Upload
alina-merauti
View
20
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
impactul dezvoltarii turismului
Citation preview
Litoralul marocan- evaluarea modificărilor antropice
Litoralul este definit ca o zonă de contact între continent şi mare. În Maroc, acest
spaţiu are o mare importanţă comercială (accesul la navigaţie, operaţiunile turistice, instalaţii
industriale şi portuare etc.).
În acest proiect mi-am propus să scot în evidenţă modificările antropice care au avut şi
au un impact major asupra litoralului marocan. Acestea se datorează diferitelor forme de
cucerire a cordonului litoral: proiecte turistice, dezvoltarea şi multiplicarea de reşedinţe
secundare, infrastructuri şi echipamente, intensificarea agricolă, industrii, exploatare de nisip
etc. Aşadar litoralul marocan a devenit o zonă extrem de atractivă cunoscând în ultimii ani o
explozie demografică în marile oraşe, împreună cu o dezvoltarea industrială şi urbană
necontrolată.
Turismul reprezintă activitatea cea mai recentă în Maroc, dar şi cea mai mare
consumatoare de spaţiu. Modul de amenajare a zonelor turistice care pune accentul pe
apropierea de apă, supraaglomerare din sezonul estival, ocupaţia domeniului public maritim,
construirea de campinguri sunt factori de degradare a ecologiei de coastă. Amenajările sunt
prea aproape de linia de coastă ceea ce accenturează şi mai mult fenomenul de eroziune şi
retragerea liniei de coastă. Construcţia hotelurilor, precum şi diferite actitivităţi turistice
conduc adesea la problemele legate de evacuarea apelor uzate, în special datorită faptului că
locaţiile turistice, în perioada de vârf a sezonului, au mai mulţi locuitori, decât în perioada de
extrasezon. Astfel apele reziduale ajung să polueze mările şi lagunele din apropierea acestor
locaţii fapt care conduce la deteriorarea florei şi faunei din zonă.
II. Caracteristicile fizico- geografice ale litoralului marocanAşezare geografică. Marocul are privilegiul rar de a avea două linii de coastă cu un litoral
care acoperă un vast teritoriu lung de aproximativ 3500 km cu 13 regiunile costiere şi 145 de
plage declarate zone de scăldat. În nord, litoralul mediteranean al Marocului se întinde de la
Capul Spartel la Saidia şi acoperă o suprafaţă de 512 km. Platou continental este aproape
inexistent. Coasta este, în general, stâncoasă şi abruptă , alcătuită dintr-o succesiune de
arcuri mici, spre nord dominând Munţii Rif. La vest, litoralul atlantic se întinde pe 2.934 km
de la Capul Spartel la Lagouira şi este alcătuită din sectoare mai joase şi sectoare stâncoase.
Aici peisajele se succed cu o anumită monotonie în formă de arcuri mari convexe şi concave.
Platoul continental acoperă majoritatea sedimentelor nisipoase, are aspectul unei câmpii uşor
ondulate şi descendente spre larg.
Varietatea condiţiilor geologice a contribuit la formarea unui patrimoniu ecologic
bogat şi variat, constând din plaje, dune, stânci şi lagune. De fapt, Marocul este ţara cea mai
bogată în zone umede din Africa de Nord. Patru zone umede au fost incluse în lista RAMSAR
în 1980: rezervaţiile Sidi Boughaba; Merja Zerga; Kknifiss şi Afennourir. Coasta atlantică
are două mari estuare: estuarul Tahadart care se întinde pe o mare parte din litoral între
Tangier şi Asilah şi estuarul Oued Loukkos. Se mai pot menţiona: golful Dakhla, gura de
vărsare Oued Massa şi numeroase lagune care se succed pe întreg litoralul marocan: lagunele
Nador, Bouslham, Moulay, Khnifiss, Oualidia. Faţada maritimă include trei parcuri litorale:
Parcul Naţional Al Hoceima, Souss Massa si Dakhla. Regiunea Essaouira dispune de o
importantă rezervaţie litorală: Rezervaţia Insuleler Essaouira, declarată rezervaţie ecologică
după 1980 şi care prezintă un mare interes ecologic şi turistic.
Bogăţia biologică excepţională a acestor zone umede explică de ce acestea sunt locul
preferat de păsările migratoare şi de ce unele, cum ar fi zona umedă Souss Massa, au
dobândit de dimensiunea internaţională
III. Metodologie
Harta Marocului. Sursa: http://www.hoeckmann.de/karten/afrika/marokko/index-en.htm
Pentru acest proiect datele au fost obţinute de pe site-ul Departamentului de mediu al
Marocului, site-urile Uniunii Europene referitoare la numeroasele planuri şi proiecte pentru
managementul zonelor costiere, aplicate sau în curs de aplicare pe litoralul Marocului; de
exemplu: Planul de acţiune mediteranean ( MAP ), în curs de aplicare, precum şi site-uri
turistice. Celelate informaţii cu privire la dezvoltarea economică din ultimii ani ai Marocului,
caracterisiticele geografice provin de la Institutul Naţional de Informare şi Documentare-
"Monografii de ţări - Maroc" şi din descrierea Marocului realizată de Ungureanu Adina.
Am folosit, deasemenea, o reprezentare cartografică a Marocului de pe un site-ul care
cuprinde un atlas cu mai multe hărţi tematice ale ţării, precum şi câteva poze pentru a ilusta
mai bine impactul uman asupra litoralului acestei tări.
IV. Rezultate şi discuţii Litoralul Marocului formează axa principală în jurul căreia se structurează ansamblul
activităţilor socio- economice de interes naţional ale ţării. Acest spaţiu este supus unei
presiuni severe ca urmare a urbanizării rapide, poluării mediului, producţiei industriale,
dezvoltării turismului ,pescuit excesiv, exploatarea de nisip etc.
Evaluarea acestor modificări antropice evidenţiază efectele negative şi mai puţin cele
pozitive pentru litoralul marocan:
4.1. Litoralul marocan, un saţiu fragil şi grav deteriorat
Sub efectul combinat al diferitelor forme de poluare urbană, industrială şi turistică s-a ajuns
la o gravă deteriorarea condiţiilor de mediu ale litoralului.
Rezultate: există 6 domenii majore de poluare pe litoralul Marocului:
○ Regiunea Nador unde în mediul marin mai ales în lagune, explozia urbanizării
necontrolate au dus la formarea de deşeuri solide şi lichide care ajung direct în mare. În Nador
(oraş situat în nordul ţării, pe litoralul mediteraneean), cea mai mare parte din apele uzate
sunt colectate prin intermediul unei reţele şi evacuate în staţiile de epurare a apelor reziduale.
Acestea nu sunt nici eficiente, nici suficiente, deoarece bazinele de tratare a apei în oraşul
Nador sunt destinate numai pentru o populaţie maximă de 100 000 de locuitori. Această
populaţie este depăşită, în principal în timpul sezonului de vară când aici vin mulţi turişti care
folosesc plagele, casele de vacanţă şi locurile de campare.
Habitatelor naturale şi biodiversitatea sunt aşadar afectate negativ de poluare solidă şi
lichidă (Foto 1).
Foto 1 Forme ale poluării în Nador, Sursa: http://www.pap-thecoastcentre.org
Calitatea apei pe plajele din staţiunea balneară Kariat Arekmane şi Miami Nador sunt
evaluate de raportul de monitorizare facând parte din clasa medie (B), ceea ce înseamnă că
nu sunt perfect curate, dar sunt încă potrivite pentru înot în funcţie de standardele din Maroc.
○ Golful Tetouan: sub presiunea urbanizării planificate şi clandestine, proliferarea
proiectelor turistice, industriilor textile, alimentare şi parachimice toate deşeuri menajere,
turistice şi industriale, se varsă în cele din urmă în golf
○ Golful Tangier unde se varsă direct deşeurile manajere, cele din complexele
turistice şi cele din industria textilă, agroalimentară , fabricile de hârtie şi de aluminiu
○ La gura de vărsare a râului Sebu, în care se varsă toate deşeurile industriale şi
agricole provenite din oraşele interne precum Fez, Meknes, Sidi Kacem, Sidi Slimane,
Kenitra;
○ Axa Mohammedia- Casablanca- El Jadida- Safi grav afectată din cauza concentrării
urbane şi industriale. Pe aceasta coasta, care nu depăşeşte 200 km lungime, sunt deversate
mai mult de 60% din deşeurile urbane şi peste 80% din deşeuri industriale. Această presiune
asupra mediului marin este accentuată de prezenţa în porturile sau în apropierea zonelor de
coastă a marilor complexe industriale extrem de poluante cum ar fi complexul petrochimic
de la Mohammedia, complexele Safi şi Jorf Lasfer care utilizează apa de mare şi a căror
deşeuri ajung direct în mare
○ Golful Agadir, care a suferit, de asemenea, un atac triplu: datorat urbanizării,
deoarece deşeurile ajung direct în mare, turism, întrucât cele mai multe hoteluri sunt
situat pe coastă şi industrializării deoarece marile unităţi industriale sunt instalate în port în
zona de coastă
4.2. Litoralul marocan- locul ideal pentru dezvoltarea turismului
Trei centre majore polarizează cererea internă şi internaţională: Agadir şi regiunea sa,
El jadida-Casablanca-Mohammedia şi Rabat-Temara Skhira Bounika. Aici, proiectele
turistice şi proiectele pentru reşedinţele secundare se multiplică într-un mod accelerat.
Rezultate:
○ Modificarea litoralului datorită proiectelor imobiliare sau turistice a condus la
distrugerea covorului vegetal. Există dovezi clare că activităţile existente turismului, inclusiv
campingurile, au un impact asupra dunelor de coastă. O parte din acestea au dispărut ca o
consecinţă, iar altele sunt afectate de urmele de paşi ale turiştilor care provoacă distrugerea
vegetaţiei şi a solului sau de vehiculele teren folosite în scop turistic.
○ Modificarea schimburilor sedimentare între diferitele părţi ale plajelor din cauza
instalaţiilor turistice (hoteluri, restaurante situate la mică distanţă de ţărm);
○ Amenajăriile turistice sunt factori de degradare a ecologiei litoralului: Tetouan, Al
Hoceima, etc. şi, mai recent, Essaidia, Ifni, Agadir etc, reducând numărului de spaţii
maritime neexploatate.
○ Creşterea cererii interne pentru turismul balnear a condus la multiplicarea proiectelor
de reşedinţe secundare, camping-uri şi ocuparea domeniului maritim public , ceea ce
determină un proces de degradare a litoralului.
○ Construcţia ilegală de case, pentru închirierea turiştilor a devenit un fenomen firesc pe
care se apopie tot mai mult de mare. (Foto 2)
4.3.
Litoralul marocan - supus celorlalte practici umane
Rezultate:
Foto 2. Amenajările turistice şi urbane de pe litoralul atlantic al MaroculuiSursa: http://gensly.skyrock.com/9.html
○ Perturbarea fluxului natural al sedimente de-a lungul ţărmului din cauza obstacolelor,
precum porturile etc. În mai mult de 35 sit-uri (8 pe coasta mediteraneană şi 27 pe cea
atlantică ) s-au propus stabilirea unor astfel de infrastructuri, exemplu: portului Beni-Ansar
din Nador
○ Cu cele două linii de coastă, Maroc are resurse substanţiale în domeniul pescuitului.
Cu toate acestea , în ultimii ani s- a estimat o scădere a capturilor chiar şi în cele mai bogate
zone de pescuit. Aproape 270 de specii sunt pe cale de dispariţie Deşi există, cauze naturale
pentru fenomen, impactul uman în formă de poluare şi exploatarea în exces au contribuit în
mod clar.
○ Plajele sunt ameninţate: proiectele de investiţii utilizează pentru construcţii o mare
parte din nisipiul mării, fie pentru construcţia facilităţilor turistice sau a drumurilor şi
aeroporturilor ceea ce determină eroziunea plajelor şi un recul al liniei de coastă. Dintre cele
47 de plaje chestionate, şapte au dispărut complet datorită eroziunii şi 19 au suferit o
degradarea severă.
○ Exploatarea nisipurilor a produs eroziunea plajelor şi a devenit o mare problemă mai
ales pe plaja din Golful Tanger şi anumite secţiuni din plaja Moulay Boussalham , plajele
Kariat Arkmane şi Monica la nord de Mohammedia. În nordul Marocului aceasta exploatarea
a devenit o tradiţie, în ciuda apelurilor din partea autorităţilor privind utilizarea de nisip
măcinat. În multe din regiunile ţării distrugerea dunelor de coastă în favoarea unor proiecte
turistice sau reşedinţe secundare sau pentru exploatarea nisipului, a determinat distrugerea
unor sedimente necesare pentru a echilibra coasta. Prin degradarea dunelor, a plajelor este
accentuată degradarea biologică a mediului marin. Extracţie abuzivă a nisipului pe plajele din
M'diq şi Sania Torres este un exemplu de degradare de plaje. Una dintre cele mai alarmanete
consecinţe este dispariţia plajei Azla . Problema majoră cauzată de activitatea umană din
zonele de coastă este exploatarea nisipurilor marine prin dragare în proximitatea gurilor de
vărsare (Oued Martil şi Oued Laou).
Concluzii
Chiar dacă aceste modificări antropice au un caracter negativ, există totuşi şi o latură
pozitivă. Prin dezvoltarea turismului, litoralul marocan a devenit cunoscut şi atractiv pentru
turiştii din întreaga lume. Turismul balnear continuă sa atragă un turism de masă de tip
naţional şi internaţional în oraşe de coastă ca Agadir, capiatala turistică, Essaouira perla de pe
coasta Atlanticului, El Jadida, Tanger Saidia, etc. contribuţia acestei activităţi la economia
naţională este incontestabilă: jumătate de milion de locuri de muncă directe şi veniturile de
peste 20 miliarde DH (DH- dirhamul, moneda naţională, 1 euro=12 dh
Problema cea mai gravă rămîne gestionarea deficitară a resurselor dar absenţa
unui cadru juridic. Cu toate că acest litoral marocan oferă un potenţial bilologic important,
floră şi faună bogată şi variată, situri naturale excepţionale, nu primeşte o îngrijire
meticuloasă.
Cadrul de reglementare a zonei costiere marocană este caracterizată de o varietate de
texte vechi şi regulamente, pe de o parte, şi regulamente,mai noi şi mai recente, pe de altă
parte, care se referă la diferite zone de management costier. În practică, aceasta înseamnă că
aceste texte sunt fragmentate şi sunt aplicate de un număr de actori instituţionali. marocan.
Problemele legate de eliminarea apelor uzate se află în responsabilitatea municipalităţilor,
care sunt frecvent suprasolicitate de această sarcină.
Prin urmare, nu există un cadru unificat de reglementare pentru zona de coastă
marocană. O lege privind zona de coastă este în curs de pregătire.
Din această cauză s-a ajuns la proliferarea acestor activităţi economice care au
compromis echilibrul mediului de coastă, litoralul fiind considerat ca fiind unul din cele mai
sensibile zone ale ţării.
Chiar dacă este permanent atacat şi exploatat în mod abuziv de intervenţiile omului, în prezent
se încearcă implementarea a numeroase de proiecte bazate pe metode de dezvoltare durabilă
şi cu un accent pe protecţia mediului. Există, bineînteles şi un număr de proiecte turistice,
unul dintre cele mai îndrazneţe- '' planul albastru '' îşi propune creşterea numărului de turişti
străini în Maroc chiar la 10 milioane de euro în 2010.
Manipularea imaginii publicitare care prezintă frumuseţea şi autenticitatea litoralului
marocan disimulează problemele locale cu care se confruntă ţara, unele chiar generate de
inserţia turismului: trai de viată modest, probleme legate de mediu
BibliografieInstitutul Naţional de Informare şi Documentare- ,,Monografii de ţări- Maroc", Editura
Bucureşti, 1977
Ungureanu Adina- ,,Maroc"
http://gensly.skyrock.com/9.html:
http://www.hoeckmann.de/karten/afrika/marokko/index-en.htm
http://www.moroccoguide.com/destinations/
http://www.minenv.gov.ma/onem/livre/Chapitre%20IV.pdf
http://www.tourisme.gov.ma/
http://www.pap-thecoastcentre.org/smap/MOROCCO/Cellule%20du%20littoral_MATE.pdf
http://www.villas-morocco.com/holidays/destinations/coast/
http://www.visitmorocco.com/index.php/eng/
http://www.ustr.gov/sites/default/files/Morocco%20interim%20review.pdf
http://www.unesco-paysage.umontreal.ca/travaux_marrakech/tourismefrederick.pdf
http://memory.loc.gov/frd/cs/profiles/Morocco.pdf