei florei si faunei de pe amplasament sunt:

1. Amplasamentul de 114 033 m2 nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar.

3. Amplasamentul nu este reprezentativ ca tip de vegetaţie şi nici ca grad de acoperire

cu vegetaţie pentru un habitat specific sitului ROSCI 0162; amplasamentul este supus riscului

de submersibilitate in proportie de 100%.

4. Specia de flora prezenta insular pe amplasament aparţine familiei Salicaceae, are

caracter invaziv si sporadic, rezistenta la condiţiile de temperaturi ridicate în timpul verii şi

scăzute în timpul iernii, iarna 2009 - 2010 fiind bogată în precipitaţii dintr-o serie de 5 ani în

care zona a avut un caracter arid.

5. Pe amplasament a fost identificata o singură specie de planta Salix fragilis

aparţinând familiei Salicaceae si una de mamifere - Lepus europaeus apartinand familiei

Leporidae.

7. Amplasarea perimetrului cu activitatea propusa lucrări de exploatare a agregatelor

minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,

reprofilării și recalibrării traseului albiei, va avea un efect nesemnificativ asupra vegetaţiei,

in contextul in care se vor respecta caile de acces, conditiile de mentinere a puritatii aerului

atmospheric prin umectarea drumurilor ori de cate ori este nevoie in sezonul cald, precum si

de conditia sine cua non de a instrui angajatii ce opereaza pe perimetru, pentru a nu colecta

sau a aduce prejudicii speciilor de fauna si flora din zona.

8. Amplasamentul nu este reprezentativ ca specii şi număr de exemplare pentru

habitatele specifice siturilor ROSCI 0162 si ROSPA 0071.

9. Luciul apei in zona nu conţine specii vegetale acvatice.

10. Dezvoltarea substanţei vii este limitată de factorii de mediu, zona fiind cu dese si

accentuate perioade de ariditate până în anul 2009, iar în anii 2010, 2011 si 2012 zona fiind

inundată.

11. Desi lucrarile nu vor intersecta mediul lotic al raului Siret, in perioada 1 aprilie –

30 iunie vor lucra cu proudenta tinand cont de perioada de inmultire a speciilor de pesti.






53

XIII.6. Statutul de conservare al speciilor de păsări cuprinse în Anexa I a

Directivei Păsări şi estimarea impactului proiectului propus

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior a fost declarată arie de protecţie specială

avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări înscrise în Anexa I a

Directivei Consiliului European 79/409/CEE (Directiva Păsări).

Specii de păsări menţionate în formularul standard Natura 2000 la punctul 3.2.a. Specii de păsări enumerate

în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Speciile de păsări menţionate în formularul Standard Natura 2000 pentru această arie

de protecţie avifaunistică sunt protejate prin următoarele acte legislative:

Legea nr.13/1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna, privind

conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa;

Legea nr. l3/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice

(prin care România a ratificat Convenţia de la Bonn);

Legea nr. 89/2000 (pentru ratificarea Acordului de la Haga) cu privire la

conservarea păsărilor de apă şi migratoare african – eurasiatice;

Directiva Europeană 79/409/EEC, cu privire la protejarea păsărilor sălbatice

(Directiva Pasări), Anexa I;





54

O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică;

H.G. 971 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007

privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integranta a

rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Speciile de păsări identificate în ROSPA 0071

Nr.

crt.

Specia La nivelul ROSPA 0071

Conf. Formularului Natura 2000

Categorie

fenologică

Prezenţa speciilor de

interes comunitar în zona

perimetrului Movileni 1 cuibărit iernat pasaj

1. Alcedo atthis 15-25 p S -

2. Ardea purpurea 5-12 p OV -

3. Ardeola ralloides 5-10 p OV -

4. Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i OV -

5. Chlidonias hybridus 80-100 p 380 - 450 OV 6 i

6. Chlidonias niger 5 – 10 p OV -

7. Ciconia ciconia 300- 500 i OV -

8. Circus aeruginosus 6-12 p OV -

9. Cygnus cygnus 4-10 i OI -

10. Egretta alba 15-30 p 50-160 i OV -

11. Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i OV 2 i

12. Gelochelidon nilotica 5-10 i P -

13. Glareola pratincola 10-14 i OV -

14. Ixobrychus minutus 10 – 15 p OV -

15. Lanius collurio 15-25 p OV 2 i

16. Lanius minor 20-35 p OV 1 i

17. Larus minutus 20-35 P-OI -

18. Nycticorax nycticorax 20-30 p OV -

19. Pelecanus onocrotalus 60-75 i OV-P -

20. Platalea leucorodia 5-20 p OV -

21. Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i OV -

22. Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i OV 4 i

Din tabelul prezentat anterior se observă o diversitate scăzută a speciilor de interes

comunitar în zona perimetrului Movileni1 datorată pe de o parte faptului că atât suprafaţa

propusă spre exploatare cât şi zonele adiacente sunt lipsite de vegetaţie sau prezintă un covor

vegetal constituit din specii ierboase xeroterme care nu oferă speciilor de păsări habitate

favorabile pentru a se hrăni, a cuibări sau a se ascunde de prădători. O altă cauză a diversităţii

avifaunistice reduse este antropizarea zonei prin funcţionarea societăţilor comerciale care

exploatează balast fara avizare dar şi prin faptul că drumul de exploatare utilizat este o





55

scurtătură, permiţând tranzitarea între malul stâng şi cel drept la nivelul barajului de la

Movileni a autoturismelor si utilajelor din zonă.

La deplasările în teren efectuate în zona de implementare a proiectului au fost

identificate şi alte specii care nu sunt citate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CE

pentru Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior.

Familia Phalacrocoracide

Phalacrocorax pygmaeus

Familia Charadriidae

Vanellus vanellus

Familia Laridae

Larus ridibundus – pescăruşul râzător

Familia Columbidae

Streptopelia decaocto – guguştiuc

Familia Alaudidae

Galerida cristata – ciocârlan

Familia Hirundinidae

Hirundo rustica – rândunica

Familia Motacillidae

Motacilla alba – codobatură albă

Familia Corvidae

Pica pica – coţofană

Familia Passeridae

Passer domesticus – vrabia de casă

Specii de păsări enumerate în formularul standard Natura 2000 cuprinse în

Anexa I a Directivei Păsări

Alcedo athis (pescărelul albastru) – cod A229

Habitat. Populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi

lacurile a căror maluri prezintă o vegetaţie abundentă. În timpul iernii preferă ţărmurile mai

deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este

notată cu „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).





56

Impactul estimat. Specia Alcedo athis este în principal afectată de lucrările

hidrotehnice care conduc la modificarea malurilor şi îndeosebi la îndepărtarea vegetaţiei

naturale. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe malul stâng al

Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal, în

vecinătatea apei. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei

amplasamentul propus nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Datorită condiţiilor

ecologice de pe suprafaţa amplasamentului, caracteristic unor habitate neutilizate de specia

Alcedo athis, considerăm că activitatea de extracţie nu va avea nici un impact asupra acestei

specii.

Ardea purpurea (stârc roşu) – cod A029.

În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, destul de comun în

bă1ţile interioare şi în deltă. Soseşte la noi în ţară la începutul lunii martie şi pleacă în

septembrie (adulţii) şi octombrie puii. Trăieşte în colonii.


notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu

densitate bună faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,

conform formularului standard Natura 2000, 5-12 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de

36.492 ha. Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă în apropierea apei. De

asemeni specia preferă zonele mlăştinoase şi bălţile. Perimetrul de exploatare a S.C.

SORAGMIN S.R.L. este amplasat pe terasa inferioară, la nivelul malului stâng, într-o zonă

lipsită de vegetaţie, habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a

nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Movileni 1 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia

acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate.

Ardeola ralloides (stârc galben) - cod A024

Specia este răspândită local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune

şi bălţi unde cuibăreşte în tufişuri sau copaci de obicei împreună cu alţi stârci. Cuibăreşte în

colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării.


notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu

densitate bună faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate,

conform formularului standard Natura 2000, 5-10 perechi cuibăritoare pe o suprafaţă de





57

36.492 ha. Stârcul galben preferă stuful din zonele mlăştinoase, habitat care îi oferă hrană şi

adăpost faţă de speciile prădătoare. Perimetrul de exploatare a S.C. SORAGMIN S.R.L. este

amplasat pe terasa inferioară, la nivelul malului stâng, într-o zonă lipsită de vegetaţie, habitat

care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a nisipurilor şi pietrişurilor din

perimetrul Movileni 1 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece

nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau cuibărit.

Aythya nyroca (raţa roşie) - cod A060.

În România cuibăreşte de-a lungul Dunării, cât si în deltă. Îşi construieşte cuibul în

scorburile copacilor sau în desişul unei vegetaţii înalte. Se hrăneşte cu plante acvatice, diferite

seminţe şi rădăcini etc.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 situaţia populaţiei

acestei specii este notată cu „C” fiind estimată la 20-25 perechi cuibăritoare şi 100 – 150

indivizi în pasaj.

Impactul estimat. Această specie preferă bălţile şi lacurile de acumulare ale căror

maluri sunt acoperite de stuf. La nivelul perimetrului de propus pentru extracţia agregatelor

minerale şi în vecinătatea acestuia nu există stuf iar activitatea de exploatare nu va afecta

zonele acoperite cu stuf. Activităţile de exploatare şi transport a agregatelor minerale

desfăşurate S.C. SORAGMIN S.R.L. în zonă nu vor afecta abundenţa şi distribuţia speciei în

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi) – cod A196

Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar preferă mlaştinile

apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile inundabile, în special dacă regiunile

învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline. Cuibăreşte pe vegetaţie emergentă din apă sau

pe plauri.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei a fost

estimată la 80-100 perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior fiind notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-

ului cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional

Impactul estimat. Exploatarea şi sortarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN

S.R.L. nu va afecta abundenţa populaţia acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior. Totuşi exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ prin

deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor

ripariene situate în lunca Siretului.





58

Chlidonias niger (chirighiţă neagră) – cod A1967

Specia cuibărește colonial pe mlaștini și lacuri, În afara perioadei de cuibărit este

întâlnită de-a lungul coastelor. Se hrănește prinzând insecte de pe suprafața apei. .


estimată la 5-10 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior fiind

notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu

densitate bună faţă de media la nivel naţional

Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va

afecta abundenţa populaţiei acestei specii la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru implementarea proiectului.

Ciconia ciconia (barza albă) – cod A31

Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie,

pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii a început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de

joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de menţinerea în

stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi zone umede.

Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară. În România, datorită mai ales

desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţia a suferit o diminuarea

accentuată.


estimată 300 - 500 de indivizi în pasaj în toată aria Lunca Siretului Inferior fiind notată cu

„D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de

media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Impactul estimat. Exploatarea agregatelor de către S.C. SORAGMIN S.R.L. nu

determină reducerea arealului de hrănire al populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior, amplasamentul propus şi zonele adiacente nu prezintă condiţiile favorabile

acestei specii. Datorită adaptării la viaţa în zonele antropizate scăderea efectivului din sit este

puţin probabilă.

Circus aeruginosus (erete de stuf) - cod A081

Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri agricole îşi

procură hrana. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în

zonele mlăştinoase. Un procent semnificativ al populaţiei naţionale cuibăreşte în Delta

Dunării, respectiv în zonele umede situate dea lungul Dunării. În interiorul ţării cuibăreşte

doar localizat şi în număr redus.





59

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de

Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la

6 - 12 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Circus aeruginosus este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte

o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. Amplasamentul perimetrului de exploatare şi vecinătăţile

acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi acestei specii. De asemenea fiind un

prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care o procură de pe terenurile acoperite

cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe

amplasamentul Movileni 1 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în

zonă.

Cygnus cygnus (lebăda de iarnă) - cod A038

Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei, în tundră, pe lacuri şi mlaştini, în

ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice, de-a lungul coastelor

şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari.



4 - 10 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor

de Cygnus cygnus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului iernează o

populaţie nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Specia Cygnus cygnus populează în principal zone cu vegetaţie

palustră densă şi mlăştinoase Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. va fi

amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă situată la nivelul terasei joase, suprafaţă care

nu prezintă copertă de sol continuă şi nici vegetaţie. Zonele adiacente nu prezintă vegetaţie

abundentă. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul

balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. De asemeni lebăda de iarnă este

oaspete de iarnă în România, perioadă în care exploatările de agregate de râu sunt sistate

datorită temperaturilor joase.

Egretta alba (egreta albă) - cod A027

Specia cuibăreşte destul de rar în stufărişurile, mlaştinile, deltele şi lagunele din sud

estul Europei. Este o specie migratoare la noi în ţară sosind în luna martie şi pleacă în luna

octombrie; preferă bălţile mari liniştite, mai ales cele din Delta Dunării, dar uneori apare şi în

bălţile din interiorul ţării, preferă stufăriile compacte şi pâlcurile de sălcii pitice.





60



15 - 30 perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la

nivel naţional.

Impactul estimat. Egreta albă este răspândită cu precădere de-a lungul malurilor cu

stuf şi vegetaţie în apropierea apei, preferă zonele mlăştinoase. Activitatea de extracţie a

agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni 1 nu influenţează negativ răspândirea şi

distribuţia populaţiei acestei specii în zonă. Implementarea proiectului nu va avea impact

negativ asupra distribuţiei şi abundenţei populaţiilor de egretă albă din ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior.

Egretta garzetta (egreta mică) - cod A026

Specia cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie cu

alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Puii sunt nidicoli şi stau în cuib o lună.

Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei. În

România oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot rămâne şi iarna.

Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate, mai frecventă pe Dunăre şi în Deltă.

În prezent, specia s-a înmulţit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om

pentru penele ornamentale.



20 – 45 perechi cuibăritoare şi 80 – 180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Egretta alba este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la

nivel naţional.

Impactul estimat. Deoarece suprafeţele din apropierea amplasamentului nu prezintă

habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de

râu din perimetrul Movileni 1 nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul

ROSPA 0071. Specia a fost observată amonte de perimetrul propus spre exploatare.

Observaţiile au fost făcute în condiţiile funcţionării altor balastiere în zonă şi a utilizării

drumurilor de exploatare.

Gelochelidon nilotica (pescăriţă râzătoare) - cod A189.





61

Specia cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în

Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales deasupra

uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din insecte, dar şi din

broaşte şi reptile sau rozătoare mici. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în

complexul lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 10-40 perechi.



5 – 10 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăriţă

râzătoare este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o

populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate

numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic.

Considerăm că activităţile de extracţie şi transport a agregatelor minerale desfăşurate de S.C.

SORAGMIN S.R.L. nu vor influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în ROSPA Lunca

Siretului Inferior.

Glareola pratincola (ciovlică ruginie) - cod A135.

Specia cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi

uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le prinde din

zbor.



10 -14 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de ciovlică

ruginie este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie

cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. La nivelul ROSPA Lunca Siretului Inferior au fost identificate

numai exemplare în pasaj deoarece zona se află pe culoarul de migraţie est-carpatic. Impactul

funcţionării balastierei va fi negativ nesemnificativ deoarece specia utilizează ocazional

plajele de prundiş.

Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - cod A022

Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de preferinţă

stufărişuri. Nu se împerechează în colonii mari şi gălăgioase şi cuibăreşte în perechi izolate,

în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase.





62



10 – 15 perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Ixobrychus minutus este notată cu “C” ceea ce semnifică

faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2%

din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. Specia Ixobrychus minutus populează în principal zone cu

vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. va

fi amplasată pe malul stâng al Siretului într-o zonă de terasă inferioară, fără copertă şi

vegetaţie, malurile râului, în vecinătatea zonei propuse nu au vegetaţie. Datorită lipsei

vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul propus pentru exploatare nu

reprezintă un habitat propice acestei specii. Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe

amplasamentul Movileni 1 nu influenţează negativ răspândirea populaţiei acestei specii în

zonă şi nu va determina modificări ale abundenţei şi distribuţiei speciei la nivelul ROSPA

0071.

Lanius collurio (sfrânciocul roşiatic) – cod A338

Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini (măceş, porumbar,

păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituie

habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.


estimată la 15 – 25 perechi cuibăritoare, în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior fiind

notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului

de exploatare. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii

este determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind

negativ nesemnificativ deoarece sfrânciocul roşiatic este prezent în habitatele din zonă în

pofida antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului

Siret în zona studiată.

Lanius minor (sfrânciocul cu fruntea neagră) – cod A339

Sfrânciocul cu fruntea neagră cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri,

de multe ori pe terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori





63

cuibăreşte arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de

vegetaţie natură şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.



notată „D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional).

Impactul estimat. Specia a fost identificată în zonele din vecinătatea perimetrului de

exploatare. Impactul potenţial generat de implementarea proiectului asupra acestei specii este

determinat de zgomotul produs de utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ

nesemnificativ deoarece Lanius minor este prezent în habitatele din zonă în pofida

antropizării accentuate şi circulaţiei pe drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în

zona studiată. Implementarea proiectului nu va determina modificări ale abundenţei şi

distribuţiei speciei la nivelul ROSPA 0071

Larus minutus (pescăruş mic) – cod A177.

Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe unele lacuri

mai ales cele din lungul litoralului. Pescăruşul mic apare frecvent în nordul arealului său în

perioadele de pasaj sau chiar şi iarna.



20 – 35 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pescăruş

mic este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o

populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Pescăruşul mic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a

lungul albiei râului Siret este accidentală fiind observată mai ales iarna. Având în vedere

etologia speciei şi distribuţia sa la nivel naţional implementarea proiectului nu va avea nici un

impact asupra distribuţiei şi abundenţei speciei la nivelul ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) – A023

Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în apropierea apelor

încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, în arbori (salcie, arin), uneori cu

alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni. În migraţie de multe ori se hrăneşte pe

terenuri agricole.





64



notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie care

reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. Deoarece în vecinătatea amplasamentului propus pentru

implementarea proiectului nu există habitate propice pentru cuibărit, hrănire sau odihnă

utilizate de stârcul de noapte, implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L.

nu vor avea nici un impact asupra răspândirii acestei specii în ROSPA Lunca Siretului

Inferior.

Pelecanus onocrotalus (pelicanul) - cod A019.

Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi

clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal in regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în

Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Tipic pentru Delta Dunării unde se află

cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Este

întâlnit pe bălţile mari, înconjurate cu stuf nepătruns, liniştite; cuibăreşte numai în Delta

Dunării.



60 – 75 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de pelican

ruginie este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului a fost identificată o

populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului

Siret sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece în zona propusă

pentru realizarea proiectului nu există habitate frecventate de această specie considerăm că

activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va afecta distribuţia

acesteia în ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Platalea leucordia (lopătarul) – cod A034

Specia este oaspete de vară, cuibăreşte în colonii mici în stufărişuri dese.


estimată 5 – 20 perechi cuibăritoare în toată aria ROSPA Lunca Siretului Inferior, fiind notată

cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie care

reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional.





65

Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială

S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate

de această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă.

Recurvirostra avosetta (cioc întors) - cod A132.

Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine cu puţin adânci, în lagune şi

pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). În România este oaspete de vară, fiind răspândită în

Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta

Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călărasi). În ROSPA Lunca Siretului Inferior

ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) este o specie rar întâlnită la cuibărit si în pasaj.


estimată 5 – 12 perechi cuibăritoare şi 25 – 30 indivizi în pasaj în toată aria ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior fiind notată cu notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

site-ului cuibăreşte o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel

naţional.

Impactul estimat. Exploatarea agregatelor minerale de către societatea comercială

SORAGMIN S.R.L. nu va afecta populaţia acestei specii în ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior deoarece în apropierea perimetrului de exploatare nu există habitate utilizate de

această specie pentru necesităţi de hrănire, cuibărit sau odihnă. nu sunt habitate propice

acestei specii.

Sterna hirundo (chira de baltă) - cod A193

Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile de coastă

şi pe ţărmurile lacurilor continentale.



3 – 5 perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat.

Situaţia populaţiilor de Sterna hirundo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că

la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional la

nivel naţional.

Impactul estimat. Specia utilizează ocazional plajele de prundiş. Activitatea de

extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni 1 nu va afecta abundenţa speciei la

nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ prin modificări ale

distribuţiei.





66

XIII.7. Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC

În formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie

regulată care nu sunt menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:

Anas Acuta (Raţă suliţar) A054

Este o specie de pasaj, care foarte rar cuibareste in Dobrogea. Trece prin România în luna

martie spre nord și în lunile octombrie - noiembrie spre sud. Unele exemplare iernează la noi.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 20 – 35

indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de rață sulițar este

notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu

densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Raţa suliţar preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul

albiei râului Siret este accidentală. Anas acuta este mai mult de peisaj pentru tara noastra

trecand toamna, tarziu in carduri foarte numeroase din tinuturile nordice de cuibarit în drumul

spre locurile de iernare din sudul Europei si nordul Africii, perioada in care de multe ori

activitatea specifica de extractie agregate minerale este mult diminuata sau sistata.





67

Anas clypeata (Raţă lingurar) A056

Apare îndeosebi iarna sosind din nordul Europei şi din Siberia, locurile de iernare a speciei

fiind ţările din jurul Mării Mediterane şi sud-vestul Asiei pînă-n India. Cuibăreşte relativ rar

în ţara noastră, mai ales în Dobrogea, îndeosebi în Delta Dunării, în stufărişuri sau în ierburi

dese; preferă ţinuturile apelor salmastre. O gasim totuși iarna - primavara în zona lacurilor

limitrofe deltei. Raţa lingurar îşi construieşte cuibul în vegetaţia din apropierea apei .



indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas clypeata

este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie

cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Avand în vedere specificul speciei reiese că Anas clypeata preferă

vegetaţia din apropierea apei, prezenţa sa de-a lungul albiei râului Siret fiind accidentală.

Activitatea de extracţie nu va avea nici un impact asupra abundenţei şi distribuţiei specii în

ROSPA 0071 “Lunca Siretului Inferior”.

Anas crecca (Raţa mică) A052

Este oaspete de iarnă, care sosesşe în perioada septembrie - octombrie şi pleaca în martie

spre nord. O găsim răspândită în Delta şi Lunca Dunării, dar şi în apele interioare care nu

îngheaţă.

Este cea mai mică dintre toate speciile de rațe prezente la noi și poate din acest motiv are o

agilitate deosebită în zbor. Rața mică preferă bălțile mlăștinoase, cu vegetație bogată unde își

poate găsi cu ușurință hrana. Cuibul și-l construiește pe pământ, în apropierea apei.


Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 50 –80

indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă mică este



Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret

sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece plajele de prundiş nu

reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a

agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA

“Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu va avea efecte negative asupra

distribuţiei acestei specii în aria protejată.





68

Anas Penelope (Raţa fluierătoare) A050

Este o rata de suprafata și pasaj, prezentă în România din perioada martie - început de

aprilie când sosește, până în octombrie - noiembrie când pleacă. Se întâlnește în Delta, în

apele interioare din sud, dar și pe țărmul mării.


Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 170 -

230 de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Anas Penelope este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost

identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Avand în vedere că în procesul de migrație şi mai ales iarna cârdurile

mari de Anas Penelope preferă în principal lacurile, coastele marine şi pajiştile inundate,

considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va

afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu

va avea efecte negative asupra distribuţiei acestei specii în aria protejată.

Anas platyrhynchos (Raţa mare) A053

Este considerata cea mai mare rață din România și una dintre cele mai mari raţe din lume

Prezența raței mari în România este legată de biotopul bălților cu stuf, dar şi al lacurilor cu

apă și vegetație care să îi asigure un mediu propice de adăpost şi hrană. Apreciază prezența

sălciilor scorburoase pentru cuibarit. Iarna este întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu

îngheață, urcând pe acestea până în zona de munte.


Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10-20

perechi cuibărit, si 350 – 500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia

populaţiilor de Anas platyrhynchos este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe

malul drept al Siretului într-o zonă cu plajă naturală de prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe

mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului de apa, amplasamentul

balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de

exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau

modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.

Anas quequedula (Raţă cârâitoare) A055





69

Este o rață de suprafață și un oaspete de vară, care sosește la sfârșitul lunii februarie și

pleacă în octombrie-noiembrie. Este răspândită atât în Deltă şi Lunca Dunării, cât şi în apele

din interiorul României, fiind raţa cel mai frecvent întâlnită după raţa mare.

Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 1-2

perechi cuibărit, pe suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas quequedula



Impactul estimat. Exemplare din această specie observate de-a lungul albiei râului Siret

sunt în pasaj, specia preferă habitatele din Delta Dunării. Deoarece plajele de prundiş nu

reprezintă habitate frecventate de această specie considerăm că activitatea de extracţie a

agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1 nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA

“Lunca Siretului Inferior”. Activitatea de exploatare nu va avea efecte negative asupra

distribuţiei acestei specii în aria protejată.

Anas strepera (Raţă pestriţă) A051

Puțin cunoscută dar larg răspândită în Europa. Cuibărește în principal pe lacuri și bălți cu

apă dulce, puțin adânci, cu plante palustre. Iarna și pe lacuri de acumulare, terenuri inundate

etc., evitând apa sărată.

Relevanţa sitului pentru specie În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 3-5

perechi cuibărit, pe suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anas strepera este



Impactul estimat. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe


mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a a luciului de apa, amplasamentul

balastierei nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de


modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.

Anser anser (Gâscă de vară) A043

Cea mai răspândită gâsca din Europa, cuibărește în principal pe bălți și pe lacuri cu stufăris;

uneori și pe insulele mici din zonele de coastă marină. Este gregară și se amestecă cu alte

specii. Ca habitat, preferă zonele umede: bălţile, mlaştinile şi lacurile





70


Specială Avifaunistică “Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 350 –

500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Anser anser



Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de Anser

anser considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1

rau Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.

Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu) A059

Este o raţă scufundătoare de pasaj, dar se comporta frecvent şi ca oaspete de vară. Soseşte

în februarie-martie şi pleacă în noiembrie. Mai frecvent este întâlnită în Deltă şi în Lunca

Dunării, dar şi în iazurile şi heleşteele interioare. Cuibăreşte pe lacuri mlăştinoase, bogate în

stufăriş.


Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 10-20


populaţiilor de Aythya ferina este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

a fost identificată o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de Aythya

ferina considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul Movileni 1

rau Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.

Aythya fuligula (Raţă moţată) A061

Este rață scufundătoare și oaspete de iarnă, care sosește în octombrie - noiembrie și pleacă

în martie. Frecvent poate fi întâlnită în zona litoralului și în Deltă. Foarte rar și foarte puține

exemplare cuibăresc în România. Rața moţată îşi procură hrana prin scufundări spre fundul

apei unde caută vegetație acvatică, semințe, rădăcini etc. Rața moţată îşi construieşte cuibul

bine ascuns în vegetația bogată de pe malurile apelor. Este o specie de rață scufundătoare

considerată ca fiind comună în toată Europa însa la noi în țară este o specie relativ rară,

întâlnită în perioada de iarna, începând cu noiembrie și până în martie.



perechi cuibarit, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă moţată este





71

notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu

densitate mare faţă de populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului de apă,

amplasamentul perimetrului de exploatare nu reprezintă un habitat propice acestei specii.

Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale

abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 “Lunca

Siretului Inferior”.

Buteo buteo (Şorecar comun) A087

Migrator parţial, specie comună în păduri, adesea în apropierea terenurilor agricole,

mlaştinilor. A fost observată în zor în zona de implementare a proiectului. Specie prădătoare

care utilizează areale întinse pentru procurarea hranei.

Relevanta sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior, populaţia speciei a fost estimată la 20 - 35 de

indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Buteo

buteo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o


Impactul estimat. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ determinat de

circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care pot străbate habitate ce pot fi utilizate pentru

hrănire de această specie.

Chlidonias leucopterus (Chirighiţă cu aripi albe) A198

Cuibărește pe frunze de nuferi, rizomi de stuf, în colonii mixte împreună cu rațele, chirele

si alte specii de chirighite. În apus fac spectacol la locurile de hranire, la malul canalelor cu

intinsura, bogate în vegetație sau deasupra lacurilor.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 5 – 12

perechi cuibarit, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de raţă moţată este

notată cu “B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o populaţie cu

densitate mare faţă de populaţia la nivel naţional

Impactul estimat. Activitatea de extracţie este amplasată într-o zonă cu plajă naturală de

prundiş şi fără vegetaţie abundentă pe mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a

luciului de apa, amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea

perimetrului de exploatare a agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei

speciei sau modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.





72

Cygnus olor (Lebădă de vară) A036

Cuibăreşte îndeosebi în bălţile Deltei Dunării, unde îşi instalează cuibul în stufărişurile

nepătrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibărește şi pe canale, aproape de prezenţa

umană. Iarna migrează spre sudul Mării Caspice, în Delta Nilului şi în estul Mării Mediterane.

În iernile blânde, unele exemplare rămân şi la noi în ţară.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 10–15p

de indivizi, în timpul iernii, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Cygnus olor este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului cuibăreşte o

populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.

Impactul estimat. Specia Cygnus olor populează în principal zone cu vegetaţie palustră

densă şi mlăştinoase. Activitatea de extracţie a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasată pe


mal. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei amplasamentul nu

reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de exploatare a

agregatelor minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale

distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071.

Falco tinnunculus (Vânturel roşu) A096

În momentul de față populațiile de vânturel roșu la nivel mondial sunt în continuă scădere

și asta datorită pierderii habitatului și a surselor de hrană. De obicei vânturelul roșu se

stabilește în zonele cu pâlcuri de copaci înalți, cum ar fi plopii, mărginite de zone deschise în

care își poate caută prada cu ușurință. Este des întâlnit și în orașe. Des își face cuibul în plopii

de pe marginea șoselelor în vecinătatea câmpurilor agricole pe care le curăță de șoareci și

insecte dăunătoare.

Relevanţa sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimată

la 10-15 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Falco tinnunculus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost



circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care străbat habitate ce pot fi utilizate pentru


Fulica atra (Lişiţă) A125





73

Este o pasăre destul de des întâlnită în aproape toate ochiurile de baltă cu un pic de stuf.

Cele mai multe specii de lișițe trăiesc pe sol, în apropiere de apă, în regiuni mlăștinoase,

evitând regiunile cu clima aridă. Cuibul lișiței este facut din stuf și vegetație uscată direct pe

apă în interiorul stufului. Pentru că plutește, cuibul nu va fi afectat de eventualele fluctuații ale

nivelului apei. Lișița este o pasăre destul de sperioasă și rar o vedem avântată în largul lacului.

De obicei înoată pe lângă stuf și la cea mai mică mișcare suspectă se face navăzută în pădurea

de stuf.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30-45


populaţiilor de Fulica atra este notată cu “C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel

naţional.

Impactul estimat. Datorită lipsei vegetaţiei din imediata apropiere a luciului apei

amplasamentul nu reprezintă un habitat propice acestei specii. Amplasarea perimetrului de


modificări ale distribuţiei sale la nivelul ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior”.

Larus cachinnans (Pescăruş pontic) A459

În ţara noastră este sedentar. Cuibăreşte pe sfărâmături vechi de stuf, pe plajele nisipoase,

atât în Delta Dunării cât şi în lungul litoralului. O populaţie a acestei specii s-a adaptat la

condițiile urbane, obişnuind să-şi instaleze cuiburile pe acoperişurile marilor clădiri de pe

litoral, în special în oraşul Constanţa. Se hrăneşte cu peşti, crustacee, scoici, dar şi cu resturi

menajere.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 18-25


populaţiilor de Larus cachinnans este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul


Impact estimat. Pescăruşul pontic preferă zona litorală şi lacurile, prezenţa sa de-a lungul

albiei râului Siret fiind accidentală. Amplasarea perimetrului de exploatare a agregatelor

minerale nu va determina reduceri ale abundenţei speciei sau modificări ale distribuţiei sale la

nivelul ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior”.

Limosa limosa. (Sitar de mal) A156





74

Zonele preferate de cuibarit sunt N-V -ul Europei pe pajisti intinse mlastinoase. La noi in

tara este întâlnită ca pasăre de pasaj și ca oaspete de vara în Delta Dunării. Rar poate fi vazută

și în apropierea bălților din interiorul țării. Sitarul de mal se hrănește cu viermi, moluște,

crustacee și diferite semințe pe care le caută în malul de pe fundul apei.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 600 –

1000 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Limosa

limosa este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o


Impactul estimat. Deoarece plajele de prundiş nu reprezintă habitate frecventate de

Limosa limosa considerăm că activitatea de extracţie a agregatelor de râu din perimetrul

Novileni 1 râu Siret, nu va afecta distribuţia acesteia în ROSPA “Lunca Siretului Inferior”.

Merops apiaster (Prigorie) A3230

În Europa, prigoria este întâlnită doar în zonele sudice cu un climat mai cald. În momentul

de față numărul prigoriilor este în scadere și necesită măsuri de conservare. La noi pot fi

văzute pe tot cuprinsul țării în carierele de piatră sau în malurile lutoase în care sapă galerii

pentru a-și face cuibul. Cuiburile le fac în malurile lutoase în niște galerii pe care le sapă

singure.

Relevanta sitului pentru specie. Formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimată

la 30-50 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Merops apiaster este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost



circulaţia autovehiculelor pe căile de acces care străbat habitate ce pot fi utilizate pentru


Phalacrocorax carbo (Cormoran mare) A017

Este des intalnit pe tot cursul Dunarii, mai ales unde aceasta formeaza balti de revarsare.

Cea mai mare concentratie a exemplarelor de cormoran mare o intalnim in delta. Cormoranul

mare cuibareste in colonii in salcii sau plopi. Cuibăreşte local în SE Europei, în colonii, în

arbuşti, pe lângă lacuri şi râuri unde se află stufărişuri întinse. Pescuieşte în râuri şi bălţi.

Relevanta sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie

Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 50 – 120





75

indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Phalacrocorax

carbo este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o


Impactul estimat. Specia a fost identificată în apropierea unor balastiere în funcţiune.

Implementarea proiectului nu va afecta habitatele utilizate pentru cuibărirea speciei. .

Podiceps cristatus (Corcodel mare)A005

Ca toate speciile de corcodei și corcodelul mare este un foarte bun scufundător. Cuiburile

sunt facute din vegetația de pe marginea bălții și sunt plutitoare. Este ca și toată familia

corcodeilor, o pasăre dependentă de apă. În apă se hrănește, doarme iar cuiburile sunt

plutitoare. Preferă bălțile mai puțin adânci, cu vegetație bogată și bineînțeles că Delta Dunării

îi oferă habitatul ideal. Aici de altfel este și cea mai mare densitate de corcodei.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimata

la 30- 45 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de

Podiceps cristatus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost


Impactul estimat. Perimetrul de exploatare a S.C. SORAGMIN S.R.L. este amplasat pe o

plajă din prundiş habitat care nu este preferat de această specie. Activitatea de extracţie a

nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul Movileni 1 nu va influenţa abundenţa şi distribuţia

acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă sau

cuibărit.

Tadorna tadorna (Călifar alb) A048

În România trăiește atât pe litoral cât și în Delta Dunării și în câteva porțiuni ale cursului

Dunării. Sporadic pot apărea califari albi pe diferite lacuri și bălți din interiorul țării, mai ales

în perioada de iarnă.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, prezinta populaţia speciei ca fiind estimata

la 2 perechi cuibariotare pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiei de Tadorna

tadorna este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o


Impactul estimat. Deoarece habitatul prezent pe amplasament, unde se va desfasura

proiectul de decolmatare si recalibrare a albiei minore a râului Siret prin exploatare de

agregate minerale, nu este propice acestei specii considerăm că nu va influenţa abundenţa şi





76

distribuţia acesteia în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru hrănire, odihnă

sau cuibărit.

Tringa erythropus ( Fluierar negru) A161

Este considerat ca fiind o pasăre de pasaj la noi în țară. Zonele preferate de cuibărit sunt

tundrele din Nordul Europei. Toamna migrează către Europa de Vest și bazinul mediteranean.

Deși se consideră că nu se înmulțește la noi, au fost făcute câteva fotografii în deltă, în

perioada verii, cu fluierarul negru în penaj nupțial. Este o pasăre retrasă, neobișnuită cu

prezența omului, care poate fi cu greu observată, studiată și fotografiată.

Relevanța sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie


200 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Tringa

erythropus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată

o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.

Impactul estimat. Avand în vederea ca Tringa erythropus cuibareste indeosebi in padurile

rare de conifere din extremul nord, și au un statut în raport cu ROSPA 0071 – de păsări cu

migrație regulată în pasaj, considerăm că desfasurarea activității supuse aprobării nu are

efecte negative asupra speciei.

Tringa totanus (Fluierar cu picioare roşii) A 162

Cuibărește în mlaștini, lunci umede și estuare. Totodata în pasaj și iarna se regăsește

adesea în zone de coastă marine, uneori în stoluri mari.

Relevanța sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 al Ariei de Protecţie


500 indivizi în pasaj pe toată suprafaţa sitului menţionat. Situaţia populaţiilor de Tringa

totanus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului a fost identificată o


Impactul estimat. Avand in vederea ca Tringa totanus cuibareste indeosebi in padurile

rare de conifere din extremul nord, și au un statut în raport cu ROSPA 0071 – de păsări cu

migrație regulată în pasaj, considerăm că desfasurarea activității supuse aprobării nu influenţa

abundenţa şi distribuţia acesteia în zonă deoarece nu afectează habitatele utilizate pentru

hrănire, odihnă sau cuibărit.

Vanellus vanellus (Nagâţ)A142

Este o pasăre migratoare care preferă câmpiile joase și chiar zonele mlăștinoase. De obicei

își stabilește teritoriul în apropierea bălților. Nagâțul este răspândit în toată Europa iar în

http://www.animale-salbatice.ro/pasari-migratoare.html





77

partea vestică se comportă ca o pasăre sedentară. În iernile blande sunt exemplare care rămân

la noi, mai ales în deltă și în zonele de litoral. Hrana nagâțului este alcatuită în principal din

insecte, larve și viermi dar și din diferite semințe.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 30 - 45


populaţiilor de Vanellus vanellus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul


Impactul estimativ. Proiectul propus nu afectează direct habitatele utilizate de nagâţ

pentru hrănire sau cuibărit. Transportul agregatelor minerale va avea un impact negativ

nesemnificativ asupra speciei datorită zgomotului care se propagă în imediata vecinătate a

drumurilor utilizate. Impactul este nesemnificativ deoarece drumurile sunt existente, frecvent

utilizate şi străbat porţiuni supuse presiunii antropice nu suprafeţe cu habitate naturale

neperturbate.

Larus ridibundus (Pescăruş râzător) A179

Pasăre sedentară care poate fi întâlnita în apropierea bălţilor, în deltă, pe litoral şi pe

cursul Dunării şi al râurilor mari, prezentă permanent în aproape toată Europa mai puţin în

extremitatea nordică unde sunt perechi care cuibăresc doar în perioada verii. În România este

specia de pescăruş cea mai des întâlnită şi cu cea mai mare arie de răspândire. Cuibăreşte în

colonii foarte mari (uneori mii de perechi), pe lacuri şi mlaştini cu stufăriş, atât continentale

cât şi de coastă.


Specială Avifaunistică „Lunca Siretului Inferior”, populaţia speciei a fost estimată la 25 - 35


populaţiilor de Larus ridibundus este notată cu “D” ceea ce semnifică faptul că la nivelul


Impactul estimativ. Proiectul va avea un impact negativ nesemnificativ prin exploatarea

plajei de balast şi prezenţa oamenilor şi utilajelor la nivelul albiei minore a râului Siret.

Pasărea foloseşte, ocazional, pentru odihnă plajele de balast dar acest biotop este larg

răspândit la nivelul luncii Siretul, specia având o mobilitate mare va utiliza și alte suprafeţe

similare.





78

XIII. 8. Importanţa sitului pentru speciile cuibăritoare

Avifauna aspectului estival este constituită, în cea mai mare parte, din paseriforme care

cuibăresc în arbori şi tufişuri sau pe sol. Dintre păsările legate de mediul acvatic în sezonul

de reproducere şi prezente în zona de studiu amintim codobaturile: Motacilla alba, care

cuibăresc în ierburile de la marginea apelor, lăcarii: Acrocephalus arundinaceus,

Acrocephalus schoenobaenus care îşi construiesc cuiburile în stufărişurile compacte.

Păsările acvatice au efective clocitoare reduse pe lacurile din ROPSA Lunca Siretului

Inferior, însă predomină, în acest sezon, Podiceps cristatus, Larus michahellis, Larus

ridibundus, Sterna hirundo, acestea cuibărind constant în zona lacurilor. Dintre ralide, Fulica

atra şi Galinula chloropus cuibăresc în cordoanele de stufăriş de pe marginea iazurilor de

dimensiuni mai mici.

Avifauna clocitoare în lunca inferioară a Siretului

(loc de cuibărit şi regim trofic)

Nr.

Crt.

Denumirea speciei Locul de

cuibărit

Tipuri de

hrană

1. Podiceps cristatus St. C

2. Phalacrocorax carbo St. C

3. Botaurus stellaris St. C

4. Ixobrychus minutus St.. C

5. Ardea cinerea St. C

6. Nycticorax nycticorax St., Co. C

7. Ciconia ciconia Stâlpi C

8. Ciconia nigra Arbori C

9. Egretta garzetta Co. C

10. Ardea alba St. C

11. Cygnus olor St. O

12. Anser fabalis Sl., St. O

13. Anas plathyrhynchos Sl., St. O

14. Anas crecca Sl., St. O

15. Aythya nyroca Sl., St. O

16. Aquila pomarina Co. C

17. Buteo buteo Co. C

18. Pernis apivorus Co. I

19. Accipiter nisus Co. C

20. Accipiter gentilis Co. C

21. Circus aeruginosus Co. C

22. Circus pygargus Sl. Tf., Co. C

23. Falco tinnunculus Stânci C

24. Coturnix coturnix Sl., Tf. G

25. Perdix perdix Sl., Tf. G





79

26. Phasianus colchius Sl. C

27. Gallinula chloropus Sl. O

28. Fulica atra St. O

29. Rallus aquaticus St. C

30. Vanellus vanellus Tf. C

31. Philomachus pugnax Sl. C

32. Tringa nebularia Sl., Tf. C

33. Tringa glareola Sl., Tf. C

34. Himantopus himantopus St. C

35. Larus michahelis Sl. O

36. Larus ridibundus St. O

37. Chlidonias hibridus St. C

38. Sterna hirundo St. C

39. Streptopelia decaocto Co. G

40. Cuculus canorus Co. I

41. Asio othus Sc. C

42. Merops apiaster Sl. I

43. Upupa epops Sc. I

44. Dendrocopos syriacus Sc. I

45. Galerida cristata Sl. I

46. Alauda arvensis Sl. I

47. Riparia riparia Sl. I

48. Hirundo rustica Sl., Case I

49. Delichon urbica Sl., Case I

50. Anthus campestris Sl. I

51. Motacilla alba Sl., Sc. I

52. Lanius minor Arbusti I

53. Lanius collurio Arbusti I

54. Sturnus vulgaris Sc.Case I

55. Turdus merula Arbuşti I

56. Turdus philomelos Arbuşti I

57. Turdus pilaris Arbusti I

58. Oenanthe oenanthe Sc. I

59. Acrocephalus schoenobaenus Arbuşti I

60. Acrocephalus scripaceus Tf. I

61. Acrocephalus arundinaceum Tf. I

62. Sylvia communis Arbuşti I

63. Parus major Sc. I

64. Pica pica Co. O

65. Corvus frugilegus Co. O

66. Corvus corone cornix Co. O

67. Sturnus vulgaris Sc. I

68. Passer domesticus Sc. G

69. Passer montanus Sc. G

70. Carduelis carduelis Tf. G

71. Emberiza schoenculus Tf. G

Legendă:

Sl. – sol C - carnivor





80

Co. – coroana arborilor I - insectivor

Tf. – tufiş O – omnivor

Sc. – scorbură G - granivor

St. - stuf

Din totalul păsărilor clocitoare 23 de specii îşi fac cuibul pe sol, 13 specii în coroana

arborilor, 7 specii cuibăresc în arbuşti, 9 specii cuibăresc în scorburi, şi 6 specii în tufişuri.

Cu ocazia deplasărilor în teren nu au fost identificate specii care cuibăresc pe

suprafaţa sau în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru implementarea

proiectului.

XIII. 9. Importanţa sitului pentru speciile migratoare

Importanţa acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă

pentru principalele specii acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se

concentrează pe valea şi lunca Siretului, în drumul lor spre bălţile Dunării (toamna), sau, spre

teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Din punct de vedere fenologic, păsările din bazinul inferior al râului Siret se pot

împărţi în două mari categorii, păsări sedentare şi păsări migratoare. Cele sedentare sunt

reprezentate de specii care sunt prezente în zonă tot timpul anului, putând fi la rândul lor

împărţite în câteva categorii: sedentare propriu-zise, cum sunt multe din speciile sinantrope

(vrăbii, guguştiuci), fazani, potârnichi, specii sedentar-eratice (sticleţii), ale căror populaţii

sunt mult mai numeroase în timpul iernii, sporirea efectivelor fiind datorată unor indivizi ce

aparţin unor populaţii mai nordice, care se adaugă la cele sedentare, sau care chiar le

înlocuiesc.

Speciile migratoare, se împart în trei categorii, oaspeţi de iarnă, care vin de regulă din

ţinuturi mai nordice, oaspeţi de vară, care au cartierele de reproducere în zonă, şi care sosesc

din cartierele de iernare primăvara şi pleacă toamna, şi specii de pasaj, care doar tranzitează

zona în drumurile lor dintre cartierele de reproducere situate în nordul Europei şi cele de

iernare situate în sud, în jurul Mediteranei sau în Africa.

Avifauna bazinului inferior al râului Siret – fenologie

Nr.

Crt.

Specie N

D I F M A M I I A S O Fenologia

în România

1. Podiceps cristatus * * * * * * * * * * OV

2. Phalacrocorax carbo * OV

3. Botaurus stellaris * * * * * OV

4. Ixobrychus minutus * * * * * * OV

5. Egretta garzetta * * * * OV

6. Ardea alba * * * * * OV





81

7. Ardeia cinereia * * * * * * * * * OV

8. Nycticorax nycticorax * * * * * OV

9. Ciconia ciconia * * * * * * * OV

10. Ciconia nigra * * * OV

11. Cygnus olor * * * * * * * * * * * MP

12. Anes fabalisn * * * P

13. Anas plathyrinchos * * * * * * * * * * * * MP

14. Anas crecca * * * * * P. OI

15. Aythia nyroca * * * * MP

16. Aquila pomarina * * * MP

17. Buteo buteo * * * * * * MP

18. Accipiter nisus * * * * * * * * * * * * S. OI

19. Accipiter gentilis * * * * * * * * * * * * S. OI

20. Circus aeruginosus * * * * * OV

21. Circus pygargus * * * * * OV

22. Pernis opivorus * * * * * OV

23. Falco tinunnunculus * * * MP

24. Perdix perdix * * * * * * * * * * * * S

25. Coturnix coturnix * * * * * OV

26. Phasianus cocchius * * * * * * * * * * * S

27. Rallus aquaticus * * * * * OV

28. Gallinula chloropus * * * * * * * * OV

29. Fulica atra * * * * * * * * * MP

30. Vanellus vanellus * * * * * * * OV

31. Lymnocryptes minimus * * * * P

32. Limosa limosa * * * * P

33. Tringa nebularia * * * * P. OV

34. Tringa glareola * * * * P

35. Himantopus himantopus * * * * P

36. Larus michahelis * * * * * * * * * * S

37. Larus ridibundus * * * * * * * * * * MP

38. Chlidonias hibridus * * * * * OV

39. Sterna hirundo * * * * * * OV

40. Streptopelia decaocto * * * * * * * * * * * * S

41. Cuculus canorus * * * * * OV, RI

42. Asio othus * * * * * * * * * * S

43. Merops apiaster * * * * * OV

44. Upupa epops * * * * * * OV

45. Dendrocopos

syriacus * * * * * * * * * * * * S

46. Galerida cristata * * * * * * * * * * * * S

47. Alauda arvensis * * * * * MP

48. Riparia riparia * * * * * OV

49. Hirundo rustica * * * * * OV

50. Delichon urbica * * * * * OV

51. Lanius minor * * * * * OV

52. Lanius collurio * * * * * * OV

53. Motacilla alba * * * * * * * * OV

54. Sturnus vulgaris * * * * * MP

55. Pica pica * * * * * * * * * * * * S

56. Corvus frugilegus * * * * * * * * * * * * S

57. Corvus corone cornix * * * * * * * * * * * * S

58. Turdus merula * * * * * * * * MP

59. Turdus philomelos * * * * * * * OV

60. Turdus pilaris * * * * * OV





82

61. Oenanthe oenanthe * * * * * * * * OV

62. Saxicola rubetra * * * * * * OV

63. Acrocephalus

schoenobaenus * * * * * * OV

64. Acrocephalus

scirpaceus * * * * * * OV

65. Acrocephalus

arundinaceus * * * * * * OV

66. Sylvia communis * * * * OV

67. Parus major * * * * * * * * * * * * S

68. Passer domesticus * * * * * * * * * * * * S

69. Passer montanus * * * * * * * * * * * * S

70. Carduelis carduelis * * * * * * * * * * * * S

71. Emberiza schoenichulus * * * * * * * * * * * * S

Legendă: OV – oaspete de vară OI – oaspete de iarnă MP - migrator parţial

S – specie sedentară P – specie de pasaj

Reprezentarea grafică a categoriilor fenologice

În formularul standard Natura 2000 sunt menţionate 25 de specii de păsări cu migraţie

regulată care nu sunt menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC:





83

Implementarea proiectului nu va determina modificări ale rutelor de migraţie

sau ale zonelor utilizate pentru odihnă de către speciile menţionate anterior.

XIII.10. Statutul de conservare al speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162

şi estimarea impactului proiectului propus

Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanță Comunitară

ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard Natura 2000

obiectivele de protecței ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile,

amfibieni, pești și nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus P

3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1220 Emys orbicularis P C B C B

1993 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1130 Aspius aspius P C B C B

1149 Cobitis taenia P C C C C

2511 Gobio kesseri P B B C B

1124 Gobio alpinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B

1145 Misgurnus fossilis

P C B C B

2522 Plecus cultratus P C B C B





84

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B

1159 Zingel zingel P C B C B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1083 Lucanus cervus P C B C C

1014Vertigo angustior P?

Lutra lutra – vidra

Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în

delta si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăiește în apa și pe uscat, având vizuina

cu doua intrări. Se hrănește cu pești, broaște, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea

vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peștele. Tocmai de aceea

biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie ele de

munte sau de șes.


notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate

redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de

conservare bună.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei.

Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va avea nici un impact

asupra răspândirii și abundenței speciei la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,

nesprapunându-se cu habitatul preferat de Lutra lutra.

Spermophilus citellus – popândău

Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite:

izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră,

popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire

de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până

la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la

graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei

putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea.


notată ca fiind prezentă la nivelul sitului de importanță comunitară.





85

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Pe

suprafața amplasamentului nu au fost observate galerii de popândău dar zona prezintă habitate

favorabile prezenței speciei. Implementarea va avea un impact redus temporar redus asupra

speciei prin pierdere temporară de habitat, accidente de trafic, deranjarea de zgomot.

Realizarea proiectului nu va afecta suprafețe de teren ocupate de această specie la nivelul

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Emys orbicularis – ţestoasa de apă

Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele

mlăştinoase


notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate


conservare bună.


Suprafața amplasamentului propus nu prezintă habitate favorabile acestei specii astfel încât

implementarea proiectului nu va influența abundența și distribuția specie la nivelul ROSCI

0162 .

Triturus cristatus – triton cu creasta

Tritonul cu creastă este prezent în bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie, până în

zona subcarpatică, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în luna martie şi, în

funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în lunile mai – iunie (Cenuşă, 2009). Este o

specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră, întâlnit la

altitudini cuprinse între 100 - 1000 m, deseori chiar în bazine artificiale (locuri de adăpat,

iazuri, piscine) iar pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor se

deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru.

În România este răspândit aproape pretutindeni lipsind din Dobrogea şi lunca Dunării

unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.

Tritonul cu creastă este o specie extrem de vorace hrănindu-se cu râme, limacşi,

artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris), dar are şi numeroşi duşmani

(peşti, ţestoase, păsări).

Reproducerea are loc în lunile aprilie – mai, în bălţi şi băltoace. Deşi depune

numeroase ouă (peste 100), multe dintre acestea nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutaţii

cromozomiale. După 13 zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm.





86

Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarţa arborilor.

Relevanţa sitului pentru specie

Conform Formularului Standard Natura 2000:

mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu “P”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul acestui sit specia este prezentă;

mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile

prezente pe teritoriul naţional este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2%, faţă de populaţia de

pe teritoriul naţional.

Efectul anticipat al activităţilor de pe amplasament asupra populaţiei speciei

Activităţile de extragere a agregatelor minerale în perimetrul analizat, nu vor avea nici

un fel de efecte asupra populaţiei speciei, datorită faptului că:

condiţiile de habitat caracteristice speciei nu sunt prezente pe amplasament şi zonele

imediat învecinate;

nu sunt afectate resursele de hrană (râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai

mici.

În concluzie, activitatea analizata, nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei în zona

amplasamentului proiectului şi nici pe teritoriul ROSCI 0162, impact neutru, fiind astfel

asigurată conservarea speciei pe termen scurt, mediu şi lung.

Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie

Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare,

ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În

România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei,

Crişana şi Podişul Moldovei.




conservare bună.


Specia prezintă ca preferinţă ecologică bălţile permanente sau temporare. Suprafaţa

perimetrului de exploatare nu prezintă habitate favorabile acestei specii, respectiv zone cu

băltiri care să asigure viabilitatea generațiilor acestei specii. În concluzie excavarea realizată

pe suprafaţa propusă nu va influenţa negativ specia.





87

Specii de pești enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Aspius aspius - avatul

Specia Aspius aspius Linnaeus, 1758 trăieşte atât în apele curgătoare cât şi în cele

stagnante mari, fiind o specie dulcicolă reofil-stagnofilă, întâlnită frecvent în râurile de şes

până în zona colinară, bălţi, lacuri dulcicole sau salmastre. Exemplarele juvenile formează

mici cârduri, iar exemplarele senescente devin solitare.

Reproducerea debutează în luna martie când temperatura apei atinge 6-10ºC şi se

încheie în luna aprilie. Ecloziunea icrelor durează 5-6 zile. Maturitatea sexuală se instalează la

3-5 ani.

Specie diurnă care se hrăneşte cu peşte mărunt (peşti de talie mică), larve de insecte,

moluşte mici, crustacee şi viermi.




conservare medie.

Cobitis taenia – zvârluga

Cobitis taenia Linnaeus, 1758 preferă apele lin curgătoare sau stătătoare, cu substrat

nisipos, argilos sau mâlos. Specie nocturnă. Respiraţia branhială este completată de o

respiraţie intestinală. În momentul capturării, zvârluga produce un şuierat caracteristic, lucru

care se datorează faptului că elimină aerul din intestin. Reproducerea are loc în aprilie-iunie.

Hrana este reprezentată de larve de insecte, detritus vegetal sau animal, alge etc.




conservare medie.

Gobio kessleri – petroc

Este subspecia cu cea mai largă răspândire geografică dintre subspeciile speciei Gobio

kessleri Dybowski 1862, fiind întâlnită în sectoare colinare şi de şes. Specie răspândită în

cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei, Milcovului şi în Dunăre. Coloraţia

în genere cenuşie-argintie, cu reflexe albăstrui pe laturi, unde se pot observa 8-9 pete mari

alungite sau pătrate, întunecate, formând uneori o singură dungă.





88


notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie cu densitate

apreciabilă faţă de media la nivel naţional aflată într-o stare de conservare bună.

Gobio alpinnatusi - porcuşor de nisip

Trăiește în Dunăre și în cursul inferior al râurilor de șes cu substrat de nisip fin sau

argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă și curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă

sau stătătoare și fund mâlos. Porcușorul de nisip are o răspândire sub media speciilor de pe

teritoriul României. Trăiește mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrănește doar cu

faună bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai

și iunie.




conservare medie.

Gymnocephalus schraetzer - răspăr

Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăiește în Dunăre și râurile moderat

curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriș; ajunge uneori până în zona de

coline a râurilor. În râuri traiste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în

amestec cu alte specii mai mult sau mai puțin reofile. În general evită coturile râurilor cu apă

stătătoare. Apare în unele bălți ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde migrații

scurte. Reproducerea are primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive și sunt depuse în

benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice și rar din icre și

puiet de pește.




conservare medie.




conservare medie.

Misgurnus fossilis – tipar - varlar





89

Trăiește în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat. Este

rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu fauna de fund (viermi, larve de insecte, moluste

mici). Se reproduce în lunile martie-iunie și femelele depun icrele pe plantele acvatice. Este

răspândit la noi în toate bălțile, heleșteiele, canalele și pe cursurile mai liniștite ale râurilor, din

Deltă până în zona submontană. Este mai rar întâlnit în limanurile deschise ale Mării Negre, în

Siret și afluenții săi, în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureș și Crișul Negru.




conservare medie.

Plecus cultratus - sabiță

Trăiește în fluvii și râuri de șes, precum și în multe lacuri mari interioare; frecvent și în

limanurile și lacurile litorale, precum și în părțile îndulcite ale mărilor. Sabița are o răspândire

relativ redusă pe teritoriul României, în comparație cu alte specii de pești.




conservare medie.

Rhodeus sericeus amarus – boarcă

Trăiește exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se

întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până

aproape de zona montana a râurilor. Boarca are o răspândire relativ mare pe teritoriul

României.




conservare medie.

Sabanejewia aurata – dunăriță

Dunariţa este o specie endemică trăind în fluviu Dunarea, la peste 20 m adâncime, la

Cazane, Corabia, Olteniţa, Silistra, Călăraşi, în Cerna, Beloreca, Nera, Argeş şi Olt. Se mai

întâlneşte şi pe alte râuri cu substrat pietros.Se hrăneşte cu insecte si larvele acestora. Se

reproduce în lunile aprilie - iunie, în râuri mici, repezi şi cu substrat pietros.

Relevanţa sitului pentru specie





90

Conform Formularului Standard Natura 2000:

mărimea şi densitatea populaţiei este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul acestui sit dunariţa este o specie comună;

mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezentă în sit, în raport cu populaţiile

prezente pe teritoriul naţional este notată cu “C”, ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului este o populaţie care reprezintă mai puţin de 2 %, faţă de populaţia de

pe teritoriul naţional.

Zingel streber – pietrar

Trăiește în Dunăre și râurile de deal și șes, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de

pietriș, nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României.




conservare medie.

Zingel zingel -fusar

Este prezent în Dunăre și în râurile mari și relativ adânci, pe fund de nisip, pietriș sau

argila. Reproducerea are loc în martie și aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe pietre. Se

hrănește cu insecte acvatice, crustacee, icre și pești mici. Specia este protejata prin: Convenția

de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roșie IUCN, Legea 462/2001

(Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei si faunei sălbatice.




conservare medie.

Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiilor ihtiofauneii

Comunităţile piscicole constituie verigi importante în structura lanţurilor trofice din

cadrul ecosistemelor acvatice deoarece includ toate categoriile trofice şi ocupă diverse nişe de

habitat. În plus, ihtiofauna constituie o resursă extrem de preţioasă pentru economia umană.

Impactul antropic intens din ultimele decenii a afectat şi ecosistemele acvatice şi

implicit grupele de organisme care le populează. Având în vedere importanţa apelor pentru

sistemele socio-economice şi importanţa ihtiofaunei pentru om şi natură, este necesară





91

cunoaşterea cât mai exactă a stării ecosistemelor limnice şi a modificărilor structural-

funcţionale ale acestora. Aceasta se poate realiza prin biomonitorizări ale unor grupe de

organisme caracteristice, indicatoare pentru un anumit habitat.

Peştii reprezintă un grup de organisme utilizat în aprecierea stării ecosistemelor

limnice din următoarele raţiuni: trăiesc în aproape toate tipurile de ape, au o durată de viaţă de

câţiva ani, nu prezintă modificări ample în structura populaţiilor, iar prin poziţia de

consumator final în lanţurile trofice, ei înglobează modificările survenite în nivelurile trofice

inferioare.

Interesul pentru prezenţa sau absenţa unor specii de peşti sau a unor comunităţi

piscicole, pentru determinarea densităţii şi abundenţei acestora, respectiv pentru cunoaşterea

structurii şi diversităţii comunităţilor piscicole este justificat de importanţa acestui grup de

organisme în cadrul ecosistemelor lotice, precum şi de utilitatea acestora în studiile de

biomonitorizare.

Ameninţările asupra celor 11 specii: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri,

Gobio albipinnatus, Gymnocephalui schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus,

Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Zingel zingel, în tronsonul

Movileni de pe râul Siret sunt următoarele:

a. Defrişări ale coridorului de vegetaţie ripariană.

b. Acumulări de deşeuri menajere şi chimice în albia minoră şi majoră a râului.

c. Intervenţiile în albia majoră şi minoră a râului, înainte de a se fi refăcut compoziţia

specifică şi efectivele comunităţilor piscicole ca urmare a unor intervenţii

anterioare.

d. Antrenarea în cursul râului a solurilor din structura pădurilor din zonele de ecoton

prin eroziune de mal, fapt ceea ce duce la creşterea turbidirăţii apei.

e. Intrări frecvente ale animalelor domestice în albia râului.

f. Existenţa pragurilor de la baraje care împiedică deplasarea peştilor şi determină

fragmentarea populaţiilor piscicole.

Speciile ihtiofaunei care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162 nu

vor fi afectate de implementarea proiectului deoarece lucrările nu vor intersecta mediul

lotic al râului Siret și vor respecta perioada de reproducere a speciilor de pești între 1

aprilie și 30 iunie, prin pastrarea şi consolidarea cu materiale locale a pilierului de

siguranta de minim 5 m ce are rolul de a delimita lucrările de cursul la zi a râului Siret.





92

În eventualitatea în care în intervalul 1 aprilie – 30 iunie au loc creşteri ale

nivelului debitului râului Siret (de nivel mediu), S.C. SORAGMIN S.R.L. va retrage

utilajele de pe amplasament, dând posibilitatea autonivelării albiei minore raportat la

diferența dintre zona inferioară și cea superioară a talvegului râului care va fi optimă,

pentru ca apa să poată integra biotopul într-un singur sistem atât din perimetrul

Movileni 1 căt si din cele limitrofe, nepunând în pericol icrele depuse în zona malului

drept.

Lucanus cervus - rădașca

Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din viaţă

şi-o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre. Poate fi

observată de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de împerechere şi

depunerea ouălor.




conservare medie.


Implementarea proiectului nu va avea nici un impact asupra speciei, deoarece nu vor fi

afectate de lucrările propuse suprafețe care prezintă trunchiuri uscate.

Vertigo angustior

Specie de gasteropod care trăiește în zonele mlăștinoase sau pe soluri care sunt

permanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafețe care prezintă

deficit de umiditate.

Relevanţa sitului pentru specie. Prezența speciei la nivelul ariei naturale protejate

este incertă.

XIII.11. Statutul de conservare al habitatelor de importanţă comunitară din

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior şi estimarea impactului proiectului propus

Perimetrul de exploatare se află amplasat albia minoră a râului Siret, fiind situat într-o

zonă antropizată datorită exploatării agregatelor de râu în ultimii ani, pescuitului de agrement

şi practicării turismului de week-end.





93

În zona implementării proiectului, malul stâng al Siretului se ridică deasupra

talvegului cu cca. 3 m, iar spre aval, această terasă se îndepărtează foarte mult de râul Siret şi

înălțimea ei scade.

Alcătuirea geologică a versantului stâng şi prezenţa la baza sa a râului Siret, au dat

naştere fenomenelor fizico-geologice manifestate sub formă de eroziuni, caracteristică a

întregului versant stâng, în amonte de Movileni de Jos.

Dacă râul Siret spală baza versantului, aceste depozite sunt antrenate de râu, iar de pe

pantă, un alt volum de material prăbuşit alunecă şi îi ia locul. In acest fel, versantul stâng are

o evoluţie dinamică în timp.

Malul stâng în dreptul localităţii Movileni de Jos, este alcătuit din loessuri pe cca. 1,0

– 1.5 m grosime care acoperă pietrişuri cimentate, apoi nisipuri cu pungi de argilă sau argilă

sub forma unor strate mai mult sau mai puţin continui.

Excavaţiile vor fi realizate în albia minoră situată între malul stâng şi malul drept cu

intense fenomene de eroziune.

Activitatea de extracţie a agregatelor minerale se va desfăşura la nivelul unor habitate

ripariene (plaje de nisip şi balast situate în albia minoră) lipsite de vegetaţie datorită deselor

fenomene de inundare şi depunere de aluviuni. Transportul agregatelor minerale se va efectua

pe drumuri tranzitate de utilaje şi mijloace de transport care străbat zone supuse şi în trecut

presiunii antropice.

Analiza habitatelor care pot fi afectate de implementarea proiectului a fost realizată

prin deplasări în teren.

Pe suprafaţa Sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior au fost identificate o serie de

habitate care necesită protecţie. Conform formularului standard Natura 2000 acestea sunt

prezentate în tabelul de mai jos.

Habitate prioritare din Situlul Natura 2000 Lunca Siretului Inferior

Nr.

crt.

DENUMIRE HABITAT % Reprez. Supr. Rel. Conservare Global

1. 3260 Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi

Callitricho-Batrachion

20 B C C B

2. 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

3. 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior

sau Fraxinus

0,5 B C B B

4. 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu 0,5 B C B B





94

vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

5. 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

alba

9 A C B B

6. 91I0 * Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp.

0,2 C C B C

7. 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa

şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

În zona de implementare a proiectului nu există habitatele forestiere naturale(virgine).

Aceste habitate au fost afectate prin tehnici silviculturale (plantări) care au urmărit producţia

unei cantităţi mari de masă lemnoasă astfel încât pădurile de şleau caracteristice luncii

Siretului au suferit modificări în ceea ce priveşte compoziţia. Habitatele forestiere naturale din

lunca Siretului au fost afectate de introducerea speciilor alohtone – în principal salcâm de-a

lungul malului drept şi glădiţă de-a lungul malului stâng, dar şi de realizarea unor plantaţii cu

specii necaracteristice zonei – plantaţiile de nuc de pe malul drept al râului situate în aval de

Adjud. Habitatele utilizate de proiect cât şi cele situate în vecinătate pot fi utilizate pentru

hrănire, cuibărire sau adăpost de către speciile care au stat la baza desemnării ariei de

protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior. Sigurul habitat afectat direct de

proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. este perimetrul de pe care se va realiza

exploatarea. Deoarece acest habitat nu se regăseşte în formularul standard Natura 2000 pentru

desemnarea sitului nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu

al statutului de conservare. De asemeni sigurul habitat afectat direct de realizarea proiectului –

depozitul de balast este bine reprezentat la nivelul ariei de protecţie avifaunistică şi a sitului

de importanţă comunitară fiind frecvent întâlnit pe toată suprafaţa sitului.

Suprafaţa perimetrului de exploatare nu prezintă copertă continuă, acesta regăsindu-se

pe suprafeţe reduse. Datorită lipsei copertei şi submersiei periodice, pe suprafaţa propusă

pentru excavarea agregatelor minerale nu s-a dezvoltat vegetaţie.

În concluzie între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru

situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 şi pentru aria de protecţie specială avifaunistică

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate ca habitate de interes comunitar

plaje de nisip şi balast. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.





95

Pe suprafaţa propusă pentru exploatare nu au fost identificate habitate de

importanţă comunitară sau habitate care necesită protecţie strictă.

Lucrările propuse pentru decolmatarea, reprofilarea si recalibrarea traseului

albiei prin exploatare de agregate minerale din perimetrul Movileni 1 nu determină

defrişări ale regiunilor împădurite.

Aspecte de pe Perimetrul Movileni 1





96

Lucrările propuse nu vor determina modificarea cursului râului Siret în

secţiunea studiată, ci va stabiliza albia minoră din punct de vedere geomorfologic.

Activitatea de transport a agregatelor minerale excavate nu va afecta covorul

vegetal deoarece autobasculantele se vor deplasa pe drumuri de exploatare existente cu

lăţime suficientă. Se recomandă stropirea drumurilor pentru a evita antrenarea de praf

în atmosferă, particule în suspensie care se pot depune pe suprafeţele frunzelor şi să

afecteze astfel procesele de fotosinteză.

Vegetaţia de pe partea malului stâng este alcătuită din specii xeroterme indigene,

dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, precum şi, din specii aclimatizate în România

(Robinia pseudacacia şi Gleditsia triacanthos). La nivelul acestui malului stâng s-au

dezvoltat suprafeţe de glădiţă (Gleditsia triacanthos) care asigură fixarea solurilor şi

împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la nivelul malului nu vor

fi afectate de implementarea proiectului.

La nivelul teraselor inferioare situate la baza versantului malului stâng al râului Siret

în amonte de Movileni s-a dezvoltat o vegetaţie ierboasă xerotermă fără specii arbustive cum

ar fi: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides) sau măceş

(Rosa canina). Deseori în aceste zone au loc prăbuşiri ale malului înalt astfel încât zonele

prăbuşite sunt colonizate de specii pioniere şi ruderale.

Realizarea lucrărilor propuse la nivelul perimetrului Movileni 1 nu va afecta

habitatele de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru

Drumul de acces către perimetrul propus pentru exploatare





97

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Realizarea proiectului nu va determina reducerea

suprafeţelor ocupate de habitate cu valoare conservativă deosebită.

Perimetrul de exploatare este situat la cca 29 km faţă de situl de importanţă

comunitară ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni – Homocea şi la o distanţă de 17 km faţă de

ROSCI 0134 Pădurea - Balta Munteni. Deoarece activitatea de exploatare a agregatelor

minerale se va limita la suprafaţa perimetrului propus pentru exploatare şi datorită distanţei

relativ mari până la alte situri Natura 2000 implementarea proiectului nu va afecta obiectivele

de conservare ale acestor arii naturale protejate.

XIII. 12. Date privind structura si dinamica populațiilor de specii afectate

Ca principal element în structura populațiilor de specii posibil afectate de

implementarea proiectului, structura pe vârste a populației este definitorie în analiza evoluției

numerice a acestora în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar.

Structura pe vârste a populației, definită de proporțiile din efectivul total al populației

integrate diferitelor grupe de vârstă la un moment dat, reprezintă un parametru structural

important al fiecărei populații care influențează atât rata natalității cât și pe cea a mortalității.

Raportul diferitelor grupe de vârstă în populație determină starea reproductivă a populației și

reprezintă un indiciu important referitor la dinamica populației (în trecut și în viitor).

Având în vedere gradul mare de mobilitate la scară spațială mare pentru speciile

(păsări, pești) protejate în cadrul celor doua situri Natura 2000, se constată o stare favorabilă

relativ ascendentă a acestora în raportul lor cu desfășurarea activităților antropice.

Populația ca sistem complex, este un sistem dinamic supus permanent unei presiuni

variabile din partea mediului care induce o serie de tranziții de stare. Principalul parametru

structural de stare care oglindește răspunsurile populației față de modificările presiunii

mediului este reprezentat de mărimea populației din ecosistemele prezente în siturile Natura

2000. Rata netă a modificării mărimii unei populații în timp poate fi estimată cunoscând

efectele fluctuațiilor presiunii mediului, diferențiate în raport cu structura pe vârste și sexe,

asupra capacității de supravițuire și asupra ratei natalității, la care se adauga atunci cand este

cazul, informațiile cu privire la efectele acelorași fluctuații asupra dispersiei.

Realizarea obiectivelor specifice proiectului: „Lucrări de exploatare a agregatelor

minerale din perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,

reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi”, nu va

afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele și structura a nici unei dintre populațiile

vegetale și faunistice identificate pe amplasament și vecinătăți. Acestea fiind suficient de mari





98

și de stabile pentru a asigura menținerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea

obiectivelor specifice planului nepericlitând existența speciilor de floră sau de faună.

În contextul marilor investiţii a amenajărilor hidrotehnice de pe râul Siret, situaţia

dinamicii şi structurii speciilor ce se regăsesc în mediul lotic a fost şi este influenţată negativ

pe termen mediu şi lung, într-o proporţie net superioară, faţă de lucrările la scară mult mai

mică (exploatări de agreagate minerale pentru decolmatarea, reprofilarea şi recalibrarea

albiei), lucrări ce vizează menţinerea albiei majore şi minore în parametri normali din punct

de vedere hidrogeomorfologic (reducerea eroziunii active de pe malul drept ce a distrus cca. 2

ha pădure).

XIII.13. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea

ROSPA Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Structura ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

este definită de totalitatea factorilor abiotice (climă, relief, ape de suprafaţă) şi biotici (fauna

şi flora) care contribuie la realizarea cadrului natural.

Perimetrul propus pentru exploatare se afla în albia minoră a malului stâng al râului

Siret. Bazinul hidrografic al râului Siret care se dezvolta pe versanţii estici ai Carpaţilor

Orientali şi parţial în Podişul Moldovei. Râul îşi are obârşia în zona flişului paleogen a

Carpaţilor Păduroşi (pe teritoriul Ucrainei). Încă de la izvoare îşi croieşte o vale transversală

tipic montană cu pantele medii în jur de 10 m/km, care se menţin până la pătrunderea în

depresiunea subcarpatica a Berhometului (Ucraina).

Clima

Clima este temperată cu mari variaţii determinate de confluenţa reliefului.

Zona în care este amplasat proiectul propus se încadrează într-un climat de tip temperat -

continental, de nuanţă moderată, cu primăveri timpurii şi toamne lungi, cu veri secetoase şi

ierni geroase însoţite de viscole puternice.

Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 – 11o

C (cu variaţii cuprinse între - 20o

C şi + 38oC),

Precipitaţiile au, în timpul verii, valori cuprinse între 700 - 750 mm, iar în timpul iernii

între 350 - 400 mm. Mai sunt de menţionat şi ploile torenţiale, care în această zonă sunt

producătoare de viituri şi puternice eroziuni ale solului.

Neuniformitatea precipitaţiilor este evidenţiată fie printr-o frecvenţă şi abundenţă

excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torenţiale,

când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi care pot depăşi media lunii respective, dar şi





99

secete, cu ploi puţine sau fără ploi. Ambele fenomene pot avea consecinţe negative asupra

terenurilor în pantă şi descoperite, prin activarea proceselor erozionale, cât şi asupra

terenurilor din lunci prin creşterea excesului de umiditate.

Neuniformitatea regimului pluviometric reclamă nevoia executării unor lucrări

antierozionale.

Vânturile sunt determinate atât de circulaţia generală a atmosferei, cât şi de condiţiile

reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi şi pe suprafeţele descoperite

ale înălţimilor mari şi fără obstacole.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele dinspre nord-est, urmate de cele dinspre est şi

sud-est, primele fiind în general însoţite şi de precipitaţii, iar ultimele fiind mai uscate; din

aceste direcţii dominante se înregistrează şi vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4

m/s.

Relief

Din punct de vedere geologic, zona studiată se încadrează în extremitatea nord-estică a

Platformei Valahe. În acest perimetru, Câmpia Română se situează în zona de tranziţie a

avanfosei pericarpatice, unde cutele Subcarpaţilor sunt mascate de depozite aluvio-proluviale

şi deluviale de până la 600-800m.

Structural, este o zonă de racordare a trei unităţi geologice: în partea de SE - Masivul

Nord Dobrogean, la NE - Depresiunea Bârladului, iar la V- Depresiunea pericarpatică

neogenă Odobeşti

Formaţiunile întâlnite la zi în zona studiată sunt atribuite pleistocenului mediu superior

şi holocenului reprezentate prin :

Pleistocenul inferior reprezentat prin „stratele de Cândeşti”, acoperite în totalitate de

formaţiunile mai noi;

Pleistocenul mediu superior – depozite aluvionare ale teraselor superioare şi medii ale

Siretului, care au în bază un pachet pelitic, alcătuit din argile fin nisipoase, urmat de

pietrişuri şi nisipuri peste care s-au suprapus depozite loessoide cu grosimi de 3,5-

6,0m.

Holocenul este reprezentat prin depozitele aluvionare ale râului Siret şi anume terasele

medii şi inferioare şi şesurile aluviale (grinduri si plaje) constituite din pietrişuri şi

nisipuri cu rare intercalaţii argiloase.

Relieful este specific luncii Siretului, uneori inundabilă, cu meandrele părăsite ale râului.





100

Lunca Siretului Inferior este o unitate individualizată care se desfăşoară din dreptul

localităţii Mărăşeşti până la confluenţa râului cu fluviul Dunărea, formată dintr-un şes larg şi

terase locale de luncă. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret şi afluenţii lui de

pe ambele maluri, bogat în aluviuni. În lungul luncii Siretului se află zona de subzistentă unde

mişcările de lăsare ocupă o arie întinsă, având o maximă intensitate tocmai pe cursul lui, la

contactul dintre podiş şi câmpie, care corespunde în aval de Nămoloasa, cu linia tectonică

Paşcani-Nămoloasa-Galaţi.

În cursul său inferior râul Siret, depune cantităţi mari de aluviuni şi prezintă un fenomen

accentuat de despletire şi meandrare.

Lunca inundabilă a râului Siret, pe cursul său inferior, este presărată inegal de potcoave,

verigi, albii părăsite, bălţi şi japşe, unele din ele având legături directe cu râul, altele sunt

unite cu râul numai în perioada viiturilor, în timp ce altele sunt izolate complet de râu,

alimentându-se prin infiltraţii (după Matei şi Manea, 1990).

Hidrologie

Potenţialul hidrografic al teritoriului este reprezentat de apele de suprafaţă şi cele

subterane.

Apele de suprafaţă

Râul Siret, cu o lungime de 559 km pe teritoriul României, culege apele a 1013 cursuri

de apă (cel mai bogat din ţară), afluentul cel mai important fiind râul Bârlad.

Cursul mijlociu al Siretului străbate podişul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar

spre vărsare traversează Câmpia Siretului inferior.

Râul Siret are un debit mediu multianual de 76,1 mc/s iar scurgerea medie specifică este

de 4,82 l/s/kmp. La vărsare debitul râului Siret este de 210 mc/s fiind cel mai mare din râurile

României.

Râul Siret este cel mai important dintre râurile interioare ale ţării prin suprafaţa

bazinului de recepţie şi prin volumul anual al debitului lichid (197 m3/s în perioada 1950 –

1997). Regimul scurgerii lichide şi solide sunt puternic influenţate de afluenţii carpatici care

asigură peste 90% din alimentarea râului.

Scurgerea medie specifică bazinelor montane este relativ ridicată: 7 – 12 l/s/kmp – pe

Suceava, 8 – 11 l/s/kmp – pe Moldova, 11 l/s/kmp – pe Moldoviţa, 14 – 15 l/s/kmp – pe

Bistriţa, 8 – 9 l/s/kmp – pe Trotuş, 9 l/s/kmp – pe Oituz, 6 l/s/kmp – pe Putna şi pe Buzău. Se

observă o diminuare a valorii scurgerii medii specifice de la nord către sud.





101

Regimul hidrologic al acestui curs de apă se caracterizează printr-o alimentare

predominant pluvială în proporţie de 70 - 80%, ceea ce conduce la oscilaţii mari şi

neuniforme ale nivelelor hidrologice şi ale debitelor. Cele mai mari scurgeri se produc

primăvara la topirea zăpezii, şi vara, în timpul ploilor torenţiale, iar cele mai mici se produc

iarna şi toamna. În timpul scurgerilor mari, creşterile de nivele şi debite au provocat inundaţii

şi exces de umiditate în luncile aferente.

Monitorizarea calităţii apelor râului Siret a fost realizată în anul 2009 de către SGA

Vrancea, iar secţiunile de supraveghere au fost următoarele:

o Cosmeşti (km 444);

o Bilieşti;

o Lungoci (km 495);

o Şendreni (km 565).

Clasele de calitate ale râului Siret în perioada 2004 – 2009

Nr.

crt.

Secţiunea de supraveghere 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1. Cosmeşti III II II II I II

2. Bilieşti III II II II I II

3. Lungoci III II IV II II II

4. Şendreni III II IV II II II

Clasele de calitate ale râului Siret în anul 2009 Nr.crt. Secţiunea de

control

RO Nutrienţi Ioni

generali,

salinitate

Poluanţi toxici

specifici de

origine naturală

Alţi indicatori

chimici

relevanţi

Grupa

generală

1. Cosmeşti I II I I I I

2. Bilieşti I I II I I II

3. Lungoci I I II I I II

4. Şendreni II I II I I II

Sursa de date: SGA Vrancea, Direcţia Apelor Bacău

În concluzie:

în anul 2009 râul Siret s-a încadrat în obiectivele clasei a II-a de calitate stabilite

conform Ordinului nr. 161/2006;

în secţiunile de supraveghere Cosmeşti şi Bilieşti situate pe teritoriul judeţului

Galaţi calitatea apei râului Siret s-a îmbunătǎţit faţă de anii anteriori.

Ape subterane





102

Apele subterane sunt legate direct de constituţia litologică, fiind cantonate în straturi de

pietriş şi nisip ale depozitelor cuaternare. Pânza freatică este alimentată din râul Siret şi din

precipitaţii.

În albia majoră şi terasele râului Siret, pânza acviferă freatică este cantonată la

adâncimea de 0,5 - 5,0 m, în funcţie de cota terenului faţă de albia minoră şi distanţa faţă de

râu.

Seismicitate

Conform STAS 11100/1-77 obiectivul se află în zona seismică VIII 1/2 (A cf. 100/92).

Un rol important în cadrul factorilor de mediu care definesc ROSPA 0071 si

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este deţinut de cursul râului Siret. Din punct de

vedere al evoluţiei pe termen scurt şi mediu cel mai susceptibil de a suferi modificări este

factorul de mediu apă prin componenta apă de suprafaţă reprezentată în marea

majoritate la nivelul sitului de cursul râului Siret. Orice modificare calitativă sau

cantitativă a cursului râului atrage după sine modificări ale vegetaţiei şi faunei lotice

dar şi compoziţiei specifice a organismelor care populează malurile sale.

XIII.14. Relaţia ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 cu alte arii protejate

Arii naturale protejate aflate în vecinătatea ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior:

ROSCI0178 - Pădurea Torceşti situată pe teritoriul judeţului Galaţi;

ROSCI0072 - Dunele de nisip de la Hanul Conachi, situată pe teritoriul judeţului

Galaţi;

ROSCI 0334 Pădurea Buciumeni – Homocea

ROSCI 0134 Pădurea - Balta Munteni

Rezervaţia Naturală Balta Potcoava situată pe teritoriul comunei Braniştea, judeţul

Galaţi;

Rezervaţia Naturală Balta Tălăbasca situată pe teritoriul comunei Măxineni, judeţul

Brăila;

Rezervaţia Naturală Pădurea Merişor-Cotul Zătuanului situată pe teritoriul comunelor

Vânători şi Garoafa, judeţul Vrancea şi Movileni, judeţul Galaţi;

Rezervaţia Naturală Pădurea Neagră situată pe teritoriul comunei Garoafa, judeţul

Vrancea;





103

Rezervaţia Naturală Dunele de nisip de la Hanu Conachi situată pe teritoriul comunei

Fundenii Noi, judeţul Galaţi.

ROSPA Lunca Siretului Inferior, deşi nu este învecinată, are relaţii funcţionale cu

siturile mai jos menţionate deoarece se află pe acelaşi coridor de migraţie al păsărilor:

ROSPA0072 – Lunca Siretului Mijlociu;

ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti.

Implementarea proiectului, prin amplasamentul şi activităţile propuse, nu are

impact asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 învecinate sau, cu

care are relaţii funcţionale, şi nici asupra celorlalte categorii de arii naturale protejate a

căror suprafaţă se suprapune parţial sau total, sau se învecinează cu ROSPA 0071

Lunca Siretului Inferior sau ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

XIII.15. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

Obiectivele necesare protejării siturilor Natura 2000 ROSPA 0071 si ROSCI 0162 sunt:

1. Conservarea populaţiilor, a habitatelor, a ecosistemelor acvatice și terestre cu importanta

științifică deosebita, a peisajului natural şi antropic;

2. Promovarea tradiţiilor locale şi a moştenirii culturale ;

3. Promovarea activităţilor de exploatare durabila a resurselor regenerabile;

4. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile

siturilor;

5. Conștientizarea și sensibilizarea publicului larg privind necesitatea protejării și

conservării siturilor naturale, culturale și istorice;

6. Gospodărirea siturilor prin asigurarea resurselor umane financiare şi fizice necesare

atingerii obiectivelor planului de management, obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală,

naţională şi internaţională;

7. Stabilirea limitelor siturilor și zonarea interna.

XIII.16. Descrierea stării actuale de conservare a ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Situl Natura 2000 – ROSPA Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe,

având o suprafaţă destul de mare (36.492 ha), iar ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior se

întinde pe 4 judeţe, având o suprafaţă de 25.081 starea de conservare a acestor arii naturale





104

protejate, care se suprapun pe suprafeţe extinse, este diferită, în funcţie de condiţiile naturale

concrete, de frecventele revărsări ale râului Siret, mai ales în ultimii 5 ani, şi de intervenţiile

antropice (păşunatul, poluarea apei, pescuitul sportiv, abandonarea diferitelor categorii de

deşeuri, vânătoarea, liniile de cale ferată, exploatările de pietriş şi nisip, drumurile,

practicarea agriculturii).

Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca

râului Siret sunt deteriorate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de

păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora.

Situl este vulnerabil la o seriei activităţile antropice desfăşurate, consecinţele lor

generale şi suprafaţa din sit afectată:

cod Activate Intensitate Influenţă

140 Păşunatul C -

300 Extragere de nisip si pietriş A -

701 Poluarea apei B -

164 Curăţarea pădurii C +

220 Pescuit sportiv B 0

230 Vânătoare C -

421 Depozitarea deşeurilor

menajere

B -

502 Drumuri, drumuri auto C 0

503 Linii de cale ferată C 0

952 Eutrofizarea B 0

941 Inundaţii B +

Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Implementarea proiectului nu va determina modificări ale factorilor de mediu care

contribuie la menţinerea integrităţii ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162

Lunca Siretului Inferior.

Evoluţia siturilor Natura 2000 va fi către menţinerea structurii actuale în cazul

decolmatării albiei pentru a reduce eroziunea malurilor opuse plajelor de balast. În condiţiile

menţinerii în albie a depozitelor de balast malurile se pot surpa afectând atât terenuri agricole

din zonă cât şi habitate naturale sau specii de faună.

Evoluţia acestor maluri poate urma două direcţii:

spre prăbuşire în cazul menţinerii eroziunii determinând afectarea terenurilor agricole,

a păşunilor şi habitatelor naturale;





105

spre menţinere – dacă se atrage cursul râului Siret către malul opus (pe centrul albiei

minore) prin excavarea depozitelor de balast acumulate sub formă de plaje;

Prin excavarea a 230.000 mc propuşi prin avizul de Gospodărire a Apelor, Permis de

exploatare emis de A.N.R.M. Bucureşti şi Autorizaţie de Gospodărire a apelor, se

îmbunătăţeşte regimul de scurgere, aducând un echilibru hidrodinamic a albiei minore,

scoţând de sub eroziune malul drept şi menţinând habitatul propice dezvoltării ihtiofaunei.

Modificarea debitului si nivelul apei nu este influentat de lucrarile propuse de .S.C

SORAGMIN S.R.L. intrucat însăși natura lucrarilor nu are ca scop si nici tehnologia folosita

nu perimitea aceasta.

În condiţiile reluării activităţii de exploatare după posibile viituri, se vor respecta cu

stricteţe limtele perimetrului menţinându-se în continuare pilierul de siguranţă atât în amonte

cât şi în aval (exploatarea agregatelor minerale făcându-se din aval spre amonte).

Conservarea habitatelor şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior şi a speciilor care

constituie obiectivele de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este

condiţionată de următoarele aspecte:

respectarea condiţiilor din avizele de mediu de către toţi operatorii economici care

desfăşoară activităţi în sit;

întreţinerea căilor de acces pentru a reduce cantitatea de particule de praf antrenate în

atmosferă şi noxele eliminate de motoarele autovehiculelor care le tranzitează;

limitarea păşunatului în zonă deoarece reduce diversitatea covorului vegetal şi

implicit şi a faunei;

implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor însuşit de toţi locuitorii din

localităţile învecinate sitului şi de operatorii economici pentru a evita depozitarea

necorespunzătoare a deşeurilor menajere, a gunoiului de grajd sau refuzului de ciur pe

suprafeţe din interiorul ariei protejate;

eliminarea activităţilor de exploatare ilegală a pietrişului de la nivelul albiei;

exercitarea unui control mai stric pentru turiştii de week-end şi pescarii sportivi;

evitarea creării de noi depozite de balast sau de refuz de ciur pe suprafeţele situate la

nivelul albiei majore;

În concluzie, implementarea proiectului “ Lucrări de exploatarea agregatelor

minerale din Perimetrul Movileni 1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării,

reprofilării și recalibrării traseului albiei, în comuna Movileni, judeţul Galaţi” având ca





106

beneficiar S.C. SORAGMIN S.R.L., nu afectează integritatea ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior deoarece:

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes

comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de

conservare a sitului de interes comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care

definesc structura şi/sau funcţia sitului de interes comunitar;

pe suprafaţa sitului vor fi modificări ale biotopilor dar cu impact pozitiv asupra

menţinerii morfologiei actuale a reliefului albiei râului Siret la nivelul sitului.

XIII. 17 Alte informaţii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate

de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariilor

naturale protejate de interes comunitar

Directiva Habitate a fost creată pentru a conserva atât speciile de plante şi animale

sălbatice, cât şi habitatele naturale din Uniunea Europeană, prin înfiinţarea Ariilor Speciale de

Conservare. Toate acţiunile bazate pe această directivă sunt axate pe menţinerea unui statut de

conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor şi habitatelor propuse. Măsurile de

conservare ar trebui să aibă în vedere şi aspectele economice şi sociale la nivel regional şi

local.

Directiva Păsări se referă la conservarea speciilor de păsări care formează populaţii în

diferite habitate în care se regăsesc ca părţi ale unor lanţuri trofice stabile. Principalele

obiective ale acestei directive sunt protecţia, managementul şi controlul acestor specii şi

stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Această directivă se va aplica în cazul păsărilor,

ouălelor lor, cuiburilor şi habitatelor lor.

Speciile şi habitatele din ariile protejate - ROSCI0162 şi ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior au în componenţă populaţii structurate cu funcţii ecologice stabile şi care pot susţine

lanţuri trofice complexe.

Suprafaţa de 114.032 m2 a amplasamentului nu este parte componentă a vreunui

habitat, având ca tip de vegetaţie principal cu character spontan Salix fragilis. De asemenea






107

amplasamentul şi vecinătăţile sunt străbătute de drumuri şi poteci pe ambele maluri ale

râului, prin care locuitorii ajung la drumurile situate de-a lungul malurilor raului Siret.

Vulnerabilitatea sitului ROSCI 0162 pentru conservarea biodiversităţii este consecinţa

extinderii activităţilor antropice care nu sunt autorizate din punct devedere al legislatiei de

mediu.

Pentru ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior alte ameninţări sunt:

utilizarea pesticidelor, depozitarea deşeurilor menajere, colecţionarea unor exemplare

aparţinând speciilor de vertebrate, drumeţii.

Amplasamentul de 114.032 m2 nu se constituie ca parte componentă a unui habitat

prioritar, fiind un teren fără vegetaţie pe aproape 95 % din suprafaţă.

Amplasamentul solicitat nu produce fragmentarea unui habitat prioritar, deoarece este

o plaja de nisi pietriș care nu caracterizează vegetaţia şi fauna celor două situri: ROSCI 0162

şi ROSPA 0071.

Amenajarea perimetrului nu va determina pierderea biodiversităţii din cele două situri

pentru că în zonă sunt şi alte astfel de activităţi, iar funcţionarea acestui obiectiv se va realiza

strict în limitele perimetrului care nu conţine exemplare importante pentru speciile floristice şi

faunistice protejate.

Speciile floristice şi faunistice prezente în cele două situri au o valoare conservativa

mare, populaţiile speciilor protejate sunt mari şi stabile, redundantă fiind cea care asigură

menţinerea acestora şi utilizarea eficientă a condiţiilor de mediu.





108

CAPITOLUL XIV

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea

proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau

negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte

o scală cu 5 niveluri:

peste + 3 = impact pozitiv semnificativ

+ 1 - + 3 = impact pozitiv

= nici un impact (neutru)

- 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ

sub - 3 = impact negativ semnificativ

În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact:

direct;

indirect;

pe termen scurt;

pe termen lung;

rezidual;

cumulativ.

De semeni pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta

şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în formularul standard Natura 2000.





109

Evaluarea semnificaţiei impactului direct

Nr.

crt.

Indicatori cheie pentru

evaluarea semnificaţiei

impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact

Justificarea nivelului de impact acordat

1 Procentul din suprafaţa

habitatului de importanţă

comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele

de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior.

2

Procentul care va fi pierdut din

suprafeţele habitatelor folosite

pentru necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar

0,045%

-0,5

Suprafata din albia minora care in momentul de

fata este ocupata de coperta continua de balast

poate fi utilizata ocazional de Chlidonias

hybridus si Sterna hirundo va fi utilizata in

continuare si dupa finalizarea lucrarilor.

3 Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Extragerea agregatelor minerale din perimetrul

Movileni 1 nu va determina fragmentarea

habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4 Durata sau persistenţa

fragmentării habitatelor de

interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului propus

nu va determina fragmentarea habitatelor de

interes comunitar.


perturbării speciilor de interes

comunitar

2-3 ani

-1

Implementarea proiectului va avea un efect

temporar nesemnificativ asupra speciilor de

importanță comunitară, exercitat prin prezenta

oamenilor si a utilajelor pe amplasament si drum

de acces.

6 Amplasamentul proiectului

(distanţa faţă de ANPIC)

- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă

în ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior și


7 Schimbări în densitatea

populaţiilor

1%

-0,5 Prin implementarea proiectului pot surveni

schimbări nesemnificative ale densității

populațiilor speciilor de interes comunitar la

nivelul local prin relocarea speciilor Chlidonias

hybridus și Sterna hirundo

8

Reducerea numărului

exemplarelor speciilor de interes

comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata

reducerea numărului de exemplare al speciilor de

interes comunitar.

9

Perioada de timp necesară

pentru refacerea populaţiilor

speciilor afectate de

implementarea proiectului

-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.

10 Perioada de timp necesară

pentru refacerea habitatelor

afectate de implementarea

proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează

habitate de interes comunitar astfel încât nu este

necesară estimarea unei perioade pentru refacerea

acestora.

11

Modificări ale dinamicii

relațiilor care definesc structura

și/sau funcția ANPIC

0 ha

0

Implementarea proiectului nu presupune

modificări legate de climă, vânturi, vegetaţie şi

floră, faună şi seismicitate, relief, la nivelul

siturilor Natura 2000 din zonă.

12 Modificarea altor factori care

determină menţinerea stării

favorabile de conservare a

ANPIC

0%

0

Nu este cazul.

TOTAL -3 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV





110

Evaluarea semnificaţiei impactului indirect Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact


1

Procentul din suprafaţa


comunitară care va fi

pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va avea impact

indirect asupra habitatelor importanţă

comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

2

Procentul care va fi pierdut

din suprafeţele habitatelor

folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi

reproducere ale speciilor de

interes comunitar

0,045%

-0,5

Implementarea planului propus va avea un

impact indirect asupra habitatelor utilizate

pentru necesităţile de odihnă de către speciile

ihtiofaunei care pot folosi plajele de balast si

nisip.

3 Fragmentarea habitatelor

de interes comunitar

0%

0

Nu este cazul – habitatele de interes comunitar

nu vor fi fragmentate de implementarea

proiectului.


perturbării speciilor de

interes comunitar

2-3 ani

-0,5

Perturbările determinate de prezența utilajelor

și a muncitorilor pe suprafața amplasamentului

vor persista până la sfârșitul perioadei de

exploatare. Deranjul va fi minim deoarece se va

produce într-o arie supusă presiuni antropice și

într-un spațiu deschis, 6 – 8 ore pe zi, cca. 8

luni/an.

5

Amplasamentul proiectului


0 -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă în

ROSCI 0162 și ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.


populaţiilor

necuntificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect, prin

prezența utilajelor pe suprafețele ale ariilor

naturale protejate deranj care se manifestă, în

special pentru speciilor de păsări și mamifere prin

modificări ale distribuției în zonă.

7


exemplarelor speciilor de

interes comunitar

0,5%

-0,5

Prezența utilajelor în zonă și traficul determinat

de lucrările efectuate pot genera accidente care să

aibă ca efect uciderea sau rănirea unui număr mic

de exemplare din speciile de interes comunitar.

8


pentru refacerea

populaţiilor speciilor


proiectului

60 zile

-0,5

După finalizarea lucrărilor suprafața va fi

utilizată de speciile din zonă, in contextul

prezentei in zona in continuare a plajelor de

balast invecinate si a laculului de acumulare din

spatele barajului Movileni.


pentru refacerea

habitatelor afectate de

implementarea proiectelor

0

0

Implementarea proiectului nu va afecta

habitate de interes comunitar din ROSCI


10

Modificări ale dinamici

relațiilor care definesc

structura și/sau funcția

ANPIC

0

0


modificări indirecte legate de climă, vânturi,

vegetaţie, seismicitate, relief, la nivelul

siturilor Natura 2000 din zonă.

11 Modificarea altor factori

care determină menţinerea

stării favorabile de

conservare a ANPIC

0%

0

Nu există impact indirect.






111

Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen scurt Impactul pe termen scurt coincide cu impactul direct produs de proiect în perioada

implementării proiectului „Lucrări de exploatarea agregatelor minerale din Perimetrul Movileni

1, curs de apă râul Siret, în vederea decolmatării, reprofilării și recalibrării traseului albiei, în

comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

Nr.

crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea

semnificaţiei impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact


1




0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele

de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI


2






0,045%

-0,5





continuare si dupa finalizarea lucrarilor.

3

Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Decolmatarea, reprofilarea și recalibrarea

traseului albiei, nu va determina fragmentarea

habitatelor de importanţă comunitară din zonă.



interes comunitar

0

0

Nu este cazul – implementarea proiectului

propus nu va determina fragmentarea

habitatelor de interes comunitar.



comunitar

2-3 ani

-1

Implementarea proiectului va avea un efect

temporar nesemnificativ asupra speciilor de

importanță comunitară, exercitat prin prezenta

oamenilor si a utilajelor pe amplasament si drum

de acces.

6



-

-1

Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă




populaţiilor

1%

-0,5

Prin implementarea proiectului pot surveni

schimbări nesemnificative ale densității

populațiilor speciilor de interes comunitar la

nivelul local prin relocarea naturala a speciilor

Chlidonias hybridus și Sterna hirundo

8



comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu va avea ca rezultata

reducerea numărului de exemplare al speciilor de

interes comunitar.

9





-

0

Nu este cazul, zona este antropizată.




proiectelor

0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează

habitate de interes comunitar astfel încât nu este

necesară estimarea unei perioade pentru refacerea

acestora.

11

Modificări ale dinamici relațiilor

care definesc structura și/sau

funcția ANPIC

0 ha

0



floră, faună şi seismicitate, relief, la nivelul

sitului Natura 2000 din zonă.




ANPIC

0%

+1

Prin derularea lucrărilor ce vizează decolmatarea,

reprofilarea și recalibrarea traseului albiei se va

stabiliza malul drept suspus eroziunii de către

apele râului Siret, fapt ceea ce va duce la

menținerea și stabilizarea habitatelor de pe malul

drept .






112

Evaluarea semnificaţiei impactului pe termen lung Nr.

crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea

semnificaţiei impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact


1




0% 0 Nu este cazul.

2






0,038%

-1





continuare pe termen lung dupa finalizarea

lucrarilor.


interes comunitar

0%

0

Nu este cazul.

4

Durata sau persistenţa


interes comunitar

0

0



habitatelor de interes comunitar astfel încât nu

este necesară estimarea duratei sau persistenţei.



comunitar

0

0

După finalizarea proiectului, pe termen lung,

nu va exista nici un impact asupra speciilor de

importanţă comunitară din ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.



- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este cuprinsă




populaţiilor

0 %

-0,5

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor

determina, pe termen lung, modificări ale

densităţii populaţiilor speciilor de interes

comunitar.

8



comunitar

0%

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor

determina, pe termen lung, reducerea

numărului speciilor de interes comunitar.

9





-

0

Nu este cazul evaluării pe termen lung (peste 5

ani)

10




proiectelor

0

0

Nu este cazul.

11

Modificări ale dinamici relațiilor

care definesc structura și/sau

funcția ANPIC

0

-0,5



floră, faună şi seismicitate, relief, la nivelul care

să afecteze pe termen lung relaţiile care definesc

structura şi funcţia ANPIC. Din punct de vedere

geologic pe termen lung implementarea

proiectului va avea un efect negativ

nesemnificativ, prin folosirea agregatelor

minerale depuse in albie




ANPIC

0%

+1

Prin derularea lucrarilor de exploatare a

agregatelor minerale în vederea decolmatării,

reprofilării și recalibrării traseului albiei se va

stabiliza malul drept împotriva surpării și

antrenării acestuia (cu tot cu pădure) de către

apele râului, cu repercursiuni pozitive asupra

menținerii habitatelor de pe mal .






113

Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact


1 Procentul din suprafaţa



0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul

ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de

implementarea proiectului, activitatile

desfasurandu-se pe trasee bine delimitate si

planificate.

2 Procentul care va fi pierdut din





0,069%

-1

Iimpactul rezidual este exprimat in procent

0,069% de habitate folosite de speciile de

importanţă comunitară (ihtiofauna) afectat

prin implementarea proiectului.


interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectului nu produce

fragmentarea habitatelor de importanţă

comunitară deoarece se incadreaza in limite

ale perimetrului bine delimitat si utilizeaza

drumuri preexistente.



interes comunitar

0

0






comunitar

2-3 ani

-1

Prin implementarea măsurilor de reducere a

impactului propuse prin prezentul studiu

scade impactul asupra speciilor de interes

comunitar.



- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este

cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.


populaţiilor

necuntificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect, prin

prezența utilajelor pe suprafețele sitului

modificări ale distribuției populațiilor

speciilor.

8 Reducerea numărului


interes comunitar

necuntificabil

-0,5

Uciderea accidentală a unui nr. mic de

exemplare.

9





-

0

Numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar nu se va reduce astfel încât nu este

necesară estimarea unei perioade de timp

pentru refacerea populaţiilor.

10




proiectelor

90 zile

-0,5

După finalizarea lucrărilor suprafața va fi

ocupată de specii caracteristice zonei.

11



structura și/sau funcția ANPIC

0

0

Nu există impact rezidual asupra factorilor

care definesc structura şi funcţia ANPIC.

12 Modificarea altor factori

(resurse naturale) care



ANPIC

0%

+1

Desfasurarea lucrarilor de exploatare a

agregatelor minerale în vederea decolmatării,

reprofilării și recalibrării traseului albiei, va

stabiliza malurile împotriva eroziuni râului,

cu efecte pozitive asupra menținerii

habitatelor forestiere de pe maluri.

TOTAL -3 IMPACT NESEMNIFICATIV





114

Evaluarea semnificaţiei impactului cumulativ Nr.

crt.



impactului

Cuanti-

ficare

Nivel

impact

Justificarea nivelului de impact

acordat

1




0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul

ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de

implementarea proiectului, activitatile

celorlalte activitati desfasurandu-se de

asemenea pe trasee bine delimitate si

planificate.

2






0,069%

-0,5

Din totalul suprafetei siturilor 0.069 % apartin

clasei Plaje de nisip, este ocupat de cele 5

perimetre din zona.

3

Fragmentarea habitatelor de

interes comunitar

0%

0

Implementarea proiectelor nu produce

fragmentarea habitatelor de importanţă

comunitară, atat timp cat se vor folosi

drumurile deja existente pentru care s-a

obtinut aviz de utilizare

4



interes comunitar

0

0




5



comunitar

2-3 ani

-1

Prin implementarea măsurilor de reducere a

impactului propuse prin prezentul studiu

scade impactul asupra speciilor de interes

comunitar.

6


(distanţa faţă de aria naurala

protejata de interes comunitar)

- -1 Suprafața perimetrului Movileni 1 este

cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior.

7

Schimbări în densitatea

populaţiilor

necuntificabil -0,5 Proiectul va produce, în mod indirect, prin

prezența utilajelor pe suprafețele sitului

modificări ale distribuției anumitor populații.

8



interes comunitar

necuntificabil

-1

Uciderea accidentală a unui nr. mic de

exemplare de specii.

9





0

=

Lucrările propuse nu vor determina, pe

termen lung, reducerea numărului speciilor de

interes comunitar.

10




proiectelor

90 zile

-1

După finalizarea lucrărilor suprafețele vor fi

redate functiilor specifice fiecareia si ocupate

de specii caracteristice zonei.

11



structura și/sau funcția ANPIC

0

0

Nu există impact cumulativ asupra factorilor

care definesc structura şi funcţia ANPIC.




ANPIC

0%

+2

Lucrarile de exploatare a agregatelor minerale

în vederea decolmatării, reprofilării și

recalibrării traseului albiei, cumulativ, vor

stabiliza malurile împotriva eroziunii de către

apele râului, cu repercursiuni pozitive asupra

menținerii habitatelor forestiere din situri si

totodata vor induce echilibru hidrodinamic a

albiei minore in zona.






115

Din analiza impactului direct, indirect, pe termen lung şi scurt, a impactului rezidual şi

cumulativ rezultă că implementarea proiectului are un impact negativ nesemnificativ.

Impactul pe care îl preconizăm ca efect asupra speciilor faunistice de pe amplasament

şi din zona adiacentă este impact nesemnificativ. Impactul asupra populaţiilor aparţinând

vegetaţiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse şi ca urmare

a lipsei unui habitat prioritar protejat pe amplasament.

Din punct de vedere al impactului cumulativ identificarea si evaluarea acestuia a avut

in vedere aspectul ca de-a lungul timpului in locurile unde prezenta si activitatea omului s-a

desfasurat cu precadere de peste 30 de ani (diverse activitati – exploatari agregate minerale,

pasunat, construirea si prezenta barajelor) ornitofauna si celealate componente din fauna a

manifestat un comportament de evitare si retragere treptata ca o reactie la interferenta

activitatilor antropice cu mediul natural al acestora.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PENTRU PROIECTUL




116

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA

0071 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea

impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Alcedo

atthis

0 - - -

Specia preferă ţărmurile cu vegetaţie

bogată, foloseşte pentru hrănire

ţărmurile deschise în timpul iernii –

perioadă în care balastiera nu

funcţionează Ardea purpurea

0 - - -

Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi

vegetaţie abundentă în apropierea. La

deplasările în teren nu au fost

observate exemplare în vecinătatea

perimetrului. Ardeola ralloides

0 - - -

Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren. Preferă zonele cu

stuf. Aythya nyroca

0 - - -

Specia preferă bălţile înconjurate de

vegetaţie palustră, şi zonele situate în

coada lacurilor de acumulare. Chlidonias hybridus

impact negativ nesemnificativ perioada de funcţionare a

utilajelor pe amplasament Reversibil

Specia utilizează o multitudine de

habitate printre care şi habitatele

ripariene situate de-a lungul Siretului.

Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăștinoase. Ciconia ciconia

0 - - -

Activităţile propuse prin proiect nu

reduc habitatele utilizate de această

specie. Circus aeruginosus

0 - - -

Specia este oaspete de vară, prădătoare,

acoperă areale întinse pentru a-şi asigura

hrana. Specia nu a fost identificată la

deplasările în teren. Cygnus cygnus

0 - - -

Specia este oaspete de iarnă perioadă în

care exploatarea de balast şi staţia de

sortare nu funcţionează.





117



Egretta alba 0 - - -

Specia nu a fost identificată în zona de

implementare a proiectului. Egretta garzetta

0 - - -

Specia a fost observată în zone adiacente

drumului de exploatarea în apropierea

bălţilor formate în vechi excavaţii şi în

amonte de perimetrul în zone cu

vegetaţie arborescentă la nivelul

malului. Gelochelidon nilotica 0 - - - - Glareola pratincola

0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de

prundiş, dar nu a fost observată în zonă. Ixobrychus minutus

0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea

proiectului nu afectează habitatele

utilizate de această specii la nivelul

ROSPA 0071. Lanius collurio impact negativ nesemnificativ funcţionarea utilajelor reversibil Speciile au fost identificate în zonele din

vecinătatea perimetrului de exploatare.

Impactul potenţial generat de

implementarea proiectului asupra

acestor specii este determinat de

zgomotul produs de utilajele. Am

considerat impactul potenţial ca fiind

negativ nesemnificativ deoarece taxonii

sunt prezenţi în habitatele din zonă în

pofida antropizării accentuate şi

circulaţiei intense pe drumurile de la

nivelul malului stâng al râului Siret în

zona studiată.

Lanius minor

impact negativ nesemnificativ funcţionarea utilajelor reversibil

Larus minutus 0 - - -

Specia utilizează ocazional plajele de

prundiş, dar nu a fost observată în zonă. Nycticorax nycticorax

0 - - -

Activităţile rezultate din implementarea

proiectului nu afectează habitatele

utilizate de această specii la nivelul





118



ROSPA 0071. Pelecanus

onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă. Recurvirostra

avosetta 0 - - -

Deşi specia este citată în formularul

standard Natura 2000 studiile efectuate

în zonă nu indică prezenţa sa la in zona. Sterna hirundo

impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de

prundiş.

Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare este utilizată ocazional de o serie de specii de păsări de importanţă comunitară:

Chlidonias hybridus, Lanius sp. şi Sterna hirundo am considerat impactul ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele

ripariene sunt larg răspândite la nivelul ROSPA 0071 iar păsările sunt specii mobile.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de

balast şi a staţiilor de sortare la nivelul luncii râului Siret consider că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ

patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel reprezentat de acumulările de balast –

suprafaţă folosită de un număr redus de specii, transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din

zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă este

zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care

deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă.





119

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSCI

0162 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul

impactului

Mărimea

impactului

Durata

impactului Reversibilitatea Observaţii

Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane, cu

vegetaţie din Ranunculion fluitantis

şi Callitricho-Batrachion

0 0 0 0

Habitatele de interes comunitar care

constituie obiective de protecție ale

ROSCI 0162 nu vor fi influențate de

implementarea proiectului deoarece

activitatea se va desfasura in perimetru

bine delimitat pe suprafata caruia nu se

regasesc habitatele protejate, iar pentru

transport se vor folosi drumuri deja

existente.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0

Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

0 0 0 0

Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

0 0 0 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba 0 0 0 0

Vegetaţie de silvostepă

eurosiberiană cu Quercus spp. 0 0 0 0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa

şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

0 0 0 0

Lutra lutra 0 0 0 0


implementare a proiectului

Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 0 0 0


implementare a proiectului

Triturus cristatus

0 0 0 0

specia preferă habitate umede, preferă

apele stagnante mari, cu vegetaţie

bogată.

Bombina bombina

0 0 0 0

exploatare nu afectează ochiurile de

apă, bălţile care reprezintă habitatul

acestor specii.





120

Habitat/specie Tipul

impactului

Mărimea

impactului

Durata

impactului Reversibilitatea Observaţii

Aspius aspius 0 0 0 0 În eventualitatea în care în

intervalul 1 aprilie – 30 iunie au loc creşteri

ale nivelului debitului râului Siret (de nivel

mediu), S.C. SORAGMIN S.R.L. va

retrage utilajele de pe amplasament, dând

posibilitatea autonivelării albiei minore

raportat la diferența dintre zona inferioară

și cea superioară a talvegului râului care va

fi optimă, pentru ca apa să poată integra

biotopul într-un singur sistem atât din

perimetrul Movileni 1 căt si din cele

limitrofe, nepunând în pericol icrele depuse

în zona malului drept.

Cobitis taenia 0 0 0 0

Gobio kessleri 0 0 0 0

Gobio albipinnatus 0 0 0 0

Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0

Misgurnus fossilis 0 0 0 0

Pelecus cultratus 0 0 0 0

Rhodeus sericeus amarus 0 0 0 0

Sabanejewia aurata 0 0 0 0

Zingel streber 0 0 0 0

Zingel zingel

0 0 0 0

Lucanus cervus 0 0 0 0

Specia nu va fi influențată de


Vertigo angustior 0 0 0 0

Specia nu va fi influențată de


Cadrul general de evaluare a potenţialelor efecte ale implementării a proiectului asupra speciilor de pești protejați în ROSCI

0162 ține cont de prezența și influența construcțiilor hidrotehnice (Barajele Movileni, Călimănești, Berești), ce au ca efect antropic

major (din momentul punerii lor în funcțiune și până în momentul dezafectării), ducerea și menținerea instabilității ecosistemului

acvatic, prin deversările ce le fac, fapt ceea ce supune unui impact negativ continuu pontele și habitatul speciilor mai sus menționate.

Afirmația de mai sus este susținută de fluctuația debitului râului, ce este influențată în proporție de 80%, de deversările din

baraje, aspect ce evidentiază antrenarea depunerilor de icre odată cu viitura sau rămânerea acestora pe uscat cu consecințe negative

evidente. Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va avea impact asupra habitatelor și speciilor care

constituie obiectivele de protecție ale ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.





121

CAPITOLUL XV

EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI

Conform Ordinului 19/2010 interpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă

cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga

evaluare. Semnificaţia impactului trebuie evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de

interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare al speciilor şi habitatelor la

nivelul regiunii biogeografice.

La nivelul regiunii biogeografice în care se încadrează amplasamentul Movileni 1

Bioregiunea Stepica în cadrul ROSPA 0071 si ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

speciile de interes comunitar se află într-o stare de conservare bună.

Amplasare perimetrul Movileni 1 in Bioregiunea Stepica si raportat la celealte bioregiuni invecinate

Limita de bioregiune


Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G.

Perimetru Movileni 1





122

971/2011. Regiunea a fost declarată inițial arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a

identificării unui număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului

European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Prin H.G.

971/2011 a mai fot introdusă o specie printre obiectivele de conservare ale ariei naturale:

Chlidonias niger (Chirighița neagră)

Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior,







păşuni (7 %);



De asemenea perimetrul Movileni 1 este amplasat și în Situl de Importaţă Comunitară

0162 Lunca Siretului Inferior declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost

declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de

interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptila, 2 specii de amfibieni, 11

specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE.

Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este de 25.081 ha şi se întinde pe 4

judeţe Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior,







păşuni (8 %);





123



Evaluarea semnificaţiei impactului se face pe baza următorilor indicatori-cheie

cuantificabili:

a). procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

b). procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

c). fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

d). durata sau persistenţa fragmentării;

e). durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria

naturală protejată de interes comunitar;

f). schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa);

g). scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului;

h). indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau

de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei

arii naturale protejate de interes comunitar.

a). Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Singurul habitat afectat direct de proiectul propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. este

situat pe suprafața perimetrului propus pentru exploatare (nisip și pietriș)– suprafață la

nivelul albiei minore a malului stâng al râului Siret. Zona în care va fi implementat proiectul

nu are copertă, astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asociații vegetale. Deoarece

aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard Natura 2000, pentru desemnarea ariilor

de protecție, nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al

statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale se va face pe căi de acces existente

utilizate de către locuitorii din zonă şi turiştii care practică pescuitul sportiv sau ieşirile de

week-end.





124

Implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va determina

reducerea suprafețelor ocupate de habitatele de importanță comunitară menționate în

formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

b). Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Deoarece suprafaţa perimetrului de exploatare poate fi utilizată ocazional de o serie

de specii de păsări de importanţă comunitară: Chlidonias hybridus, şi Sterna hirundo (specii

menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea

49/2011) am considerat impactul ca fiind negativ nesemnificativ deoarece habitatele ripariene

sunt larg răspândite la nivelul ROSPA 0071 iar păsările sunt specii mobile.

Alte specii influențate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius sp.

Speciile genului Lanius sunt influențate de deranjul produs de tranzitarea drumurilor cu

mijloacele de transport, dar cei doi taxoni identificați sunt întâlniți cuibărind în arbuștii și

arborii din vecinătăți, dovedind astfel o toleranță ridicată la proximitatea activităților

antropice, astfel încât considerăm impactul ca fiind negativ nesemnificativ.

Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA 0071 și ROSCI 0162 Lunca

Siretului Inferior nu utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele depozitelor de

balast. Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Movileni 1 pentru decolmatare,

reprofilare și recalibrare traseu albie precum şi transportul agregatelor minerale nu vor afecta

habitate utilizate pentru înmulţire şi hrănire de speciile de păsări de interes comunitar care

constituie obiective de protecţie din ROPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafețe utilizate pentru

necesitățile de hrană, odihnă și reproducere de către speciile menționate în formularul

standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

c). Fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

Între obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de

Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de

interes comunitar. Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar.

În cadrul ROSCI 0162 există 7 habitate de importanță comunitară care constituie

obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea proiectului nu va





125

avea ca efect fragmentarea acestor habitate întrucât pe amplasament nu există habitate

protejate prioritar, utilizandu-se pentru transport căi de acces folosite din vechi.

Deoarece activitățile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor de

interes comunitar nu este cazul analizei fragmentării acestora.

d). Durata sau persistenţa fragmentării

În lipsa efectului de fragmentare al habitatelor de interes comunitar nu se impune

evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen.

e). Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de

aria naturală protejată de interes comunitar


Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284/2007 modificată prin H.G. 971/2011. În

anul 2011, prin ordinul Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost instituit sitului de importanță

comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea

proiectului coincide cu durata de execuție a lucrării de decolmatare, reprofilare și recalibrare

traseu albie prin exploatare de agregate minerale (2 ani), perturbarea nefiind continuă,

manifestându-se numai în perioadele de funcționare a exploatarii.

f). Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa)

Speciile de păsări de interes comunitar menţionate în formularul standard Natura 2000

care constituie obiective de conservare ale ROSPA 0071 care pot fi influenţate de

implementarea proiectului, sunt: Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Lanius collurio şi

Lanius minor.

Chlidonias hybridus (80 - 100 perechi cuibăritoare şi 380 - 450 indivizi în pasaj la

nivelul ROSPA 0071) - exploatarea de balast va avea un impact negativ nesemnificativ prin

deranjul provocat de prezenţa oamenilor şi zgomotul produs de utilajele la nivelul habitatelor

ripariene situate în lunca Siretului. Specia a fost identificată în zona de implementare a

proiectului, în repaus pe plaje de balast.





126

Lanius collurio (15 - 25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius minor

(20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) - impactul potenţial generat de

implementarea proiectului asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs de

utilajele. Am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ deoarece ambele

sunt prezente în habitatele din zonă în pofida antropizării accentuate şi circulaţiei intense pe

drumurile de la nivelul malului stâng al râului Siret în zona studiată. Speciile au fost

identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă utilizate pentru

transportul agregatelor minerale.

Sterna hirundo (3 - 5 perechi cuibăritoare şi 30 - 50 indivizi în pasaj la nivelul ROSPA

0071)- Activitatea de extracţie a agregatelor de râu pe amplasamentul Movileni 1 nu va

afecta abundenţa specii la nivelul sitului dar poate avea un impact negativ nesemnificativ prin

modificări ale distribuţiei. Specia a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Având în vedere că diversitatea avifaunei, pe baza căreia a fost declarat situl, a

evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de balast şi a staţiilor de sortare la nivelul luncii

râului Siret considerăm că implementarea proiectului nu va afecta în mod semnificativ

patrimoniul natural din sit. Sigurul habitat care va suferi reduceri ale suprafeţei este cel

reprezentat de acumulările de balast – suprafaţă folosită de un număr redus de specii,

transportul se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din zonă

deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului determină un impact redus al

proiectului asupra habitatelor din zonă. Principalul factor perturbator pentru populaţiile de

păsări din zonă este zgomotul şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea

drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care deserveşte perimetrul de

exploatare şi utilajele de transport de a intra în pauze în zonele ocupate de habitate

seminaturale din zonă.

Implementarea proiectului nu va avea impact asupra populațiilor speciilor care

constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0162 – habitatele de pe suprafața

amplasamentului și din vecinătate nu corespund cerințelor ecologice ale acestor specii.

Populațiile speciilor protejate conform formularului standard Natura 2000 pentru

ROSCI 0162 nu interfereaza cu caracterisiticle de pe amplasamentul Movileni 1, fapt

ceea ce nu aduce modificări în densitatea lor.





127

g). Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

proiectului

Singurul habitat afectat radical de implementarea proiectului este depozitul de balast

de la nivelul albiei minore a râului Siret.

În contextul în care alte habitate naturale nu vor fi afectate de proiect, nu este

necesară evaluarea perioadei de timp în care se vor reface.

h). Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar

Nu este cazul evaluării indicatorilor chimici care pot determina modificări legate de

factorii naturali deoarece implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de emisii care

pot produce impurificări ale factorilor de mediu cu repercursiuni asupra funcțiilor ecologice

majore și prioritare ale ariilor naturale protejate.

Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului

proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă:

cantitate redusă de pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor pe

drumurile balastate;

prezenţa utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de 8

ore.

Pentru a evalua impactul final al proiectului asupra speciilor care constituie

obiectivele de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior și ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior a fost realizată o matrice de evaluare a impactului realizată pe baza

informaţiilor descriptive prezentate în capitolele anterioare. Valoarea impactului generat de

implementarea proiectului propus de S.C. SORAGMIN S.R.L. asupra speciilor va lua în

considerare consecinţele şi probabilitatea în funcţie de gradul de afectare şi posibilitatea

producerii.

Formula de calcul utilizată va fi:





128

Impact = probabilitate x consecinţă

Categoriile de probabilitate vor fi definite conform tabelului de mai jos.

Categorii de probabilitate

Probabilitate Valoare Observaţii

Inevitabil 5 Efectul se va produce cu certitudine

Foarte probabil 4 Efectul se va manifesta frecvent

Probabil 3 Efectul va apărea cu frecvență redusă

Improbabil 2 Efectul se va manifesta ocazional

Foarte improbabil 1 Efectul va apărea accidental

Consecinţele se vor calcula conform tabelului de mai jos luându-se permanent în

calcul consecinţele maxim previzibile.

Descrierea consecinţelor

Grad de afectare Valoare Descriere

Dezastroase 5 Reducerea populaţiilor locale cu 81 – 100 %

Foarte importante 4 Reducerea populaţiilor locale cu 61 – 80 %

Importante 3 Reducerea populaţiilor locale cu 41 – 60 %

Moderate 2 Reducerea populaţiilor locale cu 21 – 40 %

Nesemnificative 1 Reducerea populaţiilor locale cu 0 – 20 %

Matricea de impact se va calcula în funcţie de probabilitatea apariţiei IMPACTULUI

şi a consecinţelor maxim previzibile.

Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului asupra

speciilor de interes comunitar din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Pro

ba

bil

ita

te

Alc

edo

att

his

Ard

ea p

urp

ure

a

Ard

eola

ra

llo

ides

Ayt

hya

nyr

oca

Ch

lid

on

ias

hyb

rid

us

Ch

lid

on

ias

nig

er

Cic

on

ia c

ico

nia

Cir

cus

aer

ug

ino

sus

Cyg

nu

s cy

gn

us

Eg

rett

a a

lba

Eg

rett

a g

arz

etta

Gel

och

elid

on

nil

oti

ca

Gla

reo

la p

rati

nco

la

Ixo

bry

chu

s m

inu

tus

La

niu

s co

llu

rio

La

niu

s m

ino

r

La

rus

min

utu

s

Nyc

tico

rax

nyc

tico

rax

Pel

eca

nu

s o

no

cro

talu

s

Pla

tale

a l

euco

rod

ia

Rec

urv

iro

stra

avo

sett

a

Ste

rna

hir

un

do

5

4

3

2 • • • •

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •





129

Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar din

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Co

nse

cin

ţe

Alc

edo

att

his

Ard

ea p

urp

ure

a

Ard

eola

ra

llo

ides

Ayt

hya

nyr

oca

Ch

lid

on

ias

hyb

rid

us

Ch

lid

on

ias

nig

er

Cic

on

ia c

ico

nia

Cir

cus

aer

ug

ino

sus

Cyg

nu

s cy

gn

us

Eg

rett

a a

lba

Eg

rett

a g

arz

etta

Gel

och

elid

on

nil

oti

ca

Gla

reo

la p

rati

nco

la

Ixo

bry

chu

s m

inu

tus

La

niu

s co

llu

rio

La

niu

s m

ino

r

La

rus

min

utu

s

Nyc

tico

rax

nyc

tico

rax

Pel

eca

nu

s o

no

cro

talu

s

Pla

tale

a l

euco

rod

ia

Rec

urv

iro

stra

avo

sett

a

Ste

rna

hir

un

do

5

4

3

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Matricea impactul determinat de implementarea proiectului

asupra speciilor de interes comunitar din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Imp

act

Alc

edo

att

his

Ard

ea p

urp

ure

a

Ard

eola

ra

llo

ides

Ayt

hya

nyr

oca

Ch

lid

on

ias

hyb

rid

us

Ch

lid

on

ias

nig

er

Cic

on

ia c

ico

nia

Cir

cus

aer

ug

ino

sus

Cyg

nu

s cy

gn

us

Eg

rett

a a

lba

Eg

rett

a g

arz

etta

Gel

och

elid

on

nil

oti

ca

Gla

reo

la p

rati

nco

la

Ixo

bry

chu

s m

inu

tus

La

niu

s co

llu

rio

La

niu

s m

ino

r

La

rus

min

utu

s

Nyc

tico

rax

nyc

tico

rax

Pel

eca

nu

s o

no

cro

talu

s

Pla

tale

a l

euco

rod

ia

Rec

urv

iro

stra

avo

sett

a

Ste

rna

hir

un

do

15 -25

5 – 12

1 - 4 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 2

Nivele de impact

Valoare Nivel impact

15 -25 Semnificativ

5 – 12 Moderat

1 - 4 Nesemnificativ

Analiza nivelului impactului implementării proiectului propus de S.C. SORAGMIN

S.R.L. asupra speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior a luat în considerare consecinţele şi probabilitatea apariţiei efectelor

negative ţinând cont de particularităţile zonei, caracteristicile tehnice ale proiectului, etologia

şi fenologia speciilor de importanţă comunitară, gradul de reversibilitate a efectelor produse





130

şi observaţiile efectuate în teren. Rezultatul este definit ca nivel al impactului conform

tabelului de mai sus.

Din analiza efectuată anterior rezultă că impactul implementării proiectului

asupra speciilor de păsări de importanță comunitară din ROSPA 0071 Lunca Siretului

Inferior este nesemnificativ.

Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului

asupra habitatelor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Pro

ba

bil

ita

te

Curs

uri

de

apă

din

zo

nel

e de

câm

pie

, pân

ă la

cel

e m

onta

ne,

cu v

eget

aţie

din

Ranu

ncu

lio

n

fluit

anti

s şi

Call

itri

cho

-

Batr

ach

ion

Paj

işti

alu

via

le d

in C

nid

ion

dubii

Păd

uri

rip

arie

ne

mix

te c

u

Quer

cus

robur,

Ulm

us

laev

is,

Fra

xinus

exce

lsio

r sa

u

Fra

xinus

Râu

ri c

u m

aluri

năm

olo

ase

cu

veg

etaţ

ie d

e C

hen

op

od

ion

rub

ri ş

i B

iden

tio

n

Zăv

oai

e cu

Sali

x alb

a ş

i

Populu

s alb

a

Veg

etaţ

ie d

e si

lvo

step

ă

euro

siber

iană

cu Q

uer

cus

spp

.

Păd

uri

alu

via

le c

u A

lnu

s

glu

tinosa

şi

Fra

xinus

exce

lsio

r

(Aln

o-P

adio

n,

Aln

ion

inca

na

e,

Sali

cion a

lbae)

5

4

3

2

1 • • • • • • •

Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra habitatelor de interes comunitar

din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Co

nse

cin

țe

Cu

rsu

ri d

e ap

ă d

in z

on

ele

de

câm

pie

, p

ână

la c

ele

mo

nta

ne,

cu v

eget

aţie

din

Ra

nu

ncu

lion

fluit

an

tis

şi C

all

itri

cho

-

Ba

tra

chio

n

Paj

işti

alu

via

le d

in C

nid

ion

du

bii

Păd

uri

rip

arie

ne

mix

te c

u

Qu

ercu

s ro

bur,

Ulm

us

laev

is,

Fra

xinu

s ex

cels

ior

sau

Fra

xinu

s

Râu

ri c

u m

alu

ri n

ămolo

ase

cu

veg

etaţ

ie d

e C

hen

op

od

ion

rub

ri ş

i B

iden

tio

n

Zăv

oai

e cu

Sa

lix

alb

a ş

i

Po

pu

lus

alb

a

Veg

etaţ

ie d

e si

lvo

step

ă

euro

sib

eria

nă

cu Q

uer

cus

spp.

Păd

uri

alu

via

le c

u A

lnus

glu

tin

osa

şi

Fra

xin

us

exce

lsio

r

(Aln

o-P

adio

n, A

lnio

n i

nca

nae,

Sa

lici

on

alb

ae)

5

4

3

2

1 • • • • • • •





131


asupra habitatelor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Imp

act

Curs

uri

de

apă

din

zo

nel

e de

câm

pie

, p

ână

la c

ele

mo

nta

ne,

cu

veg

etaţ

ie d

in R

an

un

culi

on

fluit

an

tis

şi C

all

itri

cho

-

Ba

tra

chio

n

Paj

işti

alu

via

le d

in C

nid

ion d

ub

ii

Păd

uri

rip

arie

ne

mix

te c

u Q

uer

cus

robu

r, U

lmu

s la

evis

, F

raxi

nu

s

exce

lsio

r sa

u F

raxi

nu

s

Râu

ri c

u m

alu

ri n

ămolo

ase

cu

veg

etaţ

ie d

e C

hen

op

od

ion

ru

bri

şi

Bid

enti

on

Zăv

oai

e cu

Sa

lix

alb

a ş

i P

op

ulu

s

alb

a

Veg

etaţ

ie d

e si

lvo

step

ă

euro

sib

eria

nă

cu Q

uer

cus

spp

.

Păd

uri

alu

via

le c

u A

lnu

s g

luti

no

sa

şi F

raxi

nu

s ex

cels

ior

(Aln

o-

Padio

n,

Aln

ion

in

can

ae,

Sali

cio

n

alb

ae)

15 -25

5 – 12

1 - 4 1 1 1 1 1 1 1

Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului

asupra speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Pro

ba

bil

ita

te

Lu

tra

lutr

a

Sp

erm

op

hil

us

cite

llus

Em

ys o

rbic

ula

ris

Tri

turu

s cr

ista

tus

Bo

mb

ina

bo

mbin

a

Asp

ius

asp

ius

Co

bit

is t

aen

ia

Go

bio

kes

sler

i

Go

bio

alb

ipin

natu

s

Gym

no

cep

halu

s

sch

raet

zer

Mis

gu

rnus

foss

ilis

Pel

ecu

s cu

ltra

tus

Rh

od

eus

seri

ceus

am

aru

s S

ab

an

ejew

ia a

ura

ta

Zin

gel

str

eber

Zin

gel

zin

gel

Lu

can

us

cerv

us

Ver

tig

o a

ng

ust

ior

5

4

3

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar din





132

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Co

nse

cin

țe

Lu

tra

lutr

a

Sp

erm

op

hil

us

cite

llu

s

Em

ys o

rbic

ula

ris

Tri

turu

s cr

ista

tus

Bo

mb

ina

bo

mbin

a

Asp

ius

asp

ius

Co

bit

is t

aen

ia

Go

bio

kes

sler

i

Go

bio

alb

ipin

natu

s

Gym

no

cep

halu

s

sch

raet

zer

Mis

gu

rnus

foss

ilis

Pel

ecu

s cu

ltra

tus

Rh

od

eus

seri

ceu

s

am

aru

s S

ab

an

ejew

ia a

ura

ta

Zin

gel

str

eber

Zin

gel

zin

gel

Lu

can

us

cerv

us

Ver

tig

o a

ng

ust

ior

5

4

3

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •


asupra speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Imp

act

Lutr

a l

utr

a

Sper

mophil

us

cite

llus

Em

ys o

rbic

ula

ris

Tri

turu

s cr

ista

tus

Bom

bin

a b

om

bin

a

Asp

ius

asp

ius

Cobit

is t

aen

ia

Gobio

kes

sler

i

Gobio

alb

ipin

natu

s

Gym

noce

phalu

s

schra

etze

r M

isgurn

us

foss

ilis

Pel

ecus

cult

ratu

s

Rhodeu

s se

rice

us

am

aru

s Sabanej

ewia

aura

ta

Zin

gel

str

eber

Zin

gel

zin

gel

Luca

nus

cerv

us

Ver

tigo a

ngust

ior

15 -25

5 – 12

1 - 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1





133

CAPITOLUL XVI

MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Luând în considerare specificul activităţii şi caracterul temporar al balastierei,

coroborate cu aspectul zonei şi faptul că exploatarea de agregate minerale din perimetrul

Movileni 1 nu afectează habitate de interes comunitar şi are un impact nesemnificativ asupra

speciilor de interes comunitar măsurile de reducere a impactul sunt de natură operaţională şi

vor fi prezentate în cele ce urmează.

Pentru protecţia factorilor de mediu sunt propuse următoarele măsuri de

reducere a impactului:

toate etapele lucrările se vor realiza în conformitate cu documentaţia tehnică

prezentată şi cu respectarea condiţiilor impuse prin actele emise de

instituţiile de avizare nominalizate în certificatul de urbanism;

vor fi respectate cu stricteţe traseele căilor de acces;

evitarea apartiei prin excavatii aproape de mal a unor gropi care pot deveni

capcane pentru speciile de amfibieni;

limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea crearii

extinderii posibilului impact asupra zonelor proximale;

prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate evitandu-se astfel afectarea

habitatelor si a speciilor de flora si fauna;

nu se vor realiza depozite de agregate minerale pe terasele din vecinătatea

perimetrului de exploatare;

este interzisă folosirea utilajelor care prezintă un grad de uzură ridicat sau cu

pierderi de carburanţi şi/sau lubrefianţi;

efectuarea cu stricteţe a reviziilor tehnice periodice pentru mijloacele auto, pe

toată perioada de exploatare a agregatelor, astfel încât să se încadreze în

prevederile NRTA 4/1998;

personalul care exploatează utilajele va verifica funcţionarea corectă a acestora,

iar eventualele defecţiuni vor fi remediate imediat la societăţi specializate;

este interzisă spălarea sau curăţirea utilajelor sau a mijloacelor de transport în

albia minoră a râului Siret;

de asemenea se interzic schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite





134

în procesul tehnologic pe suprafaţa perimetrului de exploatare;

intervenţiile privind întreţinerea sau reparaţia utilajelor terasiere sau a celor de

transport se vor realiza doar la unităţi specializate;

administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. va instrui angajaţii şi va urmări

depozitarea corectă şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor produse de

personalul angajat;

administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. nu va permite angajaţilor să depoziteze

deşeuri în ecosistemele naturale din apropierea perimetrului Movileni 1 ;

în sezonul cald se va stropii drumul de exploatare pentru a împiedica antrenarea

unei cantităţi mari de pulberi în aer;

dotarea echipamentelor şi a utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului

(izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot maxim admis pentru

categoria respectivă de utilaj;

S.C. SORAGMIN S.R.L. va respecta limita de adâncime impusă prin Avizul de

gospodărire a apelor în medie de 2,4 m față de cota actuală a terenului;

administratorul societăţii comerciale va studia posibilitatea optimizarea traseelor

mijloacelor de transport al materialelor, astfel încât să fie evitate blocajele şi

accidentele de circulaţie;

şoferii care transportă balast vor fi instruiţi în vederea reducerii vitezei de

circulaţie pe drumurile balastate,

S.C. SORAGMIN S.R.L. va urmări evitarea pierderilor de materiale din utilajele

de transport,

periodic se vor executa măsurători topografice pentru a urmări încadrarea în

documentaţia tehnică a obiectivului.

Desfășurarea activității pe perimetrul Movileni 1 se va desfășura sub

supravegherea unui responsabil de mediu special numit de către societate în acest

scop.

Pentru realizarea unei monitorizari eficiente a unui posibil impact asupra

biodiversitatii, recomandam ca titularul sa incheie un contract de consultanta cu

entitatii specializate cu obiect de activitate - monitorizare biodiversitate.





135

Masuri de reducere a impactului cumulativ:

Respectarea tehnologiei de exploatare de catre agentii economici din zona,

astfel incat cumulat cu activitate de deversare a volumelor de apa din

acumularea Movileni prin baraj, sa nu se destabilizeze echilibrul hidrodinamic

si geomorfologic pastrandu-se astfel potentialul geoecologic al apelor de

suprafata. sub aspectul incadrarii geoecologice a zonei.

Umectarea simultana a drumurilor utilizate de agentii economici din zona, care

isi desfasoara activitatea total sau partial pe cuprinsul ariilor protejate, astfel

incat in perioadele secetoase sa se tina sub control posibilele cantitati de praf

susceptibile de a fi generate.

Utilizarea drumurilor pentru transport doar in perioadele de lucru mentionate

in programul oficial de desfasurare a lucrarilor.

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi care folosesc

mediul subteran, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr.

4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007,

precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale

protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere,

de hibernare şi de migraţie;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

o administratorul S.C. SORAGMIN S.R.L. va instrui angajaţii să nu pătrundă în zonele

acoperite de tufişurile de cătină roşie în lunile aprilie-iunie pentru a nu deranja

eventualele exemplare cuibăritoare;

o pentru protecţia speciilor de păsări identificate în vecinătatea amplasamentelor se

recomandă: evitarea poluării factorilor de mediu cu substanţe chimice, ape uzate, praf

şi emisii poluante; reducerea perturbării speciilor prin zgomot şi vibraţii (folosirea de





136

utilaje cu emisii sonore scăzute, evitarea utilizării simulate a mai multe utilaje),

respectarea suprafeţelor, a soluţiilor tehnice şi a căilor de acces propuse prin proiect;

o pentru protecţia speciilor de reptile identificate în ecosisteme din vecinătate se vor

respecta suprafeţele ocupate propuse prin proiect, interzicerea capturării, inspectarea

amplasamentelor pentru depistarea exemplarelor ajunse accidental pe suprafaţa lor şi

transferul indivizilor identificaţi în habitate favorabile din vecinătate în scopul evitării

mortalităţii acestora datorită manevrării utilajelor;

o pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau

ouălor din natură;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de

la acestea, uşor de identificat

- În eventualitatea în care în perioadele de depunere a icrelor de pe malul stâng, vor

avea loc creșteri ale debitelor râului Siret, în urma anunțării de către dispeceratele

autorităților compotente, se va proceda la amenajarea zonei tampon dintre perimetrul

de explotare și pilierul de siguranța ce face contactul cu cursul la zi al râului, astfel

încât să se uniformizeze substratul afectat de creșterea debitului.

- La terminarea lucrărilor de decolmatare reprofilare şi recalibrare prin exploatarea de

agregate minerale din perimetrul Movileni 1, utilajele se vor retrage de pe

amplasamnet, iar dacă finalizarea lucrărilor coincide cu perioada de depunere a icrelor

și cu anunțarea de viituri se va proceda la reconfigurarea paturilor de înaintare și a

zonei limitrofe perimetrului dinspre pilerul de siguranță ce face legatura cu cursul la zi

a râului astfel încât în urma trecerii viiturii să nu existe diferențe de nivel care sa aibă

impact negativ asupra icrelor depuse pe malul stâng.





137

La momentul în care Acumularea Movileni din amonte, va deversa cantități

mari de apă automat prin inundarea albiei minore în întregime, se va integra

perimetrul exploatat funcțiilor și capacității de suport a biotopului, aspect ce va avea

efecte pozitive asupra speciilor protejate ce au ca habitat mediul lotic.

Dislocarea si transportul aluviunilor in procesele naturale ce variaza in functie

de variatia debitului raului Siret reprezinta procesul de autoreglare a geosistemului

local fapt ceea ce evidentiaza capacitatea de reechilibrare în ceea ce privește intrările și

ieșirile de energie din sistem.

Calendarul măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Perioada de

implementare a

măsurilor

Tipul măsurilor Perioada Control/monitorizare

Lucrările de exploatare

a agregatelor minerale

Măsuri operaţionale sunt menţionate

anterior care privesc:

- funcţionarea în parametri

corespunzători ai utilajelor;

- dotarea corespunzătoare a utilajelor;

- remedierea defecţiunilor;

- utilizarea căilor de transport existente;

- evitarea depozitării balastului pe

suprafeţe cu habitate naturale;

- respectarea suprafeţelor propuse;

- întreţinerea drumurilor utilizate

2012 – 2014

inspecţie tehnică periodică

contract de lucrări

acceptul de la

administratorul drumurilor

observaţii în teren

verificarea coordonatelor cu

GPS

observaţii în teren

Funcţionare - supravegherea şi verificarea stării de

funcţionare a utilajelor pentru a evita

scurgerea în mediu a uleiurilor şi

hidrocarburilor;

- depozitarea controlată a

deşeurilor/îndepărtarea periodică

conformă a acestora de pe

amplasament

- funcţionarea în parametri

corespunzători ai utilajelor;

perioada de

operare


contract de lucrări


Responsabilitatea aplicării măsurilor de reducere a impactului prezentate în acest

studiu revine S.C. SORAGMIN S.R.L..





138

CAPITOLUL XVII

METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA

INFORMAŢIILOR

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a

Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Galați, în

conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul de evaluare adecvată a fost

realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea

ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la

amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea

desfăşurată în zona de extracţie a agregatelor. În acest scop au fost consultate materialele

puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în

analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută, actuală a

amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali.

Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici

regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în

teren.

Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode

cantitative.

Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent

utilizată:

pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare,

aspectul vegetaţiei;

pentru speciile de păsări studii de faunistică, de distribuţie a avifaunei; şi una mai

specială: studiul hranei, al comportamentului, al migraţiei, etc.;

pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme;

Pentru speciile de păsări am folosit observaţia liberă a păsărilor, cât şi cu instrumente

optice: binoclu 10 x 50.





139

Scopul principal al acestei metode este acela de a identifica speciile de pe suprafaţa şi

din vecinătatea plajei de exploatare. În cazul avifaunei, observaţia în teren, a urmărit şi unele

aspecte de etoecologie, corelând comportamentele observate cu condiţiile de mediu şi

interpretând datele din perspectiva adaptării la mediu.

Identificarea speciilor s-a făcut în general vizual, comparând observaţiile din teren cu

determinatoarele avute la dispoziţie.

Metodele cantitative au ca scop stabilirea densităţii şi mărimii populaţiilor speciilor

într-o anumită zonă. Un aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a

populaţiilor. Pentru analize ecologice corecte, inclusiv de diversitate, care vizează populaţiile

speciilor din aria studiată, sunt necesare nu numai datele privind prezenţa/absenţa speciilor în

diferitele zone, ci şi determinări cantitative.

Metoda cartografică (metoda cartării teritoriilor)

Metoda constă în identificarea asociaţiilor vegetale şi a teritoriilor păsărilor

cuibăritoare zonei luată în studiu. Metoda foloseşte rezultatele estimării în suprafeţele de

probă pentru calculul densităţii populaţiilor în arii mai largi sau în anumite tipuri de habitate

ale unei regiuni. În studiul de faţă au fost folosite tehnicile de numărare ale metodei. Timpul

cel mai bun este dimineaţa, de după răsăritul soarelui până spre prânz. Suprafaţa se parcurge

pentru a identifica speciile de plante indicatoare şi de păsări cuibăritoare.

Numărarea individuală a speciilor de păsări

Pentru unele specii, metodele “standard” de recenzare a populaţiilor cuibăritoare,

precum metoda cartografică, nu oferă suficiente informaţii. Motivele pot fi densitatea mică a

perechilor, de exemplu la răpitoare, comportamentul de reproducere foarte discret, ca în cazul

raţelor şi corcodeilor, activitatea crepusculară sau nocturnă, cum au stârcul de noapte

(Nyctycorax nyctycorax) sau comportamentul de cuibărit semicolonial sau colonial, ca în

cazul multor păsări acvatice. Pentru aceste specii există alte metode care îşi propun să

găsească indici ai populaţiilor capabili să permită ulterior comparaţiile între ani diferiţi şi

locuri diferite de studiu. În practică, se efectuează vizite regulate în toate staţiile de prelevare

a probelor (habitatele identificate în regiune). Această metodă constă în numărarea directă a

păsărilor notând pe o foaie de observaţie speciile şi numărul de indivizi identificaţi.





140

COLECTIV DE ELABORARE ȘI STUDIU

Acest studiu a fost realizat de:

Expert ecolog ~ Pantilimon Teodor George ~ elaborator studii de protecţia

mediului autorizat pentru realizarea studiilor de evaluare adecvată la poziția 493 în Registrul

Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu

Dr. biolog Zaharia Lacrămioara

Drd. Ecolog Rosenhech Elida

Inginer geolog si geofizician Apostu Aurora Emilia

Inginer Hidrotehnist Pantelimon Victor

ANEXE – copii după:

Atestare Pantilimon Teodor George

Certificatul de urbanism

Contract închiriere perimetru Movileni 1

Plan de situaţie

Plan de încadrare în zonă

CV – urile specialiştilor care au participat la realizarea studiului de evaluare adecvată

ACEST STUDIU SE SUPUNE PREVEDERILOR DREPTULUI DE AUTOR Este interzisa folosirea acestei lucrari pentru alte obiective sau pentru alte scopuri decat cele pentru care a fost elaborata – S.C.

SORAGMIN S.R.L. perimetrul Movileni 1. Este interzisa difuzarea acestei lucrari altor persoane fizice sau juridice cu exceptia celor indreptatite de lege, fara acordul PFA

Pantilimon Teodor George

EXPERT ECOLOG

Pantilimon Teodor George Elaborator studii protecția mediului

Documents

Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/2013/mai...„Lucrări de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul