2
Actele de pregătire, nefiind obligatorii, sunt posibile la toate infracţiunile intenţionate. Actele de pregătire trebuie să fie săvârşite numai de persoana care are nemijlocit intenţia de a săvârşi infracţiunea ca autor sau coautor al ei. Atunci când ele sunt înfăptuite de altă persoană, decât autorul sau coautorii, constituie acte de complicitate (alin.5 art.42 CP). 4. Actele de pregătire pot fi pedepsite numai în cazul în care "din cauze independente de voinţa făptuitorului, infracţiunea nu şi-a produs efectul". Prin expresia din alin.1 art.26 CP infracţiunea nu şi-a produs efectul se înţelege că actele de pregătire nu au ajuns până la etapa începerii tentativei sau în cazul infracţiunilor cu componenţe formale - până la săvârşirea primei acţiuni ce constituie latura obiectivă a acestor componenţe de infracţiuni. În atare cazuri infracţiunea trebuie să nu-şi producă efectul din motive independente de voinţa făptuitorului. De exemplu, în cazul violului, refuzul care a fost determinat de imposibilitatea continuării ulterioare a acţiunilor criminale în virtutea unor împrejurări apărute contrar voinţei vinovatului nu poate fi considerat benevol şi, prin urmare, nu exclude răspunderea penală (p.14 din HP CSJ nr.7 din 29.08.1994 cu modificările din 20.12.1999 Cu privire la practica judiciară în cauzele despre infracţiunile sexuale). Dacă actele de pregătire sunt întrerupte din motive subiective (mila faţă de victimă, teama de răspunderea penală etc.), va fi considerată renunţare de bună voie la săvârşirea infracţiunii, care, conform art.56 CP, constituie temei pentru liberarea de răspunderea penală pentru pregătirea infracţiunii. În acest caz persoana poartă răspunderea penală doar pentru acţiunile pregătitoare deja săvârşite în vederea producerii rezultatului infracţiunii, cu condiţia că ele conţin elementele constitutive ale altei infracţiuni consumate (alin.3 art.56 CP). 5. Latura subiectivă a pregătirii de infracţiune constă în caracterul ei intenţionat. Mai mult, în cazul pregătirii de infracţiune făptuitorul acţionează cu intenţie directă. El îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor de pregătire a infracţiunii, prevede posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile de pe urma infracţiunii pe care o pregăteşte şi doreşte să săvârşească această infracţiune. Infracţiunile din imprudenţă nu pot să apară sub formă de acte de pregătire. 6. Codul penal din 1961 incrimina nelimitat actele de pregătire, ele fiind pedepsite în cazul tuturor infracţiunilor intenţionate, indiferent de gravitatea lor. Alin.2 art.26 CP prevede răspunderea penală numai pentru persoanele care au săvârşit acte de pregătire a unei infracţiuni intenţionate mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. În cazul pregătirii unei infracţiuni uşoare, legiuitorul a considerat că actele de pregătire nu prezintă gradul prejudiciabil caracteristic infracţiunii şi le-a lăsat în afara incriminării. 7. Răspunderea penală a făptuitorului în cazul pregătirii de infracţiune se stabileşte conform articolului corespunzător din partea specială a CP, ca pentru infracţiune consumată, cu trimitere la art.26, respectându-se prevederile art.75 şi 81 CP. Dacă actele de pregătire a unei infracţiuni prin natura lor constituiau o altă infracţiune, suntem în prezenţa unui concurs de

lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll

  • Upload
    mmax

  • View
    214

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

32w

Citation preview

Violena fa de copii i femei rmne a fi o problem actual pentru majoritatea rilor, inclusiv pentru Moldova

Actele de pregtire, nefiind obligatorii, sunt posibile la toate infraciunile intenionate.

Actele de pregtire trebuie s fie svrite numai de persoana care are nemijlocit intenia de a svri infraciunea ca autor sau coautor al ei. Atunci cnd ele sunt nfptuite de alt persoan, dect autorul sau coautorii, constituie acte de complicitate (alin.5 art.42 CP).

4. Actele de pregtire pot fi pedepsite numai n cazul n care "din cauze independente de voina fptuitorului, infraciunea nu i-a produs efectul". Prin expresia din alin.1 art.26 CP infraciunea nu i-a produs efectul se nelege c actele de pregtire nu au ajuns pn la etapa nceperii tentativei sau n cazul infraciunilor cu componene formale - pn la svrirea primei aciuni ce constituie latura obiectiv a acestor componene de infraciuni. n atare cazuri infraciunea trebuie s nu-i produc efectul din motive independente de voina fptuitorului. De exemplu, n cazul violului, refuzul care a fost determinat de imposibilitatea continurii ulterioare a aciunilor criminale n virtutea unor mprejurri aprute contrar voinei vinovatului nu poate fi considerat benevol i, prin urmare, nu exclude rspunderea penal (p.14 din HP CSJ nr.7 din 29.08.1994 cu modificrile din 20.12.1999 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre infraciunile sexuale). Dac actele de pregtire sunt ntrerupte din motive subiective (mila fa de victim, teama de rspunderea penal etc.), va fi considerat renunare de bun voie la svrirea infraciunii, care, conform art.56 CP, constituie temei pentru liberarea de rspunderea penal pentru pregtirea infraciunii. n acest caz persoana poart rspunderea penal doar pentru aciunile pregtitoare deja svrite n vederea producerii rezultatului infraciunii, cu condiia c ele conin elementele constitutive ale altei infraciuni consumate (alin.3 art.56 CP).

5. Latura subiectiv a pregtirii de infraciune const n caracterul ei intenionat. Mai mult, n cazul pregtirii de infraciune fptuitorul acioneaz cu intenie direct. El i d seama de caracterul prejudiciabil al aciunilor de pregtire a infraciunii, prevede posibilitatea survenirii urmrilor prejudiciabile de pe urma infraciunii pe care o pregtete i dorete s svreasc aceast infraciune. Infraciunile din impruden nu pot s apar sub form de acte de pregtire.

6. Codul penal din 1961 incrimina nelimitat actele de pregtire, ele fiind pedepsite n cazul tuturor infraciunilor intenionate, indiferent de gravitatea lor.

Alin.2 art.26 CP prevede rspunderea penal numai pentru persoanele care au svrit acte de pregtire a unei infraciuni intenionate mai puin grave, grave, deosebit de grave i excepional de grave. n cazul pregtirii unei infraciuni uoare, legiuitorul a considerat c actele de pregtire nu prezint gradul prejudiciabil caracteristic infraciunii i le-a lsat n afara incriminrii.

7. Rspunderea penal a fptuitorului n cazul pregtirii de infraciune se stabilete conform articolului corespunztor din partea special a CP, ca pentru infraciune consumat, cu trimitere la art.26, respectndu-se prevederile art.75 i 81 CP. Dac actele de pregtire a unei infraciuni prin natura lor constituiau o alt infraciune, suntem n prezena unui concurs de infraciuni. De exemplu, pentru procurarea ilegal a unei arme de foc cu scopul pregtirii unui omor intenionat, fptuitorul va fi tras la rspundere penal pentru pregtirea omorului intenionat n baza art.145 CP raportat la art.26 CP, iar pentru procurarea ilegal a armei de foc - i n baza art.290 CP.

8. Unele infraciuni sunt construite n aa fel, nct ele se consum din momentul nceperii actelor de pregtire. n aceste situaii fptuitorul poart rspunderea penal n baza articolului din partea special a CP, n care sunt incriminate ca infraciuni distincte actele de pregtire (mai detaliat a se vedea p.3 al comentariului la art.25 CP). 17. Participaia penal i formele acesteia.

Articolul 41. Participaia Se consider participaie cooperarea cu intenie a dou sau mai multor persoane la svrirea unei infraciuni intenionate.1. Infraciunea poate fi svrit de una sau mai multe persoane mpreun. Dac la svrirea unei fapte prevzute de legea penal