Dcscricrea CIP a Bibliotccii N4io[alc a RomaniciCALMEL, MIREILLE

Ca.rncra blestcmara / Mirlillc Cdlrrcl;trad.: Alina Beiu-Dc$liu. - BucutE$tiRAO lntcmdional Publishing Company, 2005rsBN 973-5?670G7

I. Beiu-D€9liu. Alina (rnd.)

821.133.1-31=135.r,

RAO Inicrnatioral Publishing Codp.nycrupul Edirorial RAO

SE T\llda nr. ll7"ll9, Bucuntti, ROMANIA

MIREILLE CALMELLa ChambE Maudit

@ as pcr XO Editions, Ftancc, 2003

All righls rcs.rvcd.

Traduc€E din limbr francaza

ALTNA BEru-DE$LIU

@ RAO Iibm.tiond Publishing Complny, 2(xXpcntru versiunca ln limba aonlne

Tiparul cxacutat dc

ALFOLDI NYOMDA AG

Dcb!!c.n, Ungdia

scptlEhic 2005

/sBN n3-5767dJ-7

Tututur femeilor betuE, iolate $ umilite'

din toate timpurile si de WrutindenL

Celor IEnnu care deo6irca, ca li viata' dnt o Pvan'Celot cate ttn@ duq dre4ate'

libertale ti iubitv'

ln {ltsit' cclor carc - fie bafuaf ' fie femci -

sc lupta pcntu ca speran& se nu moaa aicidM'

PROLO(J

Nu era chiar spaima" Doar o usoara apasare, pe carc-osimlea coborindu-i din piept pina la pulpele lipite de coastelenagarului. Una dinte acele senzalii care te cuprind adesea lacaderea nop;ii, cind luna rotunda Si plina" este ascunsa dincind in cind de o ceata intunecata, zdrentuiB de briza. Aveaimpresia ca tumurile acelea, a caror forma masiva, neagra $iimpunatoare se distingea pe stinca, bcmai la capatul drumu-lui, nu vor rcu5i sa-i ofere un refugiu.

Atunci, ca sa alunge acest fror absurd Si caraghios,abatele Bamaw igi facu semnul crucii peste pelerinA, i$icobori gluga Si-Si rezema hotadt pumnul de stiletul de argintpe care-l purta la cingatoarc.

Se calma: in jur domnea lini$tea, iar cele doua zidud citun stat de om, inAltrate de o pafie $i de alta a acelei po4iuni dedrum, ti opreau pe lupi sa-i atace pe trecltori. igi imboldi apoianimalul obosit.

- Aici este, messirel !

Frangois de Chazeron, seniorul de Vollorc Si Mont-guerlhe, se lasa sa alunece de pe cal. P{rea nemulfumit.Nu-9i desclegtase falcile de cind comandantul garzii venisesa-l ia, in dimineata aceea, de la re5edinta sa din Vollore. Farasa comentez€, comandantul, care se ocupa in numele senioru-lui de lmpa4irea dreptatii, descaleca Si el. La cltiva metri de

I Messit€ - apelativ defercnt adEsat preotilor, medicilof avoc4ilor etc (n.F,)

8 Mi.€ill" CJ-J

ei, pe drum, doi calugari igi faceau de lucru, mormaind prin_he dind, inconjurati de o ceata tot mai mare de gura-casca,auagi de cumplita descoperire.

Comandantul nu hebui sa-i puna pe soldatii din micaescorta care-i insolea sa intervinA. Alura impresionanm $i aro_ganta afigata de seniorul tinutului ii ficu pe cei din jur sa seimpra5tie, reculegi, murmurind rug,lciuni.

Superiorul manastirii din Moutier, Guillaume de Mont-boissier, ii intimpina salutindu-i cu o inclinare a capului, gestIa care Frangois de Chazeron raspunse in sila. Relatiile dintrecei doi se racisera de cind seniorul ii refuzase abatelui fon-durile necesare pentru construhea unei noi capele, spunin-du-i ca era inutita $i pretentioasa. Abat€le se suparase, darlucrurile se oprisera aici.

Afttind cane faptura prabusitA pe pamintul gol, batarorit,comandantul ganii constata cu mila in glas:

- Este a cincea...

-$tiu sa numar, Huc! i.o reteza scun Frangois deChazeron, dind la o pafie cu piciorul lintoliul care acoperea,pudic, cadavrul.

- Un lup, cu siguranta, tase el concluzia.Huc de Ia Faye nu comenta. Trupul sfiSiat de gheare, care

inca mai pasra o expresie de spaima in ochii sticlogi, spuneatotul. Totusi, Huc era nedumerit. Cu siguranla ca nici un lupn-ar fi putut sa treaca de zidurile inaltate imediat dupa ataculprecedent, care avusese loc cu tlei luni mai inainte.

- Se gtie cine este? inneba Chazeron.

- Este un frate exorcist venit de la Clermont, ii raspunseGuillaume de Montboissier. ii cerusem sa elucideze acestecrime, dar se pare ca n-a avut mai mult succes decit predeae-sorul sau.

Frangois de Chazeron scruta privirea abatelui dinMoutier, care ramase lnsa neclintit.

- Chiar aga? il intreba ironic, cu rul suris ugor plutindu_ipe buzele subliri.

Huc de la Faye interveni:

CA}IERA BLESTEMATA 9

- Messire, nu putem ignora zvonurile care circula' cu

bate ciudaFniile astea... Chiar si eu sint nedumerit' De ce

^rnd pr"ofi si, de fiecare data, cind e luna Plina? Sperasem

ca acesie ziduri vor pune capat superstitiilor' dar nu fac decit

!a le intareasca Prin lipsa lor de ehcienla'

- Simpla coincidenp, il intrerupse Frangois de Chazeron'

vizibil enervat.

- Tulburatoare totu$i, nu Puted nega' intari Guillaume'

- Haide, abate' sa fim serio$i"'

- uitari-"a, messire de Chazeron, la omul asta' Porunci

Guillaume, intinzind degetul spre chipul tumefiat al defunc-

atui, or;titi-t si spuneti-mi daca trasaturile acestui om' a ca-

-i-^Jnit "tu.a utunge demonii, nu oglindesc cea mai mare

,oui^^, uaa"u a" u te h tntilnit tn noaptea asta cu Satana!

'lranqois de Chazeron starui cu Pdvirea nu asupra chipu-

lui care-i era aritat cu insistenF, ci asupn punnului incle$tat'

;; ;;; p^ tu de ajuns ca sa ajunga acolo; fo4a degetele

o ." i".fi"a si descoperi ceva ce-i smulse un strigat de

oi-ir". ir, "aosut

.iinii cu degetele minjite de singe inchegat'

ili""nosii a" ur-a de luP se amestecau cu ire lungi 9i fine

de par negru omenesc.

De citeva zile, o unda rece se simtea in aer' desi Padurea

.ur" *op"r* mundi din Auvergne nu-si schimbase infa-

fiiut"u. l,Uiu O*a ." vedeau clteva petice de brumain umbra

ia"*"iot .aou," de ro1i. de la Clermont-Fenand Pina la

fri.o. p" pamintudle seniorului de Chazeron' luna decem-

brie se sfiriea blind ln acel an 1500, in ciuda citorva ave$e

subite 9i reci.

Frangois de Chazeron se instalase la Montguerlhe' ca si

ne in centrut activitafli desfalurate de comandantul garzii

.4". f.iuu descoperire facuta de Huc de la Faye int'rise

,uonui .up".si1iot ca un vircolac i$i batea joc de Biserica"

ceea ce insemna ca acesta nu Putea fi decit lnsuli Satana'

eaploaa"a pe care o lua aceasta chesdune nu era deloc pe

placul lui Frangois.

l0 Mheille Calrnel

Orgolios, autoritar si plin de sine, tinarul senior ln virstade numai 21 de ani aspira mai degraba sa atraga atentia celorde-un rang cu el, pentru a obdne o funcfie mai imponanta, sisa sporcasca valoarca domeniilor sale de la Vollor€ Si Mont-guerlhe, decit sa se ocupe de nedumeririle oamenilor lui.

Penfiu moment, Frangois de Chazeron se lndrepta imprc-una cu Huc spre ferma de la Fermoult unde, exact dupa douasaptamini de la uciderea abatelui BamaE, o fetita de un-spreze.e ani afirmase ca a vazut un lup sur dind tircoale pelinga ziduri. Cum ferma se afla linga drumul dintre Thien 9iMontguerlhe, la mica distanla de locul agresiunii, comandan-tul nu voise sa ignore nici o ipoteza, chiar daca se maiinttunplase deja in citeva rinduri ca mamrrisirile spontane,care-i fusesera aduse la cunogtinF, sa nu fi avut la baza decitimaginatia taranilor.

Frangois il insolise. Aceasta ipotetica vinatoare de virco-laci ii oferea cel pulin pri.tejul de a fi vazut pe domeniile sale,

lucru pe care neglijase sal mai faca de cind se apropiainceputul de secol, eveniment care deschidea perspectivepasionante cercetarilor sale de alchimist. De multe luni, intaina unui tum al castelului din Vollore, alambicurile lui dis-tilau a/.lrahersr, piana filosofala care avea sa prefaca plumbulln aur 9i sa-i asigure bogalia-

Era aproape, o gti4 o sirntea. Mijloacele folosite p€nEu a-Si

atinge lelul n-aveau nici o importanla. Satisfac$a pe care i-oofereau expedentele sale merita orice sacrificiu. Iar acum nuva mai dwa mult plna cind va putea straluci la Curtea Frantei.

Astfel ca toata povestea asta il siciia, il indepana de pri-oritatile lui, de atanorull lui $i de satisfacliile sale lubrice.

Cu gindul la aceasta placere de care era frustrat, pAtrunsein curtea fermei din Fermouly, unde il a$tepta Armandl-eterrier, arenda5ul lui. ln timp ce Huc asculta mafturiacopilei, fiica mezina a arendasului, cu ochi de un albastrumetalic, Leterrier se apuca sa-i prezinte lui Frangois soco-telile fermei.

CAMERA BLESTEMAT]A II

Toate acestea retinura un timp atentia seniorului de la

\td;;;;i"d prin fata ochilor ii recu o silueta fina si

*ioura, aar". dincolo de fererastra' in cune' le imPa4ea

lil't "*" ."*r" g.asime de Pasare' Sim$ un hor putemic'*'

- Ci"" "f

if "l"Ua

deodata pe fermier' interupindu-l'

,qi-J f-o".tier "ttari din ochi privirea stapinului sau

ti, fl;;. interesul brusc al acestuia' raspunse simplu:

- Fiica mea cea mare, Isabeau'

- 'p"

,"i at*ff, prietene, exclama Frangois cu o sclipire

salbatic-a in ochi' e iare dragula si gingasa! Cum se face ca

n-am mai vazut-o Pina acum?" a fara lttOoiura "a

ad mai Yazut-o' messire' dar s-a schim-

Uut tuft O" lit a ati fost ultima oara pe aici' La cei 15 ani ai

.i."u.*a leit cu maica-sa' care a mutit' $i se Poana ca o

adeuuata doamna. Dar n-o sa mai stea mult la casa mea'

iitiL " .*t tr""", pe 15, cu Benoit' fiul cutitaruluir din

Grirnardie.

- Spui ca o marid' Fara aProbarea mea?

foriui O"u"ni"" dur' Armand incePuse sa se bilbiie'

ott"i"i"-Ju"""* pe care ;i-o asezase Pe genunchi la

inceputul discutiei.*-l-t" nu, messire, ba nu! Defunctul vostru tata

Uio""uuinta." togoOna copiilor acum doi ani si stabilise data

""ii"tfJ N" sti-am ca mai era nevoie si de consimpmintul

vosEu.*-?et at tatalui meu e de-ajuns, se linisti Frangois' fara

"-"i outea tua ocfrii de la formele dulci ale lui lsabeau' puse

",

"rrlui' uin"-rn evidenla de o rochie de un verde sobru

:;;t;d"t;. ia, n-ai n'"a sa-ti suPeri stapinul' nu-i a$a'

arendasule?**;;;" ca nu, messire! Nu ducem lipsa de nimic pe

aot"niit"'uou.o" 5i n-am de ce ma Plinge' Ba dimponiva'

i-".'l""tt l"ta" ia adresa dofiufei voastre' se grabi sa

raipttOa e*-O' rcti"it ca evitase sa-l supere pe Chazeron'

I Alambic marc folosit dc alchimigti (n.a.) I Aici, fabricant de cuiir€ (n.a)

r2 Mi;illi, cilmJ

La aceste cuvinte, seniorul din Vollore catadicsi sa-$i

dezlipeasca privirea de la fereastra si o atinti asupra bietuluinenorocit, dintr-odau mai putin sigur pe el. l5i desprinse de

la bdu o punga de piele si arunca doua monede din argint pe

masa tu0 fala careia stateau de vorba- Armand holba ochii, intimp ce monedele aterizau, cu un clinchet promitator.

- Sa le folosegti pentru cei doi porumbei, prietene. Ia-le!Hai! Ia-le, insista Frangois, cu o privte pargiva.

Armand sovai o clipa, apoi, neputind sa reziste ispitei,inhaF cei doi scuzi, imbujofndu-se:

- Senio a voastra e foarte buna cu copiii a$tia.

- Tocmai de asta loleleg sA fiu rasplatit de frica ta. aren-da5ule! O voi a5tepta la castelul din Montguerlhe de indaB cese va sfirgi ceremonia. Pentru banii astia, infeleg sa fie incafecioara. desigur, sfirsi Frangois cu cinism, deloc impresionatde chipul rava$it al lui Armand, care invinea acum monedeleprinne degete de parca l-ar fi ars.

- Uitad-o pe copila asta, seniore Frangois, altfel, asupraptuninturilor voastre se vor abate mari nenorociri, gopti inspatele lui o voce $tearsa.

Frangois de Chazeron se intoarse furios si zari o bahinacare, confundindu-se, in hainele ei de vaduva, cu negrul ve_tfei, ramasese neobservata atunci cind el intrase in bucatarie,

- Cine epti, de cutezi sa te impotrivesti dorintelor sta-pinului tau? tuna Frangois, fera nici un respect faF de miinilezbircite, incruci$ate peste lucrul de mina neterminat.

- Este soacra mea, messire, interveni Armand, voindparca sa o scuze. Nu trebuie sa ya sinchisili de vorbele ei...

- Taci, fiule! Ai uitat ce-mi datorezi?Timp de o clipa, vocea ei devenise grava. Amand tremu_

ra, prins intre autoritatea bahinei $i privirea intune.aH aseniorului sau.

- Sint Amdlie Pigerolles gi mi se spune Turleteuche, ca 5imamei mele, Turleteuche, spuse batrina, sfidator.

Frangois de Chazeron se strimba. Tudeteuche, vraji_toarea aceea pe care ni$te oameni de vaza o omorisera in1464, cu 15 ani inainte de nagterea lui. Vinovatul fusese

CAMERA BLESTEMATA 13

dcDsit sa faca un Pelerinaj la Saint-Claude' aducindu-i

ffili;i ;ilil" i" + li'ie' dar blestemul nefericitei il*;;; "i;"; ;ptamini mai tirziu' Murise cu obrazul

#.f-;, i" .hinuri g'oatnice' Frangois auzise. adesea'- in

cooilarie, povestea aceasta. Le ura pe vrajitoare' Il ula pe Iou

ii.*"Jit*p"oiveau Se stradui totu$i sa-9i imblinzeasca

onul:- E$ti si tu vrajitoare?

- Ni"i "otua,

."*it", nici vorbal I-am preluat doar pore-

cl,a- Dar nu luad in de$ert nebunia unei femei batine"''* i.-i"i. irit*ttr htr-un fs rautacios' Ar fi fost de-ajuns

sa oocneasca din degete Pentru ca nebuna sa-si sflrseasca

;.i;;;*. Se ridiJ si se prolapi intre ei' mindru ti asPru:

-": i';;; f*';;; acestei'fete,'arendasule, si o voi avea!

CittO"i* fu ai tai, e mai bine s-o am de bunavoie de'it

cu fona!--'6,[a u""r,. cuvinte, seniorul din vollore iegi grabit'

r",ifiL"i" *, iat^ sa-si aPlece privirea' cu Isabeau care inna

in casa ftedonind $i il saluta cu o reverenta'

Isabeau se Prabusi Pllnglnd tn Poala bunicii ei' fara sa-$i

";".^t a iuta ..., "o

.upul pl"tut' totmai ii poruncise sa se

i""*a tJ,J ."nio-lui lo'' Bunica puse o mina frava.pe

p"tli *staniit' rt"e, al fetei, impletit intr-o coada care-i cadea

ne sinii semeti.-- - Nu aui suspina' fetilo' murmura ea' Dumnezeu te va

scapa de diavolul asta!*-'Isabeau credea $i in Dumnezeu, $i in ceea ce-i sPunea

buni"u ei, "u."

o "t"scuse

de clnd mama ii murise la nagterea

.rtorii .* mai mici, Alb6de' Dar nu reuqea sa-5i goneasca

din suflet o sPaima vecina cu groaza'-"' dni.

" oL" ri, se duse si-l caute pe Benoit' logodnicul

ei. oe carel iubea din tot sufletul' El tocmai ascutea cuute la

i*[a tit" u".*, cind zari silueu lui lsabeau' insodta de

;;;;; " caielu$a mica si neaga' cind ii vazu chiPul inla-

"ti."i oitt^-" ""ti"le

de muschial ochilor' o duse mai depane

de tovara$ii lui. Acolo asculta. cutremuat' maltuns[ea el'

14 Mireille CJ-el

Ramase o clipa tacut, apoi, puftind pe nari cu o fiuie ne-

imbllnziu, ii lua miinile intre palrnele lui fierbinli gi aspre.

Isabeau se simti incurajaB, dar nu pentru mult timp. Benoitrespira adinc, cazu pe ginduri, apoi zise resemnat:

- Trebuie sa ne supunem, lsab€au!Ea vru sa se desprinda, ca $i cum vortele lui ar fi a$-o,

dar Benoit o strinse mai putemic in brate $i, cu toate ca fatase albise la fa1a, continua cu tristete:

- $tii la fel de bine ca mine care este obiceiul. Este drep-tul lui, Isabeau; daca-l infrun$, mori. Daca-l infrunli, mori!repeta el, ca si cum ar fi vrut sa se convinga singur.

- Atunci prefer sa mor! zise Isabeau cu voce stinsa. Esterau ti crud, mi-e groaza de el, cu toate ca este atit de falnic!

- El e stapinul, Isabeau. Orice am face, ii apa4inem.Sintem supugii lui. Am sa te fac sa uili! Copiii nogtri te vorface sa uitri!

- Copiii no5tri, Benoit?Isabeau i'i alinti privhea disperata in ochii faurarului

de cutite:

- Cum sa uit, daca ar trebui si-i port $i sa-i hanescbastardul?

- Daca s-ar intirnpla una ca asta, bunica ta l-ar face sa dis-para pe copilul acestui diavol, ii 5uiera Benoit printre dind.

Isabeau izbucni in hohote de plins Si incerca din nou sa se

desprinda, insa Benoit o stinse la piept:

- Te iubesc, Isabeau! Mai mult decit orice pe lume. Darsa{ infrunti inseamna sa mori! Sa mori! repeta el.

inca din copilarie nu auzise declt aceste cuvinte, aceastafr^za de capatii pe care nici un om simplu nu uebuia s-o uiteyreodata, aceasta supunere fara rezewe, pina la renunlarea laorice demnirate $i dorin6. $i in fata lui era disperarea luiIsabeau, toata frumuselea ei, toata lumina, risul ei care avea

sa moara probabil pentru totdeauna, inocenta ei rapita si, maiales, increderea pe care el i-o Fada, lasind-o prada perver-sitadi lui Frangois de Chazeron. Atunci, cu buzele umflate demu$carura urii. spuse dinn-o suflare:

CAMERA BLESTEMATA 'I5

- Vom fugi, Isabeau! Imediat duPa binecuvintare' vom

fogi. Te voi sc-apa de el, dar Yom fi pierduf!

Francois de Chazeron fu cuprins de o furie surda' O as-

-o,"r. p'. it"l*"' irnaginindu-5i cu placete dorinlele carora

lL.- "i^ -,^,,"^, adolescenta aceasta ii bintuia zilele

;;;,;. ;;[;; 15 zile, ancheta rereritoare la vircolac

il:;;;.;G i";. urma sa fie luna plina' iar comandantul

"-ii ""i"

sa-i intinaa fiarei o cursa Frangois nu incercasettiiit.^

" ***" la acest plan' dar il prevenise ca satana

l'" """" it "a.aii si ca. indiferent cum vor iesi lucrurile' el

;'H;:;l;";llore' cu toate ca ii insolea' ca sa se dis-

i-r". * l"ra"tt .art battau $nurul cu to(e in miini se

;;;";;;;ii" *pul fraged al lui Isabeau decit la pielea

unor luPi de negasit'asleolase deci ca ea sa vtna sa ingenuncheze in fala lui

a" ini",i.. "*i.. "lopotele batind li rnai acordase timp sa

:;; ; il;itea iin biserica' in fala ospatului platit din

ffiiil-oar ;;;usera deja trei ceasuri de cind ii bine-

i":ti.*" p" ,it"tii casatoriti $i' in locul lui Isabeau' aparuse

Huc de la FaYe.

- Au disParu! messfue!

- i",J ,a n" "io.tgit!

O sa spuna' Pina la urma' unde se

ascunde fie-sa.*l5i*Jpt*.a fie pe cit de mirat' pe atit de speriat' De

altfel,lhiar ei a venit sa ma caute cind a descoperit ca tinerii

irnirera. Ct"A.a "

prea la$ ca sa fi avut vreun amestec

'*Tioi';;; I' totusii mirli Fransois' batind cu pumnul

inr-o masa a--flata la indeminr $i spune-i ca' daca ": 1:::t-s-o oasesc oe fata lui cea mare, am s-o dau Pe mezina garzllor

i"ll rtloni"u.tttt"' Du-tel $i sa nu-ti treaca prin minte sa-mr

ii."iilrJi"i.. ar"risita aia mica o sa plateasca' 5i' daca nu

ea, va plati altcineva din neamul ei!--' ri.ri"-d" i" r"t" .e feri sa faca vreun comentariu' dar rupse

fua ni"i o pfa"." Uastonul pe spinarea lui Armand' in marea

sala a corPului de garda'