Capitolul I. STAREA DE BINE SI FERICIREA
1.1 Definirea starii de bine si a fericiriiEtimologic, noiunea
de bine, trecnd prin grecescul agathos i latinescul bonus(brbie,
vitejie), a ajuns s semnifice ceea ce comunitile accept n
comportamentul indivizilor, ceea ce ele consider obiect de laud i
recomand acestora s fac.( Ion Btlan, 1997)Ca noiune general, binele
desemneaz tot ceea ce este util la ceva sau cuiva, ceea ce rspunde
unei nevoi sau unei tendine, i care, prin urmare, la fiinele
contiente provoac dorin i procur satisfacie (Paul Foulquie, 1962,
p. 6). Deci, prin starea de bine, se ajunge automat spre dorinta de
fericire. Incercarea de a defini starea de bine, pornete de la
importana cuvntului fericire, care apare foarte des n limbajul
comun. Psihologii s-au ocupat de-a lungul timpului de emoiile
neplcute. mpreun cu neurologii s-au strduit s afle cum se intampla
sa apara: -furia- frica -strile depresive (Klein, 2006, p. 6).
Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) desemneaz prin
bunstare o stare a existenei umane n care nevoile de baz ale
persoanei sunt satisfcute n mod adecvat. Bunstarea subiectiv nu
trebuie neleas ca o evaluare subiectiv a bunstrii personale.
Evaluare a vieii ca ntreg, bunstarea subiectiv sintetizeaz, dar nu
se rezum la aceasta. (Sergiu Blescu, p. 2 )n ultima jumtate de
secol, preocuparea psihologiei s-a ndreptat cu precdere ctre bolile
mintale. Au fost clarificate i au fost alctuite instrumente de
msurare a schizofreniei, depresiei, alcoolismului. Dar insa, din
pcate, acest progres a fost pltit foarte scump, deoarece interesul
pentru ameliorarea strilor care cauzeaz nefericirea n via a
determinat scderea interesului pentru consolidarea celor care fac
mai mult dect simpla corectare a slbiciunilor lor. Psihologia a
neglijat, din pcate, latura pozitiv a vieii. La fiecare o sut de
articole despre tristee, exist numai unul despre fericire (Klein,
2006, p. 25).Bunstarea subiectiv presupune o evaluare facuta de
ctre individul nsui a vieii sale ca ntreg cu mijloace cognitive
(satisfacie cu viaa) sau afective (nivel hedonic sau, dup unii
autori, fericirea). (Sergiu Blescu, p. 3) Calitatea subiectiv a
vieii nu se suprapune cu bunstarea subiectiv, ci o include,
cuprinznd deopotriv i alte elemente, ca de pild evaluarea
diferitelor domenii ale vieii (satisfacia sectorial). Bunstarea
subiectiv are ns o poziie privilegiat, obiectul evalurii n cazul ei
ntregul vieii, nu prile acesteia. (idem, p. 4) Wiegand i Weiss in
studiul lor, vorbesc de asemenea despre bunstrea subiectiva,
coreland-o cu practicarea religiei, care se pare ca aduce
satisfactie componentei cognitive a bunstrii subiective. (Wiegand i
Weiss, 2006)Se crede ca oamenii care au stabilita o anumita forma
de religiozitate, sau care cred in Divinitate, au o mai mare stare
de bine, deoarece au o stabilitate emotionala bazata pe ceea
credintele in ceea ce este mai presus de gandirea umana, astfel la
diferite probleme, desi se confrunta cu aceleasi frustrari, le fac
fata altfel, apeland la diferite metode de a nu purta poveri cum ar
fi (mersul la biserica, participarea la diferite slujbe, etc.). Chu
Kim-Prieto, Ed Diener, Maya Tamir, Christie Scollon i Marissa
Diener (2005), au identificat trei posibile abordri ale strii de
bine subiective (SWB), fiecare dintre ele oferind o conceptualizare
proprie i o modalitate specific de msurare: 1. Evaluarea global a
vieii i a aspectelor sale 2. Perceperea strii de bine subiective 3.
Experimentarea unor emoii de mai multe ori, ntr-o anumit perioad de
timp. n aceasta cercetare s-a ajuns la concluzia ca exista o
legatura ntre starea de bine subiectiv i diferitele msurtori
utilizate. Ei au considerat starea de bine ca fiind un concept
alctuit din patru componente, care se desfoar n timp, influenndu-se
reciproc: evenimentele i circumstanele de via; reaciile afective la
aceste evenimente; evocarea acestor reacii; evaluarea global a
vieii. In acest sens, evaluarea corect a strii de bine nseamn
msurarea tuturor acestor patru componente, asumand faptul ca
neglijarea vreunuia dintre ele poate duce la rezultate greite.
2
