2
1. CP din 1961 definea infracţiunea gravă (art.7 1 ) şi deosebit de gravă (art.23), iar în unele articole se întâlneau şi noţiuni cum ar fi: infracţiuni ce nu prezintă un mare pericol social (art.48) şi infracţiuni deosebit de periculoase contra statului (cap.I din partea specială). Acest cod însă nu preciza semnele acestor categorii de infracţiuni şi nu conţinea criterii unice pentru clasificarea lor. 2. În art.16 CP este legiferată clasificarea infracţiunilor în funcţie de caracterul şi gradul lor prejudiciabil. De fapt, la baza acestei clasificări stă expresia juridică a caracterului şi gradului prejudiciabil al faptei, care se manifestă prin una din categoriile de pedeapsă - închisoarea şi mărimea ei maximă, prevăzută pentru ea în sancţiunea articolului respectiv din partea specială a CP, şi forma vinovăţiei. În funcţie de aceste criterii, infracţiunile sunt clasificate în 5 categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. 3. La infracţiunile uşoare se referă faptele intenţionate sau săvârşite din imprudenţă, pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv. Din interpretarea logică şi semantică a conţinutului acestei norme juridice rezultă că în categoria dată se includ infracţiunile sancţionate numai cu închisoarea fie drept unicul tip de pedeapsă, fie ca alternativă altor categorii de pedepse. Însă în partea specială a CP unele infracţiuni sunt sancţionate numai cu pedepse de altă natură. De exemplu, eschivarea de la acordarea ajutorului material părinţilor sau soţului se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 200 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată de până la 180 de ore în folosul comunităţii (art.203 CP); distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de istorie şi cultură se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 până la 3000 de unităţi convenţionale sau cu arest până la 6 luni (art.221 CP) etc. Mai mult, persoanele juridice care au săvârşit infracţiunile prevăzute în alin.3 art.21 CP în general nu pot fi sancţionate cu închisoarea (art.63 CP). Aceste infracţiuni se referă, de asemenea, la categoria infracţiunilor uşoare. 4. Infracţiuni mai puţin grave şi grave se consideră faptele intenţionate sau săvârşite din imprudenţă, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoarea pe un termen de până la 5 ani şi, respectiv, de până la 15 ani. La infracţiunile mai puţin grave se referă omorul săvârşit în stare de afect (art.146 CP); munca forţată (art.168 CP); încălcarea regulilor de zbor (art.262 CP), favorizarea infracţiunii (art.323 CP) etc. Infracţiunile de tipul celora cum sunt lipsirea de viaţă din imprudenţă a două sau a mai multor persoane (alin.2 art.149 CP); huliganismul agravat (alin.2 şi 3 art.287 CP) etc. se includ în categoria infracţiunilor grave. 5. La baza clasificării infracţiunilor în deosebit de grave şi excepţional de grave stau următoarele criterii: categoria pedepsei şi mărimea prevăzută de sancţiunea articolului din partea specială a CP, precum şi forma vinovăţiei. Toate infracţiunile deosebit de grave şi excepţional de grave sunt săvârşite în mod intenţionat. La categoria celor deosebit de grave se referă acele infracţiuni

lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll

  • Upload
    mmax

  • View
    214

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

pps

Citation preview

Violena fa de copii i femei rmne a fi o problem actual pentru majoritatea rilor, inclusiv pentru Moldova

1. CP din 1961 definea infraciunea grav (art.71) i deosebit de grav (art.23), iar n unele articole se ntlneau i noiuni cum ar fi: infraciuni ce nu prezint un mare pericol social (art.48) i infraciuni deosebit de periculoase contra statului (cap.I din partea special). Acest cod ns nu preciza semnele acestor categorii de infraciuni i nu coninea criterii unice pentru clasificarea lor.

2. n art.16 CP este legiferat clasificarea infraciunilor n funcie de caracterul i gradul lor prejudiciabil. De fapt, la baza acestei clasificri st expresia juridic a caracterului i gradului prejudiciabil al faptei, care se manifest prin una din categoriile de pedeaps - nchisoarea i mrimea ei maxim, prevzut pentru ea n sanciunea articolului respectiv din partea special a CP, i forma vinoviei. n funcie de aceste criterii, infraciunile sunt clasificate n 5 categorii: uoare, mai puin grave, grave, deosebit de grave i excepional de grave.

3. La infraciunile uoare se refer faptele intenionate sau svrite din impruden, pentru care legea penal prevede n calitate de pedeaps maxim pedeapsa nchisorii pe un termen de pn la 2 ani inclusiv.

Din interpretarea logic i semantic a coninutului acestei norme juridice rezult c n categoria dat se includ infraciunile sancionate numai cu nchisoarea fie drept unicul tip de pedeaps, fie ca alternativ altor categorii de pedepse. ns n partea special a CP unele infraciuni sunt sancionate numai cu pedepse de alt natur. De exemplu, eschivarea de la acordarea ajutorului material prinilor sau soului se pedepsete cu amend n mrime de pn la 200 de uniti convenionale sau cu munc neremunerat de pn la 180 de ore n folosul comunitii (art.203 CP); distrugerea sau deteriorarea intenionat a monumentelor de istorie i cultur se pedepsete cu amend n mrime de la 500 pn la 3000 de uniti convenionale sau cu arest pn la 6 luni (art.221 CP) etc. Mai mult, persoanele juridice care au svrit infraciunile prevzute n alin.3 art.21 CP n general nu pot fi sancionate cu nchisoarea (art.63 CP). Aceste infraciuni se refer, de asemenea, la categoria infraciunilor uoare.

4. Infraciuni mai puin grave i grave se consider faptele intenionate sau svrite din impruden, pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoarea pe un termen de pn la 5 ani i, respectiv, de pn la 15 ani.

La infraciunile mai puin grave se refer omorul svrit n stare de afect (art.146 CP); munca forat (art.168 CP); nclcarea regulilor de zbor (art.262 CP), favorizarea infraciunii (art.323 CP) etc.

Infraciunile de tipul celora cum sunt lipsirea de via din impruden a dou sau a mai multor persoane (alin.2 art.149 CP); huliganismul agravat (alin.2 i 3 art.287 CP) etc. se includ n categoria infraciunilor grave.5. La baza clasificrii infraciunilor n deosebit de grave i excepional de grave stau urmtoarele criterii: categoria pedepsei i mrimea prevzut de sanciunea articolului din partea special a CP, precum i forma vinoviei.

Toate infraciunile deosebit de grave i excepional de grave sunt svrite n mod intenionat. La categoria celor deosebit de grave se refer acele infraciuni pentru care sanciunea normei de incriminare prevede numai pedeapsa maxim cu nchisoarea pe un termen ce depete 15 ani. n cazul n care sanciunea prevede pentru pedeapsa cu nchisoarea o alternativ n form de deteniune pe via, aceast infraciune se consider excepional de grav. De exemplu, infraciunea de nsuire n proporii deosebit de mari a bunurilor se pedepsete cu nchisoarea de la 10 pn la 25 de ani i, prin urmare, ea este o infraciune deosebit de grav (alin.2 art.195 CP). Banditismul ns (art.283 CP) este o infraciune excepional de grav, din care cauz ea se pedepsete cu nchisoarea de la 16 pn la 25 de ani sau cu deteniune pe via.

6. n funcie de circumstanele agravante ale componenei de infraciune, aceeai infraciune este inclus n diferite categorii din cele 5 menionate n art.16 CP. De exemplu, traficul de fiine umane, incriminat n art.165 CP, constituie o infraciune grav n cazul calificrii faptei n cadrul dispoziiilor alin.1. Aceeai fapt, dac se ncadreaz n limitele prevederilor alin.2, este considerat o infraciune deosebit de grav, iar n cazul calificrii n baza prevederilor alin.3 ea este apreciat drept infraciune excepional de grav.

7. Clasificarea infraciunilor (art.16 CP) are importan teoretic i practic. n raport cu categoriile infraciunilor, n CP sunt incriminate actele de pregtire a infraciunilor (art.26 CP), favorizarea infraciunii (art.323), denunarea calomnioas i mrturia mincinoas svrite n circumstane agravante (lit.a) alin.2 art.311 i lit.a) alin.2 art.312 CP) etc.

Atribuirea infraciunii la una din categoriile indicate n art.16 CP atrage dup sine i anumite consecine juridice. Astfel, n funcie de categoria infraciunii svrite, se stabilesc categoriile penitenciarelor n care se execut pedeapsa cu nchisoarea (art.72 CP); se aplic pedeapsa mai blnd dect cea prevzut de lege (art.79 CP) i n cazul unui concurs de infraciuni (art.84 CP); nu se aplic condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei (alin.4 art.90 CP); sunt reglementate termenele de prescripie ale executrii sentinei de condamnare (art.97 CP) etc.

3. Noiunea de componen de infraciune.Articolul 52. Componena infraciunii (1) Se consider componen a infraciunii totalitateasemnelor obiective i subiective, stabilite de legea penal, ce calific o fapt prejudiciabil drept infraciune concret. (2) Componena infraciunii reprezint baza juridic pentru calificarea infraciunii potrivit unui articol concret din prezentul cod.